Lexic Cu Raspunsuri

23
1. Numeralul cardinal exprimã: a. ordinea de numãrare a obiectelor; b. numãrul sau cantitatea numericã a obiectelor; c. numãrul, cantitatea numericã a obiectelor si ordinea lor de numãrare. 2. Numeralul colectiv exprimã: a. o parte dintr-un întreg; b. gruparea numericã a unor obiecte; c. repartizarea numericã egalã a obiectelor 3. În enuntul: Am vãzut acest film de douã ori si tot n-am înteles nimic, grupul de cuvinte de douã ori este: a. numeral fractionar; b. numeral adverbial; c. numeral ordinal 4. Numeralele ordinale au forme diferite de gen: a. la toate numerele; b. numai pentru primul si al doilea; c. nu au forme diferite de gen 5. În seria urmãtoare de cuvinte: Plãteste întreit; profit înzecit; îndoitul sumei, numeralele subliniate sunt multiplicative cu valoare de: a. adjectiv, adjectiv, substantiv; b. adverb, adjectiv, substantiv. 6. Întâi, nearticulat, este folosit, în functie de context: a. numai cu valoare adjectivalã; b. cu valoare substantivalã, adjectivalã si adverbialã; c. cu valoare adjectivalã si adverbialã; d. cu valoare adjectivalã si substantivalã 7. În propozitia: Observatiile amândurora erau interesante, cuvântul subliniat este: a. atribut exprimat prin numeral colectiv; b. atribut exprimat prin adjectiv. 8. În propozitia: Casa este a unuia din provincie, cuvântul subliniat este: a. numeral cardinal în genitiv – nume predicativ; b. pronume nehotãrât în genitiv – nume predicativ 9. Cum este corect: a. Poate repeta a zece mia oarã; b.Poate repeta a zecea mia oarã 10. Cuvintele duet, tertã, troicã, tripletã sunt: a. numerale;

description

Lexic Cu Raspunsuri

Transcript of Lexic Cu Raspunsuri

Page 1: Lexic Cu Raspunsuri

1. Numeralul cardinal exprimã:a. ordinea de numãrare a obiectelor;b. numãrul sau cantitatea numericã a obiectelor;c. numãrul, cantitatea numericã a obiectelor si ordinea lor de numãrare.2. Numeralul colectiv exprimã:a. o parte dintr-un întreg;b. gruparea numericã a unor obiecte;c. repartizarea numericã egalã a obiectelor3. În enuntul: Am vãzut acest film de douã ori si tot n-am înteles nimic, grupul de cuvintede douã ori este:a. numeral fractionar;b. numeral adverbial;c. numeral ordinal4. Numeralele ordinale au forme diferite de gen:a. la toate numerele;b. numai pentru primul si al doilea;c. nu au forme diferite de gen5. În seria urmãtoare de cuvinte: Plãteste întreit; profit înzecit; îndoitul sumei, numeralelesubliniate sunt multiplicative cu valoare de:a. adjectiv, adjectiv, substantiv;b. adverb, adjectiv, substantiv.6. Întâi, nearticulat, este folosit, în functie de context:a. numai cu valoare adjectivalã;b. cu valoare substantivalã, adjectivalã si adverbialã;c. cu valoare adjectivalã si adverbialã;d. cu valoare adjectivalã si substantivalã7. În propozitia: Observatiile amândurora erau interesante, cuvântul subliniat este:a. atribut exprimat prin numeral colectiv;b. atribut exprimat prin adjectiv.8.În propozitia: Casa este a unuia din provincie, cuvântul subliniat este:a. numeral cardinal în genitiv – nume predicativ;b. pronume nehotãrât în genitiv – nume predicativ

9.Cum este corect:a. Poate repeta a zece mia oarã;b.Poate repeta a zecea mia oarã10.Cuvintele duet, tertã, troicã, tripletã sunt:a. numerale;b. substantive cu sens colectiv.11. Indicati seria corectã:a. paisprezece, saisprezece, al cincilea, al optulea, al douã miilea;b. patrusprezece, sasesprezece, al cincilea, al optulea, al douã miilea;c. paisprezece, saisprezece, al cincelea, al optãlea, al douã mielea.12.Numerealul adverbial determinã:

Page 2: Lexic Cu Raspunsuri

a. un verb, un adverb, un adjectiv;b. un substantiv, un adjectiv, un verb.13. Precizati valoarea morfologicã a lui o din enuntul:O datã în viatã a reusit aceasta si a fãcut-o cu o sigurantã surprinzãtoare, dar cu o floare nu se face primãvarã:a. numeral, pronume personal, articol nehotãrât, numeral;b. articol nehotãrât, pronume personal, numeral, articol nehotãrât;c. articol nehotãrât, pronume personal, articol nehotãrât, numeral.14. Alegeti seria de forme scrise corect, într-un tempo rapid:a. cel de al doilea, cea de a doua;b. cel de-al doilea, cea de-a doua;c. ce-l de al doilea, ce-a de a doua15. Indicati seria de numerale scrise corect:a. al o sutelea, al douã sutelea, al o mielea, al douã miilea, al milionulea;b. al o sutãlea, al douã sutãlea, al o miilea, al douã miilea, al milionulea;c. al o sutãlea, al douã sutelea, al o mielea, al douã miilea, al milionulea.16. Alegeti varianta corectã:a. Întâii concurente i s-au oferit flori;b. Întâiei concurente i s-au oferit flori.17. Indicati varianta corectã:a. De data aceasta a iesit al optãlea;b. De data aceasta a iesit al optulea18. Cum este corect:a. Ne întâlnim la doisprezece fix;b. Ne întâlnim la douãsprezece fix;c. Ne întâlnim la doispe fix.19. Numeralul cardinal de la douãzeci în sus se comportã fatã de substantiv:a. ca un numeral cu valoare adjectivalã;b. ca un substantiv;c. ca un adverb.20. Alegeti varianta corectã de scriere si pronuntare:a. douãzeci si trei/23 de pagini;b. douãzeci si trei/23 pagini21. Cum este corect:a. o sutã trei articole;b. o sutã trei de articole22. Care variantã este corectã:a. Li s-a retinut un procent de zece la sutã din salariu;b. Li s-a retinut zece la sutã din salariu23. Alegeti varianta corectã:a. S-au adunat între 20 si 30 de oameni;b. S-au adunat între 20-30 de oameni.24. În enuntul:Cei doi au pãrãsit sala, indicati valoarea morfologicã a cuvântului subliniat:a. numeral cu valoare adjectivalã;b. numeral cu valoare substantivalã25. În enuntul: Revista apare o datã la douã luni, cuvântul subliniat este:a. numeral cardinal;b. numeral adverbial;

