12. Legumicultura in Spatii Protejate

I. IMPORTANŢA PRODUCERII LEGUMELOR ÎN SPAŢII PROTEJATE

1. Valoarea alimentară a legumelor

Gama deosebit de largă de substanţe organice şi minerale pe care o conţin legumele, conferă valoare alimentară efectivă a acestei categorii de produse. Astfel, unele produse legumicole se remarcă prin conţinutul lor superior in substanţe proteice, altele prin conţinutul lor în zaharuri simple şi complexe, care le asigură o valoare energetică ridicată. Deosebit de important este conţinutul legumelor în vitamine şi săruri minerale care joacă un mare rol în echilibrul fiziologic al organismului uman, determinând şi o valoare terapeutică a acestor produse.

Valoarea alimentară a legumelor, se apreciază ca maximă atunci când acestea se consumă în stare proaspata. Dacă legumele nu se pretează la consumul în stare proaspată, se impune respectarea cu stricteţe a tuturor modalitatilor de prelucrare pentru a mentine valoarea alimentară ridicată a cestora. Valoarea alimentară şi terapeutică a legumelor poate suferi modificari în funcţie de modul de folosire al lor. În acest sens, este necesar sa se ţina seama de faptul că în anumite condiţii de utilizare se poate pierde o mare cantitate de vitamine, cel mai puternic afectat fiind conţinutul în vitamina « C ». Astfel cantitatea de acid ascorbic liber, aflată în frunze se poate pierde în proporţie de 90% sub acţiunea aerului şi a caldurii. Ca urmare, frunzele vestejite nu mai conţin decât 10-15% din cantitatea iniţiala de vitamina C. Din acest motiv, pentru a se pastra vitaminele în cantitate mai mare se recurge în practică la diferite măsuri tehnologice şi de conservare cum ar fi :

- recoltarea legumelor pe timp racoros(dimineata sau seara) ;- transportul în perioada racoroasă a zilei;- folosirea metodelor de preracire a legumelor şi transportul

cu mijloace izoterme;- pastrarea de scurta durata în depozite cu temperatură

controlată (cca 4º C), sau în spaţii racoroase ;- reducerea perioadei de timp de la recoltare pană la consum

la maximum posibil ;- respectarea condiţiilor de păstrare a calitatii legumelor şi în

spaţiul gospodaresc, după procurare, recoltare, evitarea

1

păstrarii mai ales a legumelor-verdeţuri în pungi din plastic ;Având în vedere aceste aspecte recomandările privind

structura şi nivelul cantitativ al consumului de legume capată caracter dinamic. Mai mult chiar procesul firesc de urbanizare şi de apariţie a unor unitaţi particulare de prelucrare şi valorificare a produselor agricole va determina noi direcţii de orientare a producerii legumelor pentru acoperirea cerinţelor de consum pe plan local şi de materie primă.

2. Importanţa economică a culturilor de legume în spaţii protejate

Prin faptul că legumele fac parte zilnic din raţia de alimentaţie a omului, fie în stare proaspată fie prelucrată, acestea capată o importanăa economică deosebită, atât pentru producatorul cât şi pentru consumatorul de legume.

Producatorul, prin abordarea acestei indeletniciri va desfasura o activitate profitabilă a cărei importanţa economică, pentru obţinerea unor venituri stabile este proporţională cu dimensiunea exploataţiilor sau cu nivelul tehnic asigurat. Ca urmare, cultivatorul este interesat să producă sortimentul de legume cu cea mai mare căutare pe piaţă care presupune şi obţinerea de preţuri de vânzare mai ridicate. Cultivatorul este interesat să evoluieze de la producerea legumelor în câmp liber, la care în mod obişnuit oferta pe piaţă este mult mai mare şi în consecinţă preţurile la produsele legumicole sunt mai reduse, către cultura protejată şi forţată a legumelor. Prin aceste metode de cultură se pot obţine producţii şi în afara sezonului natural optim pentru plantele legumicole, desigur pe baza unor investiţii în mijloacele de producţie adecvate şi a practicarii unor tehnologii specifice.

Consumatorul de legume are interese aparent opuse producatorului, primul dorind să dispună de o gama largă de legume şi de cantitaţi suficiente în tot cursul anului, dar la preţuri cât mai reduse, astfel cheltuielile efectuate pentru procurarea legumelor să nu îi dezechilibreze bugetul său, al doilea să realizeze un venit cât mai mare, mai ales în extrasezon, pentru aşi acoperi cheltuielile şi a realiza profitul necesar dezvoltarii şi creşterii propriului nivel de trai.

2

3. Corelarea producţiei cu cerinţele pieţii la cultura protejată a legumelor

În prezent trebuie facută o diferenţiere clară între cultura legumelor numai pentru consumul familial şi cultura legumelor în scop comercial, indiferent dacă este vorba despre cultura protejată sau despre cultura în câmp liber a legumelor.

Producerea legumelor pentru consumul familial presupune cultivarea unui numar mare de specii legumicole pe o perioadă cât mai lungă în cursul anului, pe suprafeţe stabilite in funcţie de cantitaţile de legume estimate ca necesare. În acest caz, valorificarea legumelor pe piaţă este intamplatoare.

Producerea legumelor în scop comercial, în noile condiţii de concurenţă de pe piaţa produselor legumicole din România impune schimbarea radicală a concepţiei, atât în activitatea de producţie cât şi cea comercială. În ceea ce priveşte orientarea spre producerea unui sortiment cât mai bogat sau limitarea la unu - două produse de baza, decizia, în prezent este dificil de luat. Desigur, că specializarea producatorului este esenţială, aceasta ducând la obţinerea unor produse de calitate şi în final la obţinerea unui « nume » similar cu marca fabricii. Pentru a se realiza o cat mai bună corelare a producţiei cu cerinţele pieţii va trebui să se ţina seama de mai multe aspecte dupa cum urmează :- stabilirea plantelor legumicole pentru care condiţiile de

climă şi sol corespund în cel mai înalt grad ;- analizarea ofertei pe piaţă la plantele stabilite în ceea ce

priveşte cantitatea şi perioada de timp ;- analizarea consumului inregistrat în ultimii ani în ceea ce

priveşte cantitatea şi eşalonarea acesteia în cursul anului ;- analizarea nivelurilor preturilor de producţie şi de vanzare

