Aurora Firfa este asistenti universitar la catedra de Limba gi LiteraturaItaliand a universitdlii din Bucureqti, unde predi seminarii dedicate poezieiitaliene din secolul al XIX-lea qi discipline din sfera traductologiei. in anul20 1 0 a susfinut leza de doctorat intitulatd. Ascendenle ale poeziei lui salvatoreQuasimodo in ,,Cdnturile" lui Giacomo Leopardi, lucrare ce std la bazaprezentului volum. A participat la numeroase congrese nafionale qiinternationale gi a publicat studii de literaturd italiana-qi traduciologie inreviste din lard qi din striindtate. in anul 2007 a fost distinsd cu pimiul,,Giacomo Leopardi", acordat de Centrul National pentru Studii Leopardienedin Recanati. oinzotz este membrd a Asociaiiei Itaiienigtilor din Balcani.

Aurora Fi\a, Leopardi in secolul XX. Cazul euasimodo@ 2013 Institutul European, Iaqi

rwvw.euroinst.ro

INSTITUTUL EUROPEANIagi, str. Grigore Ghica Vodd nr. l3euroedit@hotmail.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RominieiFIRTA, AURORA

Leopardi in secolul XX : cazul Quasimodo / Aurora Firla ; pref.: DoinaDerer. - Iapi: Institutul European,20l3

Bibliogr.rsBN 978-973 -61 1 -984-2

I. Condrea-Derer, Doina (pref.)

821.13 1.1.09 Quasimodo,S.929 Quasimodo,S.

Reproducerea (partiald sau total6) a prezentei cd{i, frrd acordul Editurii,constituie infracfiune qi se pedepsegte in conformitate cu Legea nr. g11996.

Printed in ROMANIA

AURORA FIRTA

Leopardi in secolul XXCazul Quasimodo

Cuv6nt-inainte de DOINA CONDREA DERER

INSTITUTUL EUROPEAN20r3

Cuprins

Cuvint-inainte / 7l. Introducere / 92. Impactul operei lui Giacomo Leopardi asupra evolu{iei lui

Salvatore Quasimodo / 272.1. Influen{a lui Giacomo Leopardi asupra literaturii italiene din

a doua jumdtate a secolului al XIX-lea qi de la granigasecolelor al XIX-lea Si alXX-lea I 27

2.2. Modalitdfi de receptare a operei leopardiene la inceputulsecolului alXX-lea I 372.2.1. Leopardi - Pascoli - Quasimodo / 442.2.2. Leopardi - D'Annunzio - Quasimodo I 47

2.3. Giacomo Leopardi qi revistele literare: 'La Yoce', 'LaRonda', 'solaria', 'Circoli'. 'Campo di Marte' / 502.3 .1. 'La Voce ( I 908- 1 916) I 502.3.2.'La Ronda' (1919-1922) I 542.3.3.' Solaria' (1926 - 1934),'Circoli' (193 1 - 1939),' Campo

di Marte' (1938-1939) / 622.4. Giacomo Leopardi qi triada: Giuseppe Ungaretti, Eugenio

Montale, Salvatore Quasimodo / 702.4.1. Leopardi - Ungaretti - Quasimodo / 702.4.2. Leopardi - Montale - Quasimodo / 77

2.5. Giacomo Leopardi, Salvatore Quasimodo gi Ermetismul / 852.5.l.Leopardi gi Ermetismul / 852.5.2. Quasimodo gi Ermetismul / 91

2.5.3. Declinul Ermetismului / 962.6. Evolufia lui Salvatore Quasimodo in prima jumdtate a

secolului al XX-lea / 982.6.1. inceputurile (1901-1929) / 982.6.2. Anii treizeci-patruzeci, de la Ape Si pdmdnturi la gi pe

datd e seard /1062.7. inceputde drum / I 19

3. Ars poetica qi crealie - trlsituri comune / 121

3.1. Arta leopardiand a cuvdntului vag, versus arta quasimodiand acuvdntului reificat / 121

3.2. Ascenden{e ale poeziei lui Salvatore Quasimodo, cu tematicdtemporald, in Cdnturile lui Giacomo Leopardi / 1393.2.1. Observafii preliminare I 1393 .2.2. T dcer ea inceputuri lor, tdceri le sfdrqitului / I 423.2.3. Tdcere gi interioritate sau tlcerea prezentului / 1543.2.4. Pedularea intre prezent qi trecut I 1623.2.5. Conqtientizarea stdrii de lini$te / 165

