Lexic

7/18/2019 Lexic

http://slidepdf.com/reader/full/lexic-56977bcbc85c0 1/33

A.Vocabularul

COMPONENTELE VOCABULARULUII. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL)cuprindeaproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format

din:a) cuvinte foarte vechi moştenite sau !mprumutate din alte limbi)"

b) cuvinte folosite frecvent !n vorbire"c) cuvinte cu mai multe sensuri polisemantice)"d) cuvinte care intră !n componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române.

Cuvin!l! car! co"#un vocabularul $un%a"!nal al li"bii ro"&n! %!nu"!'c# părţi ale corpului omenesc: cap$ ochi$ %ură$ picior$braţ etc"# alimente: apă$ lapte$ pâine$ brânză$ carne etc"# obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă$ masă$ a mânca$ a mer%e$ a face$ a respira$ asta$ a locui etc.# păsări şi animale !n special domestice): pui$ %ăină$câine$ pisică$ porc$ vacă$ oaie$ cal etc"# arbori şi fructe: castan$ plop$ ste&ar$ măr$ păr #pere$nuc # nucă$ cais # caisă etc"# %rade de rudenie: mamă$ tată$ fiu$ fiică$ bunic etc"# zilele săptămânii: luni$ &oi$ duminică etc"# momente ale zilei$ anotimpuri$ luni: dimineaţa$iarna$ iunie etc"# culori folosite des: alb$ ne%ru$ roşu$ verde etc"# con&uncţii$ prepoziţii$ numerale: dar$ şi$ peste$ trei$mie etc.

II. MAA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor aproximativ '0( din totalulcuvintelor) şi este compusă din:# arhaisme"# re%ionalisme"# elemente de &ar%on şi de ar%ou"# neolo%isme"# termeni tehnici şi ştiinţifici.

*. Ar+ai'"!l! sunt cuvinte$ expresii$ fonetisme$ forme %ramaticale şi construcţii sintactice care audispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri:

arhaisme lexicale - cuvinte vechi$ ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu maiexistă$ fie că au fost !nlocuite de alte cuvinte: ienicer$ caimacam$ paharnic$ lo%ofăt$ be&anie$ opaiţ$colibă etc. arhaisme fonetice # cuvinte cu forme vechi de pronunţare$ ieşite din uzul actual: pre$ a !mbla$mezul etc" arhaisme gramaticale # forme %ramaticale vechi şi structuri sintactice !nvechite:* morfologice: aripe$ inime$ iernei$ palaturi etc."

* sintactice: *azeta de +ransilvania"

7/18/2019 Lexic


,. R!-ionali'"!l! sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr#o anumită re%iune: barabulă cartof)$ curechi varză)$ dadă soră mai mare)$ sămădău porcar)$ sabău croitor)$ cucuruzporumb)"

• regionalisme fonetice - forme cu circulaţie restrânsă a unor cuvinte de uz %eneral: bărbatbărbat)$ deşte de%ete)$ %ios &os)$ frace frate) etc"

. El!"!n!l! %! /ar-on sunt cuvinte sau expresii din alte limbi$ !ntrebuinţate de anumite persoanecu intenţia de a impresiona şi a#şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bon&our$ madam,$-..$ /ee#end$ loo.

lementele de &ar%on au fost adesea satirizate de 2lecsandri şi 3ara%iale pentru ilustrareasnobismului persona&elor.

0. El!"!n!l! %! ar-ou sunt cuvinte sau expresii$ folosite de vorbitorii unor %rupuri socialerestrânse$ cu scopul de a nu fi !nţeleşi: biştari bani)$ curcan poliţist)$ a ciordi a fura)$ pârnaie$mititica !nchisoare)$ mişto frumos sau bat&ocură)$ naşpa urat) etc.

1. N!olo-i'"!l! sunt cuvinte !mprumutate recent din alte limbi: limba latină savantă: colocviu$ biblic$ literă$ fabulă$ pictură etc" din limba franceză: monument$ poezie$ recamier etc" din limba italiană: capodoperă$ spa%hete$ pizza etc" din limba %ermană: sortiment$ ştachetă$ tact etc"

din limba en%leză: star$ derbi$ penalii etc4mprumuturile neolo%ice au prile&uit formarea unor dublete sinonimice: cutremur # seism" amănunt #detaliu" ceresc # celest" a) bănui # a) suspecta" moarte # deces"

prăpastie # abis etc

2. Li"ba/ul !+nic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă$ bară dedirecţie$ cheie franceză"

3. Li"ba/ul 4iin5i$ic cuprinde cuvinte şi expresii folosite !n diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu$cat%ut$ ad&ectiv$ fotosinteză$ electron$ polinom etc.

. 36728+69Unitate fundamentală a limbii funcţionând la toate nivelurile ei: fonetic, morfologic, sintactic,

semantic şi stilistic.

3uvântul ca unitate de bază a vocabularului asociază o anumită formă cu un sens sau mai multesensuri.

4n comunicare$ cuvintele funcţionează !n calitate de semne. Semnul lingvistic este o unitatealcătuită din două laturi: forma sau latura semnificantă(semnifîcantul) şi sensul sau latura caresemnifică ceva (semnificatul).

7/18/2019 Lexic


orma fonică a cuvântului este constituită ea !nsăşi din unităţi succesive sunetele din care esteformat cuvântul !n succesiunea lor) sau unităţi non#succesive accentul$ intonaţia). entru redareaacestei laturi a semnificantului respectiv sunetele) se foloseşte transcrierea fonetică$ notată !ntre

paranteze drepte ; < sau transcrierea fonolo%ică$ notată !ntre bare oblice = =. Semnificatul prin care se!nţele%e$ de obicei$ sensul cuvântului se descrie prin cuvinte !n paranteză > ?). @eexemplu: ceafă ;3afă<$ >partea de dinapoi a %âtului$ a capului?.

@acă ţinem seama că semnul trimite la o realitate non#lin%vistică$ ce este ceva diferit de semn$apare un al treilea element al relaţiei. 2cesta este referentul. @e exemplu$ cuvântul copac, alcătuitdin cinci unităţi succesive care constituie semnifîcantul c$ o$ p$ a$ c)$ respectiv cinci sunete treiconsoane şi două vocale$ două silabe) semnifică$ adică are sensul$ respectiv semnificatul >plantă cutrunchiul lemnos şi !nalt$ ale cărei cren%i se ramifică !n coroană?. Aeferentul este obiectul dinrealitatea extralin%vistică care este denumit de cuvânt$ respectiv copacul ca obiect sau clasa deobiecte toţi copacii)$ pentru că un cuvânt %eneralizează sau exprimă %eneralul.

Aelaţia care lea%ă cuvintele şi lucrurile referenţii) este cea de referinţă.

66Obi!c (R!$!r!n)78 !"n#########formă ima%inea acustică)#########sens ima%inea obiectului)

OBERVA9IEBensul unui cuvânt poate să trimită la un referent care aparţine şi unei realităţi ima%inare

referentul pentru balaur, zână este un obiect fantastic).4ntre referent realitatea obiectivă) şi forma sonoră a cuvântului nu se poate stabili nici o

le%ătură$ afară poate de cuvintele onomatopeice$ deci relaţia este!ntâmplătoare arbitrară).

ENUL CUVINTELOR :N CONTEXT 6nitatea de bază a vocabularului estecuv&nul care are:

# o formă # totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcătuit"# unul sau mai multe sensuri.

Bensul unui cuvânt este dat de context$ deoarece$ considerat izolat$ cuvântul poate avea mai multesensuri$ dar !ntr#un context anumit acesta are o sin%ură semnificaţie.

CLAIFICAREA CUVINTELOR I. Du#; nu";rul %! '!n'uri< cuvintele sunt:

"ono'!"anic! # cuvinte care au un sin%ur !nţeles: natriu, antibiotic, infarct, neuron; = #oli'!"anic! # cuvinte cu două sau mai multe sensuri:

a i!4i a răsări:

A ieşit un %hiocel.

7/18/2019 Lexic


a se imprima: 2m scris apăsat şi mi#a ieşit şi pe partea cealaltă.

a se esfăşura: Bpectacolul a ieşit bine.

a realiza: Crinei i!a ieşit o compunere frumoasă.

a scăpa: Di#a ieşit un pantof din picior.

a părăsi: l a ieşit din casă.

apleca: Dăria a ieşit !n oraş.

"a';

obiect e mobilă: Di#am cumpărat o masă ovală.

mâncare:

2m luat masa !n oraş.

ospă", petrecere: @e ziua lui a dat o masă mare.

ca#:

parte a corpului: Ei#a pus o căciulă pe cap.

e#tremitate: 3erşeşte la capul podului.

minte, inteligen"ă: 3ine n#are cap, vai de picioare.

conucător: +udor 7ladimirescu a fost capul revoluţiei din 1FG1.

7/18/2019 Lexic


bai!

camera e baie: a a făcut curăţenie în baie.

caa: 2pa in baie e fierbinte.

îmbăiere, spălare: 3opiii fac baie !n lac.

