LEZIUNILE ELEMENTARE

8/10/2019 LEZIUNILE ELEMENTARE

1/10

1

I.

LEZIUNILE ELEMENTARE

La nivel cutanat se pot intalni leziuni individuale cu trasaturi morfologice si evolutive specific, numite

leziuni elementare. Ele reprezinta repertoriul de baza al intregii patologii dermatologice. Se pot descrie

sapte grupe de leziuni elementare:

I. Leziuni elementare prin modificari de coloratie

II.Leziuni elemenate solide

III. Leziuni elementare cu continut lichidian

IV.Leziuni elementare prin solutii de continuitate

V.Deseuri cutanate

VI.Sechele cutanate

VII. Leziuni elementare neincadrabile (leziuni care nu se aliniaza nici uneia din grupele precedente)

I. Leziuni elementare prin modificare de coloratie (discromice)

Constau din pete sau macule. Acestea sunt modificari circumscrise sau difue ale culorii

tegumentului fara modificarea reliefului cutanat. Se clasifica in doua subgrupe in functie de

substratul lor morfofunctional, dupa aspectul si evolutia lor:

1)

Pete discromice

2)

Pete vasculo-sangvine (hemodinamice)

PETELE DISCROMICE

Sunt pete neinflamatorii, secundare unor modificari cantitative si/sau calitative ale procesului de

melanogeneza. Ele persista la digitopresiune. Dupa cum a avut loc perturvarea procesului de

melanogeneza (deficit sau exces) maculele pot fi hipercrome sau acome:

Maculele (petele) hipercrome (prin producerea excesiva de melanina), de culoarea bruna

mai intens decat pielia inconjuratoare. Ele pot fi:

-Congenitale-circumscrise- nevii pigmentari

-Dobandite:

-Primitive

Circumscrise-lentiginozele

Difuze- Sindromul Fanconi, sindromul Albright

-Secundare:


2/10

2

Altor dermatoze (lichen plan, sifilide nigricante, eritemul fix medicamentos, fotodermatoze,

pigmentatii posteruptive)

Bolilor sistemice:

-Endocrine-Boala Addison, boala Cushing, hipertiroidita

-Renale-insuficienta renala cronica

-Hepatice-ciroza hepatica

-Neoplazice-diverse canere

Iatrogene (dupa anticonceptionale)

Maculele (petele) acrome (secundare unei melanogeneza insuficienta cantitativ sau calitativ

sau chiar absente). Au culoarea mai deschisa decat tegumentul inconjurator normal. Ele

pot fi:

-Congenitale

-Circumscrise- nevii acromici, piebaldism

-Generalizate-albinism

-Dobandite

-Primitive-vitiligo

-Secundar

-Altor dermatoze

pitiriazis versicolor acromiant, eczemativele acromiante, psoriazisul

-Expunerii accidentale sau profesionale la un agent depigmentant (hidrochinona)

PETELE VASCULO-SANGVINE (HEMODINAMICE)

Apar prin 3 mechanisme distincte:

1)

Extravazare eritrocitara (petele purpurice)

2)

Proliferare de tesut vascular (petele vasculare)

3)

Dilatarea calibrului vascular (petele eritematoase)

Petele purpurice

Se produc printr-o extravazare sangvina patologica intrategumentara. Persista la comprimarea cu

degetul (digitopresiune) sau cu o lama de sticla (vitopresiune). Culoarea lor variaza dupa vechimea

extravazarii, datorita metabolizarii hemoglobinei (rosu, albastrui, verde, galben). Dupa dimensiuni si

forma, sunt cunoscute ca: petesii, echimoze sau vibice (echimoze liniare care se produc la nivelul

pliurilor de flexie prin migrarea sangelui extravazat sub influenta miscarilor locale).


3/10

3

Pot fi intalnite in:

-boli sistemice

-boli hematologice

-boli dermatologice (purpura eczematida Dukas-Kapetanakis, dermatita de staza).