3.2.6.in linigtea atemporaliteii / 1693.3. RdtScireao cIutare4 singuritate4 dwerea, pozi{ionarea eului I 171

3.3.1. Vdntul, suflul cdutirii / l7l3.3.2. Regdsirea armoniei prin metamorfoza vegetald qi

conceplia leopardiand despre naturi / I 843.3.3. Singurdtatea, durerea, moartea/ 188

3.4. Somn gi vise in poezia lui Salvatore Quasimodo - ascendenleleopardiene I 192

4. Antichitatea, element structurant al operei leopardiene qiquasimodiene /209

4. 1. Rolul literaturii antice gi al studiilor hlologice in conturareapersonalitdlii literare a celor doi poeli / 209

4.2. Traducerile din literatura antic1" I 2174.3. Arta traducerii I 2324.4. Poelii greci ai antichitelii qi influenla lor asupra operei

quasimodiene qi leopardiene / 2404.5. Eros Si Thanatos, temd strSveche prezentd la Quasimodo gi

Leopardi / 2514.6. Adjectivul antico, indiciu al ascendentelor quasimodiene in

Cdnturi I 2575. Concluzii 1265

Anexe /283Bibliografie / 305R6sume / 325Riassunto / 329

Cuvflnt-inainte

Binevenit pentru impdtimi{ii de poezie, nu doar pentru spe-cialiqti, prezentul volum, croit in respectul canoanelor doctorale, prile-juiegte o (re)intdlnire cu doud nume de referinld din cultura universalS:sicilianul Salvatore Quasimodo gi recanatezul Giacomo Leopardi.

Promotor de marcd al ermetismului, nu doar virtuoz tdlmS-citor din crealia Eladei, primul i;i dezvdluie mai bine individualitateaconfruntat cu congenerii qi inaintaqii lui, mai ales c6nd este vorba deLeopardi, l6ngd care, asemenea multor altora, a dorit adesea sd fiemen{ionat. Adesea, nu intotdeauna, pentru ci in ambianla artistic[efervescentd, dar qi sulfuros-polemicd din interbelicul italian, a fostpus in situa{ia de a-gi proclama originalitatea.

Plasarea in contextul istoric al fiecdruia dintre cei doi autoriafla{i in centrul cercetdrii de fald ldrgegte sfera de investiga{ie qi inconsecin!5 interesul. Cu atAt mai mult cu cat se insistd asupra modali-tdfii de raportare a sicilianului la filoanele contemporane sau prece-dente, modalitate directA ori mediat[, fie cd filtrul reprezentat de operaaltor poefi a operat la nivel subliminal sau gi dincolo de el.

ProfitabilS este qi expunerea in paralel a consideraliilormetaliterare leopardiene qi ale lui Quasimodo (ftrd a se uita de etapelecreative parcurse) sau a altor repere, intre care - definitoriu - felulspecific de a evalua, la distan{d de un secol, mottenirea antichitdtii

2.lmpactul operei lui Giacomo Leopardiasupra evolufiei lui Salvatore Quasimodo

2.1 Influenfa lui Giacomo Leopardi asupra literaturiiitaliene din a doua jumitate a secolului al XIX-leagi de la granifa secolelor al XIXlea gi al XX-lea

Fird indoiald cd, poezia gi proza lui Giacomo Leopardi au avutun rol fundamental in formarea multor personalitdfi literare din ultimaparte a secolului al XIX-lea gi din prima jumdtate a celui care a urmat.Epigonismul, uneori servil, alteori cu puternice accente de origina-litate, s-a maturizal treptat, lesdnd influenfele in pdnza cea noud aorientdrilor literare din perioadele menfionate.

In secolul al XIX-lea, poezia italian[ s-a aflat in mare mdsurisub semnul Romantismului, accentele civice gi patriotice constituindforma predilectd de transpunere in vers a idealurilor politice precumunitatea na{ionald.r Acest filon literar a fost imbr5ligat cu iponta-