II. Du#; l!-;ura %inr! '!n'ul lor 4i no5iunil! #! car! l! %!nu"!'c< cuvintele pot avea:

!sens:

1. propriu:a) de bază

b) secundar G. Hi%urat

1. !n'ul #ro#riu a) Bensul propriu de bază este !nţelesul obişnuit al unui cuvânt:l şi#a rupt un picior, parte a corpului omenesc)

Crina a bă%at o bomboană în gură. cavitate bucală)

b) Bensul propriu secundar rezultă dintr#o asemănare şi depinde strict de context:Daşina s#a lovit e piciorul podului.

l a căzut !ntr#o gură de canal.

,. !n'ul $i-ura este sensul neobişnuit al unui cuvânt$ folosit pentru a forma o ima%ine artistică:

$%e!un picior e plai,

e#o gură e rai$

3.DCI9-23 C8+A8 @ CD-*2+CA 2 7-32692A696C

DERIVAREA *. D!rivar!a cu #r!$i>!

Pr!$i>!l! sunt sunetele sau %rupul de sunete adău%ate !naintea rădăcinii pentru a forma un cuvântnou: 'r; bun$n!cinstite$ incapabil$ ?" păduri$ ?nnoda$%!@aproba$ r!aşezaCla'i$icar!

@upă vechimea lor$ prefixele se pot clasifica:

7/18/2019 Lexic


!prefi#e &ec'i (moştenite sau împrumutate): ?n6 %!'6 'r;6 n!6 r;@6 !c.

!prefi#e neologice (noi): a6 an!6 con6 i"6 in in!r6 ulra6 !c. @in punct de vedere al sensului$ prefixele sunt:

# prefi#e negati&e ! care neagă sensul cu&ântului: ne#" in#" i#"n!important$ incomplet$ ireal# prefi#e care e#primă ieea e repeti"ie: ra'6 r;@6 re#" r;'tălmăci$ r;@ %ândi$ r!scrie# prefi#e cu sensul $fără$, $lipsit e$ ! cu autorul cărora se formează antonimele cu&intelor e

bază: des#" dez#" de#" a#"%!'compune$ %!@orientat$ %! bloca$ anormal# prefi#e cu sens e superlati&: ulra6 'u#ra 6!>ra6 +i#!r6 ar+i6 #r!a6 'u#!r6 ulramodern$ 'u#radimensionat$!>5ra plat$ +i#!rcorect$ ar+i plin$ #r!afrumoasă$ 'u#!rele%ant.

!prefi#e cu sensul $înainte$: an!6 #r!6 an! belic$ #r!nume

!prefi#e cu sensul $upă$: #o'6 #o' belic

!prefi#e cu sensul $împreună cu$: con6 co"6 co6 conlucrare$ co" patriot$ cooperare

!prefi#e cu sensul $împotri&ă$: ani6 conra6 anirăzboinic$ conrain%ica!

!prefi#e cu sensul $sub limită$: +i#o6 'ub6 +i#o%licemie$ 'ubcutanat

!prefi#e care sugerează corela"ia: inter-" in!rdisciplinar$ inr!rreli%ios$ in!rnaţional!prefi#e cu sensul $înăuntru$: inra6 inramuscular$ inravilan

!prefi#e cu sensul $peste$: ran'6 ran'oceanic$ ran' port

!prefi#e cu sensul $pentru$: #ro6 #ronume. "tenţie#

entru a denumi camera de aşteptare situată !naintea unei alte camere$ a unui birou$ se foloseştecuvântul anica"!r;$ care a fost !mprumutat cu acest prefix anti#) din limba italiană şi s#a fixat !nlimba română !n această formă:

ex: i aşteptau !n anticameră$ ca să fie primiţi pentru un interviu.Dubla #r!$i>ar! constă !n adău%area !naintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure # a) ?" păduri # a) r!$m păduri" frunză # a) ?nfrunzi # ?nfrunzit # n!$nfrunzit"

Aten"ie 2 nu se confunda prefixele cu elementele de compunere$ numite şi #r!$?>oi%! a!ro6 auo bi6 bio %i6 -!o6 +!"o6 +i#o6 (r!$!rior la cai) +i%ro6 "acro6 "icro6

"ono6 "ul5i6 o"o6 oro6 #oli #'!u%o !l ,. D!rivar!a cu 'u$i>!

u$i>!l! sunt sunetele sau %rupurile de sunete adău%ate după rădăcină pentru a forma un cuvânt

nou: bunic bunJic)" frunzi4 frunzJiş) 3lasificarea sufixelor se poate face:

7/18/2019 Lexic


a) din punct de vedere semantic al sensului)$ deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelorderivate:# iminuti&ale, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau !nsuşiri considerate de vorbitor maimici decât cele obişnuite: 6a4 copila4)$ #cioar; mescioar;)$ #!l băieţ!l)$ #ic; rămur ic;)$ 6ioar; bolnăvioar;)$ #ul!5 ursul!5)$ #u4 bebelu4)$ # u5; căsu5;) etc. # augmentati&e, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau !nsuşiri considerate de vorbitormai mari decât cele obişnuite:

# an băietan)$ 6an%ru copilan%ru)$# oai! căsoai!)$ 6oi mătur oi$ băietoi) etc.

# pentru denumirea unei colecti&ită"i a&ută la formarea unor substantive colective): 6;ri! ruf ;ri!)" 6;rai! fum;rai!)$ #! brăd!)$ 6i"! tiner i"!)$ #i4 tuf i4)$ 6i4!porumbi4!) etc.

# pentru denumirea agentului autor al acţiunii sau meseriaş): # a-iu camiona-iu)$#ar fier ar)$ #a4 cosa4)$ #!r oi!r)$ 6i' fochi')$ 6or &udecăor) etc.

# pentru denumirea însuşirii (sufi#e aecti&ale) ! al săptămânal)$ 6ar inelar)$ 6a4măr%ina4)$ #a

pistruia)$ 6bil locuibil) # iu aur iu)$ 6cio' mâncăcio')$ 6o'lemno') etc.# pentru denumirea instrumentului: ! ar cenuşar)$ #;or toc;or)" # ni5; zaharni5;) etc.# pentru denumirea unei no"iuni abstracte: # an5; cutezan5;)$ 6;ri! copil;ri!)$

# ;a! sin%ur ;a!)$ #!al; %reş!al;)$ # i! sclavi!)$ 6i"! isteţi"!)$ #in5;folosin5;)$ 6i'" huli%ani'")$ 6ur; arsur;) etc.

!pentru inicarea moalită"ii (sufi#e a&erbiale): #!4! lume4!)$ 6i4 %răpi4)$ #&4tăr &4) etc. b) din punct de vedere morfologic, deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire:

# substanti&ale: 6ar cronicar)$ #;"&n &ur ;"&n)$ #;ae bun;a!)$ #;ur; !nvăţ;ur;)$#!al; ameţ!al;)$ #!a5; dulc!a5;) etc.

# aecti&ale: #al anual)$ #a4 nevoia4)$ 6bil locuibil)$ #cio' mâncăcio')$ 6!'cprieten!'c)$ 6iu cenuşiu)$ 6ui %ălbui)$ 6uriu fumuriu)$ 6o' lemno') etc.

# &erbale: 6;i beh;i)$ #;ni clănţ;ni)$ 6i@a ironi@a)$ 6ui a bubui) etc.# a&erbiale: 6&4 târâ4)$ #!4! române4!)$ 6i4 piepti4) etc.

"tenţie# Be pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat dubla

sufixare): %rădină J sufixul #ar K %rădinar J sufixul !ie K %rădin;r=e bute J sufixul #oi K butoi J sufixul !aş + butoiaş

bute J sufixul 6oi K butoi J sufixul aş K butoiaş. D!rivar!a #ara'in!ic;D!riva!l! #ara'in!ic! sunt cuvintele formate !n acelaşi timp cu sufix şi cu prefix:!mpădurit K !m J pădur J it..............prefix radical sufix

Aten"ie D!rivar!a r!-r!'iv; constă !n eliminarea unui sunet sau a unui %rup de sunete de la sfârşitul

unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi.alint L a) alinta" păr L pară" prun L prună" !ndemn L a) !ndemna" cu%et L a) cu%eta" &oc L a)

&uca" cânt subst.) L cântec" descânt subst.) L descântec etc.

7/18/2019 Lexic


COMPUNEREA este mi&locul intern de !mbo%ăţire a vocabularului care constă !n unirea orialăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfolo%ic

pentru a forma o unitate lexicală nouă. 3ompunerea se poate realiza prin:

# contopire unire sau sudare)# alăturare# elemente de compunere# abreviere

*. Co"#un!r!a #rin cono#ir! se realizează !ntre cuvinte !ntre%i existente şi independent !nlimbă)$ care se scriu !mpreună şi se comportă ca un sin%ur cuvânt:

M bot%ros bot J %ros)$ dreptun%hi dreptJun%hi)$ scurtcircuit scurt J circuit)$ 3âmpulun%câmpul J lun%)" @elavrancea de la J 7rancea) etc.M dacoromân daco J român)$ binevoitor bine J voitor)$ atoateştiutor a J toate J ştiutor) etc.M oarecare oare J care)$ altcineva alt J cineva) etc.M altfel alt J fel)$ deodată de J odată)$ rareori rare J ori)$ oriunde ori J unde) etc.M despre de J spre)$ !nspre !n J spre) etc.M aşadar aşa J dar)$ deoarece de J oare J ce)$ !ncât !n J cât) etc.