Pete vasculare

Sunt neinflamatorii, persistente, de culoare rosie sau violeta si nu dispar la digitopresiune sau

vitropresiune. Ele pot fi:

-Congenitale-angioame, cutis marmorata telangiectatica

-Dobandite-secundare:

-Boli sistemice- lupus eritematos systemic, sclerodermia sistemica, dermatomiozita,

telangiectasia macularis eruptive perstans

-Altor boli dermatologice

lupus eritematos cronic sau discoid, rozaceea

Pete eritematoase

Petele eritematoase au un substrat inflamator, inflamatia conducand la vasodilatatie locala care se

traduce clinic printr-o culoare ce variaza de la roz la rosu aprins. Digitopresiunea sau vitropresiunea va

goli continutul vascular, ducand la albirea temporara a leziunii (pana e presiunea ineteaza, moment in

care incepe reumplerea si recolorarea reptata). Intervalul de timp in care leziunea revine la culoarea

initiala poara numele de timp de umplere capilara si traduce permeabilitatea patului capilar regional.

Acest semnpoate efectua sip e pielea indemna si apare modificat in tulburarile de circulatie arterial si

venoasa.

Evolutia petelor eritematoase este variabila, la fel morfologia. Se descriu:

-Eritemul morbiliform-in rujeola si rozeola sifilitica

-Eritemul scarlatiniform-in scarlatina si in eruptiile postmedicamentoase

-Eritemul areolar (haloul inflamator)in foliculitele superficiale

-Eritemul figurat- erythema gyratum repens din cancerele de san

-Eritemul generalizat (eritrodermia) din:

-Genodermatoze

-Infectii cutanate (eritrodermia streptococica)

-Unele dermatoze cornice preexistente: psoriazisul eritrodermizat, eczema eritrodermizata

-Limfoamele maligne cu cellule T: mycozisul fungoid, sindromul Sezary, leukemia limfatica

cronica.


4/10

4

II. Leziuni elementare solide

Sunt reprezentate de:

1.

Papule2.

Tuberculi

3.

Noduli

4.

Gome

5.

Lichenificare

6.

Vegetatie

7.

Tumoara

1. Papulelesunt proeminente cutanate circumscrise, ferme, fara continut lichidian, pozitionate la

nivelul epidermului si al dermului superficial. Nivelul la care se localizeaza, le imprima anumite

particularitati, descriindu-se, urmatoarele tipuri de papule: epidermice, dermice (edematoase,

prin infiltrate cellular, dismetabolice), dermoepidermice(cu variant de papule foliculare).

2. Tubercululul este o leziune elementara solidade dimensiuni mai mari decat papula, formata

dintr-un infiltrate inflamator cronic specific cu character granulomatous, cantonat in dermul

mijlociu si profund. Vindecarea se soldeaza cu cicatrice (fie prin ulcerare, fie prin scleroza

interstitiala).

Pentru a diferentia tuberculii intre ei se utilizeaza doua probe:

-Proba vitropresiunii: comprimarea tuberculilor cu o lampa de microscop duce la virarea culorii

tuberculului lupic inspre un brun ca marmelada de mere in timp ce tuberculul sifilitic si tuberculul

lepros isi pastreaza culoarea nemodificata.

-Proba stiletului butonatapreciaza cu ajutorul acestuia consistenta diferitelor variante de tuberculi.

In cazul tuberculului lupic, datorita necrozei de cazeificare, stiletul va penetra cu usurinta, dand

senzatia ca a patruns intr-o bucata de unt; in cazul celorlalti tuberculi, va intalni o rezistenta ferma.

3. Nodululeste o leziune elementara solida, circumscrisa, de dimensiuni mai mari decat

tuberculul, cantonata in dermul profund si hypoderm, format dintr-un infiltrate inflamator

cronic perivascular, asociat cu alterari ale peretilor vasculari, cu evolutie fie acuta si rezolutiva,

fie spre ulceratie si cicatrizare. Culoarea si relieful tegumentului supradiacent pot fi modificate.

Nodozitatile sunt nodulii ale caror dimensiuni depasesc o boaba de fasole. Nodulii pot fi intalniti

in boli ca eritemul nodos, eritemul indurate Bazin, vasculite cutanate.