I Ne vom feri si il plasdm pe Leopardi exclusiv in cadrul Romantismului datefiind cunoscuta sa polemicd impotriva romanticilor din Discursul unui italiancu privire la poezia romanticd gi elementele de facturd clasicd prezente inscrierile sale, ce igi au originea intr-o componentd important5 a educafiei gi

erudiliei lui. Un comentariu interesant al opiniilor lui Leopardi despre

LEoPARDI iN spcolur xx

neitate de publicul italian al acelor vremuri deoarece, in pragul unirii(1861), reflecta sentimentele gi aspirafiile celor mul1i. Noul statdevenise tema predilectr a unei serii intregi de crea{ii in versuri care,chiar dacd nu renuntaserd la unele moduri clasicizante, prezente deexemplu in operele lui Ugo Foscolo qi Vincenzo Monti, doreau si seadreseze, de acum incolo, unui public mai larg. Acesta este unul dintremotivele pentru care Alessandro Manzoni in romanul de referintdLogodnicii qi in tragedii, Giovanni Berchet in poeziile patriotice qi, nuin ultimul r6nd, Giacomo Leopardi in primele c6nturi acordiimportan{d idealurilor civice gi elementului colectiv. poezia patrioticda celui din urmd se inscrie firesc in acest filon literar ini{iat de Dante giPetrarca gi continuat in literatura mai recentd de Alfieri qi Foscolo.

Intr-un eseu din volumul Literatura noii ltatii, Benedetto Croceenumera o serie de sentimente gi idealuri ce animaserd poezia dinperioada 1865-1885, anterioard primului centenar leopardian (1 g9g):eroismul, patria, iubirea, gloria, moartea, trecutul, melancolia virill.tIn acel moment, cdnd nume precum Giosud Carducci sau GiovanniPascoli fineau capul de afig, idealurile enumerate reprezentau mogte-nirea primei jumdt6{i de veac, in care fuseserd scrise toate cdnturileleopardiene, inclusiv cele patriotic e: Italiei qi La monumentul luiDante pe cale de a fi ridicat la Florenla. Aceste compozitii au fost gicele dintdi care au atras atenlia publicului asupra poetului.2

Dupd moartea timpurie a reaanatezvlui (1837), Francesco DeSanctis (1817-1883), ce cdntdrise corect valoarea operei sale, s-a vdzutnevoit sd militeze pentru recunoaqterea ei de cdtre oamenii de culturd,luptand uneori impotriva unor personalitdli marcante ce minimalizau

Romantism ii aparline Elsei de' Giorgi, .,Leopardi e l,Ottocento. Concezioneclassica delle illusioni leopardiane", Leopardi e I'Ottocento, atti del IIconvegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Floren,t4 1970, pp. 223-23I.Benedetto Croce, La letteretura della nuova ltalia, saggi critici, vol. ly,Laterza,Bari, 1942, p. 189.

,+mb9le au fost publicate pentru intAia oard in anul in care au fost scrise: 1 g 1 g,in Giacomo Leopardi, Canzoni, Sutl'hatia, Sul Monumento di Dante che siprepara in Firenze, Francesco Bourlid, Roma, MDCCCXVIII.

2829

Impactul operei lui Giacomo Leopardi ...

contribu{iile scriitorului din Recanati. Printre acestea din urmd se

numira Alessandro Manzoni, care ii mdrturisise lui De Sanctis cd nuinfelegea cum de Leopardi putea fi considerat poet sau NiccoldTommaseo care il invita pe romantic sd mai renunfe la ale sale afectesau chiar la Giuseppe Mazzini care considera cd poeziile lui erausortite, in viitor, uitarii.l

Prestigiul acestor detractori explicd o oarecare timiditateinifiald in receptarea pozitivd a operei leopardiene, in timpul vieliipoetului qi in primele decenii de dupd moartea sa. in eseul Primacanlond a lui Giacomo Leopardi, publicat mai intdi in 'NuovaAntologia' (august 1869), De Sanctis a semnalat absenla relativd a

scrierilor critice despre acest subiect, amintindu-le totuqi pe celesemnate de Sainte-Beuve, Antonio Ranieri sau Vincenzo Gioberti.Acelaqi exeget a comentat gi evaluat pozitiv versurile romanticului,at6t in volumul de mari dimensiuni Studiu despre Giacomo Leopardi,cAt gi intr-o seami de eseuri gi articole, publicate acum al5turi delucrarea amintitd, in volumul Leopardi, ingrijit de Carlo Muscetta qiAntonia Pema.2

Scrierile lui De Sanctis au intirit mitul popular leopardian,care, in ciuda scepticismului elitelor, se conturase treptat, pomind de

la oxaltarea patriotici plind de sinceritate din primele versuri. Datoritiirrtervenfiei cunoscutului istoric al literaturii italiene gi graJierccvaludrii progresive a intregii crealii in versuri, in special a idilelor,piirrd la finele veacului al XIX-lea opiniile criticilor literari alunecaserdpc nesimfite spre un versant pozitiv qi ajunseserd sd dubleze aprecierea