în ultimii ani ;- analizarea resurselor de investiţii (fonduri proprii, fonduri

asociative, credite) pentru modernizarea mijloacelor de producţie şi orientarea spre moduri intensive de producţie ;

- analizarea sortimentului de hibrizi (soiuri) utilizarea celor cu performanţe ridicate de producţie şi cu indici calitativi superiori, care se bucură şi de o mare solicitare pe piaţă ;

- realizarea de contracte preliminare cu firme specializate în desfacerea legumelor ;

- crearea sau participarea la asociaţii de producţie şi valorificare care pot să caştige o anumită poziţie pe piaţă şi

3

pot să realizeze o politică proprie de producţie şi valorivicare eficientă pentru producătorii asociaţi ;

- colaborarea strânsă cu specialiştii centrelor de consultanţă agricolă pentru indrumare tehnologică, economică şi managerială.

II. Criterii de amplasare a construcţiilor folosite la protejarea culturilor legumicole

Solariile serele şi rasadniţele au destinaţia de a produce legume în perioadele răcoroase ale anului, iar pentru îndeplinirea acestui rol trebuie ţinut cont de mai mulţi factori .

1. Căldura şi lumina – constituie factorii de bază de care depinde creşterea plantelor, cunoscând faptul că speciile pretenţioase la caldură sunt în acelaşi timp pretenţioase şi la lumina (intensitate, durată). Plantele legumicole cultivate în solarii sunt dependente de cantitatea de caldură acumulată din radiaţia solară patrunsă până la nivelul solului şi de nivelul pieredeilor de caldură din cursul zilei şi nopţii datorate : radiaţiei de exterior, radiaţii în straturile adânci ale solului, gradului de etanşeizare, circulaţiei externe a aerului (vânturile), nivelului temperaturii în exterior, frecvenţei şi cantitaţii precipitaţiilor.

2. Relieful şi expoziţia – sunt factori de care se ţine seama la amplasarea serelor şi solariilor, acestea trebuie să fie cât mai plane, pentru a se elimina riscul acumularii apei din precipitaţii. Dacă terenul este în pantă (maximum 3-5%) acesta este potrivit să aibă o expoziţie sudică sau sud-estică, sud-vestică pentru că plantele cultivate să beneficieze de o cantitate cât mai mare de radiaţie naturală. În acelaşi scop solariile individuale, se orientează cu lungimea pe direcţia nord-sud.

3. Solul şi nivelul apelor freatice – pentru evitarea pericolului de inundaţie solul pe care se amplasează trebuie să fie cât mai permeabil, iar nivelul apei freatice cât mai coborât (adancimea de 1.5 – 2.5 m). Pentru culturile legumicole în solarii, solurile cele mai potrivite sunt cele cu textură mijlocie (luto-nisipoase, nisipo-lutoase) şi permeabile. Astfel de soluri se încalzesc mai repede deoarece apele din precipitaţiile de iarnă se infiltrează în timp scurt.

4

4. Sursa de apă – culturile de plante legumicole care sunt realizate pe principiul celor super intensive cu mare densitate, au nevoie de cantitaţi destul de mari de apă. Pentru acest motiv sursa de apă trebuie să aibă un caracter permanent să acopere consumul indiferent de perioada anului şi să fie corespunzatoare din punct de vedere calitativ (se poate folosi apa din panza freatică, din râuri, din captări de izvoare cu debit permanent).

5. Protecţia contra vânturilor – în sezonul rece al anului vânturile pot indeparta o bună parte din căldura asigurată şi acumulată în solarii, periclitând menţinerea culturilor legumicole mai cu seamă a acelora pretenţioase la caldură. Mai mult vânturile sunt în masură să provoace daune materiale prin sfaşierea sau indepartarea foliei, situaţii care sunt echivalente adesea cu compromiterea culturilor. În vederea evitării efectului negativ al vânturilor solariile se amplasează la adapostul construcţiilor existente sau li se creează perdele speciale de protecţie din diferite materiale cu inaltimea de 2.5-3 m.

Etapele construirii solariilor

Pentru valorificarea optimă a condiţiilor ecologice din zonă şi a posibilitaţilor locale, la construirea solariilor este necesar să se parcurgă urmatoarele etape :

- alegera suprafeţii de teren pentru amplasare ;- stabilirea dimensiunilor suprafeţelor de teren ;- alegerea tipului de solar sau adăpost temporar ;- întocmirea schemei de amplasare în teren în funcţie de

punctele cardinale ;- nivelarea şi realizarea unei pante de cca. 0.2-0.3% ;- stabilirea necesarului de materiale şi procurarea acestuia ;- pregatirea de bază a terenului ;- confectionarea solariilor sau a adăposturilor ;- stabilirea măsurilor pentru folosirea intensivă a terenului.

5

III. Rolul factorilor de vegetaţie la cultura protejată a legumelor

Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explică nu numai prin existenţa multor specii şi varietaţi de plante legumicole, ci şi prin aceea că anumite soiuri de legume impun, pentru creşterea şi dezvoltarea normală condiţii specifice de climă, sol şi nutriţie. Factorii ecologici se impart în doua mari categorii : factori direcţi şi indirecţi.

Factorii direcţi acţionează nemijlocit asupra plantelor reprezentând condiţia lor de existenţă, dar pot determina modificarea şi a celorlalţi factori, acţiunea lor devenind indirect. În cadrul factorilor direcţi se deosebesc trei grupe : factori climatici – lumina, caldura, apa (ploaie, zapada, ceata, umiditatea atmosferică, roaua, bruma, chiciura), aerul ; factori edafici – textura si structura solului, apa freatică ; factori biotici – omul şi alte organisme vii ;

Factori indirecţi acţionează în sensul modificarii factorilor direcţi fiind incluşi : altitudinea, latitudine, expoziţia, inclinaţia terenului.