Aten"ie Bubstantivele compuse !şi schimbă forma !n flexiune. @e obicei$ flexionează ultima partecomponentă:

8#2c.: bun;voin5; 6D bun;voin5!i Hac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvântinvariabil:

8#2c: cin!va77 6D cuiva 8#2c: c&!va77 6D c&orva

,. Co"#un!r!a #rin al;urar! se realizează tot !ntre cuvinte !ntre%i$ existente şi independent !nlimbă$ dar acestea se scriu cu cratimă sau !n cuvinte separate: in-in!r64!$< $loar!6%!6col5< %i'6%!6%i"in!a5;< -ura6ca'c;< #i!r%!6var;< #roc!'6v!rbal< Alb;6ca6;#a%a< -alb!n6auriu< ic6ac<ro'c6#l!o'c<B;il! G!rculan!< D!la Dun;rii< ara %! Nor%< cinci@!ci 4i %oi< %! #!< ca ';< ci4i etc. Aten"ie 9a părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi !şischimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: c&in!6lu# 6 c&in!l!6lu# 6 c&in!lui6lu#

D!la Dun;rii 6 D!l!i Dun;rii Mar!a N!a-r; 6 M;rii N!-r! etc Hac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca primelement component un adverb: nou6n;'cu 6 nou6n;'cuul 6 nou6n;'cuu?ui etc. . Co"#un!r!a cu !l!"!n! %! co"#un!r! se realizează !ntre cu&inte întregi,independente !nlimbă şi elemente e compunere care nu există independent !n limbă: a!ro6 auo6 bi6 %i6 b?o6-!o6 +!"o6 +i%ro6 "acro6 "icro6 "ono "ul5i6 o"o6 oro6 #oli6 #'!u%o6 !l!6 etc.2ceste cuvinte se scriu !mpreună şi !şi schimbă forma !n flexiune numai cuvântul

independent: a!ronav; 6 a!ronava 6 a!ronav!i 6 a!ronav!l! 6a!ronav!lor 0. Co"#un!r!a #rin abr!vi!r! prescurtarea unor cuvinte !ntre%i) se realizează prin: reuniunea unor fra%mente de cuvânt: C!nro$ar" C!nrocoo#

alăturarea literelor iniţiale: O.N.U.< .N.C.F.R. reunirea unor fra%mente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM

7/18/2019 Lexic


ot fi compuse următoarele părţi de vorbire: substanti&ele: bun;'ar!< -ur;6'#ar;< H!$an c!l Mar! !c aecti&ele: bin!cuno'cu< -alb!n6ar;"iu !c pronumele: alcin!va< c!!a c!< niciunul !c numeralele: un'#r!@!c! nou;@!ci 4i nou;< c&! %oi< %! %ou; ori !c &erbele: a bin!voi< a bin!cuv&na !c a&erbele: %!vr!"!< %i'6%!6%i"in!a5; !c prepozi"iile: %in'#r!< %! Ia $ %! #! !c conunc"iile: %!oar!c!< ca să$ ci şi !c interec"iile: +o%oronc6ronc ic6ac !c.

CGIMBAREA VALORII RAMATICALE 'au CONVERIUNEA este un mi&loc intern de!mbo%ăţire a vocabularului care constă !n formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de

vorbire la alta. *. ub'anivul ?4i poate schimba valoarea morfolo%ică !n:a) a&erb: ! oamna aceasta a fost ploioasă. # substanti&oamna se coc fructele. # a&erb

b) aecti&: ?Noe$ fii bărbată$

,. A%/!civul !şi poate schimba valoarea morfolo%ică !n:a) substanti& # prin articulare cu articol hotărât$ nehotărât sau demonstrativ:

-rumosul din natură este impresionant. # substanti&

l este un bine&oitor. ! substanti&el 'arnic !nvaţă zilnic. # substanti& b) a&erb ! când determină un verb nu un verb copulativ personal):

l scrie frumos. ! a&erbste frumos să#i a&uţi pe ceilalţi. # a&erb. Pronu"!l! #!r'onal !şi poate schimba valoarea morfolo%ică !n:

a) substanti& # pronumele personal de persoana C$ sin%ular$ !n nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât:

Hiecare !şi are eul său. O substanti& b) pronume refle#i&e ! pronumele personal de persoanele C şi a Ci#a$ sin%ular şi plural la dativ şi

acuzativ$ forme neaccentuate:a mă ceartă. # pronume personal

u mă duc. # pronume refle#i& 0. Un!l! #ronu"! n!+o;r&!< n!-aiv! 'au r!$l!>iv! pot deveni prinarticulare substanti&e:

ste la mi&loc un ce&a. l a a&uns un nimic , (un nimeni) Ei#a zis !n sinea lui.

1. Pronu"!l! #o'!'iv!< %!"on'raiv!< n!+o;r&!< in!ro-aiv!< r!laiv!< n!-aiv! 4i %!

?n;rir! !şi schimbă valoarea morfolo%ică !n aecti&e pronominale:

7/18/2019 Lexic


3ărţile mele sunt acolo. # a.pron.posesi&oeziile acestea sunt interesante. # a.pron. emonstrati& -iecare copil !nvaţă zilnic. # a.pron. ne'otărâte, poezie reciţiP # a.pron.interogati&Bpune#mi / ce poezie reciţi. # a.pron.relati&

0iciun elev nu lipseşte astăzi. # a. pron. negati&l însuşi a scris această poezie. # a. pron. e întărire 2. Nu"!ralul !şi poate schimba valoarea morfolo%ică !n substanti&, prin articulare:2m luat un zece la istorie. reiul n#a fost trecut !n catalo%.

3. V!rbul !şi poate schimba valoarea morfolo%ică !n:a) substanti& 1ersul pe &os este sănătos.b) aecti& ! din participiu şi %erunziu acordat" oezia recitată era foarte lun%ă. Be vedeau

coşurile fumegâne. c) a&erb ! din participiu" 7orbeşte răstit.

F. A%v!rbul poate deveni:a) substanti& # prin articulare sau alăturarea unui ad&ectiv 2inele făcut aduce alt bine. b) prepozi"ie cu re%im de %enitiv l priveşte înainte. # a&erb 2m sosit la şcoală înainteacole%ilor

mei. # prepozi"ie c) aecti& +ata era un bărbat bine.

. Un!l! in!r/!c5ii pot deveni substanti&e: 2re un of. C#am ascultat oful.FAMILIA DE CUVINTE 6 FAMILIA LEXICALA

Fa"ilia l!>ical; reprezintă totalitatea cu&intelor înruite ca sens$ formate de la acelaşi cuvântde bază şi

având acelaşi radical. a este formată din cu&ântul e bază, cu&intele eri&ate, cu&intele realizate

prin compunere şi prin sc'imbarea &alorii gramaticale.

a) Cuv&nul %! ba@; este cuvântul de la care se porneşte !n alcătuirea unei familii lexicale.b) Ra%icalul este elementul comun care se !ntâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.

0otă:*Aadicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază:bun # bunic # 'r;buniccuv. de bază# radical # radicalmuncă(cu&. e bază) # "uncior ( raical)M Aadicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare # florar

c) Cuvin!l! %!riva! sunt cuvinte formate cu a&utorul prefixelor sau=şi al sufixelor lexicale:-r;%in; # cuvânt de bază-r;%inar # %rădin J suf. #ar -r;%in;r!a'a # %rădin J suf.#ar J suf.#easă-r;%in;r!'c # %rădin J suf. #ar J suf. #esc-r;%in;ri # %rădin J suf. #ar J suf. #it-r;%ini5; # %rădin J suf. #iţă#;%ur! 6 #;%urar 6 #;%uric! 6 #;%uro' 6 (a) ?"#;%uri 6 (a) r!?"#;%uri

xercitii:

3. 3ompletaţi tabelul de mai &os$ ale%ând exemple dinte cuvintele următoare: concera"ean,că"elul, frunziş, neparticipare, 'ipersensibil, că"elanru, reînufle"it, băie"oi, pisicu"ă,espăac'etare, scăunel, flăcăianru, reînfiintată.

7/18/2019 Lexic


@erivate cusufix

@erivate cu prefix

diminutive 2u%mentative

@erivate parasintetice

@erivate cu prefixe

neolo%ice

4. Aeconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: "ărăneşte.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Bubliniaţi in cuvintele de mai &os sufixoidele falsele sufixe) şi prefixoidele falsele prefixe):a) sufixoide: centrifug, transfug, stenogramă, organigramă, caligrafie, suici, francofil, 'irofor,

'irofug, ermatolog, geolog b) prefixoide: biologie, autogară, autocritică, macrocosmic, microbiologie, monolog,

pseuopo, omograf, tele&iziune, zoologie

Q.recizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcinaurmătoarelor cuvinte:a) copilărie.......................... c) a cânta.................................

cheiţă.............................. a fu%i....................................

b) ar%intiu........................... d) moldoveneşte..........................

oltenesc........................... pieptiş......................................

6. Bcrieţi !n dreptul fiecărui cuvânt de mai &os sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe$ale%ând una dintre variantele: nume de a%ent$ nume de instrument$ sens colectiv$ ori%inea$au%mentative$ diminutive$ noţiuni abstracte$ denumirea locului$ modalitatea$ nume proprii defamilie.

opescu....................................... tocător..................................... fustiţă...........................

-ltean......................................... tineret..................................... bunătate.......................

lăcrămioară................................. căsoaie.................................... blănărie........................