(l/i". mdrluria lui Angelo Camillo de Meis in In memoria di Francesco deSonctis ingrijitd de Emma Mandalari, Tipografia R. Rinaldi e G. Sellitto,Napoli, I 884, pp. 1 17- i 18. Giuseppe Mazzin| Moto letterario in halia (1837)in Opere, vol. IV, Mondadori, Milano, 1862, pp.312-313.litancesco de Sanctis, Leopardi, ingrijit de Carlo Muscetta gi Antonia Perna,liinaudi, Torino, 1983; Francesco de Sanctis, La prima canzone di GiacomoLutpard| nuovi saggi critici, A. Morano, Napoli, 19i0, pp. 107-109,Iirancesco de Sanctis, Studio su Giacomo Leopardi, ingrijit de Ghidetti Enrico,l:ditori Riuniti, Roma, 1981.

LEoPARDI iN spcoLur xx

generald a publicului. De Sanctis aminteqte cum unii studen{i dinvremurile sale vizitau emolionali mormdntul scriitorului de laPozzuoli gi cum nu mai existau oameni de culturd care sI nu fimemorat Cdnturile. in spatele acestei exagerbri se ascunde tonulgeneral de apreciere, de care Leopardi incepea sd se bucure.

Rezumdnd, imaginea lui s-a conturat la vremea respectivd int6iprin succesul de public, apoi prin aprecierea litera{ilor, la inceputdatoritd componentei patriotice a poeziei sale (din ltaliei, LaMonumentul lui Dante, La nunta surorii Paolina sau Cdtre AngeloMai), iar mai tdrziu gralie idilelor. in ciuda admira{iei trezite deprimele compozilii cu tematicd civicd, unii cercetdtori, printre careRenzo Negri - ce porneqte qi de la opiniile lui Benedetto Croce despreLeopardi - considerd, in opinia noastrd in mod justihcat, cd nu lor li sedatorezd, puternica inrdurire a versurilor leopardiene in literaturaulterioard, deoarece succesul inregistrat atunci nu era menit sd indivi-dualizeze suficient personalitatea creativd a autorului, ci numai s6 ilintegreze intr-o tipologie la modd.lAceea care l-a consacrat gi care adat nagtere emulagiei de duratd, cea care a generat odatd cu trecereatimpului un veritabil fenomen literar qi cultural, a fost poezia idilelorcare inchide in fiecare vers singurdtatea qi durerea omului in relalia cunatura. Prin lipsa lor de sentimentalism dulceag, aceste versuri levorbeau generaliilor de la sf6rqitul secolului al XIX-lea dintr-un unghicu totul diferit de cel din care o ftcuse poezia colectivd a romanticilor.Accentele de aceastd facturd generaserd epigonism gi erau reperabile,deja in secolul amintit, in opera napolitanului Alessandro poerio(1902-1848) sau in cea a mai cunosculilor Aleardo Aleardi (1812-1878) qi Giovanni Prati (1814-1884). La distanl5 de peste cincizeci deani, durerea reflectatd in Cdnturi, pesimismul, singurdtatea, intr-uncuv6nt condi{ia tragicd a omului pe pdmdnt erau destinate sd generezeun nou tip de modd, in care s-au reglsit crepuscularii, qi, al[turi de ei,alli autori de la finele veacului al XIXJea qi de la inceputul celuiurmdtor.

I Renzo Negri, op. cit.,pp.3-5.

30

Impactul operei lui Giacomo Leopardi ...

in eseul Despre o caracteristicd a celei mai recente literaturii I a I ien e, B endetto Croce men{io neazd cd v iata liter ar d, italiand din aceavreme poate fi impdrfit[ in doud etape: prima, romanticd, incepea inI 865 9i se incheia in 1870, iar a doua era cuprins[ intre 1885 qi 1890.Aflatd sub semnul poeziei lui Giosud Carducci, al verismului qi alpozitivismului cea din urmd s-a incheiat in jurul aniversdrii centena-lului lui Leopardi, fapt, in opinia noastrd, deloc indiferent.l Aniver-sarrea, la care Giosud Carducci a rostit un discurs comemorativ, aruarcat revigorarea interesului pentru versurile romanticului gi aolicializat intrarea acestora in sfera de interes a lumii academice.