1. Caldura Referitor la cultura plantelor legumicole în solarii, de mare

însemnatate sunt atât temperaturile medii lunare cât şi cele minime medii absolute, pentru ca cultura plantelor în aceste spaţii se realizează în perioada mai racoroasă sau chiar rece a anului. Astfel, la planificarea lor calendaristică, la realizarea practică a construcţiilor pentru protejare, la dimensionarea acestoara, la alegera sursei de caldură se va ţine seama de evoluţia temperaturilor medii, cât şi a temperaturilor minime absolute.

Plantele au nevoie de caldură în toate fenofazele creşterii şi dezvoltării, astfel, germinarea seminţelor nu are loc decât atunci când temperatura în substrat depaşeşte un anumit nivel considerat ca prag minim deosebit de important pentru producerea răsadurilor cât şi la infiinţarea culturilor prin insămânţare directă.

În cazul plantelor legumicole pretenţioase la căldură ca de exemplu la tomate, răsărirea plantelor are loc dupa: 43 de zile la 10º C ; 14 zile la 15º ; 8 zile la 20º C şi numai 6 zile la 25-30º C. Important este faptul că prelungirea duratei de timp de la

6

semănat până la răsărirea plantelor se inregistrează atât în cazul temperaturilor mai reduse cât şi al temperaturilor mai ridicate faţă de intervalul optim. Ca urmare la producerea rasadurilor pentru mai multe specii legumicole trebuie să se realizeze un nivel al temperaturii care să corespundă intervalului optim pentru toate speciile folosite.

Un alt aspect important este faptul că temperatura optimă pentru germinarea seminţelor nu corespunde, în general, cu cea pentru creşterea vegetativă, care diferă de la o fază la alta. Spre exemplu tomatele au nevoie de o temperatură ridicată în faza de germinaţie a seminţelor, o temperatură moderată în faza creşterii vegetative, apoi din nou o temperatură mai ridicată în fenofaza infloririi. Procesul de respiraţie este cu atât mai intens cu cât temperatura este mai ridicată, determinandu-se un consum proporţional de substanţe asimilate. Pornind de la cerinţele plantelor legumicole faţă de temperatură în corelaţie cu lumina, se stabilesc principiile de construire a solariilor, se programează epoca de semănat şi plantat, se proiecteaza întreaga tehnologie care se va aplica in cursul perioadei de vegetaţie. Oscilatiile mari de temperatură sunt nefavorabile tuturor plantelor legumicole, astfel, temperatura prea ridicată, mai ales pe fondul lipsei de umiditate din sol şi din aer, duce la prelungirea perioadei de vegetaţie şi impiedică legarea florilor.

Pe langă particularitaţile indicate cu privire la dirijarea temperaturii în funcţie de specie şi fenofază se va ţine seama şi de condiţiile de lumină, umiditate relativă a aerului, a solului, asigurarea cu hrana şi regimul de aer.

Aportul radiaţiei solare, la incalzirea spaţiilor din solarii este cu atât mai insemnat cu cât intensitatea radiaţiei solare este mai mare. Orientativ, se apreciază că polietilena simplă are coeficientul de transmisie de 0.7, polietilena dublă de 0.65, policlorura de vinil 0.6 - 0.65, sticla 0.8 si sticla martelata 0.75.

Pentru evitarea efectelor negative ale excesului (peste 25 - 30 º C), sau insuficienţei caldurii (sub 10 º C), dirijarea incalzirii solariilor se va face în funcţie de specia legumicola cultivată , astfel ca să nu depasească limitele intervalului optim al temperaturii.

2. Lumina Ca urmare a poziţiei geografice radiaţia soalară se reduce

foarte mult în cursul iernii, mult primavara şi toamna şi devine

7

excesivă în perioada de vară, această dinamică referindu-se la intensitatea cât şi la durata luminii.

Cerinţele plantelor legumicole faţă de radiaţia luminoasă sunt foarte deosebite in funcţie de originea ecologică a acestora, astfel se disting pretenţii faţă de : durata zilei lumină (fotoperioada), intensitatea şi calitatea luminii. În cultură comportarea plantelor faţă de durata zilei are o mare insemnatate practică, deosebindu-se : specii legumicole de zi lungă ; de zi scurtă şi intermediare sau indiferente. Intensitatea luminii în lunile de vară poate fi intre 30 – 100000 lucşi, în schimb iarna se reduce la 4 – 10000 lucsi, plantele legumicole având nevoie pentru o asimilare cât mai bună de o intensitate de 20 – 30000 lucşi. Răspunsul plantelor în relaţia cu lumina, ca durată şi intensitate, este dată prin ritmul procesului de fotosinteză, respectiv de acumulare a substanţelor complexe, pornind de la dioxidul de carbon şi apa, în prezenţa clorofilei şi energiei solare.

Dirijarea luminii la culturile legumicole presupune stabilirea limitelor pentru cantitatea, durata şi calitatea radiaţiilor luminoase precum şi măsurile cu ajutorul cărora se poate interveni în vederea satisfacerii depline a cerintelor speciilor legumicole.

3. Aerul şi gazele Aerul, ca mediu permanent în care cresc şi se dezvoltă

plantele legumicole este mai puţin implicat în desfasurarea proceselor de creştere şi dezvoltare. Cel mai important component al aerului este dioxidul de carbon, care în condiţii normale se află în concentraţie de 0.03% (respectiv 0.3 cm ³/l aer). Capacitatea plantelor de a prelua dioxidul de carbon din aer, depinde de o serie de factori interni şi externi, fiind implicaţi în mod deosebit factorii lumină şi caldură. Din aceasta cauză este necesar ca aerul să prezinte o circulaţie continuă în zona plantelor. Pentru menţinerea concentraţiei aerului în dioxid de carbon este suficientă deplasarea aerului cu 20 m/ora (respectiv 0.33 m/min).

Important este faptul că plantele legumicole nu folosesc dioxidul de carbon din aer în exclusivitate, deoarece o mare parte provine din activitatea microorganismelor şi din materia organică aflată în sol, pentru aceasta recurgandu-se la fertilizarea cu îngraşaminte organice care, pe lângă aportul de elemente minerale asigură şi importante cantităţi de dioxid de carbon. Plantele mai au nevoie de oxigen mult mai puţin

8

pentru partea supraterană, dar mult mai mult pentru sistemul radicular subteran, lipsa acestuia din sol ducand la asfixierea radacinelor. Pentru acest motiv se aplică în mod sistematic afânarea solului.

