Liana Dumitru - Studii Si Cercetari Privind Crearea Si Cultivarea Piersicului Si Nectarinului Dwarf

Liana-Melania Dumitru

STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND CREAREA ŞI CULTIVAREA PIERSICULUI ŞI

NECTARINULUI DWARF

EdituraăEstfalia,ăBucureşti,ă2013

3

C U P R I N S

Pag. INTRODUCERE ................................................................................................. 9

C A P I T O L U L I. CULTURAăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUI PE PLAN MONDIAL

ŞIăÎNă ARAăNOASTR

1.1.ăIMPORTAN AăCULTURIIăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUI ............ 11 1.2.ăISTORIA,ăORIGINEAăGEOGRAFIC ăŞIăAREALULăDEăCULTUR ă

AL PIERSICULUIăŞIăNECTARINULUI ....................................................

12 1.3. CLASIFICAREA TAXONOMIC ă.............................................................. 13 1.4.ăPARTICULARIT ILEăCITOLOGICEăŞIăVARIABILITATEAă

GENETIC ..................................................................................................

15 1.5.ăTENDIN EăŞIăREZULTATEăÎNăAMELIORAREAăPIERSICULUI ŞIă

NECTARINULUIăPEăPLANăMONDIALăŞIăÎNăROMANIA ......................

17 1.5.1.ăTendin eăşiărezultateăînăameliorarea piersiculuiăşiănectarinuluiăpeă

plan mondial .....................................................................................

17 1.5.2.ăTendin eăşiărezultateăînăameliorareaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăînă

România ...........................................................................................

19 1.6. CULTURAăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUIăPEăPLANăMONDIALă

ŞIăÎNăROMÂNIA ………………………………………………………….

21 1.6.1.ăCulturaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăpeăplanămondial ......................... 21 1.6.2 . CulturaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăînăRomânia ............................... 28

C A P I T O L U L II.

PIERSICULăŞIăNECTARINULăDWARF

2.1.ăCARACTERULă“PITICăGENETIC“ăLAăPOMIIă FRUCTIFERIăăŞIăFOLOSIREA LUI ÎN AMELIORARE .......................................................

30

2.2.ăDEFINIREAăCARACTERULUIă“DWARF”ăLAăPIERSICăŞIăNECTARIN 31 2.3.ăDETERMINISMULăGENETICăALăCARACTERULUIă“DWARF”LA

PIERSICăŞIăNECTARIN ……......................................................................

32 2.4. SCHEMEăDEăOB INEREăAăSOIURILORă“DWARF” .............................. 33

2.4.1.ăSchemaăînăcareăseăutilizeaz ăunăgenitorăstandardăşiăunulădwarfăă(peătermen lung) .....................................................................................

33

2.4.2. Precizareaăobiectivelorăşiăaălucr rilorănecesareăpeăaniăpentruăob inereaăsoiurilorădwarf ..................................................................

34

4

C A P I T O L U L III STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND CREAREA SI

CULTIVAREA PIERSICULUI SI NECTARINULUI DWARF

3.1.ăSTADIULăACTUALăALăCERCET RILORăPRIVINDăCREAREAăŞIăCULTIVAREAăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUIăDWARFăPEăPLANăMONDIAL ...................................................................................................

36 3.2. STADIULăACTUALăALăCERCET RILORăPRIVINDăCREAREA ŞIă

CULTIVAREAăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUIăDWARF ÎN ROMÂNIA ...................................................................................................

39

C A P I T O L U L IV OBIECTIVELE CERCET RILOR PROPRII, MATERIALUL

BIOLOGIC LUAT ÎN STUDIU, METODELE DE CERCETARE

4.1.ăNECESITATEA,ăSCOPULăŞIăOBIECTIVELEăCERCET RILOR ........... 41 4.2. MATERIALUL BIOLOGIC LUAT ÎN STUDIU ........................................ 41

4.2.1. Descriereaăpomologic ăa unorăsoiurilorăşiăhibriziădeăpiersicăşiănectarinădwarfăafla iăînăexperien ...................................................

43

4.2.2.ăDescriereaăpomologic ăaăportaltoilorăutiliza i ................................. 50 4.3. METODE DE CERCETARE ....................................................................... 53

4.3.1. Metodele de creare a soiurilor noi ……………...………………... 56

C A P I T O L U L V. CONDI IILEăNATURALEăÎNăCAREăS-AUăDESF ŞURATă

CERCET RILE

5.1.ăRELIEFULăŞIăGEOLOGIA .......................................................................... 61 5.2. SOLUL .......................................................................................................... 61 5.3. CLIMA .......................................................................................................... 64

5.3.1. Temperatura aerului ......................................................................... 65 5.3.2.ăInsola ia ............................................................................................ 65

5.3.3.ăDurataădeăstr lucireăaăsoarelui ......................................................... 69 5.3.4.ăPrecipita iile ..................................................................................... 69 5.3.5. Brumele ............................................................................................ 69 5.3.6.ăUmiditateaărelativ ăaăaerului ............................................................ 71 5.3.7. Nebulozitatea ................................................................................... 72 5.3.8. Vânturile .......................................................................................... 72

C A P I T O L U L VI

REZULTATEăOB INUTE

6.1.ăDESF ŞURAREAăăPRINCIPALELORăFENOFAZE ................................. 73 6.1.1.ăDesf şurareaăprincipalelorăfazeădeăvegeta ie ...…………………… 73 6.1.2.ăDesf şurareaăprincipalelorăfazeădeăfructificare ...…………………. 75

5

6.2. VIGOAREA POMILOR ............................................................................... 83 6.2.1.ăSuprafa aăsec iuniiătrunchiuluiăşiăsporulămediuăanualăădeăcreştereă.. 83 6.2.2 În l imeaăpomilor .............................................................................. 86 6.2.3. Indicele de vigurozitate al pomilor …...………………………….. 94 6.2.4.ăExtindereaăcoroaneiăpeărândăşiăperpendicularăpeădirec iaărândului .. 95 6.2.5. Volumul coroanei ……………………...…………………………. 99 6.2.6.ăCreştereaăl starilorălaăpiersiculăşiănectarinulădwarf …...………….. 103

6.2.6.1. Dinamicaădeăcreştereăaăl stariloră………………………….. 103 6.2.6.2. Biometriaăfrunzeloră…………………………………………. 106 6.2.6.3. Analize chimice la frunze ........................................................ 108 6.2.6.4. Biometria ramurilor mixte ....................................................... 111

6.2.7. Arhitectonica sistemului radicular la piersicul dwarf, comparativ cu cel standard ..................................................................................

115

6.3ăPRODUCTIVITATEAăSOIURILORăDEăPIERSICăŞIăNECTARIN ............ 118 6.3.1. Produc iaădeăfructeăpeăpom .............................................................. 118 6.3.2.ăProduc iaădeăfructeălaăunitateaădeăsuprafa ..................................... 119 6.3.3. Valoareaăindiceluiădeăproductivitateălaăpiersiculăşiănectarinului

dwarf ................................................................................................

122 6.3.4. Valoareaăindiceluiădeăproduc ieăînăanulă2000 .................................. 126 6.3.5. Principalele caracteristici fizico-chimice ale fructelor .................... 127

6.4ăCOMPORTAREAăFA ăDEăATACULăPRINCIPALELORăBOLI ............ 131

6.5.ăCOMPORTAREAăGENITORILORăFA ăDEăăTEMPERATURILEăSC ZUTEăDINăTIMPUL IERNII ............................................................

137

6.6.ăREZULTATEăPRIVINDăCREAREAăDEăNOIăSOIURIăDEăPIERSICăŞIăNECTARIN DWARF ................................................................................

142

6.6.1.ăStudiulăşiăalegerea genitorilor .......................................................... 142 6.6.2.ăComportareaăgenitorilorăînăprocesulăpoleniz rii .............................. 142 6.6.3.ăăParticularit ileăflorilorălaăpiersiculăşiănectarinulădwarf .................. 145 6.6.4.ăOb inereaăsoiurilorănoiălaăpiersicăşiănectarin .................................... 151

6.6.4.1.Ob inereaăhibrizilorăprinăhibrid riădirijate ................................ 152 6.6.4.2.ăOb inereaăhibrizilorăprinăautopolenizareăşiăprin libera

polenizare ................................................................................ 159

6.6.4.3.ăSelec iileăclonale ...................................................................... 159 6.6.5.Studiul hibrizilor în câmpul de alegere; selec iaăhibrizilor ............... 160 6.6.6.ăOmologareaănoilorăsoiuriădeăpiersicăşiănectarin ............................... 164

6.7.ăSITUA IAăPOMILORăALTOI Iă- PIERSICăŞIăNECTARINăDWARFăŞIăSEMIDWARF - OB INU IăLAăS.C.D.P.-CONSTAN AăÎNăPERIOADAă1983-2002 .....................................................................................................

165

6

6.8ăTEHNOLOGIAăDEăCULTUR ăAăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUIăDWARF ........................................................................................................

167

6.8.1. Cultura în câmp ............................................................................... 167 6.8.2 Cultura în containere ......................................................................... 169

6.9 EFICIEN AăECONOMIC ......................................................................... 172

CAPITOLUL VII. CONCLUZIIăŞIăRECOMAND RI

179

7.1 CONCLUZII .................................................................................................. 179 7.2.ăRECOMAND RI ......................................................................................... 183 ANEXE ………………………………………………………………………… 185

B I B L I O G R A F I E ………………………………………………………... 207

7

Dedic această carte memoriei părinţilor şi bunicilor mei, trecuţi demult

în „lumea drepţilor”: Cecilia şi Puiu Vlăşceanu, Maria şi Dumitru Gheţu, Marin Vlăşceanu, Dragna şi Constantin Vlăşceanu, Melania şi Vasile Helgiu.

Toţi au fost oameni de omenie, cinstiţi, harnici, corecţi, energici, serioşi, ospitalieri şi patrioţi, deci „buni români”!

Ei mi-au insuflat – încă din prima copilărie – dragostea pentru plante, natură şi pământul pe care trăim, ca şi respectul pe care-l datorăm acestora...

Lor le aduc un modest şi pios omagiu!

Liana Melania Dumitru

9

INTRODUCERE

Piersicul – Prunus persica (L.)- Batsch; produce fructe care ne conferă o via ă

lungă şi sănătoasă. De aceea, trebuie să-i dăm aten ia cuvenită şi să milităm pentru sporirea suprafe elor cultivate cu această specie.

Piersicile constituie nu numai o sursă de hrană şi vitamine, dar şi un mijloc eficient de dezvoltare socio-economică a zonelor în care se cultivă, iar formele ornamentale au şi un rol estetic.

Din multitudinea de forme pe care le prezintă piersicul, lucrarea de fa ă se referă la grupa soiurilor pitice – piersicul şi nectarinul dwarf. Aceştia constituie o noutate, atât pentru pomicultura românească, cât şi pentru cea mondială.

Fructele lor sunt competitive cu cele ale pomilor standard, iar datorită habitusului lor redus ei duc la intensivizarea planta iilor şi, în plus, prezintă multiple avantaje: Între inerea uşoară a culturii (necesită foarte pu ine tăieri şi cantită i reduse de substan e insectofungicide); Recoltare comodă (fără scări şi platforme); Se pot cultiva în spa ii foarte mici şi chiar în containere, pe terase şi balcoane deschise; Sunt folosi i şi ca plante ornamentale, datorită înfloririi spectaculoase şi de lungă durată.

Cercetările efectuate începând cu anul 1983 la Sta iunea de Cerecatre-Dezvoltare pentru Pomicultură Constan a, au vizat ameliorarea genetică, crearea unor soiuri de piersic şi nectarin dwarf, care să satisfacă actualele cerin e ale pomiculturii, elaborarea tehnologiilor specifice de cultură pentru piersicul şi nectarinul pitic, în scopul cultivării şi extinderii lui în România.

În această lucrare prezint câteva aspecte pe care le-am tratat în teza de doctorat intitulata ”Studii şi cercetări privind crearea şi cultivarea piersicului şi nectarinului dwarf“, pe care am sus inut-o în 2003, dar şi rezultate pe care le-am ob inut ulterior. Din multitudinea combina iilor hibride realizate în decursul anilor, au rezultat un număr mare de hibrizi. Aceştia au fost selecta i şi testa i în culturi comparative de concurs şi, în final, 11 au fost omologa i de către Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor.

Men ionez ca am avut onoarea de a avea conducător ştiin ific pe domnul Profesor Doctor Docent Nicolae Ştefan, Președinte al secției de Horticultură din cadrul A.S.A.S. București. Domnia sa m-a îndemnat să prezint rezultatele pe care le-am ob inut în peste 25 ani de activitate, în direc ia ameliorării şi ob inerii soiurilor noi

Sunt profund recunoscătoare domnului Profesor Doctor Docent Nicolae Ştefan pentru îndrumarea permanentă, pentru bibliografia pe care mi-a pus-o la dispozi ie şi pentru exigen a impusă.

Redau în continuare cateva aprecieri asupra tezei mele de doctorat, pe care Domnia sa le-a consemnat în Referat:

“În concluzie, apreciem că teza de doctorat a doamnei ing. Dumitru Liana Melania, care înglobeaza un volum uriaş de muncă, cât pentru multe teze de doctorat, aduce o mare contribu ie la progresul ştiintei şi practicii pomicole şi prin urmare merită cu prisosin ă să fie admisă şi prezentată în şedin ă publică.

10

Doctorandul a elaborat, în cei peste 20 ani de studii, o lucrare de mari propor ii, cu un con inut foarte valoros, sintetizand tot ce s-a realizat peste hotare şi la noi în ară în acest domeniu, aducând prin rezultatele ob inute şi certificatele de autor de noi soiuri de piersic şi nectarin dwarf un aport excep ional la afirmarea ştiin ei pomicole româneşti şi la promovarea noului în produc ie.

Teza este scrisă într-un stil curgător, plăcut, excep ional de frumos şi util ilustrată cu fotografii color, grafice, tabele şi figuri care toate la un loc demonstrează că d-na ing. Dumitru L. M. a acumulat şi posedă o vastă experien ă în ameliorarea pomilor şi arta de a şti să le prezinte celor direct interesa i sub formă foarte atractivă.”

Aduc un pios omagiu celor care au fost: Dr. Preda Ionescu, primul director al S.C.P.P. Constanța, secretar ştiin ific şi ameliorator al speciei piersic; Academician Dr. Doc. Vasile Cociu, un titan al ameliorarii pomicole româneşti; Prof. Univ. Dr. Nicolae Cepoiu, care a condus cu succes, ani de zile, activitatea Facultă ii de Horticultură şi a catedrei de Pomicultură din cadrul U.S.A.M.V. Bucureşti, ca şi Prof. Univ. Grigore Mihaescu. De la dânşii am învă at o mul ime de lucruri şi am avut o lungă şi rodnică colaborare.

in să mul umesc domnului Prof. Univ. Dr. Nicolae Ghena, doamnei prof. Dr. Creola Mănescu, doamnei Prof. Univ. Dr. Ana-Felicia Iliescu şi celorlalte cadre didactice, pentru cunoştin ele şi lucrurile utile predate, în cursul studen iei mele...

Mul umesc, de asemenea, tinerilor mei colegi Prof. Univ. Dr. Florin Stănica, prorector al U.S.A.M.V. Bucuresti, Prof. Univ. Dr. Dorel Hoza, decan al Facultă ii de Horticultură, Prof. Univ. Dr. Constantina Lenu a Chira, Prof. Univ. Dr. Constantin Păun şi întregului colectiv al catedrelor de Pomicultură şi Tehnologia produselor horticole, cu care am colaborat în permanen ă.

Mul umesc din suflet doamnei Dr. Biolog Livia Ştefan, care, alături de Profesorul Marin Neagu şi domnul Dr. Mihai Georgescu, to i amelioratori de marcă, mi-a insuflat, în timpul studen iei mele, dragostea pentru ameliorarea plantelor horticole. A fost şi este şi în ziua de azi, pentru mine (şi nu numai), un exemplu de seriozitate, omenie, generozitate şi noble e sufletească, “o rara avis”, o fiin ă cu adevarat minunată!

Mul umesc doamnei Profesor Universitar Doctor Elena Şelaru, profesoara mea de floricultură, devenită apoi prietenă de-o via ă, pentru că m-a sus inut moral când mi-a fost mai greu şi a în eles că nu am „dezertat” din floricultură... Şi piersicii au flori minunate şi militez ca ei să pătrundă în decorul grădinilor, alături de flori, ca şi în spa iile verzi, alături de alte specii dendrofloricole.

Îi mul umesc so ului meu, Florin Dumitru, care mi-a fost mereu aproape, mi-a în eles aspira iile profesionale, m-a ajutat, mi-a fost suport şi bun sfătuitor- adevărat prieten.

Întreaga mea stimă şi recunoştin ă, tuturor celor care au avut încredere în mine şi în munca mea!

Liana Melania Dumitru

11

C A P I T O L U L I.

CULTURA PIERSICULUIăŞIăNECTARINULUI PEăPLANăMONDIALăŞIăINă ARAăNOASTR

1.1. IMPORTAN AăCULTURIIăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUI Piersicileăsuntăfructeădeosebitădeăapreciateăatâtăpentruăvaloareaălorăalimentar ,ăcâtăşiăpentruăceaăterapeutic .

În China, ele au fost considerate,ăînc ădinăantichitate,ăfructeăcareădetermin ăoăvia ă lung ă şiă s n toas .ă Înă acestă sens,ă b trânulă chineză cuă inut ă impecabil ă şiă chipăradios,ăcareă ineăînămân ăoăpiersic ăcuăpulpaăalb ,ăaădevenităunăadev ratăsimbolăşiăaăfost gravat pe obiecte deăart ăşiăpodoab ădinăceleămaiăvechiătimpuri,ăsimbolăcareăseămen ineăşiăînăzileleănoastreă(Fotoă1).

Foto 1.

Valoareaăenergetic ăaăpiersiciloră şiănectarinelorăesteădeă29,0-64,0 calorii %,

fiindămaiămic ăcuă34-76 % decât a caiselor sau a prunelor.ăPrinăcon inutulălorăînăs ruriă

12

minerale,ă zaharuriă uşoră asimilabile,ă vitamine,ă aciziă ă organici,ă pigmen iă şiă taninuri,ăpiersicileăsuntăfoarteăindicateăînăalimenta ie.

Piersicileăcon in,ălaă100ăgrameăsubstan ăproasp t :ăap ă(82-90ăg),ăsubstan ăuscat ă total ă (10-21ă g.),ă zah ră totală (6-21ă g.),ă acidă malică (aciditateă titrabil ,ă 0,22-1,48 g) taninuri (0,02-0,034ă g.),ă substan eă pecticeă (0,26-1,26ă g.),ă substan eăproteice (0,35-1,37ă g),ă substan eă mineraleă totaleă (ă 0,30-0,65ă g.),ă celuloz ă (0,32-0,86ăg.)ăşiăacidăascorbică(5,28-32,0 mg).

Consumatoriiăapreciaz ăfructeleăatâtă înă stareăproasp t ăcâtă şiăprelucrate,ă subăform ă deă dulcea ,ă gem,ă jeleu,ă compot,ă piure,ă nectar,ă fructeă deshidratate,ă esen eănaturale, distilate, etc.

Consumateă înă stareă proasp t ,ă piersicileă stimuleaz ă secre iaă gastric ă şiăuşureaz ădigestia.ăPrinăintermediulăpectinelorăseănormalizeaz ăşiăseăregleaz ătranzitulăalimentar.

Efectul terapeutic al piersicilor este benefic în cazul mai multor afec iuni.ăAstfel, datorit ăsuculuiăcuăreac ieăalcalin ăşiăaăcon inutuluiămareădeăap ,ăpiersicileăsuntăindicateăînăprofilaxiaăbolilorăinfec ioaseăacute,ăhipertensiuneăarterial ,ăarteroscleroz ,ălitiaz ă renal ,ă etc.ă Suntă recomandateă şiă pentruă bolnaviiă deă ficată şiă pentruă tratareaăobezit ii.

Datorit ăcon inutuluiăînăvitamine,ăaciziăorganici,ăs ruriădeămagneziuăşiăpotasiuă(careămicşoreaz ăcon inutulădeăcolesterolădinăsângeăşiăfaciliteaz ăeliminareaălichidelorădin organism), piersicile sunt folosite în profilaxia cardio-vascular ăşiărenal .

Recentă auă fostă descoperiteă şiă puseă înă valoareă calit ileă anticancerigeneă aleănectarinelor,ă ă careă con ină betacarotenă înă cantitateă deă şapteă oriă maiă mareă decâtăpiersicile,ăeleăfiindărecomandateăînădietaăbolnavilorăşiăaăcelorăpredispuşiălaăasemeneaăafec iuni.ă Însuşirileă fructelor,ă cunoaştereaă particularit iloră biologiceă aleă pomilor,ăcreareaă deă noiă soiuri,ă cuă capacitateă deă adaptareă ecologic ă mare,ă auă determinatăextinderea acestei specii. Alteăavantajeăcareămotiveaz ăextindereaăsaăsuntăprecocitatea,ăproductivitatea ridicat ăşiăfaptulăc ănuămanifest ăperiodicitateădeărodire.

1.2. ISTORIA,ăORIGINEAăGEOGRAFIC ăŞIăAREALULăDEăCULTUR ăALăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUI

Leag nulă sauă patriaă deă origineă aă acesteiă speciiă pomicoleă esteă China,ă faptă

atestat de multitudineaăformelorăexistenteăatâtăăînăfloraăs lbatic ăcâtăşiăîn ceaăcultivat .ăSuntă doveziă careă confirm ă c ă piersiculă eraă cunoscută şiă cultivată înă aceast ă ar ,ă dinătimpuriăstr vechiă(sec.ăXăăînainteădeăCristos).ă

Aceast ăspecieăpomicol ăesteănelipsit ădinăgr dinileăpopula ieiăchinezeădeălaăOceanulăPacificăpân ăînăMun iiăHimalaya,ăexistândăînăvia aăşiăgândireaăacestuiăpopor,ăcare a legat-o deătradi iiăstr vechiăşiălegendeă(CociuăV.,1993).

Mult ă vremeă s-aă crezută c ă piersiculă esteă originară dină Persiaă (dină relat rile istoricilor greci: Theophras- anulă 332ă ă înainteă deăCristos;ă Pliniuă celăB trân-anul 79 dup ăîncepereaăcreştinismului).ăLinneăaădenumităspeciaă“piersica”ăcrezândăc ăprovineădin Persia.

13

Deă Candolleă (1883)ă aă fostă primulă careă aă considerată c ă patriaă deă origine a piersiculuiăesteăChina,ămaiădegrab ădecâtăAsiaăCentral .

Abia în anul 1916, Hedrick (Rene Monet, 1992), aduce argumente conving toareăprivindăorigineaăchinezeasc ăaăpiersiculuiăbazateăpeădateleăculeseădeăoăechip ă deă botaniştiă ă aă U.S.D.A.ă careă auă adus din China, în 1915, material biologic,considerată s lbatic,ă reprezentândă toat ă diversitateaă genetic ă cunoscut ă înăcadrulăacesteiăspecii:ăpiersiciăcuăpulp ăalb ăşiăgalben ,ăănectarine,ăpavii,ăpiersiciăplate,ăpiersiciă cuă maturitateă foarteă târzieă (iarn ),ă piersici cu sâmbure alb, etc. Mayer a constatată c ă tipurileă s lbaticeă seă reg seauă cuă prec dereă înă regiunileă semiarideă(Turkestanulă chinezesc,ă Sianfuă şiă Shensi)ă ceeaă ceă esteă înă acordă ă cuă caracteristicileăadaptative ale speciei. Piersiculăaăg sităcondi iiăoptimeădeăadaptareăşiăînăzoneleălimitrofeăaleăacestuiăareală(Turkestanulărusesc,ăAfganistanulăşiăIranul).ăDeăaiciăăaăajunsăînăEgiptăşiăapoiăaăfostăadusăînăEuropaădeăgreciăşiăromani.

Primele progrese ale culturii piersicului s-au înregistrat abia în secolele XVIII-XIX. Autori ca La Quintinye (1746), Duhamel du Monceau (1768), Noisette(1821),auăscrisădespreătehnicaăaltoitului,ăt ieriăşiăsortimenteădeăpiersic.

In secolul al XIX-leaă auă fostă f cuteă inventarieriă şiă descrieriă aleă soiurilorădeăpiersicăşiămeticuloaseăstudii pomologice:Carriere (1864), de Mortiller (1866), Leroy (1879) etc.(Pomologia R.S.R. vol. V.).

ÎnceputulăsecoluluiăXX,ămarcheaz ădeclinulăculturiiăpiersiculuiăînăEuropa,ăşiăo înflorire a acestei culturi în America de Nord. In S.U.A., se pun la punct primele programeădeăhibrid riă(Connors).

În Europa, cultura piersicului s-aă revigorată dup ă celă de-al II-leaă r zboiăămondial,ăşiădină1960ăăs-aădezvoltat,ădatorit ătehnicilorădeăvârfăutilizate,ăînăspecialăînăFran aăşiăItalia,ăprecumăşiăaănoilorăsoiuriăcreate înăacesteă ri. Piersiculă aă p trunsă şiă înăAfricaă deă Sud,ă undeă aă ajunsă s ă fieă fructulă celămaiăcomun,ă iară aiciă fructeleă seă cocă înă extraă sezonă fa ă deă celeă cultivateă înă Europa.ă InăAfrica de Nord piersicul s-aăr spândităşiăesteămaiăapreciatădecâtăcaisul.ăElăaăp trunsăşiăîn Australia, unde s-a extins în climatul cald din sud. ÎnăAmericaăpiersiculăaăfostăintrodusădeăcuceritori,ăînăspecialădeăspanioli,ăşiăs-a înmul ităprinăsem nareaăsâmburilorăaduşiădinăEuropa.ăCondi iileăpedo-climatice de pe continentul americanăauăfostăfoarteăfavorabileăădezvolt riiăăşiăr spândiriiăacesteiăspeciiăDarwinămen ionaăc ălaăBuenosăAiresăseăutilizaălemnulădeăpiersicădreptăesen ădeăfoc.

1.3. CLASIFICAREAăTAXONOMIC Înă1753ăLinneăaăf cutăprimaăclasificareăaăspecieiăpiersic,ăîncadrându-l în genul Amygdalus- “Amygdalusăpersica”ă(L).ăInă1768ăMillesăaădeclaratăPersicaădreptăgenăşiăi-aă dată denumireaă ă “Persicaă vulgaris”ă Ină 1801,ăBatschă aă încadrată piersiculă înă genulăPrunus- “Prunusăpersica”.ăDinăanulă1949,ănumeleăştiin ificăalăpiersicului esteă“Prunusăpersica(L)-Batsch”.ăAstfelăspeciaăpiersicăaădevenităunaădinăceleă250ăspeciiăaleăgenuluiăPrunus.

Dup ă“Codulăinterna ionalăalăclasific riiăplantelorăcultivate”ăadoptatăînăS.U.A.ăînă1980ă(RomăRoy,1989)ăpiersiculăareăurm toareaăîncadrareătaxonomic ă:

14

Regnul ...................................... Vegetal Diviziunea ................................ Spermatophyta . Subdiviziunea .......................... Angiosperme Clasa ........................................ Dicotiledonate Ordinul ..................................... Rosales Familia ..................................... Rosaceae Tribul ....................................... Prunoideae Genul ....................................... Prunus Subgenul .................................. Amygdalus Specia ...................................... Persica

Subgenul Amygdalus are numai cinci specii de Persica, dintre care numai Persica vulgaris Mill (piersicul comun) aă avută oă importan ămaiămareă înă ob inereaăăsoiurilorăaflateăînăcultur ,ădatorit ădiversit iiădeăformeăşiăvariet i.ăăPiersiculăcomun,ăare pomul de vigoare mijlocieă sauă mic ă şiă oă capacitateă mareă deă refacereă dup ăaccidentele climatice. Dup ă tipulă deă floareă seă cunoscă dou ă variet i: Persica vulgaris var. Rosaeiflora Riab. – tipă rozaceu,ă cuă petaleă mariă ă şiă Persica vulgaris var.

Campanuleiflora Riab. – tip campanulat, cu petale mici. Înă cadrulă fiec reiă variet iă seă distingă câteă dou ă subvariet iă botanice,ă înăfunc ieădeăprezen aăoriăabsen aăpubescen eiădeăpeăpieli ă:ăsubvarietatea lanuginosa, la careă pieli aă fructuluiă esteă pubescent ă şiă subvarietatea nuci-persica, laă careă pieli aăfructuluiăesteăglabr ă(nectarineăşiăbrugnone). Înăfunc ieădeăculoareaăpulpei,ăfiecareăsubvarietateăareătreiăforme: leucocarpa – fructeăcuăpulpaăalb . xanthocarpa – fructeăcuăpulpaăgalben . hematocarpa – fructeăcuăpulpaăroşieă(sanguinee). - Piersicul de Fergana, Persica ferganensis, Kov. et Kost seă caracterizeaz ă prinăfructe sferic-turtite,ăaplatizate,ăbogateăînăzahar.ăSoiurileăproveniteădinăaceast ăgrup ăseăcultiv ă înă Chinaă ă şiă înă Asiaă Central ,ă dară exist ă programe de ameliorare genetic ăăpentruă“piersicaăsandwich”ăînăS.U.A.ăşiăînăFran aă(înăspecialănectarineă“Platerine”). - Piersicul lui David, Persica davidiana, Carr.ăesteăăcultivatăînăChinaăcaăplant ăornamental ,ă avândă dou ă variet iă :ă unaă cuă floriă albe,ă imaculateă şiă altaă cu flori trandafirii.ăEsteărezistentălaăsecet ăşiărezist ălaăgeră,ăsuportândătemperaturiădeăpân ălaăă- 40 ºC. Miciurinăaăob inutăAmygdalus intermedia,ăîncrucişândăPersicaădavidiana,ăCarr.ăcuăAmygdalus nana.ă Acestă hibrdă aă folosită ulterioră înă lucr rile de ameliorare pentru a imprimaă rezisten ă laă ger.ă Caă portaltoiă areă oă bun ă ă afinitateă cuă piersicul,ă caisul, migdalulăşiăprunul.ăPrezint ăfructeămiciăşiămediocre. - Piersicul mira, Prunus mira ( Kochne et Kost ) este un arbustoid cu înflorire târzie. Fructeleă auă sâmburiiă mici,ă cuă suprafa aă neted .ă Creşteă laă mariă altitudiniă şiăprezint ăfructeămariăcuăpieli aăneted . - Piersicul de Kansu, Persica Kansuensis,(Redh) ( Kov.et. Kost ) este originar dinăChina.ă Prezint ă fructeă sferice,ă puternică pubescenteă şiă esteă considerată aă fiă formaă

15

ancestral ădinăcareăauăluatănaştereăpiersicileăsanguine,ăcuăfloriădeătipărozaceu.ăPrezint ăinteres pentru ameliorarea portaltoilor.

Înăpracticaăcurent ăsuntăşiăalteăclasific riăaleăpiersicilorăînăfunc ieăde: A.) destina iaăfructelor piersiciădeădesertă,ăsauăpentruăconsumăînăstareăproasp t ; piersici pentru prelucrare ori industrializare; B.) caracteristicile fructelor piersici propriu-ziseă (freestone),ă careă suntă pubescenteă şiă auă

sâmbureleăliber,neaderentălaăpulp ; pavii, clingstone sau piersici de industrie, sunt piersicile cu pubescen ,ă sâmbureleă aderentă şiă pulpaă cauciucat ,ă careă nuă seădezintegreaz ălaăfierbere; nectarinele,ă suntă piersicileă cuă pieli aă glabr ă şiă sâmbureleăneaderentălaăpulp ; brugnonele,ăsuntăpiersicileăcuăpieli aăglabr ăşiăsâmbureleăaderent; piersicile,ănectarineleăşiăpaviileăcuăfructulăplat.

C.) adaptarea din punct de vedere ecologic piersici adaptate climatului subtropical; piersici adaptate climatului temperat. Reimer,1904ă(citatădeăReneăMonet,1992),ăaăstabilităc dinăgrupaăsubtropical ă

fac parte : a)-subgrupaă piersiciloră cuă fructulă plată deă tipă ”peentao”ă descriseă deă ă ăHumeă

(1902),ăcaăşiăcâtevaăvariet iăcuăfructulărotund; b)-subgrupaă “honey”ă sauă ă “piersicileă deă miere“ă sauă “piersicileă dulci”ă cuă

fructulărotundăşiăunămucronăpronun at,ălaănivelulăpunctuluiăpistilar; c)-subgrupaă“piersicilorăspaniole”ăcareăcorespundăcuăpaviile; iar din grupa piersicilor din climatul temperat fac parte: a)-subgrupaăpersan ; b)-subgrupa Chinei de Nord; c)-subgrupa piersicilor sanguine. Acesteă treiă subgrupeă corespundă soiuriloră cultivateă înăEuropaă şiăAmericaă deă

Nord. 1.4.ăPARTICULARIT ILEăCITOLOGICEăŞIăVARIABILITATEA

GENETIC Dinăpunctădeăvedereăcitologic,ătoateăspeciileădeăpiersicăauănum rulădeăbaz ăxţăă

8ăcromozomi,ăînăstareădiploid ăă2nă ţăă16,ăcaăşiămigdalulăşiăcaisul.ă Piersiculă seă încrucişeaz ă uşoră cuă prunul,ă migdalulă şiă corcoduşul,ă f r ă aă seă

produceă perturb riă înă perechileă deă cromozomiă aleă hibrizilor,ă astfelă c ă întreă speciiăhibridarea decurge normal.

Înă interiorulă celoră dou ă grupeă ecologiceă aleă piersicului,ă ceaă adaptat ăclimatuluiă temperată şiă ceaă adaptat ă climatuluiă subtropical,ă exist ă oă multitudineă deă

16

forme.ăSuntăcaractereămorfologiceăcuăereditateămendelian ăşiăexist ăoămareăvaritateădeăcaractere cantitative (fenofaze de înflorire a pomiloră şiă deă maturareă aă fructelor,ăm rimeaăşiăcoloritulăfructelor,ăetc.).

Dintre caracterele mendeliene ale piersicului cu rol important în ameliorare amintimăăculoareaăpulpei,ătipulăflorii,ătipulăglandelorănectarifere,ăaderen aăsâmburelui,ăfrunzişulăroşu,ăsterilitateaămasculin ,ăfructulădulce,ătipulăcoroanei,ăhabitusulăpomilorăetc.

Toateă acesteaă auă fostă puseă înă eviden ă înă urmaă unoră cercet riă aprofundate,ădesf şurateăpeăoă lung ăperioad ădeă timp,ădeăamelioratoriiădină lumeaă întreag ă(Tabelănr.1), din care cit mă pe:ă Connors,ă Blake,ă Bailey,ă French,ă Lesley,ă Weinberger,ăLammerts,ăMonet,ăSalesses,ăScorzaăş.a.

Pân ăînăprezentăseăcunoscălaăpiersic 25 caractere morfologice, din care redam mai jos 19.

Piersicul este una din plantele perene cele mai studiate din punct de vedere al mecanismelorăeredit iiăşiăpoateăserviăcaămodelăpentruăalteăspeciiăpomicole.ă

Tabel nr.1

Caractereleămendelieneăaleăpiersiculuiăşiănectarinului

Nr. crt.

Caracterul mendelian

Tipul de ereditate

Simbolul genei

Autorulăşiăanul

1 Pulpa galben recesiv Y / y Connors,1920

2 Floare rozacee recesiv Sh / sh Connors,1920

3 Glande nectarifere circulare intermediar E / e Connors,1920

4 Nectarinaă(pieli ăglabr ) recesiv G / g Blake, 1933

5 Albinism recesiv C / c BaileyăşiăFrench,ă1933

6 Sâmbureăaderentălaăpulp recesiv F / f BaileyăşiăFrench,ă1933

7 Frunzişăroşu dominant Gr / gr Blake, 1935

8 Fruct plat dominant S / s Lesley, 1940

9 Sterilitatea polenului recesiv Ps /ps ScottăşiăWeinberger,1944

10 Pomiădeătipă“dwarf” recesiv Dw /dw Lammerts,1945

11 Pomiădeătipă“tuf ” recesiv Bu1/bu1, Bu2/bu2 Lammerts,1945

12 Floriăroşii recesiv R / r Lammerts,1945

13 Floriăb tute,ăinvolte recesiv De / de Lammerts,1945

14 Deficit de antociani recesiv An / an Monet, 1967

15 Pomi pitici ( nanism ) intermediar N / n MonetăşiăSalesses,ă1975

16 Cotiledoane aderente recesiv Co /co MonetăşiăBastard,ă1977

17 Fruct dulce dominant D / d Monet, 1979

18 Pomiădeătipă“compact” dominant Ct /ct MehlenbakerăşiăScorza,1986

19 Pomiăcuăportăpletos,ăplâng tor recesiv Pl / pl Monetăşiăcolab,1988

( Sursa :R. Monet,1992 )

17

1.5.ăTENDIN EăŞIăREZULTATEăÎNăAMELIORAREAăPIERSICULUI ŞIăNECTARINULUIăPEăPLANăMONDIALăŞIăÎNăROMANIA

1.5.1.ăTendin eăşiărezultateăînăameliorareaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăpeă

plan mondial În lume seăderuleaz ăprogrameădeăameliorareăaăc rorăobiectiveăseărefer ăla:ă m rimeaă fructului,ă culoarea,ă fermitatea,ăatractivitatea,ăcalitateaăbun ă

şiă rezisten aă laă manipulare,ă înă contextulă extinderiiă sezonuluiă deăcoacereăcuăsoiuiriăextratimpuriiăşiăfoarte târzii; reducereaăhabitusuluiăpomiloră(formeădwarf,ăsemidwarfăşiăcompacte) creştereaărezisten eiălaăboliăşiăinsecteăcareăvariaz ădeălaăoăzon ălaăaltaă(N.ăBranişte,ă2000). adaptareaă laă condi iileă specificeă deă mediuă cuă referireă special ă laănecesarul deăfrigă(N.ăBranişte;ăTabelănr.2).

Pentruăzoneleănordiceăseăareăînăvedereărezisten aălaăînghe urileădeărevenireădinăprim var ăşiălaăgerurileădinăiarn .

Majoritateaăsoiurilorădeăpiersicăşiănectarinăob inuteăînăzoneăcuăclimatătemperatăăreclam ă 600-900 ore frigă pentruă caămuguriiă floriferiă s -şiă des vârşeasc ă constitu iaămorfologic ăşiăs ăînfloreasc .

Înăregiunileăcuăclimatăblândă(limitaăzoneiămeridionale,ădeăexempluăBraziliaăşiăS-EăStatelorăUniteăaleăAmericiiăsuntănecesareăsoiuriăcareăseămul umescăcuămaiăpu inăfrig, 240-450ăore,ăsauăchiarămaiăpu ină(V.ăCociu,ă1999). eficien ăeconomic ăsporit

Nuă suntă lipsiteă deă importan ă obictiveleă careă auă caă scopă modificareaă unorăcaractereă morfologice;ă aspectulă fructuluiă (piersiciă şiă nectarineă plate)ă ob inereaăpiersicilor sanguine,ăaăpaviilorăşiăaăbrugnonelor,ăaăpiersicilorăşiănectarinelorăcuăaciditateăsc zut ,ă etc.ă Asemeneaă programeă seă deruleaz ă înă S.U.A.,ă Canada,ă Fran aă ,ă Italia,ăGrecia, Africa de Sud, China, Japonia etc.

Realiz rileăob inuteăpeăplanămondialăseăconcretizeaz ă înăexisten aăaăcircaă7000ăsoiuri,ă iarăsortimentulăseăschimb ălaă intervaleămiciădeă timpă(8-10 ani), cu foarte mici excep iiă(soiuriăcareărezist ădeăpesteă25ădeăani).

Cercet toriiăamericaniăprintreăcareătrebuieăaminti iăF.ăAnderson,ăJ.ăWeinberger,ăR. Bradford, V.Fogle, s-auă consacrată amelior riiă piersiculuiă şiă auă lansată numeroaseăsoiuriă ,ă careă constituieă şiă acumă bazaă sortimentuluiă înămulteă riă :ă Cardinal,ă Dixired,ăRedhaven, Fairhaven, Southland (piersic), Flavortop, Flamekist, Fantasia, seria Nectared (nectarine), seria Babygold (pavii) etc.

Tendin aădeăîmbun t ireăaăsortimentuluiăs-aăintensificatădatorit ăuneiăalteăseriiădeăcercet toriăvaloroşiăca,ăJamesăMoore,ăDavidăRamming,ăFloydăZaiger,ăG.ăMerrillăşiăal ii,ăastfelăc ănoiăvaluriădeăsoiuriătindăs ăiaăloculăceloră“vechi”.ăUneleădinăacesteăsoiuriăşi-auăconsolidatădejaăpozi iaăpeăpia aădeăfructeănuănumaiăînăAmerica,ăciăşiăînăEuropa,ăcaăde exemplu Springold, Springcrest, Collins, Royal May, Early Coronet, Pacifica, Harvester, Redskin, Emery, Suncrest, Summerset (piersic), Early Sunngrad, Late le Grand, May Grand, Regal Grand, Fairlane, (nectarine) etc.

18

Tabel nr.2 Limiteădeărezisten ăălaătemperaturiăsc zuteălaăspeciaăpiersic

Muguri de rod

Stadiul fenologic reper

Temperaturi º C Efecte previzibile Limite Minim înreg. Minime Maxime

A

Repausădeăiarn -24...-26 -20...-24

mai multe zile 10-80 % muguri

degera i Degerarea mugurilor

şiăaăpomilor

Repausădeăiarn facultativ

oscila ie diurn ădeătemperatur + 5... +12,5

+16... -16 pe parc. a 5-6 zile consec.

50-90 % muguri distruşi

-pierdereaătotal ăaărecolteiădatorit ădeger riiăoriă

involuțieiămugurilor. -distrugereaătotal ăaămug.ăflorif.ăşiăchiarăaă

ram. de 1 an -pierdereaătotal ăaă

recoltei.

B Începutul umfl rii

mugurilor -10 -12

30-50 % mugur deg. prod.bun

100 % degerare pierdereaătoal

a recoltei

C Umflare

mugurilor -5....-7 -8 40-60 %

muguri distr. prod.ăbun .

70-80 % pierdere de

muguri

D Apari ia

bobocilor -3....-4 -6 70-80 %

boboci florari înghe a i

90-100ă%ăînghe areaăăbobocilor

E Dezvoltarea

bobocilor (buton) -1,7...-4,9 -5,5 75 – 90 % org. florif. brunificate

diminuarea substan ial ăa produc ieie

F Înfloritul -1,1...-3,8 -4...-5

Distrugerea pistil. şiăaăorg.

florif. 80-90%

90-100 % pistile distruse. –pierderea

recoltei

G C derea petalelor -2,2 -3,2...-4,2

Distrugerea gineceului 50-60 %

Brunificareaătotal aăgineceuluiăşiă

pierderea recoltei

H Legareaăşiădezv. fructelor tinere -1...-2,1 -1,0

Înghe areaăşiăc dereaăfrunz. tinere 40-50%

c dereaămasiv ăaăfructelorăşiă

diminuarea prod.

I Fructe în creştere -1 0,5

C dereaăfruct.ăşiădiminuarea

produc .ă60ă%

C dereaămasiv ăaăproduc iei.ăPierdereaă

produc ie

Trunchi

-24 ...-28 Degerareaă esutului

şiăaălemnului R d ci-ni Perioada de

repaus -10... -11

Multe din soiurile americane, lansate în ultimii 10-15ă aniă suntă folositeă şiă caă

genitori în programele de ameliorare de pretutindeni. Înă ultimulă timpă aă fostă lansată ună altă eşalonă deă soiuriă valoroaseă printreă care:ă

Envoy, Why Not, Springbrite, Cortez, Topaz, Eclipse, Compact Redhaven etc.

19

Soiuriădeăpiersicăşiănectarinăfoarteăvaloroase,ămaiăalesăpentruărezisten aălaăgerăşiăboli,ă printreă careă Harbelle,ă Harken,ă Hardired,ă Harkoă etc.,ă auă creată cercet toriiăcanadieni (R.C.H. Layne de ex.).

Cercet toriiă dină Europaă şi-auă intensificată foarteă multă lucr rileă deă ameliorareăgenetic ăşiăauă începută lansareaădeănoiăsoiuriăcompetitive.ăCeiădinăItalia,ăauăfolosităcuăabilitateă fondulă deă germoplasm ă americană şiă colaborareaă cuă instituteă şiă personalit iăamericane. Asfel, Carlo Fideglelli, la Roma, a promovat soiurile: Domiziana, Appia, Pegaso, Federica, Croce del Sud, Villa Doria, Villa Adriana, Andromeda, Casiopea etc.

Elvio Bellini, la Firenze a creat soiurile Maria Bianca, Maria Grazia, Maria Rosa,ăMariaăDelizia,ăcuăpulpaăalb ,ăMariaăSelena,ăMariaăLuizaă(pulpaăgalben ),ăMariaăLaura, Maria Emilia, Maria Aurelia (nectarine).

Silviero Sansavini, la Bologna, a lansat soiurile: Rosired 1, Rosired 2, Nectagrand 1, Nectagrand 2, Nectagrand 4, Adriatica, Tebana etc.

ÎnăFran a,ăR.Monet,aăcreatăoăserieădeăsoiuriăcuăpulpaăalb ,ăferm ă(seriaăGenadix), şiăalt ăserieădeănectarineă(Fuzalode),ăiarărecentăaălansatăsoiuriădeăpiersicăplate,ădeosebitădeăatractiveă(roşii)ăşiădeăbun ăcalitate.

Exist ă programeă deă ameliorareă genetic ă aă piersiculuiă şiă rezultateă valoroaseă înăAfrica de Sud, Spania, Bulgaria, Moldova,ăUcrainaăşiăalteăstate.ă

Înăultimiiăaniăpeăpia aăfrancez ăşiăitalian ăauădominatăsoiurileădeăpiersici: - cuă pulpaă galben ă :ă Crimsonă Lady,ă Diamondă Princess,ă (creatoră N.Bradford),ă

Rich Lady, Royal Prince (Zaiger), Maria Marta(E.Bellini), Romestar (I.S.F.), Bolero (D.C.A. Bologna), Summer Lady (G.Merrill), Guglielmina (D.O. Firenze).

- cuăpulpaăalb :ăHermione,ăSnowăKingă(Zaiger),ăMelina,ăBenedicte,ăOpale,ă(R.ăMonteux Caillet), Alba (I.S.F. Forlli), Maria Angela ( E.Bellini), Regina Bianca (I.S.F. Roma).

- nectarineăcuăpulpaăalb : Jade, Emerande, Zephir, Topaze (R. Monteux Caillet), Bel Red (Zaiger).

Toate aceste soiuri sunt brevetate ( R. Monet, 1995).

1.5.2. Tendin eăşiărezultateăînăameliorareaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăînăRomânia

Obiectivele prioritare din România sunt: - Ob inereaă deă soiuriă cuă fructeă deă calitateă superioar ă laă nivelulă standardeloră

mondiale;ă productive;ă bineă adaptateă condi iiloră pedoclimaticeă dină araă noastr ,ă cuărezisten ăşi/sauătoleran ălaăprincipaleleăboli;ălaăgerăşiăal iăfactori de stres;

- Ob inereaă formeloră pitice-dwarfă şiă semidwarfă - cuă fructeă deă calitateă şiă rolăornamental;

- Ob inereaădeăsoiuriădeăpiersiciăşiănectarineăcuăfructulăplată„sandwich”; - Ob inereaăsoiurilorădeăpaviiăpentruăoăprocesareăsuperioar ; - Ob inereaădeăpiersici,ăpaviiăşiănectarineăextratimpuriiăşiătârzii,ăpentruăl rgireaă

actualului conveer, etc. Unăprogramăoficial,ă peă bazeă ştiin ifice,ă aă fostă elaborată înă anulă 1949,ă deă c treă

profesorul Nicolae Costantinescu, în cadrul ICAR-ului, având ca obiectiv prioritar sporireaărezisten eiăpiersiculuiălaăgerăşiălaăbolileăcriptogamice.ă

20

Tabel nr.3. Soiurileădeăpiersicăşiănectarinăob inuteăînăRomâniaăînăperioadaă1958-2002

Nr. crt.

SOIUL Grupa* Anul Ameliorator Autor Sta iunea

0 1 2 3 4 5 1. FrumosădeăB neasa P 1966 P. Popa B neasaăBucureşti 2. Miori a P 1966 P. Popa B neasaăBucureşti 3. Bucureşti P 1967 N. Constantinescu B neasaăBucureşti 4. Delicious P 1967 N. Constantinescu B neasaăBucureşti 5. Flac ra P 1970 P. Popa B neasaăBucureşti 6. Splendid P 1982 P. Popa B neasaăBucureşti 7. Superb ădeătoamn P 1982 N. Constantinescu B neasaăBucureşti 8. Triumf P 1984 P.ăPopa,ăAntoniaăIvaşcu B neasaăBucureşti 9. Romamer 2 N 1984 V. Cociu, Pr. Ionescu, L.F.

Hough, Marioara Trandafirescu, Elena Topor

Constan a

10. Congres P 1985 P.ăPopa,ăAntoniaăIvaşcu B neasaăBucureşti 11. Victoria P 1985 AntoniaăIvaşcu,ăP.ăPopa B neasaăBucureşti 12. Cora N 1992 L.F. Hough, V. Cociu,

Pr. Ionescu, Liana Dumitru, Marioara Trandafirescu

Constan a

13. Delta N 1992 L.F. Hough, V. Cociu, Pr. Ionescu, Elena Topor, Marioara Trandafirescu, Liana Dumitru

Constan a

14. Cecilia Pdw 2000 Liana Dumitru, V. Cociu Constan a 15. Puiu Pdw 2000 LianaăDumitru,ăGh.ăIndreiaş Constan a 16. Melania Ndw 2000 Liana Dumitru Constan a 17. Liviu Ndw 2000 Liana Dumitru Constan a 18. Paul PdwO 2000 Liana Dumitru, V. Cociu Constan a 19. Dan NdwO 2000 Liana Dumitru, V. Cociu Constan a 20. Catherine sel.1 C 2001 Liana Dumitru Constan a 21. Raluca P 2001 Liana Dumitru Constan a 22. Antonia P 2002 AntoniaăIvaşcu B neasa 23. Alexia P 2002 AntoniaăIvaşcu B neasa 24. Amalia P 2002 AntoniaăIvaşcu B neasa 25. Florin Ppl 2002 Liana Dumitru Constan a 26. Filip Ppl 2002 Liana Dumitru Constan a 27. Costin N 2002 Liana Dumitru Constan a 28. Purpuriu PO 2002 Georgeta Care u Constan a 29. Giuvaer PO 2002 GeorgetaăCare u Constan a 30. Alizeu PO 2002 GeorgetaăCare u Constan a 31. Zefir PO 2002 GeorgetaăCare u Constan a

*Legend ă: P = piersic N = nectarin

C = pavie dw = dwarf

pl = plat O = ornamental

În decursul aniloră auă existată tendin eă diverseă şiă ameliorareaă piersiculuiă s-a

derulatăpeăparcursulăanilorăînăsta iunileăB neasaăşiăConstan a,ăînăcinciăetapeăevolutive: Primaăetap :ă1958-1966

21

A II-aăetap :ă1967-1977 A III-aăetap :ă1978-1990 A IV-aăetap :ă1991-1996 A V-a etap :ă1997-2002 Pentruă început,ă oă contribu ieă important ă şi-au adus Nicolae Constantinescu,

VasileăCociu,ăPorfirieăPopa,ăMarinăNeaguăşiăcolaboratorii. „Obosindă cuă pasiune”,ă înă decursulă anilor,ă amelioratoriiă româniă auă începută s ă

ob in ărezultate,ăcareăauădus la dezvoltarea culturii piersicului în România (Tabel nr. 3).

Auă fostă createă soiuriă noiă şiă introduseă soiuriă valoroaseă dină fondulă mondială deăgermoplasm ,ăcareăauăfostăstudiateăînăcondi iileăpedoclimaticeăaleă riiănoastre.

Aăfostăl rgităconveerulăvarietal şiăs-au stabilit sortimente optime pentru fiecare etap ăînăparte.

Laă S.C.D.P.ă B neasaă exist ă ună fondă deă germoplasm ă careă cuprindeă 648ăgenotipuri,ăiarălaăS.C.D.P.ăConstan aăsuntă841ăgenotipuri.ăLaăacestaăseăadaug ăunăfondăhibridologic de 4750 hibrizi de diferiteăvârsteă laăS.C.D.P.ăB neasaăşiă4658ăhibriziă laăS.C.D.P.ăConstan a,ăcareăcreaz ăînăcontinuareăpremizaăselec ieiăunorăeliteăvaloroase.

Dup ă1990ăaăînceputăoăcolaborareăactiv ăcuăinstituteăşiăpersonalit iăştiin ificeădeă pesteă hotareă (Fran a,ă Italia,ă Grecia, China, Macedonia, Republica Moldova) asigurându-se schimbul de material biologic, documentare, etc.

Sta iunileăConstan a,ăB neasa,ăOradea,ăDoljăşiăMehedin i,ăcoordonateădeădr.ăV.ă Cociu,ă auă acordată oă aten ieă deosebit ă îmbog iriiă colec iilor,ă atâtă prin colectarea soiurilorălocale,ăcâtăşiăprinăintroducereaădeăspeciiăşiăsoiuriădinăstr in tate.

În ultimii 35 deă aniă auă fostă ob inuteănoi soiuriă deăpiersic,ă paviiă şiă nectarin,ăstandardăşiădwarf,ăcaăşiăsoiuriăornamentale,ălaăS.C.D.P.ăConstan a,ăS.C.D.PăB neasa șiăS.C.D.P. Oradea.

Ambeleă sta iuniă auă înscriseă laă Institutulă deă Stată pentruă Testareaă şiăÎnregistrareaă Soiuriloră hibriziă şiă eliteă valoroase,ă careă tindă caă înă urmaă omolog riiă s ădevin ăsoiuriănoi.

În România, cercetarea a abordat aspecte legate de ameliorareaă genetic ă aăsoiuriloră (laăS.C.D.P.ăB neasaăşiăConstan a);ăstudiiăprivindăportaltoiiă (laăConstan aăşiăOradea), sortimente (Constan a,ă B neasa,ă Doljă şiă Mehedin i),ă tehnologiiă noiă şiăprotec ieă fitosanitar ă (Constan aă şiă Bihor),ă calitateaă fructeloră şiă formeă dwarf (Constan a)ă– (N.ăBranişte,ă2000).

22

1.6.ăăCULTURAăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUI PE PLAN

MONDIALăŞIăÎNăROMANIA

1.6.1.ăCulturaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăpeăplanămondial Piersicul s-aă r spândită peă toateă continentele,ă de ineă sortimenteă bogateă şiă înă

permanent ăschimbareăşiăocup ăloculătrei,ăînăceeaăceăpriveşteăproduc ia,ăădup ămereăşiăcitrice.

Laă nivelă mondială produc iaă deă piersiciă şiă nectarineă a crescut progresiv în ultimii 30ă deă aniă (Tabelă nr.ă 4ă şiă Grafică nr.ă 1)ă ajungândă laă fineleă anuluiă 2000ă laă 13.223ămiiă tone,ă creştereaă deă ă circaă 6.000ămiiă toneă fructeă reprezentândă ună sporă deă89%ăfa ădeăanulă1980.

Aceast ăm rireă aăproduc ieiă totaleă aă fostădeterminat ădeă creştereaă cereriiă deăconsumă şiă s-aă realizată prină înfiin areaă deă liveziă cuă suprafe eă mari, introducerea progresuluiă tehnică înă culturaăpiersicului,ă dezvoltareaăcercet riiă ştiin ificeă teoreticeă şiăaplicativeăînăacestădomeniu,ăpoliticiădeămenagementăşiămarketingăăînăceeaăceăpriveşteăorganizareaăproduc ieiăşiăvalorificareaăproduselorărezultate.

Dac ăînăurm ăcuă30ădeăani,ăsuprema iaămondial ăînăceeaăceăpriveşteăproduc iaătotal ă deăpiersiciă şiă nectarineăoăde ineaăEuropaă (44ă%)ăurmat ădeăAmericaădeăNordă(25%) şiăAsiaă(18%),ăînăultimiiă20 ani (media) Europa ocupa tot primul loc (43%), dar

pe locul al doilea s-a situat Asia care a crescut la 34 %, iar America de Nord a coborât pe locul trei (14%).

Laă fineleă anuluiă 2000ă g simă Asiaă peă primulă loc,ă cuă 39%ă dină produc iaămondial ,ăurmat ăîndeaproapeădeăEuropaăcuă35%ăşiăăpeăloculăalătreilea,ădarăînăsc dere,ăAmericaă deăNordă (12%).ăAscensiuneaă spectaculoas ă aăAsiei,ă s-a datorat în special creşteriiăuriaşeăaăproduc ieiăînăChina,ăcareăaăajunsădeălaă386ămiiătoneăfructeăăînă1980,ălaă 3.577ă miiă toneă fructeă înă anulă 2000ă (oă creştereă deă 926ă %).ă Produc iaă total ă deăpiersiciăşiănectarineăaăsuferităunăuşorăregresăpeăcontinentulănordăamericanăcaăurmareăaăreorient riiăăînăultimiiăaniăaăconsumului popula ieiăăspreăalteăfructeă(kiwi, mango, etc.).

Celeămaiămariă riăproduc toareădeăpiersiciăşiănectarineăăînăanulă2000ăauăfost:ăăChinaă(27ă%ădinăproduc iaămondial ),ăItaliaă(13ă%),ăS.U.A.(11%),ăSpaniaă(8,5ă%),ăşiăGreciaă (7,5ă%)ă cuă produc iiă deăpesteă 1.000ădeămiiă toneă (Tabelă nr.5ă şiăGrafică nr.2).ăCreşteriămariădeăproduc ie(înăanulă2000ăfa ădeă1980)ăauăîregistratăînăafar ădeăChina,ăriădinăEuropa,ăcumăarăfiăSpaniaă(108,6),ăşiăGreciaă(137,8ă%).ăAăsc zut,ăăînăschimb,ă

produc iaăînăS.U.A.(-10ă%)ăşiăJaponiaăă(-30%).

Tabel nr.4 Evolu iaăproduc ieiădeăpiersiciăşiănectarineăpeăplanămondialăşiăcontinenteă(mii tone)

Continentul∕ Anul Mondial Europa Asia America de

Nord America de

Sud Africa Oceania

1979-1981 6960 3069 1287 1711 540 255 98 1990 8240 3950 1739 1500 629 324 98 1991 8425 3814 1976 1579 634 335 87 1992 10427 4949 2757 1593 667 373 88 1993 10277 4401 3131 1558 700 389 98 1994 10757 4793 3250 1540 711 364 99 1995 9829 4212 3412 1113 724 334 34 1996 10190 4472 3533 1123 684 344 34 1997 11020 3615 4382 1615 834 464 110 1998 11675 3573 4987 1433 774 804 104 1999 13080 4678 5102 1534 826 833 107 2000 13223 4697 5212 1564 829 814 107

1990-2000 10649 4287 3589 1468 728 489 88 Varia iaă±% +53,0 +39.7 +17,0 -14,2 +34,8 +91,0 -10,2 Sursa : F.A.O. Production Yearbook , vol. 47;48;50 (1996);51 (1997);52 (1998)-Roma

F.A.O. Bulletin of Statistics; vol. 1, nr.2 (2000)

24

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

(mii t

on

e)

Nivel mondial Europa Asia America de

Nord

America de Sud Africa Oceania

Grafic nr. 1. Evoluţia producţiei de piersici şi nectarine (mii tone) la nivel mondial şi pe continente

2000 1990-2000

25

Tabel nr.5 Evolu iaăproduc ieiădeăpiersiciăşiănectarineăînăuneleă ri (mii tone)

ara/Anul USA Italia China Grecia Spania Fran a Turcia Argentina Chile Japonia Romania

1979-1981 1496 1419 386 381 414 459 242 247 104 253 60

1990 1192 1721 786 776 585 498 330 529 150 201 60

1991 1413 1443 809 835 728 407 350 240 200 186 44

1992 1420 1892 1527 1097 1024 530 370 235 223 188 37

1993 1391 1597 1879 1123 855 403 370 235 237 176 50

1994 1357 1679 2031 1127 865 531 370 237 258 174 21

1995 1204 1689 2172 900 657 570 375 159 270 163 13

1996 1180 1754 2776 1040 870 464 375 281 280 169 26

1997 1442 1158 2996 588 925 469 355 290 270 176 17

1998 1288 1423 3377 480 297 341 400 257 285 176 18

1999 1390 1805 3477 1000 987 478 400 250 310 158 22

2000 1420 1692 3577 1000 1112 474 400 250 310 158 23

1990-2000 1336 1623 2310 906 864 470 339 269 264 175 30

Varia iaă±% -10,7 +14,3 +498,4 +137,8 +108,6 +2,4 +40,0 +8,9 +153,8 -30,8 -50,0

Sursa : F.A.O. Production Yearbook , vol. 47;48;50 (1996);51 (1997);52 (1998)-Roma F.A.O. Bulletin of Statistics; vol. 1, nr.2 (2000)

26

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

(mii t

on

e)

U.S.A. Italia China Grecia Spania Franţa Turcia Argentina Chile Japonia România

Grafic. nr. 2 - Evoluţia producţiei de piersici şi nectarine (mii tone) în unele ţări

2000 1990-2000

27

Fig. nr.1 - Distribu iaăculturiiăpiersiculuiăşiănectarinuluiăînăRomânia

28

1.6.2.ăCulturaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăînăRomânia În România,ă dină punctă deă vedereă istoric,ă piersiculă aă fostă introdusă ă deă c treă

romani,ăodat ăcuăcolonizareaăDaciei,ădarăesteăposibilăcaăelăs ăfiăp trunsăînăDobrogeaădeăazi,ăcuămultăînaine,ăodataăcuăînfiin areaăcoloniilorăgreceşti.

La început era cultivat ca pom izolat,ămaiăalesăprinăvii.ăDină1889,ăodat ăcuăînfiin areaă pepiniereloră deă stat,ă auă putută fiă înmul iteă şiă s-auă r spândită multeă soiuriăstr ine.ăAuăap rutăasfelăprimeleălivezi.

În zonele favorabile cultura piersicului s-aă dezvoltat,ă astfelă c ă înă prezentăpiersiculăreprezint ,ăaătreiaăspecieăpomicol ,ăcaăperspectiv ădeăcultivare,ădup ăm răşiăprun.

Dezvoltareaă turismuluiă peă litoralulăM riiă Negreă aă determinată extindereaă înăcultur ă,peălâng ăcais,ăvişin,ăcireş,ăm răşiăprunădeăvar ,ăaăpiersicilorăşiănectarinelor.

PrimeleăliveziădeăpiersicădinăDobrogeaăauăfostăînfiin ateălaăNeptun,ăMangalia,ăsubă form ă deă palmet ,ă cuă specialiştiă şiă materială dină Italia.ă Ulterior,ă planta iiăimportante de piersic s-auă înfiin ată laă Medgidia,ă Nazarcea,ă Cernavod ,ă Valuă luiăTraian- înăjude ulăConstan a.

Planta iiădeăpiersică s-auă înfiin ată şiă înă jurulăBucureştiuluiă şiă înă alteă zoneă aleării,ăfavorabileăacesteiăculturiă(Bihor,ăDolj,ăetc.).

Înă1989,ăexistauăînă ar ăcca.ă11.000ăha.ălivezi,ăcareăproduceauăanuală70-80 mii tone (V. Cociu, 1993 ; Fig. nr. 1).

Produc iaă total ă deă piersiciă aă înregistrată oă sc dereă dramatic ,ă deă laăaproximativă60ămiiătoneăînă1990ălaă17ămiiătoneăînă1997,ădup ăcareăaăurmatăoăuşoar ăcreştere,ăpân ăînăanulă2000ăcândăs-au produs 23 mii tone.

Reducereaă semnificativ ă aă suprafe eloră deă liveziă cuă piersiciă şiă implicită aăproduc ieiătotaleădeăpiersiciăs-a datorat în principal haosuluiăcreatăînăprimiiăaniădup ă1990, deă ă schimb rileă dină structuraă deă proprietateă aă fonduluiă funciară (desfiin areaăfostelor C.A.P.-uri), care a avut ca urmare imediat ădefriş riăanormaleăşiănecontrolate,ăîmb trâniriăprematureăşiăneglij riăale planta iilorăr mase.

Consumulăanualădeăpiersiciăpeăcapădeălocuitorăaăsc zutădeălaă2,8ăkg, în 1985 la 1,2 kg, în 1997.

Nuăexist ădateăprivindăsuprafe eleăocupateăcuănectarin, acestea existând doar în cadrulă Sta iuniloră deă Cercetareă şiă Dezvoltareă Pomicol ă şiă sporadică înă gospod riileăpopula iei.

Înăultimiădou zeciădeăaniăasist mălaăoăexpansiuneăaăculturiiănectarinuluiăpeăplanămondialăşiăunăinteresăsporităînătoateă rileăcultivatoare, inclusiv în Romania.

Monica Murvai a studiat, in cadrul temei de doctorat, comportarea a 10 soiuri deănectarinăînăcondi iileădeălaăBucureşti-B neasa.ăAntoniaăIvaşcuăaăstudiatăînăculturiădeă concurs,ă 47ă deă soiuriă şiă hibriziă ă deă perspectiv ă şiă comportareaă loră înă condi iileăpedo-climaticeădeălaăBucureştiă(S.C.D.P.ăB neasa),ăînăvedereaăstabiliriiăunuiăsortimentăcât mai adecvat de nectarine.

Problemaăsortimentuluiădeăsoiuriădeăpiersicăşiănectarinăpentruăzoneleăfavorabileădeă cultur ă dină araă noastr ă esteă studiat ă deă asemenea, laă S.C.D.P.ă Constan a.ă Înădecursul anilor, au fost elaborate sortimente pentru piersicile de desert (propiu-zise), nectarineăşiăpiersiciădeăindustrieă(pavii, clingstone)

29

S.C.D.P.ăConstan aăaăcontribuităprinăcolectivulădeăamelioratoriăla crearea noilor soiuri,ămeniteăs ăl rgeasc ăconveerulădeăfructeă(dinăaădouaădecad ăaăluniiăiunieăpân ăînăaătreiaădecad ăaăluniiăseptembrie)ăcuăsoiuriădeăpiersic,ăpaviiăşiănectarineăbineăadaptateăcondi iilorădeăcultur ădinăsud-estul României.

30

C A P I T O L U L II.

PIERSICULăŞIăNECTARINULăDWARF

2.1.ăCARACTERULă“PITICăGENETIC“ăLAăPOMIIă FRUCTIFERIăăŞIăFOLOSIREAăLUIăÎNăAMELIORAREă

Actualele programe de ameliorare ale pomilor fructiferi, atât pe plan mondial,

câtă şiă na ional,ă cuprindă caă obiectiv prioritar intensivizarea pomiculturii. Acest dezideratăpoateă fiă realizată folosindăsoiuriă adecvateă şiă tehnologiiă specificeădeăcultur ăpentruăplanta iileăintensiveăşiăsuperintensive.

Seă puneă totă maiă acută problemaă control riiă dimensiuniiă pomilor,ă deă creareă a soiurilorăpiticeăăşiăaăportaltoilorăcareăs ăimprimeănanismul.

Laă Institutulă deă Pomicultur ă dină Romaă aă începută dină 1968ă ună programă deăameliorareăgenetic ăaăcireşului,ăcuăăscopulădeăaăob ineăsoiuriăcuăvegeta ieăcompact ,ăpomiădeă talieămic ,ăpentruăaăputeaăreduceăcosturileă laă lucr rileămanualeă (Fideghelli,ă1982).ăAcesteădeziderateăseărealizeaz ăprinăfolosireaăradia iilorăionizante.

Din anul 1970, acest program s-aăextinsălaăm r,ădarăşiălaăpiersicăînăscopulădeăaăob ineălaăultimaăspecieăunăsoiădeăpiersicădeătipulă“Chineseădwarf”.ă

Observareaăatent ăşiăsistematic ăaăunorăhibriziăpeăr d ciniăpropriiădeăcaisăşiădeăprun,ă auă permisă selec ionareaă unoră genotipuriă deă tipă pitic,ă cuă descenden eă geneticeădiverse.

LaăSta iuneaăExperimental ăProsser-Washington, Toyama a individualizatădou ăselec iiădeăcaisăpiticăăşiădeăprunăădeătipăeuropean.

Obiectivulădeăob inereăaăsoiurilorăgeneticăpiticeăs-aăextinsăşiălaăp r.ăGenotipurileăutilizateăăauăfostăselec iileă“ăUSă309ă“ă(T.ăVanăderăZwet,ă1977)ăşiăsoiulăfranceză“NainăVertă“(Decourtye, 1967). S-aăconstatatăc ă“piticirea”ăluiă“NainăVert”ăesteăcontrolat ădeăoăsingur ăgen ădominant ăăşiăc ăsoiulăesteăheterozigotăpentruăacestăcaracter.