Conform poetului Odelor Barbare, la acea datd, trebuiercpetat, exista deja o modd literard generati de Cdnturi, o adevdratdnraladie a leopardismului (formularea ?i apar{ine lui Gilberto Lonardi),tlilbritd de cea patrioticd din prima jumdtate a secolului: Nu te ldsa SiItr ./urat de fanatismul leopardian. E o modd burghezd. Aceste canaliittt'suferite fac astitzi cu Leopardi ceea ce au Jdcut cu Byron. Tolittrttc:dyeii Si medicii de doi bani, toli funcliondrasii Si tot tineretul:;tt'icat, fiii de croitori, simt durerea universald, nihilismul mistuitor allui Leopardi. ( ) i, orice caz Leopardi este un mare poet; darleopardienii sunt doar niqte vietdli caraghioase qi /drd minte (...).l,yrdar citeSte-l pe Le_opardi, dar citeSte-i Si reciteSte-i Si pe Homer,1tt' Dante, pe Ariosto.2 O reaclie justificatd la felul in care un publicrrrcrliu, cu veleitdli literare, utiliza, banaliza, injosea versurile poetu-Itri, transform6ndu-le in oglinda propriilor trdiri meschine.

Comentariile corozive la adresa celor care imitau in scrieri decrrlitate indoielnicd opera gi gdndirea poetului sunt, pe de o parte,rotlLrl observdrii tendin{elor din literatura epocii, pe de altd parte,litrctul unei arralize atente a operei recanatezului cdreia, chiar nerecu-rroscAndu-i meritele in totalitate, i-a dedicat pagini menite si atragi

I I |cnedetto Croce menlione azd cd cea de a doua perioadd incepe in I 885- I 890,sc incheie in jurul anului 1910-1915 qi ii are ca principali reprezentanti peArrtonio Fogazzaro, Gabriele D'Annunzio gi Giovanni Pascoli in Di un((tdllere della piil recente letteratura italiana in La letteratura della NuovaIttr/iu, vol lY,Laterza, Bari, 1942, p. 188.' (iiosud Carducci,Lettere, vol. IX, Bologna, 1942,pp.256-257.

31

LEOPARDI IN SECOLUL XX

atenfia publicului literat. Exegeza ulterioard nu a intdrziat sd remarceinfluenfa predecesorului asupra operelor Juvenilia (LIII), Amintiri de

Scoald sau Noapte de martie.Aldturi de Francesco de Sanctis, Carducci a contribuit in mare

mdsurd la consolidarea studiilor leopardiene, at6t prin scrierile sale

critico-biograf,rce, precum Despre spirite Si despre forme in opera luiGiacomo Leopardi, c6t qi prin faptul cd a ingrijit qi a publicat pentruprima oarS (1898-1900) coleclia de cugetdri cunoscutd sub numele de

Zibaldone, fapt care a sporit, firegte, prestigiul gdnditorului.Receptarea lui Leopardi a fost, de fiecare datd, influenlatd de

curentele literare gi de gdndire dominante intr-o perioadd sau in alta:de exemplu, dupi ce fusese imbrdliqat de unii crepusculari, conco-mitent cu pdtrunderea pe scena literard italianA a idealurilor pozitivistegi odatd cu importarea modelului naturalist, versurile sale, cu intreagalor incdrcdturd de pesimism qi nihilism, au fost percepute ca nepo-trivite. Francesco De Sanctis scria: in zilele cele mai triste ale exiluluimd intdlneam cu un tovardE de suferinyd ca sd vorbim despreGiacomo Leopardi. Era poetul nostru cel de toate zilele, iar prietenulmeu vorbea despre el cu o admiralie plind de patimd 6i melancolie. L-am revdzut acum cdliva ani. (.) Surdsul sdu sardonic m-atnspdimdntat: - Leopardi? Acum sunt adeptul filozofiei pozitive qi mddezbar de leneSa visare Si md cuprinde o mare mild pentru acel creierbolnav.l Realitatea din culisele acestei relatdri romantate nu invali-deazdnici recunoa$terea, nici emulalia de care s-a bucurat romanticul,a c5rui operd a fost imitatd in numeroase reelaborlri qi preluiri, reali-zate,trebuie repetat, sub auspiciile diverselor orient5ri din literaturS.

t N"i giorni piit tristi delt'esilio incontravo un compagno di sventura perparlare di Giacomo Leopardi. Era il nostro poeta di tutti i giorni, ed il mioamico me ne ragionava con un'ammirazione appassionata e malinconica. Lorividi alcuni anni fa. (...) Mi fece un sorriso sardonico che mi spaventd: -Leopardi! Ora io mi son fatto seguace della filosofa positiva, e gitto viaI'ozioso fantasticare, e sento una grande compassione per quel cervellomalato, Francesco de Sanctis, Opere: I'arte, la scienza e la vita, vol. XIV,Einaudi, Torino, 1969, p. 345.