Dintre gazele nocive pot deveni dăunatoare pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor urmatoarele: amoniacul care poate rezulta din materia organică, care la cantitaţi de peste 0.1% devine nociv, producând arsuri; dioxidul de sulf, foarte nociv şi în cantitaţi foarte mici (0.01-0.02%), în prezenţa apei ducând la formarea de soluţii acide foarte agresive ; reziduri industriale gazoase ca : fluor, clor, oxid de carbon. În unele situaţii se apelează la unele gaze pentru scopuri precise, exemplificând etilena şi acetilena care pot grăbi coacerea fructelor, azotul fiind util în menţinerea calitaţii legumelor în timpul transportului.

4. Umezeala aerului – umiditatea relativă a aerului poate să ajungă la valori foarte ridicate în spaţiile protejate, atunci când condiţiile de căldură, internă şi externă determină condensarea vaporilor de apă pe suprafaţa internă a invelişului foliar.Umiditate relativă prea ridicată poate să determine :

reducerea şi blocarea respiraţiei plantelor, influienţând negativ intensitatea fluxului de apa şi săruri minerale asimilate de plante din sol ; hidratarea graunciorilor de polen facândui mai grei şi diminuând mobilitatea acestora determinând polenizarea insuficientă a florilor ; crează condiţii favorabile pentru apariţia şi expansiunea unor boli şi dăunători.

Umiditatea relativă prea scăzută are insă alte efecte nefavorabile : intensificarea transpiraţiei ducând la fenomenul de ofilire ; dezhidratarea lichidului de pe stigmatul florilor determinând germinarea dificilă şi incompletă ; crează condiţii favorabile apariţiei unor boli şi dăunători.

5. Apa - culturile legumicole având o crestere luxuriantă au nevoie de cantitaţi însemnate de apă, aceasta trebuind să fie asigurată permanent şi să aibă o calitate corespunzatoare.Cerinţele plantelor legumicole faţă de apă sunt determinate

de faptul ca apa reprezintă principalul constituient al acestuia, astfel, el ajungand la 74 – 80 % la cartof, 87 – 91 % la morcov, 92 – 93% la ridichie, varză şi de până la 94 – 95 % la tomate, castraveţi, salată. Din acest motiv reducerea cantitaţii de apa din mediul de cultură afecteaza ritmul de creştere al plantelor

9

prin faptul că lipseşte principalul constituient al noilor organe. În practică se face adesea apel la noţiunea de « bilanţ hidric » sau bilanţul apei din sol, care reprezintă raportul dintre apa consumată de catre plante şi cea prelevată din mediu într-o unitate de timp. În condiţii normale, bilanţul hidric are valoarea de 1.

O altă noţiune folosită este « coeficientul de valorificare al apei » consumate de către plante, reprezentând raportul dintre cantitatea totală de apa consumată de către plante în decursul perioadei de vegetaţie şi recolta utilă. Acest coeficient diferă foarte mult de la o specie la alta : 200 – 250 to apă/to produs la ardei ; 90 – 150 to apă/to produs la tomate ; 150 – 200 to apă/to produs la vinete . Marimea acestui coeficient deepinde de mai mulţi factori : intensitatea transpiraţiei ; capacitatea productivă, în funcţie de hibrid sau soi ; desimea covorului vegetal ; nivelul aprovizionării cu elemente hrănitoare.

Dirijarea umiditaţii este necesară pentru ca cerinţele acestor plante nu sunt aceleaşi în tot timpul perioadei de vegetaţie, în toate fazele de creştere şi dezvoltarii lor. Sunt situaţii în care în urma unor irigări cu cantitaţi prea mari de apă, bilanţul hidric inregistrează valori subunitare. Ofilirea plantelor mai trebuie prevenită şi prin alte măsuri ca : asigurarea unei cantitaţi optime de substanţe nutritive pentru reducerea consumului specific de apă ; combaterea buruienilor ; aplicarea mulcirii solului ; dirijarea temperaturii pentru reducerea transpiraţiei plantelor.

6. Solul şi elementele minerale Obiectivele urmărite în cultura plantelor legumicole în

spaţii protejate sunt de a obţine producţii cât mai ridicate pe unitatea de suprafaţă şi de calitate corespunzatoare exigentelor consumatorilor, nu pot fi atinse fară asigurarea condiţiilor optime de hrănire a plantelor.

Solul este acea parte superficială a scoarţei terestre care este continuu influienţată de factorii climatici şi biologici, el fiind partea cea mai exploarată de radăcinile plantelor. Caracterul superintensiv al culturilor legumicole determină un specific aparte privind cerinţele faţă de sol şi starea lui de aprovizionare cu elemente hrănitoare comparativ cu cultura în câmp deschis. Din această cauză este obligatoriu ca solurile destinate solariilor să fie alese cu mult discernamant, să fie soluri uşoare, aluvionare, luto-nisipoase, cu o permeabilitate foarte bună, însorite, care se încalzesc uşor, cu apă freatică la

10

adâncime, cu un potenţial de fertilitate ridicat. O serie de factori, cum sunt : pH-ul, relaţiile dintre ionii din soluţia solului, regimul hidric, sistemul de monocultură, lipsa de lumină, din unele perioade din an , umiditatea relativă a aerului, practicarea sau nu a dezinfecţiei solului (chimic sau termic), actionează efectiv asupra disponibilitaţii unor elemente chimice sub forma hidrosolubilă uşor accesibile plantelor.

Textura solului, este deosebit de importantă, culturile legumicole preferând solurile cu textura mijlocie, deoarece, întrunesc unele caracteristici : prezintă o bună permeabilitate pentru apă şi aer ; păstrează bine sărurile minerale, au o fertilitate mijlocie spre ridicată ; se încalzesc destul de repede şi bine ; opun rezistenţă medie la lucrarile mecanice.