Selec iaă“U.S.ă309”ăaăfostăutilizat ăşiăînăprogrameleădeăameliorare al U.S.D.A., la Kerneysville (VirginiaădeăVest,ăS.U.A.)ăşiăînăprogramulăăI.N.R.A.ă(Anger,ăFran a).

Laăcireş,ădinămultitudineaădeămutanteăob inuteăînăurmaăiradieriloră(Fideghelliăşiăcolab.,ă 1977ă şiă 1982;ăDellaăStradaă şiă colab.ă 1982),ă s-auă remarcatăoă serieădeăselec iiăcompacte, care au o productivitateămaiăcrescut ăşiăoătalieăredus ăcuă20ă– 50ă%ăfa ădeămartor.

Laă m ră s-aă impusă oă selec ieă dină soiulă “Anurcca“,ă careă aă dep şită cuă multăceilalal iăcloniăspurăexisten iă(DellaăStradaăşiăcolab.,ă1983).

La cais, nanismul este un caracter recesiv, relativă comună (dup ăScorza,1982,ăcitatat de Roberta Quarta în 1985).

Deocamdat ă selec iileăpiticeăob inute,ă deşiă suntă fertile,ă nuă auăoăproductivitateăridicat .ăEleă voră fiă utilizateă înă programeădeă ameliorare,ă caă genitori,ă pentruă aă ob ineăsoiuri pretabile la înfiin areaă liveziloră deă mareă densitate,ă uşoră deă între inută şiă cuăposibilitateaădeăaăutilizaăpomiăpeăr d ciniăproprii.

31

Laăprun,ăameliorareaăşiăcreareaădeăsoiuriăpiticeăseăafl ălaăînceputădeădrum. Laăp r,ăpentruăaăob ineăsoiuriăpiticeăşiăsemipitice,ăprogramulăde ameliorare se

bazeaz ă peă hibridareaă dintreă celeă maiă buneă soiuriă standardă (“Williams,ă “DecanaăComisiei”,ă“PasseăCrassane”, ”Conference”,ăetc.)ăcuă“U.S.ă309ă“şiă“NainăVert”.

ÎnăRomaniaă,ăstudiiăşiăcercet riăprivindăcreareaăsoiurilorăpiticeă“spur”ădeăp răau fost intreprinse de Ghidra, V. (1983-1996) la S.C.P.P. Cluj-Napoca.

UnăcolectivăformatădinăI.ăDu u,ăGh.ăMladin,ăP.Parnia,ăşiăŞt.ăWagnerăaăreuşităs ăcreezeă ună portaltoiă generativă pentruă prună ,ă avândă ceaă maiă mic ă vigoareă peă planămondial (1999 ), cu denumireaăă“Mirobolanădwarfă“.

Avândăînăvedereăstudiulăcercet rilorăpeăplanămondial,ăcuăprivireălaăpreocup rileăexistenteă pentruă ob inereaădeă soiuriă ă deă pomiă cuă creştereă pitic ,ă habitusă compactă şiăfructificare pe ramuri scurte de rod , se desprind câteva concluzii:

Exist ă ună interesă sporită ală amelioratoriloră pentruă acesteă obiective.ă Suntăutiliza iăoăserieădeătermeniăcaă“spur”,ăîn elesăatâtăcaătipădeăfructificare,ăcâtăşiăcaăhabitusăredus.ăApareătotămaiădesătermenulădeă“dwarf”(pitic)ăşiă“semi-dwarf”ă(semipitic)ădar şiătermenulădeă“genetic-pitic”.ăAl iăautoriăfolosescătermenulădeă“nanism”ă,ăcareăînseamn ăde fapt piticire.

Interesulăpentruăob inereaăunorăastfelădeăsoiuriăpoateăfiăclasificatăşiăînăfunc ieădeăexigen eleăpropriiăfiec ruiăprogramădeăcercetare.

Exist ă oă mareă graduare,ă referitoareă laă ideotipulă “spur”ă oriă “pitic-genetic”urm rit,ădeălaăinteresulădeăaăob ineă“piticiăextremi”ă(deătipulădwarf,ălaăpiersic),ălaăoăreducereăapreciabil ăaăîn l imiiăpomilor,ăaăgraduluiăşiăaăunghiuluiădeăramificare,ăaăfructific riiăpeăramuri scurte de rod, etc.

2.2. DEFINIREAăCARACTERULUIă“DWARF”ăLAăPIERSICăŞI

NECTARIN

Genotipulă“dwarf”ăseăcaracterizeaz ăprintr-oăreducereăextrem ăaătalieiăpomuluiă(1-1,5ăm),ăprinăprezen aănumeroaseloră internodiiă scurte,ă prină existen aă ramifica iilorăsecundareăşiăter iareăşiădeciă,aăuneiăcoroaneădeseă(Scorza,1984).

Dwarfiiă seă caracterizeaz ă printr-un foliaj foarte bogat ; frunzele sunt de dimensiuniămaiămariădecâtăaleăpiersiculuiăstandardăşiăfoarteăintensăcolorate,ăavândăşiăoăcapacitate mai mare de fotosintez .

Înflorireaăesteăabundent ăşiăseăeşaloneaz ăpeăcircaă12-21 zile, florile putând fi campanulateăsauărozacee,ăsimpleăsauăinvolte,ărozăoriăroşu–frez.

Fructele,ă fieăc ăsuntăpiersici,ăpaviiăoriănectarine,ăsuntăasem n toareăsubăraportăcalitativ cu ale piersiculuiăstandard.ăSeălucreaz ăpentruăameliorareaădimensiunilor,ăcaăşiăpentruăob inereaădeăsoiuriăcareăs ăîşiăcolorezeăbineăfructele,ăchiarăînăcondi iileăuneiăumbririămaiămari,ădinăcoroanaălorădeas .

Piersiculădwarf,ăcaătoateăspeciileăşiăsoiurileăcuăvigoareăslab ,ăseăcaracterizeaz ăprintr-oă precocitateă pronun at ă laă rodire.ă Esteă productiv,ă dândă ă recolteă deă 6-20 kg/pom.

Seăpoateăcultivaălaădistan eleădeă2/1,5ăm,ărezultândăoădensitateădeă3333ăpomi/ha,ăsau la 3/1,5 m, rezultând o densitate de 2222 pomi/ha.

32

Perioadaă deă vegeta ieă aă piersiculuiă dwarfă ă seă prelungeşteă pân ă spreă sfârşitulăluniiănoiembrie,ăcândăîşiăpierdeăfrunzişul,ădeciămaiătârziuădecât piersicul standard.

Ramurile se coc mai târziu, altoitul realizându-seălaăsfârşitulăluniiăaugust. Ca portaltoi se utilizeaz ă piersiculă franc,ă caisul,ă migdalulă şiă corcoduşulă (dară

acestaădrajoneaz ăputernic).ăSeăpreconizeaz ăutilizareaăportaltoilorădeăvigoareăredus ăăoriăaăcelorănaniza i.

Culturaă piersiculuiă dwarfă esteă rentabil ă datorit ă faptuluiă c ă seă facă economniiăprinăefectuareaăunorăt ieriăreduseă(seălumineaz ăcoroanele,ăprinăeliminareaăramurilorăuscate);ă seăutilizeaz ă cantit iămiciă deă substan eă fungicideă şiă esteă uşurat ămuncaă deărecoltare a fructelor.

2.3.ăDETERMINISMULăGENETICăALăCARACTERULUIă“DWARF” LA PIERSICăŞIăNECTARIN

Polimorfismul piersicului este vast, el incluzând numeroase caractere

morfologiceă cuă ereditateă mendelian ,ă caă şiă oă mareă variabilitateă aă caracterelorăcantitative:ă dataă înfloririi,ă maturitateaă deă recoltare,ă m rimeaă şiă formaă fructului,ăculoarea pulpei, etc.

Laă speciaăpiersic,ăconsiderândăceleă21ădeă caractereădescriseădeădiverşiă autori,ăcita iădeăR.Monetă(1992),ăseăpotărealizaăă221ăcombina iiăfenotipiceădiferite,ăcuăminimăde 2.097.152 fenotipuri

Lammertsă (1945)ă aă studiată caracterulă dwarfă şiă aă stabilită c ă esteă recesiv,ămonogenic.ă Elă aă încrucişată varietateaă ornamental ă “Chineseă Dwarfă Mandarin”ă cuăvarietateaă standardă “Rioă Osoă Gem”ă şiă aă ob inută înă F1ă oă descenden ă uniform ă ,ăalc tuit din indivizi standard.

Înăurmaăautofecund riiăacestorădescenden iăaăob inutăunăraportădeăsegregareăalăcaracterelor de 3 standard: 1 dwarf.

Genaăcareăcontroleaz ăăacestăcaracterăaăfostănotat ă“dw”ă. Deci habitus-ul pitic este controlat genetic de monogene recesive ( Dw/dw ).

Plantele pitice au genotipul “dw/dw”, în timp ce plantele standard sunt heterozigote sau homozigote dominante.

Hesseă (1975)ă aă ar tată c ă înă controlulă caractereloră potă interveniă şiă alteă geneăminore.

Exist ă şiă oă dominan ă intermediar ,ă careă imprim ă planteloră nanismul,ăsimbolizat ăcuăN/n (MonetăşiăSalesses, 1975).

33

2.4. SCHEMEăDEăOB INEREăAăSOIURILORă“DWARF” 2.4.1. Schemaăînăcareăseăutilizeaz ăunăgenitorăstandardăşiăunulădwarfăă

(pe termen lung) F 0 = genitor matern standard x genitor patern dwarf ↓ hibriziăheterozigo iăstandard Fă1ăăţăăautofecundareaăhibrizilorăstandardădinăgenera iaăăFă0ăăă şiăîncrcuşareaăelitelorăselec ionate ↓ hibrizi ¾ standard : ¼ dwarf Fă2ăăţăăautofecundareaăhibrizilorădwarfăşiăîncrucişareaăelitelorădwarfă ↓ hibriziădwarfăăînăăpropor ieădeă100% Înătimp,ăacesteălucr riădeăameliorareăreprezint ăcircaă15-25ăaniădeămunc 2.4.3. Schemaăînăcareăseăutilizeaz ănumaiăgenitoriădwarfă

(pe termen scurt) Anul I Hibrid riăăăăăăăăăăăăăăăăăsau Autopolenizarea Dwarf ♀ă xăăDwarfă♂ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăformelorădwarf Anul II - Ob inereaădeăhibriziădwarfă100ă% Anul III-V - Selec iaăhibrizilorăvaloroşi,ăpeăr d ciniăproprii,ă dup ărezisten aălaăboliăşiăger Anul VI –VIII – Observa iiăşiăselec iiăînătreiăaniădeărodire consecutiv ăaăhibrizilorăafla iăînăcâmpulădeă alegere Anul IX - Altoireaăselec iilorăvaloroase Anul XI - Înfiin areaăculturiiădeăconcursăcuăceleămaiăbuneă selec iiăăăînădou ăsauătreiăcentreădiferiteădină ar Anul XII – XIV – Observa iiăşiăselec iiăasupraăelitelor Anul XV-XVII - Omologarea,ădup ăcelăpu inătreiăaniădeă studiu al elitelor, care au fost altoite pe cel maiăutilizatăportaltoiădinăzon .

34

2.4.2.ă Precizareaă obiectiveloră şiă aă lucr riloră necesareă peă aniă pentruăob inereaăsoiurilorădwarf

An I Hibrid riăîntre soi standard x soi dwarf ―ăob inereaădeăsâmburiăhibrizi ―ăstratificareaăsâmburilor An II Transplantarea puie ilorăăăînăcâmpă ―ăîns mân areaălaăghivece ―ăîntre inereaăplantelor ―ăselec iaălaăboliăşiăger An III Între inereaăplanta iei ―ăselec iaăînăfunc ieădeărezisten aălaăgerăşiăboli AnIV Autofecund riălaăăplanteleăelit ―ob inereaăăsemin elorăconsangvinizate ―ăstratificareaăsemin elor An V Transplantarea în câmp a plantelor de la ghivece ―ăîns mân areaălaăghivece ―repetareaăautofecund rilorăşiăaceleaşiăopera iiăcaăînăanulăIV AnVIăăÎntre inereaăplanta iei ―ăselec iaădup ărezisten aălaăger Anii VII Între inereaăplanta iei ― selec iaădup ătipulădeăăă dezbinare ¼ dwarf : ¾ soi standard Anii VIII-IX Continuarea selecțieiădup ătipulădezbin riiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ―ă marcareaă şiă înmul ireaă planteloră deă tipă dwarfă pentruă organizareaămicroculturii de concurs ―ăorganizareaăuneiămicroculturiădeăconcursăcuăplante dwarf ―ăselec iaăelitelorăînăcadrulăplantelorădwarfădup ăcalitateaăfructelor,ărezisten aălaăgerăşiăboli. An X Între inereaămicroculturii An XI Între inereaămicroculturiiăşiăselec iaădup ărezisten aălaăgerăşiăboli Anii XII-XIV Selec iaă înă func ieă deă productivitate (testul de productivitate)ăşiădeăcalitateaăfructelor laăplanteleăelit ădeătipădwarfă(testul de calitate)

35

An XV Preomologare -Altoireaăhibrizilorădeăperspectiv ăşiăaăsoiurilorărecunoscuteăpeăplanămondial An XVI Organizareaă culturiiă deă concursă cuă hibriziiă deă perspectiv ă şiăsoiurile martor (testul de adaptare) Anii XVII-XIX ―ăAniiădeărodireă ―ăÎntre inere Anii XX-XXII Selec iaăhibrizilorăsoiuriăînădevenire An XXIII Omologareaăsoiuluiădwarfăşiăzonareaăluiă

36

C A P I T O L U L III

STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND

CREAREA SI CULTIVAREA PIERSICULUI SI NECTARINULUI DWARF

3.1.ăSTADIULăACTUALăALăCERCET RILORăPRIVINDă

CREAREAăŞIăCULTIVAREAăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUI DWARF PE PLAN MONDIAL

Laăpiersic,ăfenomenulă“dwarf”ăaăfostădescrisăînc ădinăanulă1867. Blakeă(citatădeăSchmith,1942ăşiădeăM.ăNeagu,ă1975),ăaăîncrucişatăsoiulăJ.H.Haleă

cuă JapanăDwarfăBloodă şiă aă constatată c ă înă descenden ă auă ap rută înă ă F1ă hibriziă cuăcoroanaămaiăputinăcompact ădecâtăgenitorulăpatern.

Fenotipurileă compact,ă dwarfă şiă semidwarfă auă fostă descriseă şiă caracterizateă înădetaliu,ăabiaădup ăapari iaăsoiuluiă“Com-PactăRedhaven”ăşiăaăsoiuluiă“Empress”,ăcareăauăgermoplasm ădwarf.

“Com-PactăRedhaven”ă(C.R.H.)ăaăfostădescoperităînăOrondo,ăWash,ăînă1964,ăcaăoăvaria ieămugural ăaăsoiuluiăRedhavenăşiăaă fostădifuzată înăcomer ăînă1971ă(Brooks, 1971ă şiă Vană Well,ă 1974).ă Elă posed ă ună habitusă compactă şiă înă acelaşiă timpă esteăsemipitic.

Comparatăcuăpiersiculăstandard,ăC.R.H.ăşiăhibriziiărezulta iădinăel,ăauăinternodiiămultămaiăscurte,ăunghiuriădeăinser ieămiciă(strânse),ăunănum răfoarteămareădeămuguri peăramurileăprimareăşiăsecundare.

Caăoăconsecin ăaăacestorăcaractere,ăC.R.H.ăareăoăcoroan ăfoarteădeas ,ăînăcareăpenetrareaăluminiiăesteăslab .

Lammertsă aă descrisă descenden eleă hibrideă rezultateă dină “Babcock”,ă careă seăcaracterizau prin internodii scurteăşiăramificareăbogat .

Prinăautopolenizare,ă“Babcock”ăd ăplanteănormaleăşiăplanteăcuăinternodiiăscurteăşiăcoroan ăcompact ăînăpropor iiădeă15:1.

Pentruăcaracterulăă“compact”,ăLammertsăaăpropusădoiăfactoriărecesivi,ăduplica iă:ă(bu1ăşiăbu2)ăpentruăcare soiulă“Babcock”ăesteăheterozigot.

MonetăşiăSalessesăauăhibridatăsoiulă“Robin”,ăoămutant ăaăsoiuluiă“Babcock”,ăcu:ăMayflower”ăşiăauăob inutăplanteăstandardăşiăplanteăcompacte,ăprobabilăsimilareăcuăceleădescrise de Lammerts.

Aceaşiăautoriăauădescrisăşiăunăsemidwarfă“Aă72”,ăcare,ăprinăautopolenizareăaădatănaştereă laăplanteă standard,ăsemidwarfăşiădwarf,ă înăprocentădeă1:2:1,ă faptăceă indic ăoădominan ăincomplet .

Studiiă interesanteă aă întreprinsă şiă Connorsă atâtă înă ceeaă ceă priveşteă ob inereaăformelorădwarfă ă şiăsemidwarfăprinăhibrid ri,ă câtă şiăprină folosireaămuta iilor,ăunaădinăele,ăprovenindădină“Elberta”.ăAceastaăatingeaălaăcinciăani,ăoăîn l imeădeă2,10ăm,ăcircaă50%ădinătaliaăstandard.ăÎnăurmaăautopoleniz rii,ăaceast ămutant ăaădatăhibriziădwarfăşiăsemidwarf.

37

“Elbertita”ă esteă ună soiă dwarf,ă careă atingeă 1/3-1/2ă dină în l imeaă soiuluiă“Elberta”.

Oă alt ă mutant ă cuă habitus”compact”ă aă fostă ob inut ă din:ă Fayă Elberta”ă şiă seănumeşteă“CompactăElberta”ă(Scorza,1986).ăStudiileăefectuateăauăstabilităc ăhabitusulăcompact este condi ionatădeăoăsingur ăgen ădominant ,ăcareăaăfostănotat ăcuă“Ct”.

Hibriziiăcompactăvariaz ăcaăîn l imeă,ăvolumăşiădensitateăaăcoroanei. În1975ăL.F.HoughăşiăCatherineăBaileyăauăîncrucişată“Com-PactăRedhaven”ăcuă

maiă multeă selec iiă valoroase,ă înă cadrulă unuiă program de ameliorare, la Centrul de Cercet riăPomicoleă“CreamăRidgeă–Rutgers”ădinăNewăJersey,ăS.U.A.ăHibriziiăob inu iăauăfostăîncrucişa iăcuăselec iiăşiăsoiuriăstandardă(1980,1981,1982)ăşiăhibriziiă rezulta iăauăfostăstudia iălaăCreamăRidge.ăDou ăselec ii compact în F1, rezultate din standard x CRHăauăfostăhibridateăşiăs-aăob inutăoădescenden ădenumit ăNJă8104.

LaăU.S.D.A.,ăH.W.ăFogleăaăîncrucişată“Empress”dwarfăcuăCRH,ăînăCentrulădeăCercet tiăAgricoleădeă laăBeltsville,ă iarăhibriziiă ob inu iă auă fostăplanta iă şiă studia iă laăCentrulădeăCercet riăPomicoleădiăKearneysville.ăPrină autopolenizareă aăCRHăaiciă auăfostăcrea iădeăFogleăşiăal iăhibriziăşiăs-aăobservatăc ăprocentulădeăsegregareăaăfostădeă3ă:ă1 (compact: standard).

Peă plană mondială exist ă ast ziă diferiteă forme nanice, cu caracteristici corespunz toareă talieiămaiămultă sauămaiăpu ină reduse.ăFormaăceaămaiăaccentuat ădeănanismăesteăceaăprezentat ăînăstareăhomozigot ălaăunănum rădeăsoiuriăornamentale,ăcaădeă exempluă “Bonanza”,ă selectat ă înă S.U.A.ă deă Fredă Anderson. Acesta a creat la Centrulă deă Cercet riă –Le grand California, o serie de soiuri pitice, cu fructe de calitate.

Urmaşulă s u,ăBradford,ă aă creată şiă elă câtevaă soiuriă pitice,ă competitiveă şiămul iăhibriziăaiăluiăauăfostăşiăsuntăsupuşiăşiăînăprezentătestelorăagronomice.

ÎnăS.U.A.ă programulă deă creareă aă pomiloră pitici,ă destina iă planta iilorădeămareădensitate,ă aă fostă îmbr işată şiă deă al iă cercet tori.ă Meriteă deosebiteă revină prof.ă L.F.ăHoughăşiăCatherineiăBailey,ădeă laăUniversitateaăRutgers,ădinăNewăJersey,ă luiăDavid Ramning-Fresno-U.S.D.A., California, lui Paul Hansche, creator al noilor soiuri “ValleyăRed”,ă“ValleyăGem”şiăValleyăSun”ădeălaăUniversitateaădinăCalifornia.

Trebuieămen ionatăşiăRalphăScorzaădeălaăU.S.D.A.-Appalachian Fruit Research Station, din Kearneysville-S.U.A.ă ală c ruiă programă deă ameliorareă prevedeă creareaănoiloră soiuriă piticeă deă pomi,ă uşoră deă condusă şiă careă s ă produc ă fructeă deă calitateăsuperioar .

R.ăScorzaăaăcaracterizatăceleăpatruă tipuriădeăpiersic,ă înă func ieădeăhabitusulă şiăportul pomilor : dwarfă(DW);ăsemidwarfă(SD),ăcompactă(CT)ăşiăstandardă(ST).

Dup ăScorza,ăpomii dwarf suntămici,ăcuăcoroanaădeas ,ăcuăramuriăşiăinternodiiăfoarteăscurteăşiăcuănumeroaseăramifica iiădeăordinulăIIăşiăIII,ăiarăunghiulădeăinser ieăalăramifica iilorăesteăstrâns.

Pomii compact suntă ămaiămariăcaăceiădwarfăşiăauăcoroanaăfoarteădeas ,ăcuăunăfoarteămareănum rădeăramifica iiădeăordinulăIIăşiăIII.

Coroana pomilor standard esteă larg ,ă mare,ă aerisit ,ă cuă ramuriă cuă internodiiălungiăşiănum rămicădeămuguriăfloriferiăpeăramuri.

Pomii semidwarf seă situeaz ă întreă standardă şiă compact,ă înă ceaă ceă priveşteădimensiunea coroanei.

38

Scorzaăarat ăc ăluminaăp trundeăbineăînăcoroanaăpomilorăSTăşiăSD,ăînătimpăceălaăpomiiăDWăşiăCTăinteriorulăcoroaneiăesteămaiăpu inăluminat.ăElăindic ăsemidwarful caăpoten ialăgenotip,ăcareăs ăfieăutilizatăînăviitorăpentruăînfiin areaălivezilorădeăpiersicăde mare densitate.

Programeădeăob inereăaăpiersiculuiăpiticăgeneticăexist ăşiăînăEuropa,ăînăspecialăînăFran aăşiăItalia.

Auă fostăob inu iăhibriziă dwarfă şiă semidwarf cu fructe de calitate, care au fost studiateă comparativă cuă soiulă “ăCom-PactăRedhaven”.ăEsteăvorbaădeăhibriziă piticiă înăF2,ă ob inu iă înă urmaă hibrid riiă soiuluiă J.H.Haleă cuă Bonanza,ă hibriziă codifica iăY.F.7310632,ăetc.ăÎn l imeaăsoiurilorăsemi-pitice, laăsfârşitulăanuluiăIV,ăaăvariatăîntreă10ăşiă30ă%,ăfiindăînămedieăasem n toareăcuăceleăaleăluiăCom-Pact Redhaven.

Tabel nr.6

Soiurileădeăpiersicăşiănectarinădwarf existente pe plan mondial

Nr. crt.

Denumirea soiului Nr. crt.

Denumirea soiului

1 Autumn 25 Late Red 2 Babcock 26 Litle Giant 3 Bonanza 27 Melody Free 4 Calipso 28 Nectarina 5 Circe 29 P x M – G.F. 677 6 Delicious 30 Red Fantastic 7 Dwarf Mandarin 31 Red Prolific 8 Early Free 32 Red Sunset 9 Elbertita 33 Royal June 10 Eldorado 34 Silverado 11 Empress 35 Silver Prolific 12 Florey 36 Sirio 13 Floria 37 Southern Belle 14 Garden Beauty 38 Southern Flame 15 Garden Gold 39 Southern Rose 16 Garden Delight 40 Southern Sweet 17 Garden Sun 41 Stark Honey GLO 18 Golden Free 42 Stark Sensation

19 Golden Gem 43 Summer Red 20 Golden Glory 44 Sunbonnet 21 Golden Prolific 45 Valley Gem 22 Golden Tresaure 46 Valley Red 23 Grand Melody 47 Valley Sun 24 Japan Dwarf Blood

39

Comparativă cuă acestă ultimă soi,ă acesteă selec iiă nuă prezint ă oă coroan atât de

bogat ăşiăunătrunchiăviguros,ăacesteaăfiindăconsiderateăcaractereănegative. Fideghelliă şiă colaboratorii(1982),ă auă constatată înă urmaă studiiloră intreprinseă

(referitoareălaălugimeaăramuriiăşiăalăinternodiilor,ăsuprafa aăfoliar ,ăgrosimeaălamineiăfoliare,ă aă esutuluiă palisadic,ă num rulă stomatelor,ă con inutulă înă clorofil ,ă etc.)ă c ănumai lungimea internodiilor este corelata cu dimensiunea pomilor semipitici.

Laă ună num ră deă 11ă hibriziă ob inu iă deă laă ună descendentă înă F2ă (J.H.Haleă ă xăăBonanza), s-a relevat oămareăvariabilitateăpentruăcaractereleădeăîn l imeăşiăgrosimeăaătrunchiului,ăprecumăşiălungimeaăramuriiăşiăaăinternodiilor.

Esteă deciă posibil ă ob inereaă deă soiuriă pitice,ă competitiveă cuă celeă maiă buneăsoiuri standard, bazându-seă peă observareaă selec iiloră din punct de vedere al comportamentuluiăvegetativăşiăalăproductivit ii.

S-auă introdusă înă cultur ă soiurileă “Circe”ă şiă “Calipso”ă createă laă I.S.F.-Roma, Italia (Fideghelli,1992).

Actualulăsortimentădeăpiersicăşiănectarinăpitică (Tabelănr.ă6)ăcuprindeăsoiuriăcu epociădiferiteădeăcoacere,ăcuăfructeăcalitative,ăcuăpulpaăgalben ,ăgalben-portocalieăşiăalb .

Laăpiersicănuăexistauăportaltoiădeăvigoareădiferit ,ăcaălaăm r,ădeăexemplu, care s ă imprimeăvigoare diferit ă pomilor.ăDeăcurândă aă fostă creată portaltoiulă ”Sirio” care este primul portaltoi nanizat al piersicului.

Productivitateaălivezilorădeămareădensitate,ălaăpiersic,ăaăfostăstudiat ădeădiferi iăcercet toriădinăS.U.A..ăLivezileăpilotăauădemonstratăc ăselec iileăsemipiticeăauăoămareăproductivitate, care ating 73 t/ha,ă laă pomiiă înă vârst ă deă 4ă ani,ă într-oă planta ieă cuă oădensitate de 2000 pomi/ha.

Peăplanămondial,ăînăprogramulădeăcreareăalăpomilorăpiticiăsuntăincluseăînc ădou ăformeădeăpiersic,ăînăafaraăcelorămen ionateămaiăsus,ăşiăanume:ăpiersiculă”Columnar”,ă“Pillar”ăşiă“Pletos”(Plâng tor).

3.2.ăSTADIULăACTUALăALăCERCET RILORăPRIVINDăCREAREA ŞIăCULTIVAREAăPIERSICULUIăŞIăNECTARINULUIăDWARF ÎN ROMÂNIA

În România, piersicul dwarf a fost introdus de Acad. Dr. doc. V.Cociu (între

anii 1977-1984)ă şiă oă parteă din genotipurile respective au fost cantonate la S.C.D.P. Constan a.ăMaterialulăbiologicăini ialăl-au constituit soiurile Bonanza, Silver Prolific, Autumn,ă soiuriă careă auă maiă multă caracteră ornamentală şiă oă serieă deă hibrizi,ă rodă alăcolabor riiăîntreăV.Cociuăşiăprof. L.F.Hough, de la Universitatea Rutgers-New Jersey, S.U.A.

Ulterioră colec iaă aă fostă îmbog it ă cuă soiurileă Floria,ă Gardenă Beautyă şiăGeneticăDwarf.ăAuă fostă aduşiă hibriziă cuă valoareă ornamental ă ob inu iă înă urmaăunorăhibrid riăefectuateăînăCanada.

Materialul biologic dwarf a fost studiat, s-auăselectatăgenitoriăvaloroşiăşiăs-a derulatăanualăunăprogramădeăhibrid riăşiăselec ii.

40

Fondulă deă germoplasm ădeă piersică dwarfă totalizeaz ă laăS.C.D.P.ăConstan a,ăpesteă2000ăpomiădwarf,ăsemidwarfăşiăcompact,ăaltoi iăpeăpiersicăfrancăşiăcircaăă1700ăhibriziăsimpli,ăF1ăşiăF2ădeădiferiteăvârste.

S-auăconstituităculturiădeăconcursăcuăceleămaiăvaloroaseăselec iiăclonaleăşiăcuăcei mai buni hibrizi, care s-auă eviden iată prină fructeă deă calitateă superior ,ăproductivitate mare, precocitate de rodire, etc. (1990-1992).

În 1994 s-aă înfiin ată oă cultur ă deă concursă cuă piersică şiă nectarină dwarf,ă careăcuprindeă12ăgenotipuri,ăînădou ăcentre:ăU.S.A.M.V.ăBucureştiăşiăS.C.D.P.ăConstan a.ăPentru genotipurile respective au fost întocmite dosarele,ăînăvedereaălu riiăînăeviden ădeăc treăInstitutul deăStatăpentruăTestareaăşiăÎnregistrareaăSoiurilorădinăRomania.

Înă anulă 2000ă auă fostă omologateă primeleă soiuriă dwarfă româneştiă “Cecilia”şiă“Puiu”-piersic;ă “Melania”ă şiă “Liviu”- nectarine;ă “Paul”-piersic ornamental;ă “Dan”-nectarină ornamentală ob inuteă laă S.C.D.P.ăConstan aă şiă suntă înă cursă deă testareă şiă al iăhibriziăvaloroşi.

Soiuriă şiă hibriziă deă piersică dwarfă maiă exist ă laă S.C.D.P.ă B neasaă (AntoniaăIvaşcu)ă şiă miciă cantit iă auă fostă plantateă laă S.C.D.P.ă Oradea. Deasemenea, a fost difuzată piersică şiă nectarină dwarf,ă caă materială didactic,ă Universit iloră Agricoleă dinăar ,ălaăGr dinaăBotanic ădinăIaşi,şiănoileăcrea iiăîncepăs ăfieăcunoscuteăşiăsolicitateădeăconsumatoriăatâtăcaăplanteăpomicoleăcâtăşiăcaăplanteădeăornament.

Laă S.C.D.Pă Constan aă (Alexandraă Indreiaş)ă şiă laă S.C.D.P.ă Oradeaă (ŞtefanăIulian)ăauăfolositămaterialăbiologicădwarfă înă lucr rileădeăcreareăaănoilorăportaltoi,ădeăvigoareăredus ăpentruăpiersic.

41

C A P I T O L U L IV

OBIECTIVELE CERCET RILORăPROPRII, MATERIALUL

BIOLOGIC LUAT ÎN STUDIU, METODELE DE CERCETARE

4.1.ăNECESITATEA,ăSCOPULăŞIăOBIECTIVELEăCERCET RILOR

În România, ca în întreaga lume, s-aăpusăproblemaăintensiviz riiăpomiculturii,ăaăreduceriiă suprafe eloră plantateă cuă pomiă şiă aă creşterii de 2-3ă oriă aă produc iiloră peăunitateaădeăsuprafa .ăAstfel,ăaădevenităacut ănevoiaădeăcreareăaă soiuriloră superioareăcalitativăcuăproductivitateăridicat ,ăcareăs ăvalorificeăeficientăfactoriiăedafici.ăÎnăparalelăseătesteaz ănoiăverigiătehnologiceăcuărandamente superioare.

Obiectiveleă cercet riiă auă fostă creareaă deă soiuriă deă piersică şiă nectarină dwarfă şiăsemidwarf,ă valoroaseă şiă productive,ă necesareă atâtă pentruă înfiin areaă unoră liveziăsuperintensive,ăcâtăşiăpentruăaăfiăplantateăînăgr dinileăfamiliale.

S-aă urm rită eviden iereaă principaleloră aspecteă cuă referireă laă biologiaăgenotipurilorădwarfăşiăsemidwarf;ăefectuareaăhibrid rilorăfolosindăcaăgenitoriămaterniăsoiuriăstandardăvaloroaseăşiăcaăgenitoriăpaterniăsoiuriăşiăhibriziădwarf;ăhibrid riă întreăforme dwarf; autopoleniz riăşiăliber ăpolenizareăaămaterialuluiădwarf,ăsemidwarfăşiăaăhibrizilorăstandardădinăgenera iaăF1.

Prină seriiă deă autopoleniz riă şiă hibrid riă s-aă urm rită ob inereaă deă descenden iăpiticiă careă auă fostă şiă suntă supuşiă testeloră deă calitate,ă deă productivitateă şiă deăadaptabilitate,ăvizândăs ădevin ,ăprinăomologare,ăsoiuriăănoi.

P rereaăamelioratorilorădinăîntreagaălumeăesteăc ăasemeneaăplanteăvorăasiguraăoăeficien ă multă maiă mareă culturiiă pomilor,ă sporireaă produc ieiă laă hectar,ă uşurareaălucr rilorădeărecoltare,ăsporireaăposibilit ilorădeămecanizareăintegral ,ăetc.

4.2. MATERIALUL BIOLOGIC LUAT ÎN STUDIU

Laă S.C.D.P.ă Constan aă materialulă biologică ini ială l-au constituit soiurile: Bonanza, Silver Prolific, Autumn, soiuri care au mai mult caracter ornamental şiă oăserieădeăhibrizi,ărodăalăcolabor riiădintreădr.ădoc.ăV.ăCociuăşiăprof.ăL.F.ăHough,ădeălaăUniversitatea Rutgers-NewăJersey,ăS.U.A.,ăundeăauăfostăefectuateăhibrid rile.

Colec iaăaăfostăîmbog it ăcuăsoiurile:ăFloria,ăGardenăBeautyăşiăGeneticăDwarfăprecumăşiăcuăhibrizi,ăcuăvaloareăornamental ,ăob inu iăînăCanada.

Materialul biologic dwarf a fost studiat, s-auă selectată genitoriă valoroşiă şiă s-a stabilităăunăprogramădeăhibrid riăşiăselec ii.

Laănivelulăanuluiă1985ăexistauă33ădeăgenotipuriădwarfăşiăsemidwarf, totalizând 204ăpomi.ăDinăacestea,ăoptăerauăsoiuriăstr ine,ăaltoiteăpeăpiersicăfranc,ăiarăcelelalteă25ăgenotipuri,ăreprezentauăcombina iiăhibride,ăavândăpomiiăpeăr d ciniăpropiiă(Tabelănr.ă7).ă Fondulă deă germoplasm ă deă piersică dwarfă ă totalizeaz ă ă pesteă 2000 pomi dwarf, semidwarfăşiăcompactăaltoi iăpeăpiersicăfrancăşiăcircaă1700ăhibriziăsimpliăşiăcomplecşi,ăF , F2 , etc. de diferite vârste.

42

Tabel nr. 7 MaterialulăbiologicădwarfăşiăsemidwarfăexistentălaăConstan a,

la nivelul anului 1985 Valu lui Traian

Nr. crt.

Soiul sau hibridul Num r de pomi

Portaltoiul Anul plant rii

1 Silver Prolific 3 piersic 1973 2 Bonanza 2 piersic 1973 3 Stark Sumburst (SD) 3 piersic 1973 4 Autumn 4 piersic 1982 5 Silver Prolific 1 piersic 1984 6 Bonanza 1 piersic 1984 7 Garden Beauty 5 piersic 1984 8 Floria 5 P 1 s 1984 9 Silver Prolific (Ialia) 5 piersic 1985 10 ARK (SD) 20 H.peăr d.ăprop. 1983 11 H 25 .11.68. 5 H.peăr d.ăprop. 1983 12 SP x ST 1 H.peăr d.ăprop. 1983 13 ARK ( SD) nr. 1 1 H.peăr d.ăprop. 1983 14 ARK DW 110 WF 1 H.peăr d.ăprop. 1983 15 ARK (SD) nr. 2 1 H.peăr d.ăprop. 1983 16 2,44 – 5 11 H.peăr d.ăprop. 1984 17 1,51 -71 2 H.peăr d.ăprop. 1984 18 1,45 – 63 3 H.peăr d.ăprop. 1984 19 6,45 – 13 1 H.peăr d.ăprop. 1984 20 81.22.15. – (piersic 2 SD) 1 H.peăr d.ăprop. 1984 21 1,56 – 54 8 H.peăr d.ăprop. 1984 22 1,51 – 20 9 H.peăr d.ăprop. 1984 23 6,65 -120 10 H.peăr d.ăprop. 1984 24 1,47 -13 6 H.peăr d.ăprop. 1984 25 22 – 20 - 48 2 H.peăr d.ăprop. 1984 26 82 - 20 -49 12 H.peăr d.ăprop. 1984 27 81 - 22 -14 15 H.peăr d.ăprop. 1984 28 82 - 20 - 25 11 H.peăr d.ăprop. 1984 29 Bonanza I 14 H.peăr d.ăprop. 1985 30 Bonanza II 4 H.peăr d.ăprop. 1985 31 D2 R42 T191 34 H.peăr d.ăprop. 1985 32 Firetime 703-14 x Silv.Prol. 1 H.peăr d.ăprop. 1985 33 Silver Prolific A.P. 1 H.peăr d.ăprop. 1985

Total pomi 204 - -

43

În anii 1990-1992 s-au organizat culturi de concurs cu cele mai valoroase selec iiăclonaleăşiăcuăceiămaiăbuniăhibrizi,ăeviden ia iăprinăfructeădeăcalitateăsuperioar ,ăproductivitate mare, precocitate de rodire, etc.

În anul 1994 s-aăînfiin atăoănou ăcultur ădeăconcursăcuăpiersicăşiănectarinădwarfăcareă cuprindeă 12ă genotipuri,ă înă dou ă centre:ă S.C.D.P.ă Constan aă şiă respectivăU.S.A.M.V.ăBucureşti-DisciplinaădeăPomicultur .ăPomiiăauăfostăplanta iălaădistan aădeă3/1,5ă m,ă asigurândă oă densitateă deă 2222ă pomi/ha,ă dină fiecareă variant ă existândă 4ărepeti iiă aă câteă 5ă pomi.ă Împreun ă cuă izol rileă fiecareă parcel ă experimental ă esteă deă1328 mp. (Fig. nr.2)

Pomiiăsuntăconduşiăliber.ă 4.2.1- Descrierea pomologic ăaăunorăsoiurilorăşiăhibriziădeăpiersicăşiă

nectarinădwarfăafla iăînăexperien ă Autumn.ă Esteă ună soiă deă piersică dwarf,ă deă origineă american ,ă careă aă fostă

introdus în România de Dr. V. Cociu. Florileă suntă rozacee,ă simple,ă roz.ă Intr ă târziuă peă rod. Epoca de maturare este

mijlocie. Fructulă areă formaă oblong ,ă pubescen ă slab ,ă pieli aă esteă deă culoareă galben .ă

Prezint ăpulpaăgalben ,ăneaderent ălaăsâmbure.ăGreutateaăfructuluiăesteămic ,ăînăjurădeă40 grame.

Direc iiădeăproduc ie:ăconsumăînăstareăproasp t ăşiăindustrializare,ăsubăform ădeănectarăşiăgemă(fotoănr.2).

Foto nr.2

44

Legend : V1 = V.T.-F-sel.89 P.O (Paul); V2 = V.T. -GD- P11 sel.90 (Vasilic ); V3 = V.T. -GB-sel.86 N.O.(Dan); V4 = Autumn R15P4-9 sel 86(-); V5 = V.T. 84-G-08 (Cecilia);

V6 = V.T. 84-M-R10P11(Liviu); V7 = V.T. 84-G-20(Cr ița); V8 = V.T. 83-A-20(-); V9 = V.T. 83-B-01(Valerica); V10 = V.T. 83-A-R18P4 sel.89(Puiu);

V11 = V.T.84-N-05(N ic ); V12 = V.T.84-N-08(Melania); V= varianta (genotipul); x = izolare; Răţărepeti ie

Bonanza. Soi de nectarin dwarf, introdus în România de Dr. V. Cociu. Areă înflorireă abundent ă şiă aspectă ornamental.ă Florileă suntă deă tipă rozaceu,ă

simple, mari, de culoare roz. Este foarte productiv, dar fructele sunt mediocre. Epoca de maturare este

mijlocie. Fructulăesteăoblong,ăcuăpieli aăgalbenăverzuie,ăcuăcircaă15-20%ăcoloratăînăroşu,ă

peăparteaăînsorit .ăPulpaăesteăgalben ,ăsemiaderent ălaăsâmbure.

Fig.ă nr.ă 2.ă Schemaă deă plantareă aă piersiculuiă şiănectarinului dwarf aflat înă cultur ă deă concursăînfiin at ăînă1994ălaăS.C.P.P.ăConstan aăşiăU.S.A.M.V. Bucureşti

45

Direc iiădeăproduc ie:ăpentruăconsumă înă stareă proasp t ă şiăprelucrareăindustrial .

Pomul are valoare ornamental .

Floria. Soi de piersic dwarf

ornamental,ă deă origineă american .ăA fost introdus în România de Dr. V. Cociu.

Prezint ăfloriădeătipărozaceu,ăinvolte, de culoare frez. Înflorirea esteăabundent ăşiădeălung ădurat .

Fructulă esteă sferic,ă uşorăasimetrică şiă prezint ă ună mucronămicu ăşiăoăpubescen ăfin .

Pieli aă esteă deă culoareă alb-crem,ă caă şiă pulpa,ă careă esteăsemiaderent ălaăsâmbure.

Fructul este mic (40-60 g), cuăarom ăpl cut .

Maturarea este foarte târzie, în a II-a parte a lunii septembrie.

Direc iiă deă utilizare:ă caă plant ăornamental ,ădecorândăprinăfloriăşiăport,ărecomandat ă pentruă spa iileă verzi,ăgr dini,ăteraseăşiăbalcoane,ăînăcultur ălaăcontainer.

Fructeleă seă consum ă înă stareăproasp t ă şiă seă preteaz ă laă prelucrare,ăsubăform ădeăgemăşiănectară(Foto nr.3.)

Garden Beauty. Soi de nectarin

pitic,ăornamental,ădeăorigineăamerican .ăA fost introdus în România de Dr. V. Cociu.ă Prezint ă floriă deă tipă rozaceu,ăinvolte, de culoare frez. Înflorirea este abundent ăşiădeălung ădurat .

Fructul este oblong, pieli aă esteălucioas ,ă areă culoareaă deă fondă galben-verzuieă şiă culoareaă acoperitoareă roşu-aprinsă peă circaă 30%ă dină suprafa .ăPulpa este galben-verzuie, foarte aderent ălaăsâmbure.

Foto nr. 3.

Foto nr. 4.

46

Fructul are o greutate medie de 75 grame. Maturitatea fructelor este târzie, în prima parte a lunii septembrie. Direc iiă deă utilizare:ă caă plant ă ornamental ,ă pentruă parcuriă şiă gr dini,ă oriă înă

cultur ăcontainerizat ăpentruăteraseăşiăbalcoane. Fructeleăseăpreteaz ăpentruăconsumădirectăşiăprelucrareăsubăform ădeăcompotăşiă

dulcea ă(Fotoănr. 4). Silver Prolific.ăEsteă soiădeănectarinădwarf,ă creată înăS.U.A.ă şiă introdusă înă araă

noastr ădeăDr.ăV.ăCociu. Areă înflorireă abundent ă şiă aspectă ornamental.ă Florileă suntă deă tipă rozaceu,ă

simple, de culoare roz. Este foarte productiv, dar fructele necesit ăameliorareaăcalit ii. Fructulăesteăoblong,ăcuăpieli aăgalben-verzuie,ăacoperit ădeă roşu-viu pe partea

însorit . Pulpaăesteăgalben ,ăsemiaderent .ăFructulăesteămic-mediu (50-60 grame). Epoca de coacere este mijlocie-târzie. Pomul are valoare ornamental .ă Fructeleă seă preteaz ă pentruă consumă înă stareă

proasp t ăşiăprelucrare. V.T. F.sel. 89-P.O. Soiă deă piersică dwarfă ornamental,ă ob inută deă Dumitruă Lianaă şiă V.ă Cociu,ă laă

S.C.D.P.ăConstan a,ăfiindăoăselec ieăclonal ădinăsoiulăFloria. Este ornamental prin port şiăprinăflori.ăAcesteaăsuntădeătipărozaceu,ăinvolte,ădeă

culoareăroşu-frez.ăÎnflorireaăesteăabundent ăşiădeălung ădurat ă(14-19 zile). Fructul este sferic, de circa 60-70ă grameă cuă pubescen ă fin ,ă crem-verzui, cu

pulpaăalb ăparfumat ăşiămaturareăînăseptembrie-octombrie. Recomandatăpentruăspa iiăverzi,ăgr dini,ăteraseăşiăbalcoane. V.T. G.D. P11.sel.90 Esteă piersică dwarfă ob inută

laă S.C.D.P.ă Constan aă deăDumitruă Liana,ă înă anulă 1990ă şiăreprezint ă oă selec ieă clonal ă dinăsoiul Genetic dwarf.

Fructulă areă form ă sferic .ăPubescen aă esteă fin .ă Pieli aă areăculoareaădeăfondăgalben ,ăiarăceaăacoperitoare,ă roşieă ocup ă 40%ădinăsuprafa aăfructuluiăşiăesteăsubăform ă deă striuri.ă Pulpaă esteăgalben ăcuăoăuşoar ăinfiltra ieădeăroşuăînăjurulăsâmburelui.

Fructul are în medie 145 grame. Direc iiă deă produc ie:ă pentruă consumă înă stareă proasp t ă şiă procesareă (gemă şiă

nectar; foto nr. 5)

Foto nr.5.

47

V.T.-G.B. sel. 86 N.O. Soiă deă nectarină dwarfă ornamental,ă ob inută deăDumitruăLianaă şiă ăV.ăCociu,ă laă

S.C.D.P.ăConstan a.ăReprezint ăoăselec ieăclonal ădinăsoiulăGardenăBeauty,ăefectuat ăîn anul 1986.

Florileă suntă deă tipă rozaceu,ă involte,ă deă culoareă roşu-frez, cu înflorire târzie, abundent ăşiădeălung ădurat .

Fructul este oblong de circa 75-90ăgrameăcuăpieli ăfin ,ăcolorat ăînăgalben,ăcuăcca. 30-35%ăroşu. Pulpa este galben-verzuie,ăaderent ălaăsâmbure.ăEpocaădeăcoacereăeste târzie (septembrie).

Seărecomand ăcaăplant ăornamental ,ăpentruăparcuri,ăgr dini,ăteraseăşiăbalcoane, Fructeleă seă preteaz ă atâtă pentruă consumă înă stareă proasp t ,ă câtă şiă pentruă

prelucrareăsubăform ădeăcompotăşiădulcea . Autumn R15P4-9 sel.86 Esteăunăhibridădeăpiersicăob inutădeăDumitruăLiana,ă laăS.C.D.P.ăConstan a,ă înă

urmaă autopoleniz riiă soiuluiă americană Autumn,ă urmată deă oă selec ieă riguroas ă înăcâmpul de alegere al hibrizilor.

Fructul are 100-120ăgrameăşiăform ăoblong .ăPubescen aăesteăfin ,ăculoareaădeăbaz ăesteăgalben ,ăcaăşiăpulpa.ăAceastaănuăesteăaderent ălaăsâmbure.

Direc iaă deă produc ie:ă consumă înă stareă proasp t ă şiă industrializareă (gemă şiănectar).

V.T. 84-G-08 Este un hibrid deă piersic,ă ob inută deăDumitruă Lianaă şiăV.ă Cociu,ă laăValuă luiă

Traian,ăprinăhibridareaădirijat .ăFructulăareă form ăoblong ,ăpubescen aă intermediar ,ăculoareaădeăfondăesteăgalben ,ăiarăceaăacoperitoareăesteăroşu-intens, pe circa 40% din suprafa .ăPulpaăesteăgalben .ăGreutateaăfructuluiăesteădeă100-125 grame.

Epoca de coacere: decadele I-II din luna august. Direc iiădeăproduc ie:ăconsumăînăstareăproasp t ăşiăprelucrareăsubăform ădeăgemă

şiănectar. V.T. 84-M-R10P11 Esteăunăhibridădeănectarin,ăob inutădeăDumitru LianaălaăS.C.D.P.ăConstan a,ăprină

hibridareădirijat . Fructulăesteăsferic,ăuşorăasimetric,ăaspectos,ăcoloratăînăgalben,ăacoperităcuăroşu-

g lbuiăpeăaproapeătoat ăsuprafa a.ăPulpaăesteăgalben ,ăneaderent ălaăsâmbure. Greutatea fructului este de 70-100 grame. Fructele ajung la maturitate la

mijloculăoriălaăsfârşitulăluniiăaugust,ăînăfunc ieădeăcondi iileămeteorologiceăaleăfiec ruiăan.

Direc iiă deă produc ie:ă consumă înă stareă proasp t ă şiă prelucrareă (compotă şiădulcea ).

48

V.T. 84-G-20 Este un hibrid de piersic, ob inută deă Dumitruă Liana,ă laă S.C.D.P.ă Constan a.ă

Fructulăesteădeăform ăsferic-oval ,ăprezint ăpubescen ămedie.ăCuloareaădeăfondăesteăgalben ,ăiarăceaăacoperitoareăesteăroşie,ărepartizat ăpeăcircaă40%ădinăsuprafa .ăPulpaăesteăgalben ,ăcuăgustăbun,ăsuculent .ăFructulăatingeă80-100ăgrameăşiăseămatureaz ăînădecada a III-a a lunii iulie.

Direc iiădeăproduc ie:ăconsumăînăstareăproasp t ăşiăprocesareăsubăform ădeăgemăşiănectar.

V.T. 83-A-20 Esteăunăhibridădeăpiersicăob inutădeăDumitruăLianaălaăS.C.P.P.ăConstan a, Valu

lui Traian. Fructulăareăoăform ăsferic-asimetric ,ăpubescen aăfoarteăfin ,ăpieli aădeăculoareă

galben-verzuieăacoperit ăcuăroşuăpeăcircaă20%ădinăsuprafa . Pulpa este galben-verzuie,ăgustoas .ăFructulăareăînămedieă70-80 grame. Maturitatea de recoltareă şiă consumă seă încadreaz ă înă primaă jum tateă aă luniiă

august. Direc iiădeăproduc ie:ăconsumăînăstareăproasp t ăşiăprelucrareă(gemăşiănectar).

V.T. 83-B-01 Hibrid de

brugnon ,ă ob inută laăValu lui Traian, de Dumitru Liana.

Fructul este sferic, uşoră alungit,ă f r ăpubescen ,ă culoareaă deăfondă aă pieli eiă esteăgalben ă şiă prezint ăculoare acoperitoare roşieă peă circaă 85%ă dinăsuprafa aăfructului.ă

Pulpa este galben ,ă cuă infiltra iiă

uşoareă înă jurulă sâmbureluiă şiă foarteă aderent ă laă sâmbure,ă esteă cauciucat ă şiă nuă se descompune la fierbere.

Greutatea fructului este de 90-100ăgrame.ăFructeleăsuntădeăfoarteăbun ăcalitateăşiăaspectoaseă(intensăcolorate).

Epoca de maturare este la mijlocul lunii august. Direc iiă deă prelucrare:ă consumă înă stareă proasp t ă şiă prelucrareă subă form ă deă

dulcea ăşiăcompotădinăfeliu eă(Fotoănr.ă6)

Foto nr.6

V.T.83-B-01

49

V.T. 83-A-R18P4 Esteăunăhibridădeăpiersic,ăob inutădeăDumitruăLianaăşiăIndreiaşăGh.,ălaăS.C.D.P.ă

Constan a,ă prină hibridareă dirijat ă aă unoră hibriziă complecşi,ă urmat ă deă oă selec ieăriguroas ăînăcâmpulădeăalegere.

Fructulă esteă sferic,ă culoareaă deă fondă esteă galben ă cuă 15-20%ă roşu,ă culoareăacoperitoare.

Pulpaăesteăgalben ,ăsuculent ,ăcuăgustăşiăarom ăpl cut . Greutatea fructelor este de 85-90 grame. Epocaădeăcoacereă:ăprimaădecad ăaăluniiăaugust. Recomandat atâtăpentruăconsumăînăstareăproasp t ,ăcâtăşiăpentruăprelucrareăsubă

form ădeăgemăşiănectar. V.T. 84-N-05 Esteă ună hibridă deă nectarin,ă ob inută

prinăhibridareădirijat ,ădeăDumitruăLiana,ălaăS.C.P.P.ăConstan a.

Fructulă esteă sferic,ă uşoră asimetric,ăare culoarea de fond galben-portocalie, iarăceaăacoperitoareăesteăroşie,ăpeă50%ădinăsuprafa aăfructului.

Pulpa este galben-portocalie, neaderent ălaăsâmbure,ăsuculent ,ăcuăgustăpl cut,ădulce-acrişor.

Fructele au în medie 100-120 grameăşiăseămatureaz ăînădecadeleăIIăşi III ale lunii august.

Seăutilizeaz ăatâtăpentruăconsumăînăstareă proasp t ,ă câtă şiă pentruă prelucrareă(dulcea ăşiăcompot- Foto nr. 7)

V.T. 84-N-08 Esteăhibridădeănectarin,ăob inutălaăS.C.P.P.ăConstan aădeăDumitruăLiana. Fructulăareăformaăoblong .ăPieli aăesteăgalben-portocalie,ăacoperit ăcuăroşuăpeă

circaă80%ădinăsuprafa . Pulpa este galben-portocalie, cu gust foarte bun, echilibrat. Fructul poate atinge 210 grame. Maturarea fructelor are loc în decada a III-a a lunii august. Direc iiă deă produc ii:ă consumă înă stareă proasp t ă şiă prelucrareă subă form ă deă

compotăşiădulcea . H 25.11.68 P3-A.P. Hibridă semidwarf,ă ob inută laă S.C.D.P.ă Constan a,ă deăDumitruă Liana,ă înă urmaă

autopoleniz riiă unuiă genotipă deă origineă american .ă Aă fostă selectată înă 1995,ă pentruăcalitatea superioar ăaăfructelorăsale.

Foto nr.7

50

Fructulă esteă brugnon ă (nectarin ă cuăpulp ă cauciucat ă şiă foarteă aderent ă laăsâmbure), cu epoca de maturare între 30 iulieăşiă8ăaugust.

Formaă esteă sferic ,ă cuă celeă dou ăjum t iăuşorăasimetrice.ăPieli aăesteăgalben-portocalie, lucioas ă acoperit ă cuă roşuă peăcircaă40%ădinăsuprafa .

Pulpaă esteă portocalie,ă intensă şiăuniformă colorat ,ă cuă gustă pl cut,ă dulce-acrişor.

Fructul are greutatea medie de 120 grame.

Seă preteaz ă laă consumă înă stareăproasp t ă şiă procesareă subă form ă deădulcea ăşiăcompotă(Fotoănr.ă8)

V.T. 84-G-08- sel A.P. 95 Hibridădeăpiersicădwarf,ăob inutălaăS.C.P.P.ăConstan a,ădeăDumitruăLiana,ăprină

autopolenizarea unui hibrid complex. Fructeleăseămatureaz ăîntreă9-18ăaugustăşiăauăînămedieă85-100 grame. Fructul este sferic-uşoră alungit,ă cuă pieli ă intensă colorat ă înă roşuă şiă fină

pubescent . Pulpaăesteăgalben ,ăneaderent ,ăaromat ăcuăgustădulce-acrişor. Fructeleăseămatureaz ăîntreă17-25ăaugustăşiăauăînămedieă150ăgrame. Discu iiădeăutilizareăpentruăconsumăînăstareăproasp t ăşiăprelucrare (gem, nectar,

jeleu, etc.). H pletos 1.3. Esteă ună hibridă deă piersică arbustoid,ă cuă ramuriă pendante,ă ob inută laă S.C.D.P.ăă

Constan aădeăDumitruăLiana,ăprinăliberaăpolenizareăaăunuiăgenitorăsemidwarf. Formaă esteă rotund ă şiă pubescen aă esteă fin .ă Pieli aă esteă sub ire,ă colorat ă înă

galben-portocaliu,ăcuăcircaă20%ăroşu. Pulpaăesteăgalben ,ăsuculent ăcuăgustădulceăacrişor. 4.2.2. Descriereaăpomologic ăaăportaltoilorăutiliza i

Portaltoiiăexercit ăoăinfluen ădirect ăasupraăproduc ieiăşiăcalit iiăfructelor. Ei imprim ărezisten ă laăger,ăoăadaptabilitateă laăexcesulătemporarădeăumiditate,ăexcesulăde calcar, atacul de nematozi. Determin ă reducereaă vigoriiă soiurilor,ă accelerareaăintr riiăpeărodăşiăoăproductivitateăridicat .ă

În România cel mai utilizat portaltoi pentru piersic este piersicul franc (Prunus persica, Batsch sau Persica vulgaris Mill). Piersicul franc ca portaltoi determin ăoădeclanşareămijlocieăaăprocesuluiădeăcreştereăşiă înflorireă şiăoă încheiereăaăvegeta ieiălaăsfârşitulăluniiăoctombrie.

Foto nr.8

51

T.16 (Prunus persica, L. Bastch) este un portaltoi generativ creat de Ionescu Predaă şiă Alexandraă Indreiaş,ă laă S.C.P.P.ă Constan a.ă Elă aă fostă ob inută prină selec iaădintr-oă popula ieă deă piersică comun,ă deă peă teraseleă cuă con inută ridicată deă calcară dinăDobrogea. A fost omologat în 1982.

Pomulăesteămediuăvigurosăcuăcoroan ăglobuloas ,ăgradămareădeăautofertilitateă(92%),ărezist ălaăboli,ălaăcloroz ăcalcar ăînăcondi iiădeăterenăirigat.

Fructulăesteămic,ăsferic,ăcuăpulp ăgalben-verzuie,ăneaderent ălaăsâmbure. Seămaturizeaz ăîn septembrie cu 6-8ăzileădup ăsoiulăElberta. Portaltoiul T.16 esteăcompatibilăcuămajoritateaăsoiurilorădeăpiersicăşiănectarin.ă

Elăimprim ăsoiurilorăaltoiteăuniformitateăînăcreştereăşiăoăbun ăproductivitate. Tomis 1 - portaltoi generativ pentru piersic, omologată înă 1997,ă ob inută laă

S.C.P.P.ă Constan aă prină selec ieă dină piersiculă comună înă 1979,ă deă c treă AlexandraăIndreiaş.

Tomis 79 - esteăună portaltoiă generativ,ă selec ionată laăS.C.P.P.ăConstan a,ă dinăColec iaăna ional ădeăpiersic,ămaterialulăbiologicăprovenind din China, sub denumirea de Hui Hun Tao şiăaăfostăomologatăăînă1997ădeăAlexandraăIndreiaş.

Pomulăareăvigoareăredus ,ăportăerect,ăcoroan ăglobuloas ,ăcuăramuriădeăscheletăbine garnisite.

Înflorirea este mijlocie (10.IV-1.V)ă avândă oă durat ă relativă lung ă (17 zile). Floarea este de tip rozaceu, cu 5 petale alungite, colorate în roz intermediar.

Fructulăesteămic,ăputernicăpubescent.ăPulpaăesteădeăculoareăalb ăcuăpigmenta ieăantocianic ăînăjurulăsâmburelui,ăiarăfermitateaăesteăfoarteăslab ,ămediuăsuculent ăşiăcu textur ăfibroas .

Epoca de maturare este târzie (4-7.IX)ăavândăoăcoacereăeşalonat . P.1s - selec ieădintr-unăpuietădeăorigineănecunoscut ,ărealizatăînă1972ălaăI.C.P.P.ă

Piteşti.ă Aă fostă omologată înă 1989ă caă portaltoiă generativă pentruă piersică şiă migdală deăc treăParniaăP.,ăIoni ăC.,ăDu uăI.ăăşiăStanciuăN.

De Balc (Prunus persica, L.Bastch) - esteă ună portaltoiă selec ionată dintr-o popula ieă deă piersică comună ă şiă aă fostă omologată înă 1983,ă laă S.C.P.P.ăBihoră deă c treăŞtefanăIulian.ăSinonime: Elita de Balc sau Frumoasa de Balc.

Pomulăesteăviguros,ăprezint ăoăcoroan ăglobuloas ,ăesteăautofertil,ărezistentă laăger,ă înghe uriă târziiă deă prim var ă şiă secet .ă înfloreşteă laă sfârşitulă luniiă aprilie,ăînceputul lunii mai.

Fructulăesteădeăform ăsferic ,ădeăm rimeămijlocie,ădeăculoare alb-g lbui. Seămatureaz ăînăaădouaăparteăaăluniiăseptembrie. Oradea 1 (Prunus persica, L. Bastch) - esteăselec ionatădintr-un soi de piersic

comun,ăprovenitădinăItaliaăşiăomologatăînăanulă1983ălaăS.C.P.P.ăBihorădeăc treăŞtefanăIulian.ăăElăaăfostăob inut prin libera polenizare a soiului Bon Ammi.

Pomulăesteădeăvigoareămijlocie,ăcuăcoroan ăglobuloas ăşiăînflorireăînăaprilie. Fructeleăsuntădeăm rimeămijlocieă(50ăg)ădeăculoareăăalb-g lbuie.ăSeămatureaz ă

înăaădouaăjum tateăaăluniiăseptembrie. Bailey - este unăportaltoiăgenerativ,ăselec ionatăînăS.U.A. Pomul este semi-vigurosă şiă prezint ă oă coroan ă globuloas .ă înfloreşteă foarteă

târziu (18.IV-6.V). Floarea este de tip rozaceu, în general cu 5 petale, uneori 6 colorate, rotunjite, colorate în roz închis.

52

Fructulă esteă deă m rimeă mijlocie,ă areă oă form ă oblong ă şiă esteă puternicăpubescent.ăSâmbureleăesteămic,ăalungitădeăculoareăînchis ăşiăneaderentălaăpulp .

Epocaădeămaturareăesteătârzieăşiăareăoăcoacereăeşalonat ă(8-20 septembrie). Rutgers Red Leaf - este un portaltoiă generativ,ă selec ionată laă Universitateaă

Rutgers, din New Jersey, S.U.A. Pomulă esteă deă vigoareă mijlocie,ă cuă portulă uşoră arcuită şiă prezint ă oă coroan ă

r sfirat .ăAreăramuriămixteădeăgrosimeăămijlocieă(4,5ămm)ăcuăinternodiiălungiăă(3ăcm). Înfloritul este târziu (11.IV-2.V),ă avândă oă durat ă lung .ă Floareaă esteă deă tipă

rozaceu, cu 5-6ăpetaleădeăculoareărozăînchis.ăFructulăesteădeăm rimeămijlocie,ăputernicăpubescent.ăPulpaăesteădeăculoareăalb ,ăareăfermitateăslab ,ăsuculen ămijlocieăşiătextur ăfibroas .

Sâmbureleăesteămic,ădeăform ăalungit ădeăăculoareăînchis ,ăneaderentălaăpulp . Epocaădeămaturareăesteătârzie,ăavândăoăcoacereăeşalonat . G.F. 305 - esteă ună portaltoiă generativă selec ionată laăSta iuneaăGrandeăFeradeă

(Fran a)ă dintr-un piersic de Montreville . Pomul are vigoare mare, ramuri mixte, sub iriă(3,4ămm)ăăşiăinternoduriălungiă(3ăcm).

Înfloreşteă foarteă târziuă (20.IV-7.V)ă avândăoădurat ămijlocieă (15ăzile).ăFloareaăesteădeătipăcampanulat,ăprezint ă5ăpetaleăfoarteămiciădeăculoareăroz-violaceu.

Fructul este mare,ăputernicăpubescent.ăPulpaăesteădeăculoareăalb ,ăcuăfermitateăslab ,ăsuculen ămijlocieăşiătextur ăfibroas .

Epocaădeămaturareăesteătardiv ă(17-30.IX)ăavândăcoacereaăeşalonat . Harrow Blood esteăunăportaltoiăgenerativ,ăselec ionatăînăOntario- Canada. Pomulă esteădeăvigoareămijlocie,ăcuăcoroan ăglobuloas ,ăareă ramuriădeă scheletă

bineăgarnisite,ăcuăramuriămixte,ăsub iriă(3,9ămm),ăcuăinternoduriăscurteă(1,7ăcm). Înflorirea este mijlocie (9-30.IV)ăavândăoădurat ălung ă(21ăzile).ăFloareaăesteădeă

tip rozaceu cu 5-6 petale de culoare roz închis. Fructulă esteă foarteă mic,ă puternică pubescent.ă Pulpaă esteă deă culoareă roşie-

sângerie,ă cuă pigmenta ieă antocianic ă puternic ,ă ferm ,ă slabă suculent ,ă cuă textur ăfibroas .

Epoca de maturare este foarte târzie (29.IX-1.X), având coacereăgrupat . Al iă portaltoiă utiliza iă pentruă culturaă piersiculuiă şiă aă nectarinuluiă suntă ceiă

generativiăMyran,ăCadaman,ăJuliorăcrea iăînăFran a. Portaltoiiăvegetativiăcâştig ă terenăpeăplanămondialăşiădintreăaceştiaămerit ăaă fiă

aminti iă portaltoii:ă Hansenă 536ă şiă Hansenă 2168,ă careă inducă rezisten ă laă nematozi,ăOkinawaăşiăNemaguard,ăCitation,ăShalil,ăYunnan,ăS-37, etc.

Al iăportaltoiăauăcalitateaădeăaăreduceăvigoareaăpomilorăşiăaăinduceăprecocitateaădeărodire.ăDintreăaceştiaăamintim:ăFercianaăIsthara,ăJaspi,ăG.F. 677, G.F. 557, ultimii doi fiind hibrizi migdalo-piersic.

Dintreă portaltoiiă deă tipă dwarfă omologa iă peă plană mondială amintim:ă Circeă şiăCalipso.

ŞtefanăIulianălaăS.C.D.P.ăOradeaăaălucratăşiăaăob inutărezultateăînăcreareaădeănoiăportaltoi utilizând ca genitori piersici dwarf.

53

Înădecursulăanilorădeăstudii,ăpiersiculădwarfăaăfostăaltoită laăS.C.P.P.ăConstan aăpeă portaltoiă piersică franc,ă corcoduş,ă zarz r,ă migdală şiă peă anumiteă selec iiă şiă hibrizi ob inu iădinăcombina iiăefectauteăîntreăportaltoiăstandardăşiăpiersic dwarf.

Cele mai slabe rezultate s-auăob inută laă altoireaăpeă corcoduş,ă careădrajoneaz ăputernic,ă astfelă încâtă pomiiă auă dificult iă înă vegeta ie.ă Deă asemenea,ă s-a înregistrat incompatibilitateăcuăportaltoiiăfoarteăviguroşiădeătipulăP/1s.

4.3. METODE DE CERCETARE

S-auăefectuatăoă serieădeăobserva iiă şiă determin rii,ă cuăscopulădeă aă constataăcapacitateaădeăadaptareăaăsoiurilorăşiăhibrizilorăstudia iălaăcondi iileăpedoclimaticeădinăsud-estul României. Observa iileăprivindădesf şurareaăprincipalelorăfenofazeăauăfostăf cuteă inândăcont de stadiile reper la piersic ( J.Fleckinger- Fig. nr. 3)

a) desf şurareaăfenofazelorădeăvegeta ieăauăvizată: - dezmuguritulăşiăcreştereaăl stariloră; - creştereaăintens ăaăl stariloră; - încetinireaăşiăîncetareaăcreşteriiăl stariloră;

b) desf şurareaăfazelorădeăfructificareă: - dezmuguritul mugurilor de rod ; - înfloritulă(început,ăsf rşit)ă; - înt rireaăs mbureluiă; - maturitatea de recoltare ;

Determin rileă privindă creştereaă vegetativ ă auă vizată înă principal vigoarea pomilorăşiăauăfostăf cuteăm sur toriăbiometriceăprivindă:

- suprafa aăsec iuniiătrunchiului(cmp)ăşiăsporulămediuăannualădeăcreştere - asigurareaă statistic ă fa ă deă mediaă experien eiă aă suprafe eiă sec iuniiă

trunchiului - în l imeaăpomilor(cm)ă– a fost m surat ăcuăajutorulăuneiărigleăgradateăăă(mir ă

geodezic ),ă dateleă ob inuteă fiindă trecuteă într-un tabel sub forma valorilor minime, maximeăşiămedii;ăm sur torileăauăfostăefectutateăpeăpomiiăafla iăînăculturaădeăconcursăînfiin at ă înă1994,iarăsporulădeăcreştere s-aăob inutăprinădiferen aăvalorilorămediiădinăanii consecutivi.