D.MIJLOACE EXTERNE DE :MBOK9IRE A VOCABULARULUI 4mprumuturile de cuvinte s#au realizat şi se realizează tn permanenţă. le sunt determinate de

7/18/2019 Lexic


vecinătatea %eo%rafică a unor popoare$ amestecul de populaţii$ relaţiile economice$ politice şiculturale dintre popoare.

:"#ru"uuril! 'un %! %ou; $!luri

a)!mprumuturile mai vechi au următoarele ori%ini: 'lav; apostol, buc'e, coaă, cneaz, rag, plug, strana etc." unele dintre aceste cuvinte au

devenit arhaisme" "a-+iar; belşug, beteag, beteşug, c'in, c'ip, gingaş, 'otar, lacăt, meşteşug, oraş, pilă, ră&aş,&iclean etc"

urc!a'c; balama, basma, bacla&a, cafea, caşca&al, c'iftea, ulap, uşumea, 'al&a, iaurt,mo'air, pătlăgea, pilaf, şanrama etc"

-r!c!a'c; agonisi, ar&ună, cort, folos, mătase, omiă, prisos, stol, traistă, urgie,aerisi, c'i&ernisi,

fanosi, lefter, molipsi, politicos, sinrofie, taifas etc"

b) !mprumuturile neolo%ice au şi ele diferite ori%ini: lain; din latina savantă): abroga, ac&ilă, cerebel, anota, ormita, insulă, literă, pictor, rege,

tezaur etc" ialian; acont, bariton, basorelief campion, febră, spag'ete, pizza, reumatism, sorginte,

stinar, teracotă etc" $ranc!@; antet, automobil, bacalaureat, certificat, coşmar, faleză, fular, pension etc" ru'!a'c; combinat, e#ponat, instructa, procuratură, transfocator etc" !n-l!@; aut, 'anicap, mar7eting, s'o8, stres, 8ee7en, 8estern, brea7, business,

c'eeseburger, ste8ar, ste8aresă etc.

E. INONIME. ANTONIME. OMONIME. PARONIME

*. INONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi !nţeles identic sau foarte asemănător.6n cuvânt poate avea mai multe sinonime$ formându#se astfel o serie sinonimică:adevărat # real # veritabil # autentic

Bursa principală a sinonimiei o constituie !mprumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neolo%ice:

limpede=clar" amănunt=detaliu" moarte=deces" adânc=abis" cinstit=onest" a) !n%ădui=a) permite" a)cere=a) solicit a etc.

E>i'; "ai "ul! i#uri %! 'inoni"! a% Sinonimele total e # sunt puţine la număr şi se stabilesc !ntre cuvinte vechi$ re%ionale şi cuvinteliterare sau !ntre denumirile populare şi termenii tehnico#ştiinţifici:inimăKcord" cupruKalamă" dalacKantrax" timpKvreme" repedeKiute" varzăKcurechi"

porumbKcucuruz$ păpuşoi etc.

b% Sinonimele &arţiale # sunt cele mai frecvente şi se realizează$ de obicei$ !ntre cuvinte vechi şicuvinte mai noi: bunKpreţios$ valoros$ blând$ %ustos"cuvântK discurs$ cuvântare$ vorbă etc.

7/18/2019 Lexic


4n cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele$ !n funcţie de particularităţile contextului.

Be poate stabili o r!la5i! %! 'inoni"i! 4i ?nr! o !>#r!'i! 4i un cuv&n 'au ?nr! %ou; !>#r!'iia bă%a de seamă K a observa"a o lua la sănătoasa K a fu%i"a se da de#a dura K a se rosto%oli$ a se da de#a rosto%olul"a#şi lua nasul la purtare K a se obrăznici$ a i se urca la cap.

8otă:M Binonimul şi cuvântul !nlocuit trebuie să fie ac!!a4i #ar! %! vorbir!

substanti&e: norocKşansă"&erbe: a reuşi#a izbuti"

aecti&e: prietenescKamical" pronume: elRdânsul"numerale: !ntâiulRprimul"a&erbe: mereu#totdeauna"

prepozi"ie: cătreKspre

6n cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: #arbor!

R copac: radul e un copac.

R pom: Dărul e un pom.

Mic %ic5ionar %! 'inoni"!abilia! subst.) # destoinicie$ dexteritate$ dibăcie$ in%eniozitate. iscusinţă$ isteţime$ !ndemânare$

pricepere$ ştiinţă$ talent$ uşurinţă$ pop.) meşteşu%$meşterie$ re%.) apucătură$ !nv.) maravet$ practică"

ab'olu ad&.$ adv.) # adânc$ complet$ deplin$ desăvârşit$ perfect profund$ total$ inte%ral$ suprem"

(a) a$ir"a vb.) # a declara$ a mărturisi$ a relata$ a spune$ a zice$a se evidenţia$ a se remarca$ pop.) a cuvânta. a) anula vb.) # a abro%a$ a desfiinţa$ a infirma$ ainvalida$ a suprima$ a rezilia$ a revoca$ a desfiinţa"

bravur; subst.)# bărbăţie$ cura&$ eroism$ ne!nfricare$ vite&ie.cutezanţă$ !ndrăzneală$ ne!nfricare$ temeritate$ pop.) voinicie"

ca#riciu subst.) # chef$ fandoseală$ fantezie$ fason$ fiţă$ maimuţăreală$ moft$ naz$ poftă$ sclifoseală$toană$ pop.) scăiâmbăială$ re%.) năbădaie"

cii ad&.) # cult$ cultivat$ educat$ instruit$ !nvăţat$ erudit$ pop.) pricopsit$ ştiutor"

7/18/2019 Lexic


cuviincio' ad&.) # decent$ politicos$ respectuos$ reverenţios" desăvârşire subst.) # perfecţionare$ plenitudine$ perfecţiune"

%i'in' ad&.) # ales$ deosebit$ rar$ superior$ remarcabil$ eminent$ilustru$ select$ stilat$ manierat$ politicos$ aristocrat$ ele%ant$ fam.) şic" ad&.) # rezistent$ solid$ tare$tenace$ a%resiv$ bătăios$ brutal$ nestăpânit$ violent"

!$!"!r ad&.) # temporar$ schimbător$ pieritor$ trecător$ vremelnic" a) emoţiona vb.) # aimpresiona$ a !nduioşa$ a mişca$ a tulbura$ a sensibiliza"

$al'ia! subst.) # inexactitate$ neadevăr$ duplicitate$ făţărnicie$ ipocrizie$ minciună$ perfidie$ prefăcătorie$ viclenie"

(a) -;@%ui vb.) # a adăposti$ a primi$ pop.) a pripăşi$ a sălăşlui"

(a) -uv!rna vb.) # a cârmui$ a conduce$ a diri%ui$ a domni$ a stăpâni$ pop.) a oblădui$ arh.) aocârmui"

+arnic ad&.) # activ$ muncitor$ neobosit$ neostenit$ silitor$ sâr%uincios$ vrednic$ zelos$ livr.)laborios. ima%inare subst.) # concepere$ creare$ elaborare$ inventare$ născocire$ plăsmuire$scornire"

/oc subst.) #&oacă$ zben%uială$ zbânţuială$ zburdălnicie$ sport)

dispută$ !ntrecere$ meci$ partidă"

li"ba/ subst.) # limbă$ vorbire$ %rai$ exprimare$ stil"

"!%iocru ad&.) # comun$ mi&lociu$ potrivit$ obscur$ modest$ redus$ scăzut"

"oiva5i! subst.) # !ndreptăţire$ &ustificare$ motivare$ raţiune$ temei$ ar%ument$ pop.) noimă"

nociv ad&.) # dăunător$ ne%ativ$ pă%ubitor$ periculos$ re&udiciabil$ prime&dios$ stricător$ vătămător$contraindicat$ livr.) pernicios"

obr;@nici! subst.) # insolenţă$ impertinenţă$ necuviinţă$ neobrăzare$ neruşinare$ aro%anţă$ sfruntare$trufie$ tupeu"

o@ona ad&.) # oxi%enat$ proaspăt$ purificat$ salubru$ bun$ curat$ nealterat$ nestricat$ nevătămator"

#a!ic ad&.) # duios$ emoţionant$ impresionant$ !nduioşător$mişcător$ răscolitor$ tulburător$ vibrant$ arh.) simţitor"

#!i5i! subst.) # cerere$ memoriu arh.) &albă"

#r!c!# subst.) # !nvăţătură$ normă$ principiu$ re%ulă$ povaţă"

7/18/2019 Lexic


(a) ra5iona vb.) # a chibzui$ a cu%eta$ a %ândi$ a &udeca$ a medita$ a reflecta"

r!vol; subst.) # răscoală$ răzmeriţă$ rebeliune$ tevatură$ revoluţie"

'ai'$ac5i! subst.) # bucurie$ desfătare$ mân%âiere$ mulţumire$ plăcere"

'$io' ad&.) # ruşinos$ sfiicios$ timid"

'ucc!' subst.) # izbândă$ reuşită$ ispravă$ victorie"

(a) in%! vb.) # a aspira$ a dori$ a &indui$ a năzui$ a pretinde$ arâvni$ a ţinti$ a visa"

vi-oar! subst.) # dinamism$ ener%ie$ forţă$ putere$ robusteţe$ tărie$ vitalitate$ vla%ă$ impetuozitate.