Reacţia solului recomandată pentru cultura protejată a legumelor este cuprinsă între 6.3 – 7.5 (de la foarte slab acid la slab alcalin).

Conţinutul în materie organică (MO), reprezintă o caracteristică de bază a solurilor din solarii, acesta având în general valori mari (peste 5 % humus). Creşterea conţinutului în materie organică atrage dupa sine şi creşterea capacitaţii de câmp pentru apă, iar în cazul solurilor grele îmbunatăţirea drenajului acestora. Cantitaţile necesare de gunoi de grajd semifermentat variază în funcţie de sol şi sunt cuprinse intre 5 – 15 to/1000 m². cu acelaşi succes poate fi folosit şi gunoiul de pasări, (eventual compostat), în doze de : 1- 2.5 to/1000 m² la fertilizarea de baza şi 300 – 700 kg/1000 m² în vegetaţie, în această fază se mai poate folosi urina şi mustul de bălegar în cantitaţi de 50 – 200 l/1000 m², diluate de 100 – 150 ori cu apă.

Complexul absorbant domină practic proprietaţile fizice şi chimice ale solurilor din spaţii protejate, acesta fiind dat de capacitatea de schimb cationică şi de gradul de saturaţie cu baze şi este legat direct de conţinutul de argilă şi de materie organică.

Salinitatea, definită drept cantitatea de săruri minerale care se gasesc dizolvate în soluţia de sol, constituie de asemenea o caracteristică aparte pentru terenurile protejate, orientativ apreciindu-se că valoarea maximă să nu depaşească a-100–a parte din valoarea umiditaţii solului la capacitatea de câmp a acestuia. Pentru reducerea acumularii de săruri trebuiesc respectate cateva norme : dozarea corectă a necesarului de îngrăşăminte şi de apa ; folosirea pe cât posibil a îngrăşămintelor complet solubile lipsite de clor ; efectuarea

11

periodică a lucrarii de subsolaj ; îmbunataţirea permeabilitaţii solului prin adaos de nisip ; introducerea drenajului artificial.

Tasarea solului, are un caracter nefast pentru structura solurilor din spaţii protejate, el realizandu-se prin trecerile repetate printre plante. Este important să se întreţină o structură bună nu numai în orizontul superficial ci şi in cel profund având un rol important în mişcarea apei pe profil.

Impermeabilizarea solurilor, cu deosebire a celor grele, luto-argiloase şi argiloase, poate fi determinată de administrarea unor cantitaţi mari de gunoi de grajd, realizând o migrare pe profil a acizilor humici dând naştere la compuşi chimici care au caracterul de liant al unor particole grosiere, acest lucru conducând la fenomenul de gleizare.

Sistemul de monocultură, practicat în spaţiile protejate, conduce la acumularea unor toxine ce provin din resturile vegetale ale culturii respective, sau sunt pur şi simplu eliberate de acestea în sol.

Tratamentele chimice ale solului şi ale plantelor, atrag după sine unele modificari ale concentraţiilor de cupru, mangan şi zinc, ele fiind componente ale unor produse fitosanitare.

Dezinfecţia termică a solului, se realizează cu abur a acestuia putând avea efecte agrochimice pozitive cum ar fi de exemplu : scăderea concentraţiei de săruri solubile.

Soluţia solului, constituie sursa directă de elemente minerale pe care plantele le extrag, astfel se disting doua fracţiuni ale unui element din sol : una care ţine de factorul capacitate şi care reprezintă cantitatea de element disponibil şi a doua legată de factorul intensitate care reflectă efectiv puterea de reţinere a elementului din sol.

IV. Pregătirea materialului pentru infiinţarea culturilor

1. Criterii de alegere a materialului biologic pentru cultura protejată

La culturile protejate de legume, trebuie să fie folosite acele specii care să valorifice condiţiile de microclimat creat ţinând seama de câteva criterii :

12

- plantele cultivate trebuie să realizeze producţii cât mai mari de calitate pentru a putea fi comercializate cât mai bine ;

- în urma valorificarii se urmareşte obţinerea unui profit cât mai sigur pentru dezvoltarea ulterioară a producţiei ;

- să se aleagă cele mai potrivite soiuri care să corespundă cerinţelor tehnologice cât şi pieţei ;

- folosirea culturilor timpurii şi extratimpurii pentru a avea posibilitatea valorificarii lor cât mai avantajoasă ;

2. Pregătirea seminţelorPentru realizarea cantitaţii necesare de seminţe se stabilesc

din vreme în funcţie de structura culturilor pentru a putea fi procurate integral.

Însuşirile seminţelor, au o mare importanţă practică, pe lângă autenticitate ne interesează în mod deosebit energia germinativă, facultatea germinativă, puritatea şi vigoarea.

Pregatirea seminţelor, urmareşte : favorizarea răsăririi uniforme ; stimularea creşterii intense a plantelor ; starea de sănătate ; creând premisa unor producţii superioare.

Tratarea seminţelor, este necesară pentru prevenirea atacului de boli şi dăunători, acestea realizandu-se prin diferite metode fizico-chimice.

3. Substraturi (pământuri, amestecuri)Prin substrat se subantelege orice material natural sau

artificial care distribuit în spaţiile protejate permite fixarea sistemului radicular al plantelor şi astfel reprezintă pentru acestea un suport.

Substraturile naturale, includ în majoritatea cazurilor componente organice dar şi materiale cum ar fi : compostul de pădure, pămantul de pădure, pămantul de frunze, pămantul de ţelină, compostul de rumeguş, talaş, scoarţa de copac, ace de răşinoase, composturi din diverse resturi vegetale, turba, gunoiul de grajd, mraniţa, gunoiul de păsări şi de porcine, nămolul de la fabricile de zahăr şi staţiile de epurare, composturi uzate de la ciupercării, nisipul.

Substraturile artificiale, apărute în ultima perioadă care provin de la prelucrarea industrială a unor anumite roci, sau prin sinteza substanţelor chimice, adesea derivate din distilarea petrolului, cum ar fi : vermiculitul, perlitul, celagerul, roci vulcanice, vată minerală, argilă expandată, materiale plastice expandate.