- în l imeaătrunchiuluiă(cm)ăs-aădeterminatăprinăm surareaădirect ăaătrunchiuluiăfiec ruiăpomă;ădateleăauăfostătrecuteăîntr-un tabel sub forma valorilor minime, maxime şiămedii;

- în l imeaăcoroanei (cm) s-aăob inutăprinădiferen aădintreăîn l imeaăpomilorăşiăîn l imeaătrunchiului.

- diametrulă trunchiuluiă (cm)ă :ă pomiiă dină fiecareă variant ă auă fostăm sura iă cuăajutorulăşubleruluiă,ăvalorileăminimeămaximeăşiăminimeăfiindăînregistrateăîntr-un tabel iarăsporulămediuădeăcreştereăs-aăob inutăf cândădiferen aăîntreăvalorileămediiăob inuteăîn anii consecutivi

54

Fig.nr.3- Stadii reper la piersic

A. Mugureă deă iarn :ă stareă caracteristic ă pomuluiă înă repaus,ă mugureleă brun,ăsc mos,ăascu it.

B. Umflareaămugurilor:ă mugureleă începeă s ă seă rotunjeasc ,ă solziiă seă desfacă şiăaparăalbicioşiălaăvârf.

C. Apari iaăsepalelor:ămugureleăumflatăseăalungeşteăşiăprezint ăunăpunctăalbiciosăconstituit din sepalele caliciului.

55

D. Apari iaăpetalelor:ăsepaleleăseădeschidăşiălas ăs ăseăvad ăcorolaăroz ăînăvârfulămugurelui.

E. Apari iaăstaminelor:ăbutonulărozăseădeschideăpar ialăşiăaparăstaminele. F. Înflorirea:ăpetaleleăsuntăcompletădesf cute;ăesteăînflorireaădeplin . G. C dereaăpetalelor:ăofiliteăsauăuşorăbrunificate;ăpetaleleă seă scutur ; staminele

seăr sucesc,ăbrunificate;ăfecundareaăaăavutăloc. H. Formareaă fructului:ă ovarulă seă îngroaş ă şiă apareă fructul,ă avândă laă vârfă restulă

sepalelor uscate. I. Fructătân r:ăeliberatădeăc m şu aăcaliciului,ăfructulătân r,ăfoarteăpubescent,ăseă

îngroaş ărapid.

- indicele de vigurozitate ( I.v) s-a calculat folosind formula:

H

100S.v.I

în care : S ţăsuprafa aăsec iuniiătr.(cmp)ă Hăţăîn l imeaăpomuluiă(ăcm)

- m sur toriăprivindăextindereaăcoroaneiă:ăannualăs-auăm suratădiametreleăcoroaneiăpeădirec iaărânduluiăşiăperpendicularăpeărând

- volumul coroanei a fost calculat folosind formula lui Sarger :

416,0H2

dDV

în care : - Dăţădiametrulăcoroaneiăpeădirec iaărândului - d = diametrul coroanei perpemdicular pe rând - Hăţăîn l imeaăcoroanei - 0,416ăţăindiceădeăcorec ie

- creştereaăl starilor:ădinamicaădeăcreştere,ăbiometriaăfrunzelor,ălungimeaăinternodiilor, biometria ramurilor mixte

- studiul sistemului radicular la piersicul dwarf, comparativ cu cel standardăaăfostăefectuatăprinămetodaătranşeului-Oscamp-Dragav ev.

Determin rileă privindă productivitateaă pomiloră s-auă efectuată prină cânt rireaărecolteiă deăpeă fiecareăpomă înăparteă şiă prină calculareaăproduc ieiămediiă peăpomăşiă laăhectarăăînăfunc ieădeăvariant ă: -indiceleă deă productivitateă (kgă /ă cmpă ă suprafa ă sec iuneă trunchi)ă ă s-a calculat cu ajutorul formulei:

I.p. = Produc ia pe pom

Suprafa a sec iunii trunchiuluiI.p. =

Produc ia pe pom

Suprafa a sec iunii trunchiului

-indiceleădeăproduc ieă(kgă /ămcăvolumăcoroan ) s-a determinat cu ajutorul formulei:

I.prod. = Produc ia pe pom

Volumul coroaneiI.prod. =

Produc ia pe pom

Volumul coroanei

56

Auăfostăefectuateăanalizeăfiziceăasupraăăfructelorăăşiăanumeă: -greutatea medie a unui fruct (g) ; -greutatea medie a unui sâmbure(g) ; -greutatea pulpei (g) ; -raportul sâmbure /fruct ; -fermitateaăpulpeiă(kg.ăfor /cmp)ăcuăpenetrometruă; -densitatea pulpei (g/cmc) ;

Deasemenea, s-au efectuat analizele chimice privind peroxidazele din frunzele unor genotipuri deă piersică şiă nectarină pitică genetică şiă standardă ă ă Evaluareaăenzimogramelor s-aă f cută conformă recomand riloră ă Comisieiă Europeneă privinănomeclatura enzimelor.

Analizele chimice asupra fructelor au avut în vedere : - substan aăuscat ăsolubil ă(%)ăcuărefractometrulădeămân ăZeiss; - aciditateaă(gălaă%ăacidămalic)ăprinătitrareădirect ; - vitaminaăCă(mgălaă%)ăprinămetodaăiodometric ;

S-auăf cutăobserva iiăprivindărezisten aăgenotipurilorălaăgerăşiăd un tori

4.3.1. Metodele de creare a soiurilor noi Creareaănoiloră soiuriă seă realizeaz ăatâtăprinămetodeăclasiceăoriăconven ionale,ă

câtăşiăprinăneconven inale,ămoderne. Dintreămetodeleăclasice,ăceaămaiăr spândit ăesteăhibridarea. 1. Hibridarea poateă fiă natural ă (hazard),ă cândă seă ob ină hibriziă prină liberaă

polenizareăşiăartificial ă(dirijat ),ăcândăesteăgândit ăăşiăeectuat ădeăameliorator. Hibridareaădirijat ă poateă fiă simpl ,ădubl ,ă tripl ,ă complex ,ă reciproc ,ădialel ,ă

intraspecific ăoriăinterspecific ă(V.ăCociu,ăŞt.ăOprea,ă1989). Ună altă aspectă ală hibrid rii dirijate îl constituie autopolenizarea sau

autofecundarea, care este de fapt hibridarea în limitele fenotipului (la plantele autogame) sau a genotipului (la plantele alogame).

Consangvinizarea,ăconst ăînăînmul ireaăprinăautofecundareăaăplantelorăalogameăsauăîncrucişareaăîntreăindiviziăînrudi i.

Laăorganismeleăcuăfecundareăîncrucişat ,ăefectulăspecificăconsangviniz riiăesteăreducereaă vigorii,ă adic ă apari iaă fenomenuluiă deă depresieă deă consangvinizare.ă Deăaceeaă aceast ămetod ădeă încrucişareă seăopreşteă laă I2 sau I3, în care apar genotipuri valoroase.ăPentruăcaăacesteaăs ăseămen in ,ăseăfacăhibrid riădeătip„frateă– sor ”(SIB).ăSegregareaădescenden elorăplantelorăconsangvinizateăpermiteăcaăaleleleărecesiveă(careăcontrolez ăanumiteăînsuşiriăvaloroaseăpentruăpractic )ăs ăajung ăînăstareăăhomozigot ăşiăs ăseăpoat ăexterioriza.

2.ă Selec iaă clonal ,ă esteă oămetod ă deă selec ieă careă presupuneă existen aă unuiămaterialăbiologicăheterogenăşiăaăunuiănum rămareădeăpomi.ă Înăurmaăuneiăexamin riăsistematice se alege pomul cel mai valorosă(sauăpomiiăceiămaiăvaloroşi)ăşiăseăpractic ăînmul ireaăluiăvegetativ ,ăob inândăastfelăunăclonăvaloros.

Deci,ă clonul,ă înă pomicultur ă esteă formată dintr-un grup de pomi, care provin dintr-ună exemplară ini ial,ă denumită „capă deă clon”,ă careă suntă înmul i iă vegetativă(asexuat)ăşiăcareăauăaproximativăaceleaşiăcaractereăcuăacesta.

57

Când exemplarul ales este cel mai bun dintr-ună soiă dat,ă selec iaă esteăconservativ ,ă iarăcândăacestaăesteăoămuta ie,ăavemădeăaăfaceăcuăoăselec ieăcreatoare,ădeoarece,ăînăurmaătest rilor,ăaceast ăclon ăvaădeveniăunănouăsoi.ă

3. Mutageneza, atâtă ceaă natural ă (spontan ),ă câtă şiă ceaă dirijat ,ă constituieămetodeădeăameliorareăşiădeăob inereăaăsoiurilorănoiădeăpiersicăşiănectarin.

Varia iileămuguraleădeşiărelativăfrecventeălaăpiersic,ăsuntă identificate foarte rar deăamelioratorăşiădeăaceeaăpunereaălorăînăvaloareăesteăîntâmpl toare!

Amelioratoriiă potă selec ionaă noileă muta ii,ă dară nuă auă posibilitateaă s ă dirijezeăprocesulămuta ionalăînăconformitateăcuăcerin eleăimpuseădeăprogrameleădeăameliorare.

Mutagenezaădirijat ăseărealizeaz ăcuăagen iăfiziciăşiăchimici,ăşiăpân ăînăprezentăeaăaădusălaărealizareaăuneiămariăvariabilit iăaămaterialuluiăgeneticăşiănuălaăob inereaădeănoi soiuri valoroase.

Laămetodeleăclasiceădeăameliorareăaăăpiersiculuiăseăad ug ăşiăgrijaăpermanent ăpentruăîmbog ireaăcolec ieiăcuămaterialăbiologic,ădină ar ăşiădeăpesteăhotare,ăînăscopulăl rgiriiăfonduluiădeăgermoplasm .

Biotehnologia .ă Dac ă ameliorareaă genetic ă aă planteloră aă fostă f cut ă pân ă înăanul 1980 aproape exclusiv prtin utilizareaămetodelorăclasiceădeăameliorareăgenetic ,ădup ă aceest ă dat ă ,ă prină perfec ionareaă tehniciloră deă cultur ă „înă vitro”,ă metodeleătradi ionaleăauăînceputăs ăfieăcompletateăşiăchiară înlocuiteăcuă tehnicileămoderneă ăaleăbiotehnologiei.ă Acesteaă transform „ameliorareaă genetic ”ă într-oă metod ă deă tipăindustrial,ădeăcreareărapid ăaănoilorăsoiuriăvaloroase.

Biotehnologia,ă reprezint ăast ziăcheiaăuneiănoiă revolu iiăverziă înăagricultur ăşiăeaă vaă contiunaă s ă fieă înă strâns ă leg tur ă cuă metodeleă clasiceă deă ameliorare ale plantelor.

Dup ă Moroă şiă colab.(1984)ă aplica iileă practice,ă utile,ă aleă culturiloră „inăvitro”suntăclasificateăastfelă: pe termen scurt (pân ăînătreiăani)ăşiăseărefer ălaăculturaădeăr d cini,ădeăapexuriă( meriteme), de embrioni, de endosperm; pe termen mediu (3- 8ă ani)ă −ă seă refer ă laă introducereaă deă variet iăsomaclonale,ăculturiădeăantere,ădeăovare,ădeăembrioni,ăob inereaădeăliniiăizogene,ăetc.; pe termen lung (8−15ăani)ă−ă seă refer ă laăhibridareaăsomatic ,ă ob inereaădeăhibrizi, linii celulare mutante,ătransferulădeăorganite,ădeăcromozomiăşiăcelădeăgene;

Dintreă„metodeleăneconven ionale”ăpeăcareăle-amăutilizatălaăS.C.D.P.Constan aăamintim embriocultura sauă„culturaădeăembrioniăimaturi”

Înăprocesulădeăameliorareăalăspeciilorăpomicoleăseăîntâlnescădou ăsitua iiăînăcareăembrioniiăr mânăimaturiă(nuăseădezvolt ăsuficientăşiănuăauăcapacitateădeăgerminare):

− oă situa ieă esteă ceaă înă careă seă execut ă hibrid riă îndep rtateă şiă exist ăincompatibilitateădeănatur ăgenetic ;

− oă alt ă situa ieă esteă ceaă înă careă seă facă lucr riă deă ob inereă aă soiurilorăextratimpuriiăşiătimpuriiălaăsâmburoase.ăAparăfenomeneădeăresorb ieăaăsubstan elorădeărezerv ă dină esuturileă embrionare,ă iară embrionulă imatură îşiă pierdeă capacitateaă deă aăgermina.

Prin prelevarea embrionilor în momentul când fructeleă intr ă înă pârg ,ă şiăcultivareaălorăpeăanumiteămediiănutritiveă“inăvitro”ăseăpotăob ineăplanteăviabile.

58

Desf şurareaălucr rilorădeăembriocultur ălaăS.C.D.P.ăConstan a Bogatulăfondădeăgermoplasm ăaflatălaăS.C.D.P.ăConstan a,ăînăcolec iaăna ional ă

de piersic,aăfostăfolositălaăefectuareaădeăpoleniz riămasiveăăcuăzeciădeăsoiuriăşiăhibriziătimpuriiăşiăextratimpuriiădeăpiersic,ă înăscopulăcreeriiădeănoiăsoiuriăcareăs ădevansezeăperioada de maturare a fructelor cu cca. 5 – 10ă zileă ,ă fa ă deă celeă existenteă ă înăsortiment,ăcâtăşiăpentruăcreareaădeăsoiuriădeăpiersicădwarfăcuăfructeădeăcalitate.

Pentru izolare s-auă utilizată pungiă dină hârtieă pergamentă şiă cuştiă tifonateă ,ă s-au etichetatăşiămarcatăramurileăşiăpomii.ăS-aăluatăînăstudiuăcontrolulăleg riiăfructelor,ăiarădateleăob inuteăs-au înregistrat în caietele de câmp. Fructele hibride au fost recoltate înă fazaă deă prepârg ,ă cândă mezocarpulă eraă înc ă tare,ă şiă auă fostă dezinfectateă într-o solu ieădeăcaptan.ăOăparteădinăeleăauăfostăăp strat ătemporarăîntr-un dulap frigorific, iar cealalt ăparteăaăurmatăcaleaădescris ăînăcontinuare.

Fructeleăcr pateăauăfostăînl turateă.ăPulpaăseăîndep rtez ,ădecupândăcuăunăcu ităp r ileălateraleăaleăfructului,ăsâmbureleăr mândăcuprinsăîntr-unăparalelipipedădeăpulp .ăSubăacest ăform ăseăscufund ăîntr-oăsolu ieăde hipoclorit de calciu ori sodiu 7ă%ăşiăseădepulpeaz ă complet,ă manual,ă prină frecare,ă folosindă m nuşiă chirirgicale.ă Urmeaz ăghilotinareaăendocarpuluiălemnosăalăsâmburilorăşiăintroducereaăsemin elor,ăcâteăzece, înă vaseă Petri,ă cuă ap ă steril ,ă folosindă oă pens .ă Subă aceast ă form ,ă semin eleă seăintroducăînăcameraădeăextrac ie,ăsauăînăincintaăhoteiăcuăfluxăsterilălaminar.

Folosind instrumentar sterilizat,ă seă îndep rtez ă tegumentulă seminală cuă oăforfecu ăşiăaceăspatulate,ăapoi,ăcuăoăpens ălung , f r ăzim i,ăseăprindeăembrionulăşiăseăinoculeaz ăînăeprubeteleăcuămediulăsterilizat,ăcuăgrij ,ăcaăbazaăluiăs ăfieă1/3ăintrodus ăînămediu.ăEprubetaăcuăinoculăseăetanşeizeaz ăimediat,ăcuăfolieădeăpolietilen ,ădeasupraăfl c riiăşiăseăeticheteaz ă(s-au folosit benzi de romplast pe care s-au scris codurile cu pix,ă creioaneleă deă cear ă fiindă maiă pu ină rezistente).ă Dup ă fiecareă inoculareăinstrumenteleăseăintroducăînăalcoolădeă90ºăşiăseăflambez ,ăiarădup ăceleăzeceăinocul ri,ăseăştergăsuprafe eleădeălucruăcuăalcool de 70º.

Mediulă deă cultur ă folosită aă fostă celă indicată deă prof.ă L.F.Hough,ă înă careă s-a modificată procentulă deă zaharoz ă deă laă 2ă %ă laă 4ă şiă chiară 6ă %ă (înă func ieă deădimensiunileă embrionilor,ă cuă câtă aceştiaă suntă maiă mici,ă esteă nevoieă deă maiă mult ăzaharoz )ăşiăs-aăsc zutăagarulădeălaă7ălaă6ăăg/l.ă

S-auăpreparatăîntâiăsolu iileădeăbaz ă(şaseăsolu iiădeămacroelementeăşiăunaădeămicroelemente)ăşiăs-auăintrodusăînăsticleăsp late,ăuscateăşiăetichetate.

Într-un vas Erlenmayer sau într-un balon cu fund plat de 2 litri seăprepar ă1ălitru de mediu, astfel:

−seăintroducăînăvasă930ămlăap ădistilat ăsauăbidistilat ăşiăseăadaug ăcâteă10ăml.ădină fiecareă solu ieă deă macroelemente,ă înă ordineaă indicat ă deă re et ,ă pentruă aă evitaăprecipitarea;ăseăadaug ăapoiă10ăml.ădinăsolu iaăstocădeămicroelementeăşiăseăagit ăfoarteăbine.ăSeăadaug ăchelatulădeăfierăşiăzaharozaăşiăse regleaz ăpH-ul mediului la 5,7; apoi se pune pe foc, mestecându-se continuu;

−seăiaătemperaturaămediuluiăşiăcândăaceastaăatingeă85ºC,ăseăintroduceăagarulă(Difco)ă şiă seă amestec ăbine,ă inândăpeă focăpân ă seădizolv ă complet,ă f r ă aăprelungiămult fierberea;

−seă toarn ă fierbinteă înă eprubete,ă câteă 10ă ml.ă deă mediuă ,ă seă pună imediatădopurile,ăseăintroducăînăcoşule eăşiăseăsterilizeaz ă20ăminuteălaă121ăºCăînăetuv ăăsauălaăă

59

121ăşiă1,2ăatmosfereă înăautoclav.;ă seăaşeaz ăcoşule eleăcuăeprubeteleă împachetateă înăhârtieă steril ,ă peă mas ,ă înă pozi ieă oblic ă şiă seă expună laă razeă ultravioleteă pân ă laăînsâmân are;

Fazaă„ăinăvitro” Dup ăinoculareaăembrionilorăînăeprubet ,ăaceastaăseăaşeaz ăpentru 9 – 14 zile

înă condi iiă deă întuneric,ă laă temperaturaă camerei,ă pentruă aă stimulaă germinareaă duo ămetodaăprof.ăDavidăCaină.ăPeăm sur ăceăcotiledoaneleăseădistan eaz ă,ăeprubeteleăseătrecă înă cameraă frigorific ,ă pentruă oă lun ,ă laă+5ºC,ă urmateă deă alteă treiă luni, la +1ºC. Atâtăînainteaăintroduceriiăînăcameraăfrigorific ăcâtăşiăînătimpulăpost-matur riiălaăfrig,ăseăînl tur ăeprubeteleăînăcareămediulăsauăembrioniiăs-auăinfectat.ăDup ăcca.ă4ăluni,ăseăscotă eprubeteleă cuă embrioniiă germina iă şiă seă aşez ă înă cameraă deă vegeta ie,ă laă oătemperatur ă deă 15ºCă şiă regimă deă întunerică 24-48 ore, pentru a stimula alungirea radicelei. Apoi se trec la un regim de 23-25ăºCăşiăiluminareăă16ăoreădină24,ăaşezândăeprubeteleăînăsuporturiădeăceluloz ăexpandat ,ăpeărafturiăînăcameraădeăvegeta ie.ăCândăseă înverzeşteă tulpini aă şiă prezint ă ă 5-6ă frunzuli e,ă laă circaă dou ă s pt mâniă deă laăscoatereaădinăcameraăfrigorific ,ăplanteleăpotăfiătransferateălaăghivece.

Fazaă„inăvivo” Înăvedereaătransplant riiăplantelor,ăseăpreg tescăghiveceădeălutăoriăplastic, cu

diametrul de 8-10ăcm,ăcareăauăfostădezinfectateăcuăăCuSO4,ăRovral,ăetc.ăşiăsterilizate.ăAmesteculăfolosităpentruătransplantareătrebuieăs ăfieăuşor,ăformatădină: − 1/3ăperlităăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă−ă1/3ăperlit − 1/3ăturb ăăăăăă sauăăăă−ă1/3ăturb − 1/3ăcenuş ădeătermocentral ăăăăăăăăăăăăăăăă−ă1/3ănisipă sauăp mântădeăfrunze

Înainteă deă utilizare,ă amesteculă seă umecteaz ă şiă seă sterilizeaz ă sever.ă

Deasemenea,ăseăsterilizeaz ăsiăcioburile,ăpietrişulăşiănisipul,ăcareăseăvorăpuneălaăfundulăghivecelor,ăpentruăasigurareaăunuiăbunădrenaj.ăSeăaşeaz ăamesteculăînăghivece,ăseăscotăplanteleă dină eprubeteă prină batereaă loră energic ă înă palm .ă Nuă esteă indicat ă tragereaăplanteloră cuă pensa,ă deoareceă risc mă ă s ă lez mă tulpini aă şiă r d cinile.ă Seă spal ăr d cinileădeăurmeleădeăagarăcareăarăfavorizaădezvoltareaăbacteriilorăşiăaăfungilor.

Seăplanteaz ăcuăgrij ,ăfolosindăoăbaghet ădeăsticl ăcareăseădezinfecteaz ădup ăfiecareăpl ntu ăînăparteăşiăavândăgrij ăs ăseătasezeăbineăsolulăînăjurulăr d cinilor.ăSeăud ă cuă grij ă şiă seă stropescă atâtă plantuleleă câtă şiă suprafa aă soluluiă cuă oă solu ieă deăRovral,ădeăconcentra ieămic .ăEsteăfoarteăimportant ăacoperireaăimediat ăaăghivecelorăcuă pungiă deăpolietilen ,ă pentruă aă evitaă deshidratareaăpl ntu eloră careă suntă lipsiteă deăcuticul ăşiăcareăsufer ăunăşocăputernicălaătrecereaădeălaăcondi iileă„inăvitro”ălaăceleă„inăvivo”.ăGhiveceleăcuă„capişoane”ăseăaşeaz ăpeăstelaje,ă înăcameraădeăvegeta ie,ă laă23-25ºCăşiăiluminareă ă16ăoreădină24,ăudândăzilnicăcuăap ădistilat .ăSeăp streaz ăpungileătimpădeădou ăs pt mâni,ăpân ăseăformeaz ăcuticula,ăudândăzilnic,cuăgrij ,ăspreăaăevitaăcondensareaă apeiă peă plant ă şiă infectareaă cuă Phytiumă sauă al iă agen iă fitopatogeni,ăfavoriza iădeăumezealaăridicat .

Se fac tratamenteăpreventiveăcuăsubstan eă fungicideăşiăesteăbineăs ă seăaşezeăpudr ădeă talcă laăbazaă tulpini elor.ăDeă2ăoriăpeă s pt mân ,ăplanteleăseă fertilizeaz ăcuăsolu ieăKnopă (seăud ăpl ntu eleă cuăap ă şiă apoiă seă fertilizeaz ă cuă câteă10ăml.ă solu ieă

60

Knop, numai pe sol).ăDup ă2-3ă s pt mâni,ă cândăapară frunzuli eleănoi,ă esteă semnăc ăplanteleăîncepăs ăcreasc ăşiăseăscotăprogresivăpungileă,ărenun ândătreptatălaăele.

Pentru transplantarea la ghivece mai mari (cu diametrul de 12-15 cm) se dezinfecteaz ăăghiveceleăşiăseăsterilizeaz ăamestecul,ăcareăesteăformatădină:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

−perlităăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă−ăperlit −turb ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă−ăturb −p mântădeă elin ăăăăăăăăăăăăăăsauăăăăăăăăăăăăăă−ămrani −nisipăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă−ănisip Dup ătransplantareaăa-II-a,ăseăpotăudaăcuăap ădistilat ă+ăap ădeă laă robinetăşiă

treptată numaiă cuă ap ă deă laă robinet.ă Înainteă deă scoatereaă planteloră înă câmp,ă seărecomand ăaclimatizareaălorăînălivad ,ăîntreăpomi,ăîntr-unălocăumbrităşiăferitădeăcuren iăputerniciă deă aer,ă deă insola ieă şiă deă agen iă fitopatogeni.ă Deă obicei,ă scoatereaă şiăplantareaăînăcâmp,ăseăfaceălaăsfârşitulă luniiămai,ă începutulă luniiă iunie.ăLaăplantare,seăp streaz ăbolulădeăp mânt.ăPlanteleăseăud ăzilnicăşiădup ăunăşocădeă1-2ăs pt mâni,ăseăadapteaz ănoilorăcondi ii,ăreluându-şiăcreşterea.

Mediul Hough I. MACROELEMENTE 1ă−ăCaă(ăNO3)2 x 4 H2 : 11,810 g. în 100 ml. 2ă−ăMgăSO4 x 7 H2O: 4,930 g. în 100 ml. 3ă−ăKăH2 PO4: 1,361 g. în 100 ml.

4ă−ăK2 SO4: 3,486 g. în 100 ml. 5ă−ă(ăNH4)2 SO4: 1,321 g. în 100 ml. 6ă−ăNaăCl:ăăă 0,585 g. în 100 ml. II. MICROELEMENTE 1ă−H3 BO3: 0,0571 g./ l 2ă−MnăSO4 x H2O: 0,0769 g./ l 3ă−ZnSO4 x 7 H2O: 0,0440 g. / l 4ă−CuSO4 x 5 H2O: 0,0039 g. / l 5ă−MoO3: 0,0015 g. / l 6ă−FeSO4 x 7 H2O: 3,2 ml / l III.ăAL IăINGREDIEN I 1ă−ăAgarăăăăăăăăăăă−ăăă6ăgă/ălitruădeămediu 2ă−ăZaharozaăăăă−ăă40ăg-60 g / l Eficien aă economic ă s-aă determinată avândă înă vedereă costurileă deă produc ie,ă

veniturileătotale,ăprofitulăşiărataărentabilit ii. Valorificarea datelor experimentale Pentruă determin rileă deă baz ,ă rezultateleă ob inuteă auă fostă prelucrate

statisticăşiăinterpretateăpeăbazaăanalizeiăvarian ei,ăgradeleădeăsemnifica ieăfiindăexprimateăcuăajutorulădiferen elorălimit .

61

C A P I T O L U L V.

CONDI IILEăNATURALEăÎNăCAREăS-AUăDESF ŞURATă

CERCET RILE

5.1.ăRELIEFULăŞIăGEOLOGIA

Cercet rileăauăfost organizate în localitatea Valu lui Traian, situat înăjum tateaăsud-estic ă aă Dobrogei,ă înă parteaă deă sud-estă aă României,ă cuprins ă întreă Dun reă şiăMareaăNeagr .ăTeritoriulăDobrogeiăesteăunăpodişătipic,ăcuăpanteădomoale,ăcaărezultatăal unei îndelungate evolu iiă geologiceă şiă geografice.ă Unit ileă deă reliefă actualeă auăevoluată peă unit ileă geologiceă preexistente,ă reprezentateă înă multeă locuriă prinăforma iuniă hercinice,ă pesteă care,ă laă suprafa ,ă stauă forma iuniă recenteă deă löess.ăAcesteaădinăurm ăconstituieărocaămam ăaăsolurilorăregiunii.ă

Înăparteaănordic ăaăregiuniiăexist ăforma iuniăgeologiceăfoarteăvechi,ărespectivăpodişulăCasimcei,ăalc tuitădinăşisturiăverziădeăvârts ăprecambrian ,ăcareăaparălaăziăînăanumite locuri. Acestea sunt acoperite în marea lor majoritate de depozite mai noi de loess,ăcuăoătextur ălutoas ăsauăpar ialăluto-nisipoas ,ăprecumăşiădeădepoziteăloessoide,ăcuătextur ălutoas ăsauăluto-argiloas .ăDealurileăcuăaspectădomol,ăcuăpanteăfoarteăline,ăalc tuiescătr s turaăgeomorfologic ădominant ăaăregiuniiă(Constantinescuăş.a.,ă1955).ă

Parteaă sudic ă aă regiuniiă apar ineă podişuluiăDobrogeiă deă sud,ă deă asemeneaă cuăforma iuniăgeologiceăvechi,ăacoperiteăcuădepoziteădeăloess.

Altitudineaă terenuluiă esteă sc zut ă şiă relativă uniform ,ă cuă exceptiaă MuntilorăDobrogei,ăundeăseămen ineătotuşiăsubă500ăm,ăpantaăgeneral ăfiindăorientat ăîndeosebiăc treăMareaăNeagr ăşiăfiindăaratat ădeădirec iaăre eleiăhidrografice.

5.2. SOLUL

Datorit ă condi iiloră variateă deă mediuă învelişulă deă soluriă dină Dobrogeaă esteă

format dintr-ună num r de 6 clase de soluri conform Sistemului de Clasificare a

Solurilor (Munteanuă ş.a.,ă 1988),ă respectiv:ă molisoluri,ă argiluvisoluri,ă cambisoluri,ăsoluriăhidromorfe,ăhalomorfeăşiăneevoluate.ă

Molisolurileă reprezint ăunaădintreă claseleădeă soluriă zonaleă specificeăPodişuluiăDobrogei.ă Acesteă soluriă auă dreptă caracteristic ă existen aă orizontuluiă Amă (molic),ăavîndăculoareăînchis .ăEleăacoper ăaproapeăînătotalitateăPodişulăDobrogeiăCentraleăşiădeăSudăşiă suprafe eă întinseădinăPodişulăDobrogeiădeăNordăcuăexcep iaăzonelor celor maiă înalteă dină cadrulăMun ilorăM cină şiă dină PodişulăBabadaguluiă şiă DeltaăDun rii.ăMaterialulă parentală esteă formată dină loessă şiămaiă rară dină depoziteă deluvio-coluviale, argileă şiă depoziteă aluviale,ă iară condi iileă climaticeă înă careă s-au format au caracter continentală pronun ată (zonaă climatic ă c lduroas -secetoas )ă cuă oă cantitateă relativăsc zut ă deă precipita ii,ă înă generală deă 300-500ă mmă şiă temperaturiă relativă ridicateă (10.5-11.5oC).

62

În cadrul acestei clase au fost deosebite la nivel de tip: soluri bălane, cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, soluri cenuşii, soluri castanii de păduri xerofile şi şibleacuri, şi redzine (P ltineanuă ş.a.,ă 2000).ăDintreă acestea,ă solurileă b laneă şiă cernoziomurile,ă careă seă întâlnescă peă suprafe eăconsiderabile în Dobrogea, sunt detaliate mai jos.

Solurileăb lane suntăspecificeăPodişuluiăDobrogeiăşiăseăcaracterizeaz ăprintr-un orizontăAmă(molic)ăunăorizontăA/Căcuăprezen aăcarbona ilorădeăcalciuădeălaăsuprafa aăsolului,ăaăc rorăacumulareămaxim ăseărealizeaz ăînăcadrulăorizontulăCca.ăAcesteăsoluriăseăîntâlnescăpeăsuprafe eăîntinseăînăcadrulăPodişuluiăDobrogean,ăînăzoneleădeăcâmpăşiădepresionareădeă laămargineaă regiunilorămaiă înalte,ă bordândăcursulăDun riiă şiă rmulăM riiă Negre.ă Peă panteă eleă potă fiă erodateă şiă înă asocia ieă cuă regosoluri,ă erodisoluri,ărendzineăşiălitosoluri.ă

Vegeta iaănatural ăesteădeăstep ăcuăspeciiădeăPoa bulbosa, Artemisia austriaca,

Euforbia stiposa şi Festuca valesiaca.ăApaăfreatic ănuăafecteaz ăînăgeneralăprofilulădeăsol fiind la adâncimi >5 m. În zonele mai joase de vale sau cu caracter depresionar pânzaăfreatic ăseăg seşteălaăadâncimiădeă1.5-2.5ămăşiăproduceăfenomeneădeăgleizare,ăsalinizare sau alcalizare.

Procesulă deă formareă aă soluriloră b laneă seă caracterizeaz ă prină acumularea de humusă calcic,ă avândă ună regimă hidrică nepercolativ,ă levigareă slab ă aă carbona iloră deăcalciu,ă careă seă acumuleaz ă înă orizontulă Cca,ă dară aceştiaă seă întâlnescă înc ă deă laăsuprafa aă solului.ă Activitateaă organismeloră dină solă laă nivelulă întreguluiă profilă este deosebitădeăbogat .

Solurileă b laneă suntă soluriă favorabileă cultiv riiă uneiă gameă largiă deă plante,ălimit rileăprincipaleăfiindălegateădeăcantitateaămic ădeăprecipita iiăpeăperioadaădeăvar .ăÎnă condi iileă naturale,ă prină folosireaă uneiă tehnologiiă normateă deă produc ieă solurileăb laneă tipiceă şiă vermiceă formateă peă loessă cuă textur ă lutoas ,ă suntă slabă favorabileăpentruăp şuniăşiăfâne e,ăfoarteăslabeăpentruăm r,ăp răşiăprun,ăslabăpentruăcireşăşiăvişin,ăslabăpentruăpiersicăşiăcais,ămoderatăpentruăvieămas ăşiăvieăvină(P ltineanuăş.a.,ă2000).ă

Prină folosireaă judicioas ă aă iriga iiloră şiă realizareaă tuturoră m suriloră agro-pedoameliorativeăpreconizate,ăfavorabilitateaăpoateăcreşteăsim itor.ă

Cernoziomurile suntăunăaltă tipădeăsoluriă specificeăPodişuluiăDobrogeanăşiă seăcaracterizeaz ăprintr-unăorizontăAmă(molic),ăunăorizontăA/Căcuăprezen aăcarbona ilorădeă calciuă laă suprafa aă soluluiă laă cernoziomurile carbonatice şiă subă stratulă arată laăcernoziomurile semicarbonatice şiăaăc rorăacumulareămaxim ăseărealizeaz ăînăcadrulăorizontul Cca.ă Cernoziomurileă seă întâlnescă peă suprafe eă întinseă înă cadrulă PodişuluiăDobrogeanăşiăsuntălocalizateăînăcontinuareaăsolurilorăb lane.

Vegeta iaănatural ă faceăparteădină subzonaădeăvegeta ieă aăStepei danubiene cu asocia iiădeăAgropyron cristatum, Stipa lessingiana, Stipa pulcherima.

Apaă freatic ă seăg seşteă laăadâncimiă>10ămăşiănuă afecteaz ăprofilulădeă sol.ă Înăzoneleămaiăjoase,ădepresionare,ănivelulăfreaticăseăafl ălaăadâncimiă<1.5-2ămăşiăproduceăfenomene de gleizare, adesea asociate cu salinizare sau alcalizare.ăDatorit ăunuiăsporădeăumiditateă fa ădeă solurileăb laneă seă realizeaz ăoă acumulareămaiămareădeămaterieăorganic ă subă formaă unuiă humusă calcic,ă oă levigareaă maiă intens ă (slab-moderat )ă aăcarbona iiloră şiă ună orizontă Ccaă maiă bineă exprimat.ă Înă cazulă cernoziomurilor carbonatice,ăcarbona iiăseăg sescădeă laăsuprafa aăsolurilorăşiăsubăstratulăarată înăcazulă

63

cernoziomuriloră semicarbonatice.ă Activitateaă microrganismeloră esteă bogat ă şiăuniform ăpeăprofilulădeăsol.ă

Cernoziomurile nu pun probleme deosebite în practicaăagricol ,ărecomandâdu-seăfolosireaăiriga iilorăpentruăaăsupliniădeficitulădeăumiditateădinăperioadaădeăvar ,ădarăcuănormeădeăudareămoderateăşiădeseăpentruăaăpreîntâmpinaăinfiltrareaărapid ăînăsolăînăcazulă soluriloră cuă texturiămaiă grosiere,ă undeă exist ă pericolul de ridicare a nivelului apeiă freaticeă şiă apari iaă fenomenuluiă deă salinizareă sauă alcalizare,ă sauă pentruă aăîmpiedicaăstagnareaăapeiălaăsuprafa aăsoluluiăînăcazulăcernoziomurilorăargiloase.ă

Deăasemenea,ătrebuieăcomb tut ăformareaăhardpanuluiăşiăaăcrustei,ăprinăar turiăcuă adâncimiă variabile.ă Cernoziomurileă cuă textur ă lutoas ă (semicarbonatice)ă suntăsoluriă favorabileă culturiloră şiă folosin eloră agricole,ă dară cuă limit riă destulă deă severeălegateă deă lipsaă precipita iiloră peă perioadaă deă vegeta ieă aă planteloră deă cultur .ă Înăcondi iiătehnologieănormaleăşiăf r ăfolosireaăiriga iilorăacesteăsoluriăauăoăfavorabilitateămedie-slab ăpentruăpiersică şiă cais.ă Înă condi iileă folosiriiă iriga iiloră şiă aă lu riiă tuturorăm suriloră ameliorativeă recomandateă favorabilitateaă acestoră soluriă creşteă sim itor.ăAstfelăfavorabilitateaădevineăfoarteăbun ăpentruăpiersicăşiăcais.ă

Dintreătipurileădeăcernoziom,ăcernoziomulăcarbonatic,ăacoper ăcaăoăfâşieătoat ăîntindereaă teritoriuluiă laă estă deă solulă b lan,ă cernoziomulă castaniu,ă cernoziomulăciocolatiuăşiăcernoziomulăcambică(levigat)ăsuntăr spânditeăînăcontinuare,ăspreăarealulăcernoziomurilor tipice.

Din punct de vedere hidrofizic solurile din Dobrogea sunt soluri afânate pe întregul profil (Tabel nr.8).

Tabel nr.8 Valoareaăprincipalelorăînsuşiriăfiziceăşiăhidrofiziceăaleăsoluluiădeătipă

cernoziom de la Valu lui Traian

Adân-cimea

(cm)

Textura

Greutatea Volumetri-

c (g / m3)

Porozi- tatea (%)

Coef.de hidrosco-picitate

(%)

Coef. de ofilire (%)

Capacitate de câmp pentruăap

(%)

Intervalul umidit ii

active (%)

0-20 luto-nisipoas

1,45 54 7,40 11,10 27,2 16,10

20-40 luto-nisipoas

1,25 58 7,20 10,80 27,0 16,20

40-60 luto-nisipoas

1,18 57 7,15 10,72 26,2 15,48

60-80 luto-nisipoas

1,20 57 6,72 10,08 24,9 14,82

80-100 luto-nisipoas

1,17 60 6,20 9,30 23,0 13,90

Media 0-100

luto-nisipoas

1,25 57,2 6,93 10,4 25,7 15,30

Pe adâncimea de 0-100ăcm,ăgreutateaăvolumetric ăareăvaloriăcuprinseăîntreă1,45ă

şiă1,17ăg/cm3,ăiarăporozitateaăoscileaz ăîntreă54-60%.

64

Coeficientul de higroscopicitate are valori care scad de la 7,40% (pe adâncimea de 0-20 cm), la 6,20% (pe adâncimea de 80-100 cm).

Coeficientul de ofilire are valori cuprinse între 9,30% (pe adâncimea de 80-100 cm)ăşiă11,10%ă(peăadâncimeaădeă0-20 cm).

Capacitatea de câmp pentru ap ă areă valoriă deă 27,2%ă (peă adâncimeaă deă 0-20 cm),ăpân ălaă23,0%ă(peăadâncimeaădeă80-100 cm).

Intervalulăumidit iiăactiveăseăîncadreaz ădinăpunctădeăvedereăalăvalorilor,ăîntreă13,90% (pe adâncimea de 80-100ăcm)ăşiă16,20%ă(ăpeăadâncimeaădeă20-40 cm).

Permeabilitateaăacestorăsoluriăesteăridicat ăavândăvaloriădeă60-78 mm/h. Pe adâncimea de 0-100 cm componentele chimice ale solului sunt la nivelul

cerin elorăpiersiculuiă(Tabelănr.9)ăşiă înăgeneralăvaloareaălorădescreşteădeălaăsuprafa aăsolului spre adâncime, cu excep iaăpH-uluiăcareăseămen ineăconstantă(8,1-8,2).

Humusul are valori cuprinse între 3,30-1,88%. Azotul total (exprimat în mg/100 g sol), are valori cuprinse între 0-170ă şiă

0,059. Fosforul (exprimat în mg P2O5 laă100ăgăsol)ăoscileaz ăîntreă0,274-0,113.

Tabel nr.9 Principaleleăînsuşiriăchimiceăaleăsoluluiădeătipăcernoziom

de la Valu lui Traian

Adâncimea (cm)

Humus (%)

N total mg/

100 g sol

P2O5 mobil mg/

100 g sol

K2O mobil mg/

100 g sol

CaCO3 mg/

100 g sol pH

0-20 3,30 0,170 0,274 33,9 0,94 8,1 20-40 2,96 0,117 0,147 18,1 0,96 8,1 40-60 2,62 0,089 0,129 15,8 1,00 8,1 60-80 2,28 0,065 0,113 14,7 2,00 8,2

80-100 1,88 0,059 0,135 14,2 3,50 8,2 Media 2,61 0,100 0,157 19,3 1,68 8,1

Potasiul (exprimat în mg K2O la 100 g sol) are valori cuprinse între 33,9-14,2,

dinăceăînăceămaiămiciăpeăm sur ăceăcreşteăadâncimea. Calciul (exprimat în mg CaCO3 laă100ăgăsol)ăoscileaz ăîntreă0,94-3,50, valorile

descrescândădeălaăsuprafa aăsoluluiăspreăadâncime. Solurileă dină jude ulăConstan aă suntă înă generală fertileă şiă favorabileă creşteriiă şiă

rodirii piersicului.

5.3. CLIMA

Principalaă caracteristic ă aă climeiă dobrogeneă oă reprezint ă frecven aă mareă aăsecetelor.

Pericolulăaridiz riiăînăaceast ăzon ăaăRomânieiăesteăreal. Secetele din Dobrogea au fost studiate de meteorologiărenumi iă(Topor,ă1964;

Mihaiăşiăal ii,ă1964).ăAcesteăstudiiăducălaăconcluziaăc ăDobrogeaăseădistingeăprinăcelă

65

maiămareănum rădeăaniăagricoliăusca iă(89%),ăiarăînăDobrogeaădeăSudăşiăpeălitoralulăM riiăNegreăsuntăceleămaiălungiăperioadeădeăseceteădinăRomânia.

Ună altă fenomenă asociată seceteloră dină aceast ă zon ă esteă prezen aă „VântuluiăNegru”ăcuăfrecven aămaxim ăînăiulieăşiăaugust,ăcareăscadeădeălaă1,5-2,0% în interiorul podişuluiălaă0,7%ăde-aălungulălitoralului,ădatorit ăprezen eiăbrizelor.

Intervalele de secet ,ă lunileă şiă aniiă agricoliă usca iă şiă înă acelaşiă timpă vânturileăuscateăşiăfoarteăcaldeăsuntălegateăînămajoritateaăcazurilorădeăexisten aăanticiclonilor.

Seceteleă deă prim var ă şiă toamn ă suntă determinateă înă majoritateaă loră deădorsalele anticiclonului continental,ă iară seceteleă deă var ,ă deă deplasareaă spreă nordă aăanticiclonuluiădinănordulăAfriciiă(Cr.ăP ltineanuăşiăcolab.,ă2000).

5.3.1. Temperatura aerului Temperaturile medii anuale ale aerului sunt relativ omogene în Dobrogea,

valorile cele mai ridicate, de pesteă11°Căfiindăînregistrateăînăregiuneaălitoral ă(11,6°Călaă Constan a),ă peă oă suprafa ă maiă îngust ă înă Dobrogeaă Central ă şiă maiă larg ă înăDobrogeaădeăSudăşiăînăDeltaăDun rii.

Înă uneleă cazuri,ă seă înregistreaz ă temperaturiă maiă mariă deă 11oCă datorit ăexisten ei suprafe eloră acvaticeă vecine,ă îndeosebiă aă bazinuluiă M riiă Negre,ă careăatenueaz ămultăvalorileă temperaturiiă anului,ămaiă alesă înă sezonulă rece,ă iarăpeădeă alt ăparteădeăfrecventeleăinvaziiădeăaerăcaldătropical,ăatraseădeădepresiunileăceăseăformeaz ădeasupra M riiăNegre.

Spreă deosebireă deă alteă zoneă aleă rii,ă peă teritoriulă jude uluiă Constan a,ăperioadaăcald ăesteăfoarteălung ,ăfiindăpracticăcuprins ăîntreă1ăaprilieăşiă30ăoctombrie,ăasigurândă oă sum ă suficient ă deă ºCă pentruă speciileă termofile,ă cumă suntă piersicul, nectarinul,ăcaisulăşiămigdalul.

La Valu lui Traian, în perioada de experimentare (1986-2000) temperatura medie a aerului a fost de 10,8oCă foarteă apropiat ă deă normalaă zonei,ă careă esteă deă10,7oCă (Tabelă nr.10).ă Înă aceast ă perioad ,ă minimaă aă fostă deă 9,4oC în anulă 1987ă şiămaxima a fost de 12,1oC în 1999.

Pentruăaăaveaăoăimagineămaiăclar ăaăclimeiădinăsud-estulăDobrogeiăprezent măprincipalele date meteorologice medii din perioada de experimentare, 1996-2000 (Tabelănr.11)ăşiăprincipaleleădateămeteorologiceămedii normale, calculate pe 25 ani, în perioada 1975-1999ă (Tabelă nr.12),ă înregistrateă laă Sta iaă meteorologic ă Valuă luiăTraian-Constan a.

Sumaătermic ăglobal ămedieăînăperioadaădeăvegeta ieăînăaniiă1996-2000, a fost de 3295,8oC, mai mare cu 126,9oC decât suma termic ă global ă medieă normal ă(3168,9oC).

Sumaătermic ăactiv ămedieăaăaniloră1996-2000, a fost de 3278,3oCăînăvegeta ie,ăcu 164oC mai mare decât normala zonei (3114,3oC).

5.3.2.ăInsola ia CalculeleăefectuateălaăSta iaămeteoăConstan a,ăauăscosăînăeviden ăvalori anuale

de peste 125 K.cal/cm2 peălitoralăşiăsubă125ăK.cal/cm2 înăinteriorulăjude ului. Bilan ulăradiativăatingeăvaloriădeăpesteă54ăK.cal/cm2.

Tabel nr.10 Temperaturaămedieăpeăluni,ăanual ăşiăsezonal ădinăperioadaădeăexperimentareă(1996-2000)

comparativ cu normala zonei (1975-1999)

Sta iaămeteorologic , Valu lui Traian

LUNILE ANULUI : VALOAREA SPECIFICARE ANUAL

I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Total În veg.

Perioada Minima

-3,5

(2000) -1,4

(1996) 0,6

(1996) 6,7

(1997) 14,9

(1999) 19,8

(2000) 22,1

(1996) 19,9

(1997) 14,2

(1997) 10,0

(1997) 4,6

(1998) -2,9

(1998) 10,0

(1997) 16,6

(1997) experimental Media -0,9 1,3 3,7 10,3 16,0 20,7 23,2 21,4 16,3 11,7 7,3 1,7 11,0 18,0 (1996-2000 ) Maxima

2,1

(1998) 2,8

(2000) 5,8

(1999) 12,9

(1998) 17,5

(1996) 21,7

(1999) 24,0

(2000) 22,2

(1998;1999) 18,4

(1999) 13,1

(1998) 10,2

(2000) 4,3

(2000) 12,1

(1999) 18,9

(1999) 1996 -2,5 -1,4 0,6 8,5 17,5 20,5 22,1 21,2 15,2 11,4 9,3 1,5 10,3 17,5 1997 -2,0 0,9 3,5 6,7 16,4 20,2 22,5 19,9 14,2 10,0 6,2 1,8 10,0 16,6 1998 2,1 2,0 3,9 12,9 15,3 21,2 22,6 22,2 16,8 13,1 4,6 -2,9 11,1 18,5 1999 1,3 2,1 5,8 11,5 14,9 21,7 24,7 22,2 18,4 12,5 6,0 3,9 12,1 18,9 2000 -3,5 2,8 4,8 11,9 15,9 19,8 24,0 21,6 16,7 11,8 10,2 4,3 11,7 18,3

Normala

zonei (1975-2000)

Minima

-3,6 (1987)

-7,2 (1985)

-1,6 (1987)

6,7 (1997)

13,4 (1987)

18,2 (1976)

19,4 (1982)

18,0 (1976)

14,2 (1997)

9,0 (1985)

0,8 (1988)

-2,9 (1998)

9,3 (1985)

16,1 (1980)

Media -0,2 0,8 4,5 10,2 15,3 19,8 21,7 20,8 16,6 11,5 5,7 1,6 10,7 17,4 Maxima

3,7

(1994) 5,8

(1977) 8,0

(1990) 12,9

(1998) 17,8

(1983) 21,7

(1999) 24,7

(1999) 23,6

(1992) 18,4

(1975;1999) 13,5

(1993) 9,3

(1996) 3,8

(1993) 12,1

(1999) 18,9

(1999)

67

Tabel nr.11 Principalele date meteorologice medii din perioada de experimentare

(1996-2000)


SPECIFICARE

LUNILE ANULUI VALOAREA ANUAL

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total În veget Temp ae-

Maximaăabsolut 20,0 (1999)

21,0 (1999)

24,4 (1998)

30,5 (1998)

35,6 (1996)

33,5 (2000)

41,5 (2000)

36,8 (1998)

31,6 (2000)

30,4 (1997)

25,0 (1998)

18,4 (2000)

41,5 (2000)

41,5 (2000)

ru- Media maximelor 2,5 6,2 10,0 16,1 22,3 26,7 29,7 27,8 22,2 17,4 12,0 5,9 16,6 24,1 lui Mediaălunar -0,9 1,3 3,7 10,3 16,0 20,7 23,2 21,4 16,3 11,7 7,3 1,7 11,0 18,0 (oC) Media minimelor -3,6 -2,3 -0,2 5,9 10,2 14,3 16,7 16,0 13,6 7,5 3,7 -1,1 6,7 12,8 Minimaăabsolut -15,0

(1996) -15,1

(1997) -11,7

(1996) -3,7

(1997) -2,2

(2000) 7,0

(1997) 9,0

(1996) 9,8

(1998) 2,2

(1997) -5,7

(1997) -9,8

(1999) -19,0

(1996) -19,0

(1996) -3,7

(1997) Sumaătermic ăglobal ă(oC) 35,6 64,6 121,9 309,0 496,0 620,4 718,6 664,0 487,8 364,5 225,9 91,0 4199,3 3295,8 Sumaătermic ăactiv ă(oC) 4,3 23,8 61,6 291,5 496,0 620,4 718,6 664,0 487,8 349,9 196,6 42,2 3956,7 3278,3 Sumaătermic ăeficaceă(oC) 0,4 3,0 16,1 148,8 294,5 425,4 517,1 462,5 292,8 169,2 73,2 12,3 2415,3 2141,1 Durataă deă str l.ă aă soareluiă(ore)

156,5 193,2 231,1 279,6 340,3 383,5 389,9 344,9 270,5 247,4 183,1 190,6 3210,6 2008,7

Precipita iiă(mm) 23,3 26,3 27,4 37,2 35,5 59,1 32,2 48,5 64,7 39,3 44,8 33,5 471,8 277,2 Higroscopicitatea aer (%) 88 83 81 80 75 74 71 73 79 82 87 87 80 75

68

Tabel nr.12 Principalele date meteorologice medii normale

calculate pe 25 de ani (1975-1999)


SPECIFICARE

LUNILE ANULUI VALOAREA ANUAL

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total În veget Temp ae-

Maximaăabsolut 20,0 (1999)

25,4 (1995)

27,0 (1994)

32,4 (1985)

35,6 (1996)

37,0 (1993)

38,4 (1988)

37,0 (1986)

35,8 (1987)

33,5 (1993)

27,5 (1990)

21,2 (1989)

38,4 (1988)

38,4 (1988)

ru- Media maximelor 4,6 5,4 9,9 15,5 21,0 25,6 27,6 27,3 23,2 17,3 11,0 6,2 16,2 23,4 lui Mediaălunar -0,2 0,8 4,5 10,2 15,3 19,8 21,7 20,8 16,6 11,5 5,7 1,6 10,7 17,4 (oC) Media minimelor -3,5 -3,3 0,1 5,0 9,2 13,8 15,6 13,8 11,5 6,5 1,1 -1,7 5,7 11,5 Minimaăabsolut -21,4

(1987) -19,5

(1985) -16,7

(1987) -3,7

(1997) -1,8

(1988) 4,4

(1975) 8,8

(1981) 6,4

(1984) -0,3

(1977) -8,0

(1991) -11,5

(1995) -19,0

(1996) -21,4

(1987) -3,7

(1997) Sumaătermic ăglobal ă(oC) 33,8 41,8 140,1 293,4 474,3 590,0 674,6 637,4 499,2 356,7 173,5 73,3 3988,1 3168,9 Sumaătermic ăactiv ă(oC) 13,8 29,2 83,5 258,4 455,7 590,0 674,6 637,4 498,8 344,1 133,0 39,5 3757,4 3114,3 Sumaătermic ăeficaceă(oC) 2,2 6,1 25,6 102,8 271,0 392,0 471,5 435,4 310,0 170,6 47,2 10,0 2344,4 1982,7 Durataă deă str l.ă aă soareluiă(ore)

94,2 108,4 140,9 188,6 261,1 289,6 320,6 305,3 236,6 179,5 106,4 94,4 2325,6 1601,8

Precipita iiă(mm) 21,6 19,0 27,0 33,2 37,9 53,5 40,4 40,0 35,7 36,2 44,5 32 421 240,7 Higroscopicitatea aer (%) 88 85 88 82 81 80 77 78 81 85 88 90 84 80

69

5.3.3.ăDurataădeăstr lucireăaăsoarelui LitoralulăM riiăNegreăesteăsituatăînăzonaăcelorămaiămariăsumeămediiăanualeăaleă

durateiădeăstr lucireăaăsoareluiădeăpeăteritoriulă rii,ăcareădep şesc 2250-2300 ore. Aria valoriloră ridicateă aleă radia ieiă globaleă esteă ceaă maiă extins ă înă Dobrogeaă deă Sud,ăconturândă înă ansambluă domeniulă deă influen ă predominant ă aă frontuluiă brizelorămarine-deăzi,ăînso itădeăinversiuniăşiătimpăsenin,ăcareăînăcondi iileăcontrastului termic tranşantădintreămareăşiăuscat,ăp trundeăadâncăpeăsuprafa aăterestr .ăAici,ă laă limitaădeăac iuneă maxim ă aă brizeloră marineă (30-35ă km),ă peă teraseleă însoriteă înalteă aleă v iiăCarasu,ădurataămedieă anual ădeă str lucireă aă soareluiăesteădeă asemenea mai mare de 2300 ore. (Tabel nr.11, Tabel nr.12)

5.3.4.ăPrecipita iile Precipita iileă mediiă anualeă crescă dină zonaă litoraluluiă M riiă Negre,ă undeă seă

înregistreaz ă maiă pu ină deă 350ă mm,ă spreă extremitateaă vestic ă aă Dobrogeiă şiă înăregiunile mai înalte, la cca 400-450ămm,ăiarăizohieteleăsuntăaproapeăparaleleăcuă rmulăM riiăNegreăînăparteaădeăestăaăDobrogei.

Cantitateaămedieăanual ădeăprecipita iiăatmosfericeăscadeăînăanumi iăaniăpân ălaă200-250ămm,ădeficitulăhidrică terbuindăs ă fieăcompletatăprină iriga ii.ăValoarea medie lunar ăceaămaiăridicat ădeăprecipita iiăseăînregistreaz ăînălunaăiunie,ăîntreă30-45 mm în zonaălitoral ăşiă60-65 mm în partea sud-vestic ăaăDobrogei.

Num rulă zileloră cuă ninsoareă esteă mic,ă datorit ă influen eloră localeă aleă M riiăNegreăşiăaăDelteiăDun rii,ărespectivă12,5ălaăConstan aăşiă9,3ălaăMihailăKog lniceanu

Pentru perioada anilor 1986-2000,ă laă Sta iaă meteoă Valuă luiă Traiană s-au înregistrată înămedieă 428,7ămm,ă dină careă 244,9ămmă înă perioadaă deă vegeta ie,ă valoriăfoarte apropiate de normala zonei 421,0ămm,ădinăcareă240,7ămmăînăvegeta ieă(Tabelănr.13).

Anulă celă maiă secetosă aă fostă 1990,ă cuă 235,6ă mmă precipita iiă (dină careă înăvegeta ieă auă fostă 138,1ămm).ă Ceaămaiămic ă cantitateă deă precipita iiă înă perioadaă deăvegeta ieăs-a înregistrat în anul 1986 (98,1 mm).

Celămaiăînaltănivelăalăprecipita iilorăs-a înregistrat în anul 1997, cu 628,7 mm dinăcareă421,5ămmăînăperioadaădeăvegeta ie.

5.3.5. Brumele Brumeleă celeă maiă timpuriiă survină înă lunaă octombrieă iară ultimaă brum ă deă

prim var ăseăproduceăînălunaăaprilie, rar în luna mai. Num rulămediuăalăzilelorăcuăbrum ,ăînregistratălaăsta iaăValuăluiăTraian,ăpentruă

perioada 1970-1990 este redat în tabel nr. 14.

Tabel nr.13 Regimul lunar şiăanualăalăprecipita iiloră(mm)ădinăperioadaădeăexperimentareă(1996-2000)

comparativ cu normala zonei (1975-1999)

Sta iaămeteorologic , Valu lui Traian LUNILE ANULUI : VALOAREA

SPECIFICARE ANNUAL I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Total În veg.

Perioada

Minima

8,9 (1999)

11,5 (1997)

19,5 (1998)

10,9 (1998)

12,6 (2000)

11,1 (1996)

7,7 (1999)

0,0 (2000)

5,6 (1997)

8,4 (2000)

18,0 (1999)

7,1 (2000)

238,8 (2000)

107,8 (2000)

experimental Media 23,3 26,3 27,4 37,2 35,5 59,1 32,2 48,5 64,7 39,3 44,8 33,5 471,2 267,6 (1996-2000) Maxima

37,3

(2000) 53,9

(2000) 36,6

(1997) 85,5

(1997) 84,2

(1997) 114,8 (1998)

83,0 (1997)

115,9 (1999)

122,3 (1998)

56,6 (1999)

91,3 (1998)

52,6 (1996)

628,7 (1997)

421,5 (1997)

1996 23,8 53,9 27,8 28,7 19,7 11,1 18,4 13,0 117,0 26,8 34,7 52,6 427,5 207,9 1997 12,2 11,5 36,6 85,5 84,2 86,9 83,0 76,3 5,6 53,8 57,0 36,1 628,7 421,5 1998 34,3 21,5 19,5 10,9 37,0 114,8 39,4 37,4 122,3 50,9 91,3 19,6 598,9 316,8 1999 8,9 15,5 27,2 44,2 23,8 37,4 7,7 115,9 55,0 56,6 18,0 52,2 462,3 284,0 2000 37,3 28,9 26,1 16,8 12,6 45,5 9,0 0,0 23,9 8,4 23,2 7,1 238,8 107,8

Normala

Minima

1,2 (1990)

4,2 (1994)

0,0 (1990)

4,9 (1986)

1,0 (1986)

8,2 (1990)

4,7 (1995)

0,0 (1977)

0,1 (1975)

4,4 (1984)

2,1 (1986)

4,6 (1979)

213,6 (1990)

98,1 (1986)

zonei Media 21,6 19,0 27,0 33,2 37,9 53,5 40,4 40,0 35,7 36,2 44,5 32,0 421,0 240,7 (1975-1999) Maxima

73,2

(1995) 53,9

(1996) 67,5

(1993) 85,5

(1997) 95,6

(1991) 130,1 (1991)

127,8 (1992)

115,9 (1999)

122,3 (1998)

95,0 (1977)

91,3 (1998)

69,1 (1989)

628,7 (1997)

425,2 (1991)

71

Tabel nr.14 Frecven aămedieăaăbrumelorăînăperioadaă1970-1990

înăjude ulăConstan a Sta ia Luna : Anu- meteo I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII al

Constan a 1,9 2,4 2,4 0,7 - - - - 0,1 0,3 2,1 2,4 12,3 Mangalia 2,3 2,3 2,2 0,5 - - - - - 0,4 2,3 2,1 12,1 Basarabi 4,7 3,7 3,4 2,0 0,1 - - - 0,5 2,8 5,0 4,0 26,2 Valu lui Traian

5,8 5,5 9,0 2,3 - - - - 0,4 1,8 4,9 4,7 34,4

5.3.6.ăUmiditateaărelativ ăaăaerului Umiditateaă relativ ă aă aerului,ă înă limiteleă jude uluiă Constan aă esteă

determinat ăpeădeăoăparteădeăinfluen aăsuprafe elorăacvatice,ăcareăseăg sescăînăestă şiă vest,ă iară peă deă alt ă parteă deă caracterulă circula ieiă atmosferice.ăValorileămediiăanualeăaleăumezeliiărelativeăoscileaz ăînălimiteleăaăpesteă70%.ăCeleămaiămariă valori,ă deă 80%,ă seă întâlnescă peă rmulăM riiă Negre,ă unde,ă cuă toateă c ătemperaturaămedieă anual ăesteă ridicat ,ăprezen aăpermanent ăaă surseiădeă ap ,ădetermin ă valoriă ridicateă aleă umezeliiă relativeă aă aerului,ă înă compara ieă cuăzonele interioare.

Tabel nr .15.

Umiditateaărelativ ăaăaerului,ălaăValuăluiăTraian, în perioada 1981-2000

Luna Umiditateaărelativ ă%ăînăperioadaă1981-2000 Limiteădeăvaria ie Medie

I 78-93 81

II 78-92 87 III 78-93 86 IV 75-90 84

V 77-92 88 VI 78-87 83

VII 77-83 80 VIII 75-83 79 IX 77-89 82

X 79-91 85 XI 80-95 89

XII 83-94 90

Valorileăumidit iiărelativeăaăaeruluiăseăreducătreptatădeălaăestăspreăvest,ăoădat ă

cuă creştereaădistan elorădeă laă rmulăm rii,ă ajungândă laămaiăpu inădeă70%ă înăparteaăcentral .ă Laă Valuă luiă Traian,ă înă perioadaă 1981-2000,ă valorileă mediiă aleă umidit iiă

72

relativeăauăfostăcuprinseăîntreă79ăşiă90%,ăcuălimiteădeăvaria ieăîntreă75ăşiă95%ă(Tabelănr. 15), acceptabile pentru cultura piersicului.

5.3.7. Nebulozitatea Nebulozitatea esteă ună importantă elementă climatic,ă careă prină particularit ileă

regimuluiă s uă influen eaz ă caracteristicileă celorlalteă elementeă climatice:ă durataă deăstr lucireăaăsoarelui,ăbilan ulăradiativăşiătermic,ăumezealaăaerului,ăetc.

Frecven aă anual ă aă zileloră senineă dină jude ulă Constan a,ă caă deă altfelă înă toat ăDobrogea, este foarte mare, atingând:ă136ăzileălaăMangalia,ă134ălaăConstan a,ă134ălaăBasarabiăşiă121ălaăCernavod .

Durataădeăstr lucireăaăsoarelui,ăpentruăperioadaă1996-2000,ălaăsta iaămeteoăValuălui Traian, a avut o valoare de 3210,6 ore.

5.3.8. Vânturile Direc iileăpredominanteăsunt,ăîn general, dinspre vest, nord-vest,ănordăşiănord-

estăpeălitoralăşiămaiăvariabileăînăinteriorulăjude ului.ă Vitezaăanual ăceaămaiăridicat ăaăvântuluiăcorespundeădirec iilorănord,ănord-vest

şiănord-est,ăoscilândă întreă6,6ăm/să laăConstan aăşiă4,7ăm/sănord-vest la Mangalia. În interiorulăşiăvestulăjude ului,ăajungeălaă5,6ăm/săla nord de Medgidiaăşiă4,8ăm/sălaăValuăluiăTraian.ăVânturiăcuăvitezeămaiămariădeă15ăm/săsuntăpu inăfrecvente.

LaăValuă luiăTraiană zileleă calme,ă f r ă vânturi,ă de ină 24,1%ădină totală anual,ă în medie,ăcuăvaria iiăîntreă19,1%ăînălunaăianuarieăşiă29,7%ăînălunaăoctombrie.ăÎnăperioadaădeă vegeta ieă nuă exist ă pericolă deă scuturareă aă fructeloră dină cauzaă vânturiloră sauăfurtunilor.

73

C A P I T O L U L VI

REZULTATEăOB INUTE

6.1.ăDESF ŞURAREAăăPRINCIPALELOR FENOFAZE Ciclulă biologică ală pomiloră seă desf soar ă înă etapeă caracteristiceă atâtă pentruă

dezvoltareaăontogenetic ăcâtăşiăpentruădezvoltareaădiferitelorăorgane. Creşterea,ărodireaăşiăîmb trânirea,ăsuntăceleătreiăperioadeăprincipaleădeăvârst ăşiă

reprezint ăetapeleădezvolt riiăontogenetice.ă Procesele de formare ale organelor, organogeneza, sau morfogeneza, se

desf şoar ăîntr-oăsuccesiuneădeăetapeăobligatorii.ăEleăincepăcuăformareaăşiădezvoltareaămugurilor,ă l starilor,ă floriloră şiă seă termin ă cuă formareaă şiă dezvoltareaă semin eloră şiăfructelor.

Toateă organeleă aerieneă aleă planteloră îşiă auă origineaă înă vârfulă deă creştereă alătulpinii,ăcareă seănumeşteă şiă„apex”.ăAcestaăesteăconstituitădină esutămeristemicăşiădeăaceeaă seă maiă numeşteă ă şiă „meristemă terminal”.ă Înă func ie de ceea ce produce meristemul,ăunăl star,ăoriăoăfloare,ăorganogenezaăesteăvegetativ ăoriăfloral .ăÎnăprimiiăaniădeăvia ,ăorganogenezaăesteăexclusivăvegetativ .

MonetăR.ăşiăBastardăY.ă(1970,ăcita iădeăCreolaăM nescuăşiăcolab.ăînă1975),ăauăconceput dezvoltareaă ontogenetic ă aă pomiloră înă dou ă fazeă :ă ceaă vegetativ ă (fazaăjuvenil )ăşiăceaăgenerativ ,ăcareăcuprindeăstadiulăpreflorală(ini iereaăfloral )ăşiăstadiulăflorală(diferen iereaăorganelorăflorii,ăgametogeneza,ăcreştereaăfloriiăăşiăanteza).

Organogeneza este un proces unic, care cuprinde o succesiune de etape diferite. Înă coroanaă pomiloră peă rod,ă anuală auă locă celeă dou ă cicluriă aleă organogenezeiă

(vegetativăşiăgenerativ).ăMuguriiăvegetativiăasigur ăcontinuareaăcreşterii,ă iarămuguriiăfloriferiăasigur ăfructificarea.

6.1.1.ăDesf şurareaăprincipalelorăfazeădeăvegeta ie S-auăefectuatăobserva iiăfenologiceăasupraăpomilorăatâtăînăperioadaădeărepausă

câtăşiăînăceaădeăvegeta ieă(Fotoănr.8,ă9,ă10,ă11). Fenofazeleăorganelorăvegetativeăseărefer ălaă:

- dezmuguritulăşiăcreştereaăl starilor - creştereaăintensiv ăaăl starilor - încetinireaăşiăîncetareaăcreşteriiăl starilor - coacereaă esuturilorăşiăpreg tireaăpentruăiernare

La piersicul pitic, în anul 2002, dezmuguritul mugurilor vegetativi s-a produs între 3-6 martie, când sumaăgradeloră deă temperatur ă activ ă (pesteă 6,5ă ºC)ă aă fostă deăcirca 155-167 ºC ( Tabel nr.16)

Începutulăcreşteriiăl starilorăaăavutălocăcalendaristic,ăîntreă15ăşiă20ămai,ăcândăs-a realizatăoăsum ăaăgradelorădeătemperatur ăactiv ădeă723-816 ºC.

Sfârşitulăcreşteriiăl starilorăaăavutălocălaădateăcalendaristiceăfoarteădiferite,ădeălaă17 august (V.T.84-G-08) la 23 septembrie (V.T.F.sel.89P.O.).