JZ

Impactul operei lui Giacomo Leopardi ...

De exemplu, poe{ii maudites din boema italiand denumitdSoapigliatura nu l-au condamnat pe Leopardi, ci, dimpotrivd, s-aurcgdsit in unele versuri ale sale; iatd de ce o seamA de imagini au fosttranspuse in operele unui Igino Ugo Tarchetti, care in Sinucidere in:;lil englezesc a descris oragul Pompei qi pantele Vezuviului a$a cum olirouse Leopardiin Ginestra sau floarea deSertului.l

Cu toate ci poelii crepusculari s-au autodefinit uneori in opo-zilie cu opera qi personalitatea reaanatezului, ei au vdzut in el unirntemergdtor, tocmai datoritA viziunii sale despre durerea omului, incare identificau un model al propriei suferinfe.2 Totuqi, fiind afectafirlc morbul genera!iilor postpozitiviste. aceqti scriitori percepeaultcnuarea voinfei, inerfia, imobilitatea contemplativS, durerea inert6,lirri a le cunoa$te cu precizie sursa gi fbrd a putea ac{iona impotrival<rr. Leopardi, pe de altd parte, congtientiza izvorul durerii pi al sufe-lirr{ci umane. De-a lungul unui dialog perpetuu cu Natura el impingeatlrrbiul qi interogalia pdnd la extrem, cu puterea gi avdntul celui careitrlclcsese cd forla oamenilor consta in capacitatea lor de a investigarrristerele universului. Poetul crepuscular, degi avea in spate epocatlirtamicb a cuceririlor gtiinlei gi in ciuda faptului cd era congtient decorrcli{ia umand sortitd nefericirii qi morfii, rdm6nea nemigcat, intr-un;r,r:st cle abandon, oboseald qi resemnare.

Prin urmare unii crepusculari precum Marino Moretti au decla-rirl cii il simt departe pe Leopardi qi au parodiat versuri intregi dinol)Lrra sa: O, Leopardi, eu nu te-am iubit. Departe / erai, departe eSti,tlttr le zdresc / qi tu cu mdna ostenitd inspre mine ardyi. Cuvinteler('lllurspun finalul cdntului Silviei: c-o mdnd / moartea mi-ardli dinrlt'1ttir'tdri;i goald / o groapd in 1drdnd.3 in ciuda rescrierii dirtor-

' lil transpune imagini leopardiene gi in poemele Disiecta gi Canti del cuore.' Itcrttru detalii referitoare la lectura crepuscularl a operei leopardiene cy'.tlrnlrerto Bosco, "Leopardi, Thovez e i Crepusculari", Realismo romantico,Sr:iascia, Caltanissetta - Roma, 1959, pp. 263-277.

' {) L<:opardi io non t'amai. Lontano / eri, lontano sei, ma ti rawiso / e turtr'ttt'cenni con la stanca mano Matino Moretti, Leopardi, Documenti e studilt4xrdiani,vol.4, Centro Nazionale di Studi Leopardiani, Recmali,1970,p.223.

33

LEOPARDI IN SECOLUL XX

sionate ori cu intentii parodice a versurilor aceluia care a influen{atintreaga literaturd ce a urmat, generalia lui Guido Gozzano a ardtatfaptul cd qi prin intermediul detractorilor vocea sa continua sd exerciteo influen{d remarcabil5.r

In acest context qi-a frcut simfiti prezenla Enrico Thovez(1869-1925) care, in pofida diferitelor interpretbri ce repldsmuiauironic scrierile qi imaginea romanticului, s-a apropiat flrd prejudecSlide opera lui.2 El a subliniat exemplaritatea modelului Jdu etic inopozifie cu lamentdrile consolatoare ale crepuscularilor, a readus inatenlia publicului tonul lui, pe alocuri tdios qi vibrant, accentu6ndcurajul eului poetic ce avea puterea sd mistuie hic et nunc convenliilede orice tip. Impulsiv gi wlcanic, Thovez s-a referit in acelaqi timp lacondilia ftzicd precard a poetului, prin aceasti atitudine prea pufinreverenlioasd pregdtind calea spre numeroasele scrieri ale apologe{ilorce au urmat. Probabil ci fbrd lipsa de respect a lui Thovez, ffurd. aceamodd a unui leopardism superficial, fdrd detractdri, revista florentind'La Voce' nu ar fi reugit sd proclame mai tdrziu, atdt de rdspicat,unicitatea qi actualitatea poeziei maestrului, datd de legdtura dintreliteraturd qi viald, iar rondigtii, in frunte cu leopardistul Cardarelli nuar fi putut sd sublinieze extraordinara lecfie de stil a prozei sale, iarmai tdrziu ermeticii probabil cd n-ar fi putut revendica austeritatea sa

evocatoare, intuieqte Renzo Negri.' Multifudinea de opinii contradic-torii a contribuit la aparilia unui veritabil caz Iiterar Leopardi in care