,. ANTONIMELE sunt cuvinte cu $or"; %i$!ri; 4i cu ?n5!l!' o#u' "ar! "ic ?nal 'cun% bun Sr;u 'u' S &os etc.

2ntonimia se poate realiza şi cu a/uorul #r!$i>!lor prefixe antonimice$ ne%ative sau privative):

con$ir"a in$ir"a

?nc+i%! %!'c+i%! ?"#ac+!a %!'#ac+!a

cin'i n!cin'i

!-al in!-al

li#i %!@li#i !c.

2ntonimia se realizează şi ?nr! un cuv&n 4i o locu5iun! a o#ri a %a %ru"ul

0otă: erechea de antonime trebuie să fie compusă din #;r5i %! vorbir! %! ac!la4i $!l

substanti&e: bucurie S tristeţe"

aecti&e: bun S rău"

&erbe: a da S a lua"

a&erbe: sus S &os.

7/18/2019 Lexic


Aten"ie Cn cazul cu&intelor polisemantice, antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al

cu&ântului respecti&: %r!# n!%r!# %r!# 'r&"b %r!# '&n-

9a stabilirea perec'ilor antonimice este bine să nu se piară in &eere sensul cu&intelor. @e pilda$ cuvinte ca n!bun< n!cura< n!vr!%nic nu 'un anoni"!l!cuvintelor bun< cura< vr!%nic.

Mic %ic5ionar %! anoni"!

alb n!-ru bun r;u< "al!$ic cor!c incor!c< !rona< -r!4i

a cu"#;ra a vin%! %r!# n!%r!#< in!c+iabil< in/u'< il!-al !$!"!r !!rn< v!4nic< n!#i!rior $ri- cal%

?nno%a a %!@no%a lu"in; ?nun!ric< b!@n; a "!r-! a 'a< a r;"&n! #! loc "ic "ar! a "obili@a a i"obili@a

a #i!r%! S a câşti%ar!#!%! S !ncet$ alene

'u' S &osin!r!5! S bătrâneţe

vinova S nevinova

. OMONIMELE sunt cuvinte cu $or"; i%!nic; 4i ac!la4i cor# $on!ic< %ar cu ?n5!l!' oal%i$!ri

arca pluteşte pe lac. 2m dat cu lac pe un%hii.

u am o rochie nouă. l a luat nota nouă la istorie.îrinâ poartă pantofi cu toc.i au plantat lân%ă poartă un brad.

-monimele care se scriu la fel se numesc o"o-ra$!< la unele fiind diferit accentul:ac!l!ac!l! co#iico#ii -monimele care se pronun"ă la fel,fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici

accentul se numesco"o$on!

"ii R mii de roiuri de albine # numeral;

7/18/2019 Lexic


R mi#i dra% de el !pronume 9 &erbcar:

Rcar %hiozdanul !n spate # &erb;

Rcred c#ar vrea o pră&itură # conunc"ie 9 &erb.

-monimele sunt de "ai "ul! $!luri 6 l!>ical! 6 l!>ico6-ra"aical! 6 "or$olo-ic!.

a) O"oni"!l! l!>ical! pot fi:

# totale ! omonimele care au forme flexionare identice:l!u = l!u#########l!i = l!i Dai am doar un leu !n buzunar. Dai am doar doi lei !n buzunar.

@e la circ a scăpat un leu. 2m văzut mulţi lei la Noo.

6 &arţiale 6 omonimele nu au forme flexionare identice: Ma'amese de bucătărie) mase de oameni)

Ban%;

bande de răufăcători) benzi ma%netice)

b) O"oni"!l! l!>ico6-ra"aical! sunt cuvinte cu formă ientică, dar care sunt păr"i e &orbireiferite: 'oi:

R aecti&:

2m caiete noi. pronume: 8oi plecăm imediat.

'ouă:

R aecti&: 2m o rochie nouă.

R numeral: 2m obţinut nota nouă la istorie$

(oartă:

7/18/2019 Lexic


R substanti&: 2m o poartă mare. R &erb: l poartă o vestă verde.

Aten"ie M A nu se confuna cu&intele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă şi

!nţelesuri diferite. @eosebirea se face avându#se !n vedere următoarele: # omonimele nu au legăturăe sens între ele: bancă # din parc" bancă # unde se depun banii.

!cu&intele polisemantice au sensuri apropiate, fiind derivate din sensul primar:masă # obiect de mobilier"masă # mâncare$ ospăţ.

M 6nele cuvinte sunt polisemantice în anumite conte#te şi omonime în altele. @e exemplu$cuvântul "a';. 4n situaţiile de mai sus$ este polisemantic, dar este omonim cu sensul de mulţime:!n faţa catedralei era o masă de oameni.

Mic %ic5ionar %! o"oni"!

(a) aba! a se depărta de la ceva) # aba! preot catolic)"

(a) aloi a practica altoirea$ a lovi) # aloi rămurică desprinsădin planta#mamă)"

a'c!n%!n care urcă$ se dezvoltă pro%resiv) # ascendent rudă!n linie dreaptă dintr#o %eneraţie anterioară)"

banc ridicătură de nisip$ %rup de peşti) # banc %lumă$anecdotă)"

banc; scaun lun%) # banca instituţie financiară)"

bar!" măcar$ cel puţin) # bar!" normă$ criteriu de evaluare)"

bur'; a&utor financiar acordat unui elev$ student) # bursăformă de ne%ociere a unor valori pe piaţa liberă)"

cari!r; exploatare minieră) # cari!r; profesie$ ocupaţie)"

ca'; imobil) # ca'; dulap de fier !n care se ţin bani)"

7/18/2019 Lexic


l!u animal) # l!u unitate monetară)"

noi pronume) # noi ad&ectiv)"

'ar! verb) # 'ar! substantiv)"

0. PARONIMELE sunt cuvinte cu $or"; a#roa#! i%!nic; uneori diferă un sin%ur sunet) 4i cu'!n'uri %i$!ri!.

%ronumele este o parte de vorbire. Hiecare om are un nume şi un prenume. omplementul este demai multe feluri. i i#am făcut un compliment.

Aten"ie

* 3riteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţieiconfuzie paronimică). 7orbitorul foloseşte cuvântul uzual !n locul celui mai puţin cunoscut$evidenţiindu#şi !n felul acesta %radul de incultură.

con$lic! $a"iliar! ?n loc %! con$lic! $a"ilial! (familiar K intim, apropiat; familial + legat e familie)localia!a ori-inal; ?n loc %! localia!a ori-inar;

(original + eosebit, aparte; originar e origine)

Mic %ic5ionar %! #aroni"!

abilia! pricepere) # a-ilia! sprinteneală$ supleţe)"a#ro#i!r! acţiunea de a se apropia) # a#ro#ri!r! acţiunea de a !nsuşi un lucrustrăin) arbirai hotărât de arbitru) # arbirar după bunul plac)"carboni!r care se referă la cărbune) # carboni$!r ramură industrială care se ocupă cu extracţiaşi prelucrarea cărbunelui)"co"#l!"!n parte de propoziţie) # co"#li"!n laudă$ mă%ulire)"!$!r!n5; respect$ consideraţie) # %i$!r!n5; deosebire)"%!#!n%!n5; a fi dependent de ceva) # %!#!n%in5; !ncăpere auxiliară: baie$ bucătărie$ cămară)"!"i-ra5i! expatriere) # i"i-ra5i! a se stabili !ntr#o ţară străină)"!"in!n remarcabil$ excepţional) # i"in!n care nu poate fi oprit)"(a) !n!rva a !nfuria$ a indispune) # (a) in!rva !n biolo%ie$ despre terminaţiile unui or%an sau aleunui ţesut)"$a"ilial privitor la familie$ destinat familiei) # $a"iliar intim$ apropiat$ cunoscut)"-lacial de%heaţă$ rece) # -laciar eră %laciară)"(a) inv!'i # a face o investiţie financiară) # (a) ?nv!'i a acorda unei persoane un drept$ o funcţie$o demnitate)"

libr! arie muzicală) # livr! le%itimaţie militară)"li!ral cuvânt cu cuvânt$ textual) # li!rar referitor la literatură)"oral transmis prin viu %rai$ verbal) # orar pro%ram pe ore)"

7/18/2019 Lexic


or%inal care indică ordinea unor obiecte) # or%inar obişnuit$ vul%ar)"ori-inal neobişnuit$ propriu unei persoane) # ori-inar privitor la ori%ine$obârşie)"#!roli!r referitor la petrol$ navă pentru transportul petrolului) # #!roli$!r bo%at !n

petrol$ zăcăminte)"!"#oral care indică timpul) # !"#orar de scurtă durată$ moment

F. CUVINTELE POLIEMANTICE

Cuvin!l! #oli'!"anic! sunt cuvintele care au două sau mai multe sensuri le%ate !ntre ele.

Bensurile unui cuvânt polisemantic sunt mai mult sau mai puţin apropiate$ spre deosebire desensurile omonimelor$ care nu au !ntre ele nici o le%ătură.

xemple de cuvinte polisemantice:

O la mine !n baie O ţeava de la baie O plec la băi O fac o baie" O 3uvântul polisemantic masă poate avea sensurile: obiect de mobilier$ mâncare$ bucate$ de&un$ prânz$ cină$ ospăţ$ meseni$ parte a zilei.