74

Foto 8 – Livad ăcuăpiersicăşiănectarinăpiticăînăperioada de repaus

vegetativ

Foto 9 – Fenofaza începutul înfloririi

Foto 10 – Fenofaza înflorireaădeplin

Livada în fenofaza de maturare a fructelor

Tabel nr. 16. Desf şurareaăprincipalelorăăfazeădeăvegeta ieăşiăsumaătermic ăactiv ăpentruă

declanşareaăacestoraălaăpiersiculădwarfăînăanulă2002

Nr. Var.

Varianta Dezmuguritul

Începutulăcreşterii l starilor

Sfârşitulăcreşterii l starilor

Data Σ ºC

active Data

Σ ºC active

Data Σ ºC

active 1 V.T.-F.sel.89-P.O. 4.03 155 20.05 816 23.09 3452 2 V.T.-G.D.P11sel.90P 5.03 155 15.05 723 21.08 2818 4 Autumn R15 P4-9 4.03 155 20.05 816 27.08 2959 5 V.T.84-G-08 5.03 155 18.05 780 17.08 2757 7 V.T.84-G-20 3.03 155 16.05 740 19.08 2799 8 V.T.83-A-20 5.03 155 20.05 816 22.08 2857

10 V.T.83-A-R18P4 6.03 167 20.05 816 25.08 2921 Standard

1 Redhaven 5.03 155 18.05 780 23.08 2879

Sumaăgradelorădeă temperatur ăactiv ănecesar ăacesteiă fenofazeăaăavutăvaloriă

diferite,ăînăfunc ieădeăcerin eleăgenotipurilorăanalizate,ădeălaă2757ºCălaă3451ºC. Piersiculăstandardăaăavutănevoieădeăoăsum ăaăgradelorădeătemperatur ăactiv ădeăăăă

155ºC, pentru dezmuguritulăvegetativ,ădeă730ºCăpentruăînceputulăcreşteriiăl starilorăşiădeă2879ăºCăpentruăîncetareaăcreşteriiăl starilor.

În anul 2002, la nectarinul pitic, dezmuguritul vegetativ s-a produs, calendaristic, pe 4-5 martie (Tabel nr.17) , când s-au acumulat 155ºCă (temperatur ăpeste 6,5ºC).

75

Tabel nr.17 Desf şurareaăprincipalelorăăfazeădeăvegeta ieăşiăsumaătermic ăactiv ăpentruă

declanşareaăacestoraălaănectarinulădwarfăăînăanulă2002

Nr. Var.

Varianta Dezmuguritul

Începutulăcreşterii l starilor

Sfârşitulăcreşterii l starilor

Data Σ ºC

active Data

Σ ºC active

Data Σ ºC

active

3 V.T.-G.B.-sel.86-NO. 4.03 155 18.05 780 19.09 3372

6 V.T.84-M-R10P11 4.03 155 16.05 740 19.08 2799

9 V.T.83-B-01 5.03 155 18.05 780 15.08 2717

11 V.T.84-N-05 5.03 155 18.05 780 21.08 2839

12 V.T.84-N-08 5.03 155 18.05 780 21.08 2835 Standard

1 V.T. H.N.-53 5.03 155 20.05 816 18.08 2777

Începutulă creşteriiă l stariloră s-aăprodusăcalendaristic,ă întreă16ăşiă 18ămai,ă cândă

sumaăgradelorădeătemperatur ăactiv ăaăfostădeăcircaă740-780 ºC. Sfârşitulăcreşteriiă l stariloră ăs-aărealizată ă înăfunc ieădeăgenotip,ă laădateădiferite,ă

între 15 august (V.T.83-B-01)ă şiă 19ă septembrieă (V.T.-GB-sel.86NO), când s-au acumulat 2717ºC, respectiv 3372 ºC.

Martorul standard a avut nevoie pentru parcurgerea aceloraşiă fenofazeă deă oăsum ăaătemperaturilorăactive egal ăcuă155ºC,ă816ºCăşiărespectivă2777ăºC.

6.1.2.ăDesf şurareaăprincipalelorăfazeădeăfructificare Înăzoneleăcuăclimatătemperat,ăreluareaăvegeta iei,ăprim vara,ăesteădeterminat ă

în primul rând, de ridicareaătemperaturii,ăcareăpuneăcap tărepaosuluiăfor at.ăPornireaăînăvegeta ieăesteămarcat ădeăumflareaămugurilor,ăfenomenăcareăseăobserv ădup ăprimeleăzileăcuătemperatur ămedieăsuperior ăpraguluiăbiologic.

Umflarea mugurilor constituie începutul unei noi faze, aleă c ruiă momenteăesen ialeăpentruămuguriiăfloriferiăsuntăînflorireaăşiălegareaăfructelor,ăiarăpentruămuguriiăvegetativiăesteăcreştereaăl starilor.

Dinăpunctădeăvedereăalăorganogenezeiăflorale,ăreluareaăvegeta iei,ăprim vara,ăreprezint ă continuareaă proceseloră deă des vârşireă aă florii,ă întrerupteă deă repaosulăbiologic.

La piersic, meioza în antere are loc înainte de umflarea mugurilor. Reluareaă vegeta ieiă esteă marcat ă deă diviziuneaă celuleloră stratuluiă tapetă dină

anter . Înăsec iunileăefectuateăprinămuguriiădeăpiersic, s-aăobservatăc ămeiozaăîncepeă

înă antereleă dină cerculă deă laă bazaă ovaruluiă şiă apoiă seă produceă înă celeă externe,ă deă laănivelul stigmatului.

Înă ceaă ceă priveşteă temperaturaă medieă aă zileiă înă careă aă avută locă diviziuneaămeiotic ,ăs-aăconstatatăc ăînăuniiăani, la piersic, ea a fost sub pragul biologic (+6,5ºC) . Literaturaă deă specialitateă explic ă acestă fenomenă prină aceeaă c ,ă dezvoltareaă ă deă

76

prim var ă aămuguriloră florariă ă poateă începeă şiă laă temperaturiă maiă sc zute,ă întrucâtătemperatura din interiorul mugurilor este cu +3 - +6 ºC mai ridicate decât temperaturaăaeruluiă(M nescuăşiăcolab..,1975).

Desf şurareaăfenofazelorădifer ădeă laăunăsoiă laăaltul,ă iară înăcadrulăacxeluiaşiăsoi,ădifer ăînăfunc ieădeăcondi iileămeteorologiceăaleăfiec ruiăanăînăparte.

─laăpiersicul dwarf fenofazaăde”ădezmugurireăaămuguriloră floriferiă“ă (Tabelănr. 18) s-aă desf şurată întreă 12.03-05.04 (24 zile), comparativ cu soiul standard, Redhaven, la care limitele au fost cuprinse între 18.03-03.04 (16 zile).

Tabel nr. 18

Desf şurareaăprincipalelorăfazeădeăfructificareăşiăsumaătermic ăactiv ăpentruădeclanşarea acestora la piersicul dwarf în perioada 1998-2002

Anul Dezmuguritul

Înfloritul Înt rireaăsâmburelui

Maturitatea de recoltare Început Sfârşit

Durata ( zile) Data

Σ°C Active

Data Σ°C Active

Data Σ°C

Active Data

Σ°C Active

Data Σ°C

Active 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

V.T.ă─ăFăăsel.ă89ă─ăPO 1998 04.04 147 07.04 203 15.04 328 9 06.06 1086 07.10 3789 1999 02.04 183 16.04 348 06.05 595 21 06.06 1083 05.10 3730 2000 03.04 151 08.04 209 21.04 345 14 07.06 1107 14.09 3260 2001 16.03 212 20.03 257 08.04 356 20 10.06 1220 27.09 3628 2002 15.03 237 22.03 253 25.04 431 35 08.06 1148 23.09 3554

Limite/ x‾

15.03- -04.04 186

20.03- -16.04 254

08.04- -06.05 411 20

06.06- -10.06 1129

14.09- -07.10 3385

V.T.ă─ăGDăP11ăsel.ă90ă─ăP 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1998 03.04 132 06.04 184 14.04 318 9 09.06 1151 22.08 3017 1999 30.03 159 17.04 357 07.05 602 21 08.06 1127 23.08 2932 2000 04.04 164 07.04 202 17.04 291 11 07.06 1107 21.08 2794 2001 19.03 245 23.03 272 08.04 356 17 09.06 1199 22.08 2920 2002 18.03 237 24.03 253 23.04 407 31 08.06 1148 17.08 2777

Limite/ x‾

18.03- -04.04 187

23.03- -17.04 254

08.04- -07.05 395 18

07.06- -09.06 1146

17.08- -23.08 2888

Autumn P14 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1998 01.04 110 06.04 184 12.04 290 7 08.06 1129 27.08 3123 1999 04.04 202 27.04 467 12.05 663 16 07.06 1104 26.08 2986 2000 03.04 151 05.04 179 16.04 279 12 07.06 1107 26.08 2906 2001 19.03 245 23.03 272 07.04 345 16 08.06 1177 27.08 3035 2002 12.03 212 20.03 237 21.04 383 33 05.06 1089 20.08 2818 Limite/ x‾

12.03- -04.04 184

20.03- -27.04 268

07.04- -12.05 392 17

05.06- -08.06 1121

20.08- -27.08 2974

VTă84−G−08

77

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1998 01.04 110 06.04 184 14.04 318 9 08.06 1129 17.08 2909 1999 04.04 202 25.04 442 09.05 619 15 07.06 1104 21.08 2891 2000 02.04 140 05.04 179 16.04 279 12 08.06 1129 19.08 2744 2001 22.03 272 25.03 292 03.04 320 10 09.06 1199 20.08 3058 2002 12.03 212 20.03 237 23.04 407 33 03.06 1057 11.08 2628 Limite/ x‾

12.03- -04.04 187

20.03- -25.04 267

03.04- -09.05 389 16

03.06- -09.06 1124

11.08- -21.08

2846

VTă84−G−20 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1998 01.04 110 06.04 184 14.04 318 9 08.06 1129 08.08 2715 1999 03.04 192 24.04 430 08.05 609 15 07.06 1104 05.08 2497 2000 03.04 151 06.04 195 18.04 303 13 08.06 1129 10.08 2533 2001 22.03 272 25.03 292 03.04 320 10 07.06 1159 12.08 2690 2002 15.03 237 22.03 253 22.04 394 32 08.06 1148 04.08 2475 Limite/ x‾

15.03- -03.04 192

22.03- -24.04

271 03.04- -08.05

389 16 07.06- -08.06

1134 04.08- -12.08

2582

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 VTă83−A−20 1998 01.04 110 06.04 184 14.04 318 9 08.06 1129 11.08 2782 1999 04.04 202 25.04 442 09.05 619 15 08.06 1127 14.08 2720 2000 05.04 179 08.04 209 18.04 303 11 05.06 1063 14.08 2626 2001 20.03 257 24.03 280 03.04 320 11 10.06 1220 14.08 2735 2002 19.03 237 25.03 253 24.04 419 31 04.06 1072 06.08 2524

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Limite/ x‾

19.03- -05.04 197

24.03- -25.04

274 03.04- -09.05

396 15 04.06- -10.06

1122 06.08- -14.08

2677

VT−83−A−R18ăP4 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1998 01.04 110 05.04 165 14.04 318 10 07.06 1108 15.08 2864 1999 04.04 202 26.04 455 10.05 631 15 08.06 1127 19.08 2838 2000 04.04 164 06.04 195 17.04 291 12 12.06 1205 16.08 2672 2001 22.03 272 25.03 292 04.04 320 11 12.06 1267 17.08 2804 2002 18.03 237 24.03 253 23.04 407 31 04.06 1072 08.08 2565 Limite/ x‾

18.03- -04.04 197

24.03- -26.04

272 04.04- -10.05

393 16 04.06- -12.06

1156 08.08- -19.08

2749

Piersic Standard Redhaven

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1998 27.03 102 01.04 110 14.04 318 14 04.06 1041 21.07 2251 1999 26.03 137 27.04 467 08.05 609 12 08.06 1127 23.07 2192 2000 03.04 151 09.04 216 17.04 291 9 06.06 1085 24.07 2124 2001 23.03 272 25.03 292 01.04 320 8 03.06 1098 20.07 2117 2002 18.03 237 23.03 253 22.04 394 31 04.06 1072 24.07 2218 Limite/ x‾

18.03- -03.04 180

23.03- -27.04

268 01.04- -08.05

386 15 03.06- -08.06

1085 20.07- -24.07

2180

78

Pentruădeclanşareaădezmugurituluiălaăpiersiculuiădwarf,ăauăfostănecesareăîntreă184-197°Că (sumaă temperaturiloră active),ă asem n toră cuă necesaruluiă piersiculuiăstandard (180°C).

Pentru declanşareaă ă fenofazeiă “începutulă înfloritului”ă piersiculă dwarfă aănecesitatăoăsum ăaăgradelorădeătemperatur ăactiv ădeăcircaă254- 272°Căasem n toareămartorului standard (268°C).

“Sfârşitulă înfloritului”ă aă survenită laă piersiculă dwarfă dup ă însumareaă aă circaă389-411°C, comparativ cu martorul standard, care a necesitat numai 386°C (suma gradelorădeătemperatur ăactiv ). Durataăînflorituluiă(medieăpeăceiăcinciăaniăanaloza i,ă1998-2002)ă exprimat ă înă zileă aă fostă cuprins ă laă piersiculă dwarfă întreă 15ă zileă (VTă 83-A-20)ăşiă20ăzileă(VT-F sel. 89-PO), iar la piersucul standard a fost de 15 zile.

Men ion măc ăînăanulă2002ădurataădeăînflorireăaăsoiurilorădeăpiersicăşiănectarinăs-aăeşalonatăpeăcircaăoălun ădeăzile,ăfaptăcareănuăs-aămaiăprodusăpân ălaăaceast ădat ăla ValuăluiăTraian,ăsauădespreăcareănuăexist ămen iuniăînăliteraturaădeăspecialitate.

În anul 2002, genotipul V.T.-F-sel.89-PO,ă aă avută oă durat ă aă înfloririiă deă ă 35ăzile.

Cuăcâtădurataă înflorituluiăesteămaiă lung ,ăcuăatâtăexist ăpremizaăob ineriiăuneiărecolte mai bune. La soiurile cu rol ornamental, cum este cazul genotipului citat anterior,ăoăperioad ăcâtămaiălung ădeăînflorire,ăconsituieăoăperioad ăcâtămaiămareădeădecorareăşiădeciăoăapreciereăcâtămaiăbun ăaăsoiuluiărespectiv.

Fenofazaădeă“înt rireăaăsâmburelui”ăs-a produs la piersicului dwarf când suma gradelorădeă temperatur ăactiv ăaăoscilată întreă1121°Că(Autumn,ăR15ăP4-9ăsel.86)ă şiă1156°C (VT-83-A-R18ă P4ă sel.89),ă înă timpă ceă laă soiulă martor,ă Redhaven,ă înt rireaăsâmburelui s-a realizat la o medie a sumei gradelorădeătemperatur ăactiv ăămultămaiămic ,ădeă1085°C.

Maturarea fructelor la genotipurile de piersic dwarf studiate are loc în lunile augustăşiăseptembrie,ăcomparativăcuămartorulăstandardăcareăseăcoaceăîntreă20-24 iulie.

Cel mai tardiv este soiul VT-F-sel.89-PO,ăaăc ruiămaturitateădeărecoltareăareălocăîntreă14ăseptembrieăşiă07ănoiembrieă .ăDurataădeălaălegareaăfructelorălaămaturareaălorăeste de 154-175ăzileăînăfunc ieădeăcondi iileăclimaticeăaleăanuluiărespectiv.ăComparativăcu acest genotip, la martorul Redhaven, durata de la legarea fructelor, la maturarea lor, este de circa 80 – 110 zile.

Sumaăgradelorădeătemperatur ăactiv ănecesar ăpentruăcoacereaăfructelorălaăsoiulădwarf VT-F – sel.89 – PO este în medie de 3385°C, în timp ce soiul Redhaven necesit ăînămedie 2180°C.

Evolu iaă fenofazeloră deă fructificareă laă piersiculă dwarfă înă func ieă deă sumaătermic ă activ ,ă necesar ă pentruă declanşareaă acestora,ă peă anulă 2001ă esteă redat ă înăgrafic nr.3.

Seăobserv ă c ădezmuguritulă s-aădeclanşată cândăsumaăgradelorădeă temperatur ăactiv ăaăfostădeă212ă– 272°C. Trei din genotipurile dwarf analizate (VT- 84 – G – 08, VT – 84 G- 20ăşiăVT-83- A-R18ăP4ăsel.89)ăauăavutănevoieădeăaceiaşiăsum ăaăgradelorădeătemperatur ăactiv ,ăatâtăpentruădezmugurit,ăcâtăşiăpentruădeclanşareaăînfloririiăcaăşiăsoiul standard Redhaven.

79

Ceaămaiămic ăsum ăaătemperaturilorăactiveănecesar ăpentruădezmugurită(212°C)ăşiăpentruăînflorită(257°C)ăleăsolicit ăgenotipulăVTă– F – sel.89ăPO,ăaăc rorăfructeăseămaturez ăpeă27ăseptembrie,ăcândăînsumeaz ă3268°C.

În anul 2001,ăsumaăgradelorădeătemperatur ăactiv ănecesar ămatur riiăăfructelorăălaăcelelalteăgenotipuriădwarfăaăfostăcuprins ăîntreă2690ă°CăălaăVTăă84ă– G – 20ăşiă3035ă°C la Autumn R15P4-9 sel.86, în timp ce soiul standard, Redhaven a avut nevoie pentru maturarea fructelorădeăoăsum ăaăgradelorădeătemperatur ăactiv ădeă2117°C.

─ăLaănectarinul dwarf, dezmuguritul mugurilor floriferi se produce când suma gradelorădeătemperatur ăactiv ăesteăcuprins ăîntreă181ăşiă194ă°C,ădeciăareăvaloriămaiămici decât cele solicitate de martorul standard ( VT – HN – 53 ) şiă anume 176°C (Tabel nr.190).

Tabel nr.19

Desf şurareaăprincipalelorăfazeădeăfructificareăşiăsumaătermic ăactiv ăpentruădeclanşareaăacestoraăălaănectarinulădwarfăînăperioadaă1998-2002

Anul Dezmuguritul

Înfloritul Înt rirea sâmburelui

Maturitatea de recoltare Început Sfîrşit

Durata (zile) Data

Σ°C Active

Data Σ°C Active

Data Σ°C

Active Data

Σ°C Active

Data Σ°C

Active VT−GB−selă86−NO 1998 02.04 120 05.04 165 15.04 328 11 08.06 1129 18.09 3494 1999 03.04 192 23.04 419 08.05 609 16 07.06 1104 19.09 3423 2000 03.04 151 09.04 216 21.04 345 13 08.06 1129 17.09 3312 2001 15.03 204 20.03 257 08.04 356 20 11.06 1245 12.09 3349 2002 15.03 237 22.03 253 26.04 443 36 08.06 1148 15.09 3312 Limite/ x‾

15.03- -03.04

181 20.03- -23.04

262 08.04- -08.05

416 19 07.06- -11.06

1151 12.09- -19.09

3378

VTă−84−M−R10P11 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1998 01.04 110 05.04 165 13.04 306 9 05.06 1063 16.08 2887 1999 04.04 202 25.04 442 09.05 619 15 04.06 1047 18.08 2814 2000 02.04 151 06.04 195 18.04 303 13 06.06 1085 17.08 2695 2001 22.03 272 25.03 292 06.04 335 13 04.06 1115 13.08 2711 2002 15.03

237 22.03 253 24.04 419 34 04.06 1072 16. 08

2737

Limite/ x‾

15.03- -04.04 194

22.03- -25.04

269 06.04- -09.05

396 17 04.06- -06.06

1076 13.08- -18.08

2769

VT−83−B−01 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1998 30.03 102 04.04 147 14.04 318 11 05.06 1063 18.08 2929 1999 03.04 192 24.04 430 08.05 609 15 06.06 1082 20.08 2864 2000 03.04 151 05.04 179 17.04 291 13 07.06 1107 18.08 2719 2001 22.03 272 25.03 292 06.04 335 13 06.06 1143 14.08 2735 2002 14.03 228 21.03 245 21.04 383 32 05.06 1088 17.08 2757

Limite/ x‾

14.03- -03.04

189 21.03- -24.04

259 06.04- -08.05

387 17 05.06- -07.06

1097 14.08- -20.08

2801

VT−84−N−05

80

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1998 30.03 102 04.04 147 12.04 290 9 05.06 1063 05.08 2643 1999 03.04 192 24.04 430 08.05 609 15 08.06 1127 10.08 2622 2000 03.04 151 05.04 179 16.04 279 12 08.06 1129 07.08 2462 2001 20.03 257 24.03 280 03.04 320 11 10.06 1220 04.8 2491 2002 14.03 228 21.03 245 23.04 407 34 04.06 1072 06.08 2521 Limite/ x‾

14.03- -03.04

186 21.03- -24.04

256 03.04- -08.05

380 16 04.06- -10.06

1122 04.08- -10.08

2548

VTă84−N−08 1998 29.03 102 03.04 132 12.04 290 10 05.06 1063 20.08 2972 1999 05.04 212 26.04 455 10.05 631 15 08.06 1127 25.08 2969

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

2000 02.04 140 05.04 179 16.04 279 12 04.06 1041 22.08 2819 2001 22.03 272 25.03 292 04.04 320 11 04.06 1115 17.08 2804 2002 13.03 219 21.03 245 23.04 407 34 03.06 1057 20.08 2818

Limite/ x‾

13.03- -05.04

189 21.03- -26.04

261 04.04- -10.05

385 16 03.06- -08.06

1081 17.08- -25.08

2876

Nectarin standard VT−HN−53

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1998 27.03 102 02.04 120 14.04 318 13 08.06 1129 21.06 1396 1999 22.03 129 26.04 455 07.05 602 12 05.06 1064 23.06 1472 2000 02.04 140 07.04 202 17.04 291 11 08.06 1129 26.06 1489 2001 22.03 272 25.03 292 01.04 320 8 04.06 1115 21.06 1435 2002 16.03 237 22.03 253 23.04 407 33 06.06 1107 25.06 1526

Limite/ x‾

16.03- -02.04

176 22.03- -26.04

264 01.04- -07.05

388 15 04.06- -08.06

1109 21.06- -26.06

1464

Calendaristic, dezmuguritul s-aă produsă întreă 13.03ă şiă 05.04ă (23ă zile),ă laă

nectarinulădwarfăşiăîntreă16.03ăşiă02.04ălaănectarinulăstandardă(17ăzile). Începutul înfloritului la genotipurile de nectarin dwarf studiate, s-aă declanşată

când s-aărealizatăoăsum ăaăgradelorădeătemperatur ăăactiv ăîntreă256ăşiă269°C,ămartorulăstandardăavândănevoiăasem n toareă(264°C)

Pentruă sfârşitulă înflorituluiă (careă coincideă cuă legareaă fructelor),ă nectarinulădwarf a avut nevoie de temperaturi cuprinse între 390°C (VT84- N- 05)ă şiă 416°Că(VTGB-sel.86-NO), iar martorul a necesitat 388°C.

Diferen eămariăprivindănecesarulădeăc ldur ănuăseă înregistrez ăniciă înăceeaăceăpriveşteăfenofazaădeăînt rireăaăsâmburelui.ăNectarinulădwarfăsolicit ăîntre1076ă°Că(VTă84- M – R10P11)ă şiă 1151°Că (VTă ă - GB – sel.89 NO), iar nectarinul standard are nevoie de 1109°C.

Pentruă atingereaă fazeiă deă maturareă aă fructelor,ă nectarinulă dwarfă solicit ă înămedieăoăsum ăaăgradelorădeătemperatur ăactiv ăcuprins ăîntreă2769°Că(VTă84ă - M – R10P11)ăşiă3378°C (VT – GB – sel.86 NO), în timp ce nectarinul standard, VT – HN – 53,ăsolicit ădoară1464°C,ăelăfiindăunăsoiăextratimpuriu.

Grafic nr.3 – Desf şurarea principalelor faze de fructificare şiăsumaătermic ăactiv necesar ăpentruădeclanşarea acestora la piersicul pitic în anul 2001

82

Grafic nr.4 - Desf şurarea principalelor faze de fructificare şiăsumaătermic ăactiv

necesar ăpentruădeclanşarea acestora la necatrinul pitic în anul 2001

83

Desf şurareaăprincipalelorăfazeădeăfructificareălaănectarinulădwarf,ăîn anul 2001 aăfostăredat ăînăgraficulănr.4.

Seă observ ă c ă dezmuguritulă s-aă declanşată laă realizareaă uneiă sumeă aătemperaturilorăactiveăcuprins ăîntreă204°Că(VTă– GB – sel.ă86ăNO)ăşiă272ăC.

Ceaămaiămareădurat ămedieădeăînflorireă(17ăzile)ăaăînregistrat-o soiul VT – GB – sel.86ă NO,ă iară ceaă maiă mic ă durat ă medieă aă avut-o martorul VT – HN – 53, (15 zile)

Înă 2002,ă ceaă maiă lung ă durat ă aă înfloririiă aă avut-o VT – GB – sel86 NO, (36zile),ăiarăceaămaiăscurt ,ăaăavut-o genotipul VT 83 – B – 01 (32 zile). Şiămartorulăaăavutăoădurat ălung ăaăînfloririiăînă2002,ărespectivădeă33ădeăzile. Deosebiriă foarteă mariă seă înregistreaz ă înă ceaă ceă priveşteă fenofazaă deă maturareă aăfructelor, soiul martor necesitând numai 1435 °C, în timp ce genotipurile de nectarin dwarfăsolicitândăîntreă2941ăşiă3349°C.

6.2. VIGOAREA POMILOR 6.2.1.ăSuprafa aăsec iuniiătrunchiuluiăşiăsporulămediuăanualăădeăcreştereă

La piersicul dwarf, în perioada 1997-2002,

s-auăefectuatăm sur toriăprivindădinamicaăcreşteriiătrunchiului (Foto nr.12). S-aăconstatatăc ăsuprafa aăsec iuniiătrunchiuluiăaăoscilatălaăgenotipurileădwarfăanalizate între 21,2 cm. (V.T.-Făsel.89ăPO)ăşiă41,8ăcm (V.T. 83- A -20)ă înă 1997,ă iară propor iileă s-au p stratăşiăînăanulă2002.ă(Tabelănr.20)

Sporulă deă creştereă anuală aă fostă diferit de la unăsoiă laăaltul,ă iară înăcadrulăaceluiaşiăsoi,ă ritmulăaăfostă diferit,ă înă func ieă deă perioadaă deă tinere eă şiărespectiv de maturitate a pomilor, acesta fiind mai mareă înă primiiă aniă ă şiă maiă mică înă ultimiiă aniăanaliza iă.

Ceaă maiă mic ă vigoareă exprimat ă prinăsuprafa aă sec iuniiă trunchiuluiă oă auă genotipurileăăV.T.-F.sel. 89 P.O. (53,5 cm²)ă şiă V.T.-G.D.-P.11 sel.90 P. (60,5 cm²), iar cea mai mare vigoare o au

genotipurile de piersic dwarf V.T.-83-A-R18P4ă (85,6ă cm²)ă şiă V.T.83-A-20 ( 93,1 cm²).

Este interesantăs ăconstat măc ăcinciădinăceleăşapteăgenotipuriădwarfădeăpiersicăauă valoriă maiă mariă aleă suprafe eiă sec iuniiă trunchiuluiă decâtă martorulă standard-Redhaven,ă careă aă atinsă înă anulă 2002ă oă valoareă aă suprafe eiă sec iuniiă trunchiuluiă deă68,5 cm².

La nectarinul dwarf,ă vigoareaă pomiloră exprimat ă prină suprafa aă sec iuniiătrunchiului, a variat între 19,6 cm² în anul 1997, la genotipul V.T. 84-N-08ă şiă 36,3ăcm²,ăînăacelaşiăană,ălaăgenotipulăV.T.ă83-B-01. ( Tabel nr.21).

Foto nr.12 – M rsur toriă

privind circumferin aătrunchiului

Tabel nr. 20

Vigoareaăpomilorăexprimat ăprinăsuprafa aăsec iuniiătrunchiuluiăşiăsporulămediuăanualădeăcreştere la piersicul dwarf în perioada 1997-2002

Nr.

var.

Varianta 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

1 VT sel 89 PO 21,9 27,4 6,2 35,6 8,2 44,0 8,4 49,3 5,3 53,5 4,2

2 VT GD P11 sel 90P 22,9 31,2 8,3 38,8 7,6 44,7 5,9 54,1 9,4 60,5 6,4

4 Autumn P14 28,3 34,7 6,4 42,2 7,5 54,6 12,4 63,3 8,7 69,3 6,0

5 VT 84 G 08 34,2 41,8 7,6 51,0 9,2 55,9 4,9 62,9 7,0 71,0 8,1

7 VT 84 G 20 36,3 46,2 9,9 52,6 6,4 66,0 13,4 74,5 8,5 80,5 6,0

8 VT 83 A 2 41,8 53,0 11,2 66,7 13,7 81,0 14,3 85,9 4,9 93,1 7,2

10 VT 83 A R18P4 31,2 45,0 13,8 59,7 14,7 72,1 12,4 79,8 7,7 85,6 5,8

Piersic STANDARD

1 Redhaven 28,0 34,4 6,4 39,0 4,6 50,1 11,1 59,2 9,1 68,5 9,3

85

Tabel nr. 21.

Vigoareaăpomilorăexprimat ăprinăsuprafa aăsec iuniiătrunchiuluiăşiăsporulămediuăanualădeăcreştere la nectarinul dwarf în perioada 1997-2002

Nr.

var.

Varianta 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

Suprafa aă

sec iuniiă

trunchiului

(cm2)

Spor de

creştereă

(cm2)

3 VT GB sel.86 NO 26,4 33,2 6,8 40,7 7,5 49,0 8,3 52,9 10,2 66,8 7,6

6 VT 84 M R10P11 33,2 39,4 6,2 44,4 5,0 49,8 5,4 59,3 9,5 67,3 8,0

9 VT 83 B 01 36,3 47,1 10,8 58,4 11,3 72,1 13,7 78,5 6,4 83,4 4,9

11 VT 84 N 05 24,6 30,5 5,9 37,6 7,1 45,1 7,5 51,0 5,9 56,2 5,2

12 VT 84 N 08 19,6 30,3 10,7 42,1 11,8 51,4 9,3 59,4 8,0 64,2 4,8

Nectarin STANDARD

1 VT HN 53 31,3 36,2 4,9 44,3 8,1 56,2 11,9 63,8 7,6 74,2 10,4

86

Laă nivelulă anuluiă 2002,ă ceaă maiă mic ă vigoare,ă exprimat ă prină suprafa aăsec iuneaă trunchiuluiă aă înregistrat-o genotipul V.T.-84-N-08 (64,2 cm²), iar cea mai mare vigoare a înregistrat-o genotipul V.T.-83-B-01 (83,4 cm²).

Seăconstat ădinăanalizaădatelorăculeseăşiăprelucrateăînăaniiă1997-2002,ăc ăsporulăanualădeăcreştereăaăfostădiferităatâtădeălaăunăgenotipălaăaltul,ăcâtăşiă laăacelaşiăgenotipăanalizatăînăaniădiferi iădeăcreştereăşiădezvoltare.

Comparativ cu martorul standard, V.T.-HN-53, patru genotipuri dwarf au suprafa aăsec iuniiătrunchiuluiămaiămic ăşiădoarăunăsingurăgenotipăşiăanumeăV.T.-83-B-01,ăareăvaloareaăsuprafe eiăsec iuniiătrunchiuluiămaiămareădecâtămartorulăstandard.ăAcest genotip este nectarin semidwarf.

Asigurarea statistic ă fa ă deă mediaă experien eiă aă suprafe eiă sec iuniiătrunchiului

La piersicul dwarf analizat în perioada anilor 1997-2002, comparativ cu media experien eiă (Tabelănr.22),ăsuprafa aăsec iuniiă trunchiului,ă fiindăunăelementă importantăal vigorii pomilor (de ea depinzând si calcularea indicelui de productivitate) s-a consideratănecesarăşiăinterpretareaăstatistic ăaăvaloriiăacestuiăelement.

Seăconstat ăc ămajoritateaăgenotipurilorădeăpiersicădwarfă(cinci,ădinăceleăşapteăanalizate)ă auă valoriă aleă suprafe eiă sec iuniiă trunchiuluiă foarteă apropiate de cele ale medieiăexperien ei.

Genotipulă „V.T.F.ă sel.ă 89ă−P.O.”ă areă ceaămaiămic ăvigoare,ă acestă lucruă fiindăilustrată deă diferen aă fa ă deă medie,ă careă înă patruă aniă dină ceiă şaseă analiza i,ă aă fostă„semnificativănegativ ”ă(1997,1998,ă2001ăşiă2002).

Genotipulă „V.T.ă 83-A-20”ă s-a remarcat ca având cele mai mari valori ale suprafe eiă sec iuniiă trunchiului,ă „semnifica ia”ă fa ă deă mediaă experien eiă fiindă„pozitiv ”ă,înăto iăceiăşaseăaniăanaliza iă;ăacestaăesteăcelămaiădezvoltatăgenotip,ăelăfiindăun semidwarf.

Dină m sur torileă efectuateă înă ultimiiă treiă aniă (2000-2002),ă seă eviden iaz ă :ăgenotipurile V.T.-84-G-20 , V.T.-83-A-20ă şiă V.T.-83-A-R18P4, ca fiind mai viguroaseădecâtămediaăexperien ei.

La nectarinul dwarf ( Tabel nr.23) s-aă constată c ă înă majoritateaă anilor de experimentare (1997-2002),ăsuprafa aăsec iuniiătrunchiuluiăaăavutăvaloriăapropiateădeămediaăexperien ei.

Numai în anul 2000 s-aăînregistratăoă„semnifica ieăpozitiv ”ălaăgenotipulăV.T.-83-B-01, care este un semidwarf. Acestaă aă avută diferen eă pozitiveă în fiecare an, comparativăcuămediaăexperien ei.

Înăanulă2002,ătoateăcelelalteăgenotipuriădeănectarinădwarfăauăvaloriănegativeăfa ădeămediaăexperien ei,ădeciăputemăapreciaăc ăauăvigoareăredus .

6.2.2 În l imeaăpomilor Vigoareaăpomului,ăapreciat ăprinăîn l imeaăsa,ăaăfostăîmp r it ăînăcinciăclase, şiă

anume: − clasaă1ă:ăvigoareăfoarteămic ă(0,7-1 m) − clasaă2ă:ăvigoareămic ă(1,0-1,5 m) − clasa 3 : vigoare medie (1,5-2m) − clasa 4 : vigoare mare (2-3m) − clasa 5 : vigoare foarte mare (3-3,5m)

Tabel nr. 22 Asigurareaăstatistic ăfa ădeămediaăexperien eiăaăsuprafeteiăsec iuniiătrunchiului

la piersicul dwarf în perioada 1997 – 2002

Nr var

Varianta

1997 1998 1999 2000 2001 2002 Supraf. sec iunii trunchi

(cm²)

Diferen a fa ăde medie

Semnifi-ca ie

Supraf. sec iunii trunch

(cm²)


Semnifi-ca ie


(cm²)


Semnifi-ca ie


(cm²)


Semnifi-ca ie


(cm²)


Semnifi-ca ie


(cm²)


Semnifi-ca ie

1 VTF.sel89 PO 21,2 −9,6ăă˚ 27,4 −12,5ă˚ 35,6 −13,9ă˚ 44,0 −15,7ă˚ 49,3 −17,8ă˚ 53,5 −19,8ăă˚

2 VT GD P11sel90 P 22,9 −7,9 31,2 −8,7 38,8 −10,7 44,7 −15,0 54,1 −13,6 60,5 −12,8

4 Autumn R15 P4-9 28,3 −2,5 34,7 −5,2 42,2 −7,3 54,6 −5,1 63,3 −3,8 69,3 −4,0

5 VT 84 G 08 34,2 +3,4 41,8 +1,9 51,0 +1,5 55,9 −3,8 62,9 −4,2 71,0 −2,3

7 VT 84 G 20 36,3 +5,5 46,2 +6,2 52,6 +3,1 66,0 +6,3 74,5 +7,4 80,5 +7,2

8 VT 83 A 20 41,8 +11,0 * 53,0 +13,1 * 66,7 +17,2 * 81,0 +21,3 * 85,9 +18,8 * 93,1 +19,8 *

10 VT 83 A R18 P4 31,2 +0,4 45,0 +5,1 59,7 +10,2 72,1 +12,4 79,8 +12,7 85,6 12,3

Media x 30,8 39,9 49,5 59,7 67,1 73,3

DL 5% = 9,6 11,9 14,8 18,2 17,6 18,3 1% = 14,5 18,0 22,5 27,5 26,7 27,7

0,1% = 23,3 29,0 36,1 44,2 42,8 44,5

88

Tabel nr. 23 Asigurareaăstatistic ăfa ădeămediaăexperien eiăaăsuprafeteiăsec iuniiătrunchiului

la nectarinului dwarf în perioada 1997 – 2002

Nr var

Varianta

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Supraf. sec iunii trunchi

(cm²)


Semnifi-ca ie


(cm²)


Semnifi-ca ie

Supraf. sec iunii trunchi

(cm²)


Semnifi-ca ie


(cm²)


Semnifi-ca ie


(cm²)


Semnifi-ca ie


(cm²)


Semnifi-ca ie

3 VT GB sel 86 NO 26,4 −1,6 33,2 −2,9 40,7 −3,9 49,0 −4,5 52,9 −7,3 66,8 −0,8

6 VT 89 M R10 P11 33,2 +5,2 39,4 +3,3 44,4 −0,2 49,8 −3,7 59,3 −0,9 67,3 −0,3

9 VT 83 B 01 36,3 +8,3 47,1 +11,0 58,4 +13,8 72,1 +18,6 * 78,5 +18,3 83,4 +15,8

11 VT 84 N 05 24,6 −3,4 30,5 −5,6 37,6 −7,0 45,1 −8,4 51,0 −9,2 56,2 −11,4

12 VT 84 N 08 19,6 −8,4 30,3 −8,4 42,1 −2,5 51,4 −2,1 59,4 −0,8 64,2 −3,4

Media x 28,0 36,1 44,6 53,57 60,2 67,6

DL 5% = 12,4 12,5 14,2 18,5 19,1 17,4

1% = 20,6 20,8 28,5 31,0 31,6 28,8

0,1% = 38,5 39,0 43,9 58,0 59,2 53,9

89

Vigoareăfoarteămic ăauăsoiurileădeătipădwarfă(AntoniaăIvaşcu, 2002). Far ă aă daă cifreă exacteă privindă în l imeaă pomiloră şiă al iă specialiştiă dină ar ă

(Mih escuăGr.,2001)ă şiă deă pesteă hotareă (Scorza,ă R.,1984.;ă Hanscheă E.P.,1988),ă facăclasific riăaleăpiersiculuiăînăfunc ieădeăvigoareă:ăăăăă

−ăfullădwarf −ădwarf −ăsemidwarf −ăcompact −ăstandard,ăetc Consider m,ă c ă piersiculă dwarfă areă în l imeaă deă 1,00−1,20ă m.,ă iară celă

semidwarfăareăîn l imeaăcuprins ăîntreă1,20ăm.ăşiă1,50ăm.ăşiăpoateăatingeăuneoriă1,80ăm.

Formele compact au în general 1,70-2,00 m., dar se deosebesc prin tipul ramurilorădeărodăşiăformaăcoroaneiădeăpiersiculădwarfăşiăsemidwarf.

Înă urmaă studiuluiă privindăcreştereaă ă înă în l imeă ă aăpomilor,ă s-aă constatată c ăexist ă diferen eă întreă valorileă ob inuteă laă celeă 12ă variante,ă iară acesteă diferen eă suntădatorate în principal vigorii soiului, care este un caracter cu determinism genetic.

La piersicul dwarf aflat în perioadaădeătinere e,ădeăcreştereăintensiv , în anii 1996ă şiă 1997ă (Tabelă nr.24),ă peă bazaă valorilorămediiă ob inuteă laă fiecareă variant , pe durata celor doi ani , s-a calculat sporulă mediuă deă creştereă înă în l ime, care este superior la variantele de vigoare mare 28 cm. (V.T.83-A-20) , 24 cm. (V.T.84-G-20), comparativ cu restul variantelor.

Celeămaiămiciă sporuriă deă creştereă înă în l imeă auă fost de 12 cm. (V.T.GD-P11sel.90P)ăşiă13ăcm.ă(V.T.Fsel.89PO.),ăiarăceleămaiămariăauăfostădeă24ăcm.ă(V.T.84-G-20)ăşiădeă28ăcm.ă(V.T.83-A-R18P4 sel.89).

Înă1996,ăîn l imeaăămedieăceaămaiămic ăaăfostădeă58ăcmă(V.T.F.-sel.89P.O.), iar cea mai mare a fost de 113 cm.(V.T.84-G-20).

Înă 1997,ă în l imeaă medieă cuă valoareaă ceaă maiă mic ,ă 71ă cm.,ă aă avut-o tot genotipul V.T.F.-sel.89P.O.,ă iară ceaă maiă mare,ă deă 137ă cm.ă aă fostă de inut ă totă deăgenotipul V.T.-84-G-20.

Laă nectarinulă dwarf,ă sporulă mediuă deă creştereă înă în l ime,ă a avut valori cuprinse între 9 cm. la genotipul V.T.84-N-08ă şiă 19ă cm.ă laă genotipulăV.T.83-B-01, care este cel mai viguros.

Înăanulă1996,ăîn l imeaămedieăceaămaiămic ,ăaăfostădeă57ăcm.(V.T.84-N-08) şiăceaămaiămare,ăaăfostădeă89ăcm.(V.T.84M-R10P11), iar în anul 1997, valoarea medie ceaămaiămic ăaăfostădeă66ăcm.ă(V.T.84-N-08)ăşiăceaămaiămareădeă106ăcm.ălaăV.T.83-B-01.

M sur toriă biometriceă privindă în l imeaă pomilor s-auă efectuată şiă laă nivelulăanului 2000, când pomii sunt în perioada de rodire.

La piersicul dwarf (Tabelănr.ă25ăşiăGraficănr.5) în l imeaăceaămaiămic ăoăauăvariantele V.T.f-sel.89P.O.ă (93,8ă cm.)ă şiăV.T.GD-P11sel.90P (94,0 cm), iar valorile celeă maiă mariă aleă în l imiiă pomiloră leă auă varianteleă V.T.-84-G-20ă (151,6ă cm)ă şiăV.T.83-A-20 (149,6 cm).

Tabel nr.24 Creştereaăpomilorăînăîn l imeăînăaniiă1996-1997

Nr. var.

Soiul sau hibridul

În l imeaăpomiloră(cm.) Spor

mediu de creştere

( cm)

1996 1997 Valoarea Minim

(cm)

Valoarea Maxim

(cm)

Valoarea Medie (cm)

Valoarea minim (cm)

Valoarea Maxim

(cm)

Valoarea Medie (cm)

Piersici 1 V.T.-F.sel.89.P.O. 54 62 58 68 75 71 13 2 V.T.-G.D.P11 sel.90P 60 67 63 75 75 75 12 4 Autumn R15P4 sel.86 60 76 66 83 95 87 21 5 V.T.84-G-08 62 78 68 85 90 87 19 7 V.T.84-G-20 106 12 113 133 145 137 24 8 V.T.83-A-20 85 97 91 127 110 119 28 10 V.T.83-A-R18P4-sel.89 80 100 90 95 12 107 17

Media 72,42 70,28 78,42 95,14 86,0 97,57 19,14 Nectarine

3 V.T.-G.B.-sel.86 N.O. 54 68 62 65 87 78 16 6 V.T.84-M-R10P11 82 97 89 98 110 102 13 9 V.T.83-B-01 80 97 87 100 115 106 19 11 V.T.84-N-05 65 78 72 80 90 84 12 12 V.T.84-N-08 50 63 57 62 70 66 9

Media 62,20 80,60 73,40 81,00 94,40 87,20 13,80

91

Comparândă valorileă mediiă aleă în l imiloră fiec reiă variante cu media experien ei,ăseăob inădiferen eleăfa ădeămedie.ăDinăceleăşapteăvarianteăanalizate,ăpatruăauădiferen eănegativeăşiătreiădiferen eăpozitiveăfa ădeămediaăexperien ei.ă

Tabel nr. 25

Vigoareaăpomilorăexprimat ăprinăîn l imeaălorălaăpiersicul dwarf în anul 2000

VARIANTA În l ime trunchi

(cm)

În l ime coroan

(cm)

Totalăîn l imeăpom

(cm) Diferen aăfa ădeămedie

Semnifi- ca ia

VT-F-sel.89 P.O. 14,8 79 93,8 -28,9 o VT-GD-P11sel.90P

19,0 75 94,0 -28,7 o

AUTUMN R15P4-9

15,4 103 118,4 -4,3 -

VT.84-G-08 9,0 105 114,0 -8,7 - VT.84-G-20 15,6 136 151,6 +28,9 * VT.83-A-20 7,6 142 149,6 +26,9 * VT.83-A-R18P4 11,8 126 137,8 +15,1 - Media X 122,7 D.L. 5%= 22,3 1%= 33,8 0,1%= 54,2

Piersic standard Redhaven 60,0 270 330 x x

Grafic 5 – Vigoareaăpomilorăexprimat ăprinăîn lțimeaălorălaăpiersiculădwarfă

în anul 2000 (cm)

92

Înă ceeaă ceă priveşteă semnifica ia,ă dou ă varianteă suntă semnificativă negativeă

(V.T.F.sel.89P.O.ă şiă V.T.-GD-P11sel.90P),ă deciă auă vigoareă mic ă şiă dou ă suntăsemnificativ pozitive (V.T.84-G-20ăşiăV.T.-83-A-20), deci au vigoare mai mare decât mediaăexperien ei.

Laăniveluluiăanuluiă2000,ăîn l imeaătrunchiuluiăoscileaz ăîntreă7,6ăcm.ă(V.T.83-A-20)ăşiă19,0ăcm.(V.T.-GD-P11sel.90P) (Foto nr.13)

Foto nr.13 – M sur toriăbiometriceăăprivindăîn l imeaătrunchiului

În l imeaăcoroaneiăareăvaloriăcuprinseăîntreă75,0ăcm.ă(V.T.GD-sel.90P)ăşiă142,0ă

cm. (V.T.83-A-20). Aăaceeaşiăvârst ,ă soiulăRedhavenă (standard)ă areăoă în l imeăaăpomuluiădeă330ă

cm, fiind de circa trei ori mai mare decâtăîn l imeaăpiersicilorădwarf. Valoareaămedieăaăîn l imiiătrunchiuluiălaăpiersiculuiăstandardăesteădeă60ăcmă(deă

circaă4,5ăoriămaiămareăcaăaăpomilorădwarf),ăiarăîn l imeaăcoroaneiăesteădeă270ăcm.ă(deăcircaă2,5ăoriămaiămareădecâtăîn l imeaăcoroaneiăpomilor dwarf).

La nectarinul dwarf, la nivelul anului 2000 (Tabel nr. 26 şiăGrafică nr.6), cea maiămic ăvaloareăaăîn l imiiăpomuluiăaăfostădeă99,8ăcm.(V.T.GB-sel.86-NO.), iar cea mai mare a fost de 144,0 cm.(V.T.83-B-01).

93

Tabel nr. 26 Vigoareaăpomilorăexprimat ăprinăîn l imeaălorălaănectarinulădwarf

în anul 2000

VARIANTA În l ime trunchi

(cm)

În l ime coroan

(cm)

Totalăîn l imeăpom

(cm) Diferen aăfa ădeămedie

Semnifi- ca ia

VT-GB-sel.86 NO 11,8 88 99,8 -19,7 - VT-84-M R10P11 11,0 114 125,0 +5,5 - VT.83-B-01 16,0 128 144,0 +24,5 - VT.84-N-05 13,6 109 122,6 +3,1 - VT.84-N-08 10,9 95 105,9 -13,6 - Media X 119,5 D.L. 5%= 39,9 1%= 66,1 0,1%= 123,8

Nectarin standard VT-HN-53 65,0 273 338 x x

Comparândă valorileă mediiă aleă în l imiiă pomiloră fiec reiă varianteă cuă valoareaă

medieăaăexperien eiă(119,5ăcm.)ăconstat măc ădou ăvarianteăauăvaloriănegativeăşiătreiădin cele cinci, au valori pozitive.

Valorileăfiindăfoarteăapropiate,ănuăexist ădiferen eăsemnificative.

Grafic nr.6 - Vigoarea pomilor exprimat ăprinăîn lțimeaălorălaănectarinulădwarfă

în anul 2000 (cm)

94

În l imeaătrunchiuluiăaăavutăvaloriăcuprinseăîntreă10,9ăcm.(V.T.84-N-08)ăşiă19,0ăcm. (V.T.83-B-01).

În l imeaăcoroaneiăaăavutăvaloriăcareăauăoscilată intreă88ăcm.ă (V.T.-GB-sel.86-NO)ăşiă128 cm. (V.T.83-B-01).

La nectarinul standard V.T.-HN-53,ăvaloareaămedieăaăîn l imiiăpomuluiăaăfostăde 338 cm., fiind de 2,8 ori mai mare ca cea a formelor dwarf.

În l imeaămedieăaătrunchiului,ălaănectarinulăstandardăesteădeă65cm,ăfiindădeă4,9ăori mai mare ca cea a trunchiului la nectarinul dwarf.

În l imeaăcoroaneiă laă standardă esteădeă273ăcmăşiă eaăesteădeă circaă2,6ăoriămaiămareădecâtăvaloareaămedieărealizat ădeănectarinulădwarf.

6.2.3. Indicele de vigurozitate al pomilor Este un indicator dat de raportul dintreă suprafa aă sec iuniiă trunchiului(cm²)ă şiă

in l imeaăpomuluiă(cm),ăexprimatăprocentual. La piersicul dwarf analizat în anul 2000, indicele de vigurozitate are valori

cuprinse între 43,5 %(la V.T.-84-G-20)ă şiă 54,1ă %ă (laă V.T.-83-A-20) , media experien eiăfiind de 48,4 % (Tabel nr.27).

Tabel nr.27

Indicele de vigurozitate la piesicul dwarf în anul 2000

VARIANTA Indicele de vigurozitate

Diferen aăfa ăde media exp.

Semnifica ia

VT-F-sel.89 P.O. 46,9 -1,5 -

VT-GD-P11sel.90P 47,5 -0,9 -

AUTUMN R15P4-9 46,1 -2,3 -

VT.84-G-08 49,0 +0,6 -

VT.84-G-20 43,5 -4,9 o

VT.83-A-20 54,1 +5,7 *

VT.83-A-R18P4 52,3 +3,9 - Media X 48,4

D.L. 5%= 4,7 1%= 7,2

0,1%= 11,6

Piersic standard Redhaven 15,2 x x

Dinăceleăşapteăgenotipuriădeăpiersicădwarfăanalizate, patruăauădiferen aăfa ădeă

medieăcuăvaloriănegativeăăşiă3ăauăvaloriăpozitive,ăcomparativăcuăaceasta.

95

Înăceeaăceăpriveşteăsemnificatiaăfa ădeămediaăexperien ei,ăunăsingurăgenotipăareăvaloareă semnificativă negativ ă (V.T.84-G-20)ă şiă ună genotipă areă valoareă semnificativ pozitiv ă(V.T.83-A-20).

Comparativăcuăpiersiculăstandard,ăRedhaven,aăc ruiă indiceădeăvigurozitateăareăvaloareaădeă15,2%ăseă constat ă c ă soiurileă şiă selec iileădwarfă auăună indiceămediuădeăvigurozitate(48,4 %) de 3,2 ori mai mare.

Tabel nr.28

Indicele de vigurozitate la nectarinul dwarf în anul 2000

VARIANTA Indicele de vigurozitate

Diferen aăfa ăde media exp.

Semnifica ia

VT-GB-sel.86 NO 49,0 +4,2 - VT-84-M R10P11 39,8 -5,0 -

VT.83-B-01 50,0 +5,2 -

VT.84-N-05 36,7 -8,1 -

VT.84-N-08 48,5 +3,7 - Media X 44,8

D.L. 5%= 10,7 1%= 17,7

0,1%= 33,1

Nectarin standard

VT HN 53 16,6 x x

La nectarinul dwarf, în anul 2000, indicele de vigurozitate a avut valori cuprinse între 36,7 % (V.T. 84-N-05)ăşiă50,0%ă(V.T.ă83-B-01), iar media experien eiăare valoarea de 44,8% (Tabel nr.28).

Înă ceeaă ceă priveşteă diferen eleă fa ă deă mediaă experien ei,ă treiă genotipuriă auădiferen eăpozitiveăşiădou ăauădiferen eănegative.ăDeci toate cinci au valori apropiate de mediaăexperien ei.

Comparând indicele de vigurozitate al soiului de nectarin standard V.T.-HN-53,care are valoarea de 16,6 %, cu media indicelui de vigurozitate a nectarinului dwarfă (44,8%),ă seă constat ă c ă aceastaă esteă deă circaă 2,7ă oriă maiă mareă caă ceaă aăstandardului.

Rezult ă c ă atâtă piersiculă câtă şiă nectarinul dwarf, au un indice de vigurozitate multămaiămareă(deălaă2,7ăpân ălaă3,2ăori)ădecâtăalăpiersiculuiăşiănectarinuluiăstandard.

6.2.4. Extinderea coroaneiăpeărândăşiăperpendicularăpeădirec iaărândului Cercet riăprivindăextindereaăcoroaneiăpomilorăau fost efectuate în anul VI de la

plantare, respectiv în anul 2000.

96

Laăpiersiculădwarf,ăplantatăălaădistan aădeă3ămăîntreărândurileădeăpomiăăşiălaă1,5ăm între pomii pe rând, s-auăefectuatăm sur toriăînăcoroanaăpomilor,ăiarădateleăob inuteăau fost prelucrate (Tabel nr. 29 şiăFig.nr.4).

Seăobserv ăc ăîntreăpomiiădeăpeărândăaăr masăpu inăspa iuăneocupatălaăunăsingurăgenotip de piersic pitic (V.T. GD P11-sel.90P). La un genotip coroanele s-au atins (V.T.F.-sel.89P.O.), iar la toate celelalte, coroanele s-au interp truns,ămaiămultă sauămaiăpu in.

Înăceeaăceăpriveşteăextindereaăcoroaneiăpeăintervalulădintreărândurileădeăpomi,ălaăşaseăaniădeălaăplantare,ălaătoateăvarianteleădeăpiersicăpitic,ăexist ăspa iuăsuficientădeămult între coroanele pomilor (0,78-1,42 m).

Tabel nr.29

Extindereaăcoroaneiăpeărândăşiăperpendicularăpeădirec iaărânduluiăşiăgradulădeăocupareăalăspa iuluiădestinatălaăpiersiculădwarfăînăanulăVIădeălaăplantareă(2000)

VARIANTA

Distan aăde

plantare (m)

Diametrul pe rând

(m)

Gradul de ocupare a intervalului dintre pomi pe

rând

Diametrul perpendi-cular pe direc iaărândului

(m)

Gradul de ocupare a intervalului dintre rânduri

VT-F-sel.89 P.O. 3/1,5 1,51 +0,01 1,68 -1,32

VT-GD-P11sel.90P 3/1,5 1,41 -0,09 1,58 -1,42

AUTUMN R15P4-9 3/1,5 1,59 +0,09 1,92 -1,08 VT.84-G-08 3/1,5 1,66 +0,16 1,91 -1,09 VT.84-G-20 3/1,5 1,64 +0,14 2,21 -0,79 VT.83-A-20 3/1,5 1,98 +0,48 2,22 -0,78 VT.83-A-R18P4 3/1,5 1,86 +0,36 2,06 -0,94

Piersic standard Redhaven 4/3 3,08 +0,08 3,38 -0,62

Laăpiersiculăstandard,ălaăşaseăaniădeălaăplantare,ăîntreăpomiiădeăpeărând,ăspa iulă

r masăesteăfoarteămică(0,08ăm),ăiarăspa iulădintreărândurileădeăpomi,ăr masăneocupat,ăeste de 0,62 m, deci mai mic decât la piersicii pitici.

La nectarinul pitic, coroanele s-au extins pe rândul de pomi, ocupândătotăspa iulădisponibil. La un singur genotip, V.T.84-M-08, coroanele s-au atins, iar la celelalte s-auăinterp trunsămaiămult,ăoriămaiăpu in,ăînăfunc ieădeăvigoareaăpomiloră(Tabelănr.30).

Laăşaseăaniădeălaăplantare,ăîntreărânduri,ăintervalulăr masăesteăsuficient de mare pentruă caă lucr rileă deă între inereă şiă recoltareă s ă seă desf şoareă cuă uşurin .ă Distan aăr mas ăoscileaz ăîntreă0,93ăm.ă(V.T.83-B-01)ăşiă1,44ăm.(V.T.84-N-08).

Fig. nr.4 -Extinderea coroanei pe rândăşiăperpendicularăpeădirec iaărânduluiăşiăgradulădeăocupareăalăspa iuluiădestinată laăpiersiculăşiănectarinulădwarfăînăanulăVIădeălaăplantareă(2000)

1.V.T.-Sel 89 PO 2.V.T.-GD-P11 Sel 90 P 5.V.T. 84 G 08 4.AUTUMN R15 P4-9

7.V.T. 84 G 20 8.V.T. 83 A 20 10.V.T. 83 A R18P4 3.V.T. GB Sel 86 NO

6.V.T. 84 M R10P11 9.V.T. 83 B01 11.V.T. 84 N05 12.V.T. 84 N08

98

Tabel nr.30 Extindereaăcoroaneiăpeărândăşiăperpendicularăpeădirec iaărânduluiăşiăgradulădeăocupareăalăspa iuluiădestinatălaănectarinul dwarf în anul VI de la plantare (2000)

VARIANTA Distan aădeă

plantare (m)

Diametrul pe rând

(m)

Gradul de ocupare a

intervalului dintre pomi

pe rând

Diametrul perpendi-cular pe direc iaărândului

(m)

Gradul de ocupare a

intervalului dintre

rânduri

VT-GB-sel.86 NO 3/1,5 1,64 +0,14 1,58 -1,42 VT-84-M R10P11 3/1,5 1,98 +0,48 1,78 -1,22 VT.83-B-01 3/1,5 1,93 +0,43 2,07 -0,93 VT.84-N-05 3/1,5 1,61 +0,11 1,84 -1,16 VT.84-N-08 3/1,5 1,50 0,0 1,56 -1,44 Nectarin standard VT HN 53 4/3 2,90 -0,10 3,36 -0,64

Foto nr.14 – Arhitectonicaăp r iiăaerieneăa

pomilorăafla iăînăvegeta ie

Foto nr.16 – Arhitectonicaăp r iiăaerieneăa pomilor – fenofaza de repaus profund

Foto nr.15 – Arhitectonicaăp r iiăaerieneăîn repaus – fenofazaădeăc dereăaăfrunzelor

99

Se poate spuneăc ălaăşaseăaniădeălaăplantareăşiălaădistan eleăstabilite,ăpomiiăpiticiăăfolosesc mai bine terenul decât cei standard.

DinăFiguraănr.4ăşiădinăimaginileăluateădinăplanta ie (Foto nr.14, 15, 16), se poate vedeaă arhitectonicaă coroaneloră înă ansambluă şiă scheletul pomilor pitici (trunchiul, şarpantele,ăramurileădeărod).

Vigoareaă ceaă maiă mic ă oă auă genotipurileă dwarfă deă piersică V.T.GD.P11ăsel.90PăşiăV.T.F.sel.89P.O.,ăiarădintreăgenotipurileădeănectarinădwarf,ăceaămaiăredus ăvigoare o are V.T.84-N-08.

6.2.5. Volumul coroanei Analizândăcreşterileă înăvolumăaleă coroneiă înăperioadaădeă tinere eă (deă creştereă

intens )ăaăpomiloră(Tabelănr.ă31)ăconstat măurm toarele: -la piersicii pitici , în anul 1996, volumul coroanei a avut valori cuprinse între

0,11 m³ (V.T.GD.P11-sel.90)ăşiă0,70ăm³ă(V.T.84-G-20). În anul 1977, volumul coroanei a avut valori între 0,38 m³ (V.T.GD.P11 sel.90)

şiă1,37ăm³ă(VT.84-G-20). Ritmulă mediuă deă creştereă ală coroaneiă pomiloră aă oscilată întreă 0,24ă m³,ă laă

genotipul V.T.F.-sel.89P.O.ăşiă0,67m³ălaăgenotipul V.T.84-G20. -la nectarinii dwarf, volumul coroanei în anul 1996 , a avut valori foarte mici,

de 0,06m³ (V.T.84-N-08)ăşiă0,09ăm³ă(V.T.GB.-sel.86ăN.O.),ădarăaăînregistratăşiăvaloriămai mari, de exemplu , 0,52 m³ (V.T.83-B-01).

În anul 1997, valorile înregistrate de volumul coroanei au oscilat între 0,22 m³ (V.T.84-N-08)ăşiă1,20ăm³(V.T.83-B-01).

Ritmulămediuădeăcreştereăalăcoroaneiăaăfostăcuprinsăîntreă0,16ăm³ălaăgenotipulăV.T.84-N-08ăşiă0,68ăm³ălaăgenotipulăV.T.83-B-01.

Analizând vigoarea pomilor exprimat ă prină volumulă coroaneiă unuiă pomă şiă laăunitateaădeăsuprafa ,ăînăperioadaădeărodire,ăconstat măc ăînăanulă2000,ăvalorileămediiăaleă coroanelor,ă laă piersiculă dwarfă auă suferită mariă transform riă laă toateă genotipurileăstudiate (Tabel nr. 32).

Volumul coroanei areă valoriă cuprinseă întreă 0,70ă m³ă (V.T.GD.P11sel.90P)ă şiă2,60m³ (V.T.83-A-20),ăiarămediaăexperien eiăareăvaloareaădeă1,57ăm³.

Diferen aăfa ădeămediaăexperien eiăscoateăînăeviden ăfaptulăc ădinăceleăşapteăgenotipuri analizate, patru au valori negative, deciă suntădeăvaloareă redus ă şiă treiă auăvalori pozitive. Un singur genotip, V.T.83-A-20,ăareăsemnifica ieăpozitiv ăşiăesteăîntr-adev răunăsemidwarfă(Fig.ănr.8).

Comparând media volumului piersicilor pitici (1,57 m) cu cea a martorului standardă (8,80m)ă constat mă c ă eaă esteă deă circaă 5,6ă oriămaiămic ă decâtă aceastaă dinăurm .

Calculândă volumulă coroaneiă ă laă unitateaă deă suprafa ă ,ă observ mă c ă acestaăvartiaz ă înă limiteă ă largi.ăCelămaiămicăvolumăală coroaneiă laăhectară îlă auăgenotipurileăV.T.G.D.-P11sel.90 P (1.555 m³) , iar cel mai mare îl are genotipul V.T.83-A-20 (5.777ăm³),ămediaăexperien eiăfiindădeă3.485ăm³/ha.

Comparativ cu volumul coroanei piersicului standard (7.330 m³/ha.), volumul coroanei piersicilor pitici este de 2,1 mai mic.

Tabel nr. 31 Creştereaăcoroanei în volum între anii 1996-1997

(anulăplant rii-1994)

Nr var.

Soiul sau hibridul

Volumul coroanei ( m³) Ritm

mediu de

creştere ( m³)

1996 1997 Media

diam.1 al coroanei

(cm)

Media diam.2 al coroanei

(cm)

Diametrul mediu al coroanei

(cm)

Volumul coroanei

( m³)


(cm)


(cm)

Diametrul mediu al coroanei

(cm)

Volumul coroanei

( m³)

Piersici 1 V.T.-F.sel.89.P.O. 82,5 73,3 78 0,25 105,0 93,3 99,0 0,49 0,24 2 V.T.-G.D.P11 sel.90P 61,6 59,0 60 0,11 93,5 89,3 91,0 0,38 0,27 4 Autumn R15P4-3 sel.86 83,5 75,5 78 0,25 105,0 95,0 100,0 0,52 0,27 5 V.T.84-G-08 90,6 76,6 84 0,31 118,3 100,0 109,0 0,66 0,35 7 V.T.84-G-20 119,2 100,4 110 0,70 148,3 125,0 137,0 1,37 0,67 8 V.T.83-A-20 103,3 87,6 95 0,46 131,6 111,6 122,0 0,95 0,49 10 V.T.83-A-R18P4-sel.89 97,0 74,3 86 0,33 124,0 95,0 110,0 0,70 0,37 Media 91,10 78,1 84,42 0,34 117,95 101,31 109,71 0,72 0,38 Nectarine 3 V.T.-G.B.-sel.86 N.O. 60,0 53,2 57 0,09 93,3 83,3 88,0 0,36 0,27 6 V.T.84-M-R10P11 98,8 84,6 91 0,41 122,6 105,0 114,0 0,77 0,36 9 V.T.83-B-01 103,0 98,0 101 0,52 135,0 129,3 132,0 1,20 0,68 11 V.T.84-N-05 82,6 70,0 76 0,23 116,3 99,0 108,0 0.60 0,37 12 V.T.84-N-08 50,0 45,2 48 0,06 74,0 67,0 71,0 0,22 0,16 Media 78,88 70,20 74,40 0,26 108,24 96,72 102,60 0,63 0,36

101

Tabel nr.32 Vigoareaăpomilorăexprimat ăprinăvolumulăcoroaneiăunuiăpomăşiălaăunitateaădeă

suprafa ăălaăpiersiculădwarfăînăanulă2000ă(Densitateaţă2222ăpomi/ha)

VARIANTA Volumul coroanei

(m3)

Diferen aăfa ădeămedie experien ei

Semnifica ia Volumul coroanei (m3/ha)

VT-F-sel.89 P.O. 0,84 -0,73 - 1866

VT-GD-P11sel.90P 0,70 -0,87 - 1555

AUTUMN R15P4-9 1,33 -0,24 - 2955 VT.84-G-08 1,40 -0,17 - 3111

VT.84-G-20 2,10 +0,53 - 4666

VT.83-A-20 2,60 +1,03 * 5777

VT.83-A-R18P4 2,01 +0,44 - 4466

Media X 1,57 3485

D.L. 5%= 0,91

1%= 1,37 0,1%= 2,21

Piersic standard (densitatea = 833 pomi/ha) Redhaven 8,8 x x 7330

La nectarinul dwarf, în anul 2000 (Tabel nr. 33), valorile volumului coroanei

au oscilat între 0,92 m³ (V.T.84-N-08)ăşiă2,13ăm³ (V.T.83-B-01).

Tabel nr.33 Vigoareaăpomilorăexprimat ăprinăvolumulăcoroaneiăunuiăpomăşiălaăunitateaădeă

suprafa ăălaănectarinulădwarfăînăanulă2000ă(densitateaţă2222ăpomi/ha) VARIANTA Volumul

coroanei

(m3)

Diferen aăfa ădeămedie experien ei

Semnifica ia Volumul coroanei (m3/ha)

VT-GB-sel.86 NO 0,95 -0,46 - 2111 VT-84-M R10P11 1,67 +0,26 - 3711 VT.83-B-01 2,13 +0,72 - 4733 VT.84-N-05 1,36 -0,05 - 3022 VT.84-N-08 0,92 -0,49 - 2044 Media X 1,41 3124

D.L. 5%= 0,86 1%= 1,43

0,1%= 2,67

Nectarin standard (densitatea = 833 pomi/ha) VT HN 53 10,6 x x 8830

Fig.8 - Vigoareaăpomilorălaăpiersiculăşiănectarinulădwarfăexprimat ăprinăîn l imeaăşiădiametrulăcoroanei în anul VI de la plantare (2000)

1. V.T. F Sel.89 PO

6. V.T.84 M R10P11 9. V.T.83 B 01 11. V.T.84 N 05 12. V.T.84 N 08

2. V.T.GD P11 Sel.90 P 4. AUTUMN R15 P4-9 5. V.T. 84 G 08

7. V.T.84 G 20 7. V.T.83 A 20 10. V.T.83 A R18P4 3. V.T.GB Sel.86 NO

103

Mediaă experien eiă aă fostă deă 1,41ăm³.ăDiferen aă fa ă deămedieă aă avută valoriănegativeă laă treiă genotipuriă (celeă maiă pu ină viguroase)ă şiă valoriă pozitiveă laă dou ăgenotipuri.

Toateăvalorileăauăfostăfoarteăapropiateădeămediaăexperien eiăşiănuăexist ănici o semnifica ieădinăpunctădeăvedereăalăanalizeiăstatistice.

Fa ădeămartorulăstandardă(V.T.HN.53)ăalăc ruiăvolumăalăcoroaneiăareăvaloareaădeă10,6ăm³,ămediaăvolumuluiăcoroanei,ă laăformeleădwarf,ăareăvaloareaădeă1,41ăm³ăşiăesteădeăcircaă7,5ăoriămaiămic .

