7/22/2019 Legumicultura Eco Fertilizare

1/4

1419

FERTILIZAREA LEGUMELOR N SISTEM ECOLOGIC

I .S. BRUMA

Academia Romna, filiala Iasi, Institutul de Cercetari

Economice si Sociale Gh. Zane, Colectivul Dezvoltare Rurala

Unul dintre principiile cultivarii legumelor n sistem ecologic este canutritia plantelor sa nu se faca cu saruri fertilizante usor solubile, ci sa sefaciliteze utilizarea acestora prin intermediul organismelor vii din sol (fungi,bacterii, insecte si viermi). n acest scop, legumicultura ecologica trebuie sastimuleze activitatea organismelor vii. Cu ct un teren este mai bogat norganisme vii, cu att este mai fertil, iar plantele vor fi mai rezistente la ataculparazitilor.

Producerea de plante cu valoare nutritiv-biologica mai ridicata este nrelatie directa cu mentinerea activitatii vitale n sol. O planta cu sistemul radicularfoarte dezvoltat lasa n sol un material organic care serveste ca sursa de energie

pentru microorganisme si prin aceasta, contribuie la formarea solului.n legumicultura ecologica, baza fertilizarii o constituie ngrasamintele

organice naturale pregatite dupa o tehnica speciala si ngrasaminte minerale greusolubile cu folosire lenta (faina de fosforite, silicati, saruri potasice naturale).

n afara de dejectiile animale provenite din zootehnie, legumiculturaecologica se bazeaza si pe reciclarea materiei organice, a productiei secundareformata din resturile vegetale care rezulta din gradini, vii, livezi, garduri vii,

parcuri si spatii verzi.Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele) introduse n sol n

stare proaspata si n cantitati mari pot sa aiba urmari nefavorabile asupra cresteriiplantelor, prin blocarea azotului solubil folosit de microorganisme n procesul dedescompunere, fenomen cunoscut sub denumirea de ,,foame de azot.

Pentru mentinerea fertilitatii solului se vor aplica doze moderate, aplicatefractionat si nu doze mari care pot inhiba germinatia semintelor, favorizeazacresterea luxurianta n detrimentul fructificarii si sensibilizeaza plantele fata deatacul bolilor si daunatorilor. De asemenea, introducerea materiilor organice la

adncime duce la descompunerea lor anaeroba, cu producere de compusi toxicipentru plante.Substantele nutritive trebuie puse la dispozitia plantelor n mod treptat si n

raporturi armonioase corespunzatoare fazelor de vegetatie, tinnd cont ca, prindescompunerea materiei organice, unele substante sunt utilizate direct de plante(azotul), altele ca fosforul si magneziul sunt mai nti folosite de microorganisme siapoi, prin descompunerea materiei organice, revin n solutia solului. Avantajuldescompunerii materiei organice consta si n degajarea de bioxid de carbon care areefecte pozitive att asupra sistemului radicular, ct si asupra fotosintezei.

Gunoiul de grajd este considerat un ngrasamnt complet, deoarece contine n

cantitati apreciabile att azot ct si fosfor, potasiu si calciu. Cantitatile de gunoi de grajdcare se aplica n cultura legumelor difera cu tipul solului, cu starea de fertilitate naturala

7/22/2019 Legumicultura Eco Fertilizare

2/4

1420

a acestuia, cu specia cultivata. La legumele radacinoase gunoiul de grajd nu se aplicadirect deoarece, ca toate ngrasamintele organice, acesta provoaca ramificarearadacinilor si diminueaza capacitatea lor de pastrare peste iarna. Aceste grupe delegume este bine sa urmeze, n cadrul asolamentului pe solele ngrasate cu gunoi degrajd, cu 1 2 ani mai nainte. Gunoiul de grajd se aplica de regula toamna, sub araturaadnca n special pe terenurile mai argiloase, ca ngrasamnt de baza, acest mod deadministrare fiind obligatoriu ndeosebi la legumele timpurii.