In eritemul nodos nodulii au dimensiuni relative mari (nodozitati), sunt durerosi, localizate pe

fata anterioara a gambei, cu o coloratie rosie a tegumentului supraiacent si au o evolutie acuta,

rezolutiva, fara formare de cicatrice.

In eritemul indurate Bazin nodulii sunt localizati, dimpotriva, pe partea posterioara a gambei, iar

evolutia este subacuta sau cronica, fie spre resorbtie, fie spre fistulizare central si ulceratie cu

vindecare prin cicatrice deprimate.


5/10

5

In vasculitele cutanate nodulii apar in pusee, au evolutie subacuta si in afara de member

inferioare, se pot extinde si in alte teritorii ale tegumentului.

4. Gomaeste o nodozitate hipodermica cu evolutie caracteristica in patru faze (cruditate,

ramolitie, ulceratie, cicatrizare). Poate fi intalnita in stafilodermii (gomele stafilococice cu

evolutie rapida spre vindecare), precum si in sifilis, scrofuloderma, micoze profunde (in caresuccesiunea celor patru faze este lenta, trenanta).

Aspectele clinice pot fi suggestive pentru etiologia lor, ca in goma sifilitica, tuberculoasa,

actinomicotica, din sporotrichoza, sau cea din micetom.

Goma sifilitica se regaseste in sifilisul tertiar si in sifilisul congenital tardive. Ulceratia are

pantele abrupte, marginile regulate, infiltrate, rosii-aramii, rotunde sau ovale, fundul curat.

Goma tuberculoasa (scrofuloderma) duce, dimpotriva, la ulceratii cu margini neregulate, de

consistenta moale, cu fundul murder si acoperit de secretii cenusii, purulente.

Goma actinomicotica, localizata de elective la gonion, evolueaza cu leziuni multiple si aflate in

diverse faze evolutive, grupate, inconjurate de o puternica reactie conjunctiva ce confera

placardului o consistenta dur-lemnoasa. Puroiul recoltat de la nivelul acestor leziuni, uneori

uleios si transparent, contine mici concretiuni de material purulent numite granule de sulf, din

care se pot pune in evidenta la microscop filament miceliene.

Gomele din sporotrichoza sunt la randul lor multiple, dar nu grupate ca in actinomicoza, ci

localizate etajat de-a lungul unui vas limfatic, ca margelele pe o ata.

5. Lichenificareareprezinta o leziune elementara solida, proeminenta, bine delimitate,

caracterizata prin acentuarea circumscrisa a cadrilajuli cutanat normal, cu formarea unei retele

in ochiurile careia se delimiteaza pseudopapule cenusii. Aparitia ei este legata de obicei de

gratajul repetat.

Se clasifica in:

-primitiva(in neurodermita)-secundata gratajului ocazional de dermatozele cornice pruriginoase (eczema lichenificata,

psoriazisul lichenificata, psoriazisul lichenificat, tinea cruris lichenificata).

6. Vegetatiaeste o proeminenta cutanata constituita prin reunirea unor elemente filiforme sau

conopidiforme de consistenta variabila.

Se clasifica in:

-primitiva-in unele viroze hiperplazice (papiloame, veruci vulgare, veruci seboreice, keratoze

senile, vegetatii veneriene, acanthosis nigricans)

-secundaraunor:

-Infectii cronice- tuberculoza vegetanta si verucoasa, sifilidele vegetante, candidozele

vegetante (granuloma candidozic), picior de Madura, vlastomicoza, piodermita vegetanta,

iodide si bromide vegetante, filariaza, granuloamele din schistosomiaza, LE vegetant, scabia

norvegiana

-procese secretante cronice-pemfigus vegetant

-boli dismetabolice

-boli de colagen


6/10

6

7. Tumoraeste o neoformatie tegumentara neinflamatorie care are tendinta de a persista

nemodificata sau de a creste. Tumorile benigne persista nemodificate sau cu modificari

minimale perioade foarte indelungate de timp, fara a metastaza la distanta, in timp ce tumorile

maligne isi schimba caracterele clinice si sfarsesc prin a metastaza (cu exceptia epiteliomului

bazocelular, care, desi este o tumoara maligna, nu depaseste membrane bazala si ca atare ne e

capabila sa metastazeze (fiindca nu ajunge in contact cu vasele de sange).