Laă unitateaă deă suprafa ,ă inândă contă deă densitateaă deă plantareă aă dwarfilorăă(2222ă pomi/ha)ă şiă aă piersiciloră şiă nectariniloră standardă (833ă pomi/ha),ă s-auă ob inutăurm toareleăvaloriăaleăvolumuluiăcoroaneiă:

- întreă2.044ăşiă4.733ăm³/haălaănectariniădwarf - 8.830 m³/ha la V.T.-HN-53 Deci,ăvolumulăcoroanei,ăraportatălaăunitateaădeăsuprafa aăesteădeă2,8ăoriămaiămică

la dwarf decât la nectarinul standard.

6.2.6.ăCreştereaăl starilorălaăpiersiculăşiănectarinulădwarf

6.2.6.1ăDinamicaădeăcreştereăaăl stariloră A fostă urm rit ă şiă interpretat ă dinamicaă deă creştereă aă l stariloră înă anulă 1996,ă

cândăpomiiăseăaflauăînăfazaădeăcreştereăintens ă(anulăIIIădeălaăplantare)ăşiăînăanulă2000,ăcând pomii erau în faza de maturitate sau de rodire (anul VII de la plantare).

La piersic, înă anulă 1996,ă creştereaă l stariloră s-aă declanşată înă primaă decad ă aăluniiămaiăşiăauăfostăf cuteă12ăm sur toriăbiometrice,ăs pt mânale,ăpân ăînădecadaăaăII-a a lunii iulie (Tabel nr. 34).

Celeămaiămariăcreşteriămediiăaleăl starilorăle-au avut genotipurile V.T. 83-A-20 şiăV.T.84-G-20ă(33,66ăşiărespectivă31,00ăcm),ăiarăceleămaiămiciăvaloriăle-au înregistrat genotipurile V.T.GD-P11ăsel.90ăşiăV.T.ă84-G-08ă(15,60ăşiărespectivă19,66ăcm).

Înă anulă 2000,ă creşterileă l stariloră auă fostă foarteă mici,ă comparativă cuă celeăînregistrateăînăanulă1996,ălaătoateăgenotipurileăanalizate.ăAsfel,ăceaămaiămareăcreştereăa avut-oăl stariiăgenotipuluiăV.T.ă84-G-20ă(13,7ăcm)ăşiăceaămaiămic ăcreştereăaăavut-o l stariiăgenotipurilorăV.T.ă83-A-R18ăP4ăsel.89ă(4,6ăcm)ăşiăV.T.ă84-G-08 (5,7 cm).

Men ion mă c ă înă anulă 2000ă auă fostă executateă 13ă m sur toriă biometrice,ăs pt mânale,ă asupraă l starilor,ă întreă 13ă iunieă şiă 05ă septembrie.ă Laă majoritateaăgenotipuriloră deă piersică analizateă (4ă dină 7)ă aă încetată creştereaă l stariloră laă sfârşitul lunii august (29.08): V.T.-F-sel.89 P.O. ; Autumn R15 P4-9 sel.86 ; V.T. 84-G-08ăşiăV.T. 83-A-20.

Laădou ăgenotipuri,ăV.T.GDăP11ăsel.ă90PăşiăV.T.ă84-G-20,ăcreştereaăl starilorăîncetinise,ădarănuăseăîncheiaseăînc ălaădataădeă05ăseptembrieă2000.

Genotipul V.T. 84-G-08 a avutăoăstagnareăaăcreşteriiăl starilorăîntreă25ăiulieăşiă15ă august,ă dup ă careă aă urmată ală doileaă vală deă creştere,ă deă scurt ă durat ă (circaă oăs pt mân ).

Stagnareaă creşteriiă l stariloră aă înregistrat-oă şiă genotipulăV.T.ă 83-A-R18 P4 sel.89, în perioada27ăiunie−18 iulie. Aăurmatăoăs pt mân ădeăcreşteriăslabe,ăunăalădoileaăvalădeăcreştereăşiăstagnareăcuădataădeă01ăaugustă2000.ă(Tabelănr.ă35).

104

Tabel nr. 34 Dinamica de creştereăaăl starilorălaăpiersiculădwarfăînăanulă1996

Nr var Varianta

Lungimea l starilorălaădateădiferite (cm)

03.05 10.05 17.05 24.05 31.05 07.06 14.06 21.06 28.06 05.07 12.07 19.07 Ritm mediu de crştereă(cm)

1 VT F sel 89 PO 0,66 0,86 1,26 2,43 4,33 6,83 9,50 12,33 15,00 17,16 19,23 20,33 1,69

2 VT GD P11 sel 90 P 0,63 0,76 1,20 2,36 3,93 5,83 7,66 10,00 12,60 13,63 14,53 15,60 1,30 4 Autumn P14 0,43 0,63 1,36 3,10 5,83 8,50 11,00 14,20 17,00 19,83 22,00 23,83 1,98

5 VT 84 G 08 0,66 0,70 1,33 3,03 5,43 8,16 10,50 12,66 15,16 17,33 18,80 19,66 1,63

7 VT 84 G 20 076 0,90 2,63 5,60 8,93 12,83 16,23 18,66 22,83 26,50 29,66 31,00 2,58

8 VT 83 A 20 0,50 0,76 2,03 5,40 8,50 12,06 15,70 19,16 23,26 27,40 31,33 33,66 2,85 10 VT 83 A R18 P54 0,60 0,75 1,70 3,90 6,25 8,85 11,65 14,85 17,50 20,25 24,00 25,60 2,13

Media 0,60 0,76 1,64 3,68 6,17 9,00 11,74 14,55 17,63 20,30 22,79 24,24 2,02

Tabel nr. 35 Dinamica de creştereăaăl starilorălaănectarinulădwarfăînăanulă1996

Nr var Varianta

Lungimea l starilorălaădateădiferiteă(cm) 03.05 10.05 17.05 24.05 31.05 07.06 14.06 21.06 28.06 05.07 12.07 19.07 Ritm mediu de

creştereă(cm) 3 VT GB sel 86 NO 0.46 0.66 1.13 2.70 4.50 6.90 9.66 12.63 15.13 17.50 19.49 20.33 1.69

6 VT 84 M R10 P11 0.63 0.76 1.96 4.30 7.33 10.66 13.36 16.33 18.70 21.16 23.56 25.16 2.09 9 VT 83 B 01 0.56 0.70 2.43 4.16 7.60 11.20 14.43 17.56 20.90 24.20 27.00 28.80 2.40

11 VT 84 N 05 0.50 0.76 2.10 4.00 6.50 9.56 12.66 14.50 17.03 19.50 21.50 23.20 1.93

12 VT 84 N 08 0.50 0.63 1.23 2.90 5.40 7.73 9.76 11.73 14.00 15.50 17.00 18.20 1.51

Media 0.53 0.70 1.77 3.61 6.26 9.21 11.97 14.55 17.15 19.57 17.41 23.13 1.92

105

Tabel nr. 36 Dinamicaădeăcreştereăaăl starilorălaăpiersiculădwarf în anul 2000 (cm)

Nr var. Varianta

Dataăefectu riiăm sur torilor

13.06 20.06 27.06 04.07 11.07 18.07 25.07 01.08 08.08 15.08 22.08 29.08 05.09 1 VT F sel 89 PO 3,3 3,4 3,8 4,5 4,9 5,1 5,2 5,7 5,9 6,2 6,5 7,0 7,0

2 VT GD P11 sel 90 P 3,1 3,4 3,6 4,0 4,4 4,9 5,5 6,2 6,6 6,8 7,4 7,7 7,8

4 Autumn P14 4,2 4,5 5,5 5,9 6,1 6,5 6,7 6,8 6,9 7,0 7,1 8,4 8,4

5 VT 84 G 08 3,7 4,2 4,4 4,7 4,9 5,1 5,4 5,4 5,4 5,4 5,5 5,7 5,7

7 VT 84 G 20 6,9 7,4 8,8 9,5 10,1 11,1 11,4 11,9 12,2 12,7 13,0 13,5 13,7

8 VT 83 A 20 3,6 4,2 5,6 5,6 6,0 6,5 7,0 7,1 7,2 7,6 8,1 8,2 8,2

10 VT 83 A R18 P4 2,8 3,3 3,9 3,9 3,9 3,9 4,5 4,6 4,6 4,6 4,6 4,6 4,6

Piersic standard

1 Redhaven 18,5 21,4 22,8 23,6 23,7 23,8 24,3 24,8 25,0 25,2 25,5 25,5 25,5

Tabel nr. 37 Dinamicaădeăcreştereăaăl starilorălaănectarinulădwarfăînăanulă2000ă(cm)

Nr var. Varianta

Dataăefectu riiăm sur torilor

13.06 20.06 27.06 04.07 11.07 18.07 25.07 01.08 08.08 15.08 22.08 29.08 05.09 3 VT GB sel 86 NO 3,3 3,7 3,8 4,3 4,6 4,9 5,2 6,1 6,4 6,4 6,8 7,1 7,1

6 VT 84 M R10 P11 3,5 4,0 5,0 5,7 6,0 6,3 6,7 7,2 7,4 7,6 7,7 7,7 7,7

9 VT 83 B 01 4,6 5,2 6,3 6,8 7,6 9,3 9,8 10,0 10,1 10,9 11,2 11,2 11,2

11 VT 84 N 05 3,6 4,1 4,6 4,8 5,2 5,3 5,6 5,8 6,3 6,4 6,7 6,7 6,7

12 VT 84 N 08 6,8 7,3 7,4 7,7 7,7 7,8 8,2 8,3 9,0 9,2 9,6 9,8 9,8

Nectarin standard

1 VT HN 53 14,7 16,3 17,5 18,5 19,1 19,1 19,3 19,4 19,8 20,0 20,5 20,5 20,8

106

Înă anulă 2000ă creştereaă medieă aă l starilor la genotipurile de piersic dwarf analizateă aă fostă deă 7,9ă cm,ă comparativă cuă mediaă înregistrat ă deă soiulă martor,ăRedhaven, care a fost de 25,5 cm.

La nectarin : În anul 1996,ă creştereaă l stariloră s-aă declanşată laă începutulă luniiă maiă şiă s-au

efectuat 12 m sur toriăbiometrice,ăs pt mânale,ăpân ăpeă19ăiulieă(Tabelănr.36). Mediaălungimiiăl starilorăaăfostăcuprins ăîntreă28,80cm.ălaăgenotipulăV.T.ă83-B-

01ăşiă18,20ăcm.ălaăgenotipulăV.T.ă84-N-08. În anul 2000, s-auă efectuată 13ă m sur toriă biometrice,ă s pt mânale, între 13

iunie, data la care s-aă declanşată creştereaă l stariloră şiă 05ă septembrie,ă cândă laă toateăgenotipurileăîncetaseăcreştereaăl starilor.(Tabelănr.37).

Înă anulă 2000,ă creşterileă mediiă aleă l stariloră auă fostă foarteă mici,ă cuă valoriăcuprinse între 6,7 cm. la V.T. 84-N-05ăşiă11,2ăcm.ălaăV.T.ă83-B-01.

Creştereaă l stariloră aă încetată dină 22ă augustă laă treiă dină celeă cinciă genotipuriăanalizate.

Creştereaămedieăaăl starilorăgenotipurilorădeănectarinădwarfăanalizateăaăfostădeă8,5ăcm.ăfa ădeămartorulăstandard,ă laăcareăcreştereaămedieăaăl starilorăaăfostădeă20,8ăcm.

6.2.6.2 Biometria frunzelor Înăgeneral,ăfrunzeleăpiersiculuiăşiănectarinuluiădwarfăsuntămaiămari,ămaiăgroaseă

şiămaiă intensăcolorateădecâtăaleăpiersiculuiăşiănectarinuluiăstandard.ăPeăplanămondialăcercet toriiă apreciaz ă c ă proceseleă deă fotosintez ă suntă maiă intenseă înă frunzeleăformelor dwarf, comparativ cu cele standard.

Tabel nr. 38

Biometria (dimensiunile medii ale) frunzelor la piersicul dwarf

Varianta

Dimensiunile frunzei Raport

L / l

Lungimea medie a pe iolului

(cm)

Lungimea medie (cm.)

L imea medie (cm.)

1 V.T.F.sel. 89 P.O 16,8 2,8 6,0 1,4

2 V.T–G.D P11 sel.90P 17,5 3,1 5,6 1,3

4 Autumn R15 P4-9 16,3 3,0 5,4 1,6

5 V.T 84-G-08 16,4 3,2 5,1 2,0

7 V.T 84-G-20 19,0 3,2 5,9 1,7

8 V.T 83-A-20 18,0 3,0 6,0 1,7

10 V.T.83-A-R18P4 16,6 3,0 5,5 1,3

Piersic standard

1 Redhaven 14,6 3,6 4,0 1,3

107

S-auărecoltatăcâteă75ăfrunzeădinătreimeaădeămijlocăaăramurilorăşiăs-auăm suratăălungimea,ă l imeaă limbuluiă şiă lungimeaă pe iolului;ă iară dateleă auă fostă prelucrateă şiăinterpretate.

La piersicul dwarf analizat, valorile medii cele mai mari ale limbului (Tabel nr.38) le au genotipurile V.T 84-G-20ă(19,0ăcm)ăşiăV.T.ă83-A-20 (18,0 cm) , iar cele mai mici le au V.T 84-G-08ă(16,4ăcm)ăşiăV.T.ă83-A-R18P4 (6,6 cm).

Frunzele cele mai late le au genotipurile V.T 84-G-08ăşiăV.Tă84-G-20 (3,2 cm), iar cele mai înguste le are V.T.F.-sel.89P.O. (2,8 cm).

Raportulă dintreă lungimeaămedieă şiă l imeaămedieă aă limbuluiă foliară areă valoriăcuprinse între 5,1 la V.T 84-G-08ăşiă6,0ălaăV.T.F.sel.ă89ăP.O.ăşiăV.Tă83-A-20.

Lungimeaămedieăaăpe ioluluiăoscileaz ăîntreă1,3ăcmălaăV.T.ă–G.D. P11 sel.90P şiăV.T.83-A-R18P4ăpeădeăoăparteăşiă2,0ăcm.ălaăV.Tă84-G-08ăpeădeăalt ăparte.

Comparând valorile medii ale piersicului dwarf cu cele ale soiului standard Redhaven,ăseăobserv ăc ăacestaădinăurm ăareălimbulămaiăscurtăşiămaiălatădecâtăcelăalăfrunzelorădwarf.ăRaportulăLă /ă lă ăareăvaloareaă4,0,ă iarăpe iolulă frunzeiă ăesteămaiăscurtădecât la piersicul dwarf.

La nectarinul dwarf, valorile medii ale lungimii limbului (Tabel nr.39) au oscilatăîntreă17,2ăcm.(V.T.ăG.B.ăsel.86N.O.)ăşiă18,6ăcm.(V.T.ă84-N-05).

Tabel nr. 39

Biometria (dimensiunile medii ale) frunzelor la nectarinul dwarf

Varianta

Dimensiunile frunzei Raport

L / l

Lungimea medie a pe iolului

(cm)

Lungimea medie (cm.)

L imea medie (cm.)

3 V.T. G.B. sel.86N.O. 17,2 3,2 5,4 1,3

6 V.T 84 M R10P11 18,0 3,1 5,8 1,3

9 V.T.83-B-01 18,5 3,3 5,6 1,5

11 V.T.84-N-05 18,6 3,5 5,3 1,4

12 V.T.84-N-08 17,4 3,3 5,3 1,3

Nectarin standard

1 V.T. HN 53 16,3 3,8 4,3 1,1

L imeaămedieă aă limbuluiă aă fostă relativă constant ă (3,1ă ă −ă 3,5ă cm).ă Raportulă

lungime/ăl imeăareăvaloriădeă5,3−5,8ăcm.,ăiarălungimeaămedieăaăpe ioluluiăareăvaloriăapropiate (1,3-1,5 cm).

Comparând aceste valori medii ale frunzelor nectarinului dwarf cu cele ale nectarinului standard V.T.-HN-53,ăconstat măc ăacestaăareălimbulămaiăscurtăşiămaiălatădecâtă frunzeleă formelorădwarfă şiă raportulăLă /ă lă ă areăvaloareămaiămic ă (4,3). Pe iolulăeste mai scurt (1,1 cm).

108

6.2.6.3 Analize chimice la frunze Analiza peroxidazei Peroxidaza este un marker izoenzimatic utilizat tot mai frecvent-al turiă deă

caracterele morfologice- pentruă aă completaă şiă aprofundaă informa iileă referitoareă laăgenotipurile nou create sau cele stabilizate genetic.

La plante, studiul izoenzimelor s-a dovedit a fi de un real folos în sprijinul geneticienilor privind : marcajulăbiochimicăalăgenomurilor,ăcromozomilorăşiăgenelor;ă identificareaă originiiă genomurilor,ă caracterizareaă soiuriloră şiă decelareaă unorămarkeriăpentruăcaractereăimportante,ămarkeriăfolosi iăăînăprogrameleădeăameliorare studiulăunorărela iiăfilogeneticeăîntreădiverseăgenuriăşiăspecii.ă

Înă conturareaă polimorfismuluiă enzimatic,ă oă tehnic ă avantajoas ă şiă rapid ă oă

reprezint ăelectroforezaă înădiferiteăsistemeăşiădiverseămediiăsuport.ăDintreăavantajeleămajoreă ă aleă electroforezeiă izoenzimeloră fa ă deă evaluareaă morfologic ,ă ă seă potăenumera: capacitatea de discriminare a surselor genetice analizate, rapiditatea, reproductibilitatea,ă folosireaă uneiă cantit iă reduseă deă material.ă Spectrele electroforeticeă aleă izoenzimeloră sunt,ă deă regul ,ă controlateă deă aleleă codominanteă şiămoşteniteăînăraporturiămendelieneămonogenice.ă

Num rulă benziloră polimorficeă aleă unoră enzimogrameă esteă dependentă deănum rulădeăloci,ădeănum rulăalelelorăperălocusăşiădeăstructuraăcuaternal ăaăenzimei.

Dateă recenteădină literatur ă ilustreaz ăaplicareaăpolimorfismuluiă izoenzimaticăînă precizareaă unoră rela iiă interspecificeă (Byrne,ă 1993)ă sauă înă fundamentareaă unorăstudiiăgeneticeăăMonetăşiăGibault, 1991;ăMonetăşiăcolab.,ă1994)ăăînăstudiileăefectuateălaăpiersic.

S-a încercat conturarea polimorfismului peroxidazei (EC 1.11.1.7) din frunze apar inândăunorăgenotipuriădeăpiersicăşiăacesteăstudiiăpreliminareăauă fostăcorelateăcuăalte caracteristici de interesă caă în l imeaă plantei,ă formaă fructuluiă şiă altele.ăDeă laă 25ăgenotipuri de piersic (Tabel nr.40) s-auărecoltatăşiăăanalizatăfrunzeămatureăproveniteădeălaă S.C.D.P.ă Constan a.ă Evaluareaă enzimogrameiă s-aă f cută conformă recomand rilorăComisiei Europene privind nomenclaturaă enzimelor,ă înă careă cuănum rulă1ă s-a notat izoenzima cu mobilitatea electroforetic ăceaămaiămare,ădinspreăanodă(polul pozitiv al migr rii).

Profilele electroforetice s-auă stabilită peă bazaă num rului,ă mobilit iiă şiăintensit iiă izoenzimeloră eviden iate.ăNum rulă izoperoxidazeloră aă variată întreă treiă şiăcinci. Pentru cele 25 surse genetice analizate s-auă precizată şaseă tipuriă deăenzimograme.(Fig. nr.5)

Tipul I deă enzimogram ă (Fig.5a)ă treiă izoenzime,ă cuă activitateă echilibrat ă şiă

apar ineăgenotipului R IV P 10. Tipul II deă enzimogram ă aă relevată patruă izoenzimeă şiă dup ă num rulă deă

genotipuri inclus în acest tip, poare fi considerat majoritar. Acest profil (Fig.5b) a fostă specificăurm toareloră15ăgenotipuri:ăV.T.ă ăF.sel.89ăP.O.,ăV.T.-G.D.-P11 sel.90,

109

V.T.-G.B.-sel.86 NO, Autumn R15 P4-9sel.86 , V.T.84-G-08, V.T. 83 – B -01, V.T. 83 – A-R10P4 sel89, V.T. 84- N – 05.

Tabel nr. 40.

Genotipurileăanalizateăşiătipurileădeăenzimogrameăeviden iate Nr. crt. Genotipul Tipul

Tipurile de enzime I II III IV V VI

1 V.T. F.sel.89 P.O. P.O.Dw *

2 V.T.-G.D.-P11 sel.90 P.Dw *

3 V.T.-G.B.-sel.86 NO N.Dw *

4 Autumn R15 P4-9sel.86 P.Dw *

5 V.T.84-G-08 P.Dw *

6 V.T.84-M-R10P11 N.Dw *

7 V.T. – G – 20 P.Dw *

8 V.T. 83- A – 20 P.Dw *

9 V.T. 83 – B -01 N.Dw *

10 V.T. 83 – A-R10P4 sel89 P.Dw *

11 V.T. 84- N – 05 N.Dw *

12 V.T. 84 – N -08 N.Dw *

13 H.92-1,51-20P11L.P.P.17 P.Dw *

14 H.92-1,51-20P11L.P.P.21 P.Dw *

15 H.92-H.251168APR2P10 N.Dw *

16 RI-ARK(sd)P6-V.T.83A.06.P1 P.Dw *

17 RIVP10-1,47-13P1 N.Dw *

18 P.dw-87 P.Dw *

19 Brugnona P1(semidwarf) N.SDw *

20 Redhaven P1-C.C.95 P.Std *

21 Catherine P4-C.C.95 C.Std *

22 Excelsior P1-C.C.92 C.Std *

23 C2R6T178P1- C.C.92 P.tt *

24 N.J.F.2 – V5RIP1.C.C.95 P.tt *

25 ARK 85 TP1.C.C. 92 N.tt *

Tipul III deă enzimogram ă aă fostă alc tuită totă dină patruă izoenzimeă dară cuă

mobilitateă diferit ă şiă activitateă enzimatic ă maiă intens ă comparativ cu tipul anterior (Fig.ă 5că ).ă Înă aceast ă categorieă auă fostă incluseă cinciă genotipuriă :ă RI-ARK(sd) P6-V.T.83A.06.P1, Redhaven P1-C.C.95, Catherine P4-C.C.95, C2R6T178P1- C.C.92 şiăăN.J.F.2ă– V5RIP1.C.C.95.

Tipul IV deă enzimogram ă aă apar inută genotipului V.T. 84 – G-20,

izoenzimele rapide fiind foarte intense (Fig. 5d).

110

Fig.nr. 5 - Tipuri de enzimograme ale peroxidazei din frunzele de piersic

111

Tipul V deăenzimogram ăăcuăacelaşiănum rădeăizoenzimeăcaăşiăcelăanterioră(Fig.ă5e) a relevat frac iileărapideăcuăactivitateăextremădeăredus ;ă ă ăacestăprofilăaăapar inutăgenotipului P. Dw. – 87.

Tipul VI deă enzimogram ă ă s-aă deosebită totală deă celelalteă tipuriă prină prezen aă

izoperoxidazeloră cuă activitateă remarcarcabil ă (Fig.ă 5f)ă .ă Aceast ă imagineă s-a eviden iatălaăgenotipurileăV.T.84-M-R10P11ăăşiăăV.T.ă83- A – 20 .

Concluzii : 1. Pentru cele 25 genotipuri de piersic analizate s-au conturat

şaseătipuriădeăenzimograme. 2. Num rulă izoperoxidazeloră aă variată întreă treiă şiă cinci,ă cuă

intensit iăşiămobilit iădiferite. 3. Caracterulă deă „dwarf”ă sauă ă „semidwarf”ă nuă s-a reflectat în

profilele electroforetice ale peroxidazei din frunze. 6.2.6.4 Biometria ramurilor mixte Piersiculă şiă nectarinulă dwarfă rodescă predominantă peă ramuriă mixte,ă careă seă

deosebescăfa ădeăramurileămixteăaleăpiersiculuiăşiănectarinuluiăstandardăprintr-o serie de caractere.

Auăfostăm surateăcâteă25ăramuriădinăfiecareăvariant ădwarfăşiăstandardăşiăs-au calculatămediile,ăpentruăcaădateleăs ăfieămaiăconcludenteă(Tabelănr.ă41).

Tabel nr. 41

Num rulămediuădeămuguriăvegetativiăşiăfloriferiăpeăramuraămixt ăşiălaămetruăliniar,ălungimeaăacesteiaăşiăaăinternodiilorălaăpiersiculădwarf

Varianta

Ramuraămixt Num rămuguriă/ăm.l. Lungime medie a

unui internod

(cm)

Lungime (cm)

Nr. muguri

vegetativi

Nr. muguri floriferi

Vegeta-tivi

Flori-feri

% muguri floriferi din total

1 V.T.sel.89P.O. 11,3 17,6 14,8 156 131 46 0,57 2 V.T.GDP11sel90P 10,0 15,8 5,0 158 50 24 0,49 4 Autumn R15P4-9 12,4 16,2 21,0 131 169 56 0,62 5 V.T.84-G-08 16,1 11,4 6,4 71 40 36 0,66 7 V.T.84-G-20 14,2 8,0 12,0 56 84 60 0,72 8 V.T.83-A-20 16,4 23,2 12,2 141 74 34 0,65 10 V.T.83-A-R18P4 10,0 12,4 18,5 124 185 60 0,47

Piersic standard 1 Redhaven 64,7 22,6 24,8 35 38 52 2,26

Cele mai mici valori dintre genotipurile de piersic dwarf le au V.T.GD

P11sel.90PăşiăV.T.84-N-08ă(10,0ăcm)ăcaăşiăV.T.F.ăsel.89ăP.O.ă(11,3ăcm.ălungime). Cele mai mari valori le au V.T.84-G-08ă(16,1ăcm.)ăşiăV.T.83-A-20 (16,4 cm.).

La soiul Redhaven valoarea medie a lungimii ramurii mixte este de 64,7 cm. Deci ramura mixt ăaăpiersiculuiădwarfăesteădeă3,9-6,5ăoriămaiămic ădecâtăceaăaăpiersiculuiăstandard. (Foto nr.17).

112

Lungimeaămedieăaăunuiăinternodăoscileaz ăîntreă0,47ăcmă(V.T.83-A-R18P4)ăşiă0,72 cm (V.T.84-G-20)ă şiă esteă deă circaă 3,8ă oriă maiă mic ă decâtă lungimeaă medieă aăinternodului la ramura piersicului standard ( 2,26 cm.). (Foto nr.18)

S-aă determinată num rulămediuă deămuguriă vegetativiă şiă floriferiă deă peă ramuraămixt ăşiăs-aăconstatatăc ăelăvariaz ăşiăconstituieăunăcaracterădeăsoi.ăCelămaiămicănum răde muguri vegetativi / ramur ămixt ăîlăauăgenotipurileădeăpiersicădwarfăăV.T.84-G-20 (8,0ămuguri)ăşiăăăV.T.84-G-08ăă(11,4ămuguri)ă,ăiarăcelămaiămareănum răîlăareăgenotipulăăV.T. 83-A-20ă (23,2ă muguri).ăMediaă muguriloră vegetativiă /ă ramuraă mixt ă aă soiuluiăRedhaven este 22,6.

Foto nr.17 – Ramura de rod la piersicul dwarf comparativ cu

martorul standard (soiul Redhaven)

Foto nr.18 – Lungimea internodiilor la genotipurile de piersic dwarf,

comparativ cu martorul standard

113

Înăceeaăceăpriveşteămuguriiăfloriferi,ăeiăvariaz ăîntreă6,4 (V.T.84-G-20)ăşiă21,0ă(Autumn R15P4-9),ă înă timpăceămediaămuguriloră floriferiă peă ramuraămixt ă aă soiuluiăstandard este de 24,8.

Raportândănum rulădeămuguriăvegetativiăşiăfloriferiălaămetruăliniarădeăramur ,ăpropor iileăseăschimb ăînăfavoareaăpomilorăpitici.

Num rulămediuădeămuguriăfloriferiă/ăm.l.ăesteăcuprinsălaăpiersiculădwarfăîntreă50 (V.T.GD-P11sel.90-P)şiă185ă (V.T.83-A-R18P4), în timp ce la piersicul standard exist ăînămedie,ă38ămuguriăfloriferiă/ăm.l..

Procentul de muguri floriferi din totalul muguriloră oscileaz ă întreă 24%ă(V.T.GD-P11sel.90-P)ă şiă 60%ă (V.T.84-G-20ă şiă V.T.83-A-R18P4), în timp ce la piersicul standard este de 52%.

Laă nectarinulă dwarfă lungimeaămedieă aă ramuriiămixteă aă oscilată întreă 10,9ă şiă16,0 cm., fiind de circa 4,5-6,6ăoriămaiămic ădecât lungimea medie a ramurii mixte a nectarinului standard V.T.-NH-53,ă aă c reiă valoareă esteă deă 71,8ă cm.(Tabelă nr.ă 42). (Foto nr.19)

Foto nr.19 – Ramura de rod la nectarin dwarf comparativ cu martorul standard (V.T. HN53)

114

Lungimea medie a unui internod a oscilat între 0,56 cm. (V.T.84-N-08)ăşiă0,84ăcm.(V.T.-83-B-01),ăfa ădeă2,21ăcm.ălaănectarinulăstandard.ăSeăconstat ăc ănectarinulădwarf are internodul de circa 3,4 ori mai scurt decât nectarinul standard. (Foto nr.20)

Foto nr.20 – Lungimea internodiilor la genotipurile de nectarin dwarf,

comparativ cu martorul standard

Tabel nr. 42 Num rulămediuădeămuguriăvegetativiăşiăfloriferiăpeăramuraămixt ăşiălaă

metruăliniar,ălungimeaăacesteiaăşiăaăinternodiilorălaănectarinulădwarf

Varianta

Ramuraămixt Num rămuguri / m.l. Lungime medie a

unui internod

(cm)

Lungime (cm)

Nr. muguri

vegetativi

Nr. muguri floriferi

Vegeta-tivi

Flori-feri

% muguri floriferi din total

3 V.T.GBsel.86NO 12,3 14,0 4,8 114 39 25 0,61 6 V.T.84MR10P11 10,9 9,6 3,2 88 29 25 0,57 9 V.T83-B-01 16,0 13,2 7,0 83 44 35 0,84 11 V.T.84-N-05 12,1 14,6 7,0 121 58 32 0,67 12 V.T.84-N-08 12,1 19,2 4,2 159 35 18 0,56

Nectarinul standard 1 V.T.HN 53 71,8 25,2 24,4 35 34 49,2 2,21

Num rulămediuădeămuguriăvegetativiădeăpeăramuraămixt ăeste cuprins între 9,6

(V.T.-84ăMR10P11)ă şiă 19,2ă (ăV.T.-84-N-08), comparativ cu nectarinul standard, la care este de 25,2.

Muguriiă floriferiă /ă ramuraămixt ăoscileaz ă întreă3,2ă (V.T.84-MR10P11)ăşiă7,0ă(V.T.83-B-01ăşiă(V.T.-84ăMR10P11),ăînătimpăceănum rulămediu de muguri floriferi / ramuraămixt ălaănectarinulăstandardăesteădeă24,4.

115

Raportatălaămetruăliniar,ănum rulămediuădeămuguriăvegetativiăoscileaz ăîntreă83ăla V.T.83-B-01ăşiă159ălaăV.T.84-N-08, iar la nectarinul standard este de 35.

Num rulămediuă deămuguriă floriferi pe metru liniar la nectarinul dwarf este cuprins între 29 (V.T.-84ăMR10P11)ăşiă58ă(V.T.84-N-05) , iar la nectarinul standard aceasta este de 34.

Procentul mugurilor floriferi din totalul mugurilor, constituie un caracter de soi şiăelăoscileaz ălaănectarinul dwarf între 18% la V.T.84-N-08ăşiă35%ălaăV.T.83-B-01, iar la standard el este de 49,2%.

Men ion măc ămajoritateaăgenotipurilorădeăpiersicăşiănectarinădwarfăprezint ăşiăbucheteă deă mai.ă Înă num ră mare,ă bucheteă deă maiă auă genotipurileă V.T.84-G-20 de piersică şiă genotipurileă V.T.84-M-R10P11, V.T.83-B-01, V.T.84-N-05ă şiă V.T.GBăsel.86N.O. de nectarin.

6.2.7. Arhitectonica sistemului radicular la piersicul dwarf, comparativ cu

cel standard Studiul sistemului radicular s-a efectuat prin metoda Prof. Oscamp-Dragav ev. Paralelăcuărândulădeăpomi,ălaădistan ădeă1,00ămădeătrunchiăs-aăs patăunătranşeuă

lungădeăunămetru,ălatădeă40ăcmăşiăadâncădeă80ăcm.ăPeăpereteleăinteriorăs-a efectuat un caroiaj din 10 în 10 cm care s-aăreprezentatăgraficăpeăhârtieămilimetric ,ăprin semne distincte,ăînăfunc ieădeăgrosime,ăloculăfiec reiăr d cini.ă(Fotoănr.21)

Foto nr.21 – Studiul sistemului radicular – metodaătranşeuluiă–Prof. Oscamp-

Dragav ev

S-aădeterminatănum rulădeăr d ciniăpeăcategoriiădeăgrosimeăşiăadâncimiăşiăs-au comparatădateleăob inuteălaăpiersiculădwarfăşiălaăcelăstandard.ă(Tabel nr.43 )

R d cinileăauăfostăgrupateăînăpatruăclaseădeăgrosime:ăŢ1ămm,ă1-3 mm, 3-10 mm şiă>10ămm.ă S-aăob inutăastfelăoăprezentareăclar ăaăr spândiriiăsistemuluiăradicularăpeăadâncime (Fig. nr. 6).

116

Tabel nr. 43 Num rulădeăr d ciniăpeăcategoriiădeăgrosimeăşiăadâncimi

a) piersic dwarf: VT-F- Sel.89 PO

Diame- trul

r d cinii (mm)

Adâncimea profilului (cm): Totalăr d cini

0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 Nr. %

< 1 mm 8 30 28 39 22 17 19 15 178 87

1-3 mm 1 1 4 8 3 - 4 - 21 10

3-10 mm - - - 2 - - - - 2 1

>10 mm - - - - - 1 2 - 3 2

TOTAL 9 31 32 49 25 18 25 15 204 100

% 4 15 16 24 12 9 12 8 100 x

b) piersic standard: Redhaven

< 1 mm 31 50 67 51 54 37 28 22 340 85

1-3 mm 7 9 12 5 3 3 4 3 46 11

3-10 mm 1 2 2 4 2 1 1 1 14 3

>10 mm - 1 1 - - - - - 2 1

TOTAL 39 62 82 60 59 41 33 26 402 100

% 10 15 20 15 15 10 8 7 100 x

Dină analizaă dateloră rezult ă c ă num rulă deă r d ciniă esteă deă 204ă laă piersiculă

dwarfăşiăaproapeăădubluă(402)ăla soiul standard, Redhaven. Atâtă laădwarfăcâtă şiă laă standardăpredomin ă r d cinileăcuăgrosimeaăsubă1ămm.ă

Acesteaă suntă înă num ră deă 178ă şiă reprezint ă 87%ădină totalulă r d ciniloră laă piersiculădwarf.

Laăstandard,ăr d cinileăcuăgrosimeaămaiămic ădeă1ămmăsuntăînănum rădeă340ăşiăeleăreprezint ă85%ădinătotalulăr d cinilor.

Distribu iaăr d cinilorăesteădiferit ălaăceleădou ătipuriădeăpiersicăanalizate,ăatâtăpeă categoriiă deă adâncime,ă câtă şiă caă m rimeă aă lor.ă Laă piersiculă dwarfă majoritateaăr d ciniloră suntă repartizateă întreă 20ă şiă 50ă cmă adâncimeă înă timpă ceă laă piersiculăstandard,ămajoritateaăr d cinilorăseăreg sescălaănivelulădeăadâncimeădeă10-60 cm.

Seăobserv ăc ă sistemulă radicularăesteămultămaiădezvoltată laăpiersiculă standardăcomparativ cu cel al piersicului dwarf în situa iaăînăcareăs-aăutilizatăacelaşiăportaltoi,ăpiersiculăfranc.ăSeăpoateăconcluzionaăc ăsoiulădwarfăareăoăinfluen ăputernic ăasupraăportaltoiului,ăreducândăaproapeălaăjum tateăvolumulăr d cinii.

117

Piersic dwarf V.T. F Sel.89 PO/piersic franc frecven aă(%)

Piersic standard REDHAVEN/piersic franc

frecven aă(%)

LEGENDA

grosimeaăr d cinilor < 1 mm o 1-3 mm ∆ 3-10 mm 10 mm

Fig.ănr.6ăRepartizareaăr d cinilorăpeăadâncimeă(metodaătranseului)

118

6.3ăPRODUCTIVITATEAăSOIURILORăDEăPIERSICăŞIăNECTARINăă Productivitatea,ă sauă capacitateaă deă produc ie,ă esteă oă însuşireă biologic ă foarteă

complex ă aă planteloră pomicoleă şiă deă celeă maiă multeă oriă aă constituit,ă obiectivulăprincipală aă majorit iiă programeloră deă ameliorare.ă Înă modă cert,ă productivitateaădepinde atât de bazaă ereditar ă aă soiuriloră şiă hibrizilor,ă câtă şiădeă condi iileădeămediuă(naturală şiă artificial)ă înă careă aceştiaă cresc,ă seă dezvolt ă şiă produc,ă condi iiă ceă potăfavorizaăsauădefavorizaămanifestareaăunorăînsuşiriăereditare.

Bazaă ereditar ă esteă aceeaă careă determin ă apari ia,ă într-oă anumit ă propor ie,ăpentruă fiecareă soiă şiă hibrid,ă aă elementeloră deă productivitate,ă cumă sunt:ă intensitateaăînfloritului,ă gradulă deă legareă şiă intensitateaă c deriiă fiziologiceă aă fructeloră laă pomiiăfructiferi (Ardelean M.,1986 ).

În aceleaşiă condi iiă deă clim ă şiă sol,ă soiurileă realizeaz ă produc iiă diferite.ă Seăpoateăafirmaăc ăproductivitateaăpomilorăesteădeterminat ăgenetică şiă eaă constituieăunăcarcter de soi.

Productivitateaăgenotipurilorădeăpiersicăesteăgrupat ăînăcinciăclase: 1. produc ieăfoarteăslab 2. produc ieăslab 3. produc ieămedieă(10-15 kg. pom ) 4. produc ieămare 5. produc ieăfoarteămare Înăgeneral,ăgenotipurileăpiticeăgeneticăsuntăproductiveăşiăfoarteăproductive. 6.3.1ăProduc iaădeăfructeăpeăpom S-aăanalizatăproduc iaămediaădeăfructeărealizat ădeăgenotipurileădeăpiersicăpitică

în perioada 1998 – 2002.ăMen ion măc ădinăcauzaăcondi iilorăclimaticeănefavorabileăăculturii,ăînăaniiă1999ăşiă2000,ăproduc iaădeăfructeăaăfostăafectat .ă(Tabelănr.ă44)

Tabel nr. 44

Produc iaămedieădeăfructeărealizat ăpe pom la piersicul dwarf în perioada 1998-2002

Varianta Produc iaădeăfructeăăkgă/ăpom

1998 1999 2000 2001 2002 Media 1 V.T.sel.89 P.O. 6,4 5,5 4,2 15,0 15,2 9,3 2 V.T.GD. P11 sel.90 P 3,8 3,7 5,5 8,3 9,7 6,2 4 Autumn R 15P4 7,5 5,8 5,3 12,5 14,5 9,1 5 V.T. 84 –G-08 5,8 5,7 5,6 12,3 16,3 9,1 7 VT 84-G-20 4,9 5,3 3,8 15,4 15,7 9,0 8 V.T. 83-A-20 6,8 5,2 3,7 14,3 15,9 9,2 10 V.T. 83-A-R18 P4 6,3 6,7 5,3 15,2 17,5 10,2 Piersic standard X = 8,9 1 Redhaven 8,5 10,5 14,3 25,2 25,0 16,7

119

Produc iaămedieădeăfructeădinăperioadaă1998-2002 a oscilat între 6,2 kg./pom (V.T.-GD-P11ă sel.ă 90ă P)ă şiă 10,2ă kg./pomă (V.T.ă 83-A-R18 P4). În medie, la genotipurileădwarfăeaăaăfostădeă8,9ăkg./pomăăfiindădeă1,9ăoriămaiămic ădecâtăproduc iaărealizat ădeăpiersiculăstandardă(ă16,7ăkg./pom).

Raportândă produc iaă laă unitateaă deă suprafa ,ă datorit ă densit iloră diferiteă laăplantare,ăseăconstat ăc ăproduc iaăpiersicilorăpitici este de 19,8 to/ha, iar a piersicului standard este de 13,9 to /ha, deci genotipurile de piersic pitic produc cu circa 6 tone fructe mai mult la hectar decât cele standard.

Laăgenotipurileădeănectarinăpiticăstudiate,ăproduc iaămedieărealizat ăînăintervalul 1998-2002, a oscilat între 6,9 kg./pom (V.T.-GB-sel.86ăNO)ăşiă11,2ăkg./pomă(V.T.84-N-08).

Mediaă experien eiă laă nectariniiă piticiă aă fostă deă 9,6ă kg./pom,ă comparativă cuănectarinul standard, care a realizat în aceeaşiăperioad ă12,7ăkg./pom,ădeciăaăfost de 1,3 oriămaiămic ădecâtăproduc iaămedieăaăstandardului.ă(Tabelănr.45)

Tabel nr.45

Produc iaămedieădeăfructeărealizat ăpeăpomălaănectarinulădwarf în perioada 1998-2002

Varianta Produc iaădeăfructeăăkgă/ăpom

1998 1999 2000 2001 2002 Media 3 V.T. GB sel. 86NO 5,0 5,6 4,2 9,7 10,1 6,9 6 V.T.84 M R10 P11 6,9 6,3 4,6 12,6 18,5 9,8 9 V.T.83-B-01 5,7 5,2 5,5 18,3 19,7 10,9 11 V.T.84-N-05 6,4 5,9 4,7 13,2 16,0 9,2 12 V.T.84-N-08 7,7 6,7 5,8 17,6 18,1 11,2 Nectarin standard X = 9,6 1 V.T. HN 53 7,8 10,3 12,0 16,5 16,8 12,7

Analizândăproduc iaăpeăpomăînăcorela ieăcuădensitateaădeăplantare,ăseăconstat ă

c ă nectariniiă piticiă realizeaz ă înămedieă 21,3 tone/ha, în timp ce standardul produce 10,6 tone/ha, deci este un raport favorabil pomilor pitici, care produc cu 10,7 tone mai multălaăhectar,ăadic ădublu.

6.3.2. Produc iaădeăfructeălaăunitateaădeăsuprafat Dateleă deă produc ieă culeseă înă perioadaă 1998-2002ă auă fostă prelucrateă şiăă

interpretate statistic. Laă piersiculă pitic,ămediaă experien eiă aă avută valoriă cuprinseă întreă 10,6ă t/haă înă

anulă2000ăşiă33,2ătone/haăînăanulă2002ă,ămediaăaniloră1998-2002, fiind de 19,7 to./ha. (Tabel nr. 46)

În anul 1998, varianta V2 a avut valori semnificativ negative (o), iar varianta V4 a avut valori semnificativ pozitive (*).

Înăanulă1999,ăvariantaăăV2ăşi-aămen inutăsemnifica ia,ăînătimpăceăvariantaăV10ăaăavut valori semnificativ pozitive (*).

Înăanulă2000,ăoăsingur ăvariant ,ăV8,ăaăavutăoăsemnifica ieănegativ ă(o). Înăaniiă2001ăşiă2002,ăV2ăaăavutăvaloriădistinctăsemnificativănegativeă(oo),ălucruă

careăaăr masăconstantăşiăpentruămediaăaniloră1998-2002.

Tabel nr. 46

Asigurareaăstatistic ăaăproduc ieiădeăfructeă(to/ha) la piersicul dwarf în perioada 1998-2002

Nr. var.

Varianta

1998 1999 2000 2001 2002 Media

Tone/ hectar

Diferen a fa ădeămedie Semnific

Tone/ hectar


Tone/ hectar


Tone/ hectar

Diferen a fa ăde medie Semnific

Tone/ hectar


Tone/ hectar


1 V.T.sel.89 P.O. 14,2 +1,1 12,2 +0,2 9,3 -1,3 33,3 +3,8 33,7 +0,5 20,5 +0,8 2 V.T.GD. P11 sel.90 P 8,4 -4,7 º 8,2 -3,8 º 12,2 +1,6 18,4 -11,1ºº 21,5 -11,7ºº 13,7 -6,0ºº 4 Autumn R 15P4 16,6 +3,5 * 12,9 +0,9 11,8 +1,2 27,8 -1,7 32,2 -1,0 20,3 +0,6 5 V.T. 84 –G-08 12,9 -0,2 12,7 +0,7 12,4 +1,8 27,3 -2,2 36,2 +3,0 20,3 +0,6 7 VT 84-G-20 10,9 -2,2 11,8 -0,2 8,4 -2,2 34,2 +4,7 34,9 +1,7 20,0 +0,3 8 V.T. 83-A-20 15,1 -2,0 11,6 -0,4 8,2 -2,4 º 31,8 +2,3 35,3 +2,1 20,4 +0,7 10 V.T. 83-A-R18 P4 13,9 +0,8 14,9 +2,9* 11,8 +1,2 33,8 +4,3 38,9 +5,7 22,7 +0,3

Media X 13,1 12,0 10,6 29,5 33,2 19,7 DL 5 % = 3,5 2,6 2,4 8,3 7,3 3,6

1 % = 5,4 3,9 3,7 11,1 11,0 5,5 0,1 % = 8,7 6,3 5,9 17,9 17,7 8,8

Piersic standard 1 Redhaven 7,1 x 8,7 x 12,0 x 21,0 x 20,8 x 13,9 x

121

Tabel nr.47

Asigurareaăstatistic ăaăproduc ieiădeăfructeă(to/ha) la nectarinul dwarf în perioada 1998-2002

(densitatea = 2222 pomi/ha )

Nr. var.

Varianta

1998 1999 2000 2001 2002 Media

Tone/ hectar


Tone/ hectar


Tone/ hectar


Tone/ hectar

Diferen a fa ăde medie Semnific

Tone/ hectar


Tone/ hectar


3 VT GB sel. 86 NO 11,1 -2,9 12,4 -0,8 9,3 -1,7 21,6 -10,1 22,4 -14,2 15,4 -5,9

6 V.T. 84-M R10 P11 15,3 +1,3 14,0 +0,8 10,2 -0,8 28,0 -3,7 41,1 +4,5 21,7 +0,4

9 V.T. 83-B-01 12,7 -1,3 11,6 -1,6 12,2 +1,2 40,7 +9,0 43,7 +7,1 24,2 +2,9 11 V.T.84-N-05 14,2 +0,2 13,1 -0,1 10,4 -0,6 29,3 -2,4 35,6 -1,0 20,5 -0,8

12 V.T.84-N-08 17,1 +3,1 14,9 +1,7 12,9 1,9 39,1 +7,4 40,2 3,6 24,8 +3,5

Media X 14,0 13,2 11,0 31,7 36,6 21,3 DL 5 % = 4,0 2,2 2,6 14,0 14,8 6,5

1 % = 6,7 3,7 4,3 23,3 24,6 10,9 0,1 % = 12,5 7,0 8,0 43,6 46,0 20,4

Nectarin standard ( densitatea 833 pomi/ha )

1 VT HN 53 6,5 x 8,6 x 10,0 x 13,7 x 14,0 x 10,6 x

122

În decursul celor cinci ani, s-auă ob inută valoriă pozitiveă oriă negativeă fa ă deămediaă ă experien ei,ă dară valorileă fiindă foarteă apropiate,ă nuă aă existată niciă oă corela ieăsemnificativ .ă

Comparândă valorileă produc ieiă (to/ha)ă realizateă deă genotipurile de nectarin piticeă (21,3ă to/ha)ă cuă valorileă standarduluiă (10,6ă to/ha),ă observ mă v ă produc iaă deăfructeălaăhectarăesteădubl ălaănectarinulăpitic,ădiferen aăfiindădeă10,7ătone/ha.

6.3.3ăValoareaăindiceluiădeăproductivitateălaăpiersiculăşiănectarinului dwarf Indiceleădeăproductivitateăreprezint ăraportulădintreăproduc iaărealizat ădeăpomă

înăKg.,ăşiăsuprafa aăsec iuniiătrunchiului,ăexprimat ăînăcm.². Pornindă deă laă produc iaă deă fructeă realizat ă înă perioadaă 1998-2002,ă şiă inândă

contădeăsuprafa aăsec iunii trunchiului, s-a putut calcula indicele de productivitate al piersicilor pitici (Tabel nr. 48). Valoarea medie a indicelui de productivitate a oscilat întreă0,08ăînăanulă1999ăşiă0,21ăînăaniiă2001ăşiă2002.

Deălaăunăanălaăaltul,ăauăexistatădiferen e,ăatâtăînăceeaăceăpriveşteăvaloareaăindiceluiăexperien ei.ăDeăexemplu,ăînăanulă1998,ădiferen aăfa ădeămedieăaăavutăvaloriăăpozitiveălaădou ădinăceleăşapteăgenotipuriăanalizateăşiăaăfostănegativ ălaăcelelalte.ăGenotipurileăV.T.F.sel.89ăP.O.ăşiăAutumnăR15ăP4-9 sel.86, au fost semnificativ pozitive (*). Acest fapt s-aămen inutăşiăînăanulă1999.

În anul 2000, genotipul V.T.-G.D.-P11sel.90P. a fost distinct semnificativ pozitivă (**),ă fa ă deă mediaă experien ei,ă înă timpă ceă genotipulă V.T.83-A-20, a fost semnificativ negativ (o).

Înă aniiă 2001ă şiă 2002,ă genotipulă V.T.F.sel.89P.O.ă aă fostă distinctă semnificativăpozitiv (**), iar genotipul V.T.G.D.P11-sel.90 P. , a fost semnificativ negativ (o).

Analizând media anilor 1998-2002,ăconstat măc ăgenotipulă ăV.T.83-A-R18P4 areăaceiaşiăvaloareăaăindiceluiădeăproductivitateăcuămediaăexperien eiă(0,15),ă înătimpăce genotipul V.T.F.sel.89.P.O. (0,21), a fost distinct semnificativ pozitiv (**), iar genotipul V.T.83-A-20 (0,12), a fost semnificativ negativ (o).

Comparativ cu piersicul standard, Redhaven, care a avut valoarea medie a indiceluiă deă productivitateă deă 0,32,ă constat mă c ă valoareaămedieă aă aceluiaşiă indiceăesteădeă2,13ăoriămaiămic ălaăformeleădwarfădeăpiersic.

La nectarinul pitic, valoarea medie a indicelui de productivitate a oscilat între 0,09ăînăanulă2000ăşiă0,24ăînăanulă2002,ămediaăexperien eiăpentruăperioadaă1998-2002 fiind de 0,17 (Tabel nr. 49).

Înă anulă 1999,ă nuă auă fostă diferen eă semnificativeă fa ă deă mediaă experien ei.ăVariantaă6ăaăavutăaceiaşiăvaloareăcuămediaăexperien eiă(0,18),ăvarianteleă3ăşiă9ăauăavutăvaloriănegative,ăiarăvarianteleă11ăşiă12ăauăavutăvaloriăpozitive.

În anul 1999, varianta V9 (V.T.83-B-01)ă aă fostă semnificativă negativ ă (o),ă înătimpăceăvarianteleăV3ăşiăV6ăauăavutăaceiaşiăvaloareăcuămediaăexperien eiă(0,14),ă iar varianteleăV11ăşiăV12ăauăavutăvaloriăpozitive.

Înă aniiă 2000ă şiă 2001,ănumaiăvariantaăV12ă (V.T.84-N-08)ă aă fostă semnificativ ă(*),ăiarăînă2002,ăvariantaăV3ăaăfostăsemnificativănegativ .

Analizând media anilor 1998-2002,ă seă constat ă c ă numaiă variantaăV12ă areă o semnifica ieăpozitiv (*)ăfa ădeămediaăexperien eiă(0,17).

Tabel nr. 48

Valoareaăindiceluiădeăproductivitateă(ăkg./cm²ăsec iuneătrunchi)ăşiăasigurareaăstatistic la piersicul dwarf în perioada 1998-2002

Nr. var.

Varianta

1998 1999 2000 2001 2002 Media Sec ă.ă trunch Kg/cm²

Diferen a fa ădeămedie Semnif

Sec ă.ă trunch Kg/cm²










1 V.T.sel.89 P.O. 0,23 +0,08 * 0,15 +0,04 * 0,10 +0,02 0,30 +0,09** 0,28 +0,07** 0,21 +0,06** 2 V.T.GD. P11 sel.90 P 0,12 -0,03 0,10 -0,01 0,12 +0,04** 0,15 -0,06 º 0,16 -0,05 º 0,13 -0,02 4 Autumn R 15P4 0,22 +0,07 * 0,14 +0,03 * 0,10 +0,02 0,20 -0,01 0,21 0,00 0,17 +0,02 5 V.T. 84 –G-08 0,14 -0,01 0,11 0,00 0,10 +0,02 0,20 +0,01 0,23 +0,02 0,16 +0,01 7 VT 84-G-20 0,11 -0,04 0,10 -0,01 0,06 -0,02 0,21 0,00 0,20 -0,01 0,14 -0,01 8 V.T. 83-A-20 0,13 -0,02 0,08 -0,03 º 0,05 -0,03 º 0,17 -0,04 0,17 -0,04 0,12 -0,03 º

10 V.T. 83-A-R18 P4 0,14 -0,01 0,11 0,00 0,07 -0,01 0,22 +0,01 0,20 -0,01 0,15 0,00 Media X 0,15 0,11 0,08 0,21 0,21 0,15

DL 5 % = 0,07 0,03 0,03 0,06 0,05 0,03 1 % = 0,11 0,04 0,04 0,09 0,07 0,05

0,1 % = 0,17 0,07 0,07 0,14 0,12 0,09 Piersic standard

1 Redhaven 0,25 x 0,27 x 0,29 x 0,43 x 0,36 x 0,32 x

124

Tabel nr. 49

Valoarea indicelui de productivitate ( kg./cm² suprafa aăsec iuniiătrunchiului)ăşiăasigurareaăstatistic la nectarinul dwarf în perioada 1998-2002

Nr. var.

Varianta

1998 1999 2000 2001 2002 Media













3 V.T. GB sel. 86 NO 0,15 -0,03 0,14 0,00 0,09 0,00 0,18 -0,05 0,15 -0,09 º 0,14 -0,03

6 V.T. 84-M-R10 P11 0,18 0,00 0,14 0,00 0,09 0,00 0,21 -0,02 0,27 +0,03 0,18 +0,01 9 V.T. 83-B-01 0,12 -0,06 0,09 -0,05 º 0,08 -0,01 0,23 0,00 0,24 0,00 0,15 -0,02

11 V.T. 84-N-05 0,21 +0,03 0,16 +0,02 0,10 +0,01 0,26 +0,03 0,28 +0,04 0,20 +0,03

12 V.T. 84-N-08 0,25 +0,07 0,16 +0,02 0,11 +0,02* 0,30 +0,07* 0,28 +0,04 0,22 +0,05*

Media X 0,18 0,14 0,09 0,23 0,24 0,17 DL 5 % = 0,08 0,05 0,02 0,07 0,09 0,05

1 % = 0,14 0,08 0,03 0,13 0,15 0,09 0,1 % = 0,27 0,15 0,07 0,24 0,29 0,17

Piersic standard

1 V.T. HN 53 0,22 x 0,23 x 0,21 x 0,26 x 0,23 x 0,23 x

125

Comparativ cu nectarinul standard, la care valoarea medie a indicelui de productivitate este de 0,23,ă seăconstat ăc ăvaloareaăacestuiă indiceă laănectarinulăpiticăesteădeă1,35ăoriămaiămic .

6.3.4ăValoareaăindiceluiădeăproduc ieăînăanulă2000 Indiceleă deă produc ieă reprezint ă raportulă dintreă produc iaă deă fructeă realizat ,ă

exprimat ăînăkg.ăşiăvolumulăcoroanei, exprimat în m³. Laă genotipurileă deă piersică pitică analizate,ă valoareaă indiceluiă deă produc ieă aă

oscilată întreă 1,42ă kg/m³ă laă varaiantaă V8ă şiă 7,86ă kg./m³ă laă variantaă V2,ă mediaăexperien eiăăfiindădeă3,82ăkg./m³.ă(Tabelănr.ă50 şiăGraficănr.7).

Tabel nr. 50

Valoareaăindiceluiădeăproduc ieă(ăkg./ăm³ăvolumăcoroan )ăşiăasigurareaăstatistic a acestuia la piersicul dwarf în anul 2000

Nr. var.

Varianta Indicele de produc ie

Kg / m³ vol. cor.

Diferen aăfa ădeămediaăexperien ei Semnifica ia

1 V.T.sel.89 P.O. 5,00 +1,18 -

2 V.T.GD. P11 sel.90 P 7,86 +4,04 *

4 Autumn R 15P4 3,98 +0,16 -

5 V.T. 84 –G-08 4,00 +0,18 -

7 VT 84-G-20 1,81 -2,01 -

8 V.T. 83-A-20 1,42 -2,40 -

10 V.T. 83-A-R18 P4 2,64 -1,12 -

Media X 3,82

DL 5 % = 2,87

1 % = 4,34

0,1 % = 6,97

Piersic standard

1 Redhaven 1,62 x x

Diferen aă fa ă deă mediaă experien eiă ă scoateă înă eviden ă faptulă c ă oă singur ă

variant ăăşiăanumeăV2ă(V.T.GD-P11sel.90P)ăesteăsemnificativăpozitiv . Comparativ cu piersicul standard (1,62 kg./m³) valoarea medie a indicelui de

produc ieălaăgenotipurileăpiticeăesteădeă2,35ăoriămaiămare. Laăgenotipurileădeănectarinăpitic,ăînăanulă2000,ăvaloareaăindiceluiădeăproduc ieăaă

fostă cuprins ă întreă 2,58ă kg./m³,ă variantaă V9ă şiă 6,30ă kg/m³ă laă variantaă V12ă (Tabelănr.ă51ăşiăGraficănr.8).

Mediaă experien eiă aă fostă deă 3,90kg/m³ă şiă valorileă varianteloră fiindă foarteăapropiate,ănuăexist ăniciăoăsemnifica ieăstatistic .

Comparativă cuă nectarinulă standard,ă careă areă indiceleă deă produc ieă esteă deă1,13kg./m³, valoarea medie a genotipurilor pitice este de 3,45 ori mai mare.

126

0

2

4

6

8

V.T.

F.sel.89

PO

V.T. GD

P11

sel.90

AUTUMN

R15P4-9

sel.86

V.T. 84-

G-08

V.T. 84-

G-20

V.T. 83-

A-20

V.T. 83-

A-R18P4

sel.89Grafic nr. 7 - Valoarea indicelui de producţie (kg/mc volum coroană) la piersicul dwarf în anul

2000

Tabel nr. 51 Valoareaăindiceluiădeăproduc ieă(ăkg./ăm³ăvolumăcoroan )ăşiăasigurareaăstatistic

a acestuia la nectarinul dwarf în anul 2000

Nr. var.

Varianta Indicele de produc ie

Kg / m³ vol. cor.

Diferen aăfa ăde media experien ei

Semnifica ia

3 V.T.GB sel.86NO 4,42 +0,52 - 6 V.T. 84 M R10 P11 2,75 -1,15 - 9 V.T. 83 –B-01 2,58 -1,32 -

11 V.T. 84-N-05 3,46 -0,44 - 12 V.T.-N-08 6,30 +2,40 -

Media X 3,90

DL 5 % = 2,67

1 % = 4,42

0,1 % = 8,27

Nectarinul standard 1 V.T. HN 53 1,13 x x

127

6.3.5 Principalele caracteristici fizico-chimice ale fructelor S-auăefectuatăm sur toriăbiometriceăasupraăfructelorăînăaniiă1998,1999,2001ăşiă

2002, la variantele dwarf analizate, ca şiă laă soiulă standardăRedhavenă (Tabel nr. 52) astfelăîncâtăvalorileămediiăob inuteăs ăseăpoat ăcomparaăîntreăele.

Tabel nr. 52

Valoarea principalelor caracteristici fizico-chimice ale fructelor la piersicul dwarf în perioada 1998-2002

Nr. var.

Varianta Anul

Caracteristici fizice Caracteristici chimice Greutate

fruct ( g )

Greutate sâmbure

( G )

Sâmbure ( % )

Substan a uscat ( % )

Aciditate g % acid

malic 0 1 2 3 4 5 6 7

1 VT F sel 89

PO

1998 63,0 7,2 11,4 11,0 0,60 1999 70,0 8,5 12,1 11,0 0,69 2001 64,0 7,8 12,2 11,0 0,66 2002 71,0 7,0 9,9 9,0 0,48

Media 67,0 7,6 11,4 10,5 0,61 Fermitatea pulpei = 3,12 Kg f / cm² Densitatea pulpei = 0,82 g / cm ³

Vitamina C 6,60 mg %

128

0 1 2 3 4 5 6 7

2 VT GD P11

sel 90 P

1998 195,0 8,1 4,2 10,5 0,60 1999 145,0 7,5 5,2 10,0 0,43 2001 102,0 7,3 7,2 10,0 0,45 2002 151,0 8.5 5,6 12,0 0,48

Media 148,2 7,8 5,5 10,6 0,49 Fermitatea pulpei =1,03 Kg f / cm² Densitatea pulpei = 0,95 g / cm ³


0 1 2 3 4 5 6 7

4 Autumn

R15 P 4 - 9

1998 97,0 7,0 7,2 10,0 0,51 1999 88,0 6,5 7,8 12,2 0,75 2001 120,0 9,0 7,5 9,0 0,65 2002 165,0 11,0 6,7 8,0 0,63


Vitamina C 7.03 mg %

5 VT 84 G 08

1998 98,0 9,4 9,6 10,5 0,64 1999 93,0 9,0 9,7 11,5 0,70 2001 121,0 14,0 11,6 10,0 0,89 2002 160,0 9,0 5,6 9,5 0,83



7 VT 84 G 20

1998 123,0 6,2 5,0 11,0 0,90 1999 100,0 6,0 6,0 12,0 0,80 2001 115,5 6,5 5,6 11,0 0,89 2002 105,0 9,1 8,7 9,5 0,73


Vitamina C 7.00 mg %

8 VT 83 A 20

1998 156,0 6,0 3,8 10,0 0,63 1999 98,0 7,0 7,1 9,5 0,60 2001 128,0 7,3 5,7 12,0 0,82 2002 92,0 6,5 7,1 10,0 0,70



10 VT 83

AR18P4

1998 88,0 5,2 5,9 10,0 0,58 1999 85,0 5,8 6,8 9,7 0,73 2001 93,0 6,5 7,0 10,0 0,56 2002 101,0 7,5 7,4 10,0 0,87



Piersic standard 1 Redhaven 1998 120,0 7,0 5,8 10,7 0,70

1999 115,0 7,0 6,1 10,0 0,77 2001 120,0 7,3 6,1 10,5 0,75 2002 107,0 9,5 8,9 10,5 0,61

Media 115,5 7,7 6,7 10,4 0,71

129

Înăceeaăceăpriveşteăgreutateaămedieăaăfructuluiă(realizat ăcaămedieăaăcelorăpatruăani),ă seă constat ă c ăpatruădină şapteăgenotipuriă dwarfă auăvaloriămaiămariădecâtă soiulăstandard Redhaven (115,5 g.).

Cele mai mari valori le au genotipurile V.T.-G.D.-P11sel.90P. (148,2 g.), V.T.83-A-20ă(118,5ăg.)ăşiăV.T.84-G-08 (118,0 g.).

Greutateaămedieă aă unuiă sâmbure,ă oscileaz ă laă formeleă dwarfă întreă 6,2ă grameă(V.T.-83-A-R18P4)ăşiă10,3ăgrameă(V.T.84-G-08) , în timp ce greutatea medie a unui sâmbure a soiului standard este de 7,7 grame.

Raportul sâmbure/fruct a avut valori cuprinse între 5,5 % ( V.T. G.D. P11sel.90P)ăăşiă11,4ă%ă(V.T.-F.sel.89 P.O.) iar la soiul Redhaven, a avut valoarea de 6,7 %.

Fermitatea pulpei a avut valori cuprinse între 1,03 kg f /cm² (V.T.-GD P11 sel.90P)ăşiă3,53ăkgf/cm²ă(V.T.84-G-08).

Densitatea pulpei a avut valori medii care au oscilat între 0,82 g/cm³ (V.T.Fsel.89P.O.)ăşiă0,95g/cm³ă(V.T.ăGDăP11ăsel.90P),ădeciăauăfostăvaloriăapropiate.

Carcteristicile chimice ale fructelor de piersic dwarf analizate au fost „substan aă uscat ”(exprimat ă refractometric)ă ,ă „aciditatea”ă (grameă%ă acidămalic)ă şiă„vitaminaăC”ă(mgă%).

Substan aăuscat ăaăavutăvaloriăcuprinseăîntreă9,8ă%ă(AutumnăR15ăP4-9)ăşiă10,9ă% (V.T.84-G-20) ,ăasem n toareăcuăvaloareaămedieăaăsoiuluiăRedhavenă(10,4ă%).

Aciditatea a oscilat între 0,49 g % (Autumn R15 P4-9)ăşiă0,83ăg%(V.T.84-G-20)ăfa ădeă0,71ăg%ălaăpiersiculăstandard.

Con inutulăfructelorăînăvitaminaăCăaăfostăcuprinsăîntreă6,60ămg%ă(V.T.F.sel.89 P.O.ăşiăV.T.ă83-A-20ă)ăşiă8,60ămg%ă((V.T.84-G-20).

Propiet ileă fiziceă aleă genptipuriloră deă nactarină dwarf (tabel nr.53) analizate comparativăcuănectarinulăstandardăV.T.H.N.53ăscotăînăreliefăurm toareleăaspecte:

− greutatea medie a fructelor are valori mai mari la cele cinci genotipuri de dwarfăcomparativăcuăstandardulă (82ăgrame).ăGreutateaăoscileaz ă întreă85,5ăgrameălaăV.T.84ăMR10ăP11ăăşiăă113,5ăgrameălaăV.T.84-N-08;

Tabel nr. 53

Valoarea principalelor caracteristici fizico-chimiceale fructelor la nectarinul dwarf în perioada 1998-2002

Nr. var.

Varianta Anul

Caracteristici fizice Caracteristici chimice Greutate

fruct ( g )

Greutate sâmbure

( G )

Sâmbure ( % )

Substan a uscat ( % )

Aciditate g % acid

malic 0 1 2 3 4 5 6 7

3 VT GB

Sel 86 NO

1998 90,0 5,6 6,2 10,0 0,52 1999 100,0 9,0 9,0 12,0 0,67 2001 87,0 8,5 9,8 11,0 0,6 2002 90,0 9,3 10,3 13,0 0,40



130

0 1 2 3 4 5 6 7

6 VT 84 M R10 P11

1998 70,0 4,5 6,4 11,0 0,70 1999 100,0 8,5 8,5 11,5 0,73 2001 88,0 6,0 6,8 12,5 0,89 2002 84,0 6,0 7,1 10,0 0,97



9 VT 83 B 01

1998 128,0 6,5 5,1 11,0 0,60 1999 95,0 6,5 6,8 10,0 0,65 2001 95,0 6,5 6,8 10,5 0,60 2002 103,0 8,5 8,2 10,0 0,56



11 VT 84 N 05

1998 102,0 5,8 5,7 10,0 0,40 1999 98,0 6,0 6,1 11,5 0,70 2001 84,0 6,8 8,1 10,5 0,62 2002 105,0 5,5 5,2 10,5 0,36



12 VT 84 N 08

1998 123,0 6,8 5,5 11,0 0,37 1999 100,0 6,0 6,0 10,5 0,50 2001 96,0 8,3 8,6 12,0 0,38 2002 135,0 7,0 5,2 10,5 0,50

Media 113,5 7,0 6,3 11,0 Fermitatea pulpei = 3,28 Kg f / cm² Densitatea pulpei = 1,03 g / cm ³


Nectarin Standard

1 VT 84 HN 53

1998 92,0 4,0 4,3 14,3 0,49 1999 80,0 3,5 4,4 15,0 0,46 2001 80,0 4,0 5,0 13,0 0,55 2002 76,0 5,5 7,2 11,5 0,50

Media 82,0 4,2 5,2 13,4 0,50

− greutatea medie a unuiăsâmbureăoscileaz ă întreă6,0ăgrameă(V.T.84-N-05)ăşiă

8,1 grame (V.T.G.B.sel.86N.O.) , iar la standard valoarea medie este de 4,2 grame; −fermitateaăpulpeiăoscileaz ăîntreă4,15ăkgf/cm²ă(V.T.84-N-08)ăşiă3,28ăkgf/cm²ă

(V.T.G.B.sel.86-N.O.).ă Seă constat ă c ă fermitatea pulpei este mult mai mare la nectarinul dwarf , comparatic cu piersicul dwarf;

−densitatea pulpei a avut valori cuprinse între 0,94 g/cm³ (V.T.83-B-01)ăşiă1,04ăg/cm³ (V.T.84 MR10 P11), iar aceste valori sunt mai mari decât în cazul fructelor de piersic dwarf.