13

Consistenţa substratului, trebuie să permită susţinerea plantelor mai ales în cazul folosirii sub formă presată (ex de cuburi nutritive).

Structura lacunară (porozitatea), trebuie să fie nealterabilă în timp cu un raport optim între faza solidă, lichidă şi gazoasă.

Biocombustibili

În legumicultură se foloseste cu succes energia calorică rezultată în procesele de descompunere dirijată a diferitelor materiale organice prin activitatea microorganismelor.

Produse pentru fertilizarea plantelor

Pot fi : •îngrăşămintele organice :

- gunoi de grajd (semidescompus şi descompus), folosit în cantitate de 3 – 10t/1000 m² şi administrat la pregatirea de bază a solului ;

- mraniţa, obţinută după 1 – 2 ani de fermentare a gunoiului de grajd, folosită la ingraşarea localizată(0.8 – 1.5 to/1000 m²) ;

- compostul, obţinut după 1 -3 ani de fermentare a resturilor menajere, la fertilizare locală (0.8 – 1 t/1000 m² ) ;

- gunoiul de păsări, aplicat în cantitate de 0.5 – 2.5 t/1000 m², sub forma de soluţie, raportul fiind 1 parte gunoi de pasăre /15 – 20 parţi apă, cu o normă de 2 -3 mii litri/1000 m² ;

- urina/must de grajd, se administrează după diluare cu raportul 1 parte urină/ 3 – 4 părţi apă cu o normă de 2 -3 mii litri /1000 m² ;

•îngrăşămintele chimice, se prezintă într-o gamă largă de produse care pot fi simple, duble şi complexe, ele administrandu-se după caz la pregătirea solului sau fertilizarea fazială.•îngrăşămintele cu microelemente, se administrează cantităţi foarte mici pentru prevenirea sau remedierea unor carenţe la plante, ele incluzând urmatoarele elemente : B, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn.

14

•îngrăşămintele bacteriene, sunt preparate speciale care conţin microorganisme, din ele făcând parte: nitragin, azotobacterin, fosfobacterin.•amendamentele, sunt necesare pentru corectarea reacţiei solului sau a substratului de cultură, folosindu-se : piatra de var, var ars, var stins, gips, tuf calcaros, marnă, dolonitul.

4. Particularităţile tehnologiei de producere a răsadurilorIndiferent de locul unde vor fi produse, acestea trebuie să

corespundă din punct de vedere calitativ întrucat ele vor influienţa direct vigoarea şi potenţialul plantelor.

La producerea răsadurilor trebuiesc parcurse cateva etape :- pregătirea serei sau solarului (etanşeizare, dezinfectarea

spaţiului, a solului) ;- pregătirea amestecurilor de pământ ;- semănatul : afânarea substratului, nivelarea, tasarea,

marcarea rândurilor, semănatul, acoperirea seminţelor cu substrat, udatul, acoperirea semănăturilor cu folie foarte subţire pentru menţinerea umiditaţii ;

- controlul factorilor de mediu, dupa semănat : caldură, lumina, umiditatea din substrat şi aer, aerisire, fertilizare ;

- efectuarea lucrărilor specifice : repicatul, tratarea cu substanţe regulatoare de creştere, tratarea împotriva bolilor şi dăunatorilor ;

- pregatirea răsadurilor pentru plantare: calitul plantelor.

15

II. TEHNOLOGIA GENERALĂ A CULTIVĂRII PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN SERE ŞI SOLARII

Pentru eşalonarea producţiei agricole, în scopul asigurarii populaţiei cu legume proaspete pe o perioadă cât mai indelungată de timp a anului, în ţara noastră se practică culturi de sere şi solarii pe suprafeţe tot mai apreciabile.

Tehnologia clasică este stabilită pentru realizarea a doua cicluri:

- Ciclul I (iarnă - vară) – în intervalul 20 decembrie – 30 iunie- Ciclul II (vară - iarnă) – în intervalul 10 iulie – 15

decembrieAceste doua cicluri se practică când unitatea administrativă dispune de sere, solarii cu sursă de caldură convenţională la parametrii normali, pentru perioadele reci ale anului, asigurând regimul de temperatură la nivelul impus de fiecare specie.

În serile acoperite cu polietilenă cultivarea legumelor mai pretenţioase la caldură (vinetele, ardeii, tomatele, castraveţii), se poate face la începutul lunii februarie, cu peste 2 luni înaintea plantarii în solariile neîncalzite.

În toate cazurile este obligatoriu producerea răsadurilor în condiţii de sere încalzite pentru ciclul I şi de sere neâncalzite pentru ciclul II. Datorită costurilor mari de producţie serele trebuiesc utilizate cât mai raţional şi intensiv.

1. Pregatirea spaţiilor şi a solului pentru infiinţarea culturilor

Eliminarea resturilor vegetale ale culturii anterioare, este o lucrare care se efectueaza dupa încheierea fiecarui ciclu de producţie.Aceste resturi se încarcă în remorci, se transportă la platformele de depozitare, unde, dupa uscare se ard.

Fertilizarea de bază se realizează înaintea fiecarui ciclu de cultură cu îngrăşăminte chimice, iar cu ingrăşăminte organice, de preferat înaintea ciclului II când solul se dezinfectează termic.

Mobilizarea solului reprezintă ansamblul de lucrari ce au drept scop pregatirea corespunzatoare a acestuia în vederea înfiinţării culturilor şi anume :

16

- săparea manuală se realizează sub registrele de încălzire şi la capetele traveelor, unde nu se poate lucra cu mijloace mecanice

- subsolajul este lucrarea de afânare adancă a solului, la 40 – 50 cm, pentru a distruge platforma luto – argiloasă ce se formează şi a folosirii cantitaţilor mari de îngrăşăminte organice şi chimice. Se creează posibilitatea drenării excesului de apă şi a creşterii mai viguroase a rădăcinilor plantelor, iar printr-o aerisire corespunzatoare se intensifică activitatea microorganismelor din sol.

- mobilizarea de bază a solului se face înaintea fiecarui ciclu de cultură, la o adancime de 28-30 cm, mecanizat cu sape rotative.