III. Leziuni elementare cu continut lichidian

Se refera la:

1.

Vezicule

2.

Bule

3.

Pustule

1.

Vezicula este o colectie intraepidermica de lichid serocitrin(care insa in elolutie poate devein

tulbure sau purulent) avand un diametru de 1-5mm. Uneori aspectul clinic este foarte sugestiv

pentur diagnostic:

ASPECT CLINIC AL VEZICULELOR Diagnostic

-grupate in buchete

-efemere

-tendinta de a reciiva in aceleasi zone cutanate

Herpes simplex

-dimensiuni mai mari

-grupate in placi multiple

-insirate neregulat pe traiectul unui nerv

senzitiv sau mixt

-in general foarte dureroase (poate exista

durere premonitory)

Zona zoster

-punctiforme-grupate in placi sau placarde

-pruriginoase

-spargerea tavanului veziculelor determina o

zemuire masiva de la nivelul eroziunilor

punctiforme restante

Eczema acuta

-sitoare la periferie

-contur circinat, policiclic sau arciform

Tinea cruris

-diseminate

-anuntate de prurit sau arsura premonitorii

-grupare herpetiforme

-dispuse pe un fond eritemato-edematos,

urticarian

Dermatita herpetiforma

-diseminate

-dispuse pe regiunea dorsala

Miliaria cristalina

foliaceu

2. Bulelesunt leziuni elementare cu continut lichid, mai mari decat veziculele, rezultate in urma

alterarii coeziunii intercelulare cu formarea unui clivaj care reprezinta initial un spatiu virtual,


7/10

7

dar in care se acumuleaza ulterior lichid serocitrin. Dupa cantiatea de lichid pe care o contin

bulele pot fi flasce sau in tensiune.

Dupa spargerea lor, bulele lasa eroziuni rotunde ovalare delimitate la periferie da un franj

epithelial provenit din tavanul bulei. Atat superfata rotund ovalara a eroziunii, cat si franjul

epithelial constituie elemente de diagnostic retrospective al leziunilor buloase (la fel ca

pigmentatia postlezionala rotunda restanta dupa epitelizarea leziunii).Dupa nivelul clivajului, bulele se clasifica in:

-bule superficiale care se gasesc in impetigoul bulos stafilococic si streptococit, sindromul Lyell

infantile, pemfigusul

-bule mijlocii (malpighiene) se gasesc in pemfigusul vulgar

-bule profunde (dermo-epidermice)se gasesc in epidermolize buloase dermolitice si jonctionale,

eritmeul polimorf bulos, profiriile cutanate, pemfigoidul bulos, sindromul Lyell

postmedicamentos

In ceea ce priveste evolutia bulelor, majoritatea se vindeca fara cicatrice. Face exceptie cateva

din bulele profunde. Acantoliza se poate evidentia clinic prin semnul Nikolski; aplicarea unei

presiuni tangentiale cu pulpa degetului pe tegumentul aparent sanatos din vecinatatea unei

leziuni buloase duce la o decolare, intraepidermica. Semnul are sanse maxime sa fie evidentiat

daca se practica pe tegumentul situat deasupra unei proeminente osoase.

Uneori, aspectul clinic al bulelor poate fi evoator pentru diagnostic:

-pemfigus vulgarbulele apar pe tegument sanatos, semnul Kikolski pozitiv

-pemfigoidul bulos- bule de dimensiuni mai mari, pot sa apara pe fond eritematos

-dermatita herpetiforma-bule de dimensiuni mici, grupate herpetiform, precedate de prurit si

arsura, fond eritemato-edematos

-impetigoul streptococci-bule flaste

-pemfigusul foliaceu- bule flaste

-porfiria cutanata tardiva-bule pe zonele fotoexpuse, se vindeca prin cicatrici

-epidermolizele buloase junctionale si dermolitice-bulele apar de la nastere, secundar unortraumatisme minore, sehele cicatriciale sau atrofice importante

3. Pustulelesunt colectii primitive purulente formate printr-o exocitoza cu polimorfonucleare

neutrofile.

In functie de localizarea lor, se clasifica in:

-pustule follicular- care sunt centrate de un fir de par.