Page 3: Lexic Cu Raspunsuri

c. adverb.26. În enuntul: Ultimul din grupã era el, cuvântul subliniat este:a. numeral – subiect;b. adjectiv – nume predicativ;c. substantiv – complement27. În enuntul: Mergeau în rând doi câte doi, cuvintele subliniate sunt:a. numerale distributive;b. numerale adverbiale;c. numerale cardinale

28. Selectati rãspunsul corect:a. A plecat în ziua de unu aprilie;b. A plecat în ziua de întâi aprilie.29. Alegeti rãspunsul corect:a. Reprezentanti a 50 de state;b. Reprezentanti ai 50 de state30. Numeralele multiplicative (2-8, 10,100, 1000) sunt derivate parasintetice?a. dab. nu31. Verbele la modul conjunctiv exprimã o actiune:a. realã;b. realizabilã;c. doritã.32. Perfectul simplu exprimã:a. o actiune trecutã, terminatã de curând;b. o actiune trecutã, încheiatã anterior alteia din trecut;c. o actiune trecutã, terminatã într-un timp nedefinit.33. Pornind de la forma de prezent a indicativului, indicati seria în care toate verbele sunt de conjugarea a II-a:a. bat, fac, rãmân, tin;b. scad, plac, tac, zac;c. încap, prevãd, par, umplu;d. vãd, beau, tin, am.34. Verbele a rãmâne, a se înnopta, a deveni, folosite la indicativ prezent, pot fi:a. predicative, impersonale;b. predicative, personale, tranzitive;c. intranzitive;d. copulative, intranzitive, impersonale.35. Cuvintele subliniate din enunturile:Se aude tunând; Exersând zilnic voi putea sã mã înscriu la concurs - îndeplinesc, în ordine,functia sintacticã de:a. subiect, complement circumstantial de mod;b. complement direct, complement circumstantial conditional;c. subiect, complement circumstantial conditional.36. În enunturile: Mi s-a fãcut fricã; S-a fãcut searã; Vinul se face aici, verbul a se face este:a.predicativ;b. copulativ.

37. Sunt la modul conjunctiv verbele din grupa:a. batã-l norocul!, ducã-se pe pustii!, zicã ce-o vrea!

Page 4: Lexic Cu Raspunsuri

b. duce-mi-te-ai, lovi-o-ar, duce-ti-s-ar.38. Constructiile are sã meargã, aveti sã mergeti, au sã meargã reprezintã fiecare:a. douã unitãti verbale predicative;b. o singurã unitate verbalã la timpul viitor popular.39. Pot îndeplini functia sintacticã de subiect verbele la modurile:a. numai infinitiv;b. infinitiv, supin si gerunziu;c. infinitiv si participiu;d. infinitiv, participiu si supin40. Verbele a merita, a exista, a râde pot fi si reflexive:a. da;b. nu.41. Deosebirile de diatezã în cazul verbelor: a uita-a se uita, a astepta-a se astepta, apomeni-a se pomeni, a îndura-a se îndura, marcheazã:a. deosebiri de înteles;b. deosebiri de conjugare42. Verbul la supin este subiect în propozitia:a. Am de scris un referat;b. S-a apucat de scris;c. E usor de scris.43. Alegeti seria corectã:a. (eu) usc, (tu) usti, (el) uscã;b. (eu) usuc, (tu) usuci, (el) usucã;c. ambele serii sunt admise, în variatie liberã44. Alegeti seria corectã:a. Ei o sã meargã împreunã cu noi;b. Ei or sã meargã împreunã cu noi.45. Alegeti seria corectã:a. Nu fi supãratã, fii veselã!b. Nu fii supãratã, fii veselã!c. Nu fi supãratã, fi veselã!

46. În enuntul Nu se poate uita copilãria, verbul subliniat este:a. activ;b. reflexiv;c. reflexiv-pasiv.47. În enuntul S-a bãtut monedã nationalã, verbul subliniat este la diateza:a. activã;b. reflexiv-pasivã;c. reflexivã.48. În enuntul Merg linistit pe drumul meu, verbul subliniat este:a. tranzitiv;b. intranzitiv;c. copulativ.49. Marca morfologicã a diatezei reflexive este:a. verbul auxiliar;b. o prepozitie;c. pronumele reflexiv.50. În propozitiile cu verbul la diateza reflexivã impersonalã subiectul este:

Page 5: Lexic Cu Raspunsuri

a. exprimat;[color=#408040]b[/color]. neexprimat;c. inclus.51. În E toamnã si frunzele cad, cuvântul subliniat este:a. verb auxiliar;b. verb copulativ;c. verb predicativ.52. Verbul care are trei valori este:a. a fib. a aveac. a vrea53. Indicati valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din urmãtorul enunt: Femeia îisingurã Si îi dã cu vorba, vrând sã îi vadã pe toti acasã:a. peronume personal; pronume personal, pronume personal;b. verb copulativ; valoare neutrã; pronume personal;c. verb predicativ, pronume personal, pronume personal.54. Sunt scrise corect toate verbele din seria:a. oblojeascã, menajeazã, sfârsea;b. oblojascã, menajazã, sfârsea;c. oblojeascã, menajazã, sfârsea.