. UNITATI FRAEOLOICE

a tăia frunze la câini + !nţeles fi%urat unitar$ intraductibil !ntr#o altă limbă

mărul iscoriei K caracter convenţional$ recunoscut !n diverse limbi şiculturi

sabia lui amocles K !n componenţa structurii intră un nume consacrat dele%endele antice

alter ego + expresie !n limba latină

copil in flori + unitate sinta%matică

# expresii idiomatice:a!şi a arama pe fa"ă, a face cu ou şi cu o"et, a!şi luainima în in"i, a pune paie pe foc, a se face luntre şi punte etc.

! locuţiuni: tare e cap, cu are e mână, bagare e seamă etc.# formule internaţionale: turn e fileş, fata morgana, morile e &ânt etc.# clişee internaţionale: arca lui 0oe, e la Anna la aiafa etc.! unităţi sinta%matice: punct e &eere$ verde e %aris, lună e miere, "ap

ispăşitor, bal mascat etc.

Arca lui No! O combinatie de...$ varietate

Pan@a P!n!lo#!i O eschivare$ amanare de la ceva ce nu#ti convine

7/18/2019 Lexic


D! la Ana la Caia$a O a plimba pe cineva din loc in loc in vederea solutionarii unei probleme carede fapt nu se va rezolva

A '! '#ala #! "aini ca Pilla %in Pon O a se eschiva

abia lui Da"ocl!' O pericol imminentCalcaiul lui Ac+il! O slabiciune$ punct vulnerabil

Firul Aria%n!i O salvare$ fir calauzitor

Faa Mor-ana O mira&$ iluzie

Paul lui Procu' O constran%ere

No%ul or%ian O solutie simpla si rapida a unei probleme %rele in aparenta

Oul lui Colu"b solutie simpla si rapida a unei probleme %rele in aparenta

Marul Di'cor%i!i O motiv de cearta

Turnul Bab!l O multime pestrita$ lucruri in haos

Furcil! Cau%in! O %reutati$ impedimente foarte mari

La"#a lui Dio-!n! O cautarea fara success a unei utopii

Acarul Paun O tap ispasitor

Ma-arul lui Buri%an6Iean uridam 1G'5#1T5U)$ filozof francez care a studiat si predat la aris$ aformulat un exemplu ilustrativ$ ramas celebru$ privitor la luarea unei decizii in situatii cand nuexista nici un motiv pentru a prefera una dintre alternativele posibile. 2stfel$ un ma%ar asezat lae%ala distanta de doua %ramezi de fan identice va muri de foame$ nestiind pe care sa alea%a.

An!riul lui Arvin!62rvinte este tipul z%arcitului ridicol care$ avand coatele roase la anteriu$ le#a petecit taind din maneci. 3um lumea se prapadea de ras$ si#a facut maneci taind din poale. 2stfel$ pana la urma$ anteriul nu mai semana nici macar cu un mintean.3elor ce se la fel$ adica celor cestrica intr#o parte pentru a VreparaW in alta$ in loc sa cumpere obiectul respective$ li se spune ca

procedeaza ca 2rvinte cu anteriul lui.

Acarul Paun62 existat intr#adevar si ar fi ramas anonim daca o %rava ciocnire de trenuri intamplataacum patru decenii pe linia loiesti#uzau nu i#ar fi adus o trista celebritate. 2ncheta asupracatastrofei scotand basma curata pe adevaratii vinovati Ooameni cu trecere#$ a %asit ca sin%urvinovat pe acarul din statie$ pe nume Con aun. @e atunci Vacarul aunW indica persoana asupracareia se arunca %reselile altora$ tapul ispasitor.

Hormulele convenţionale şi clişeele internaţionale sunt %rupuri de cuvinte care circulă dintr#

o limbă !n alta cu aceeaşi formă şi semnificaţie. Bunt formule convenţionale: a calenas graecas

7/18/2019 Lexic


>la calendele %receştiW$ adică niciodată %recii nu aveau calende)" fata morgana >mira&W" mărul

iscoriei >obiect sau motiv de disputăW" noul gorian > problemă care nu poate fi soluţionatăW.

3lişeele internaţionale au !n structura lor un nume propriu$ de obicei de persoană şi au la bază

!ntâmplări reale sau le%ende. @e exemplu: arca lui 0oe cf. fr. l<arc'e e 0o= )$ călcâiul lui A'ile

cf. fr. le talon <Ac'ille)$ firul Arianei cf. fr. le fil <Ariane)$ nasul leopatrei cf. fr. le nez e

l>opâtre)$ oul lui olumb cf. fr. l<oeuf e olomb)$ pânza %enelopei cf. fr. la toile e

%>n>lope)Fş.a.

erifrazele expresive sunt asocieri cu caracter mai liber. Be utilizează !n enunţuri afective:

barul e la 1irceşti 2lecsandri)$ luceafărul poeziei româneşti minescu). 2lte perifraze

metaforice: aurul negru denumire pentru cărbune sau pentru petrol )$ brâului cerului denumire

pentru curcubeu)$ corabia eşertului denumire pentru cămilă)$ ferestrele sufletului denumire pentru oc'i).

xpresii şi locuţiuni româneşti

a!şi a arama pe fa"ă >a#şi arăta adevărata fire$ adevăratul caracterW

a câştiga la belciuge >a dobândi ceva cu uşurinţăW

a a bir cu fugi"ii >a fu%i$ a se sustra%e de la obli%aţii$ de la o răspundereW

a rege busuiocul >a !ndrepta urmările unei %reşeliW

a trage butucul >a lua prin surprindere" a !nşelaW

a rămâne numai cu cămaşa >a sărăci$ a a&un%e la ultima expresie a sărăcieiW

a nu face niciun (ban) c'ior >a nu valora nimicW

a!i sta cui&a în coaste >a deran&a pe cinevaW

a uce cu cobza >a !nşelaW

a umbla creanga >a va%abondaW

a!l "ine cureaua >a avea cura&W

a!i lipsi (cui&a) o oagă >a nu fi !ntre% la minteW

a nu a&ea niciun umnezeu >a nu crede !n nimic$ a nu avea niciun rostW

a căra apă la fântână >a face un lucru inutil$ fără sensW

a pune mâna în foc (pentru cine&a sau pentru ce&a) >a %aranta$ a susţine cu tărieW

7/18/2019 Lexic


a tăia frunză la câini >a face un lucru nepotrivit$ a pierde vremeaW

a se strânge funia la par >a se apropia un moment critic$ deznodământu$ moarteaW

a turna cu găleata >a ploua tare$ torenţialW

a &ine gogoşi >a spune minciuniW

a umbla cu alba în pro"ap >a cere insistent şi ostentativ un drept sau o favoareW

a căea (sări) in lac în pu" >a a&un%e dintr#o situaţie neplăcută !ntr#una dificilăW

a făgăui marea cu sarea >a promiteceva %reu sau imposibil de realizatW

a căuta no în papură >a căuta cusururi$ %reşeli$ cu orice preţ"a căuta motiv de şicanăW

a trage obloanele >a lichida o afacere$ a da falimentW

a a ortul popii >a muriW

a strica orzul pe gâşte >a face un efort ce putea fi evitat" a acorda cuiva o onoare pe care nu omerităW

a pescui în apă tulbure >a profita de o situaţi !ncordată$ confuză$ pentru a tra%e foloaseW

a face e petrecanie >a omor!W

a arunca cu piatra în cine&a >a#i face un rău cuivaW

a a rasol >a face un lucru !n %rabă$ la repezeală$ de mântuialăW

a trage sforile >a unelti$ a !nşelaW

a strânge şurubul >a face presiuni asupra cuiva$ a#l forţa să facă un anumit lucruW

a umbla teleleu (ănase) >a hoinări$ a va%abondaW

a bate toba >a face o ştire de domeniul public" a divul%a un secretW

xpresii şi locuţiuni latineşti

4n limba literară circulă numeroase expresii şi locuţiuni de ori%ine latină$ ale căror forme şi sensurinu sunt !ntotdeauna concludente pentru cei care le folosesc. @e aceea$ consultând dicţionarelespecializate$ am selectat câteva exemple mai uzuale$ pe care le exemplificăm:

ab initio >de la !nceputW

a!'oc >pentru aceasta$ !n acest scopW

a libitum >după dorinţă$ după placW

7/18/2019 Lexic


a rem >la obiectW

a fortiori >cu atât mai multW

alter ego >un alt euW

ars poetica >arta poeticăW

a&e 1aria >bucură#te$ DarieXW

bona fie >de bună credinţăW

carpe iem >bucură#te de ziua de aziW

errare 'umanum est >a %reşi este omeneşteW

e# abrupto >dintr#odată$ pe nepre%ătiteW

e#empli gratia >de exempluW

e# ni'ilo (ni'il) >din nimic nu se naşte nimic)W

e#pressis &erbis >!n termeni precişi$ lipsit de echivoc$ explicitW

fortuna labilis >soartă schimbătoareW

grosso moo >!n linii mari$ !n mod %eneralW

(in)illo tempore >!n acel timp$ !n vremuri de demultWin folio >!ntr#o sin%ură) foaieW

in memoriam >!n memoria$ !n amintireaW

inter alia >!ntre printre) alteleW

in &itro >!n eprubetă" !n condiţii de laboratorW

ipso facto >prin faptul !nsuşiW

manu propria >cu propria mânăW

memento mori >aminteşte#ţi că moriW

mous &i&eni >fel de a trăiW

mutatis mutanis >schimbând ceea ce trebuie schimbatW

persona non grata >persoană nea%reată$ persoană nedorităW

post factum >ulterior$ după acţiuneW

pro omo (sua) >pentru propriul interes" pentru propria cauzăW

?uot capita tot sensus >câte capete$ atâtea păreriW

7/18/2019 Lexic


sensu lato >!n sens lar%W

sensus communis >sens comunW

sic transit gloria muni >astfel trece fala lumiiW

sine ira (et stuio) >fără mânie şi fără părtinire)" cu obiectivitateW

sine ?ua non >fără de care nu se poate" indispensabilW

stricto sensu >!n sens strictW

te eum (lauamus) >pe tine$ @umnezeule$ te lăudămW

t'eatrum muni >spectacolul lumiiW

&anitas &anitatum (et omnia &anitas) >deşertăciunea deşertăciunilor şi toate sunt deşertăciune)W