Con la mano / la fredda morte ed una tomba ignuda / mostravi di lontano. (ASilvia, vv. 6l-63). Poeziile citate apartin volumelor Giacomo Leopardi Canti,?ngrijit de Lucio Felici, Newton & Compton, Roma, 2004 qi Canti, ediliecriticd de Emilio Peruzzi, cu reproduceri ale manuscriselor, Rizzoli, Milano,198 l.

' Attilio Momigliano, La poesia di Gozzano in Ultimi e Terzi, Florenta 1952;Francesco di Carlo, Leopardi tra '800 e '900: fortuna critica e incidenzapoeticq, Salerno 1990 gi articolul lui Franco Montanari, Gozzano e Leopardi,'L'osservatore romano', 6 noiembrie 1966.t Mui alesin Il pastore, il gregge e la zampogna: dall'inno a Satana alla Laus

^ vitae, Torino, 1948 (Ia edilie: 1910).' Renzo Negri, op. cit., p. 85.

34

Impactul operei lui Giacomo Leopardi ...

actorii, dialogdnd de pe pozilii antagonice, au menlinut viu interesulpentru opera precursorului. Ea trecea astfel pragul secolului XX, cafenomen literar dezbdtut, contestat, refuzat sau, dimpotrivd, admirat.

Datoritd tuturor acestor preludri sau detractiri, la granila dintreveacuri figura acestui poet, asociatd fireqte Iluminismului gi Roman-tismului ce marcaserd inceputul secolului anterior, constituia pentrumulli intelectuali sursa principalS de inspirafie. Alli scriitori sau criticivedeau in versurile sale un antimodel, de care noile orientiri trebuie sdse distanleze. in orice caz,to[iil cunoqteau qi il aveau in vedere.

Rezum6nd, literatura secolului al noudsprezecelea preferafigura de sorginte pagoptisti a luptdtorului gi gdsea pe aceastd filierdcorespondenle cu opera leopardiani - in energia ce caracteriza perso-najul antic al primelor poeme patriotice sau in rezistenfa titanicd a

omului infafa naturii. Astfel, in cadrul filonului liricii patriotice mitulpoetului nostm s-a conturat mai intdi de jos in sus. Dimpotriv5, sprelinalul secolului al XIX-lea gi in secolul doudzeci unii specialiqti deprimd importanld (precum De Sanctis, Carducci sau Pascoli, apoiCardarelli sau Ungaretti) au contribuit prin operele lor la constituireaunui mit leopardian inalt: prin scrierile 1or figura autorului romantic;i-a consolidat valoarea de simbol.l La grani\a dintre secole prezen[aoperei leopardiene se intrevedea la mai multe niveluri: in surdinacrepuscularilor, in sincera adeziune a lui Pascoli sau a veriqtilor; apoiirr elocvenfa carducciand qi, mai tdrziu, in cea dannunzianf,, iar dupd| 900, in insistenfa futurigtilor de a distruge clarul de lund (ce in Italialrnintea de Leopardi). Pe tlrdmul poeziei emulaJia i-a avut ca actoriprincipali la granila veacurilor gi in primele decenii ale celui trecut pe(iiovanni Pascoli gi Guido Gozzano, iar mai t6rziu, pe Umberto Saba

;ii Giuseppe Ungaretti.Dupd apusul firesc al Romantismului, Decadentismul a oferit

culisele din care a luat nagtere un nou interes pentru versurile poe{ilorcirrc aparlineau filonului aulic, astfel Petrarca, Tasso, Leopardi au fost

' (;ilberto Lonardi, op. cit., p.24.

35

LEoPARDI iN sBcorul xx

transpugi in prezent deoarece erauvdzuli in lumina unui D'Annunziosau a unui Valery.l

Sudul Italiei, indeosebi Sicilia care ddduse peninsulei prozaverigtilor qi teatrul lui Luigi Pirandello (1867-1936) absorbea noileinfluenle, l5s6nd sd pdtrundd in centrele sale culturale ritmurile avan-gardelor, dar pdshdnd gi ecouri ale simboliqtilor francezi gi, mai ales,admirdnd poezia pascolianl qi dannunziand.