55. Sunt corect folosite la imperativ toate verbele din seria:a. sari, zi, coboarã, àdu, stai;b. sãri, zii, cobori, adú, stãi;c. sai, zii, coboarã, adã, stai.56. Marcati seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute:a. a divide, a desfide, a concede, a diverge;b. a eradica, a rage, a concede, a uzita;c. va, a deferi, a consterna, a converge.57. Selectati grupa în care cele douã variante verbale sunt acceptate de limba literarã:a. învie-înviazã, schioapãtã-schiopãteazã, mântuie-mântuieste, învârte-învârteste, chinuie-chinuieste;b.ignorã-ignoreazã, datoreazã-datoreste, înfiripã-înfiripeazã, dãinuie-dãinuieste;c. îndrumã-îndrumeazã, înseamnã-însemneazã, cheltuie-cheltuieste,învârte-învârteste.58. Indicati varianta corectã din enunturile urmãtoare:a. Tu trebuiai sã mã asculti;b. Tu trebuia sã mã asculti59. Cum este corect:a. Tu urma sã demonstrezi ce stiai;b. Tu urmai sã demonstrezi ce stiai.60. Cum este corect:a. Din neatentie, era sã cad de pe pod;b. Din neatentie, eram sã cad de pe pod.61. Cum este corect:a. Evenimentele se succedã cu repeziciune;b. Evenimentele se succed cu repeziciune.62. Alegeti varianta corectã:a. Lucrurile se asazã;b. Lucrurile se aseazã63. Cum este corect:

Page 6: Lexic Cu Raspunsuri

a. Sã aibã grijã ce spuneb. Sã aibe grijã ce spunec. Sã aivã grijã ce spune

64. Cum este corect:a. Eu continuu sã tac;b. Eu continui sã tac.65. Selectati varianta corectã:a. Nu meritã sã depui atâta efort;b. Nu se meritã sã depui atâta efort.66. Cum este corect:a. Ei o sã plece în concediu;b. Ei or sã plece în concediu.67. Indicati varianta corectã:a. Îmi priii de minune sã stau acasã câteva ore;b. Îmi prii de minune sã stau acasã câteva ore.68. Marcati rãspunsul corect:a. Le trebuie bani multi pentru aceastã cãlãtorie;b. Le trebuiesc bani multi pentru aceastã cãlãtorie.69. Alegeti varianta corectã:a. Dat fiind concluziile la care am ajuns;b. Date fiind concluziile la care am ajuns70. Cum este corect:a. Deie Domnul!b. Dea Domnul!71. Locutiunea verbalã corectã este:a. a da sfarã în tarã;b. a da sfoarã în tarã;72. Stabiliti ce trãsãturi sintactice are verbul a ajunge în enuntul: Ajungând ce si-a dorit, a uitat de cei care l-au ajutat:a. predicativ, personal, intranzitiv;b. copulativ, personal, intranzitiv;c. copulativ, impersonal, intranzitiv.

73. În structura morfologicã a verbului recreeazã identificãm:a. cre- rãdãcinã;re-prefix lexical;-eaz- sufix gramatical; alternantã foneticã e/ea;-ã desinentã;b. cre- rãdãcinã;re- prefix lexical;eazã-desinentã;c. cree-rãdãcinã;re-prefix lexical;azã-desinentã74. Cunosc variante formale toate adverbele din seria:a. iar, tocmai, doar, mereu, musai;b. destul, sigur, agale, abia, atunci;c. numai, aproape, adesea, acolo, anume;d. acum, atunci, nicãieri, nicidecum.75. Indicati seria în care toate cuvintele pot avea, în functie de context, valoare adverbialã:a. clar, una, frumos, cheie, critã, ceas;b. prost, ce, si, adânc, lulea, cât;c. strunã, covrig, problemã, deschis, bustean;

Page 7: Lexic Cu Raspunsuri

d. contra, cuc, puscã, glont, corabie.76. În enuntul: E rãu cu rãu, dar mai rãu e fãrã rãu, cuvintele subliniate au valoareamorfologicã, în ordine, de:a. toate adjective;b. toate adverbe;c. adverb, adjectiv, adverb, adjectiv;d. adverb, substantiv, adverb, substantiv.77. Sunt locutiuni adverbiale: 1. pe de rost, 2. te miri ce, 3. ca pe Tatãl nostru, 4. din joi în Pasti, 5. de azi pe mâine, 6. un du-te-vino, 7. de ispravã, 8. din rãsputeri, 9. cine stie ce.a. 1, 3, 4, 5, 8;b. 2, 3, 5, 7, 8;c. 1, 2, 4, 5, 9;d. 1, 4, 5, 8, 9.78. În propozitia Azi e duminicã, cuvintele subliniate sunt:a. adverb, substantiv;b. substantiv, substantiv;c. adverb, adverb.1079. Indicati seria care contine adverbe relativ-interogative:a. oricum, încotro, când;b. undeva, unde, oriunde;c. unde, când, cum.80. Precizati valoarea morfologicã, în ordine, a cuvintelor subliniate din enuntul: Cât binemi-a fãcut, eu tot n-am fost multumit:a. pronume relativ, adjectiv, adverb;b. adverb, substantiv, pronume nehotãrât;c. adjectiv pronominal, substantiv, adverb;d. adjectiv pronominal, adverb, adverb.81. Cuvântul potrivit din enunturile:1.A actionat potrivit sfaturilor primite;2.Este omul potrivit pentru aceastã functie;3.Am câstigat potrivit, cât am fost plecat,are valoare morfologicã, în ordine, de:a. adverb de mod, adjectiv, adverb de mod;b. prepozitie cu genitivul, adjectiv, adverb;c. prepozitie cu dativul, adjectiv, adverb de mod.82. Alegeti forma corectã:a. Câti lipsesc motivati si câti nemotivati?b. Câti lipsesc motivat si câti nemotivat?83. Adverbele oriunde, oricum, orisiunde, orisicum sunt alcãtuite prin:a. derivare;b. compunere;c. conversie84. În functie de context, bine poate avea valoarea morfologicã de:a. numai substantiv si adjectiv;b. numai substantiv si adverb;c. numai adverb si adjectiv;d. substantiv, adverb, adjectiv, interjectie.85. Adverbele sigur, posibil, fireste, probabil pot fi regente pentru:

Page 8: Lexic Cu Raspunsuri

a. propozitii subiective;b. propozitii predicative.86. Adverbele numai, chiar, doar, tocmai, cam, si sunt:a. analizabile, având functie sintacticã;b. neanalizabile, fãrã sã poatã îndeplini o functie sintacticã.

87. Cum este corect:a. Operatia cea mai usor de realizat a fost corectarea;b. Operatia cel mai usor de realizat a fost corectarea.88. Cuvintele subliniate din versul „Cum am fost, asa rãmânem” au functia sintacticã de:a. complement circumstantial de mod;b. nume predicativ;c. complement direct.89. În enuntul Doi tineri mergeau alãturea la pas, cuvântul subliniat este:a. prepozitie;b. conjunctie;c. adverb.90. În enuntul: Se potrivesc de minune, cuvântul subliniat este:a. locutiune adjectivalã;b. locutiune adverbialã;c. substantiv cu prepozitie.91. Grupurile: astã-searã, astã-noapte, astã-iarnã, astã-varã, astã-primãvarã sunt:a. locutiuni adverbiale;b. substantive compuse;c. adverbe compuse.92. Si din enuntul: Se teme si de umbra lui este:a. prepozitie;b. conjunctie;c. adverb.93. În enuntul Ei au votat contra, cuvântul subliniat este:a. adverb;b. prepozitie;c. adjectiv.94. Adverbele: bãrbãteste, prieteneste, româneste s-au format prin:a. compunere;b. derivare;c. schimbarea valorii gramaticale.95. Când adverbele: probabil, posibil, sigur au valoare predicativã, în propozitie au functie de:a. predicate verbale;b. predicate nominale;c. alte functii.

96. În enunturile:1. Mãnâncã te miri ce;2. Mergea de-a dreptul peste câmp;3. Si-a schimbat atitudinea fatã de ei;4. În loc sã rãmânã, a plecat,cuvintele marcate sunt, în ordine:a. loc. verbale, loc.adverbiale, loc. prepozitionale, loc.

Page 9: Lexic Cu Raspunsuri

prepozitionale;b. loc. pronominale, loc. adverbiale, loc. prepozitionale, loc. conjunctionale;c. loc. adverbiale, loc. substantivale, loc. adverbiale, loc. conjunctionale.97. Indicati seria care include numai adverbe considerate morfologic compuse:a. adineauri, altfel, bunãoarã;b. totdeauna, numai, destul;c. azi-noapte, talmes-balmes, harcea-parcea.98. Adverbul adicã este accentuat corect astfel:a. adícã;b. ádicã;c. ambele variante sunt corecte.99. Indicati seria în care toate prepozitiile pot fi folosite cu genitivul, dativul si acuzativul:a. contrar, conform, înaintea, înãuntrul;b. gratie, multumitã, potrivit, împotriva;c. deasupra, împotriva, asupra, înaintea;d. conform, dedesubtul, înãuntrul, datoritã.100. În enunturile:1) Am aflat dedesubtul afacerii;2) Vara de vine va fi secetoasã;3) Toti au fost contra,cuvintele subliniate au valoarea morfologicã, în ordine, de:a. substantiv, pronume, adverb;b. prepozitie cu genitivul, prepozitie, adverb;c. prepozitie cu genitivul, prepozitie, prepozitie.101. Indicai seria în care toate locutiunile sunt prepozitionale:a. fatã de, mãcar de, chit cã, în caz de;b. pe deasupra, în susul, în legãturã cu, în pofida;c. de fapt, în jos, în afarã de, peste drum de, în dosul;d. de vreme ce, alãturi de, în urma, în vederea, împreunã cu.102. Prepozitia apare la formarea modului:a. gerunziu;b. supin;c. participiu.

103. Precizati valoarea lui a din enuntul: Valoarea a cinci cãrti a fost achitatã de el:a. articol posesiv;b. prepozitie cu genitivul;c. verb auxiliar.104. Când leagã adjective posesive, prepozitiile contra, asupra, împotriva cer cazul:a. genitiv;b. dativ;c. acuzativ.105. Marcati rãspunsul corect:a. Unul din ei a plecat;b. Unul dintre ei a plecat.106. Alegeti varianta corectã:a. Relatiile între vecini erau proaste;b. Relatiile dintre vecini erau proaste.107. Cuvântul drept din enuntul: L-am luat drept prieten, are

Page 10: Lexic Cu Raspunsuri

valoare morfologicã de:a. substantiv;b. adverb;c. prepozitie;d. adjectiv.108. Cuvântul loc intrã în alcãtuirea locutiunii prepozitionale în enuntul:a. În loc sã învete, se uitã la televizor;b. În loc de apã, bea ceai;c. Din loc în loc apãreau case noi;d. Pe loc s-a rezolvat problema lui.109. Sunt în acuzativ cuvintele subliniate din constructiile:1. În fata noastrã, 2. dedesubtul nostru, 3. în jurul nostru, 4. înaintea noastrã, 5. amvorbit cu ai nostri, 6. în spatele casei noastre, 7. am discutat cu colegii nostri:a. toate; c. 1,2,3,4,5,7;b. 1,2,3,4,6; d. 5,7.110. În care dintre constructiile date, cuvintele subliniate sunt în genitiv:1. în dosul casei mele, 2. în fata mea, 3. în jurul meu, 4. pe deasupra mea, 5.masina alor mei:a. toate;b. 1,5;c. 2, 3, 5;d. 2,3,4.