-etiologie microbiana sau micotica

-pustule nefoliculare- apar in afectiuni grave, unele potential letale (impetigo herpetiform,

variola, psoriasis pustulos, acrodermatita supurativa Hallopeua)

-ele sunt sterile din punct de vedere microbiologic (din acest motiv ele se

numescpustuloze amicrobiene).

IV.

Leziuni elementare prin solutii de continuitate

Se refera la:

1.

Escoriatie


8/10

8

2.

Eroziune

3.

Ulceratie

4.

Fisura

1. Escoriatiaeste o pierdere de substanta superficiala, traumatic ace afecteaza epidermal

si varful papilelor dermice si se vindeca prin restitutio ad integrum. Apare secundar

gratajului in bolile pruriginoase:-Dermatologice- cun ar fu scabia, dermatozele cronice prurignoase (prurigourile,

eczemele cronice, lichenul plan, neurodermita_

-sistemice: boala Hodgkin, diabetul zaharat, cancere viscerale, leucoze limfatice cronic,

etc.

2.

Eroziunea este o pierdere de substanta superficiala patologica la nivelul epidermului si

la varful papilelor dermice. Se vindeca fara cicatrice.

Apar in:

-evolutia tuturor leziunilor cu continut lichidian, (vezicule, bule, pustule)

-sifilis primar, afte, etc

3.

Ulceratia este o pierdere de substanta mai profunda, pana in dermul profund sau chiar

hipoderm si care de regula se vindeca prin cicatrice (cu exceptia mucoaselor, mai ales

bucale)

Ulcerele sunt ulceratii atone, uneori cu evolutie foarte indelungata, care nu prezinta

tendinta la epitelizare. Etiologia lor e variata: infectioasa sau circulatorie (venoasa,

arterial, microangiopatice, trofic nervoasa.

4. Fisurasau ragadaeste o pierdere de substanta superficiala liniara care se localizeaza:

-la nivelul comisurilor mucosae

-in pliurile cutanate

-pe suprafata placilor hiperkeratozice palmare sau plantare

V.

Deseuri cutanateSe refera la urmatoarele entitati:

1.

Scuama

2.

Cursta

3.

Escara (sfacel)

1. Scuamaeste un deseu cutanat ce rezulta printr-un process de keratinizare

exagerata-fie ortokeratoza, fie parakeratoza- care se traduce clinic printr-o enfunctie de aspectul lor morfo-clinic se descriu: scuame pitiriaziforme, scuame

psoriaziforme si scume in lambouri.

2. Crustaeste un deseu cutanat rezultat din uscarea unor secretii pe suprafata

tegumentului si apare in evoltia tuturor leziunilor cu continut lichid sau cu solutie de

continuitate. Se descriu urmatoarele aspect particulare:

-crusta melicericaare un aspect galben-aramiu, ca ceara de albine si apare in

infectiile streptococice sau bolile veziculoase suprainfectate secundar (eczema)


9/10


10/10

10

2. Fistulaeste un traiect pathologic intrategumentar ce reuneste doua colectii

purulente intre ele, sau o colectie profunda cu suprafata pielii.

3. Santul acarianreprezinta eteriorizarea tunelului sapat de femela de Sarcoptes

scabie in grosimea tegumentului. La una dintre extremitati se gaseste parazitul, iarla cealalalta o mica vezicula numita eminenta perlata. Santurile scabioase se

intalnesc de elective in pliul subfesier, pe teaca penisului, scrot, areolele mamare, in

spatiile interdigitale.

4. Godeul faviceste o productie patologica provenita din proliferarea miceliului de

Trichophyton schonleini. Are forma unui cuib de randunica, culoare galbena ca

sulful si miros de urina de soarece.

5.

Chistuleste o leziune circumscrisa constand dintr-un perete si un lumen ce contine

materie lichida sau solida.

6.

Milium reprezinta chiste mici intradermice fara un orificiu de evacuare vizibila.

Apare in porfirii, epidermoliza buloase, miliaria rubra.

LEZIUNILE ELEMENTARE

Documents

Transcript of LEZIUNILE ELEMENTARE