- marunţirea solului se realizează la o adancime de 15-17 cm, pentru a se realiza un strat nutritiv cât mai afânat în vederea plantării.

Dezinfecţia solului şi a serei se face în scopul preântâmpinarii transmiterii bolilor şi dăunatorilor de la un ciclu la altul.

- dezinfecţia solului poate fi realizată chimic sau termic ; dezinfecţia termică constă în folosirea aburului supra incălzit la 135-140 º C, pentru a realiza în 5-6 ore temperatura de 80 º C, la adâncimea de 30 cm in sol.

- solarizarea este un nou procedeu simplu şi economic de dezinfecţie constând în acoperirea solului infestat, umectat în prealabil, cu o folie din material plastic transparentă în perioada iulie-august.

Modelarea solului se face diferenţiat în funcţie de numarul de rânduri pe travee, determinat de specie, hibrid şi sistemul de cultură.

Date tehnice pentru ciclurile de cultură in sere-solarii pentru principalele specii legumicole

Ciclul de cultură

Specia Durata ciclului Durata ciclului

(zile)

Consum energeticGcal/ha

ProducţiaTo/haplantat defrişat

Ciclul Iiarna- varasere-solarii

incălzite

Tomate 5-10.I. 10-20.VI. 155-161 2800-3000 80-120Ardei 10.XII.-20.I. 10-15.VII. 176-212 3000-3400 45-55Vinete 20-30.I. 15-20.VII. 170-180 3000-3400 45-50

Castraveţi 15.XII-15.I. 10-20.VI. 156-177 3500-3900 180-200Ciclul II

vara-toamna

sere-solariiîncălzite

Tomate 10+25.VII. 30.XI. 128-143 1800-2050 50-60Ardei 25.VI.10.VII. 20-30.XI. 143-148 2000-3000 25-30

Castraveti 25.VII. – 5.VII.

15-20.XI. 100-110 - 60-80

17

2. Producerea răsadurilor de plante legumicole

Răsadurile sunt plante legumicole tinere la începutul vegetaţiei obţinute în condiţii organizatorice şi tehnice speciale şi care prin transplantare servesc la înfiinţarea culturilor. Majoritatea legumelor care au pondere mare pentru legumicultura ţării noastre se cultivă prin răsad (tomate, ardei, vinete, legumele din grupa verzei, castraveţii, pepenii galbeni şi salata pentru culturi în sere, solarii şi timpurii în câmp, dovleceii pentru culturi extratimpurii în câmp, ţelina de rădăcină şi peţiol, ceapa de apa, prazul).

Fluxul tehnologic al producerii răsadurilor se constituie din urmatoarele verigi principale : pregătirea spaţiilor, procurarea şi pregatirea seminţelor, amestecurile de pământ, semănatul, repicatul, îngrijirea până la plantare.

Substratul nutritiv joacă un rol foarte important în reuşita obţinerii unor răsaduri de bună calitate, de aceea este necesar ca el să întrunească următoarele caracteristici : să aibă o structură corespunzătoare pentru a asigura schimbul de gaze cu atmosfera, să fie afânat, cu o porozitate mare, permeabil, cu o capacitate mare de reţinere a apei, bogat în elemente nutritive. Astfel de substraturi se obţin prin amestecarea multor componente de natură organică şi anorganică, dintre care frecvent folosite în agricultură sunt : turba neagră şi roşie, mraniţa, pământul de ţelină sau grădină, nisipul.

Amestecarea componentelor se face toamna sau primavara devreme în perioade mai puţin aglomerate cu alte lucrări. Lucrarea se efectueaza în condiţii bune pe timp uscat, fiind recomandat ca în perioadele cu precipitaţii amestecul de pământ să se depoziteze în magazii sau şoproane.

18

Amestecuri de pământ folosite la producerea răsadurilor

Denu-mirea

culturii

pH Ames-tecul

Destinaţia amestecurilor şi proporţia componentelor

Substrat pentru semănat Substrat pt. repicat sau umplerea ghivecelor din material plastic

Substrat pentru confecţionat cuburi nutritive

Mraniţă%

Ţelină%

Turbă%

Nisip %

Mraniţă%

Ţelină%

Turbă%

Nisip %

Mraniţă%

Ţelină%

Turbă%

Nisip%

Bălegar%

Tomate 6,5-7 IIIIIIIVVVI

5030-

40--

25202540--

-3050---

25202520--

5030302040-

4020304040-

-30-

3010-

1020201010-

305030455060

203040454030

40-

20---

101510101010

-5

Ardei şi vinete

6-6,5 IIIIIIIVVVI

4040-

3050-

5040302025-

--

6030--

1020102035-

4030104050-

5020301030-

-405040--

1010101020-

4030-

102040

202020202030

304060655020

1010551010

15

Castra-veţi

7 IIIIII

405030

402520

--

30

202520

204030

304020

501030

-1020

503030

202010

204050

51010

5

Varză, conopidăşi salată

6,5-7 IIIIIIIVVVI

5030-

40--

25202540--

-3050---

25202520--

5040503040-

2510302040-

-40-

3010-

2510202010-

20-

30304020

202030505070

50603010--

52010101010

5

19

La începutul formării primelor frunze adevarate, dupa 10 – 20 zile de la răsărire, în situaţiile când tehnologia o cere, răsadul se poate repica. Aceasta este o lucrare de transplantare provizorie a răsădurilor mici, din semănătură deasă la distanţe mai mari. Momentul acestei operaţiuni este diferit în funcţie de specie, astfel : la tomate, ardei, vinete răsadul se repică atunci când frunzele cotiledonale au o poziţie orizontală şi au apărut primele doua frunze adevarate ; la varză, conopidă, salată, ţelină, praz când au trei-patru frunze, această fază fiind atinsă după 8 – 10 zile dupa răsărire.

Lucrarile de îngrijire aplicate răsadurilor încep imediat după semanat şi durează până la plantarea la locul definitiv. În toată această perioadă se fac lucrări care urmaresc în primull rând dirijarea factorilor de vegetaţie, la care se adaugă tratamentele fitosanitare, cele cu substanţe regulatoare de creştere şi călire. Aceste lucrări sunt aplicate diferenţiat cu spaţiul de producere a răsădurilor, specia şi faza de vegetaţie.