Caracteristicile chimice la nectarinele dwarf auă permisă caă valorileă mediiă s ăpoat ăfiăanalizateăşiăcomparateăcuăceleădeălaănectarinulăstandard,ăcâtăşiăcuăceleădeălaăgenotipurile de piersic dwarf.

Substan aă uscat ă aă oscilată întreă 10,4%ă (V.T.83-B-01)ă şiă 11,5ă %ă(V.T.G.B.sel.86-N.O.), în timp ce standardul are media de 13,4%. Valorile la nectarinul dwarf sunt mai mari decât la piersicul dwarf.

131

Aciditatea a avut limite cuprinse între 0,43g% acid malic (V.T.84-N-08)ăşiă0,82ăg%( V.T.84-M-R10P11), în timp ce martorul standard a avut valoarea de 0,50 g %. Aciditateaăaăavutăvaloriăsemnificativeăatâtălaăpiersiculăcâtăşiănectarinulădwarf.

Vitamina C a oscilat între 7,90 mg% (V.T.84-N-08)ăşiă8,70ămg%ă(V.T.84-N-05)ăşiăacesteăvaloriăauăfostămaiămariădecâtăcele din fructele de piersic dwarf.

6.4ăCOMPORTAREAăFA ăDEăATACULăPRINCIPALELORăBOLI Rezisten aălaăboliăşiăd un toriăconstituieăunulădinăceleămaiăstringenteăobiectiveă

deăameliorareăaăplanteloră.ăChiarăşiălaăspeciileăhorticoleălaăcareăcombatereaăchimic ăaăboliloră şiă d un toriloră esteă eficient ,ă creareaă deă soiuriă genetică rezistenteă duceă laăserioaseăeconomiiădeămunc ăşiămateriale,ălaăoădepoluareăaămediuluiăînconjur torăprinăsistarea tratamentelor chimice sau prin reducerea lor (Ardelean M., 1986).

Cel mai important beneficiu pe care îl aduc pomiculturii soiurile rezistente la boliăşiăd un tori,ăesteăstabilitateaăproduc iilorădeălaăunăanălaăaltul.ăSoiurileărezistenteăvorădaăproduc iiăconstanteăînăfiecareăană,ăindiferentădeăintensitateaăataculuiăbolilorăşiăd un torilorăsauădeăposibilit ileădeăcombatereăchimic ăaăacestora.

Rezisten aăesteăcondi ionat ăatâtădeăereditateaăspecieiăgazd ăcâtăşiădeăereditateaăagentuluiăpatogenăsauăd un tor,ăprecumăşiădeă interac iuneaăacestoraăcuăcondi iileădeămediu.

La unele soiuri rezisten aăfa ădeăoăanumit ăboal ăesteădeterminat ămonogenic,ălaă alteleă esteă determinat ă poligenic,ă iară alteleă auă determinismă atâtă monoă câtă şiăpoligenic.

Piersiculăşiănectarinulăpitic,ăcaăşiăpiersiculăşiănectarinulăstandardăsuntăafecta iădeănumeroase boli, careăpotăfiădeănatur ăvirotic ,ăbacterian ,ăsauămicotic .ă

Pentruă c ă înă condi iileă riiă noastreă celeă maiă mariă problemeă leă ridic ă bolileămicotice, vom face referire la câteva dintre ele:

-B şicareaă frunzelor,ă produs ădeă ciupercaă „Taphrinaădeformans”ă esteăo boal ăp gubitoare,ăcareăatac ăfrunzeleăşiăl stariiătineri,ăînătimpulăprim verii,ăiarăuneoriăatac ăşiăfructele,ăînălunaăiulie.ăBoalaăesteăfavorizat ădeăprim verileăumedeăşiăreci.ăFrunzeleăpară b şicate,ă suntă deformate,ă încre ite,ă groase,ă devină brun-violacee,ă casanteă şiă cadăcândăvremeaădevineăcald ăşiăuscat .ăProduc iaăesteădiminuat ădinăcauzaădefolieriiăşiădebilit riiăpomilor.

Pentruă combatereaă acesteiă boliă seă recomand ă atâtă m suriă deă igien ă cultural ă(strângereaă şiă ardereaă organeloră atacateă ,ă oriă îngroparea lor,ă înă scopulă diminu riiărezerveiă biologice)ă câtă şiă m suriă deă combatereă chimic .ă Seă recomand ă efectuareaătratamentelorăcuăzeam ăbordelez ă2%,ăsauăpolisulfur ădeăbariuă6%ă,ăaplicateătoamna,ădup ăc dereaăfrunzelorăşiăprim vara,ăînainteădeăpornireaăînăvegeta ie.ăUnăaltătratamentăcuă zeam ăbordelez ,ă cuă concentra iaădeă1ă%ăsauă cuăTurdacuprală0,5ă%ăseă aplic ă laăumflareaămuguriloră floriferi.ă Dup ă scuturareaă petaleloră seă aplic ă 2-3 tratamente cu Captadin, Merpan 0,25 % sau Vandozeb 0,2 %, Folpan 0,25 % , Cuprozin 50 PU-0,2 % etc.

-F inareăpiersiculuiă produs ădeăciupercaă„Sphaerothecaăpannosa”ăesteăoăboal ăr spândit ă înă Romania.ă Ataculă seă declanşeaz ă dină lunaă iunieă ,ă peă ambeleă fe eă aleă

132

frunzelor;ă peă acesteaă apară peteă albicioaseă cuă aspectă pulverulent,ă careă ini ială sunt izolateăşiăapoiăconflueaz .

Frunzeleăr mânămici,ăseăr sucesc,ăseăbrunific ăşiăcad.ăPeăl stariă,ăpetele,ăini ialăalbicioase,ădevinăp sloase,ăşiăl stariiăseădebiliteaz ,ăvârfurileălorăseăîndoaieăşiăseăusuc .

Peăfructeăaparăpeteăp sloase,ămaiămariă,oriămai mici, iar atacul este mai frecvent la nectarine.

Apari iaăşiădezvoltareaăf inareiăesteăfavorizat ădeătemperaturaădeăcircaă20ăºCăşiădeăumiditateaăatmosferic ărelativ ăridicat ă(90-100 %).

Seărecomand ăatâtămetodeădeăigien ăcultural ăcâtăşiătratamenteăchimice aplicate înăperioadaăcreşteriiă l stariloră şiăaă form riiă fructelor,ăcareăseă repet ă laă10-12 zile cu sulf muiabil 80-0,4%, Karathane- 0,1%,ăNimrodă0,05ă%,ăpreventivăşiă0,1ă%,curativ,ăMetoben 70 PU-0,1%, Afugan 0,1%, Anvil 5 Sc-0,04%, Bumper 250EC-0,03% (AntoniaăIvaşcu,2002).

-Ciuruirea frunzelor,ă produs ă deă ciupercaă „Stigminaă carpophila”ă (Lev),ă sin.ă„Coryneumă beijerinckii”,ă atac ă frunzele,ă l stariiă înă creştereă şiă fructele.ă Boalaă esteăfavorizat ă deăprim verileăploioase,ă iarăperioadaădeă incuba ieăesteădeă4-14 zile de la producereaăinfec iei.

Ciupercaăgerminez ădeălaăoătemperatur ădeă2ăºC,ăiarăoptimulăpentruădezvoltareaăei este 19-20ăºCă(SilviaăMurg,1999,ăcitat ădeăAntoniaăIvaşcu,ă2002).

Seă recomand ă m suriă deă igien ă cultural ă toamnaă şiă prim vara,ă înă planta ii,ăprecumăşiăaplicareaătratamentelorăchimice.

Toamna,ădup ăc dereaăfrunzelor,ăcaăşiăprim vara,ălaădezmugurit,ăseărecomand ăstropiriăcuăzeam ăbordelez ă2%ăsauăDithaneăM-45, sau Captadin 0,25%.

Înă timpulă vegeta iei,ă seă recomand ă stropiriă repetateă cuă Rovral 50 PU-0,15%, Bayleton 25 W P-0,05%, Metoben 70 PU-0,07%, Dithane M-45-0,02% sau Captadin 50 WP-0,25%, Rubigan 0,04%, sau Benlate 0,07%.

Pentruăcombatereaăciuruiriiăfrunzelorăşiăaămoniliozeiă,ăValerianăSeverină(1999)ărecomand ăefectuareaădeătratamenteăcuăCuprozin 50 PU-0,2%ăsauăpolisulfur ădeăbariuă1%.

-Monilioza,ă produs ă deă „Moniliniaă laxa”ă şiă „Moniliniaă fructigena”,ă atac ăpiersiculă şiă nectarinulă dwarfă înă specială înă aniiă cuă multeă precipita iiă şiă temperaturiăsc zute,ăînăperioadaăînflorituluiăşiăaămatur rii fructelor.

Conformă metodologieiă „Descriptor-I.P.G.R.I.,ă Roma,2000,ă rezisten aă fat ă deăatacul ciupercii Monilinia sp. se face în cinci clase, acordându-se un punctaj pentru pentruăfiecareăclas ă:

- Clasa I soiuri rezistente, - Clasa II soiuriăpu inăsensibile, - Clasa III soiuri intermediare, - Clasa IV soiuri sensibile, - Clasa V soiuri foarte sensibile . Men ion mă c ă nectarinulă pitică esteă cevaă maiă sensibilă laă monilioz ,ă elă

încadrându-se în clasele I-IIIă ,ă comparativă cuă piersiculă pitic,ă careă seă încadreaz ă înăclasele I-II.

Oămareăimportan ăînăcombatereaăacesteiăboliăoăareăigienaăcultural ,ăcareăconst ăînăadunareaăşiăardereaăfructelorămumifiateăşiăaăl starilorăataca i.ăDesigur,ăesteănecesar ă

133

şiă efectuarea unei combateri chimice viguroase, efectuate în momentul cheie, la avertizare

Alteă boliă deă natur ămicotic ă careă atac ă piersiculă şiă nectarinulă suntă „ă uscareaăramurilorăşiăaăl starilor”ăprodus ădeăCytosporaăcincta,ă„cancerulăuscatăalăpiersicului”,ăprodusă deă Fusicoccumă amygdali,ă şiă „boalaă plumbului”ă produs ă deă Stereumăpurpureum.

Laăpiersiculăşiănectarinulăpiticăgenetică,ăprimeleădou ăboliă,men ionateămaiăsusă,ăaparăfoarteărar,ăiarăboalaăplumbuluiănuăaăfostăidentificat .

Laă S.C.D.P.ă Constan a,ă s-au efectuată experimentală infec iiă artificialeă cuăinocululă„Cytosporaăcincta”ă(ăM.Trandafirescu,ă1996).ăPrinăaceast ămetod ăs-au putut selectaăgenitoriăcuărezistent ăşiă/ăsauătoleran ăfa ădeăacestăagentăpatogenăşiătotodat ăs-auă câştigată 3-4ă aniă fa ă deă posibilitateaă selec ieiă acestoraă înă condi iileă naturale,ă deăcâmp,ăînăanumi iăani,ăînăcareăataculăacestuiăagentăpatogenăarăfiăfostăfoarteăputernic.

Dintreă d un toriiă piersiculuiă şiă nectarinuluiă amintimă p duchiiă deă frunzeă(Myzodesăpersicae),ămoliaăv rgat ă(Anarsia lineatella) etc.

Pentruă culturaă piersicului,ă combatereaă chimic ă aă boliloră şiă d un toriloră esteăstrictănecesar .ăTratamenteleătrebuieăf cuteăălaăavertizareăşiăînămomentulăcheie,ăatâtăînăperioadaădeărepaus,ăcâtăşiăînăvegeta ie,ăcuăceleămaiăeficienteăproduse,ăînăconcentra iileăindicateă deă specialişti.ă Al turată anex mă ună modelă deă combatereă chimic ă aăprincipalelorăboliăşiăd un toriă(Tabelănr.54 )

Pentruăcondi iileădinăDobrogea,ăMarioaraăTrandafirescuărecomand ăefectuareaăurm toarelorătratamenteăpentruăprotejareaăpiersicului, pe fenofaze:

Repaus profund -Zeam ăbordelez ă2ă% -Polisulfur ădeăbariuă6ă%ă+ -Carbetox 1 % sau Oleocarbetox ori Oleoekalux sau US-1,toate 1,5 %. Umflarea mugurilor -Zeam ăbordelez ă1ă% Buton roz

Tabel nr. 54

Schema de tratamente la piersic (dup ăAntoniaăIvaşcu,2002)

Fenofaza Bolileăşiăd un torii

deăcomb tut Produsul

recomandat Conc.

% 1 2 3 4

Repaus vegetativ

-Coccide -Ou ădeă:ăafide,ăacarieni,ăinsecteădefoliat. -Formeădeărezisten ălaămajoritateaăbolilor

-Oleoecalux 3 CE -Oleocarbetox -Polibar 45 PU

1,5 3 6

Umflarea mugurilor

-B şicareaăfrunzeloră(Taphrinaădef.) -Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) -Uscarea ramurilor (Cytospora cincta) -Monilioze (Monilinia sp.) -Rap nă(Venturiaăcarpophila) -Ciuruireaăbacterian ăaăfrunzelor (Xantomonas campestris pv.pruni)

-Cuprozir 50 PU -Turdacupral 50 PU

0,3 0,3

134

1 2 3 4 Dezmugurit

(buton verde) -B şicareaăfrunzelor -Ciuruireămicotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -Uscarea ramurilor -Ou ădeăacarieni

-Cuprozir 50 PU -Turdacupral 50 PU -USI-92%

0,3 0,3

1,5

Buton roz -B şicareaăfrunzelor -Monilioze -Ciuruireămicotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -Uscarea ramurilor -Rap n -Molia piersicului (Anarsia lineatella)

-Ziradin 75 PU + -Sumilex 50 PU -Talstar 10 EC -Sumithion 50 EC

0,4

0,1

0,04 0,1

10-15 % din flori au începutăs -şiăscuture petalele

-B şicareaăfrunzelor -Monilioze -Ciuruireămicotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -Uscarea ramurilor -Rap n -Moliiăă(AnarsiaălineatellaăşiăCydiaămolesta),ăafide, insecte defoliatoare

-Merpan 50 WP -Folpan 50 WP -Dithane M 45 -Ziram 75 PU -Cascade 5 EC -Fastac 10 EC

0,25 0,2 0,2 0,4

0,05 0,015

Fructul cu Ø de 0,5-1 cm.(la avertizare)

-B şicareaăfrunzelor -Ciuruireămicotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -Uscarea ramurilor -Rap n -Molii , afide, insecte defoliatoare

-Merpan 50 WP -Folpan 50 WP -Dithane M 45 -Ziram 75 PU -Sonet 100 EC -Ekalux S

0,25 0,2 0,2 0,4

0,05 0,075

Fructul cu Ø 1,5-2,0 cm. ( la avertizare)

-B şicareaăfrunzelor -F inarea -Ciuruireămicotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -Uscarea ramurilor -Rap n -P ducheleădinăSanăJose, molii, afide, etc.

-Systhane 12,5 -Score Top 20 WG -Punch 40 EC -Ekalux S -Reldan 40 CE

0,04 0,025 0,005 0,075

0,15

Fructul cu Ø 2,5-3,0 cm. ( la avertizare)

-Ciuruireămicotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -F inareaă(Sphaerothecaăpannosa,var.p.) -Uscarea ramurilor -Rap n -P ducheleădinăSanăJose,ămoliiăă,ăafide,ăetc. -Acarieni

-Merpan 50 WP -Folpan 50 WP -Bumper 250 EC -Karathane LC -Actellic 5 EC -Decis 2,5 EC -Mitac EC -Demitan 200 CE -Nissorun WP

0,2 0,3

0,03 0,05 0,2

0,05 0,2

0,05 0,03

Fructul de m rime normal -pârg ă(ălaăavertizare)

-Ciuruireămicotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -Monilioza -F inarea -Moliaăoriental

-Sumilex 50 WP -Rovral 50 PU -Microthiol special -Saprol 190 CE -Dimilin 25 WP

0,1 0,1 0,4

0,125 0,03

30 % frunze c zute

-B şicareaăfrunzelor -Ciuruireămicotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -Uscarea ramurilor -Coccide - afide, insecte defoliatoare etc.

-Cuprozir 50 PU -Turdacupral 50 PU -Carbetox 37 EC -Sinoratox 35 CE

0,3 0,3-0,4

0,5 0,2

95-100 % frunzeăc zute

-B şicareaăfrunzelor -Ciuruire micotic ăşiăbacter.ăaăfrunzelor -Uscarea ramurilor, etc.

-Cuprozir 50 PU -Turdacupral 50 PU

0,3 0,4

135

-Tiuran 0,5 % -Ziramăă0,5ă%ăsauăăzeam ăbordelez ă0,5ă% Scuturarea petalelor -Dithane M 45 0,2 % -Captadin 0,25 % -Derosal 50 0,25 % -Systhane 12 EC 0,04 %

ÎnăpoligonulăexperimentalăalăS.C.D.P.ăConstan a,ădinăcauzaănumeroaselorăsoiuriăşiăgenotipuriăexistenteă (numaiă înăcolec iaăna ional ăexist ă841ăgenotipuriădeăpiersic,ăpaviiă şiă nectarine)ă tratamenteleă seă sisteaz ă odat ă cuă intrareaă înă prepârg ă aă soiurilorăextratimpuriiăşiătimpurii,ăşiăseăreiauăabiaăînătoamn ,ădup ărecoltareaăultimelorăsoiuri.

S-auă f cută studiiăprivindăsensibilitateaăunorăgenotipuriădeăpiersicăpitică fa ădeăatacul pricipalelor boli (Tabel nr. 55).

La Taphrina deformans,ădinăceleăşapteăgenotipuri analizate, patru au note de 0-1,ă fiindă f r ă atacă sauă foarteă pu ină atacateă şiă treiă auă avută notareaă ă 0-2, fiind mediu atacate.

Men ion măc ăsoiulămartor,ăRedhaven,ăaăfostănotatăcuă0-1,ăaăavutăfrecven aădeă41,7ă%ăşiăintensitateaăataculuiă1,7ă%ăfiindăcomparabil cu valorile piersicilor pitici.

La Sphaeroteca pannosa,ă careă produceă f inareaă piersicului,ă toateă celeă şapteăvariante de piersic pitic au avut note între 0-1,ă frecven aă aă oscilată întreă 57,1ă % (V.T.84-G-20ă )ă şiă85,7ă%ă(V.T.83-A-R18 P4 ), în timp ce intensitatea a avut valori cuprinseăîntreă0,7ăşiă1,6ă%ă.ăMartorulăaăavutănoteă0-1ă,ăfrecven aăă83,3ă%ăşiăintensitateaădeă1,7ă%,ăvaloriăasem n toareăcuăceleăde inuteădeăpiersiciiădwarf.

La Coryneum beijerinckii, patru variante au note de 0-1ăşiătreiăăauăfostănotate cu 0-2, iar soiul standard a avut notarea 0-2.ăFrecven aăoscileaz ălaăformeleăpiticeăîntreă42,8 % (V.T.84-G-20)ă şiă 70,6%ă (V.T.83-A-20). Intensitatea a avut valori cuprinse între 0,8 % (V.T.84-G-20)ă şiă 2,1ă%ă (Autumnă R15ă P4-9). Soiul Redhaven a avut frecven aă deă 76,0ă%ă şiă intensitateaă deă 2,3ă%,ă fiindă ă doarămaiă sensibilă ă laă ciuruireaăfrunzelor, comparativ cu piersicii pitici.

Laănectarinulădwarf,ăsensibilitateaăfa ădeăataculăciuperciiăTaphrina deformans esteănotat ăcuă0-2 la patru din cele cinci genotipuriăanalizate.ăCeaămaiărezistent ăesteăvariantaăV12ă(ăTabelănr.56).ăFrecven aăaăavutăvaloriăcuprinseăîntreă35,7%ă(V.T.84-M-R10P11)ă şiă 93,7ă %(ă V.T.93-B-01),ă iară intensitateaă aă oscilată întreă 1,4ă şiă 2,7ă %.ăMartorul a fost notat cu 0-1,ăfrecven aăaăavutăvaloarea 50,0%, iar intensitatea1,0%. La acest agent patogen, nectarinul pitic este mai sensibil decât piersicul pitic analizat.

La Sphaeroteca pannosa ,nectarinul pitic este destul de rezistent, notele acordate au fost de 0-1.ăFrecven aăataculuiăaăfostăcuprins ăîntreă33,3ă%ă(V.T.84-N-05) şiă66,7ă%ă(V.T.GB-sel.86ăNO.),ăiarăintensitateaăaăfostăcuprins ăîntreă0,7ă%ălaăvariantaăV11ăşiă1,3ă%ălaăvariantaăV3.

Nectarinulăstandardăaăavutăvaloriăcevaămaiămariăaleăfrecven eiă(72,2ă%)ăşiăaleăintensit iiă(1,4ăă%).

La Coryneum beijerinckii,ă dou ă dină celeă cinciă varianteă auă fostă notateă cuă 0-1 (V9ăşiăV12ă),ă iar trei din ele au fost notate cu 0-2.ăFrecven aăaăfostăcuprins ăîntreă

Tabel nr.55 Sensibilitateaăpiersiculuiădwarfăfa ădeăataculăprincipaliorăagen iăpatogeni

Nr. var

Varianta Taphrina Deformans Sphaeroteca Pannosa Coryneum Beijerinckii

Intensitate-note F %

I. %


I. %


I. % 0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5

1 V.T.Fsel.89PO 33.3 0,7 58,0 1,2 66,7 1,3

2 V.T.GD P11sel.90P 71,4 2,1 71,4 1,4 57,1 1,1

4 Autumn R15 P4-9 50,0 1,0 75,0 1,5 75,0 2,1

5 V.T.84-G-08 92,3 2,2 76,9 1,5 53,8 1,5

7 V.T.84-G-20 78,6 2,6 57,1 1,1 42,8 0,8

8 V.T.83-A-20 64,7 1,3 82,3 1,6 70,6 1,7

10 V.T.83-A-R18 P4 64,3 1,3 35,7 0,7 50,0 1,0

Piersic Standard

1 Redhaven 41,7 1,7 83,3 1,7 75,0 2,3

137

43,7%ă(V9)ăşiă66,7ă%ă(V11),ăiarăintensitateaăaăoscilatăîntreă0,9%ă(V9)ăşiă2,0%(V11).ăMartorul standard a fost notat cu 0-2,ăaăavutăfrecven aă61,1%ăşiăintensitateaădeă1,5ă%.

6.5.ăCOMPORTAREAăGENITORILORăFA ăDEăăTEMPERATURILEă

SC ZUTEăDINăTIMPULăIERNII În condi iile climatice ale anului 1997, an nefavorabil pentru cultura piersicului

(dinăcauzaă înghe uriloră târziiăcareăauăsurvenită înă fenofazaădeă înflorireă şiădeă legareăaăfructelor)ăauăpututăfiăpuseăînăeviden ăoăserieădeăgenotipuriădwarf,ădintreăceleăaflateăpeă„rod”ăcareăauălegatăşiăauăprodusădeălaă3kg/pomăînăsusă(Tabelănr.ă57).

La acestea, începutul înfloritului s-a produs între 23-29ă aprilie,ă iară sfârşitulăînfloritului s-aăeşalonatăîntreă7ăşiă12ăaprilie.

Intensitatea înfloritului a avut valori minime (1) la genotipurile: 1,47-13P16-R18P11ă şiă 1,51-20P11-L.P.-C.H.-P17. Printre genotipurile care au avut valori maxime (5)ăaleăînflorituluiăenumer m:

6,65-120P10-A.P.-C.H.P6ăăşiă1,51-20P11-L.P.-C.H.P5ăşiătreiăhibriziăcomplecşiăob inu iăprinăautopolenizareaăgenotipuluiăH25 11ă68ăP2ăAPă(ăP1,P6ăşiăP7ădinăcâmpulăde hibrizi).

Înt rireaă sâmbureluiă aă fostă relativă grupat ă ,ă întreă 13ă iunieă (Gardenă Beauty;ăH251168ăP3)ăşiă18ăiunieă(ă2,44-5P18 CH; 2,44-5B CH-P6; 1,51-20P11-L.P.-C.H.-P17)

Diferen eă mariă înă fenologieă apară laă intrareaă înă pârg ă şiă laă maturitateaă deărecoltareă aă fructelor.ă Dină celeă 28ă genotipuriă analizate,ă seă constat ă c ă 12ă auă avutămaturareaăfructelorăînăaugustăşiă16ăînăseptembrie,ădeciătoateăsuntădeăăepoc ămijlocie- târzieăşiătârzie.

Analizele fizico-chimice asupra fructeloră auă pusă înă eviden ă faptulă c ăgenotipurileă analizateăauă avută fructeădeăm rimiădiferite,ă deă laă40g.ă laă155g.ă ă (Tabelănr.58 ). Numai 3 din cele 28 genotipuri au fructe de peste 100 grame :

H 25.11.68 P3-R8P5 ( 155,0 g), H.25.11.68 R13P8 ( 150,0 g.), 1,51-20P11-L.P.-C.H.-P17 ( 108,0 g.). Înăceaăceăpriveşteăgreutateaămedieăaăunuiăsâmbure,ăaceastaăaăoscilatăăîntreă3,0ăşiă

10,3 grame, în timp ce procentul de sâmbure a avut valori cuprinse între 2,58 %, la hibridul 251168 P3-R8P5ăşiă13,53ă%ă,ălaăsoiulăGardenăBeauty.

Substan aă uscat ă aă avută valoriă cuprinseă ă întreă 8ă şiă 15ă%.ă Cuă celă maiă ridicatăprocentădeăsubstan ăuscat ăs-auăremarcatăurm toareleăgenotipuriă:ă

H251168P2−AP−CHP7ă (15%),ă Bonanzaă P8CHă şiă Gardenă Beautyă (14%),ăH251168ăP2−AP−CHP6ă(13,5%)ăetc.

Aciditatea,ăexprimat ăînămg.ă%ăacidămalic,ăaăăoscilatăîntreă0,36ăşiă1,01. Celeămaiămariăproduc iiă le-auă realizatăhibriziiă :ă 2,44−5LP−CHP2ă (7kg./pomă ,ă

respectiv15,5ă t/ha),ă ARK(SD)ă P10−R16P8ă (6kg/pom,ă 13,3ă t/ha)ă şiă 1,51−20ăP11−LP−CHP5(5kg/pom,ă 12,2t/ha).ăAceştiaăvoră fiă folosi iă înă continuareă înă lucr rileădeăameliorare,ăcaăgenitoriăcuărezisten ălaăînghe urileădeărevenire.

În anul 1997 s-auăcontinuatăobserva iileăfenologiceăasupraăceloră12ăgenotipuri deăpiersicăşiănectarinădwarfădinăculturaădeăconcursăînfiin at ăînăanulă1994ăşiăs-a

Tabel nr. 56 Sensibilitateaănectarinuluiădwarfăfa ădeăataculăprincipaliorăagen iăpatogeni

Nr. Var

Varianta Taphrina Deformans Sphaeroteca Pannosa Coryneum Beijerinckii


I. %


I. %


I. % 0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5

3 V.T.GB.sel.86 NO. 60,0 1,9 66,7 1,3 53,3 1,9

6 V.T.84-M-R10 P11 35,7 1,4 50,0 1,0 64,3 1,6

9 V.T.83-B-01 93,7 2,7 43,7 0,9 43,7 0,9

11 V.T.84-N-05 66,7 1,7 33,3 0,7 66,7 2,0

12 V.T.84-N-08 85,7 1,7 42,9 0,9 64,3 1,3

Nectarin Standard

1 V.T. HN. 53 50,0 1,0 72,2 1,4 61,1 1,5

139

Tabel nr.57 Principaleleădateăfenologiceălaăcâtevaăgenotipuriădeăpiersicăşiănectarinădwarf

Valu lui Traian, 1997 Nr. crt.

Soiul, Hibridul ori Selec ia

Anul plant rii

Începutul dezmuguririi

Înfloritul Intensitatea înfloritului

Înt rireaăsâmburelui

Intrarea în pârg

Maturitatea de recoltare Început Sfârşit

1 Garden Beauty 1987 21.IV 26.IV 12.V 2-3 13.VI 9.IX 15.IX 2 Silver prolific 1987 22.IV 27.IV 9.V 2 17.VI 9.VIII 15.VIII 3 ARK (SD) R17 P8 1988 20.IV 27.IV 7.V 2-3 17.VI 8.VIII 12.VIII 4 H.25.11.68 R18P11 1988 21.IV 29.IV 8.V 2 17.VI 1.VIII 5.VIII 5 ARK (SD) P10-R16P8 1990 21.IV 26.IV 9.V 2 16.VI 2.VIII 6.VIII 6 1,47-13P16-R18P11 1990 21.IV 26.IV 7.V 1 17.VI 3.VIII 8.VIII 7 ARK (SD)P7-R17P6 1990 21.IV 26.IV 8.V 2-3 17.VI 1.VIII 6.VIII 8 ARK (SD)P10-R16P20 1990 21.IV 26.IV 9.V 3 17.VI 1.VIII 6.VIII 9 2,44-5P2-R2P14 1990 20.IV 26.IV 9.V 3 17.VI 1.VIII 5.VIII 10 H 25.11.68 P3-R8P19 1990 21.IV 27.IV 8.V 2 13.VI 1.VIII 8.VIII 11 H 25.11.68 P3-R8P5 1990 22.IV 26.IV 8.V 2 13.VI 1.VIII 5.VIII 12 6,65-120P10-R10P1 1990 21.IV 26.IV 9.V 2-3 17.VI 3.VIII 8.VIII 13 2,44-5P2-R1P7 1990 20.IV 25.IV 10.V 3 17.VI 2.VIII 6.VIII 14 1,51-20P11-C.H.P24 1992 20.IV 25.IV 10.V 3 17.VI 12.IX 18.IX 15 Bonanza-P8C.H. 1992 22.IV 25.IV 10.V 4-5 17.VI 12.IX 18.IX 16 H 25.11.68P2-A.P.-C.H.P7 1992 22.IV 26.IV 12.V 5 16.VI 12.IX 18.IX 17 H 25.11.68P2 A.P.-C.H.P6 1992 22.IV 26.IV 12.V 5 16.VI 10.IX 18.IX 18 Floria P1 C.H. 1992 22.IV 27.IV 12.V 3 17.VI 12.IX 20.IX 19 2,44-5P18C.H. 1992 22.IV 25.IV 12.V 3 18.VI 13.IX 18.IX 20 2,44-5 P7C.H.-P6 1992 21.IV 25.IV 11.V 4 18.VI 1.IX 6.IX 21 H 25.11.68.P2-AS.P.-C.H.P1 1992 22.IV 26.IV 12.V 5 17.VI 11.IX 18.IX 22 6,65-120P10-A.P.-C.H.P6 1992 22.IV 27.IV 11.V 5 18.VI 30.VIII 3.IX 23 2,44-5P2 C.H. P3 1992 21.IV 26.IV 10.V 2 16.VI 11.IX 18.IX 24 2,44-5 L.P.C.H.-P2 1992 20.IV 24.IV 9.V 4 16.VI 13.IX 18.IX 25 1,51-20P11-L.P.-C.H.P5 1992 18.IV 23.IV 12.V 5 18.VI 30.VIII 5.IX 26 2,44-5L.P.-C.H.-P6 1992 21.IV 25.IV 10.V 2 17.VI 1.IX 4.IX 27 1,51-20P11-L.P.-C.H.-P17 1992 19.IV 24.IV 9.V 1 17.VI 14.IX 18.IX 28 2,44-5P4-C.H.-P1 1992 19.IV 24.IV 10.V 3 18.VI 1.IX 5.IX

140

Tabelul 58 Analize fizico-chimiceăşiăproduc iaărealizat ălaăcâtevaăgenotipuriădeăpiersicăşiănectarinădwarf

Valu lui Traian,1997 Nr. Crt.

Soiul, Hibridul ori Selec ia

Anul plant rii

Greut. medie a fructului (g)

Greut. medie a sâmburelui (g)

% de sâmbure

Substan aăuscat -%

Aciditate -acid malic (mg %)

Produc ia Kg / pom To / ha

1 Garden Beauty 1987 66,5 9,0 13,53 14,0 0,55 3 7,3 2 Silver prolific 1987 76,0 6,0 7,89 11,0 0,46 3 7,7 3 ARK (SD) R17 P8 1988 66,5 4,2 6,30 12,0 1,01 3 6,6 4 H.25.11.68 R18P11 1988 150,0 5,5 3,66 11,0 0,68 3 6.6 5 ARK (SD) P10-R16P8 1990 85,0 4,0 4,70 9,0 0,50 6 13,3 6 1,47-13P16-R18P11 1990 67,8 4,0 5,89 10,0 0,64 3 6,9 7 ARK (SD)P7-R17P6 1990 78,0 4,5 5,76 8,0 0,46 3 6,6 8 ARK (SD)P10-R16P20 1990 40,0 3,2 8,00 9,0 0,91 3 7,7 9 2,44-5P2-R2P14 1990 75,0 5,0 6,66 10,0 0,53 3 7,6

10 H 25.11.68 P3-R8P19 1990 45,0 4,2 9,33 8,0 0,93 3 8,2 11 H 25.11.68 P3-R8P5 1990 155,0 4,0 2,58 8,0 0,42 3 7,7 12 6,65-120P10-R10P1 1990 72,0 5,0 6,94 10,0 0,82 3 6.6 13 2,44-5P2-R1P7 1990 97,0 5,0 5,15 9,5 0,55 3 6.6 14 1,51-20P11-C.H.P24 1992 85,0 4,5 5,29 12,0 0,36 3 7,3 15 Bonanza-P8C.H. 1992 60,0 6,0 10,00 14,0 0,60 3 7,7 16 H 25.11.68P2-A.P.-C.H.P7 1992 60,0 4,5 7,50 15,0 0,80 4 9,6 17 H 25.11.68P2 A.P.-C.H.P6 1992 50,0 6,2 12,65 13,5 0,67 3 7,6 18 Floria P1 C.H. 1992 88,0 6,2 7,04 13,0 0,61 3 8,2 19 2,44-5P18C.H. 1992 61,5 6,0 9,75 10,0 0,68 3 7,7 20 2,44-5 P7C.H.-P6 1992 54,0 3,5 6,48 11,0 0,36 3 7,3 21 H 25.11.68.P2-AS.P.-C.H.P1 1992 60,0 6,5 10,83 11,5 0,72 3 8,0 22 6,65-120P10-A.P.-C.H.P6 1992 86,0 3,5 4,06 9,5 0,78 3 8,7 23 2,44-5P2 C.H. P3 1992 91,0 6,0 6,59 8,5 0,52 3 7,7 24 2,44-5 L.P.C.H.-P2 1992 74,0 4,0 5,40 10,0 0,82 7 7,0 25 1,51-20P11-L.P.-C.H.P5 1992 56,0 3,0 5,35 10,5 0,75 5 12,2 26 2,44-5L.P.-C.H.-P6 1992 80,0 3,0 3,75 10,5 0,65 3 7,3 27 1,51-20P11-L.P.-C.H.-P17 1992 108,0 10,3 9,53 9,5 0,50 3 7,7 28 2,44-5P4-C.H.-P1 1992 60,0 6,0 10,00 12,0 0,69 3 6.6

141

Tabel nr. 59 Fenologieăşiădateădeăproduc ie

Culturaădeăconcursăcuăpiersicăşiănectarinădwarf-1994 Valu lui Traian, 1997

Nr. crt.

Soiul, hibridul, oriăselec ia

Grupa * Înfloritul Intensitatea înflorIntrarea în pârg

Maturitatea de recoltare

Produc ia

Început Sfârşit Kg/pom To/ha ** 1 V.T-F.sel.89 P.O. P.O. 27.IV 10.V 4-5 20.IX 27.IX 3,5 7,7

2 V.T-GD–P11 sel.90 P 28.IV 13.V 3 15.VII 23.VII 2,0 4,4 3 V.T.-GB-sel.86 NO N.O. 26.IV 12.V 5 10.IX 15.IX 3,5 7,7

4 Autumn R 15 P(4-9) sel.86 P 27.IV 7.V 4-5 2.VIII 9.VIII 4,5 9,9

5 V.T.84-G-08 P 26.IV 10.V 4 2.VIII 6.VIII 3,5 7,7 6 V.T.84-M- R10P11 N 27.IV 8.V 5 13.VIII 22.VIII 5,0 11,1

7 V.T.84-G-20 P 26.IV 10.V 5 3.VIII 8.VIII 2,5 5,5

8 V.T.83-A-20 P 27.IV 7.V 5 1.VII 10.VIII 4,5 9,9

9 V.T.83-B-01 N 29.IV 8.V 3 30.VII 5.VIII 4,0 8,8 10 V.T.83-A-R18P4 P 26.IV 9.V 3 1.VIII 4.VIII 3,0 6,6

11 V.T.84-N-05 N 24.IV 7.V 4-5 10.VIII 14.VIII 4,5 9,9

12 V.T.84-N-08 N 25.IV 7.V 4 11.VIII 15.VIII 5,5 12,2

* P = piersic; N = nectarin; O = caracter ornamental *ăProduc iaăînătoă/ăhaăaăfostăcalculat ăpentruăoădensitateădeă2222ăpomiă/ăhaă(ă3ă/ă1,5ăm)

142

constatatăc ăînceputulăînflorituluiăaăavutălocăîntreă24-29 aprilie,ăiarăsfârşitul înfloritului s-a produs între 7-13ămaiă,ăfiindăgr bitădeăcondi iileămeterologiceănefavorabileă(Tabelănr. 59).

Intensitateaă înflorituluiă ă aă fostă apreciat ă cuă notaă 3ă laă genotipurileă V.T.-GD-P11sel.90 , V.T. 83-B-01ăşiăăV.T.ă84-A-R18P4.ăIntensitateaămaxim , notat ăcuănotaă5,ăau avut genotipurile V.T.-GB-sel.86NO , V.T.84-M-R10P11 , V.T.-84-G-20ă ă şiăV.T.83-A-20 .

Maturitatea de recoltare s-a manifestat între 23 iulie ( V.t.-GD-P11ăsel.90)ăşiă27ăseptembrieă(V.T.F.sel.89P.O.),ămajoritaeaăselec iilorăavândăcoacerea fructelor în luna august.

Înăceeaăceăpriveşteăproduc iaădeăfructe,ăcareăs-a realizat în acest an nefavorabil, seăpoateăafirmaăc ăaăfostămul umitoare.ăPomiiăauăprodusăîntreă2,0Kg./pomă(V.T.-GD-P11sel.90)ă şiă 5,5ă kg/pom(V.T.84-N-08) . Pentru densitatea de 2222 pomi/ha, produc iaă aă oscilată întreă 4,4ă şiă 12,2ă tone/ha,ă ă înă condi iileă înă careă şiă produc iaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăstandardăaăfostăputernicăafectat .

6.6. REZULTATE PRIVIND CREAREA DE NOI SOIURI DE PIERSIC

ŞIăNECTARINăDWARF

6.6.1.ăStudiulăşiăalegerea genitorilor

Programele de ameliorare a speciei piersic au avut în decursul anilor diverse obiective,ă dară înă permanen ă s-a pus accent pe calitatea fructelor, productivitatea pomilor,ărezisten aălaăboli,ăd un tori,ăgerăşiăal iăfactoriădeăstres.

Studiileăminu ioase,ă f cuteă ană deă ană înă colec iaăna ional ădeă piersici,ă paviiă şiănectarine,ăînăcâmpurileădeăalegereăaăhibrizilor,ăînămicroculturiăşiăculturiădeăconcurs,ăauăf cutăposibil ăselectareaăunorăgenitoriăvaloroşi,ăcareăauăfostăapoiăutiliza iăcaă“mam ” oriăcaă“tat ”ăînăhibrid rileădirijate.

Deoareceă genotipurileă dwarfă existenteă laă S.C.D.P.ă Constan aă auă înă general maturarea fructelor mijlocie şiătârzie,ăs-au ales, în general, ca genitori materni soiuri standardăextratimpuriiăşiătimpurii,ăpentruăaăputeaăl rgiiăconveerulăvarietalăalăpiersicilorăşiănectarinilorăpitici.

6.6.2.ăComportareaăgenitorilorăînăprocesulăpoleniz riiă Biologia înfloritului Piersiculă şiă nectarinuluiădwarfă reac ioneaz ăpozitivă atâtă laăpolenizareaădirijat ă

câtăşi laăpolenizareăliber . Condi iileă climaticeă influen eaz ă multă legareaă fructelor.ă Temperaturileă

sc zuteăşiăumiditateaăridicat ,ăvânturile,ăbrumeleăşiăînghe urileătârzii,ăreducăprocentulădeălegareăaăfructelorăşiădetermin ăchiarăc dereaăfiziologic ăaăacestora.

Coeficientulă deă fertilitate,ă prină liberaă polenizareă şiă prină autopolenizareă seăstudiaz ăcândăpomiiăsuntăînăplin ăproduc ie.

143

Fertilitateaă natural a unui soi s-a determinat astfel : s-auă num rată 500ăflori/pom, în momentul deschiderii lor, care au fost repartizateăpeăpatruăşarpanteăşiăs-auăetichetatăramurileăşiăşarpanteleărespective.ă(Fotoănr.22)

Dup ă c dereaă fiziologic ă aă

fructelor, la circa 30 zile de la scuturareaă petalelor,ă fenofaz ă careăcoincide cu legarea fructelor, s-a f cută num rareaă fructeloră existente peă şarpanteă şiă ramurileă marcateă şiăapoi calculul procentual. Cifra ob inut ă s-a comparat cu valorile minime, teoretice, pentru coeficientulă deă fertilitateă natural ă (ă15-20%).

La piersicul dwarf, coeficientulă deă fertilitateă natural ă aăavut valori medii, multianuale,(1997-2002), cuprinse între 12,7 % (Autumn R15P4-9ă )ă şiă51,8% (V.T.83-A-R18P4). Deci, cu excep iaă varianteiăV4,ă constat mă c ătoate genotipurile de piersic dwarf au un coeficient bun de fertilitate natural ă(Tabelănr. 60 )

Tabel nr.60

Poten ialulădeăfertilitateălaăpiersiculădwarf (limite multianuale 1997-2002)

Valu lui Traian Nr.

Var. Soiul sau hibridul

Fertilitateaănatural ă(ă%ă) Autofertilitatea ( % ) Min. Max. Media Min. Max. Media

1 V.T.-F.sel.89 P.O. 10,4 50,8 30,6 20,2 52,2 36,2

2 V.T.-G.G.P11sel.90P. 12,4 47,0 29,7 24,6 38,2 31,4

4 Autumn R15 P4-9 7,6 17,8 12,7 8,3 12,5 10,4

5 V.T.84-G-08 31,7 70,0 50,9 7,8 51,2 29,5

7 V.T.84-G-20 25,2 67,2 46,2 26,5 63,8 45,2

8 V.T.83-A-20 15,5 86,6 51,1 10,4 79,6 45,0

10 V.T.83-A-R18P4 37,0 66,6 51,8 14,9 65,8 40,4

Min. admis 15-20% Min. admis 10-12 %

Foto nr.22 – Coeficientul de fertilitate

prin libera polenizare (Fertilitatea natural )

144

La nectarinul dwarf, s-auă efectuată observa iiă privindă fertilitateaă natural ă înăperioada 1997-2002ă şiă s-auă ob inută valoriă mediiă aleă coeficientului de fertilitate cuprinse între 44,6% ( V.T.84-M-R10P11)ăşiă51,9%ă(ăV.T.84-N-08) (Tabel nr. 61).

Autofertilitatea. Laă piersic,ă majoritateaă soiuriloră suntă autofertile,ă şiă seăcunoaşteăunăsingurăsoiăautosterilă(J.H.ăHale)ăalăc ruiăpolenăesteăsteril.

Autofertilitateaăpoateăfiămareăsauă ămic ,ăeaăconstituindăunăcaracterădeăsoiăşiăare un determinism genetic.

Ea s-a determinat astfel: s-auăconfec ionatăpungiădinăhârtieăpergamentăcuăcareăs-aă f cută izolareaăbobociloră florali,ă înainteădeădeschidereaă lor.ăS-auănum rată şiă s-au împungit circa 500 flori la fiecare soi, pe 3-4ă şarpante.ă (Fotoă nr.23)ă Laă dou ăs pt mâniă deă laă legareaă fructeloră s-auă desf cută pungileă laă parteaă loră superioar ă (peăvârfurileă ramurilor)ă pentruă caă frunzeleă şiă fructeleă existenteă s ă beneficieze de aer, lumin ăşiăsolu iileăcuăcareăurmauăs ăseăexecuteătratamenteleăfitosanitare.

Foto nr.23 – Coeficientul de fertilitate prin autopolenizare (Autofertilitatea)

Tabel nr. 61

Poten ialulădeăfertilitateălaănectarinulădwarf (limite multianuale 1997-2002)

Valu lui Traian Nr.

Var. Soiul sau hibridul

Fertilitateaănatural ă(ă%ă) Autofertilitatea ( % ) Min. Max. Media Min. Max. Media

3 V.T. GB.sel.86-N.O. 38,0 56,0 47,0 17,5 43,8 30,7 6 V.T.84-M-R10P11 35,3 53,8 44,6 27,2 51,8 39,5 9 V.T.83-B-01 28,6 63,3 46,0 23,5 55,1 39,3 11 V.T.84-N-05 33,5 60,0 46,7 14,4 54,8 34,6 12 V.T.84-N-08 48,4 55,3. 51,9 17,7 46,9 32,3

Min. admis 15-20% Min. admis 10-12 %

La 3-4ăs pt mâniădeălaălegareaăfructelor,ădup ăceăs-aăprodusăc dereaăfizilogic ,ăs-auă num rată fructeleă ob inuteă prină autopolenizareaă for at ă şiă s-aă f cută calcululă

145

procentual.ă Cifraă ob inut ă s-a comparat cu valorile minime teoretice pentru coeficientul de autofertilitate (10-12 %).

La piersicul dwarf, valoarea medie a coeficientului de autofertilitate, în perioada 1997-2002,ă aă fostă cuprins ă întreă 10,4%ă (Autumnă R15ă P4-9)ă şiă45,2%(V.T.84-G-20).ăCaăşiăînăcazulăindiceluiădeăfertilitateănatural ,ăvariantaăV4ăesteălaălimitaăinferioar ăadmis ă(Tabelănr.62)

La nectarinul dwarf, coeficientul de autofertilitate are valori cuprinse între30,7% (V.T.GB.-sel.86NO.)ăşiă39,5%ă(V.T.84-M-R10 P11).

Constat măc ă toateăgenotipurileădeănectarinăauăunăcoeficientădeăautofertilitateăbun, ele fiind productive (Tabel nr.63).

6.6.3.ăăParticularit ileăflorilorălaăpiersiculăşiănectarinulădwarf Majoritateaăgenotipurilorăpiticeăşiăăsemipiticeăaflateăînăfondulădeăgermoplasm ă

deălaăS.C.D.P.ăValuăluiăTraian,ăauăfloriăsimple,ădeătipărozaceu.ăExist ăşapteăgenotipuriăcu flori involteăşiădinăacesteaăunulăsingurăareăfloriădeătipăcampanulată(Hă1,51-71 P2).

Men ion măc ăpentruăfiecareăgenotipăînăparte,ăfloareaăareăanumiteăcaractereăşiăparticularit iăproprii.

Florileă ă potă furnizaă uneleă dateă despreă fructeleă hibriziloră studia iă şiă afla iă la prima înflorire, înainte chiar de formarea (legarea) acestora.

Astfel,ădac ăinteriorulăcaliciuluiăesteăportocaliuă(oranj),ăfructeleăvorăaveaăpulp ăgalben ,ăiarădac ăacestaăesteăgalben-verzui,ăfructeleăvorăaveaăpulpaăalb .

Dac ăgineceulă(înăspecialăovarul şiăstilul)ăesteăpubescent,ăfructulăvaăfiăpiersic ăoriăpavie,ăiarădac ăesteăluciosă(glabru),ăfructulăvaăfiănectarin ăoriăbrugnon .

Dac ă stigmatulă esteă subă nivelulă staminelor,ă oriă laă acelaşiă nivelă cuă ele,ă florileărespective sunt înclinate spre autopolenizare.

Dac ăstigmatulăesteădeasupraăstaminelor,ăflorileăsuntăpreg titeăpentruăpolenizareăcuăpolenăstr in,ădeciăpolenizareăîncrucişat ,ăetc.

Descriereaăflorilorălaăcâtevaăgenotipuriădeăpiersicăşiănectarinăpiticeă: V1 – V.T. F. Sel.89 P.O. (PAUL) – are floarea rozacee,ă involt ă cuă 16-24

petale,ăroşu-frez. Diametrul florii are 3-4 cm. Ovarul este pubescent. Stigmatul este la nivelulăstaminelorăşiăuneoriăuşorădeasupraălor.

Caliciul are 8-9ă sepale,ă deă culoareămaronieă şiă culoareaă dină interiorulă loră esteăgalben-verzuie.

Prezint ă numeroaseă stamineă cuă multă polen.ă Intensitateaă înflorituluiă esteămaxim ,ăiarăperiodicădeăînflorireăesteălung .ă

Areăvaloareăornamental ădeosebit ăşiăesteă recomandatăpentruăparcuri,ăgr dini,ădarăşiăpentruăbalcoaneăşiăterase,ăînăcultur ăcontainerizat .(Fotoănr.24)

V2. V.T. – G.D. P11 sel.90 Floareaă esteădeă tipă rozaceu,ă simpl ,ă deăm rimeămijlocie,ă roz-deschis; caliciul

areă5ăsepaleămaroniiăînăexteriorăşiăoranjăînăinterior;ăcorolaăesteăformat ădină5ăpetale,ăcuăform ărotunjit .

Ovarul este pubescent. Stigmatul este la nivelul anterelor, iar staminele au mult polen.

Esteădecorativăprinăînflorireaăbogat .ă(Fotoănr.25).

146

V3 - V.T. G.B. sel. 86 N.O. (DAN) Florileă suntădeă tipă rozaceu,ă involte,ămijlocii,ădeăcircaă4ăcmă înădiametru,ă roşu-

frez. Caliciul este format din 5-7ăsepale,ămaronăînăexteriorăşiăoranjăînăinterior. Corolaă esteă format ă dintr-ună num ră variabilă deă petaleă (circaă 14-20), de

dimensiuniădiferite,ămariăspreăexteriorulăfloriiăşiămiciăspreăcentrulăei.ăMarginileăsuntăuşoră gofrateă şiă recurbateă spreă centrul florii. Unele petale sunt rotunjite la vârf, iar alteleăsuntăîngusteăşiăalungite.Ovarulăesteăglabru,ălucios,ăstilulăesteălung,ăiarăstigmatulăesteăsituatădeasupraăstaminelor,ăcareăcon inămultăpolen.

Florileă formeaz ă adev rateă „manşoane”ă peă ramuriă şiă auă un efect decorativ deosebit.(Foto nr.26)

V4 – Autumn R15P4-9 sel.86 – floareaăesteă rozacee,ă simpl ,ăcuăcinciăpetaleăroz-închis,ă rotundeă şiă gofrate,ă cuă margineaă uşoră ondulat ă şiă recurbat ă spreă centrulăflorii. Diametrul florii este cuprins între 2,5-3,5 cm. Stigmatul este mult deasupra niveluluiă staminelor,ă stilulă fiindă foarteă lung.ă Ovarulă esteă pubescent.ă Prezint ănumeroase stamine, cu mult polen.

Caliciulăareă5ăsepaleăşiăesteădeăculoareăoranjăînăinterior. Intensitateaă înflorituluiă esteămaxim ă (notateă cuă 5).ă Florile, foarte numeroase,

îmbrac ăramurile,ăsoiulăavândăaspectădecorativ. V5 – V.T. 84-G-08 (CECILIA) Floareaă esteă deă tipă rozaceu,ă simpl ,ă deăm rimeămijlocie-mare, cu petale roz-

intens. Caliciulăesteăformatădină5ăsepaleămaronăînăexteriorăşiăoranj-închis în interior, iar

corolaăareă5ăpetaleărotunjite,ădeăm rimeămijlocieămare. Ovarulă esteă pubescent;ă stigmatulă esteă foarteă lungă şiă amplasată multă deasupraă

staminelor, iar anterele au mult polen.(Foto nr. 27) V6 – V.T. 84-M-R10P11 (LIVIU) Floarea este de tip rozaceu,ă simpl ,ămare,ă roz-intens; caliciul are cinci sepale

maronălaăexteriorăşiăoranjăînăinteriorăiarăcorolaăareăcinciăpetaleămari,ărotunjiteălaăvârf. Ovarulă esteă lucios,ă glabru,ă stilulă esteă lungă şiă situeaz ă stigmatulă deasupraă

staminelor; anterele au mult polen. Florileă fiindă mariă şiă înflorireaă abundent ,ă acestă genotipă areă şiă caracteră

ornamental.(Foto nr.28) V7 – V.T. 84-G-20 Floareaăesteărozacee,ăsimpl ,ăcuăcinciăpetaleărotunjiteălaăvârf,ămari-foarte mari,

colorate în roz intens. Caliciul are 5 sepale maronii înă exterioră şiă oranjă înă interior,ă iară ovarulă esteă

pubescent; stilul este lung, iar stigmatul este amplasat mult deasupra staminelor.;anterele au mult polen. (Foto nr.29)

V8 – V.T. 83-A-20 Floareaăesteărozacee,ăsimpl ,ămare-foarte mare. Caliciul este formatădinăcinciă sepaleămaronă laăexterioră şiăoranjă înă interior;ă iară

corolaăesteăformat ădinăcinciăpetaleărotunjite,ămari,ăroz-intens. Ovarulă esteă pubescent.ă Stilulă esteă lung,ă iară stigmatulă dep şeşteă nivelulă

anterelor. Staminele au mult polen. (Foto nr.30)

147

V9 – V.T. 83-B-01 Este un genotip semidwarf cu flori de tip rozaceu, simple, mari, colorate roz-

intens. Caliciulă areă cinciă sepaleămaroniiă laă exterioră şiă oranjă înă interioră iară corolaă areă

cinci petale mari, rotunjite la vârf Ovarulăesteălucios,ăiarăstigmatulădep şeşteănivelulăstaminelor.ăAntereleăprezint ă

mult polen.(Foto nr. 31) V10 – V.T. 83-A-R18P4 sel.89 (PUIU) Floareaăesteădeătipărozaceu,ăsimpl ,ămare.ăCaliciulăesteăformatădinăcinciăsepaleă

maroniiăînăexteriorăşiăgalbenăînăinteriorăiarăcorolaăesteăformat ădinăcinci petale mari, rotunjite la vârf, de culoare roz-intens.

Ovarulă esteă pubescent,ă stilulă esteă lung,ă iară stigmatulă dep şeşteă nivelulăstaminelorăşiăantereleăsuntăbogateăînăpolen.

Esteăunăgenotipăcuăvaloareăornamental .(Fotoănr.32) V11 – V.T. 84-N-05 Floareaă esteă rozacee,ă simpl ,ă mijlocieă spreă mare,ă deă culoareă roz-violaceu,

deschis. Caliciul are cinci sepale maron-deschisălaăexteriorăşiăoranjăînăinterior,ăiarăcorolaă

are cinci petale mari, rotunjite la vârf Ovarulă esteă glabru,ă iară stigmatulă seă ridic ă deasupra nivelului staminelor;

deasemeneaăantereleăprezint ămultăpolen.ă V12 –V.T. 84-N-08 (MELANIA) Floareaăesteărozacee,ăsimpl ,ămare,ăroz-violacee. Caliciul are cinci sepale maron-roşcatălaăexteriorăşiăoranjăînăinteriorăiarăcorolaă

esteăformat ădinăcinciăpetale mari, rotunjite la vârf. Ovarul este glabru, iar stigmatul este deasupra staminelor.

Antereleăprezint ămultăpolen. V.T. 84-N-02 ( Sin. 1,51-71 P2 ) Floareaăesteădeătipăcampanulat,ăinvolt ,ămic -mijlocie, roz-violacee. Caliciul este format din 9-10 sepale mici,deă culoareă maronieă înă exterioră şiă

portocalie în exterior iar corola are 13-16 petale alungite, de dimensiuni diferite. Ovarul este pubescent, stilul este foarte lung, iar stigmatul este mult deasupra

anterelor. Floarea are numeroase stamine cu mult polen. Este un genotip ornamental.

(Foto nr.33) Roz-involt (P/6 – P2 Este un genotip semipitic, cu flori de tip rozaceu, involte, mari, roz-intens.

Florile au 3,5-4 cm în diametru. Caliciul este format din 5-6 sepale de culoare maron-roşcată laă exterioră şiă

galben-verzui în interior, iar corola are circa 20 petale, de diferite dimensiuni, mari c treă exterioră şiă dină ceă înă ceă maiă miciă (înguste)ă c treă centrulă florii.ă Petaleleă suntărotunjiteălaăvârf,ărecurbateăspreăinteriorăşiăcuăvârfurileăuşorăgofrate.

Ovarul esteă pubescent.ă Stilulă şiă stigmatulă seă afl ă subă nivelulă stamineloră laădesfacereaă florii,ă caă apoiă s ă seă dezvolteă şiă laă înflorireaă deplin ă dep şescă cuă multănivelul anterelor.

148

Floareaăareănumeroaseăstamine,ăcareălas ămultăpolen. Este un hibrid cu valoare ornamental ădeosebit ,ăcareăurmeaz ăs ăfieăînscrisălaă

testare. (Foto nr.34).

Foto nr. 24 – V.T. F sel.89 P.O. Foto nr. 25 – V.T.- G.D.P11 sel.90

Foto nr. 26 – V.T.- G.B. sel.86 N.O. Foto nr. 27 – V.T. 84 G 08

Foto nr. 28 – V.T. 84 M R10P11 Foto nr. 29 – V.T. 84 G 20

149

Foto nr. 30 – V.T. 83-A-20 Foto nr. 31 – V.T. 83-B-01

Foto nr. 32 – V.T. 83-A-R18P4 sel.89 Foto nr. 33- V.T. 84-N-08

Foto nr. 34- V.T. 84-N-02

150

Foto nr. 35- Roz involt

(P/6 P2) începutul înfloririi

Foto nr. 36- Roz involt (P/6 P2) înflorireaădeplin

6.6.4.ăăăăăOb inereaăsoiurilorănoiălaăpiersicăşiănectarin Laăpiersicăşiănectarinăhibriziiăseăpotăob ineăprină: - hibridareăsauăpolenizareăîncrucişat - autopolenizare - liber ăpolenizare Soiuriănoiăseăpotăob ineăăşiăprinăefectureaăselec iilorăclonale Cauzeăcareăauăinfluen atănegativărezultateleălucr rilorădeăhibridare: - condi iileămeteorologice dinăperioadaăefectu riiăhibrid rilor:ă vânturileăputernice,ăcareărupăpistileleăflorilorăcastrateăşiăusuc ăstigmatele; gerurileădeărevenire,ăpoleiăşiăz pad ăpeăpomiiăafla iă înăfenofazaădeă înflorireă

(ex. 13-15 aprilie 1995); brume târzii care au distrus florileăşiăfructeleăabiaălegateă(1997-1999-2000); grindiniăsurveniteăînălunileăiunieăşiăiulie,ăcareăauăcalamitatăproduc iaădeăfructeăpar ialăşi/sauătotal,ăcareăimplicităauăafectatăfructeleăhibride.

- alteăcauzeăcareăauăcondusălaăob inereaăunuiănum rămicăsau foarte mic de hibrizi sunt: polenulăfolositălaăuneleăcombina iiăhibrideăaăfostădeă2ăaniăsauămaiăvechiăşiăaăavutăoăviabilitateăsc zut ă (ex.ă înă1985,ăpolenulădinăCalifornia,ă înăanulă2000ăşiă2001ăpolenul din R.P. China); soiurile standard timpurii care au fost folosite ca genitori materni au avut embrionii imaturi sau chiar sâmburi seci.

Modalit iădeăscurtareăaătimpuluiădeăob inereăaăsoiurilorănoi Oămetod ămodern ădeăscurtareăsauădeăreducereăaădurateiădeăob inereăaăsoiuriloră

noi o constituie embriocultura prinăfolosireaăeiăcâştigându-seă1ăpân ălaă2ăani. Renun areaălaămicrocultur ăşiăînfiin areaădirectăaăculturilorădeăconcursăconduceă

laărealizareaăunuiăcâştigădeă3ăpân ălaă5ăaniăşiălaăeconomisireaădeăbani. LaăS.C.P.PăConstan a,ăauăfostăîntreprinseăstudiiăembriologice asupra celor mai

buneăsoiuriăşiăselec iiădeăpiersicăşiănectarinăextratimpuriiăşiătimpurii,ărezultateleăfiindă

151

folositeă ulterioră laă alegereaă celorămaiă buniă genitoriă înă vedereaă amelior riiă soiurilorăactuale.

Foto nr. 37 – Embrioni de piersic extratimpuriu

Foto nr. 38 – Inoculareaăemrbionilorăpeămediulădeăcultur

S-aăîncercatăşiăpracticatăculturaădeăembrioniăimaturiă"in vitro" în anii 1984-1985

laă S.C.P.P.ă Constan a;ă înă perioadaă 1987-1989ă atâtă laă Constan aă câtă şiă laă I.C.P.P.ăPiteşti-M r cineni;ăînă1991ănumaiălaăI.C.P.P.ăPiteşti-M r cineni,ăiarăînă1993ăs-a reluat embrioculturaălaăConstan a.ă(Foto nr. 37) şiăFotoănr.38)

Aceast ătehnic ăpresupuneăpeălâng ăpricepereaăşiăspecializareaăamelioratorilorăşiălucr riădeăinvesti ii:ăcl diri,ăaparatur ,ăsticl rie,ăinstrumentarădeălaborator,ăreactivi,ămediiădeăcultur ,ăconsumăfoarteămareădeăenergieăelectric ,ăetc.

Ini ialăs-auăf cutăimproviza iiăprivindăspa iulădeălucru,ăaparaturaăşiăaltele,ăapoiăcu timpul s-aă reuşită amenajareaă unuiă laboratoră deă embriocultur ă necesar în ameliorarea piersicului.

Înăfinalăprinăaceast ătehnic ăauăfostăob inu iădoiăhibriziădinăanulă1985ă(HardiredăxăSilverăprolificăşiăVezuvioăxăARKăsd.ănr.1),ă27ăhibriziădinăanulă1989ăşiă29ăhibriziădinăanulă1993,ăto iăreg sindu-se în câmpul de hibriziădeălaăValuăluiăTraianăşiăconstituindămaterialăini ialăpentruăprogrameleădeăameliorare.

152

6.6.4.1.Ob inereaăhibrizilorăprinăhibrid riădirijate Înămajoritateaăcazurilorăauă fostăaleşiădreptăgenitoriămaterniăsoiuriăstandardădeă

piersic,ă nectarină şiă pavii,ă cuă o calitateă superioar ă aă fructeloră (m rime,ă aspect,ă gust,ăarom )ăşiăcaăgenitoriăpaterniăs-auăutilizatăsoiuri,ăhibriziăşiăselec iiădeăpiersicăşiănectarinădwarf (Tabel nr. 63) (Foto nr.39, 40, 41).

Deoareceăgenotipurileădwarfăaflateăînăcolec ie,ăcâmpuriădeăhibriziăşiăculturiădeăconcurs,ălaăValuăluiăTraian,ăauămaturareaăfructelorămijlocieăşi târzie au fost utilizate caă“mam ”,ăînămareăparte,ăsoiuriăstandardăextratimpuriiăşiătimpurii.

Uneleăcombina iiăhibrideăauăfostăexecutateăîntr-un singur an, iar altele au fost repetateă deă dou ă sauă maiă multeă oriă (ex.:ă Hardiredă xă Silveră Prolific,ă înă aniiă1983,1984,1985;ă Hardiredă xă Bonanzaă înă 1983,1985,1986ă şiă 1987;ă Goldă Gemă xăBonanzaăşiăGoldăGemăxăSilverăProlificăînă1985,ă1986ăşiă1987).

Foto nr.39 – Genitori materni standard şiăgenitoriăpaterniădwarf

Foto nr.40 – Genitori materni semidwarf

Tabel nr. 62 Situa iaăhibrid rilorăefectuateăcuămaterialădwarfăşiăsemidwarfăla

S.C.D.P.ăConstan aăînăperioadaă1983-2001 Valu lui Traian, 2002

Nr. crt.