111. Indicati seria în care se întâlnesc numai locutiuni prepozitionale cu genitivul:a. pe dinaintea, în afara, în urmã, în fruntea;b. în vederea, cu exceptia, pe dinainte, în jurul;c. în cazul, în locul, în ciuda, în privinta;d. în numele, în josul, de-a lungul, în mijloc112. Cuvântul asemenea, în functie de context, poate avea valoarea morfologicã de:a. adjectiv, adverb, prepozitie cu dativul;b. adverb, prepozitie cu genitivul;c. adjectiv, prepozitie cu genitivul, substantiv;d. adjectiv, adverb, prepozitie cu genitivul.113. Prepozitia spre din versurile „Sã cer un semn, iubito, spre a nu te mai uita” (M.Eminescu) exprimã:a. directia;b. cauza;c. scopul.114. Alegeti varianta corectã:a. O datã în an pleca în strãinãtate;b. O datã pe an pleca în strãinãtate.115. Cum este corect:a. Trãia bine dupã urma lui;b. Trãia bine de pe urma lui.116. Cum este corect:a. Se vede de pe fatã cã minte;b. Se vede dupã fatã cã minte.117. Marcati varianta corectã:a. Pe tren mi-a fost sete;

Page 11: Lexic Cu Raspunsuri

b. În tren mi-a fost sete.118. Indicati varianta corectã:a. A întârziat, drept pentru care nu a mai intrat în salã;b. A întârziat, drept care nu a mai intrat în salã.119. Pepozitia din este utilizatã corect în enuntul Una din ele mã va trãda:a. da;b. nu

120. În enuntul Sã Stiti cã asta nu-i a bine, precizati valoarea morfologicã a lui a:a. articol posesiv (genitival);b. prepozitie;c. pronume demonstrativ.121. Sunt numai locutiuni prepozitionale în seria:a. împreunã cu, relativ la, în pofida, în loc de;b. înainte sã, chit cã, în jur de, fatã cu;c. din cauza, de-a lungul, asemenea cu, în afarã cã.122. Indicati varianta corectã:a. Prietenia dintre mine si dintre tine;b. Prietenia dintre mine si tine.123. Cum este corect:a. A se exprima de maniere diferite;b. A se exprima în maniere diferite124. Indicati varianta corectã:a. Merge cu 100 de kilometri la orã;b. Merge cu 100 de kilometri pe orã.125. Cum este corect:a. L-a invitat ca coleg;b. L-a invitat ca si coleg.c. L-a invitat în calitate de coleg.126. Indicati varianta corectã:a. Lucrurile se vor derula functie de sosirea lui;b. Lucrurile se vor derula în functie de sosirea lui.127. Cum este corect:a. A reusit prin ajutorul pãrintilor;b. A reusit cu ajutorul pãrintilor.128. Cum este corect:a. Suferã de inimã;b. Suferã cu inima.129. La nivelul propozitiei conjunctia exprimã relatii:a. de subordonare;b. de coordonare;c. de ambele tipuri.

130. Conjunctia exprimã relatii de:a. coordonare la nivelul frazei;b. subordonare la nivelul frazei;c. ambele relatii.131. Locutiunile din moment ce, de vreme ce, în timp ce sunt:a. pronominale;b. conjunctionale;c. adverbiale.132. Prin conversie, conjunctia devine:a. interjectie;b. adverb;

Page 12: Lexic Cu Raspunsuri

c. substantiv.133. Cuvintele subliniate din enuntul: Pânã nu vine de mã ia acasã, nu plec de aici, de s-ar supãra foc, au valoarea morfologicã, în ordine, de:a. conjunctie, conjunctie, prepozitie, conjunctie;b. prepozitie, conjunctie, prepozitie, prepozitie;c. prepozitie, conjunctie, prepozitie, conjunctie;d. conjunctie, conjunctie, prepozitie, prepozitie.134. Conjunctia Si din enuntul: Tu îi vorbesti, Si el se uitã pe geam, este:a. adversativã;b. copulativã;c. disjunctivã;d. concluzivã.135. În care dintre enunturi se întâlneste locutiune conjunctionalã:a. Îl asteptãm sã aparã din moment în moment;b. Din moment ce ai întârziat, ai pierdut trenul;c. Moment de moment l-am urmãrit.136. Indicati enunturile în care se întâlnesc locutiuni conjunctionale:1.Lasã cã nici el nu prea se omoarã cu învãtatul;2. În caz cã plouã, nu mai plecãm;3. În timp ce lucram, a apãrut si el;4. Se apropie din ce în ce mai mult;5. În caz de urgentã, sunati la acest telefon;6. Pesemne cã va apãrea si ea.a. 1,2,3;b. 3,5,6;c. 2,3,6;d. 3,4,5.