Mranita provine din descompunerea avansata a balegarului si contine o cantitatedestul de mare de substante nutritive usor accesibile plantelor si, datorita acestui fapt, seaplica n cantitati de 1-2 ori mai reduse dect balegarul obisnuit. Mranita se foloseste laculturile de legume, aplicndu-se n mod frecvent ca ngrasamnt local (la cuib) sau la

pregatirea diferitelor amestecuri de pamnt pentru rasadnite.Compostul este un ngrasamnt organic, provenit din descompunerea lenta a

diferitelor resturi organice din gospodarie (frunze, buruieni, pleava). n comparatie cu

gunoiul de grajd, compostul ca si mranita, este mai sarac n azot dar mai bogat ncelelalte elemente fertilizante (P2O5,K2O, CaO). Se foloseste mai frecvent la ngrasarealocala precum si la pregatirea diferitelor amestecuri de pamnt pentru sere.Composturile provenite din descompunerea buruienilor contin multe seminte care-si

pastreaza puterea de ncoltire chiar dupa fermentare. De aceea folosirea unor astfel decomposturi este contraindicata la producerea rasadurilor.

Turba este un amestec de resturi vegetale semidescompuse. Se extrage dinturbariile care se formeaza n regiunile cu umiditate mare n zonele nalte turbariinalte sau n zonele joase turbarii joase sau de mlastina.

Gunoiul de pasari este foarte bogat n azot, fosfor si potasiu; este de aproximativde 3 ori mai bogat ca gunoiul de grajd. Se utilizeaza n forma diluata, prin adaugarea lao parte de gunoi de pasari fermentat a 10 15 parti apa. Din aceasta solutie seadministreaza 2 3 litri/m2.

Urina constituie de asemenea un ngrasamnt lichid valoros care se aplica subforma de solutie diluata cu 3 4 parti de apa. Se administreaza 2 3 litri/m2, de regulan cursul perioadei de vegetatie, ca ngrasare suplimentara, avnd un efect rapid.

ngrasamintele verzi provin din descompunerea plantelor verzi care suntncorporate n sol si care-l mbogatesc n materie organica si substante nutritive. Celemai indicate n acest scop sunt leguminoasele: mazariche, trifoi, mazare, iar pe terenuri

nisipoase lupinul si sulfina, mai pot fi folosite si rapita si mustarul. ngrasamintele verzise aplica independent sau ca o cultura succesiva, semanndu-se dupa recoltarea unei

plante cu perioada scurta de vegetatie. Se ncorporeaza sub brazda cnd plantele sunt nstadiul de boboc, dupa ce au fost n prealabil tavalugite sau chiar cosite si mprastiateuniform pe teren.

n tabelul nr. 1sunt prezentate produsele si mijloacele de ridicare a fertilitatiisolului n sistem ecologic prevazute n reglementarile U.E.

7/22/2019 Legumicultura Eco Fertilizare

3/4

7/22/2019 Legumicultura Eco Fertilizare

4/4

1422

BIBLIOGRAFIE

1. Balan, Viorica; Dejeu, L.; Chira, A.; Ciofu, Ruxandra, 2003, Horticultura alternativasi calitatea vietii, Editura G.N.P. Minischool, Bucuresti.

2. Bruma, I.S., 2004,- Tehnologii ecologice pentru productia vegetala si crestereaanimalelor, Editura TERRA NOSTRA.3. Ciofu, Ruxandra; Draghici, Elena; Dobrin, Elena, 2000, Legumicultura speciala.

Editura Piatra Craiului, Bucuresti.4. Fitiu, A. 2003, - Ecologie si protectia mediului. Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.5. Maier, I. 1969, - Cultura legumelor. Editura Agrosilvica, Bucuresti.6. Mircea, N.V.; Popescu, Adelina, 2001, Agricultura taraneasca eco-biologica. Editura

Universul, Bucuresti.7. Toncea, I. 2002, - Ghid practic de agricultura ecologica. Editura AcademicPres, Cluj-

Napoca.8. Voican, V. (coord), 2002, Cultura legumelor n cmp. Editura Phonix, Brasov.9. Voican, V.; Lacatus, V. 2001, Cultura protejata a legumelor n sere si solarii. Editura

Ceres, Bucuresti.10. X X X Ghid practic pentru agricultori. Editura CONPHYS, 2003.11. X X X ndrumator pentru agricultura ecologica. Revista BIOTERRA.12. X X X Legislatie n agricultura, industrie alimentara si paduri. Bucuresti, 2002.