Combina iaăhibrid genitoriă♀ăşi ♂

Anul execut rii hibrid rii

Num r flori

castrate

Num r flori

polenizate

Num r fructe legate

Num r fructe

hibride recoltate

Num r sâmburi hibrizi sem na i

Nr.puie iăhibriziărezulta i

R s ri i în an I

Ras ri i în an II

Total puie i

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 Hardired x Bonanza 1983 500 399 180 63 48 12 13 25 2 Harvester x Stark Sumburst 1983 155 95 36 29 29 3 11 14 3 Hardired x Silver Prolific 1983 350 270 206 87 73 10 33 43 4 Veen Juli El. x Silver Prolific 1983 350 233 181 24 24 8 7 15 5 Veen Juli El. x Bonanza 1983 700 449 312 163 156 43 59 102 6 Merill 4925 x Silver Prolific 1983 240 158 29 10 10 2 6 8 7 Merill 4925 x Bonanza 1983 403 249 74 32 32 11 10 21 8 Fire Time 703-14 x Silver Prol 1983 550 490 114 66 61 23 31 54 9 Fire Time 703-14 x Bonanza 1983 550 357 145 58 58 17 23 40

10 ARK 141 N x Bonanza 1983 500 321 119 50 50 16 19 35 11 ARK 141 N x Silver Prolific 1983 487 216 104 69 69 27 22 39 12 Sunhaven x Bonanza 1983 950 465 317 119 119 29 32 61 13 Sunhaven x Silver Prolific 1983 640 312 253 198 190 54 97 151 14 Sunhaven x Stark Sumburst 1983 450 273 116 64 64 21 23 44 15 Silver Prolific x Bonanza 1983 450 413 111 73 73 12 15 27 16 Bonanza x Silver Prolific 1983 500 477 207 109 109 34 20 54 17 Stark Sumburst x Silver Prol 1983 500 483 181 66 53 19 17 36 18 Stark Sumburst x Bonanza 1983 500 464 160 68 51 7 21 28 1 ARK 141 N x IF 6910168 (Calif.) 1984 200 153 43 2 2 - - - 2 ARK 141 N x 54P455 and its sel. 1984 250 154 101 43 13 - - - 3 ARK 141 N x Silver Prolific 1984 400 351 93 17 6 - - - 4 Harvester x IF 6910168 (Calif.) 1984 350 236 39 11 11 - 1 1

154

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 5 Harvester x 54P455 and its sel 1984 735 500 87 27 9 - - - 6 Harvester x Silver Prolific 1984 810 600 223 119 87 9 12 21 7 Veen Juli El. x Silver Prolific 1984 650 534 210 133 121 23 19 42 8 Hardired x 54P455 and its sel 1984 550 435 79 25 20 - - - 9 Hardired x Silver Prolific 1984 1150 900 756 78 78 21 10 31

10 Fire Time 703-14 x Silver Prolific 1984 200 175 39 5 5 2 - 2 11 Sunhaven x Silver Prolific 1984 400 295 244 70 47 - - - 12 H6,65-120 P 12 x H 25.11.68.P1 1984 450 383 127 57 57 22 9 31 13 H 2,44 – 5 P3 x Silver Prolific 1984 400 381 109 73 73 31 6 37 1 Hardired x Bonanza 1985 1500 1264 790 195 195 83 - 83 2 Hardired x Silver Prolific 1985 600 485 369 190 190 64 - 64 3 Redskin x ARK d110 (WF ) 1985 250 200 121 45 45 3 8 11 4 Redskin x Bonanza 1985 300 270 184 41 40 11 13 24 5 Redskin x Silver Prolific 1985 275 220 191 82 82 25 34 59 6 Red Top x ARK d110 (WF ) 1985 175 140 93 25 25 9 7 16 7 Vezuvio x Bonanza 1985 200 160 114 36 36 22 - 22 8 Vezuvio x ARK sd. nr.1 1985 350 290 224 55 55 34 - 34 9 Dixigem x Bonanza 1985 200 150 139 115 113 41 10 51

10 Rochester x Bonanza 1985 200 150 97 76 76 18 28 46 11 Pocahontas 601-1 x Bonanza 1985 250 204 134 69 69 20 17 37 12 Golden Jubilee x Bonanza 1985 250 210 171 111 107 72 - 72 13 H 1,47 – 13 P1 x 25.11.68. P3 1985 500 472 203 113 113 44 29 73 14 Golden Gem x Bonanza 1985 370 306 249 136 121 53 - 53

15 Golden Gem x Silver Prolific 1985 200 160 114 36 36 22 - 22 16 Superb ădeătoamn ăxăSilverăProl. 1985 350 290 224 55 55 34 - 34

1 Hardired x Bonanza 1986 400 376 193 30 30 11 15 26 2 Fairlane x Bonanza 1986 680 545 360 168 153 44 37 81 3 Starking Delicious x Silver Prolific 1986 630 570 383 206 190 37 49 86 4 Crimsgold x ( ST x SP ) 1986 300 256 191 117 117 33 27 60

155

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 5 Golden Gem x Bonanza 1986 565 500 217 20 20 6 - 6 6 Golden Gem x Silver Prolific 1986 650 532 397 50 50 11 20 31 7 Greensboro x ARK sd. nr.2 1986 435 400 181 8 8 3 2 5 8 Starking Delicious x ARK sd. nr.2 1986 130 105 66 2 2 - - - 9 Greensboro x Bonanza 1986 545 500 192 13 13 4 3 7

10 2,44 – 5P3 x ARK (SD) P6 1986 300 273 117 84 84 21 33 64 11 ARK (SD) P6 x 2,44 – 5P3 1986 250 211 94 53 53 17 21 38 12 ARK (SD) P3 x 1,47-13 P1 1986 375 360 203 107 107 32 30 62 13 H6,65-120 P 12 x H 25.11.68.P1 1986 430 393 120 63 51 20 9 29 14 H 2,44 – 5 P3 x Silver Prolific 1986 400 381 109 73 73 31 6 37 15 H 1,47 – 13 P1 x 25.11.68. P3 1986 500 472 203 113 113 44 29 73 16 25.11.68. P1 x 25.11.68. P3 1986 400 384 174 88 81 39 - 39 1 Fairlane x Bonanza 1987 250 213 111 16 16 2 6 8 2 Fire Time 703-14 x (Silv.Prol x Bon) 1987 150 98 56 6 6 1 1 2 3 Starking Delicious x ARK sd. nr.2 1987 100 71 44 3 3 - 1 1 4 Golden Gem x Silver Prolific 1987 100 87 51 8 8 2 1 3 5 Golden Gem x Bonanza 1987 250 209 90 1 1 - - - 6 Starking Delicious x Silver Prolific 1987 100 82 30 1 1 - - - 7 Hardired x Bonanza 1987 100 74 39 28 28 11 3 14 1 Nectaheart x H 25.11.68 P1 1988 600 560 171 8 8 1 3 4 2 Nectaheart x 1,51-20 P11 1988 400 350 183 20 20 5 7 12 3 B neasaă1ăTurtiteăxăSilverăProlific 1988 385 360 101 3 3 - 1 1 4 B neasaă1ăTurtiteăxăBonanza 1988 460 425 212 7 7 1 1 2 5 Crimsgold x (Firetime x Silver Prol) 1988 390 356 104 2 2 - 1 1 6 Crimsgold x x 1,51-20 P11 1988 400 358 211 20 20 3 9 12 1 Springold sel.645-1 x 6,65-120 P12 1989 570 520 139 38 38 12 9 21 2 Springcrest x (1,51-20P11 + 6,65-120P12) 1989 615 585 197 89 81 14 23 37 3 Stark Delic.x (1,51-20P11 + 6,65-120P12) 1989 550 503 111 102 102 32 42 74 1 ARK(SD) P6 x Harmony 1990 100 64 31 5 5 2 - 2 2 2,44-5P12 x Hilland 1990 155 102 47 10 10 2 6 8 3 6,65-120 P12 xNectared 4 1990 200 157 93 12 12 6 3 9

156

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 4 6,65-120 P10 x ARK 134 1990 150 88 42 4 4 2 1 3 5 D2R42T191ăP1ăşiă2ăxăNJă265 1990 100 79 - - - - - - 6 D2R42T191ăP3ăşiă4ăăxăHCăR10ăP10 1990 100 74 - - - - - - 7 D2R42T191ăP5ăşiă6ăxăNectaredă4 1990 300 166 - - - - - - 8 D2R42T191ăP7ăşiă8ăxăARKă141 1990 100 71 - - - - - - 1 ARKă125ă(P1ăşiăP2)ăxă2,44-5 P8 1991 450 430 44 19 4 3 1 4 2 ARK 125 P3 x 1,47-13 P1(Nectarin) 1991 400 380 57 35 13 5 4 9 3 ARKă134ă(P1ăşiăP2)ăxă2,44-5 P8 1991 350 336 98 53 23 11 8 19 4 ARKă134ă(P3ăşiăP4)ăxă6,65-120 P12 1991 545 506 168 98 46 22 19 41 5 ARKă109ă(P1ăşiăP2)ăxăă6,65-120 P8 1991 420 393 114 63 15 9 2 11 6 ARKă109ă(P3ăşiăP4)ăxă2,44-5 P8 1991 470 458 108 76 40 17 12 29 7 ARKă90ă(P1,2şiă3)ăxă2,44-5P12 1991 455 442 34 7 7 2 5 7 8 ARKă90ă(P4ăşiă5)ăxăăă6,65-120 P5 1991 500 479 28 7 7 4 - 4 9 ARKă141(P1şiăP2)ăxă1,47-13 P9 1991 200 175 1 - - - - -

10 ARKă141(P3şiăP4)ăxă2,44-5 P12 1991 350 285 7 - - - - - 1 Suntree Nectarine x 1,47-13P9 1992 420 350 215 28 28 7 8 15 2 May Fire Nectarine x 6,65-120P12 1992 210 175 118 96 93 22 39 61 3 ARK 125 x 6,65-120P12 1992 500 420 140 140 124 39 23 62 4 Hardired x (Hardired x Silver Prol Em.C) 1992 170 150 31 2 2 - 1 1 5 Hardired x 1,47-13P1 1992 450 370 149 7 7 1 2 3 1 H81.22.15(SD) x Suntree Nectarine 1993 380 338 191 53 53 17 10 27 1 ARK d 110WFP58 x Gold Crest 1994 620 500 168 63 63 12 23 35 2 Piersic / 3- P4 x Gold Crest 1994 670 500 204 24 24 9 1 10 3 Piersic / 6 –P2 x NJF 2 1994 145 110 61 9 9 2 2 4 1 NJF 6 x H81.22.15(SD) N 1996 1370 1200 719 55 55 13 23 36 1 C 2 R6 T 178 x H81.22.15(SD)N 1997 2220 2100 844 58 58 10 14 24 2 Catherine x H81.22.15(SD) N 1997 1500 1451 617 64 64 17 23 40 3 Excelsior x H81.22.15(SD) N 1997 810 750 287 11 11 3 3 6 1 C 2 R6 T 178 x Nr. 1 dwarf 1998 200 144 83 11 11 4 4 8 2 C 2 R6 T 178 x Nr. 2 dwarf 1998 200 153 60 3 3 1 - 1

157

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 3 Catherine x Nr. 1 dwarf 1998 250 193 79 43 43 12 9 21 4 Catherine x Nr. 2 dwarf 1998 200 165 57 23 23 3 5 8 5 Excelsior x Nr. 1 dwarf 1998 200 180 81 73 73 20 19 39 6 Excelsior x Nr. 2 dwarf 1998 230 195 77 18 18 6 2 8 1 B neasaă1ăTurtiteăxăARK(SD)ăP6/92 1999 200 158 72 7 7 2 1 3 2 11 / 4 OZ / P1s x ARK(SD) P6/92 1999 200 167 59 3 3 - 1 1 3 C 2 R6 T 178 x ARK(SD) P6/92 1999 200 172 61 5 5 2 - 2 4 A 130 P x ARK(SD) P6/92 1999 250 185 96 4 4 1 - 1 5 ARK 85 T x 1,47 13 P1 N 1999 400 357 203 8 8 2 1 3

1 Catherine x ARK(SD) P6/92 2000 300 246 39 2 2 - - - 2 Catherine x 1,47 13 P1 N 2000 350 292 63 9 9 - 3 3 1 ARK 85 T clon 29 x 1,47 13 P1 N 2001 2200 2137 1007 24 24 9 - 9 2 R. IV Cc 92- P2 x Ch. 17 / 99 2001 100 79 31 3 3 1 - 1 3 R. IV Cc 92- P8 x Ch. 17 / 99 2001 100 72 40 5 5 2 - 2 4 R. IV Cc 92 – P9 x N(Ch.4+Ch.3) 2001 135 101 32 2 2 1 - 1 5 R.VIICc92 P3 x C 2 R6 T 178 2001 150 106 49 - - - - - 6 R.VIICc92 P7 x N(Ch.4+Ch.3) 2001 110 93 37 3 3 1 - 1 7 R I / Cc 92 P2 x C 2 R6 T 178 / 2001 2001 255 230 21 - - - - - 8 H P dw. (pg) x C 2 R6 T 178 2001 480 453 67 - - - - - 9 H P (fl.camp.inv.) x Cais dw.Ch/99 2001 60 52 13 - - - - -

TOTAL 54.335 45.750 3.101

158

Foto nr.41 – Genitori materni dwarfi

Tabel nr.63.

Situa iaăsâmburilorăhibriziăob inu iăprinăautopolenizareăşiăliber ăpolenizareăaăformelorădwarfădeăpiersicăşiănectarinălaăS.C.D.P.ăConstan aăînăperioadaă1984-

2002

Nr. Anul

efectu rii Num rădeăgenotipuriăcareă

au fost supuse: Num rulădeăsâmburiăhibriziă

ob inu iăprin: Total

sâmburi crt. autopoleni

z riiăşi/sauălibei

poleniz ri

Autopole-niz rii

Liberei poleniz ri

Autopole- nizare

Liber ăpolenizare

hibrizi ob inu i

1. 1984 1 1 52 23 75 2. 1985 10 8 106 184 290 3. 1986 21 6 693 57 750 4. 1987 29 2 591 2 593 5. 1988 20 8 23 235 258 6. 1989 12 11 117 2.398 2.515 7. 1990 - 16 - 585 585 8. 1991 3 23 75 634 709 9. 1992 5 - 72 - 72 10. 1993 16 14 1.414 289 1.703 11. 1994 29 25 733 245 978 12. 1995 13 7 548 387 935 13. 1996 10 12 388 968 1.356 14. 1997 3 6 43 815 858 15. 1998 5 3 107 21 128 16. 1999 11 9 344 73 417 17. 2000 7 6 211 16 227 18. 2001 5 5 176 209 385 19. 2002 5 4 198 83 281

Total 205 166 5.891 7.224 13.115

159

În unii ani (1983, 1984, 1985, 1986, 1993,ă 1994ă şiă 2001)ă auă fostă folositeăgenotipuriădwarfăşiăsemidwarfăcaămam ,ăiarăsoiuriăstandardăcaătat .

În anul 1988 s-auăefectuatădou ăcombina iiăhibrideăfolosindăcaămam ăgenotipulădeă piersică cuă fructulă plată B neasaă 1.ă Înă aniiă 1996,ă 1997,ă 1998,ă 1999ă şiă 2001ă s-au efectuată şiă alteă combina iiă înă careă auă fostă folositeă caămam ăgenotipuriă valoroaseădeăpiersicăşiănectarinăcuăfructulăplat.ăPân ăînăprezentăînăcâmpurileădeăhibriziănuăde inemăplante dwarf cu fructe plate.

Înă aniiă 1997,ă 1998ă şiă 2000ă s-au efectuat combina iiă hibrideă înă careă genitoriămaterniă auă fostă soiuriă şiă genotipuriă standard,ă clingstoneă sauă pavii.ă Caă şiă înă cazulăprecedentăaştept măs ăob inemărezultateleăscontateăînăurm toriiă12-15 ani.

În general s-auă efectuată combina iiă hibrideă simple,ă dară uneoriă s-au folosită şiăcombina iiă complexe:ă Crimsongoldă xă (Superb ă deă toamn ă xă Silveră Prolific),ăcombina ieăefectuat ă înăanulă1986;ăFiretimeă703-14 x (Silver Prolific x Bonanza) în 1987; Crimsongold x (Firetime x Silver Prolific) în anul 1988; Hardired x (Hardired x Silver Prolific - embriocultur ă1985),ăînă1992,ăetc.

Uneori,ăpentruăaăob ineărezultateămaiăsigureălaăpolenizareăs-a folosit un amestec de polen: Springcrest x (1,51-20P11 + 6,65 - 120P12)ă şiă Starkă Deliciousă xă (1,51-20P11 + 6,65 - 120P12)ărealizat ăînăanulă1989; sau:

RIV C.c. 92-P9ăxă (Ch.4ă+ăCh.3)ă şi RVII C.c. 92-P7 x (Ch.4 + Ch.3) în anul 2001.

Sintetizândă activitateaă deă hibridareă realizat ă înă perioadaă 1983-2001 putem afirmaă c ă auă fostă efectuateă cca.ă 100ă combina iiă hibride.ă S-au castrat în vederea poleniz riiăpesteă54.000ăfloriăşiăs-au polenizat 45.750 flori.

Auăfostăob inu iă5.675ăsâmburiăhibrizi,ăprocentulădeălegareăfiindădeă12,4%. S-auăob inută3.101ăpuie iăhibriziădeădiferiteăvârste.ăProcentulădeăr s rireăaăfostă

deă54,6%,ădarăraportândănum rulăhibrizilorăob inu iălaănum rulădeăfloriăpolenizateăseăob ineăunăprocentăfoarteămicădeă6,8%.ă

Deciă hibridareaă presupuneă ună volumă foarteămareă deămunc ă desf şurată peă unănum răfoarteămareădeăani,ăiarărezultateleăob inuteăsuntăînc ămodeste.

6.6.4.2.ăOb inereaăhibrizilorăprinăautopolenizareăşiăprinăliberaăpolenizare Alt ă metod ă deă ob inereă aă soiuriloră noiă esteă autopolenizarea. în perioada

1984-2002ă laă Constan aă auă fostă autopolenizateă cca.200ă deă genotipuriă deă piersică şiănectarină(Tabelănr.ă64)ăşiăs-auăob inută5.891ăsâmburiădin care au rezultat 1.193 hibrizi. Procentulămediuădeăr s rireăaăfostădeă20,3%.

Prin libera polenizare s-auăob inutăînăaceeaşiăperioad ădeătimp,ădeălaăcca.166ădeăgenotipuriă 7.224ă sâmburiăhibrizi.ă înăurmaă sem n riiă loră auă r s rită dină aceştiaăunănum rădeă1.561ăhibrizi.ăProcentulămediuădeăr s rireăaăfostădeă21,6%.

În concluzie între anii 1983-2002, s-auăob inută5.855ăhibriziădinăcare: - 3.101ăhibriziăob inu iăprinăhibridare; - 1.193ăhibriziăob inu iăprinăautopolenizare;

- 1.561 hibriziăob inu iăprinăliber ăpolenizare. 6.6.4.3.ăSelec iileăclonale

Înă ultimiiă 20ă deă ani,ă laă S.C.D.P.ă Constan aă ,ă num rulă hibriziloră peă r d ciniăpropriiăşiăcelăalăpomilorăpiticiăaltoi iăaăcrescută,ăastfelăc ăaăfostăposibil ăefectuareaăunoră

160

selec ii clonale.ăAuăfostăselectateăcloneăvaloroase,ădinăsoiurileăşiăhibriziiăexisten iă înăcolec ie.

S-auărecoltatădinăpomiiămarca i,ăramuriăaltoiăşiăauăfostăînmul iteăînăpepinier ă,ăprin altoire pe portaltoi piersic franc.

Cuăselec iileăclonaleărespectiveăs-au infiin atăculturiăcomparativeădeăconcursăşiăs-auă întocmită dosareă pentruă testareaă loră laă Institutulă deă Stată pentruă Testareaă şiăÎnregistrarea Soiurilor din România.

Asfel,ăînăculturaădeăconcursăînfiin at ăînăanulă1994,ălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiălaăU.S.A.M.V. Bucureşti,ă Facultateaă deă Horticultur (disciplinaă deă Pomicultur ),ă dinăcele 12 genotipuri,ătreiăsuntăselec iiăclonale:

- Floria – sel.ăclonal ăefectuat ăînă1989, - Garden Beauty - sel.ăclonal ăefectuat ăînă1986, - Autumn R 15 P 4-9 - sel.ăclonal ăefectuat ăînă1986. De asemenea,ă înă anulă1990ăaă fostă identificat ă oăvaria ieămugural ă spontan ă aă

soiuluiăamericanăGeneticăDwarf.ăAceast ămuta ieănatural ăaăfostăînmul it ăprinăaltoireăşiă introdus ăînăculturaădeăconcursămaiăsusămen ionat .ăEsteăvorbaădeăGeneticăDwarfăP11 – sel. 1990.

Putemăafirmaăc ăînăbogatulăfondădeăgermoplasm ăexistentălaăValuăluiăTraianăseăeviden iaz ă cloneă valoroase,ă aproapeă anual,ă iară foarteă rară şiă numaiă întâmpl toră seăeviden iaz ăoăvaria ieămugural .

6.6.5.Studiul hibrizilor în câmpul de alegere; selec iaăhibrizilor Hibriziiăob inu iăauăfostăplanta iăînăcâmpurileădeăalegereăaăhibriziloră ,ăundeăauă

primităîngrijirileănecesare.ăAsupraălorăaăfostăefectuat ăanădeăanăoăselec ieăsever ă ,ă înăfunc ieădeărezisten aălaăgerăşiăînghe urileătârziiădeăprim var ă,ăsecet ,ăprincipaleleăboliăşiăd un toriăetc.

Aceasta este o selec ieănegativ , deoarece se exclud toate formele nerezistente laăagen iiămen iona iămaiăsus.

Hibriziiă şiă selec iileă clonaleă careă auă manifestată rezisten ă şi/sauă toleran ă laăprincipaliiăagen iăpatogeniăşiăd un toriăaiăspeciei,ăr mânăînăcâmpurileădeăalegere

Selec iaă dup ă rezisten aă laă boli esteă oă verig ă important ă aă lucr riloră deăameliorareăşiăcreareăaănoilorăsoiuri.

Referitorălaăcomportamentulălaăboli,ăaăsoiurilorăşiăhibrizilorădeăpiersicădwarf,ăîn condi iileăclimaticeăaleăanuluiă1987,ăauăfostăefectuateăobserva iileăprivindăfrecven aăşiăintensitateaădeăatacăaăagen ilorăpatogeniăAscospora beijerinckii, Sphaerotheca panosa şiăCytospora cincta.

Acesteă observa iiă auă privită frecven aă organeloră atacateă ă dină num rulă totală deăorganeăobservateă (100ădină fiecareă repeti ie)ă şiă intensitateaăatacului,ăpentruăcareă s-au datănoteăînăscaraă0−4ă;ăobserva iileăs-auăefectuatălaămanifestareaăpregnant ăaăfiec ruiăagentăpatogenăpeăorganeleăplanteiăgazd .ăÎnăurmaăacestorăobserva iiăsoiurileăşiăhibriziiădeăpiersicădwarfăauăfostăclasificateăînăgrupeăşiăclaseădeărezisten .ăAstfel,ădinăanalizaătabelului nr.64, rezult ă c ă soiurileă şiă hibriziiă deă piersică dwarfă auă prezentată oăsensibilitateă sc zut ă fa ă deă agen iiă patogeniă pentruă care s-auă f cută observa ii.ăMajoritateaăsoiurilorăşiăhibrizilorăauăfostăîncadra iăînăclaseleădeărezisten ăă„foarteăslabăatacat ”(F.S.A.),ă „slabă atacat”(S.A.)ă sauă „f r ă atac”(F.A.).ă Laă acestea,ă frecven aă

161

ataculuiă (F%)ă aă fostă cuprins ă întreă ă 0−11%ă ,ă iară intensitateaă (I)ă aă fostă notat ă cuăplus(+).

Tabel nr.64.

Comportareaăăsoiurilorăşiăhibrizilorădwarfădinăfondulădeăgermoplasm fa ădeăataculăprincipalelorăboli

Nr. crt

Soiul / hibridul

Manifestarea bolii Ascospora beijerinckii Spharotheca pannosa Cytospora cincta

F % I Aprec. rezistenei

F % I Aprec. rezisten-ei

F % Aprec. rezisten-ei

1 ARK SD-P6 5 0ă−ă+ F.S.A. 5 0 F.S.A. 5 F.S.A 2 H 25.11.68 5 0ă−ă+ F.S.A. 3 0ă−ă2 F.S.A. 10 S.A. 3 Sil.Pr. x Sup.de toamn 10 0ă−ă1 S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 4 ARK SD-P7 5 0 −ă+ F.S.A. 5 0ă−ă3 S.A. 0 F.A. 5 ARK d110 WF 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A 0 F.A. 6 ARK SD W F nr.1 5 0ă−ă+ F.S.A. 3 0ă−ă2 F.S.A. 5 F.S.A 7 2,44-5 2 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 8 1,51-71 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 9 1,45-63 5 0ă−ă+ F.S.A. 5 0ă−ă1 F.S.A. 30 P.A.

10 6,45-13 20 0ă−ă2 M.A. 25 0ă−ă3 M.A. 5 F.S.A 11 81.22.15 10 0ă−ă1 S.A 15 0ă−ă2 M.A. 0 F.A. 12 Floria 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 13 1,56-54 10 0ă−ă2 S.A 0 0 F.A. 10 F.A. 14 1,51-20 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 2 F.S.A 15 6,65-120 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 2 F.S.A 16 1,47-13 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 17 82-40-48 5 0ă−ă+ F.S.A. 10 0ă−ă3 M.A. 10 S.A. 18 82-20-49 10 0ă−ă1 S.A. 5 0ă−ă3 M.A. 10 S.A. 19 81-22-14 5 0ă−ă+ F.S.A. 3 0ă−ă2 F.S.A. 10 S.A. 20 82-20-25 3 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 21 D2 R42 T191 25 0ă−ă2 M.A. 5 0ă−ă2 S.A. 0 F.A. 22 Bonanza I AP 10 0ă−ă1 S.A. 5 0ă−ă+ S.A. 0 F.A. 23 Bonanza II AP 10 0ă−ă+ S.A 5 0ă−ă1 S.A. 0 F.A. 24 Redskin 10 0ă−ă+ S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 25 Fairetime 703-14xSP 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 26 Silver Prolific AP 10 0ă−ă+ S.A. 0 0 F.A. 10 S.A. 27 Redskin AP 10 0ă−ă+ S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 28 Sil. Pr. X Sup. T II 3 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 29 Bonanza 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 5 F.S.A 30 Silver prolific 5 0ă−ă+ F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 31 Garden Beauty 25 0ă−ă2 M.A. 0 0 F.A. 0 F.A. 32 Floria AP 10 0ă−ă+ S.A. 0 0 F.A. 10 F.A.

F.Aăţăf r ăatac;ăFţ0;Iţ0; F.S.A.ţăfoarteăslabăatacateă;ăFţ0,1ă−5%ă;ăIăţă+ă; S.A.ăţăslabăatacateă;ăFăţă5,1−11%;ăIăţă+ă; M.A.ăţămijlociuăatacateă;ăFăţă11,1−25%ă;ăIăţă+ă; P.A. ţăputernicăatacateă;ăFăţă25,1−50%ă;ăIăţă+ă−ă4; F.P.A. = foarte puternic atacateă;ăFăţă50,1−100ă%ă;ăIăţă+ă−ă4.

162

Dintreă soiurileă cuă rezisten ă laă celeă treiă boliă studiateă amintimă ARKă SD,ă ă Hă25.11.68, Floria , 81-22-14, 82-20-25, Fairtime 703-14 x Silver Prolific, Silver ProlificăxăSuperbaădeătoamn ă,ăBonanzaăetc.

Avândă înă vedereă faptulă c ă acesteă soiuriă şiă hibriziă deă piersică întrunescă şiă alteăcaractereăpozitiveăconformăobiectivelorăurm rite,ăacesteaăvorăfiăutilizateăînăprogrameleădeăhibridareăînăvedereaăob ineriiădeănoiăsoiuriădwarfărezisten eălaăboli.

Foto nr. 42 Foto nr. 43 - stânga – soiul Southland,

dreapta – selec ieădeăpiersicădwarf

Foto nr. 44 Foto nr. 45 – Hibrid V.T. 1,47-13

Foto nr. 46 – H 251168 Foto nr. 47 – Productivitate ridicat

163

Peăhibriziiăselec iona iăseăefectueaz ,ădinămomentulăintr riiăpeărod,ăşiăoăselec ieăpozitiv ,ăînăurmaăc reiaăseăre inăănumaiăexemplareleăvaloroase.

Selec iaăpozitiv ăseăfaceă ădup ăcalitateaăfructeloră (Fotoănr.42,ă43,ă44,ă45,ă46),ăproductivitatea pomiloră(Fotoănr.47)ăşiăprecocitateaădeărodireă(Fotoănr.48,ă49).

Laă formeleă ornamentaleă seă eviden iaz ă aspectulă ornamentală deosebit:ă floriăinvolteămari,ăculoriăvii,ăînflorireăabundent ăşiădeălung ădurat ,ăetc.

Foto nr. 48 – Precocitate de rodire

(anul II de la plantare- piersic dwarf)

Foto nr. 49 – Precocitate de rodire (anul II de la plantare- nectarin dwarf)

Peăhibriziiădinăgenera iaăăF1ăauăfostăefectuateăautopoleniz riămasive,ăfolosindă

pungiădinăhârtieăpergamentăăşiăcuştiătifonate.(Fotoănr.50,ă51)

Foto nr. 50 – Aspect - câmp de alegere al hibrizilor

Foto nr. 51 – Segregarea caracterelor

S-auăob inut,ăînăacestămod,ăsegreg riăaleăcaracterelor,ăînălimiteleăaştept riloră(¾

hibriziăstandardăşiă¼ăhibriziădwarf. În 1987, de exemplu s-a produs segregarea caracterelor în urma

autofecund rii-prinăautopolenizareăfor at ăaăgenotipuluiăARKădă110ăWF,ăprovenitădinăS.U.A.

164

Dinăceiă73ăpuie iăhibriziărezulta i,ă57ăauăfostăstandardăşiă16ăauăfostădwarf.ăDeciă78,1ă%ădinăhibriziăauăfostăstandardăşiă21,9ă%ăauăfostădwarf.ăAceştiaăauăfostăplanta iăînăcâmpul de alegere.

Celeămaiăbuneăformeădwarfăauăfostăîncrucişateăpentruăaăseăob ineădescenden eă100% dwarf.

Aproximativ la 12-15ăaniăcâmpurileădeăalegereăaleăhibrizilorăseădefrişeaz ,ădup ăce s-a selectat din ele tot materialul valoros pentru ameliorare. Deci, câmpurile de alegereăaleăhibrizilorăcon inădeălaăunăanălaăaltulăunănum rădiferitădeăhibrizi.

6.6.6.ăOmologareaănoilorăsoiuriădeăpiersicăşiănectarin Hibriziiă selecta iă dină câmpulă deă alegere,ă caă şiă selec iileă clonaleă şiă variet ileă

muguraleă valoroaseă descoperiteă seă altoiescă şiă cuă pomiiă rezulta iă seă înfiin eaz ămicroculturile,ă respectivă culturileă deă concurs,ă înă re eauaă Institutuluiă deă Stată pentruăTestareaăşiăÎnregistrareaăSoiurilor.

Creareaăseădesf şoar ăpeăunănum rămareăde ani, pe un material biologic foarte bogat,ăcareăpresupuneăunăvolumeăenormădeămunc ,ămult ăaten ieăşiăresponsabilitate,ăiară rezultateleă suntă foarteămiciă şiă foarteă rare.ă Eleă seă concretizeaz ă prină omologareaăcelorămaiăbuniăhibriziăşiăselec ii,ăcareădevinănoile soiuri.

Acestea sunt înscrise în Catalogul Oficial al soiurilor (hibrizilor) de plante de cultur ă dină România,ă indicându-seă denumireaă soiului,ă anulă înregistr rii,ă anulăreânscrierii sau al radierii.

Soiurileăcareăseăreg sescăînăcatalog,ăauăfostătestate atât din punct de vedere al distinc iei,ă stabilit iiă şiă omogenit iiă (testulă D.S.O.),ă câtă şiă dină punctă deă vedereă alăvaloriiăagronomiceăşiătehnologiceă(testulăV.A.T.).

Înscriereaăsoiurilorăînăcatalog,ăpeăgrupeădeăspecii,ăseăfaceăînăordineăalfabetic ,ăindicându-seăşiăgrupaădeămaturitate.

Soiurileă seă men ină înă list ă timpă deă 10ă ani,ă dup ă careă seă radiaz ă dac ă nuă seăsolicit ăreânscriereaălor.

Reînscrierea în catalog se poate face numai la solicitarea autorului sau propietarului soiului, pentru perioade succesive de 5 ani, printr-o cerere ce trebuie depus ălaăI.S.T.I.S.,ăînainteădeăexpirareaătermenuluiădeămen inereăînăcatalogulăoficial.

Pentru soiurile la care reânscrierea nu s-a solicitat la timp, aceasta se va face numaiădup ăreexaminareaăprealabil ătimpădeă2ăaniă(pentruăpomi,ăarbuştiăornamentali,ăvi ă deă vieă şiă şiă speciileă dendrologice)ă peă planta iaă men in toriloră şiă contraă cost,ăconform tarifelor în vigoare.

Materialulăs ditorădinăsoiurileăradiateămaiăpoateăfiăcertificatăşiăcomercializatăînăurm toriiă3ăaniădup ăradiere,ăînăvedereaălichid riiăstocurilor.ăDup ăexpirareaăperioadeiărespective, soiurile se scot definitiv din catalog.

Dup ăomologareă soiurileă trebuieă s ă fieă introduseă şiă extinseă înă produc ie,ă c ciăastaă leă esteă menirea,ă urmândă s ă constiuieă oă surs ă important ă deă venituriă pentruăcultivatori,ăprinăschimbareaăăsortimentuluiăşiăăîmbun t ireaălui.

Noileă soiuriă autohtoneă trebuieă s ă fieă competitiveă cuă celeă maiă buneă peă planămondialăşiăs ăcontribuieălaărevigorareaăpomiculturiiăromâneşti.

165

6.7.ăSITUA IAăPOMILORăALTOI Iă- PIERSICăŞIăNECTARINăDWARFăŞIăSEMIDWARFă- OB INU IăLAăS.C.D.P.-CONSTAN AăÎNăPERIOADAă

1983-2002

Altoireaă aă fostă executat ă ă înă pepiniereaă unit ii,ă varaă (lunaă august)ă şiă uneoriăchiar toamna, deoarece ramurile tipurilor dwarf se coc mult mai târziu decât cele ale piersicului standard. S-aăpracticatăaltoireaăînă“ochiădormind”.

În general portaltoiul folosit a fost piersicul franc. S-au mai testat ca portaltoi, diferiteă tipuriă deă piersică cumă suntă T16,ă Tomisă 1,ă şiă Tomisă 79,ă createă laă S.C.D.P.ăConstan a,ă caă şiă Pă /ă 1s,ă celă maiă vigurosă portaltoiă deă piersic,ă creată laă I.C.D.P.ăM r cineni.

De asemenea, s-auă altoită soiuriă deă piersică şiă nectarină dwarfă şiă semidwarfă peăzarz r,ămigdalăăşiăcorcoduş.ăPrindereaăaăfostăbun ,ăsauăsatisf c toareăpeătoateătipurileăde portaltoiătesta i.(Fotoănr.52, 53, 54, 55)

Când portaltoiul a fost de vigoare prea mare (ex. Soiul Floria, altoit pe portaltoiulăP/1s),ăpomiiăauăpieritădup ătrei- patruăaniădeăvia ăînăplanta ie.

Tabel nr. 65.

Situa iaăpomilorăaltoi iă─ăpiersicăşiănectarinădwarfăăşiăsemidwarf laăS.C.D.P.ăConstan aăînăperioadaă1983- 2002

Valu lui Traian

Nr. crt.

Anul Nr. genotipuri altoite

Nr.ăpuie i altoi i

Nr. pomi ob inu i

Prinderea la altoire

% 1 1983 6 182 40 22,0 2 1984 4 170 103 60,6 3 1985 5 223 131 65,5 4 1986 10 446 242 54,3 5 1987 10 500 271 54,2 6 1988 12 1.115 626 56,1 7 1989 12 645 378 58,6 8 1990 10 142 83 58,5 9 1991 30 543 232 42,7 10 1992 15 2.427 1.555 64,1 11 1993 9 418 263 62,9 12 1994 12 997 683 68,5 13 1995 15 1.154 768 66,6 14 1996 4 225 148 65,8 15 1997 2 905 591 65,3 16 1998 6 1.870 1.434 76,7 17 1999 8 1.092 575 52,6 18 2000 8 306 200 65,4 19 2001 7 964 433 44,9 20 2002 4 608 ─ ─

Total ─ ─ 14.932 8.756 min. 22,0 %-1983

max.76,7 %-1998

166

Pomiiăaltoi iăpeăcorcoduşăsufer ădinăcauzaădrajonilorăcareăaparăînănum răfoarteămareăşiătindăs ăîn buşeăpomul,ă(oriăcâtădeădesăsuntăînl tura i,ăeiădrajoneaz ,ăref cându-se continuu).

Procentulădeăprindereălaăaltoireăalădwarfilorăesteăînăjurădeă58%,ăceaămaiăslab ăprindere la altoire s-a înregistrat în 1983ă (22,0ă %),ă iară ceaă maiă bun ă prindereă s-a produs în 1998 (76,7 %) (Tabel nr. 65).

Înă decursulă anilor,ă num rulă genotipuriloră altoiteă aă variată înă func ieă deă diferi iăfactori:ă num ră deă soiuriă şiă hibriziă introduşiă dină str in tateă şiă deă laă I.C.D.P.ă Piteşti-M r cineni,ă necesitateaă înmul iriiă unoră genotipuriă pentruă înfiin areaă unoră culturiă deăconcurs, loturi demonstrative, etc. Asfel, s-auăaltoitădou ăgenotipuriăînăanulă1997ăşiă30ăgenotipuri în anul 1991.

Înă ceeaă ceă priveşteă utilizareaă pomiloră altoi i,ă ceaă maiă mare parte din pomii dwarfăob inu iă ă seă reg seşteăplantat ă înădiferi iă aniă (1984,ă1987,ă1988,ă ă 1990,ă1992,ă1994),ăînăpoligonulăexperimentalăalăunit ii.

Peă terenurileă înă pant ă dină comunaăCrucea,ă jud.ă Constan aă aă fostă înfiin at ă înă1992ăşiăexist ăoămicroplanta ieăcuăcâtevaăgenotipuriădeăpiersicăşiănectarinădwarf,ăcareăs-aăadaptatăbineăcondi iilorăpedoclimaticeădinăzonaărespectiv .

Înăanulă1994ăaăfostăînfiin at ăoăcultur ădeăconcursăcuă12ăeliteăşiăselec iiădwarf,ăatâtă laă S.C.D.P.Constan a,ă câtă şi la Facultateaă deă Horticultur −Catedra de Pomicultur ,ădinăcadrulăU.S.A.M.V.-Bucureşti.

Piersiciă şiă nectarini dwarfă auă fostă da iă şiă altorăUniversit iăAgricoleă dină ar ă(Craiova, Cluj-Napoca,ăIaşiă),ăcaămaterialădidactic.

Genotipuriădeăpiersică şiănectarinădwarfăauăfostădateăunorăSta iuniădeăcercet riăpomicoleă dină ar ă (Oradea,ă Cluj,ă Iaşi),ă I.C.D.P.ă Piteşti- M r cineni, S.C.C.P.N. D buleni,ăcaăşiălaăGr dinaăBotanic ădinăIaşi.

Înăultimiiăaniăauăfostăvânduteăcantit iătotămaiămariădeăpiersicăşiănectarinădwarf,ăunănum rătot mai mare de cultivatori solicitându-iăpentruăgr dinileădeălâng ăcas .

Foto nr. 52 – Aspect din

pepinier piersic dwarf comparativ cu

standard

Foto nr. 53 – piersic dwarf în pepinier

Foto nr. 54 – piersic dwarf la scoaterea din

pepinier

167

Piersiculădwarfăornamentală îşiăfaceă locăşiă înădecorulăparcurilorăşiăgr dinilor,ăăcompletândă gamaă planteloră dendrologiceă careă înfloresc,ă prim varaă devreme.(Fotoănr.56, 57).

Foto nr. 55 – Diferite soiuri de piersicăşiănectarinădwarf

Foto nr. 56 –Dwarfăînăgr din

Foto nr. 57 – Dwarf în decorul parcurilor

Foto nr. 58 – Necesitateaăr ririiăfructelor

6.8ăTEHNOLOGIAăDEăCULTUR ăAăPIERSICULUIăŞIă

NECTARINULUI DWARF

Tehnologiaădeăcultur ăaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăpiticăesteă înămareăm sur asem n toareătehnologieiădeăcultur ăaăpiersiculuiăşiănectarinuluiăstandard.

Exist ă îns ă anumiteă caractereă specialeă ă aleă planteloră respective,ă careădetermin ămodificareaăunorăverigiătehnologice.

6.8.1. Cultura în câmp Preg tireaăterenuluiăşiăfertilizareaădeăbaz ăsuntăidenticeăcuăceleăprev zuteă

înătehnologiaăînfiin riiăuneiăliveziădeăpiersicăobişnuit;

168

Pichetareaă terenuluiă seă realizeaz ă laă distan aă deă 3ă ă xă 1,5ămă revenindă oădensitate de 2222 pomi/ha, sau la 2 x 1,5 m pentru o densitate de 3333 pomi/ha; Dac ă terenulă aă fostă desfundată esteă suficientă caă gropileă s ă aib ădimensiunea de 0,6 x 0,6 x 0,6 m sau chiar 0,5 x 0,5 x 0,5 m; Înăgeneral,ăparteaăaerian ăaăpomilorănuăseăfasoneaz ăînăvedereaăplant rii;ăaceast ălucrareăesteănecesar ălaăcelămultă10%ădinăpomiăşiăconst ăînăr rireaăramurilorădinăcoroan ăşiăsuprimareaăcelorăbazale,ăcuăscopulădeăaăformaătrunchi; Seăfasoneaz ăr d cinileăpomilorăşiăseămocirlescăînainteădeăplantare ; este bine ca mocirlaă s fieă consistent ,ă şiă s ă con in ,ăpeă lâng ăap ă şiă p mântăobişnuită şiăp mântă galbenă (careă m reşteă ulterioră aderen aă p mântuluiă dină groap ă laă r d cinileăpomului)ăşiăbaleg ăproasp t ădeăvac ă(careăcon ineăenzimeăceăvorăstimula rizogeneza si activitateaăr d cinilor) Pomiiăseărepartizeaz ăşiăseăplanteaz ăav ndăgrij ăca punctulădeăaltoireăs ăr mân ă laă circaă 10ă cm.ă deasupraă solului,ă pentruă c ă pomiiă piticiă auă trunchiulă foarteăscurt;ădeăaceeaă,ăpeăfundulăgropiiăseăfaceăunămuşuroi,ăpeăcareăseăaşeaz ăr d cina;ăde asemenea,ă tasareaăp mântuluiă trebuieă f cut ă foarteăbineăpentruăa se evita putrezirea r d ciniloră(Figuraănr.9) Imediată dup ă plantare,ă pomiiă voră fiă uda iă abundentă (înă dou ă treceriăsuccesive),ăapoiăseăvorămuşuroiă(înăcazulăcândăplantareaăseăfaceătoamna,ăoriăprim varaăfoarteă devreme)ă sauă liă seă vaă pres raă p mântă bineă m run ită şiă reav n,ă înă ligheane,ăpentruăaăevitaăcapilaritateaăşiăpierdereaăapeiăprinăevaporare; Pomiiă seă voră udaă s pt mânală şiă abundentă pân ă laă pornireaă înă vegeta ie,ăapoiăudareaăseăvaăfaceăînăfunc ieădeăcondi iileăclimatice;

coroana punctul de altoire

r d cina muşuroiădeăp mânt Figura nr.9 – Schi aădeăplantare a piersicului dwarf Seăvorăefectuaătratamenteăfitosanitare,ălaăavertizare,ăpentruăcaăplanta iaăs ă

fieă s n toas ;ă datorit ă habitusuluiă redusă ală pomilor,ă seă folosescă cantit iă mici de insecto-fungicideăşiătratareaăseăfaceăuşor; Solulăseămen ineăcuratădeăburuieniăprinăefectuareaădeăpraşileămecaniceăpeăintervalulă dintreă rândurileă deă pomiă şiă ierbicidareaă soluluiă dintreă pomiă peă direc iaărândului( daca acestia au mai mult de 5-6 ani de la plantare), ori se vor executa prasile manuale intre pomi pe rand.

10 cm

169

Pomiiădwarfănuănecesit ăt ieriădeăformareăaăcoroanelorăşiădeăfructificare,ăcaăceiăstandard:ăacesteaăsuntăfoarteăsumareăşiăseărefer ălaăcorectareaăpozi ieiăunorăramuri,ăeliminarea celor care sunt amplasate foarte aproape de sol, sau care îndesesc prea multă coroanaă şiă t iereaă celoră uscate;ă acesteă opera iuniă seă realizeaz ă foarteă uşorădatorit ătalieiăreduseăaăpomilor; Pomiiă reac ioneaz ă bineă laă fertilizareaă fazial ă cuă îngr ş minteă organiceă şiăchimice;ădintreăacestea,ăceleămaiăindicate,ăsuntăceleăfoliare,ăcareăseăadministraz ăuşor,ăcuă pompa,ă “îmb ind”ă coroanaă pomilor,ă înă cursulă perioadeiă deă vegeta ie;ă îngr şareaăextraradicular ăesteăfoarteăeficient ădac ăseărepet ădeă3-4 ori, la un interval de 15 zile; Dinămomentulăînăcareăpomiiăintr ăpeărodăeconomic (anul III de la plantare), fiind foarte productivi (Foto nr.58),ănecesit ăefectuareaăuneiăr ririăsevereăaăfructelor,ăpentruă caă celeă r maseă peă ramuriă s ă aibeă spa iulă necesară deă creştereă şiă s ă ating ădimensiunileă dorite;ă r rireaă fructeloră trebuieă f cut ă înainteă deă înt rireaă sâmburilor, c ciădup ăaceast ăfenofaz ,ărarireaăfructelorănuămaiăesteăeficienta; Recoltareaă fructeloră seă realizeaz ă cuă efortă minim,ă datorit ă dimensiunilorăreduse ale pomilor, neefiind necesar ăexisten aăsc rilorăoriăaăplatformelorădeărecoltare.ă(Foto nr.59).

Foto nr.59 – Cultura piersicului dwarf în câmp

6.8.2 Cultura în containere Piersiculăşiănectarinulăpiticăconstituieăoănoutateăpentruăpomiculturaăpracticat ă

peăspa iiămici Ne putemăbucuraădeăflorileăşiăfructeleăunuiădwarfăşiăatunciăcândănuădispunemă

deă oă gr din ,ă deoareceă elă poateă fiă cultivată şiă într-ună volumă redusă deă p mânt,ă înăcontainere,ăg le i,ăciubereă(deă15-20 kg. capacitate) , într-oăcurte,ăpeăoăteras ăsauăchiarăîn balcon.(Foto nr.60, 61)

Pentruă c ă r d cinileă piersiculuiă nuă suport ă apaă stagnant ,ă cază înă careă seăproduceăasfixiaăradicular ,ăesteărecomandatăcaăvaseleădeăcultur ăs ăaib ăorificiiăpentruă

170

scurgereaăapeiăşiăpeăfundulăvasuluiăs ăseăpun ăunăstratădeă3-5 cm cu nisip de râu ori pietriş,ăcareăvaăasiguraăunădrenajăbun.

Iat ăcâtevaăăamestecuriădeăp mântăcareăpotăfiăfolositeălaăplantare: aăăăp mântădeăgr din - 3ăp r i

1.ăăăăăăăăăb.ăăămrani ă– o parte c nisip – o parte aăăăăp mântădeă elin ă– o parte

2.ăăăăăăbăăăăp mântădeăgr din ă(ădeămuşuroi)ă– 2ăp r i căăăămrani ăfoarteăbineădescompus ă– o parte

d nisip – o parte

aăăăăp mântădeăp dureăsauădeăfrunzeă– 2ăp r i 3 b mrani ă– o parte c nisip – o parte

Foto nr. 60 – Piersicăşiănectarinădwarfă

în fenofaza de înflorire Foto nr. 61 - Piersicăşiănectarinădwarfăîn fenofaza de maturare a fructelor

Seă potă folosiă şiă diferiteă amestecuriă deă pamant pentru flori, careă seă g sescă deă

cump ratăînăflor rii. Esteăbineăcaăamesteculădeăp mîntăs ăfieădezinfectatăchimicăînainteădeăplantareă

oriăsterilizatătermicăpentruăaăevitaăcontaminareaăr d cinilorăşiăaăplanteiăcuădiferiteăboliăşiăd un tori.

Plantarea propiu-zis ăseăexecut ăastfel:ăseăfasoneaz ăr d cinileăpomişoruluiăşiăseă mocirlesc;ă înă ă vasulă deă cultur ,ă deasupraă stratuluiă deă drenajă seă puneă circaă 1/3ăp mântă oriă amestecă deă p mântă (Figuraă nr.10)ă şiă seă aşeaz ă r d cinileă astfelă încâtăpunctulă deă altoireă s ă fieă deasupraă nivelului solului cu circa 10-15ă cmă ;ă seă adaug ărestulă deă p mântă şiă seă taseaz ă foarteă bine,ă astfelă încâtă s ă nuă existeă spa iiă cuă aeră laăr d cini;ăseăumpluăăvaseleăastfelăcaăs ăr mân ăoădiferen ădeănivelădeăcelăpu ină5ăcmăîntreănivelulăsoluluiăşiăcelăalăvasului,ăspa iuăutilăpentruăudareaăpomului.

Seăud ăbineăpomulădup ăplantareăşiăăseăaplic ăud riălaă2-3ăzile,ăpân ăcândăacestaăporneşteă înă vegeta ie.ă Apoiă seă ud ă s pt mânală sauă dup ă nevoie,ă înă func ieă deă

171

temperatur ,ă gradă deă insola ieă etc.ă Seă recomand ,ă caă vara, udareaă s ă seă execut ădiminea a,ădevreme,ăoriăspreăsear ăşiăniciodat ăînătoiulăzilei.

Pomii din containere reac ioneaz ă favorabilă laăfertiliz rileă fazialeă Acesteaă seăpotă realizaă cuă îngr ş minteăcomplexe(N/P/K), în dozele men ionateă peă ambalaje,ă oriă cuăîngr ş minteă naturaleă (b legarădeă vac ă foarteă bineă descompus,ămustădeăb legarăînăpropor ieădeă1ă:ă10ăp r iăap ).

Pomişoriiă dină containereăreac ioneaz ă favorabilă şiă laăîngr ş rileă foliareă sauăextraradiculare, aplicate de 3-4 ori în timpul perioadei de vegeta ieăla un interval de 10-15 zile.Acestea se pot reliza cu unul din produsele: Agroleaf, Nitrophoska, folosind 3-5 grame laă litruă deă ap ,ă Murtonik,ăAtonik,ă sauă alteă îngr ş minteă

foliareăcareăseăvorăaplicaă inândăcontădeăprospecteleăcareăleăînso esc. Tratamenteleăchimiceăseăvorăaplicaăăcontraăbolilorăşiăd un torilorădiferen iată:

- înărepausăseăpoateăfolosiăzem ăbordelez ă2%,polisulfur ădeăbariuă6%,ăuleiăUSă1ă– 1,5 % etc.,

- înă vegeta ie:ă zeam ă bordelez ă 0,5%ă (laă butonă roz),ă Systhaneă 12EC- 0,04% (la scuturarea petalelor),Rovral 50 WP-0,1%, Ronilan 50 WP- 0,1%, Sumilex 50 WP- 0,1% etc.

Deosebită deă eficient ă esteă efectuareaă unuiă tratamentă preventivă cuă EuparenăMulti,ă înă concentra ieă deă 0,15%,ă careă areă ună spectruă largă şiă protejeaz ă planteleă deăagen iăpatogeniăspecifici

Pentruă combatereaă d un toriloră recomand mă efectuareaă unuiă tratamentă cuăprodusulă Confidor,ă înă concentra ieă ă deă 0,05%.ă Acestaă esteă ună insecticidă sistemică(similarăăcuăăprodusulăCalipso,ădarămaiăperformant).ăPoateăfiăpulverizatăpeăplant ,ădarăse poate aplica pe trunchiul pomului prin pensulare, ori prin stropirea solului de sub coroan .ă

Înă generală combatereaă boliloră şiă d un toriloră esteă similar ă cuă ceaă aplicat ăpiersiculuiăobişnuit.

T ierileăsuntăreduse,ălimitându-se numai la ramurile uscate. Din doi în doi ani,ă toamna,ă dup ă c dereaă frunzelor,ă oriă prim varaă devreme,ă

înainteădeăponireaăînăvegeta ie,ăesteăbineăcaăpomişorulăs ăfieătransplantatăîntr-un vas maiămare,ăcuăunăamestecădeăp mântăproasp t.

10-15 cm

10-15 cm

Figura nr.10 – Plantarea pomului dwarf în

container

172

Sta iuneaă deă Cercetareă şiă Dezvoltareă pentruă Pomicultur ă Constan aăpoateă furnizaă pomiă altoi iă dină celeă maiă valoroaseă genotipuriă deă piersici si nectarini dwarf create aici sau aduse de peste hotare, care au fost studiate în condi iileăpedo-climatice din sud-estul României.

6.9ăăEFICIEN AăECONOMIC

Calculul economic s-a efectuată pentruă suprafa aă deă ună hectară planta ieă

pomicol ,ăînădeterminareaăcheltuielilorăefectuateăşiăaăveniturilorărealizateăfolosindu-se pre urileămediiă deă achizi ieă aă materiiloră primeă ,ă carburan ilor,ă aă tarifeloră deă lucr riăămanualeăşiămecaniceăşiăaăpre urilor de valorificare de la nivelul anului 1998.

Diferen eleădeăcheltuieliăîntreăpiersicăşiănectarin,ăatâtălaăstandardăcâtăşiălaădwarfăauăfostănesemnificativeăşiădeăaceeaăs-a folosit câte un singur deviz tehnologic valabil şiăpentruăpiersicădarăşiăpentruănectarin,ăunulăpentruăstandardăşiăunulăpentruădwarf.

Tabel nr. 66. Cheltuieli de înfiin areă(miiăleiă/ha)ăaăuneiăplanta iiădeăpiersicăşiănectarină

standard la nivelul anului 1998

Denumireaălucr rii U/M Cantitatea Mii lei /U.M.

Valoare (mii lei)

Lucr riăămanuale Confec ionatăpiche i mii buc. 0,833 60,5 50,4 Pichetat pe teren plan ha 1,0 130,0 130,0 S patăgropiăpentruăplantare buc. 833 4,7 3915,1 Fasonatăpomiiăşiămocirlit mii buc. 0,833 225,0 187,4 Repartizat pomii la gropi mii buc. 0,833 235,0 195,8 Adus gunoi de grajd la gropi mii buc. 0,833 575,0 479,0 Plantat pomi-lucrareăcomplet buc. 833 3,8 3165,4 Udatăpomiiădup ăplant.ădeă2ăori buc. 1666 1,1 1832,6 Pazaăplanta iei ore 700 12,5 8750,0 TOTAL - - - 18705,7

Lucr riămecanice Dezinfec ieăsolăcuăSinoratox ha 1,0 95,0 95,0 Admin.ăîngr ş.ăchimice ha 1,0 150,0 150,0 Admin.ăîngr ş.ăorganice ha 1,0 300,0 300,0 Arat terenul ha 1,0 650,0 650,0 Discuităterenulă(dou ătreceri) ha 2,0 225,0 450,0 Transportăap ăcuăcisterna ore 36 80,0 2880,0 TOTAL - - - 4525,0

Materiale Materialul pomicol buc 833 45.0 37485.0 Gunoi de grajd to 50 200.0 10000.0 Îngr ş minteăchimice Kg. 300 7.1 2130.0 Pesticide Kg. 30 60.0 1800.0 Carburan i litri 130.0 5.0 650.0 Alte materiale - - - 1204,3 TOTAL - - - 53269,3 TOTAL GENERAL - - - 76500,0

173

Dină comparareaă cheltuieliloră efectuateă cuă înfiin areaă planta iiloră deă piersică şiănectarinăstandardă(Tabelănr.66)ăpeădeăoăparteăşiăădwarfă(Tabelănr.67)ăpeădeăalt ăparteăăreieseăc pentruăăînfiin areaăunuiăhectarădeăstandardăseăcheltuiescă76,5ămilioaneălei,ăiarăpentruăunăhectarădeădwarfăcircaă148,5ămilioaneălei,ăceeaăceăreprezint ăăoăcheltuial ăcuă94ă%ămaiămareălaăînfiin areaăunuiăhectarădeăpiersicăsauănectarinăpitic.

Aceast ăcheltuial ămaiămareăesteădeterminat ă înăprimulă rândădeăcheltuialaăcuămaterialulăs ditor,ăcareăesteămaiămareăcuă62,5ămilioaneăleiă(deă2,6ăoriămaiămareăcaălaăstandard),ă datorată densit iiă deă 2222ăpomiă laă plantareă laă dwarfă fa ă deă 833ăpomiă laăstandard. Deasemenea,ăsuntăcevaămaiămariăşiăcheltuielileăocazionateăcuăfor aădeămunc ămanual ,ăfiindănecesarăunănum răaproapeădeătreiăoriămaiămareădeăgropiăăşiămanoper ălaăplantat.

Tabel nr. 67.

Cheltuieli de înfiin areă(miiăleiă/ha)ăaăuneiăplanta iiădeăpiersicăşiănectarin dwarf la nivelul anului 1998


Valoare (mii lei)

Lucr riăămanuale Confec ionatăpiche i mii buc. 2,222 60,5 134,4 Pichetat pe teren plan ha 1,0 130,0 130,0 S patăgropiăpentruăplantare buc. 2222 2,7 5999,4 Fasonatăpomiiăşiămocirlit mii buc. 2,222 225,0 500,0 Repartizat pomii la gropi mii buc. 2,222 235,0 522,2 Adus gunoi de grajd la gropi mii buc. 2,222 575,0 1277,7 Plantat pomi-lucrareăcomplet buc. 2222 1,8 3999,6 Udatăpomiiădup ăplant.ădeă2ăori buc. 4444 1,1 4888,4 Pazaăplanta iei ore 700 12,5 8750,0 TOTAL - - - 26201,7

Lucr riămecanice Dezinfec ieăsolăcuăSinoratox ha 1,0 95,0 95,0 Admin.ăîngr ş.ăchimice ha 1,0 150,0 150,0 Admin.ăîngr ş.ăorganice ha 1,0 300,0 300,0 Arat terenul ha 1,0 650,0 650,0 Discuităterenulă(dou ătreceri) ha 2,0 225,0 450,0 Transportăap ăcuăcisterna ore 70 80,0 5600,0 TOTAL - - - 7245,0

Materiale Materialul pomicol buc 2222 45.0 99990,0 Gunoi de grajd to 50 200.0 10000.0 Îngr ş minteăchimice Kg. 300 7.1 2130.0 Pesticide Kg. 30 60.0 1800.0 Carburan i litri 130.0 5.0 650.0 Alte materiale - - - 483,3 TOTAL - - - 115053,3 TOTAL GENERAL - - - 148500,0

Cheltuielileădeăîntre inere,ăînăanii IăşiăII,ăpân ălaăintrareaăpeărodăsunt ceva mai

miciă (cuă 10%)laă piersiculă şiă nectarinulă dwarfă (Tabelă nr.68)ă fa ă deă standardă (Tabelă

174

nr.69) cauzele fiind în principal volumul mult mai redus sau chiar inexistent al t ieriloră deă formareă laă dwarfă şiă cantit ileă maiă miciă deă substan eă fitosanitare administrateă(ă¾ădinătotal)ălaădwarfăfa ădeăstandardăraportatălaăsuprafa aădesf şurat .

Tabel nr. 68.

Cheltuieli de între inereă(miiăleiă/ha)ăaăuneiăplanta iiăanulăIădeăpiersicăşiă nectarin dwarf la nivelul anului 1998


Valoare (mii lei)

Lucr riăămanuale Preg tităsolu ieăptr.ăstropit-8 tr. mii litri 9.0 10,0 90.0 Pr şităcuăsapaăpeărândăxă3ăoriă(25%ădinăsuprafa )

ha 0,75 1500,0 1125,0

Irigat prin brazde-4ăud riăaă800m3/ha

ha 4 300,0 1200,0

Pazaăplanta iei ore 700 12,5 8750,0 TOTAL - - - 11165.0

Lucr riămecanice Stropităplanta iaăxă8ăori ha 8,0 95,0 760,0 Admin.ăîngr ş.ăchimice ha 1,0 150,0 150,0 Discuităterenulă(dou ătreceri) ha 2,0 225,0 450,0 Deschis rigole ptr. irigat ha 1,0 72,0 72,0 Arat terenul toamna ha 1,0 650,0 650,0 TOTAL - - - 2082,0

Materiale Îngr ş minteăchimice Kg. 300 7.1 2130.0 Pesticide Nr.tr. 8 375.0 3000,0 Carburan i litri 160 5.0 800,0 Alte materiale - - - 1448,0 TOTAL - - - 7378.0 TOTAL GENERAL - - - 20625.0

Laă fel,ă şiă cheltuielileă deă între inereă şiă exploatareă aă liveziloră peă rodă suntămaiă

reduseă laăpiersiculă şiă nectarinulădwarfă (Tabelănr.70)ă fa ădeă standardă (Tabelănr.ă71) pentruăaceleaşiămotive: t ieriădeărodireămaiăpu ineăăşiăcantit iămaiăreduseădeăsubstan eăfitosanitareălaădwarfăfa ădeăstandard.

Înăprivin aăveniturilorăob inute,ăavândăînăvedereăproduc iile medii realizate la hectar,ăvalorificateălaăunăpre ămediuăunic,ăaparădiferen eăsemnificativeă(Tabeleănr.72 şiă73)ăîntreăvarianteleăexperimentaleăat tălaăpiersicăcâtăşiălaănectarinulădwarf.

Astfelă laăpiersiculădwarfă seă remarc ăvarianteleă2,ă5ădară şiă3ă şiă10ăcareăauădatăproduc iiă maiă mariă sauă egaleă cuă piersiculă standardă Redhavenă deă 12ă toneă fructeă laăhectar şiăunăvenitătotalădeăpesteă60ămilioaneălei,ăcuăoărat ăaărentabilit iiăcuprins ăîntreă150-165%.

Laănectarinulădwarfăseă remarc ăvarianteleă6,ă9,ă11ăşiă12ăcareăauădatăproduc iiămai mari decât nectarinul standard- VTăHNă 53ă ă deă 10ă toneă fructeă laă hectară şiă auărealizată ună venită totală întreă 50ă şiă 68ă milioaneă lei,ă cuă oă rat ă aă rentabilit iiă întreă 125-173 %.

175

Tabel nr. 69 Cheltuieli de între inereă(miiăleiă/ha)ăaăuneiăplanta iiăanulăIădeăpiersicăşiănectarină



Valoare (mii lei)

Lucr riăămanuale T ieriădeăformareăcoroan Mii buc 0,833 1500,0 1249,5 Strânsăramuriăînăgr mezi ha 1,0 95,0 95,0 Preg tităsolu ieăptr.ăstropit-8 tr. mii litri 12,0 10,0 120,0 Pr şităcuăsapaăpeărândăxă3ăoriă(25%ădinăsuprafa )

ha 0,75 1500,0 1125,0


ha 4 300,0 1200,0

Pazaăplanta iei ore 700 12,5 8750,0 TOTAL - - - 12539,5


Materiale Îngr ş minte chimice Kg. 300 7.1 2130.0 Pesticide Nr.tr. 8 500,0 4000,0 Carburan i litri 160 5.0 800,0 Alte materiale - - - 1448,5 TOTAL - - - 8378,5 TOTAL GENERAL - - - 23000,0

Avândă înă vedereă rentabilitateaă ridicat ă aă unoră varianteă deă piersică şiă nectarină

dwarf,ă apreciemă c ă într-un interval de 5 ani de la intrarea pe rod se pot recupera cheltuielileămaiămariăefectuateăcuăînfiin areaăacestorăplanta ii,ăr mânândăanualăăşiăunăprofit de circa 10-15ă %ă pentruă compensareaă oscila ieiă pre uriloră şiă dezvoltareaăafacerii.

176

Tabel nr.70 Cheltuieli de între inereă(miiăleiă/ha)ăaăuneiăplanta iiăpeărodădeăpiersicăşiănectarină

dwarf la nivelul anului 1998


Valoare (mii lei)

Lucr riăămanuale T ieriădeărodire-20 % din pomi Buc. 444 3,5 1554,0 Adunatăramuriăînăgr mezi ha 1,0 95,0 95,0 Preg tităsolu ieăptr.ăstropit-8 tr. mii litri 9.0 10,0 90.0 Pr şităcuăsapaăpeărândăxă3ăoriă(25%ădinăsuprafa )

ha 0,75 1500,0 1125,0


ha 4 300,0 1200,0

R rit fructe-25 % pomi 555 3,2 1776,0 Recoltat fructe +sortat to 10,0 360,0 3600,0 Pazaăplanta iei ore 700 12,5 8750,0 TOTAL - - - 18190,0

Lucr riămecanice Stropităplanta iaăxă8ăori ha 8,0 95,0 760,0 Admin.ăîngr ş.ăchimice ha 1,0 150,0 150,0 Discuit terenulă(dou ătreceri) ha 2,0 225,0 450,0 Deschis rigole ptr. irigat ha 1,0 72,0 72,0 Arat terenul toamna ha 1,0 650,0 650,0 TOTAL - - - 2082,0

Materiale Îngr ş minteăchimice Kg. 300 7.1 2130.0 Pesticide Nr.tr. 8 375,0 3000,0 Carburan i litri 160 5.0 800,0 Alte materiale - - - 1800,0 TOTAL - - - 7730,0 TOTAL GENERAL - - - 28002,0

177

Tabel nr. 71 Cheltuieli de între inereă(miiăleiă/ha)ăaăuneiăplanta iiăpeărodădeăpiersicăşiănectarină



Valoare (mii lei)

Lucr riăămanuale T ieriădeărodire Buc. 833 3,5 2915,5 Adunatăramuriăînăgr mezi ha 1,0 95,0 95,0 Preg tităsolu ieăptr.ăstropit-8 tr. mii litri 12.0 10,0 120.0 Pr şităcuăsapaăpeărândăxă3ăoriă(25%ădinăsuprafa )

ha 0,75 1500,0 1125,0


ha 4 300,0 1200,0

R rităfructe-50% pomi 416 3,2 1331,2 Recoltat fructe +sortat to 10,0 360,0 3600,0 Pazaăplanta iei ore 700 12,5 8750,0 TOTAL - - - 19136,7


Materiale Îngr ş minteăchimice Kg. 300 7.1 2130.0 Pesticide Nr.tr. 8 500,0 4000,0 Carburan i litri 160 5.0 800,0 Alte materiale - - - 1851,3 TOTAL - - - 8811,3 TOTAL GENERAL - - - 30000,0

Tabel nr. 72

Eficien aăeconomic ăla piersicul dwarf în anul 2000

Nr. var.

Hibrid

Produc ia

realizat kg/ha

Cheltuieli totale Lei/ha

Costul de produc ie lei/kg

Venituri totale lei/ha

Profitul ob inut

lei

Rata rentabi-lit ii

% 1 VT sel 89

PO 9300 23163132 2491 49383000 26219864 113

2 VT GD P11 sel 90P 12200 24750976 2029 64782000 40031024 162

4 Autumn P14 11800 24582032 2083 62658000 38075968 155

5 VT 84 G 08 12400 24835448 2002 65844000 41008552 165 7 VT 84 G 20 8400 23146008 2755 44604000 21457992 92 8 VT 83 A 2 8200 23061536 2812 43542000 20480464 88

10 VT 83 A R18P4 11800 24582032 2083 62658000 38075968 155

Piersic STANDARD 1 Redhaven 12000 25954725 2162 63720000 37765275 145

Pre ămediuădeăvânzareăalăfructeloră= 5.310 lei/kg

178

Tabel nr.73

Eficien aăeconomic ălaăpiersiculădwarfăînăanul 2000

Nr. Var.

Hibrid Produc ia

realizat

kg/ha

Cheltuieli totale lei/ha

Costul de produc ieă

lei/kg

Venituri totale

lei/ha

Profitul ob inut

lei

Rata rentabi-lit ii

%

3 VT GB sel.86 NO

9300 23163132 2491 49383000 26219868 113

6 VT 84 M R10P11

10200 23906256 2344 54162000 30255744 126

9 VT 83 B 01 12200 24750976 2029 64782000 40031024 162 11 VT 84 N 05 10400 23990728 2307 55224000 31233272 130 12 VT 84 N 08 12900 25046628 1941 68499000 43452372 173

Nectarin STANDARD 1 V.T. HN 53 10000 25110005 2511 53100000 27989995 111

Pre ămediuădeăvânzareăalăfructeloră= 5.310 lei/kg

179

CAPITOLUL VII.

CONCLUZIIăŞIăRECOMAND RI

7.1 CONCLUZII

Înăurmaăcercet rilorăefectuateăşiăaărezultatelorăob inuteăînăperioadaă1986-2002

laăS.C.D.P.ăConstan a-Valu lui Traian,ăcuăprivireălaăcreareaăşiăcultivareaăpiersiculuiăşiănectarinuluiădwarfăsauăpiticăgenetic,ăseăcontureaz ăurm toareleăconcluzii:

1.ă Condi iileă pedo-climatice din zonele în care s-a experimentat – S.C.D.P. Constan aă ă şiă U.S.A.M.Vă Bucureştiă – sunt dintre cele mai favorabile culturii piersiculuiăşiănectarinului.ăSinguraăproblem ăr mâneăapaă ăcareă trebuieăsuplinit ăprinăirigare.ă Temperaturaă medieă anual ă deă 11,0oC,ă f r ă varia iiă foarteă mariă laă sfârşitulăiernii,ă insola iaă puternic ă şiă frecven aă sc zut ă aă brumeloră târziiă deă prim var ,ă suntăfactoriăstimulatoriăpentruăculturaăpiersiculuiăşiănectarinului.

2.ă ă Desf şurareaă principaleloră fenofazeă deă vegeta ieă şiă fructificareă areă locă înăstrâns ăleg tur ăcuăgenotipulăanalizat,ădarăesteăinfluen at ăşiădeăcondi iileăclimatice ale fiec ruiă ană deă cultur .ă Nuă exist ă diferen eă preaă mariă laă fenofazeleă deă dezmugurit,ăînflorită şiă chiară laă înt rireaă sâmburelui,ă dară apară diferen eă foarteă mariă înă ceeaă ceăpriveşteă sumaăgradelorădeă temperatur ă activ ,ănecesar ămatur riiă fructelor.ăDină cele 12 genotipuri selectate:

- unulăseămatureaz ăînălunaăiulie,ăăăăă - nou ăseămaturizeaz ăînălunaăaugust, - dou ăînălunaăseptembrie,ădinăcareăunulăîşiăprelungeşteăcoacereaăchiarăpân ăînă

decada I a lunii octombrie, Majoritateaă soiuriloră şiă hibriziloră deă piersică şiă nectarină dwarfă auă coacereaă

mijlocieăşiătârzie,ăsumaăgradelorădeătemperatur ăactiv ănecesar ,ăavândăvaloriăcuprinseăîntreă 2652ă şiă 3385oCă laă piersică şiă întreă2548ă şiă 3378oC la nectarin, mult superioare celor necesare soiurilor standard utilizate ca martor (2180oCălaăRedhavenăşiă1464oC la V.T.-HN-53).

3.ă Vigoareaă pomilor,ă exprimat ă prină ă valorileă sec iuniiă trunchiuluiă ă şiă sporulămediuăanualădeăcreştere,ăconstituieăunăcaracterădeăsoiăşiăaăscosăînăeviden ăc ăceaămaiămic ă vigoareă auă avut-o genotipurile de piersic V.T.-Fă sel.89ă POă şiă V.T.-GD-P11 sel.90ăPăşiădeănectarinăV.T.ă84-N-08.

4. Cu cea mai mare vigoare s-auăeviden iatăgenotipurileădeăpiersic:ăV.T.ă83-A-R18P4ăşiăV.T.ă83-A-20ăşiădeănectarin:ăV.T.ă83-B-01.

Esteăinteresantădeămen ionatăc ăînăurmaăm sur torilorăefectuateăşiăaăprelucr riiădatelor din perioada 1997-2000,ă rezult ăc ăcinciădinăceleăşapteăgenotipuriădeăpiersicăpiticăauăavutăvaloriăaleăsuprafe eiăsec iuniiă trunchiuluiămaiămariădecâtăaleămartoruluiăRedhaven.

La nectarinul pitic analizat, a existat un singur genotip cu valori mai mari ale suprafe eiăăsec iuniiătrunchiuluiădecâtăaleămartoruluiăV.T.ă–HN-53.