Hormule şi clişee internaţionale

alea acta est >zarurile au fost aruncateW xpresia se foloseşte atunci când$ după o lun%ă perioadăde ezitare$ se ia o hotărâre ireversibilă.)

alma mater >mamă care %răneşteW Binta%ma este folosită pentru a desemna 6niversitatea.)

casus belli >caz motiv)de războiW Binta%ma desemnează o situaţie conflictuală !ntre două persoane.)

eiusem farinae >din aceeaşi făinăW Be spune despre persoane din aceeaşi cate%orie.)

e# officio >din oficiu" din obli%aţie moralăW

magna cum laue >cu mare laudăW calificativ folosit !ndeosebi !n universităţi pentru obţinereaunui titlu$ a unei diplome)

mens sana in corpore sano >minte sănătoasă !ntr#un corp sănătosW xpresia a devenit deviză asportului.)

perpetuum mobile >lucru) tot timpul !n mişcareW mecanism ima%inat să funcţioneze fără!ntrerupere)

post festum >după sărbătoare" prea târziuW

restitutio in integrum >restituire !n totalitate" restabilire !n toate drepturileW formulă &uridică princare o persoană este repusă !n totalitatea drepturilor)

G. PLEONAMUL

7/18/2019 Lexic


PLEONAMUL este o %reşeală de exprimare$ care constă !n folosirea alăturată a unor cuvinte saua unor construcţii cu acelaşi !nţeles:

a aduce aportulcobaii de experienţă

a avansa !naintecontrabandă ile%ală

averse de ploaiea cobor! &os

babă bătrânăconcluzie finală

cali%rafie frumoasăconducere mana%erială

cel mai superior

a conlocui laloialtă a cere o solicitare

a conlucra !mpreună a conţine !n cuprins

copartenera dăinui permanenta ecraniza un film%enunchiul picioruluihemora%ie de sân%e

a !n%heţa de fri%mi&loace mass#media perioadă de timp persuasiune convin%ătoarea poposi pentru odihnă

a prefera mai bine5) procente la sutăa rămâne !n continuarea relua din noua repeta !ncă o dată

a rescrie iara reveni din nouscurtă alocuţiunea urca sus

a urma !n continuarevesti%ii trecute

NOTIUNI DE FONETICA

7/18/2019 Lexic


ilaba este sunetul vocala) sau %rupul de sunete ce cuprinde !n mod obligatoriuo vocal; şi numaiuna, care '! pronunţă cu un sin%ur efort expirator printr#o sin%ură deschidere a %urii).

Du#; nu";rul %! 'ilab!< cuvin!l! 'un ! monosilabice ! formate dintr#o singură silabă:

o"< b!au< car< ac< $ac

!&lurisilabice ! formate din ouă sau mai multe silabe: %u6!l ar6bi6ru @o6o6lo6-i6! - silabă poate fi alcătuită din:# un sunet (o &ocală): o a#er" a#le6! po6!#zi#!

# ouă sau mai multe sunete alăturate ale aceluiaşi cu&ânt:

ca6i! ca6l!n6%ar

# un cu&ânt: bar 'ar %ar iar

# ouă cu&inte: c6ar ';6"i nu6i

# un cu&ânt şi începutul altui cu&ânt: "i6a6run6c;

# sfârşitul unui cu&ânt şi un alt cu&ânt: zi#cân6%u64i

# sfârşitul unui cu&ânt şi începutul unui alt cu&ânt: frun#!a6n6%ân#du#ra#tă

0otă:

MBe observă că !n anumite situaţii$ !n cadrul silabei respective$ se foloseşte cratima )liniuţa de

unire% care este semn orto%rafic şi marchează rostirea într!o silabă a părţilor componente aleacestora.

# uneori$ cratima indică şi eliarea (omiterea) unei &ocale: să#ţi######să !ţi

# alteori$ cratima indică doar rostirea într!o silabă a ouă cu&inte iferite două părţi de vorbire diferite):

c#ar vrea)" s#ar zice) M 3âteodată$ espăr"irea în silabe coincie cu cratima fzi#cân#du#ne).care$ !n această situaţie$ nu marchează rostirea !ntr#o silabă$ ci doar pronun"area împreună a ouă păr"i e &orbire iferite.

7/18/2019 Lexic


DEPKR9IREA CUVINTELOR :N ILABE HI LA CAPKT DE RND

= D!'#;r5ir!a %u#; #ronun5ar! a fost numită 4i 'ilaba5i! $on!ic;<!nsă această denumireeste i"#ro#ri!<deoarece despărţirea cuvintelor la capăt de rând este o problemă #racic;< !n timpce silabaţia este o problemălin-vi'ic;.

= D!'#;r5ir!a %u#; 'rucur; a fost numită şi 'ilaba5i! "or$olo-ic;<termen i"#ro#riu< !ntrucâtea nu are !n vedere 'ilaba5ia care priveşte fonetica$ nu morfolo%ia)$ ci elementeleco"#on!n! dinstructura anumitor cuvinte.

Nor"!l! acual! #r!v;% %!'#;r5ir!a cuvin!lor ?n 'ilab! %u#; #ronun5ar!. steacceptată şi des&ărţirea du&ă structură, !nsă cu unele restricţii faţă de recomandările din@--D1. @espărţirea după pronunţare prezintă şi avanta&ul că pentru ea se pot stabili re%uli mai%enerale decât pentru despărţirea după structură$ care are mai mult caracter cult.

! #o %!'#;r5i 4i %u#; 'rucur; # cuvintele com&use: i!na!bil/ in!a!bil; es!pre/ e!spre; arterios!clerozâ/ arlerio!scleroză; al!

tune&a/ alt!une&a; rep!tung'i/ rept!ung'i; por!ta&ion/ por!a&ion; %ronos!port/ %rono!sport;

@omar!ta/ @om!arta:

! derivate cu &refixe: anor!ganic/ an!organic; e!zec'ilibru/ ez!ec'ilibru; ine!gal/ in!egal; nes! priinit/ ne!spriinit; nes!tabil/ ne!stabil; nes!trămulat/ ne!strămutat; pros!cenium/ pro!scenium; su!blinia/sub!linia.

Nor"!l! acual! nu mai admit %!'#;r5iril! %u#; 'rucur;< dacă secvenţele nu 'un 'ilab! ca: într!autorare, ne&r!algic) sau ar contraveni pronunţării$ ca !n apenic!

ectomieapendicectomie)$ laring!ectomie larin%ectomie). entru cuvintele a căror structură nu maieste clară$ deoarece !l!"!n!l! componente sunt n!?n5!l!'! sau n!#ro%uciv! !n limba română$normele actuale recomandă !>clu'iv %!'#;r5ir!a %u#; #ronun5ar!(abstract, subiect) sau evitareadespărţirii$ dacă aceasta ar contraveni re%ulilor: a!broga; o!biect.

D!'#;r5ir!a ?n 'cri' a cuvintelor la ca#; %! r&n% se face după re%uli care diferă$ parţial$ dere%ulile despărţirii !n silabe ;...<. 9imita dintre secvenţe se marchează princrai";< care sescrie nu"ai %u#; '!cv!n5a %! la '$&r4iul #ri"ului r&n%. Bunt posibile %ou; "o%ali;5i de

despărţire la capăt de rând: pe baza #ronun5;rii şi pe baza'rucurii "or$olo-ic! a cuvintelor #modalităţi pe care le vom numi !n continuaredes&ărţire du&ă &ronunţare 4i< r!'#!civ< du&ă

structură. Ae%ula -!n!ral; şiobli-aori! a despărţirii cuvintelor la capăt de rând !n limba română$

7/18/2019 Lexic


valabilă pentru ambele modalităţi$ este interdicţia de a lăsa la '$&r4i sau la ?nc!#u %! r&n% osecvenţă care nu este 'ilab;. E>c!#5i! fac -ru#uril! oro-ra$ic! scrise cu cratimă dintr#=un$!ntr#=!nsa)$ la care se recomandă !nsă$ pe cât posibil$ !viar!a !mpărţirii.

8u se despart la sfârşit de rând$ ci se trec inte%ral pe rândul următor:6 abrevierile scrise legat )U'*S+, S"% sau %!'#;r5i! #rin blancuri )S ' + /%, #rin

#unc! )a.c.% ori #rin crai"; )lt.-ma0., '-1%2 6 numele &ro&rii de &ersoane: (o&escu, "bil el-3ader nu %o!pescu / %opes!cu; Ab el!