137. Precizati valoarea morfologicã si functia sintacticã a cuvintelor subliniate, în ordine, din enuntul: Ce-i în gusã si-n cãpusã.a. pronume relativ-subiect; conjunctie copulativã fãrã functie sintacticã;b. pronume relativ-subiect; adverb fãrã functie sintacticã;c. pronume relativ-complement direct; conjunctie copulativã fãrã functie sintacticã;d. pronume relativ-complement direct; adverb de întãrire fãrã functie sintacticã.138. Cuvântul iar este conjunctie în enuntul:a. A plecat si iar a venit;b. Mama îi spunea ceva, iar el se gândea la ale lui;c. În ambele enunturi.139. Cum este corect:a. Ar merge la pãdure, or, se teme de lupi;b. Ar merge la pãdure, ori se teme de lupi;c. Ambele.140. Conjunctia dacã din enuntul Dacã voi nu mergeti, eu tot voi pleca subordoneazã ocircumstantialã:a. conditionalã;b. concesivã;c. consecutivã.

Page 13: Lexic Cu Raspunsuri

141. Folosirea corelativã a structurilor conjunctionale este corectã în enuntul:a. Eu, cât si fiica mea, suntem gata de plecare;b. Atât eu, ca si fiica mea, suntem gata de plecare;c. Atât eu, cât si fiica mea, suntem gata de plecare.142. În fraza Fãcea si el ce putea cuvântul subliniat este:a. adverb;b. pronume reflexiv;c. conjuncTie.143.Indicati varianta corectã:a. Nu e bine sã ignorãm realitatea;b. Nu e bine ca sã ignorãm realitatea144. Selectati varianta corectã:a. Dorea sã cunoascã si sã înteleagã lucrurile;b. Dorea sã cunoascã si înteleagã lucrurile145. Indicati varianta corectã:a. A învãtat, carevasãzicã stie;b. A învãtat, care va sã zicã stie.18146. Indicati varianta corectã:a. Nu-mi dau seama înturcât ideea ta e mai bunã;b. Nu-mi dau seama întru cât ideea ta e mai bunã.147. În enuntul Fie una, fie alta, vom accepta, cuvântul subliniat este:a. conjunctie;b. prepozitie;c. verb.148. În enuntul Ploua asa de tare, de nu se vedea la doi pasi, cuvântul subliniat este:a. prepozitieb. pronume relativ;c. conjunctie subordonatoare.149. Interjectia arata:a. însusiri ale lucrurilor;b. calitãti ale actiunilor;c. stãri afective.150. Interjectiile onomatopeice indicã:a. zgomote din naturã;b. calitãti ale unor actiuni;c. stãri sufletesti.151. Interjectia poate fi:a. element regent;b. element subordont;c. ambele.152. Dupã interjectia predicativã iatã din enuntul Iatã ce doreau ei urmeazã o subordonatã:a. subiectivã;b. completivã directã;c. predicativã.153. În enuntul Este vai de noi interjectia subliniatã este:a. subiect;b. nume predicativ;c. nu are functie sintacticã.154. Interjectiile mã, bre, mãi, sunt:a. de adresare;

Page 14: Lexic Cu Raspunsuri

b. de îndemn;c. imitã zgomote.

155. Înaintea interjectiilor bre, mãi, mã, precum si dupã ele, virgula este obligatorie:a. da;b. nu.156. Interjectiile: boc!, buf!, dang!, fâl!, zbârr! exprimã:a. îndemn;b. adresare;c. imitã sunete, zgomote.157. Interjectiile de adresare au valoarea cazului:a. nominativ;b. vocativ;c. ambele.158. Interjectiile hai!, na!, uite!, mars!, haide! au valoare apropiatã de:a. indicativ;b. imperativ;c. conjunctiv.159. În enuntul Ti-ai gãsit sã ajute el pe cineva! constructia subliniatã este:a. propozitie;b. locutiune interjectionalã.160. În enuntul Bravo! mi-a trecut se aflã:a. o propozitie;b. douã propozitii.161. Prin derivare cu sufixe se pot obtine de la interjectii:a. adjective;b. verbe;c. adverbe.162. În enuntul Mergea Sontâc-Sontâc în urma lui interjectia subliniatã are functia sintacticã de:a. complement circumstantial de mod;b. element predicativ suplimentar;163. În enuntul: Ei, ce-a zis omul?, cuvântul subliniat este:a. pronume personal;b. interjectie;c. pronume posesiv.

164. În enuntul: O , ce veste bunã!, cuvântul subliniat este:a. pronume personal;b. verb auxiliar;c. interjectie.165. În enuntul: A, ce idee mi-a venit!, cuvântul subliniat este:a. prepozitie;b. verb auxiliar;c. interjectie.166. Indicati varianta corectã:a. haidade!b. haida-de!c. ambele.167. Alegeti varianta corectã:a. hodoronc-tronc!b. hodoronc tronc!

Page 15: Lexic Cu Raspunsuri

c. ambele.168. În enuntul Se întelege de la sine cuvântul subliniat este:a. locutiune adverbialã;b. pronume reflexiv cu prepozitie compusã;c. locutiune pronominalã.169. Cuvântul prim, articulat cu articolul hotãrât enclitic, este folosit:a. numai cu valoare substantivalã;b. numai cu valoare adjectivalã;c. cu valoare substantivalã, adjectivalã si adverbialã;d. cu valoare adjectivalã, substantivalã si pronominalã.170. Indicati enunturile în care se întâlnesc forme de viitor popular:1. Are sã fie mai atent dupã câte i s-au întâmplat;2. “Cine a face altã datã ca mine, ca mine sã pãteascã” (Ion Creangã)3. Dã-i înainte, cã e bine!4. “Voi merge, pasã, sã cersesc/Dar mila voastrã n-o primesc” (George Cosbuc);5. O veni, n-o veni, vom vedea;6. O sã aparã în câteva minute.a. 1, 3, 4, 5; c. 2, 3, 4, 6;b. 2, 3, 5, 6; d. 1, 2, 5, 6.