Acolo, inh-o micd localitate a Trinacriei, numiti Modica, sendgtea in cel de-al doilea an al noului veac (1901) SalvatoreQuasimodo, cdldtor neobosit intdi prin insula natalS, apoi prin intreagaItalie, iar spre sfirgitul viefii, dupd c6qtigarea Premiului Nobel, prinEuropa gi America.

Fiecare centru cultural pe care l-a cunoscut, mai ales in aniianteriori celui de al doilea Rizboi Mondial, qi-a ldsat amprenta asuprapersonalitAlii sale. in ordine cronologicd inversd, il regdsim in 1938 laMilano in redacJia cotidianului oTempo', iar in 1929 la Floren{a,introdus de cumnatul Elio Vittorini in mediul solarian dominat peatunci de figura lui Eugenio Montale; in 1922 se afla la Roma,studiind limba greaci 9i latind alituri de Monseniorul Rampolla delTindaro, public6nd versuri in diferite reviste sau ziarc romane gimessineze; in 1916-1918 era elev la Messina, agadar la granila conti-nentului cu insula natald., orag ce primea influen{ele provenind pe de oparte dinspre gcoala crociand de la Napoli pe de altd parte din estetis-mul dannunzian la modd. Fiecare dintre aceste centre percepea gitransmitea mai departe, cu intensitili diferite in perioade diferite,vocea lui Leopardi. Cunoscdnd Florenla, in care incd se auzeauecourile revistei 'La Voce', trdind in Roma revistei 'La Ronda' gi fiindunul dintre principalii reprezentan{i ai Ermetismului, SalvatoreQuasimodo qi-a frurit cariera literard in medii qi cercuri ce nutrecuserd incd sub ticere glasul recanatezului.

Menfiondnd acum schematic acest traseu al c6rui studiu am6-nunfit este esen{ial pentru cercetarea de fa}d qi care va fi, prin urmare,

I Silvio Ramat, L'ermetismo,La Nuova Italia, Florenfa, 1969, pp .2g0-2g1.

36

Impactul operei lui Giacomo Leopardi...

reluat in capitolele urmitoare, trebuie reamintit studiul lui PietroMazzamuto, care il plaseazd pe Quasimodo in contextul literaturiisiciliene. Baz6ndu-qi demersul qi pe componenta geograficd, delocindiferentd in strofele sicilianului, exegetul men{ioneazd o seami decorespondenle cu unele creafii veriste, folosindu-se pe de o parte delegdtura dintre cele din urm6 gi poezia romanticd qi decadentd, iar pede altd parte de relafia dintre poezia romanticd gi cea a lui Quasimodo.Este binecunoscut faptul cd unii verigti, chiar Giovanni Verga, aubeneficiat de inrAurirea lui Leopardi, a cdrui viziune cu privire lanaturd ca mamd vitregd are un corespondent in natura ostild ver-ghian6.t in romanul Familia Malavoglia progresul este asemuit cu unmecanism care ii zdrobegte gi ii macini pe cei slabi, opinie careaminteqte de scepticismul recanatezului cu privire la cuceririle moder-nit5lii qi de dispreful sdu fafd de ideea de destin glorios al omenirii,inrpinse inainte de progres.2 Fdrd a detalia aici argumentele luiMazzamrrto, trebuie subliniat faptul cd studiul sdu izbutegte sd anco-reze opera lui Quasimodo, pornind de la un mediu sicilian, in con-textul mai larg, al realismului gi romantismului.

2.2. Modalitd{i de receptare a operei leopardiene Iainceputul secolului al XXJea

Leopardismul, deosebit de prezent pe scena culturii italiene dela inceputul secolului XX, nu s-a manifestat, firegte, in mod omogen.l.'iecare scriitor care s-a inscris pe linia Petrarca-Tasso-Leopardi gi-astabilit o cale proprie de acces cdtre crea{ia recanatezului, astfel incdt acxistat o varietate de modalitdli de receptare qi preluare gi o multitu-

t Cfr. Giovanni Verga, Novelle, ingrijit de Francesco Spera, cu o introducere deVincenzo Consolo, Feltrinelli, Milano, 2002, p. 5.'r Giovanni Yerga, I Malavoglia, Treves, Milano, 1881. Qf. 9i GiovanniMestica, "Il verismo nella poesia di Giacomo Leopardi", Nuova antologia, vol.22, 1880, pp. 3-25.

J/