Baer); ! numeralele ordinale scrise cu cifre şi litere: 1-lea, 16 (nu 1-4lea, 5-4a%2

Be recomandă '; nu '! '!#ar! de la un rând la celălalt$ ci să se treacă !mpreună pe rândul

următor:# &renumele sau abrevierile &renumelor% 4i numele de familie: on

(o&escu, .(o&escu (nu Con/ %opescu, C./%opesecu), ! notaţiile care includ abrevieri: 67 8m, art.9 )nr. 3D/7m, art./5).

! ol!r!a@; plasarea pe r&n%uri %i$!ri! a < abr!vi!rilor pentru nu"! -!n!ric! 4i anu"!lor /#ro#rii din %!nu"iril! unor instituţii$ in%i$!r!n %! or%in! @oman/ B.2."S Se&ema& / A.< dar şiH.3. = Argeş, A2 = $1onitorul Eficial$, B3= Se&ema& SA ca şi !n scrierea completă: -otbal lub

Argeş etc).

Aten"ie 8u se despart !n silabe substanti&ele proprii sau acele substantive alecăror silabe suntcacofonice: Ete#fan" Di#hai" 3ar#men" lo#ieşti" 7as#lui" cur#be" cur#ri#cu#lum"caca#o etc.

ACCENTUL

Acc!nul r!#r!@ina #ronun ar! "ai in!n';< "aiț acc!nuaa 'au #! un on "ai ?nal !c. aun!i 'ilab! 'au li!r! %in al$ab! %inr6un cuv&n 'au a unui cuv&n %inr6un -ru# 'inacic

Acc!nul nu are un loc fix$ !n sensul că locul lui nu este determinat cu necesitate de structura

fonetică a cuvântului. @e aceea nu se pot da$ pentru limba română$ re%uli de accentuare.

Be pot face !nsă unele observa ii privitoare la locul accentului in limba romana$ bazate pe cercetareaț

frecven ei diferitelor tipuri de accentuare.ț

7/18/2019 Lexic


Acc!nul din limba româna stă !n mod frecvent pe una dintre ultimele două silabe ale cuvântului.

@e obicei$ cuvintele terminate !n consoană sunt accentuate pe ultima silabă felinr), iar cuvintele

terminate !n vocală sunt accentuate pe silaba penultimă fem; ie). 2tunci când ultimul sunet al

cuvântului este a cu excep ia cazurilor !n careț a este articol$ ca !n casa)$ accentul cade pe ultima

silabă musacF, tremurF).

3uvintele accentuate pe silaba antepenultimă sunt mai pu in frecvente$ iar cele accentuate pe ceaț

de#a patra silabă !ncepând de la finală sunt extrem de rare: f>rfeni ă, gGrgări ă, gHgori ă, lFpo&i ă,ț ț ț ț

lIbeni ă, pr>peli ă, rGzmeri ă,ț ț ț lJ Kbo&i ă, &L&eri ă.ș ț ț

Bufixele limbii române sunt$ !n ma&oritatea cazurilor$ accentuate" doar un număr mic de sufixe sunt

neaccentuate. 3âteva sufixe pot i accentuate i neaccentuate:ș ș -ete (foFmete / scumpLte), -

i ște (cânepJ K te / ș J Kni te),ș -i ț ă(copilJ K ă / bJ K&oli ă)ț ț .

6n sufix !n limba româna alcătuit dintr#un număr mai mare de silabe este de cele mai multe ori

accentuat$ !n compara ie cu un sufix alcătuit dintr#un număr mai mic de silabe. 2stfe$ sufixeleț

formate din trei silabe sunt totdeauna accentuate.

Bufixele monosilabice sunt de cele mai mult ori neaccentuate.

2tunci când există forme duble de accentuare$ limba literară preferă$ !n %eneral$ forma !n care

accentul este mai apropiat de finalul cuvântului. 2stfel se va accentua: bolnF&, caract>r, umJ Knica,

u mFn, fenom>n, ianuFrie, lozJ Kncă,ș regizHr, sectHr, er&>t ș nu bHlna&, carFcter, Iminica,

I manș etc.)

0otă: Be va accentua !nsă !n limba româna: călIgări ă, Hctori ăț ț nucălugărJ K ă, octorJ K ăț ț ).

4n morfolo%ia limbii romane$ acc!nul are uneori rolul de a diferen ia formele %ramaticale:ț cGntă M

cântG . 9a prezentul indicativ$ con&u%area a CCC#a diferă de con&u%area a CC#a prin modul de

accentuare: m>rgem M tăc>m.@e aceea trebuie evitată accentuarea %re ită$ care duce la confuziaș

dintre cele două con&u%ări" deci se va rosti: bFte i, Ice i, fFce i, merg> i, pre&e> i,ț ț ț ț ț

tăc> iț nu băt> i, uc> i, făc> iț ț ț etc.).

7/18/2019 Lexic


4n aceste cazuri trebuie considerată ca normă următoarea re%ulă: la persoanele C i a CC#a plural aleș

indicativului i con&unctivului prezent$ precum i la persoana a CC#a plural a imperativului$ laș ș

con&u%area a CC#a accentul stă pe sufixul con&u%ării -e-)$ iar la con&u%area a CCC#a pe temă.

Dorfolo%ia numelui nu pune$ !n %eneral$ probleme din punctul de vedere al accentuării$ deoarece

accentul rămâne$ la ma&oritatea cuvintelor$ invariabil !n cursul flexiunii farmacJ Ke, farmacJ Kei,

farmacJ Kilor ).

4n scris$ accentul cuvintelor nu se notează$ de re%ulă. 8otarea acc!nului$ sub forma accentului

ascu it Y)$ este permisă !n situa iile !n care se simte nevoia de evitare a confuziei !ntre cuvinte$ț ț

forme sau variante omo%rafe ca mo>le M mHele, încIie M încui>, J Kntim M intJ Km.

MORFOINTAXA

Paril! %! vorbir! n!$l!>ibil!

3.A&erbul

2dverbul este partea de vorbire care determina un verb.

2dverbul poate sa determine si un ad&ectiv sau un alt adverb.

@upa inteles adverbele sunt :

#@ 9-3#acolo$aici$aproape$departe$deasupra$&os etc "

#@ +CD#acum$atunci$candva$devreme$ieri$maine$odata etc "

@ D-@#abia$alene$anevoie$astfel$asa$bine$barbateste$etc "

2d&ectivul devine adverb atunci cand determina un verb.

Bubstantivele care denumesc anotimpurile $partile zilei$zilele saptamanii devin adverbe de timpcand determina un verb.

Cn %eneral$ adverbele au functia sintactica de complement.

6nele adverbe sunt formate prin derivate cu sufixele :#este$#is $as.

3uvantul iar este adverb cand poate fi inlocuit cu iarasi sau din nou.

<.nter0ect

Cnter&ectia este partea de vorbire care$folosita exclamativ$exprima stari sufletesti$indemnuri saureproduce sunete din natura.

7/18/2019 Lexic


@e obicei$inter&ectia nu are functie sintactica.

Cnter&ectia exprima :

#senzati sau stari sufletesti "

#acte de vointaindemnuri$ordine)

Cnter&ectiile reproduc :

#sunete care imita z%omote din naturaonomatopee)

Cn comunicare inter&ectiile pot fi folosite:

entru a te adresa direct unei personae:mai$ma$fa$bre"

#entru a atra%e atentia cuiva asupra uni lucru :ia$iaca$iata$uite$ian.

@upa inter&ectie se poate pune :

#vir%ula "

#semnul exclamarii .

Bemnul exclamarii pus dupa o inter&ectie nu este considerat semn de punctuatie finala$comunicarea putandu#se continua cu litera mica.

9.+on0unctia

3on&unctia este partea de vorbire care lea%a in fraza doua propozitide acelasi fel sau diferite)sau in propozitie doua parti de propozitie de acelasi felsubiecte$atribute$nume predicative$complemente).

3on&unctiile sunt :

#BCD9#alcatuite dintrun sin%ur termen "

#3-D6B#alcatuit din mai multi termeni.

3on&unctia nu are functie sintactica.

3on&unctile simple sunt:si$iar$dar$ci$insa$sau$deci$ca$sa$caci$daca$de$incat etc.

3on&unctile compuse sunt :ca sa$ci si etc.

Cn schema frazei$propozitile de acelasi fel$fie ca sunt principale$fie ca sunt secundare$se pun inacelasi plan le%andusa printr#o linie orizontala.

Cn schema frazei$propozitile secundare se lea%a de prop. @eterminate printr#o linie verticala.

ropozitile secundare pot fi le%ate de propozitile determinate si prin alte parti de vorbire cu valoarede con&unctii :

#unde$cand$cum "

7/18/2019 Lexic


#care$cine$ce.

ropozitile de acelasi fel le%ate de con&unctii pot principale sau secundare.

=.(re&o>itia

artea de vorbire neflexibila care lea%a un atribut sau un complement de cuvantul pe care#ldeterminaHelul dupa forma :

# simple : pe$ sub$ lan%a "

# compuse : de la$ pe lan%a$ fara de "

Lexic

Documents

Transcript of Lexic