171. Locuþiunile: 1. în caz de, 2. mãcar de, 3. peste drum de, 4. ce fel de, pot fi:a. 1 – locutiune prepozitionalã, 2 – locutiune conjunctionalã, 3 – locutiuneadverbialã, 4 – locutiune adjectivalã;b. 1 – locutiune conjunctionalã, 2 – locutiune prepozitionalã, 3 – locutiuneprepozitionalã, 4 – locutiune adverbialã;c. 1 – locutiune prepozitionalã, 2 – locutiune conjunctionalã, 3 – locutiuneprepoziþionalã, 4 – locutiune adjectivalã.172. Ce valoare morfologicã au cuvintele subliniate din enunturile:1. Toti sunt contra lui;2. Ai mei au votat contra;3. Ce frumos a cântat!4. La ce trebuie sã te astepti?a. prepozitie, adverb, pronume interogativ, pronume relativ;b. prepozitie, prepozitie, pronume relativ, pronume interogativ;c. prepozitie, adverb, adverb, pronume interogativ.173. Precizati valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din enunturile:1. Suntem de loc din Bucuresti;2. Nu m-a multumit deloc rãspunsul tãu;3. Am stationat pe loc neted;4. Am rãspuns pe loc la toate întrebãrile;a. locutiune prepozitionalã, adverb, locutiune adverbialã, adverb;;b. locutiune adjectivalã, adverb, substantiv (cu prepozitie), adverb;

Page 16: Lexic Cu Raspunsuri

c. locutiune adjectivalã, adverb, substantiv (cu prepozitie), locutiune adverbialã.174. Sufixul perfectului simplu al verbului cântai este:a. –a -, c. –ai,b. –i, d. M.175. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frazã:a. adverbele relative; c. conjunctiile si locutiunileconjunctionale;b. adjectivele pronominale relative; d. locutiunile prepozitionale.176. Indicati enuntul în care de poate fi prepozitie:a. Omul de trece strada e vecinul meu;b. De aveam eu mintea lui as fi ajuns departe;c. De mâine începem sã învãtãm;d. Mergi de vezi ce se întâmplã!.177. În enuntul: Halal viatã mai este si asta!, cuvântul subliniat îndeplineste functia sintacticã de:a. nu are functie sintacticã; c. atribut;b. complement circumstantial de mod; d. nume predicativ.

178. Mai -mult-ca-perfectul exprimã:a. o actiune trecutã, terminatã de curând;b. o actiune trecutã, încheiatã anterior alteia din trecut;c. o actiune care dureazã în trecut;d. o actiune trecutã, terminatã într-un timp nedefinit.179. Verbul a fi este predicativ în enunturile:1. Îi era prieten din copilãrie;2. Nu stiu cum sunt altii;3. Copacul e acolo de sute de ani;4. Ce e când ti se bate ochiul drept?5. La ce orã e trenul?6. Cursul este de trei luni de zile.a. 1, 3, 6; c. 2, 3, 5, 6.b. 3, 4, 5, 6;180. În versurile: “Ia, eu fac ce fac de mult/Iarna viscolu’l-ascult” (Mihai Eminescu), cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologicã de:a. interjectie, substantiv; c. interjectie, adverb;b. verb, substantiv; d. verb, adverb.181. În enuntul: Ce frumos e afarã, ce liniste e, ce minunat!, cuvântul ce este:a. pronume relativ în toate cazurile;b. pronume relativ – primul; adverb – al doilea si al treilea;c. adverb în toate cazurile;d. adverb – primul si al treilea, adjectiv pronominal – al doilea.182. Cuvintele subliniate din versurile: “Hai si noi la craiul, dragã/Si sã fim din nou copii”(Mihai Eminescu), au, în ordine, valoare morfologicã de:a. conjunctie, conjunctie, locutiune adverbialã;b. adverb, adverb, locutiune adverbialã;c. adverb, conjunctie, locutiune adverbialã.183. În enuntul: Oricât de bine ar fi aici în timpul anului, totusi, uneori, vara, e cam cald, se întâlnesc:a. sapte adverbe; c. cinci adverbe.

Page 17: Lexic Cu Raspunsuri

b. sase adverbe;184. Verbul a deveni este folosit:a. numai copulativ; c. copulativ si auxiliar;b. copulativ si tranzitiv; d. tranzitiv, auxiliar, copulativ.

185. Verbul a avea este folosit:a. tranzitiv, auxiliar, predicativ,copulativ;c. auxiliar, predicativ, tranzitiv;b. intranzitiv, auxiliar, copulativ; d. copulativ, auxiliar, predicativ.186. Verbul a se înnopta este folosit:a. personal, intranzitiv, predicativ, copulativ;b. personal, tranzitiv, predicativ, impersonal;c. predicativ, impersonal, tranzitiv, auxiliar;d. impersonal, predicativ, intranzitiv.187. Verbul a rãmâne poate fi, în functie de context:a. tranzitiv, personal, predicativ, copulativ;b. impersonal, personal, predicativ, intranzitiv, copulativ;c. auxiliar, personal, tranzitiv, predicativ, copulativ;d. predicativ, auxiliar, copulativ, personal, intranzitiv, impersonal188. Verbul a se face, în functie de context, este folosit:a. predicativ, personal, copulativ, tranzitiv;b. predicativ, copulativ, tranzitiv, impersonal, personal;c. tranzitiv, impersonal, predicativ, personal, copulativ, auxiliar;d. intranzitiv, predicativ, copulativ, personal, impersonal.189. Dupã interjectia uite poate urma:a. subiect, complement direct;b. subiect, complement circumstantial de scop;c. numai complement direct.190. Precizati functiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunturile:1) Aici se face un spital;2) Vrea sã se facã actor;3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi;4) A ajuns singur.a. subiect, nume predicativ, nume predicativ, nume predicativ;b. complement direct, nume predicativ, complement circumstantial de mod,complement circumstantial de mod;c. subiect, nume predicativ, complement circumstantial de mod, nume predicativ.191. Indicati enunturile în care se gãsesc locutiuni adverbiale:1. Pe zi ce trece se face mai frumoasã;2. A dat nas în nas cu el;3. În spatele casei era un nuc;4. De bine, de rãu, mai trecea pe la ei;5. Din moment ce ai plecat, la ce te mai asteptai de la ei.a. 1, 2, 4; c. 2, 4, 5;b. 1, 3, 4; d. 1, 3, 5.