180

Sporulă deă creştereă anuală aă fostă diferită deă laă ună genotipă laă altul,ă iară înă cadrulăaceluiaşiăgenotip,ăelăaăfostămaiămareăînătinere eă(creştereaăintensiv ăaăpomilor)ăşiămaiămic la maturitatea pomilor.

5.ăăÎn l imeaăpomilorăesteăaltăelementăalăvigoriiăacestora.ăAtâtăîn l imea,ăcâtăşiăritmulădeăcreştereăalăeiăauăfostădiferiteădeălaăunăsoiălaăaltulăşiăînăfunc ieădeăvârst ,ă înăcadrulăaceluiaşiăsoi.

Celeămaiămiciăvaloriăaleăîn l imiiăle-au înregistrat genotipurile de piersic: V.T.-Făsel.89ăPOă(93,8ăcm)ăşiăV.T.-GDP11ăsel.90ă(94,0ăcm)ăşiădeănectarin:ăV.T.-GB-sel. 86 NOă(99,8ăcm)ăşiăV.T.ă84-N-08 (105,9 cm).

Celeămaiămariăvaloriăaleăîn l imiiăle-au avut genotipurile de piersic: V.T. 84-G-20ă(151,6ăcm)ăşiăV.T.ă83-A-20ă(149,6ăcm)ăşiădeănectarin:ăV.T.ă83-B-01ă(144,0ăcm)ăşiăV.T. 84 M-R10P11 (125,0 cm).

6. Indicele de vigurozitate al pomilor calculat la nivelul anului 2000 a pus în eviden ăc ădinăceleăşapte genotipuri de piersic analizate, patru au avut valori negative fa ădeămedie,ădeciăsuntădeăvigoareămic ,ăiarătreiăauăavutăvaloriăpozitiveăfa ădeămedie.ă

Atâtă piersiculă câtă şiă nectarinulă pitică auă ună indiceă deă vigurozitateă deă 2,7,ărespectiv 3,2 ori mai mareădecâtăalăpiersiculuiăşiănectarinuluiăstandardă(martor).

7.ă ă Cercet rileă privindă extindereaă coroaneloră peă rândă şiă perpendiculară peădirec iaărândului,ăauăscosăînăeviden ăfaptulăc ,ălaăşaseăaniădeălaăplantare,ăpomiiăpiticiăvalorific ămaiăbineăspa iulănutritivăcomparativăcuăceiăstandard.ăAstfel,ălaădistan eleădeăplantareădeă3ăxă1,5ăm,ăpomiiăpiticiă îşiă atingăoriă îşiă întrep trundăpu ină coroanele,ă iarăîntreă rândurileă deă pomi,ă intervalulă r masă esteă suficientă deămareă pentruă caă lucr rileămecaniceăşiămanualeăs ăseădesf şoareăcuăuşurin .

8. Volumul mediu al coroanelor este de 5,6 ori mai mic la piersicii pitici comparativ cu martorul Redhaven, dar exprimând volumul coroanei la unitatea de suprafa ărezult ăc ăc ăeaăesteădeă2,1ăoriămaiămic ădecâtăaăstandardului.

La nectarinii pitici, media volumului coroanei este de 7,5 ori mai micã decât valoareaăstandardului.ăLaăunitateaădeăsuprafa ,ă inândăcontădeădensitateaădeăplantareă(2222ăpomi/haălaăpiticiăşiă833ăpomi/haălaăstandard),ăvolumulăcoroanei/haăesteădeă2,8ăori mai micălaăpitici,ăfa ădeăstandard.

9.ăDinamicaădeăcreştereăaăl starilorăesteădiferit ădeălaăunăsoiălaăaltulăşiăcreştereaămedieăaăl starilorălaăpiersiciiăpiticiăaăfostădeă7,9ăcm,ăfa ădeă25,5ălaămartorulăstandard.

Laănectariniiăpitici,ămediaăcreşterilorăl starilor a fost de 8,5 cm, comparativ cu martorul, care a avut o valoare de 20,8 cm.

10. Analizele chimice cu referire la peroxidaze efectuate pe frunzele a 25 genotipuriă deăpiersică şiă nectarină standardă şiă dwarfă auă dusă laă ob inereaă urm toarelorărezultate :

- pentru cele 25 genotipuri de piersic analizate s-auă conturată şaseă tipuriă deăenzimograme,

- num rulăizoperoxidazelorăaăvariatăîntreătreiăşiăcinci,ăcuăintensit iăşiămobilit iădiferite,

- caracterulă deă „dwarf”ă sauă „semidwarf”ă nuă s-a reflectat în profilele electroforetice ale peroxidazei din frunze.

11. Studiulăefectuatăasupraăramurilorămixte,ăaăpusăînăeviden ăăc :ă

181

- valoarea medie a ramurii mixte la piersicii pitici este de 3,9-6,5ăoriămaiămic ,ădecât a piersicului standard, iar cea a nectarinilor pitici este de 4,5-6,6ăoriămaiămic ădecât a nectarinului standard;

- num rulămediuădeămuguriăfloriferi/m.l.ăesteăcuprinsălaăpiersiculădwarfăîntreă50ăşiă 185ă înă timpă ceă laă martorulă standardă valoareaă luiă medieă esteă deă 38ă muguriăfloriferi/m.l.;

- majoritatea genotipurilorădeăpiersică şiă necatrinădwarfăprezint ă şiă bucheteădeămai.

12. Studiul privind arhitectonica sistemului radicular la piersicul dwarf, comparativă cuă celă standardă aă pusă înă eviden ă faptulă c ă soiulă dwarfă manifest ă oăinfluen ă puternic ă asupraă portaltoiului, reducândă aproapeă laă jum tateă volumulăr d cinii,ă înă situa iaă înă care,ă caă portaltoiă aă fostă utilizată înă ambeleă cazuri,ă piersiculăfranc.

13.ăProductivitateaă soiuriloră areăună ădeterminismăgenetic.ăProduc iaămedieădeăfructe în perioada 1998-2002, la genotipurile de piersic pitic a fost de 8,9 kg/pom, fiindădeă1,9ăoriămaiămic ădecâtăceaărealizat ădeăpiersiculăstandardă(16,7ăkg/pom).ăÎnăaceeaşiăperioad ,ăgenotipurileădeănectarinăpiticăauă realizatăoăproduc ieămedieădeă9,6ăkg/pom,ădeă1,3ăoriămaiămic ădecâtăaămartorului standard (12,7 kg/pom).

14.ă Laă unitateaă deă suprafa ,ă dină cauzaă densit iloră diferiteă aă pomilor/ha,ă seăconstat ă c ă piersiciiă piticiă realizeaz ă 19,7ă tone/ha,ă comparativă cuă 13,9ă tone/ha,ă câtăproduce martorul standard.

Nectariniiăpiticiărealizeaz ăînămedie 21,3 tone/ha, în timp ce martorul standard produceă10,6ătone/ha,ădeciăproduc iaăpiticilorăesteădubl .

15. Indicele de productivitate, a avut valori medii, în perioada 1998-2002, de 2,13 ori mai mici la piersicii pitici (10,15 kg/cm2 suprafa ă sec iuneă trunchi), comparativ cu soiul standard Redhaven (0,32 kg/cm2 suprafa ăsec iuneătrunchi)ăşiădeă1,35 ori mai mici la nectarinii pitici (0,17 kg/cm2 suprafa ă sec iuneă trunchi),ăcomparativ cu nectarinul standard-martor (0,23 kg/cm2).

16. Valoarea indicelui deă produc ieă laă genotipurileă deă piersică pitic,ă mediaăexperien eiăaă fostădeă3,82ăkg/m3 coroan ,ăeaă fiindădeă2,35ăoriămaiămareădecâtăceaăaăpiersicului standard (1,62 kg/m3).

Laănectariniiăpitici,ămediaăindiceluiădeăproduc ieăaăfostădeă3,90ăkg/cm3, fiind de 3,45 ori mai mare decât a martorului standard (1,13 kg/m3 coroan ).

17. Principalele caracteristici fizico-chimiceăaleă fructelorăauăscosă înăeviden ăurm toareleă:

- laăpatruădinăceleăşapteăgenotipuriădeăpiersicăpiticăanalizate,ăgreutatea medie a fructului este mai mare decât cea a soiului Redhaven (martor).

- la toate genotipurile de nectarin pitic , greutatea medie a fructelor este superioar ăceleiăaămartoruluiăstandard.

18. Fermitatea pulpei are valori cuprinse între 1,03-3,53 kgf/cm2 la fructele piersicilorăpiticiăşiăîntreă3,28-3,62 kgf/cm2 la fructele nectarinilor pitici.

19. Densitatea pulpei a avut valori de 0,82-0,95 g/cm3 laăpiersiciiăpiticiăşiă0,94-1,04 g/cm3, la nectarinii pitici.

20.ă ă Substan aă uscat ă laă piersiciiă piticiă aă avută valori cuprinse între 9,8% (Autumn R15P4-9)ă şiă 10,9%ă (V.T.ă 84-G-20),ă asem n toareă cuă valoareaă medieă aă

182

soiului Redhaven (10,4%). La nectarinii pitici, valorile acestea au oscilat între 10,4% (V.T. 83-B-01)ăşiă11,5%ă(V.T.-GB-sel.86 NO), comparativ cu martorul standard, care a avut o valoare medie de 13,4%.

Comparativă cuă piersiciiă pitici,ă nectariniiă auă valoriămaiă ridicateă aleă substan eiăuscateădinăfructe.ăAceeaşiăafirma ieăseăpoateăfaceăşiăînăleg tur ăcuăcon inutulăfructelorăîn vitamina C.

21.ă Fructeleă piersiciloră şiă nectariniloră dwarfă selecta iă şiă afla iă înă culturiăcomparativeădeă concurs,ă suntă competitiveă cuăceleăaleă soiuriloră standard,ăgustoaseăşiăaspectoase.

22.ăăStudiulăprivindăcomportareaăfa ădeăataculăprincipalelorăboliăarat ăc ăpomiiădwarf nu sunt mai sensibili la boli, comparativ cu cei standard. Ei au nevoie de aplicareaăunorătratamente,ăatâtăînăperioadaădeăvegeta ie,ăcâtăşiăînărepaus,ăînămomenteleăcheieăşiălaăavertizare.

23. Studiul multianual (1997-2002)ăprivindăcoeficientulădeăfertilitateănatural ăaăar tată c ă şaseă dină celeă şapteă genotipuriă deă piersică dwarfă auă ună coeficientă bună deăfertilitateănatural .ăToateăvarianteleăauăunăcoeficientăbunădeăautofertilitate.

Laănectarinulăpitic,ăatâtăvaloareaăcoeficientuluiădeăfertilitateănatural ,ăcâtăşiăceaăa coeficientului de autofertilitate, sunt ridicate, deci sunt genotipuri foarte productive.

24.ăRezultateleăprivindăcreareaănoilorăsoiuriădeăpiersicăşiănectarinădwarfă: - activitateaă deă creareă deă piersiciă şiă nectariniă pitică genetic,ă s-aă desf şurată laă

S.C.D.P.ăConstan a, Valu lui Traian, începând din anul 1983. În decursul a 19 ani, au fostă castrateă 54.335ă flori,ă polenizateă 45.750ă flori,ă sem na iă 5.675ă sâmburiă hibrizi,ăob inu iă3.101ăhibriziă(deădiferiteăvârste,ăsimpli,ădubliăşiăcomplecşi).

- au fost realizate peste 100 combina iiăhibride. - prin autopolenizare, în perioada 1984-2002, din circa 200 genitori s-au

ob inută5.891ăsâmburi,ădinăcareăauărezultată1.193ăhibrizi. - prinăliber ăpolenizareăaăcircaă166ădeăgenotipuriăînăperioadaă1984-2002, s-au

ob inută7.224ăsâmburiăşiărespectivă1.561ăhibrizi. - în anii 1983-2002, s-auăob inutălaăS.C.D.P.ăConstan aă5.855ăhibriziăcareăauă

fostăîngriji i,ăsupuşiălucr rilorădeăselec ieăşiăceiămaiăbuniăauăfostăutiliza iăînăprogrameleăde ameliorare.

- auăfostăînfiin ateăculturiădeăconcursăcuăgenotipuriădeăpiersicăşiănectarinădwarfăînăaniiă1990,ă1992ăşiă1994.

- dinăultimaăcultur ădeăconcurs,ăînscris ăînăre eauaăI.S.T.I.S.ăşiăplantat ălaăValuăluiă Traiană şiă laă U.S.A.M.V.ă Bucureşti,ă careă con ineă 12ă genotipuriă dwarfă (dină careăşapteădeăpiersicăşi cinciădeănectarin),ăînăanulă2000ăauăfostăomologateăşaseăsoiuriă:ădou ădeăpiersic,ădou ădeănectarinăşiădou ăornamentale,ăconformăanexei.

-ulterior au fost inregistrate inca cinci soiuri, din care: doua de piersic; doua de nectarin si un semidwarf ornamental.

- suntăînăcursădeăomologareăşiăalteăgenotipuriădeăpiersicăşiănectarinăpitic. 25. În perioada 1983-2002,ă laă S.C.D.P.ă Constan aă auă fostă altoiteă celeă maiă

valoroaseăşiăinteresanteăgenotipuriădeăpiersicăşiănectarinăpitică(pentruăfructeăoriăpentruăaspectul lor ornamental) – şiăs-auăob inutăpesteă8.750ăpomi.

26.ă Auă fostă elaborateă tehnologiileă deă cultur ă aleă piersiculuiă şiă nectarinuluiădwarfăpentruăculturaăînăcâmpăşiăînăcontainere.

183

27.ăStudiileădeăeficien ăeconomic ăauăscosăînăeviden ăfaptulăc : - pentru înfiin areaăunuiăhectarădeăpiersicăşiănectarinăstandardăseăcheltuiescă76,5ă

miliardeă lei,ă iară pentruă ună hectară cuă piersică şiă nectarină dwarf,ă cifraă esteă deă 148,5ămiliarde lei.

Deşi,ă cheltuielileă deă înfiin areă suntă cuă 94%ă maiă mariă laă formeleă pitice,ă dinăcauza cheltuieliloră cuă materialulă s ditoră (2222ă pomi/haă fa ă deă 833ă pomi/haă plusăcheltuielileămaiămariă cuămanopera),ă avândă înăvedereăproduc iileămariădateădeăuneleăgenotipuriădeăpiersicăşiănectarinăpitic,ăcareăauădeciăoărentabilitateăridicat ,ăapreciemăc ăîntr-un interval de cinci ani de la intrarea pe rod, se pot recupera toate cheltuielile, r mânândă anuală şiă ună profită deă 10-15%,ă pentruă compensareaă oscila ieiă pre uriloră şiăpentru dezvoltarea afacerii.

7.2.ăRECOMAND RI Piersiculă şiă nectarinulă pitică genetică posed ă anumiteă calit iă agrobiologiceă şiă

tehnologiceăcareăseăcaracterizeaz ăprin: precocitateădeărodireă(intr ăpeărodădinăanulăIIădeălaăplantare); productivitateăridicat ă(6-20ăkg/pom,ănecesit ăr rireaăfructelor); calitateaă fructeloră esteă similar ă cuă aă fructeloră produseă deă piersiculă şiănectarinul standard; pretabilitateăpentruăînfiin areaălivezilorăsuperintensiveă; nuănecesit ăt ieriăanuale,ăcumăsolicit ăpiersiculăşiănectarinulăstandard. datorit ă habitusuluiă redus,ă seă faciliteaz ă tratamenteleă contraă boliloră şiăd un torilor,ăşiăseăob ineăeconomieădeăproduseăinsecto-fungicide ; seăărecolteaz ăuşor; dină aceleaşiă considerenteă poateă puneă înă valoareă suprafe eă foarteă miciă deăterenădinăgr dinileăfamiliale; avândăunăaspectăornamental,ăprinăfloriăşiăportă ,esteăindicatăpentruăplantarea înă spa iileăverzi,ă cultivată fieă înăgrupuriămiciă (3-5 pomi), sau izolat, pe peluze ori în combina ieăcuăalteăplanteăcareăînflorescăprim varaădevremeă(Forsythia); poateă fiă cultivată înă containereă şiă amplasată înă locuriă însoriteă peă teras ,ăbalcoaneăşi gr dini.ă

Rezultateleă ob inuteă justificãă introducereaă înă cultur ă aă celoră maiă valoroaseăsoiuriădeăpiersicăşiănectarinădwarf,ăăcareăauăfostăcreateălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiăauăfostăomologateă înă anulă 2000ă şiă 2003ă deă c treă Institutulă deă Stată pentruă Testareaă ă şi Înregistrarea Soiurilor din România.

Pentruă fructeleă deă calitateă superioar ă şiă productivitateaă ridicat ,ă recomand măintroducereaăînăcultur :

– aăsoiurilorădeăpiersic:ă„Cecilia”ă;ă„Puiu”;ă„Vasilic ”ăşiă„Cr i a”ă – aăsoiurilorădeănectarinăpitic:ă„Melania”ă;ăă„Liviu”;ă„Valerica”ăşiă„N ic ”. Pentruă aspectulă ornamentală deosebit,ă (florileă roşu-frez, involte, înflorirea

abundent ăşiădeălung ădurat ;ăcircaă2-3ăs pt mâni),ărecomand măsoiurileăpiticeă„Dan”ăşiă„Paul”,ăcaă siă soiulă semidwarfă„Livia”(careăareăoă inflorireă spectaculoasa, de lunga durata si flori involte, mari, de culoare roz intens.

Noile soiuri sunt descrise in Anexe.

185

A N E X E

188

CECILIA

- Soiădeăpiersicădwarf,ăcreatălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiăomologat în anul

2000.ăAăfostăob inutăprinăhibridareaăgenotipuluiămaternă2,44-5 P3 cu Silver Prolific.

Autori:ăLianaăMelaniaăDUMITRUăşiăVasileăCOCIU

Caracteristici biologice: Pomul este pitic, cu

creştereă erect .ă Ramuraă deă rodăareă internodiiă scurteă şiă muguriăfloriferiădeşi. Soiulă esteă ă autofertilă şiă

productiv(15,0 kg/pom). Maturarea fructelor este

mijlocie (5-15 august).

Fructeleăauăcca.ă110ăgrame,ăpulpaăgalben -portocalie,ăcuăgustăpl cut.

Caracteristici tehnice: Distan eleădeăplantareărecomandateăsunt de 3/1,5 m - 2222ăpomi/haăşiădeăă2/1,5ăm,ă

revenind o densitate de 3333 pomi/ha. Seăpoateăcultivaăşiăînăgr dini,ălivezi,ădarăşiăînăcontainere,ăpentruăbalcoaneăşiăterase. Seăpreteaz ăatâtălaăconsumulădirect,ăcâtăşiălaăprocesareă(gem,ănectar). Areăşiăaspectăornamental,ădecorândăprinăfloriăşiăport.

189

PUIU

- Soi de piersic dwarf, creat la

S.C.D.P.ăConstan aăşiăomologatăînăanulă2000ăAăfostăăob inutăprinăautofecundareaăunui hibrid F1. Autori:ă Lianaă Melaniaă DUMITRUă şiă

GheorgheăINDREIAŞ

Caracteristici biologice: Pomul este pitic, ramurile de rod

prezint ăinternodiiăscurte,ăfrunzeămariăşiăintensăcolorate.

Soiă autofertil,ă cuă poten ială productivă bună

(15-17 kg/pom). Înflorireaăesteăabundent .

Maturarea fructelor are loc în decada I

a lunii august. Fructele au 85-90 grame, pulpa galben-

portocalie,ădulce,ăaromat . Caracteristici tehnice: Distan aădeăplantareărecomandat ăesteădeă

3/1,5 m revenind o densitate de 2222 pomi/ha, sau de 2/1,5 m, densitatea fiind de 3333 pomi/ha. Seă poateă cultivaă şiă înă containere, pentru

balcoane,ăgr diniămiciăşiăterase. Esteăornamentalăprinăfloriăşiăport.

191

MELANIA

- Soiădeănectarinădwarf,ăcreatălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiăomologatăînăanulă2000ăAă

fostăob inutăînă1986ăînăurmaăhibrid riiădintreăgenitoriiădwarf:ăă 1,47-13P7 x H. 251168 P3

Autor: Liana Melania DUMITRU

Caracteristici biologice: Pomul esteă pitică genetic,ă cuă creştereă erect .ă Ramuraă anual ă areă oă densitateă

mareăaămugurilorăfloriferiăşiăinternodiiăscurte.

Soiă autofertil,ă precoceă (rodeşteă dină anulă IIă deă laă plantare), productiv (15,0-17,0 kg/pom). Maturarea fructelor: ultimaădecad ăaăluniiăaugust.ăFructeleăauă90-100 grame; sunt colorateăînăroşuăintens;ăpulpaăesteăgalben-oranj,ăferm ,ăaromat ,ădeăcalitate;ăsâmbureleăesteămicăşiăneaderent.

Caracteristici tehnice: Nu necesit ăt ieriădeăformareăşiădeărodire;ănecesit ătratamenteăcontraăbolilorăşiă

d un torilorăînăperioadaădeărepausăşiăînătimpulăvegeta iei. Recomandatăpentruăconsumădirectăşiăpentruăprocesareă(dulcea ăşiăcompot).

192

LIVIU

- Soi de nectarin dwarf, creată laăS.C.D.P.ăConstan a,ă şiăomologată înăanulă

2000.ăAăfostăob inutădinăcombina ia: 6,65-120P12 x 25.11.68.P1 ambii genitori fiind nectarin dwarf

Autor: Liana Melania DUMITRU Caracteristici biologice: Pomul este pitic, de 1,00-

1,25ăm;ăareăcreştereăerect .ăRamuraăanual ăprezint ăinternodiiăscurteăşiăoădensitate mare a mugurilor de rod.

Soi autofertil, precoce, cu poten ială productivă deă pân ă laă 18,5ăkg/pom.

Maturarea fructelor se produce între 4-22 august.

Fructele au 70-100 grame, pulpaă galben ,ă neaderent ă laăsâmbure.

Caracteristici tehnice: Seă planteaz ă laă 3/1,5ămă ă sauă

laă 2/1,5ă m.ă Suport ă cultivareaă înăcontainer,ă trebuieă udată maiă desă şiăfertilizată înă perioadaă deă vegeta ieăactiv .

Nuănecesit ă t ieri,ădară r rireaăfructelor este obligatorie.

Seă preteaz ă la consum direct şiă laă procesareă (dulcea ă şiă compotădinăfeliu eădeăfruct).

194

PAUL

- Soiădeăpiersicădwarfăornamental,ăob inutălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiăă

omologat în anul 2000. Autori: LianaăDumitruăşiăVasileă

Cociu

Caracteristici biologice Pomul esteăpitic,ăavândăîn l imeaădeă

1,00-1,20 m. Coroanaăesteăglobuloas ,ăcuăfrunzişă

bogat. Înflorirea esteăabundent ăşiădureaz ă16-

19 zile. Florileăsuntăinvolte,ăroşu-frez,

parfumate. Soi autofertil, produce fructe de 60-70

g.

Maturareaăesteătardiv ă(decadele II

septembrie - Iăoctombrie),ăpulpaăalb ăşiă

aromat .

Caracteristici tehnice Seăplanteaz ăînăparcuriăşiăgr dini,ăsolitară

sau în grupuri mici (3-5 pomi), pe peluze

sau de-a lungul aleilor de acces.

Seăcultiv ăşiăînăcontainere.

195

DAN

- Soi de nectarin pitic genetic (sinonim V.T. –GB sel.86-N.O.) – a fost creat

laăS.C.D.P.ăConstan aăşiăomologatăînăanulă2000. - Esteăoăselec ieăvaloroas ăaăsoiuluiădwarfăamericanăGardenăBeauty.

Autori: Liana Melania DUMITRU şi Vasile COCIU

Caracteristici biologice:

Pomul esteăpitic,ăîn l imeaădeă1-1,20ăm.ăCoroanaăesteăglobuloas ,ăcompact ,ăcuăfrunzişăbogat.

Înflorireaăesteăabundent ăşiătardiv ,ădureaz ăaproximativă12-19 zile. Florileăsuntăinvolte,ăroşu-frez, iar pomul are un aspect ornamental deosebit, atât

prin flori cât şiăprinăportulăs u. Este un soi autofertil, fructele sunt nectarine cu maturare în septembrie.

Caracteristici tehnice: Seăplanteaz ăînăparcuriăşiăgr dini,ăconstituindăunăpunctădeăatrac ieăînăfenofazaă

de înflorire. Seăpreteaz ăşiălaăculturaăînăcontainere.

197

VASILIC

Soiădeăpiersicădwarfăob inutălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiăomologatăînăanulă2003.

Autor: Liana Melania DUMITRU Caracteristici biologice: Pomulăesteăpitic,ăcuăîn l imeaădeăcelămultă1,00ăm.ăRamuraăanual ăareăinternodiiă

scurteăşiăprezint ăoădensitate mare a mugurilor de rod. Soiulăesteăautofertilăşiăprecoce. Maturarea fructelor are loc în decadele a II-aăşiăaăIII-a a lunii august. Fructele au între 140-300ăgrameăşiăpulpaăgalben .

Caracteristici tehnice:

Seăplanteaz ăînăcâmpăla 3/1,5 m sau la 2/1,5 m. Seăpreteaz ălaăconsumădirectăşiălaăprocesareă(gemăşiăcompotăsubăform ădeăfeliu e).

VASILIC

199

CR I A

Soiădeăpiersicădwarfăob inutălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiăomologatăînă2003. Autor: Liana Melania DUMITRU

Caracteristici biologice: Pomul este pitic (1,20-1,50

m). Ramura de rod are internodii

scurteă şiă oă densitateă mareă aămugurilor de rod.

Soiulăesteăautofertil,ăprecoceăşiă

foarte productiv (15,0-18,0 kg/pom).

Maturarea fructelor are loc în decada a III-aăaă luniiă iulieăşiăesteăcel mai timpuriu soi de piersic dwarf,ă înă condi iileă dină S-E-ul României.

Fructele au 110-125ă grameă şiăpulpaăgalben .

Caracteristici tehnice: Seă planteaz ă înă câmp,ă laă

distan aădeă3/1,5ămăsauă2/1,5ăm. R rireaăfructelorăesteăobligatorie. Seăpreteaz ălaăconsumădirectăşiălaăprelucrareaăindustrial .

201

VALERICA

Soiădeăbrugnon ă(nectarin ăcuăpulpaăcauciucat ,ăspecial ăpentruădulcea ăşiăcompot)ăcreatălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiăomologatăînăanulă2003.


Caracteristici biologice: Pomul esteă semidwarf,ă avândă în l imeaă deă 1,50-1,80 m. Ramurile de rod au

internodiileăscurteăşiăoădensitateămareăaămugurilorăfloriferi. Soiul este autofertil, precoce,

productiv (18-20 kg/pom). Maturarea fructelor are loc în a

II-aădecad ăaălunii august. Fructele au între 95-130

grame, sunt sferic-alungite, foarte atractive.ă Pulpaă esteă ferm ,ă nuă seă dezintegreaz ă laă fierbereă şiă areă culoareaă galben-portocalie.

Caracteristici tehnice:

Seăplanteaz ălaă3/1,5ăm.ăNecesit ăr rireaăfructelor.ă Se preteaz ă laă consumă directă şiă procesareă (dulcea ă şiă compotă dină feliu eă deă

fruct).

VALERICA

203

N IC

Soiădeănectarinădwarf,ăcreatălaăS.C.D.P.ăConstan aăşiăomologatăînă2003.


Caracteristici biologice: Pomul este pitic, circa 1,10

m – 1,25ă m,ă cuă ramuriă scurteă şiămulteă ramifica iiă deă ordinulă IIă şiăIII.

Soiul este autofertil, precoce şiăproductivă(circaă15ăkg/pom).

Maturarea fructelor se produce în luna august decadele a II-aăşiăaăIII-a).

Fructele au între 85-105 grame,ăpulpaăgalben ăşiăsuntăintens colorateăînăroşu. Caracteristici tehnice: Seăplanteaz ăînăcâmpălaădistan aădeă3/1,5 m ori la 2/1,5 m. Seăpoateăcultivaăşiăînăcontainere. Seăpreteaz ălaăconsumădirectăşiălaăprelucrareăindustrial ă(gem,ănectar,ăetc.).

205

LIVIA

(sin. H V.T. – roz-involt)

Soi de piersic semidwarf ornamental, obţinut la S.C.D.P. Constanţa şi înregistrat în anul 2007 de către I.S.T.I.S. Bucureşti

Autor: Liana-Melania Dumitru

Caracteristici biologice: Pomul esteă semidwarf,ă cuă în l imeaă cuprins ă întreă 1,20-1,80ămă şiă areă portulă

erect,ă coroanaă esteă compact ă cuă multeă ramifica iiă deă ordinulă IIă şiă III,ă scurte,ă cuăinternodii foarte scurte.

Florile sunt rozacee, mari, involte, de culoare roz intens. Înflorireaăesteăabundent ăşiădeălung ădurat ă(15-19 zile), iar epoca de înflorire

este târzie (a III-aădecad ăaăluniiăaprilieăşiăIădecad ăaăluniiămai). Fructeleăsuntăcomestibile,ădeăcalitateămediocr ,ămicu e,ăgalben-crem la exterior

f r ă culoareă acoperitoare;ă pulpaă esteă galben ,ă iară epocaă deă coacereă esteă târzieă(septembrie).

Caracteristici tehnice: Seăpoateăplantaă laădistan aădeă3/1,5ămăoriă laă2/1,5ămăpeăpeluze,ă singurăoriă înă

grup de 3-5 plante, ori de-aă lungulă aleilor,ă oriă înă combina iiă cuă alteă planteădendrologice.

Esteărecomandatăpentruădecorareaăparcurilorăşiăgr dinilor,ădarăseăpoateăutilizaăşiăpentruădecorareaăteraselorăşiăbalcoanelor,ăînăcultur ăcontainerizat .

Îmbog eşteăgamaăplantelorăornamentaleăcareăînflorescăprim vara.

207

B I B L I O G R A F I E

1. AMZ RăValentina,ăIVAŞCUăAntonia,ă2003

Ghidădeăidentificareăşi combatere al principalelor boliă şiă d un toriă laă speciileă pomicole.ă Editura

MEDRO, Bucureşti. 2. ARDELEAN, M. 1986 Ameliorareaăplantelorăhorticoleăşiătehnic ă

experimental Tipo Agronomia Cluj-Napoca

3. BARGIONI,G., LORETI,F., PISANI, P.L. 1993

Performance of peach and nectarine in a high density system in Italy Hortscience Vol.. 18 (2) Italy

4. BASI D., NEGRI,P SANSAVINI S., SELLI R. 1991

Il miglioramento genetico del pesco all’Univesitaădi Bologna:obiettivi e risultati finora conseguiti. Estratto da:Agricoltura e ricerca n.119

5. BELLINI E. 1981 Introduzione e valutazione comparati di nueve cultivar di pesco e nettarini in coltura protteta. Frutticoltura vol.XLIII,nr.9,

6. BELLINI E., BINI G., 1976

Contributo allo Studio delle Cultivar di Pesco Toscane a Maturazione Tardiva. Consiglio Nazionale delle Ricerche, Firenze- Italy

7. BORDEIANU, T., ŞTEFAN,N.,ăSONEA,V.,ăăăăăăăăăăă1961

Pomiculturaăspecial , Editura Agrosilvică,Bucureşti

8. BORDEIANU,T., ŞTEFAN N., MODORAN, I., LIACU, A, TUDOSESCU O., 1984.

Pepiniera de pomi EdituraăAgrosilvic ăBucureşti.

9. BORDEIANU, T., ŞTEFAN, N., 1964

Pepiniera de pomi Editura Agrosilvică Bucureşti

10. BORDEIANU, T., CONSTANTINESCU, N ŞTEFAN, N., COCIU,V., MIH ESCU, GR., 1967

Pomologia R.S.R.,vol V –Caisulăşiăpiersicul Editura Academiei R.S.R.-Bucureşti

11. BOTU I., BOTU, M., 1997 Metodeă şiă tehniciă deă cercetareă înă pomicultur . Editura CONPHYS.

12. BRANISTE, N., 1984 Îmbun t ireaămetodologieiădeăcercetare genetic ăşiăameliorareaăsoiurilorădeăpomiă Mapa documentară I.C.P.P. Piteşti.

13. BRANISTE, N., 2000 Ghid pentru pomicultori. Editura CERES Bucureşti

14. BRANIŞTEăN.,ă2000 Modernizarea sortimentelor pomicole,ădeăarbuştiăfructiferiă şiă deă c pşun.ă Rev. Agricultorul român

nr.5, Bucureşti.

208

15. BRANISTE, N., 2001 Obiectiveăşiămetodeădeăcercetareăînăameliorarea principalelor specii pomicole.

Buletin ştiinţfic I.C.P.P. Piteşti nr.65(21), (Sinteză din lucrările Conferinţei Mondiale a

horticultorilor -Roma, 1988.).

16. BRANIŞTEăN.,ăANDRIEŞăN.,ăIVAŞCUăAntonia,ă2003

Tehnologiaă ob ineriiă deă soiuriă deă pomiă cuărezisten ă genetic ă laă boliă şiă d un tori.ă Editura

MEDRO, Bucureşti. 17. BREVIGLIERI,N., 1950 Peschicoltura

Roma –Italy

18. BUDOI,Gh., PENESCU,A. 1995

Agrotehnica Editura CERES Bucureşti

19. BUDOI Gh., 2000 Agrochimie – Solulăşiăplanta.ăEditura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti

20. CAPELLINI,P.,DELLA STRADA,G.,

FIDEGHELLI C., QUARTA Roberta, 1979

Parametri morfo-fisiologici di selezione nane di pesco. Ann Inst. Sperimentale frutticoltura10,19-24.

21. CACHI AăCOSMAăDorina, 1987

Metodeă“inăvitro”ălaăplanteleădeăcultur . Editura CERES, Bucureşti.

22. CAILLAVET,H., SOUTY,J 1950.

Monographie des principales varietes de pechers Bordeaux-France

23. CARE UăGeorgeta,ă2000 Cercet riă privindă eficacitateaă îngr ş mintelorăchimiceă aplicateă înă culturaă containerizat ă aăplantelor dendrologice. Teză de doctorat,

U.S.A.M.V. Bucureşti 24. C BULEA,ăI.,ă1975 -Metode statistice pentru analiza componentelor

geneticeă aleă variabilit ii continue. Probleme de

genetică teoretică şi aplicată, vol. VII, 6, 391-420.

25. CAZACEANU,I., GEORGESCU,M., ZAVOI,A., 1982

Ameliorareaăplantelorăhorticoleăşiătehnic experimental . Ed. Did. şi Ped. –Bucureşti

26. CEAPOIU, N., 1975 Ereditateaăpoligenic ăaăcaractereloră cantitative. Probleme de genetică teoretică şi aplicată vol. VII,5,309-316.

27. CEAPOIU, N., 1986 Metodeăstatisticeăaplicateăînăexperien ele agricoleăşiăbiologice Edit. Agrosilvică , Bucureşti

28. CEPOIU,N., Monica MURVAI, 1988

Pomicultur ăspecial Îndrumător de lucrări practice

29. CEPOIU, N., DUMITRU Liana,ăCHIRAăLenu a,ăINDREIAŞăGh.,ă1998

Piersiculă şiă nectarinulă dwarfă înă aten iaăpomicultoriloră dină araă noastr .ă Sesiunea

omagială “50 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Horticultură” Bucureşti.

30. CEPOIU, N., 2001 Pomiculturaăaplicat .ă Editura ştiinţelor Agricole, Bucureşti.

31. CHIRA A., CHIRA Lenu a,ăMATEESCU Fl., 2000

Pomii fructiferi – Lucr rileă deă înfiin areă şiă deăîntre inereăaăplanta iilor. Editura M.A.S.T. Bucureşti.

209

32. CHIRAăAdrian,IVAŞCU Antonia,ăB LANăViorica 1998

Aspects concerning the fruit quality at peach and nectarine and apricot in relation with some technical measurementspre and post harvest Eucarpia Congress Viterbo-Italia

33. CHIRAăAdrian,IVAŞCUăă- Antonia,ăCHIRAăLenu a MURVAI Monica, 1995

Influen aămomentuluiădeărecoltareăşiăaă condi iilorădeăp strare,ăasupraăcalit ii fructelor unor soiuriădeăpiersicăşiănectarin Lucrări ştiinţifice, IANB, sertia B XXXVIII

34. CHIRAăLenu a,ăDUMITRU Liana, 1998

Aspecteăprivindă fertilitateaăunoră soiuriă şiăhibriziădeă piersică şiă nectarină dwarfă înă condi iileă deăcultur ădinăzonaăBucureşti.ă Sesiunea omagială “50 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Horticultură” Bucureşti.

35. CHIRAăLenu a,ă2000 Culturaă arbuştiloră fructiferi. Editura M.A.S.T.,

Bucureşti. 36. CIOBANU, I., 1971 Morfologia plantelor. Editura Didactică şi

Pedagogică Bucureşti. 37. CLARON O.Hesse

1975 Advances in fruit breeding Peaches Purdue University Press

38. COCIU,V.ăşiăcolab. 1972

Contribu iiă laă ameliorareaă ă prunului,ă caisuluiă şiăpiersicului-Sintez Sesiunea ştiinţifică A.S.A.S.,Bucureşti

39. COCIU V., 1977 Realiz riă înă ameliorareaă pomiloră şiă arbuştilorăfructiferi în România. Editura CERES, Bucureşti.

40. COCIU,V., 1978 Fruită Researchă Instituteă Piteşti-Roman Peach Culture, cultivars and breeding Romania. Estern Europe p.209-212.In:”The peacworld

cultivars to marketing” U.S.A

41. COCIU,V., 1978 Programulăşiămetodeleădeăcercetareă înă ă ăgeneticaăşiăameliorarea soiurilor de pomi, c pşuniă şiă arbuştiăfructiferi. I.C.P.P. Piteşti.

42. COCIU,V., 1981 Contribu iiă laă îmbog ireaă sortimentuluiă deă piersicăpentruă zonaă ă B r ganului. Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti-vol.IX,,p.225

43. COCIU,V.,MIHAESCU Gr., MANESCU Creola LENINA Val.,NAGY,M. 1981

Cultura piersicului. Editura CERES Bucureşti

44. COCIU,V., 1985 -Genetica anului 2000 (traducereă dup ă Sergioă Tondiniă “Dellaă geneticaă ilădelă2000”- “ăTerraăeăVita”ănr.26, 30 .06-6.07. 1984) Mapa documentară I.C.P.P. Piteşti,nr. 7.

45. COCIU V., 1986 Programulăşiămetodeleădeăcercetareăînăgeneticaăşiăameliorareaăsoiurilorădeăpomi,ăc pşuniăşiăarbuştiăfructiferi. I.C.P.P. Piteşti.

46. COCIU,V., 1988 Unele aspecte privind ameliorarea genetic ă laăpomi,ăînăFran a. Mapa documentară O.C.P.P. Piteşti

210

47. COCIU,V.,OPREAăŞt., 1989

Metode de cercetare în ameliorarea plantelor pomicole. Editura Dacia, Cluj-Napoca.

48. COCIU,V., 1993 Culturaăpiersiculuiăînăgospod rie. Editura CERES Bucureşti

49. COCIU,V. 1993 Caisul. Editura CERES Bucureşti

50. COCIU,V.,IONESCU, Pr., DUMITRU Liana, IVAŞCUăAntonia,ă1995

Fondulădeăgermoplasm ăalăspecieiăăpiersic I.C.P.P. Pitesti.

51. COCIU,V.,BOTU,I., SERBOIU,L., 1999

Progrese în ameliorarea plantelor horticole din RomaniaPomicultura,vol.I. Editura Ceres Bucureşti.

52. CONSTANTINESCU, N. SONEA,V., BORDEIANU T., IONITA, C., 1955

Regiunile pomicole din R.S.R, cu previziunile pentruăădezvoltareaăînăperspectiv ăaăpomiculturiiăEditura Academiei Române Bucureşti

53. CRACIUN, T., 1970 Genetica Ed. Did. şi Ped. –Bucureşti

54. CRACIUN T., 1972 Ameliorareaăspecial ăaăplantelor. Editura Sibiu.

55. DAVIDESCU Velicica, COSTEA Gabriela, MADJAR Roxana, ST NIC ăF.,ăCARE UăGeorgeta, 2001

Substraturiădeăcultur .ă Editura CERES, Bucureşti

56. DELIAN Elena, 2001 Fiziologia plantelor. Editura RAO Bucureşti. 57. DOSBA Francoise, 1992 Les maladies a mycoplasmes – L’arboriculture

fruitiere, nr.454

58. DUMITRU Liana, 1991 Studiulăunorăsoiuriă şiă selec iiănoiădeănectarineă înăvedereaă complet rii sortimentului în partea de sudă aă rii.ă Lucr.ştiinţifice ale I.C.D.P. Piteşti-Mărăcineni

59. DUMITRU Liana, 1992 Contribu iiă laă ă îmbun t ireaă sortimentuluiă deănectarineă pentruă condi iileă dină Dobrogea.ăLucr.ştiinţifice ale I.C.D.P. Piteşti-Mărăcineni

60. DUMITRU Liana, 1993 Embriocultur ă şiă aplica iileă eiă înă pomicultur .ăI.C.P.P. Piteşti-Mărăcineni –Utilizarea

biotehnologiei pentru înmulţirea speciilor pomicole pentru culturi de ţesuturi, 31 mai.

61. DUMITRU Liana, 1993 Câtevaă considera iiă asupraă piersicului pitic genetic. Apărut în ziarul “Cuget liber” – Constanţa, 3 iulie, singur autor.

62. DUMITRU Liana, 1996 Piersicul dwarf – oă noutateă pentruă gr dinileănoastre. Simpoyionul “Zilele caisului şi piersicului” S.C.P.P. Constanţa.

63. DUMITRU Liana, 1997 Piersiculă pitcă înă gr dinileă deă lâng ă cas ă şiă înădecorulă spa iiloră verzi.ă Revista Alianţa Agricolă Constanţa

211

64. DUMITRU Liana, IVAŞCUăAntonia,ăSPI ăV., 1997

Present and perspective situation of the dwarf peach tree in Romania. Al IV-lea Simpozion

internaţional al piersicului – ISHS – INRA,

Bordeaux, France.

65. DUMITRUăLiana,ăSPI ăV.,ăINDREIAŞăGh.,ăăă1998

C tevaăconsidera iiăprivindăactualulăsortimentădeănectarină existentă laă S.C.P.P.ăConstan a.ă Sesiunea

omagială 50 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Horticultură Bucureşti.

66. DUMITRU Liana, HOZA D.,ăST NIC ăF.,ă1998

Piersicul cu fructul plat – piersicul mileniului III. Sesiunea omagială 50 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Horticultură Bucureşti.

67. DUMITRU Liana, TRANDAFIRESCU Marioara,ăINDREIAŞăAlexandra, 1998

Dwarf peach – The Pigmy of the Garden. Acta Horticulturae et Regiotecturae, Nitra, Slovacia,

p. 115-116.

68. DUMITRU Liana-Melania, 1999

Piticii livezilor-piersiculă şiă nectarinulă dwarf.ăRevista Fermierul, 8/1999 – Bucureşti.

69. DUMITRU Liana, CEPOIU N,CARETU Georgeta , STANICA,F., 2001

New ornamental dwarf peach tree varieties in Romania. Al V-lea Simpozion Internaţional al piersicului,

Davis,California,S.U.A.

70. DUMITRU Liana, CARETU Georgeta, GAVAT Corina 2001

Creation and introduction of the ornamental peach tree in parks and gardens . Lucrări ştiinţifice U.S.A.M.V.-Bucureşti seria B,vol. XLIV.

71. DUMITRU Liana, CARETU Georgeta. 2001

Piersiculă ornamentală şiă rolulă s uă înă decorareaăspa iilorăverzi. Lucrări ştiinţifice, anul XXXXIV-vol.I(44), seria Horticultură-extras-Ed.”Ion Ionescu de la Brad-

Iasi

72. DUMITRU Liana, CEPOIU N., STANICA,F, 2001

-New dwarf peach tree varieties registrated in 2000 by The Fruit ResearchăStationăConstan a, Romania. Al V-lea Simpozion Interna ionalăală piersicului,Davis,California,S.U.A..

73. DUMITRU Liana, HAGIMA Ioana, CHIRA Lenu a,ăHOZA,D.ă2001.

The polimorphism of peroxidaze from peach tree leaves Lucrări ştiinţifice U.S.A.-M.V.Bucureşti, seria B,vol. XLIV.

74. DUMITRU Liana, NEGOITA Mioara, ALEXEăConstan a,ă2001ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Soiuri noi de fructe pretabile la industrializare Sesiunea omagială”50 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Horticultură-Iaşi.

75. DUMITRU Liana, NEGOITA Mioara, CATANAăLumini a,2001

Cercet riă privindă valorificareaă prinăindustrializare a unor soiuri noi de piersici. Sesiunea ştiinţifică anuală a I.C.D.I.M.P.H.- Horting Bucureşti.

76. DUMITRU Liana, 2002 Planta iăpiersiciăpiticiă Revista “Casa de vacanţă”

212

77. DUMITRU Liana, CEPOIU N., GAVAT Corina, STANICA,F., 2002

Some researches concerning the peach clingstone assortment at the Fruit Research Station Constan a, Romania. The XXVI-th International Horticultural Congres and Exibition(IHC 2002)- Horticulture: Art and Science for Life.Toronto-Canada

78. DUMITRU Liana, SPITA, V., 2002

Nectarinele-fructeleăs n t ii. Sesiunea ştiinţifică anuală a I.C.D.I.M.P.H.- Horting Bucureşti.

79. DUTU AL., PARNIA,P ., MAZILU, Cr., 1987

Realiz riă şiă perspectiveă înă domeniulă amelior riiăportaltoilor. Mapele documentare nr.14 (partea I-a) şi nr.15

(partea a –II-a ) a I.CP.P. Piteşti 80. DUTU, I., 1992 Stadiul actual privind ameliorarea portaltoilor

vegetativi pentru speciile sâmburoase. Mapa documentară I.C.P.P. Piteşti, nr 28.p.1-14

81. DUTU, I., 1994 Cercet riă privindă ameliorareaă portaltoilăvegetativi pentru prun,caisă,ăpiersicăăşiămigdal. Teză de doctorat A.S.A.S. Bucureşti.

82. DUTU AL., PARNIA,P 1997

Elemente de calcul pentru determinarea valorii deă înlocuireă aă planta iiloră deă pomi,ă arbuştiăfructiferi, c pşuniăşiăvi ădeăvie. Revista Hortinform 12/ 64.p.13-17

83. DU UăI.,ăŞTEFANăI.,ăINDREIAŞăAlexandra,ăST NOIUăT.,ă1997ă

Ameliorareaăportaltoilorăpentruăpiersic,ămigdalăşiăcais. “Contribuţii româneşti la ameliorarea genetică a soiurilor şi portaltoilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni” (1951-1996) “30 de ani de activitate” (1967-1997). Piteşti-Mărăcineni, : 109-114.

84. DVORNIC Valentina, 1976

Cercet riă referitoareă laă rezisten aă laă iernareaăpiersicului. Teza de doctorat

85. FIDEGHELLI, C., STRADA G.Della,1980

Programma di miglioramento genetico delle nettarine del Istituto Sperimentale per la Frutticola “L„informatoreăAgrario“,ăVeronaăXXXVI

86. FIDEGHELLI, C., RIGO,G., 1995

- Modelli di impianto e forme di allevamento del pesco. L’informare Agrario,nr.30

87. FLEURENT M., 1964 L’artădeăcreerăetădeăsoignerăun jardin.Ed. Georges

LANG- Paris France.

88. FRACCAROLI, S. BARGIONI,G.,FEBI,A., 2000.

La peschicoltura Veronese alle soglie del Verona – Italy.

89. GHERGHEI A., IORD CHESCUăC.,ăBURZO I., 1979

Men inereaă calit iiă legumeloră şiă fructeloră înăstare proasp t .ăEditura Tehnică, Bucureşti.

213

90. GHIDRA,V.,SESTRAS R.- STRAULEA,M., 1996

Variabilitatea unor caractere ale vigorii pomilor şiă productivit iiă existenteă în fondul de germoplasm ălaăp r. Sesiunea anuală I.C.P.P. Piteşti.

91. GRUMEZEA N., ALEXANDRESCU I., IONESCU Pr., 1979

Tehnicaăirig riiăculturilorăhorticole.ă Editura CERES, Bucureşti.

92. GUERRIERO Rolando, LORETI Filiberto, MATTEUCCI Mario, 1989.

Prove comparative tra nuove selezioni e portinnesti del pesco di diversa origine genetica. Revista di FRUTTICOLTURA nr. 819.

93. HANSCHE,E.P.,1987 Heritability of fruit quality in peach and nectarine breeding stocks dwarfed by the Dw. gene In : “The peach world cultivars to marketing”

U.S.A 117-118

94. HANSCHE, P.E., BERES, W., DARNELL, R., 1988

Yield Potential Of Trees Dwarfed By The Dw. Gene. The Peach World cultivars to marketing-

S.U.A 95. HOZA, D., 2000 Pomologia, Edituraă“Prahova”ăS.A.ăPloieşti. 96. ILIESCU Ana-Felicia,

2002 Culturaăarborilorăşiăarbuştilorăornamentali, Editura CERES, Bucureşti

97. INDREIAS, Alexandra 1995

Contribu iiăprivindăob inereaădeănoiăportaltoiă pentru piesic. Teză de doctorat Universitatea Craiova.

98. INDREIAŞăAlexandra,ă1996

Comportareaă unoră selec iiă deă portaltoiă pentruăpiersică înă pepinier ă înă condi iileă ecopedologiceădin Dobrogea. Lucrările celei de a IV-a Sesiuni

ştiinţifice CSIOS, Cluj-Napoca; :264-272.


Arhitectonica sistemului radicular la soiul Springcrest altoit pe 6 portaltoi. Lucr.şt., Volum omagial (1977-1997), Constanţa, 18-20 iulie 1996;

:203-210.


Cercet riă privindă comportareaă înă livad ă aă unorăportaltoi generative pentru piersic. Lucr.şt., Volum omagial (1977-1998), Băneasa-Bucureşti; :224-228.


Rezultate privind crearea de noi hibrizi portaltoi pentruă piersică “50ă deă aniă deă laă înfiin areaăFacult iiă deă Horticultur -Bucureşti”.ă (1948-

1998). Sesiunea omagială. Lucr. Şt.; :323-326.

102. INDREIAŞăAlexandra,ăăTRANDAFIRESCU Marioara, DUMITRU Liana Melania, 1998

Behaviour like seed-mothers of some rootstock selections for peach tree. Acta Horticulturae et

regiotecturae, Nitra Slovacia, 23-24 sept.1998,

:109-110.


Influen aă portaltoiloră asupraă creşteriiă şiăfructific riiăunorăsoiuriădeăpiersic.ă„50ădeăaniădeăînv mântă horticolă laă Iaşi”.ă Lucrări şt. USAMV

Iaşi, vol.I, : 227-230.

214


New Generative Rootstocks for Peach Tree. Scientifical Papers USAMV Bucureşti, Seria B, XLIV, Horticulture, : 246-249.


The Breeding Program of Peach Rootstocks at Fruit Research Station Constanta, Romania. First International Symposium on Rootstocks for

Deciduous Fruit Tree Species, 11-14 iunie,

Zaragoza, Spania.

106. INDREIAŞăAlexandra,ăDU UăI.ăAndăŞTEFANăI.,ă2002

Peach Rootstocks Created and Used in Romania. First International Symposium on Rootstocks for

Deciduous Fruit Tree Species, 11-14 iunie,

Zaragoza, Spania.

107. ION N., 1994 Cursă deăTehnic ă experimental ă horticol .U.S.A.-

Bucureşti. 108. IONESCU Pr., 1976 Studiulă privindă efectulă irig riiă piersicului,ă înă

condi iile din Dobrogea. Teză de doctorat, A.S.A.S.

Bucureşti. 109. IONESCU, Pr.,

DUMITRU Liana, 1995 Grupa soiurilor de piersic cu fructul plat, sortimentădeămareăperspectiv ăpentruăconsumăînăstareăproasp t ăşiăpentruăindustrializare.ă Horticultura nr. 9

110. IONESCU, Pr., DUMITRU Liana, 1996

Sortimentulă deă perspectiv ă ală specieiă piersică înăaten iaăămarilorăşiămicilorăproduc tori. Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti.

111. IONESCU, Pr., DUMITRU Liana, 1999

Nout iăînăsortimentulădeăsoiuriălaăspeciaăpiersic.ăRevista Hortinform, Nr.5/81

112. ISACăIl.,ăWAGNERăŞt.,ăPARNIA Cornelia, 1985

T ierileă deă var ă laă pomiiă fructiferi. Red. De

propagandă agricolă MA – Bucureşti. 113. ISAC Il.,2001 Ghidul micului pomicultor.

Editura Pământul, Bucureşti. 114. IVASCU Antonia, 1985

Ob inereaă soiuriloră piticeă deă pomi-traduceredin L’InformatoreăAgrarioă5,ianuarieă1984,ănr.1ă. Mapa documentară nr.10 I.C.P.P.Piteşti.

115. IVASCU Antonia, BERESIU Ileana, 1986

Cercetari privind comportarea unor soiuri de piersic destinate industriei. Lucr rileăştiin ificeăaleăI.C.P.P.ăPiteşti.

116. IVASCU Antonia, 1991 Studiulă şiă stabilireaă sortimentuluiă deă soiuriă deănectarinăînăcondi iileăsta ionale,pedoclimaticeădinăzonaă deă sudă aă rii,înă vedereaă ă îmbun t iriiăzon riiă peă teritoriulă Romanieiă şiă crearea de noi soiuri. Teză de doctorat U.S.A-M.V. Bucureşti

117. IVASCU Antonia , 2002 S ăredescoperimăpiersicul. Edit. Universitas Company-Bucureşti.

118. JACKSON,K.E. 1978 Symposium on hight density planting. In : Acta Horticulture,65

119. JANICK,J. 1975 Advances in fruit breeding Purdue Universty Press. West Lafayette-Indiana-U.S.A.

215

120. KESTER,D.,E.,1978 Variety improvement and genetic problems-Almond och. mang. Univ. of California. In : The

Tree ,10- 24.

121. KOHLHEPP Wolfgang 2001.

Bonsaiă pentruă gr diniă şiă terase. Edit. M.A.S.T.-

Bucureşti. 122. KOLESNIKOV,V. 1966 Fruit biology

Vir. Publishers, Moscow.

123. LAPINS,K.O., 1980 Mutation breding. J.Amer.Soc. Hort. Sci. p. 74-99.

124. LENINA Valentina, 1976 Studiulă comport riiă piersiculuiă înăpartea de vest a României. Teza de doctorat – I.A.N.B. Bucureşti.

125. LENINA Valentina, 1981 Sortimentul de piersic pentru consum în stare proasp t ăînăcondi iileădeălaăOradea. Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti,vol.IX, p.241

126. LUPESCU,Fl., MILI IU,I.,1967

Pomicultur ăşiăpomologie. Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti.

127. MANOLE V., ION Raluca-Andreea, PETRACHE A., IOSIF D., 2002

Diagnosticul de marketing pe filiera de produs în agricultur .Editura Evenimentul Românesc,

Bucureşti

128. MANOLIU M., PARVU Teodora, 1975

Curs de genetic . Lito-I.A.N.B. Bucureşti.

129. MARIN,N.F.Cristian, 2001

Understanding The Way Rootstocks Dwarfing Fruit Trees. Traducere şi adaptare( din “HorticulturResearch Internaţional Annual Report1996-1997,p.32-35

Buletin ştiinţific I.C.P.P.Piteşti,nr.65(21). 130. MAXIM A., ISAC Maria,

ZAGRAI I., PAPP Judit, 2002

Virusologieăpomicol .ă Editura CERES, Bucureşti.

131. M NESCUăCreolaă,ăBACIU Eugenia, COSMIN Silvia, 1975.

Controlulăbiologicăînăpomicultur . EdituraăCERESăăBucureştiăăăăăă

132. MEHLENBACHER S., SCORZA R., 1986

Inheritance of Groth Habit in Progenies of “Com-PactăRedhaven”ăPeach.Rev. Hort. Sci. Vol.

21 (1). February.

133. MIHAIESCU Gr. 1981. Pomiculturaăspecial .ăEdituraăCERESăăBucureşti 134. MIH IESCUăGr.,ă1998 Necesitateaăşiătehnicaăr ririiăfructelorălaăpiersici.

Revista Hortinform nr.5/69 135. MIH IESCUăGr.,ă2002 Culturaă pomiloră şiă arbuştiloră fructiferiă înă

gr dinileăor şeneşti. Revista Hortinform nr7/119

136. MINOIU N., LETTER Gh., 1987

Bolileăşiăd un toriiăspeciilorădeăsâmburoase.

Editura CERES vol.II-Bucureşti. 137. MINOIU,N., MURG Silvia

1994 Comportareaăprunuluiăşiăpiersiculuiălaăinfec iileăcu virusuri. Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P.Piteşti, vol.XVII,p.119

216

138. MOHACSY,M. 1951. Cultura piersicului-Budapesta. I.D.T. Bucureşti. 139. MONET,R., SALESSES

G, 1975. Un Nouveau mutant de nanisme chez lepecher Ann Amelior. Plantes 25,p. 353-359.

140. MONET,R., 1978 Il miglioramento genetico del pesco, Prunus persica(L.) Batsch. Notiziario technico-INRA Bordeaux- France.

141. MONET,R., 1988 Varietes nouvelles de nectarines et brugnones L’Arboriculture fruittiere,nr. 412.

142. MONET,R., 1990 Orientation actuelles des programmes de creation varietale du pecher. Journees Peches et

Nectarines.10-11.01.Moissac

143. MONET,R., 1992 Le pecher-“Ameliorationă desă especesă vegetales cultivees objectifs et criteres de selection. Ed. A. Gallais; H. Bannerot-INRA Paris-France p.

595-604

144. MURVAI Monica, 1979 Contribu iiălaăstudiulăunorăsoiuriădeăănectarineăpentruăR.S. Romania. Teza de doctorat I.A.N.B.

145. MURVAI Monica, 1995 Pomologie – Curs U.S.A.- Bucureşti. Facultatea de

horticultură. (Curs litografiat). 146. NEAGU, M., 1967. Ameliorarea plantelor horticole. Editura

Agrosilvică Bucureşti. 147. NEAGU, M., 1973. Problemeă actualeă aleă amelior riiă planteloră

horticole. Sesiunea ştiinţifică ASAS Bucureşti.

148. NEAGU, M., 1975. Ameliorarea plantelor horticole– Producerea semin eiăşiăaămaterialuluiăs ditor. Editura CERES Bucureşti

149. NEAGU,M., STEFAN Livia GEORGESCU,M., CANARACHE Viorica , 1976

Ameliorarea plantelor decorative. Editura CERES Bucureşti

150. NICA Stelian, 1998. Prezentă şiă perpectiv ă înă culturaă caisului,ă piersiculuiăşiă nectarinuluiă înă România. Rev. “Hortinform” nr. 9/73.

151. O‟BRIENăM.,ăCARGILLăB., FRIDLEY R., 1983

Principles and practices for harvesting and handling fruits and nuts. Editura AVI

PIBLISHING COMPANY INC Westport,

Connecticut-U.S.A.

152. PANFIL, C., 1974. Genetica. Editura Didactic ă şiă Pedagogic ăBucureşti.

153. ŞTEFAN,ăN.ă,IL.ăISAC,ăA.,ăăŞUTA,ăGH.ăPETRE,1993

.Contribu iaă sta iuniiă Voineştiă laă stabilireaă şiăăgeneralizareaă sistemeloră deă cultur ă modern în pomicultur . S.C. AGRIS-Redacţia Rev. Agricole. S.A.

154. ŞTEFAN,ăN.ă,ăă1962. Problemeănoiăînăleg tur ăcuălivezileăintensive. Rev.”Grădina,Via, şi Livada”,nr.8.

155. PARNIA,P.,STANCIU, N., DUTU,I.,MLADIN, Gh. ONEA,I., 1984.

Pepinieraăpomicol . EdituraăCERESăăBucureşti.

217

156. PARNIA,P.,DUTU,I. 1994.

Ună nouă portaltoiă generativă deă perspectiv ă pentruăpiersicăşiămigdal. Revista Horticultura nr. 10, p. 23-

25.

157. PARNIA,C.,PARVAN 1999.

POMICULTURAăpentruăamatoriăşiăpracticieni Editura CERES Bucureşti

158. P LTINEANU,Cr.,ăMIHAILESU,Fl., SECELEANU,I., 2000

- Dobrogea- condi iileă pedoclimatice,consumulă şiănecesarulă apeiă deă iriga ieă aleă principalelor culturi agricole. Editura EX PONTO,Constanţa.

159. POPESCU,M.,MILITIU, I.,MIHAIESCU, Gr., CIREASA , GODEANU, I.,DROBOTA,G. 1982

. Pomiculturaăgeneral ăşiăspecial . Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti.

160. POPESCU,M.,MILITIU I. ROPAN,G., PARNIA,P., CIREASA ,V.,GODEANU I.,DROBOTA,G.,CEPOIU N., 1992.

Pomiculturaăgeneral ăşiăspecial . EdituraăDidactic ăşiăPedagocic ăBucureşti.ăăăăă

161. POPESCU,M.,MILITIU I. ROPAN,G., PARNIA,P., CIREASA ,V.,GODEANU I.,DROBOTA,G.,CEPOIU N., 1993.

Pomiculturaăgeneral ăşiăspecial . EdituraăDidactic ăşiăPedagocic ăBucureşti.ăăăăăă

162. RAICU P., 1983 Ingineriaăgenetic -realiz riăşiăperspective. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

163. REABOV.I.N., 1956. Selek iaă persikaă vă iujnoiă zoneă S.S.S.R.- Selek -Kost.,Kultur. Selhozghiz,Moskva.

164. RENAUD,R.BERHARD R.,GRASSELLY,Ch DOSBA,F., 1986

- Diploid plum x Peach Hybrid rootstocks for stone fruit trees. Hort. Sci. vol.23(1) p. 115-117.

165. ROM.C.R. 1989 - Peach taxonomy and nomenclature. The Peach World Cultivars to Marketing by

Norman F. Childers and Wayne S.Sherman, U.S.A.

166. ROM.C.R. 1989 -Theăpeachă:ăit’săhistory and future . The Peach World Cultivars to Marketing by Norman F. Childers and Wayne S.Sherman , U.S.A.

167. ROMAN Ana-Maria, DUMITRU Liana Melania, s.a., 1998

Testing the Dynamic Model of Chilling Portions in the Extreme South-East Part of Romania. Japonia-Agricultural Information in Asia and

Oceania.

168. SCHMID Hainer, 1999 Pomiiăşiăarbuştiiăfructiferi.ăEdit. M.A.S.T.- Bucureşti. 169. SCHMID Hainer, 1999 Pomii fructiferi-Metode de altoire.

Edit. M.A.S.T.- Bucureşti. 170. SHOJI MURASE,

KATSUYUKI SUZUKI TOSHIHIKO

YAMAZAKI, 1988

Studies on dwarfing rootsocks of peach inJapan. The Peach World cultivars to marketing-S.U.A.

218

171. SONEA V., ECHIM I.,JIDAV L., VOICAN V., 1983

Mic ă enciclopedieă deă Horticultur .Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

172. ST NIC ăFl.,ă1996 Cercet riă experimentale privind fertilizarea în livezi. Teză de doctorat, USAMV Bucureşti.

173. ST NIC ăF.,ă1999 Microînmul ireaăplantelorăhorticoleăşiăalteătehniciădeăcultur ă“inăvitro”.Editura Grand, Bucureşti.

174. STEFAN,N.,POPA,P. 1964.

Culturaăpiersiculuiăînăform ădeăpalmet ăitalian ăşiălucr rileănecesareăînăprimiiăani. Grădina ,via şi livada ,nr. 7, Bucureşti.

175. ŞTEFANă,N.ăşiăcol.ă1972. Indrum torulăpomicultorului. Editura CERES Bucureşti

176. ŞTEFANăN.,ăCVASNIăD.,ăMODORANăI.,ăŞUTAăVictoria, 1972

Îndrum torulă pomicultorului. Editura CERES,

Bucureşti.

177. ŞTEFANăN.,ăCVASNIăD.,ăMODORANăI.,ăŞUTAăVictoria, 1972

Îndrum torulă pomicultorului. Editura Ceres,

Bucureşti.

178. STEFAN,I. 1989 - Comportareaăînălivad ăaăunorăselec iiădeăăportaltoiăpentru piersic la S.C.P.P. Bihor. Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti, vol XIII p. 211.

179. STEFAN,I., STEFAN Monica, 1989.

Comportarea piersicului altoit cu intermediar dwarfăînăpepinier ăşiălivad . Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti,vol XIII, p. 253.

180. STEFAN,I. 1994. . Cercet riăprivindăob inereaădeănoiăăăgenotipuriădeăportaltoiăpentruăcaisăşiăpiersic. Teza de doctorat- USA-MV Bucureşti.

181. STEFAN,I., STEFAN Monica, 1996.

- Rezultateă par ialeă cuă privireă laă ob inereaă deăportaltoiădeătalieămic ălaăcaisăşiăpiersic. Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti,vol XIII. p.

227. 182. STOICULESCU Elena ,

2000 -Soiuriăşiăportaltoiănoiădeăpomiăşiăarbuştiăfructiferiăomologa iăpentruăproduc ie. Rev.” Agricultorul român” nr. 9 / 2000.

183. SUCIU,Z., GOIAN,M., DRAGANESCU,E. , PALAGEŞIU,I.,ăLACATUŞU,N.,ă1983.

- Gr dinaădeălâng ăcas . Edit.”ăFacla”ăTimişoara.ăăă

184. TOPOR Elena, 1995 Cercet riăprivindăîmbun t ireaăsortimentuluiădeăcais în Dobrogea. Teză de doctorat, A.S.A.S.

Bucureşti. 185. TRANDAFIRESCU

Marioara, 1995 Cercet riăprivindăbiologia,ăecologiaăşiăcombatereaăciupercii Stereum purpureum laă caisă şiă piersic.ăTeză de doctorat, Universitatea Agricolă „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.

219

186. TRANDAFIRESCU Marioara, DUMITRU LianaăMelania,ăINDREIAŞăAlexandra, 1998

The sensitivity of some peach tree varieties and hybrids to the attack of the fungus Taphrina

deformans (Berk) Tull. The First Horticulture

Scientific Conference Nitra.

187. TRANDAFIRESCU Marioara, 2000

The estabrishement of the biochemical particulaties of some peach varieties resistant at the attack of the fungus Chondrostereum

purpureum (Pers ex Fr) Pouz.Second Balkan

botanical Congres-Istanbul-Turkey

188. TRANDAFIRESCU Marioara, 2002

A rapid test to to evaluate peach varieties with genetic resistance to Cytospora cincta Sacc. XXVI

– International Horticulture Congress-Toronto.

189. TUDOR. A. T. 1994. Lucr rileăpracticelaădisciplinaădeTehnologiaăvalorific riiăproduselorăhorticole. U.S.A.-M.V. – Bucureşti.

190. VLADUT,M., POPESCU Adelina, 2000.

Evalu riăagricole,ămetodeăşiădateătehniceăutile. A.N.C.A.- Bucureşti.

191. VOICULESCU N., 1990 Resursele minerale ale solului, cu rol major în nutri iaă speciiloră pomicole.ă Colecţia OIDAIA Pomicultura

192. VOICULESCU, M. CEPOIU,N.,LECA,M. 2001

Bazeleă ecopedologiceă aleă nutri ieiă speciilorăpomicole. Editura “Muntenia & Leda, Constanţa

193. VOICULESCU N., HOZA D.,ăLECAăM.,ăLAZ RăC.,ă2002

Poluareaă înăpomicultur ă“procese-efecte-daune”.ăEditura GNP inischool-Bucureşti

194. WAGNERăŞt.,ă1985

Alternan aă deă rodireă aă pomiloră şiă apreciereaăintensit iiăacestora.ăRevista Horticultura nr.8.

195. *** Anuarul statistic F.A.O. 1992 196. *** Anuarul statistic F.A.O. 1994 197. *** Anuarul statistic F.A.O. 1996 198. *** Anuarul F.A.O. statistiques 1997 serie nr. 135-

Roma 199. *** Anuarul statistic al Agriculturiiă Na ionaleăă

U.S.D.A.-1997-SUA 200. *** Anuarul statistic F.A.O. 2000,vol 1,No 2 201. *** Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de

planteădeăcultur ădinăRomânia.ăEdi iile 2000-2012 Bucureşti

202. *** Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentruăaăfiăutilizateăînăRomânia,ăBucurești,ă1999.

Liana Dumitru - Studii Si Cercetari Privind Crearea Si Cultivarea Piersicului Si Nectarinului Dwarf

Documents

Transcript of Liana Dumitru - Studii Si Cercetari Privind Crearea Si Cultivarea Piersicului Si Nectarinului Dwarf