192. Nu au grade de intensitate toate adverbele din seria:a. aproape, departe, atunci, asa; c. acum, târziu, repede,

Page 18: Lexic Cu Raspunsuri

agale;b. pururea, gata, anume, înadins; d. iute, aidoma, încet, devreme.193. Din urmãtoarele serii de verbe alegeti-o pe cea corectã:a. a displace, (îmi) va displace, (mi-)ar displace;b. a displãcea, (îmi) va displace, (mi-)ar displace;c. a displãcea, (îmi) va displãcea, (mi-)ar displãcea.194. Din urmãtoarele forme verbale, alegeti-o pe cea corectã:a. a tace, va tace, ar tace;b. a tãcea, va tãcea, ar tãcea;c. ambele forme sunt admise, în variatie liberã.195. Din urmãtoarele forme verbale, alegeti-o pe cea corectã:a. (eu) sã cheltui, (tu) sã cheltui, (el/ea) sã cheltuie:b. (eu) sã cheltuiesc, (tu) sã cheltuiesti, (el/ea) sã cheltuiascã;c. ambele forme sunt admise, în variatie liberã.196. Din urmãtoarele forme verbale, alegeti-o pe cea corectã:a. a rãmâne, va rãmâne, ar rãmâne;b. a rãmânea, va rãmânea, ar rãmânea;c. ambele forme sunt admise, în variatie liberã.197. Alegeti forma verbalã accentuatã corect a verbului a blestema, la indicativ prezent, persoana a III-a singular:a. el/ea bléstemã;b. el/ea blestémã;c. ambele forme sunt admise, în variatie liberã.198. Alegeti forma verbalã accentuatã corect a verbului a dumica, la indicativ prezent, persoanaa III-a singular:a. el/ea dùmicã;b. el/ea dumícã;c. ambele forme sunt admise, în variatie liberã.199. Alegeti formele verbale corecte:a. el/ei anticipã c. ambele forme sunt admise, în variatieliberãb. el/ei anticipeazã d. depinde de sens200. Alegeti formele verbale corecte:a. el/ei degajeazã c. ambele forme sunt admise, în variatieliberãb. el/ei degajã d. depinde de sens

1-b,2-b,3-b,4-a.5-b,6-c,7-a,8-b, 9-b,10-b,11-a,12-a,13-a,14-b,15-c, 16-a,17-b,18-b,19-b,20-a,21-a,22-b,23-a,24-b, ,25-b, 26-a,27-a,28-b,29-a,30-a,31-b,32-a,33-b,34-d,35-c, 36-a,37-a,38-b,39-b,40-b,41-a,42-c,43-b,44-a,45-a, 46-c,47-b,48-b,49-c,50-b,51-c,52-a,53-b,54-a,55-a, 56-a,57-a,58-b,59-a,60-a,61-b,62-a,63-a,64-b,65-a, 66-a,67-b,68-a,69-b,70-b,71-a,72-c,73-a,74-d,75-b , 76-d,77-a,78-a,79-c,80-b,81-c,82-b,83-b,84-d,85-a, 86-b,87-b,88-b,89-c,90-b,91-c,92-c,93-a,94-b,95-b, 96-b,97-c,98-a,99-c,100-a,101-b,102-b,103-b,104-a,105-b, 106-b,107-c,108-b,109-b,110-a,111-a,112-a,113-c,114-b,115-b,

Page 19: Lexic Cu Raspunsuri

116-b?,117-b,118-b,119-b,120-b,121-a,122-b,123-b,124-b,125-b, 126-b,127-b,128-a,129-a,130-c,131-b,132-c 133-a,134-a,135-b, 136-a,137-a,`138-b,139-a,140-b,141-c,142-a,143-a,144-a,145-a, 146-a,147-c,148-c,149-c,150-a,151-a,152-b,153-b,154-a,155-a, 156-c,157-b,158-b,159-b,160-b,161-b,162-a,163-b,164-c,165-c, 166-b,167-a,168-a ,169-c ,170-d ,171-a ,172-c ,173-a ,174-b ,175- d,176-c ,177-c ,178-b ,179-b ,180-b ,181-d? ,182-c ,183-c ,184-a ,185-a ,186-d ,187- b,188-d ,189-a ,190-a ,191-a ,192- b,193-c ,194-b ,195-c ,196-a ,197-c ,198-a ,199-c ,200-d .

am sa postez ceea ce am diferit fata de grila afisata mai sus: 46-a,64-a desi s-a validat b dar continui este pers a II a singular,72-b, 80-c, 104-a, 118-a, 125-c, 129-b, 132-b si nu s-a validat c, atunci poate fi doar b, 146-b sigur, 147-a, 151-c validat deja, 155-b deoarece daca spun ''mai omule'' nu se desparte prin virgula, 173-c, 174-a, i din grupul ai este desinenta de persoana a doua singular, 180-c, 181-d deja validat, 182-a, 183-a185-c, 198-c verificat in DOOM.