Date sintetice privind tehnologia producerii răsadurilor de legume.

Sisteme de

cultură

Culturi de legume Vârsta răsadzile

Semănatul Repicatul Data g/mp Nr.

fire/m²Nr.

fire/m²

Sere

Tomate ciclul I 65 1-20 XI 4-5 1200 100-160Tomate ciclul II 40 1-15 VI 14-15 1300 100-160

Castraveţi ciclul I 50-55 20-25 IX 10-16 100-160 -Castraveti ciclul II 25-30 10-20 VII 10-16 100-160 -

Fasole ciclul I 30 5-15 I 40-100 100-160 -Fasole ciclul II 20 10-20 VII 40-100 100-160 -

Salată 35-40 1-15 XII 2,5-3 1400 600

Solarii

Tomate 55-60 15-20 I 4-5 1200 175Castraveţi 40-45 15-20 II 15-20 175-200 -

Ardei şi vinete 60-65 10-15 I 4-5 1200 175-200Varză 40-45 1-10 I 7-8 1200 400

Fasole verde 25-30 20-25 III 40-100 175-200 -Salată 35 1-15 I 2,5-3 1400 600

Rasad-nite

Tomate 55-60 15-21 I 6-7 1200 150Ardei 50-60 20XII-15I 14-15 1200 150Vinete 50-60 25XII-10I 7-8 1200 150

Castraveţi 30-35 1-20 I 12-18 100 -Dovlecei 30-35 1-20 I 25-30 100 -

Pepeni galbeni 50-60 25XII-15I 15-20 100 -Varză 40-45 20-30 XII 8-10 1200 400

Conopidă 40-45 25XII-25I 6-8 1200 400Gulioare 30-35 25XII-1I 8-10 1200 400

Salată 35-40 VIII-III 2-3 1400 600

20

Reuşita culturilor de legume este determinată în mare măsură de vigoarea şi starea fitosanitară a răsadurilor folosite la plantare. Combaterea bolilor şi dăunătorilor este o lucrare obligatorie deoarece în spaţiile în care se produc răsadurile, se crează condiţii foarte prielnice pentru apariţia şi dezvoltarea germenilor, diferiţilor agenţi patogeni.

Măsuri şi mijloace de combatere a agenţilor patogeni şi a dăunatorilor la răsaduri.

Perioada

Agentul patogen sau dăunatorul Tratamente

aplicate

Concen-traţia(%)

Nr. de

trata-mente

Observaţii

1 2 3 4 5 6Înainte de semănat Ciuperci de

solPrevicur, Benlate 50WP, Metoben

70PU, Topsin M70VP, Derosol

50VP

0,15

0,05

1

Se tratează amestecul de sol cu 50-75 ml suspensie

cu 2-3 zile înainte de semănat.

După semănat-tomate,ardei, vinete, varză,

conopidă, salată

Ciuperci de sol

Previcur, Benlate 50WP, Metoben

70PU, Topsin M70VP, Folpan

50VP

0,15

0,2

2

Se stropeşte patul germinativ cu 20-25

litri de suspensie/100m² semănătură, la

interval de 6-7 zile.Tratamente foliare pentru combaterea

bolilor :tomate, vinete

Patarea brună

Septorioză

Dithane M45WP Novozir

MN80WPPolyram DF

Topsin M70WPDerosol 50WP

0,2

0,5

1-2

1

Tratamente foliare preventive la interval

de 7-10 zile.

Tratamente foliare pentru combaterea bolilor pentru ardei Făinarea

Topas 100ECKumulus DF

Afugan 30 EC0,3 2

Tratamente foliare la semnalarea atacului.

Tratamente foliare pentru combaterea bolilor la:castraveţi

, pepeni galbeni

Mana

Pătare unghiulară

Previcur 607SLDitane M45WP

Ripost MWPSancozeb 89WPVondozeb 80WP

0,2 2-3Tratamente foliare

preventive la interval de 7-10 zile.

Făinarea Afugan 30ECSystane 12EKumulus DF

0,130,030,3

1-2Tratamente foliare la semnalarea atacului.

Tratamente Ditane M45WP

21

foliare pentru combaterea

bolilor la :varză-conopidă

Mana Novozir MN80WPRidomil Gold MZ68

Sandofan M8WPVondozeb 80WP

0,2 2-3 Tratamente preventive la interval de 7-10 zile.

Tratamente foliare pentru combaterea

bolilor la salata

Mana

Putregaiul cenusiu

Ditane M45WP Novozir MN80WP

Sumilex 50WPRovral 50WP

0,2

0,1

1

1-2

Tratamente preventive la interval de 7-10 zile.

Tratamente pt. combaterea

dăunatorilor la :tomate, ardei,

vinete, castraveţi,

varză, salată

Coropişniţa Mesurol 4GSintogrill 5GGryllosin 5G

3-6 kg/ha30 kg/ha 1

Se distribuie pe sol şi se incorporează la 2-3

cm adâncime.


dăunatorilor la : tomate, ardei,

vinete, castraveţi,

varză, salată

Diverşi dăunatori,

afide

Sinoratox 35CEActellic 50ECDiazol 60EC

Confidor 20SLChess 25WP

Actara 25WG

0,15

0,040,040,02

1-2 Tratamente foliare la semnalarea atacului.


dăunatorilor la : ardei, vinete,

castraveţi.

Păianjenul roşu

Păianjenul lat

Demitan 20SCSanmite 20WPTorque 55SC

Neoron 500ECOmite 57EC

0,5

0,080,1



dăunatorilor la : tomate, ardei,

vinete,castraveţi

Musculiţa albă

Metomex 90SPLannate 90WSConfidor 20SPMospilan 20SPActara 25WG

0,050,075

0,04



dăunatorilor la : tomate,

castraveţi, salată

Limaxul cenuşiu

Mesurol 4GOptimol 4G

3-6kg/ha15kg/ha 1

Se distribuie pe sol fară încorporare de

regulă, seara.

3. Combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor din culturile legumicole

22

Apariţia şi evoluţia atacului agenţilor patogeni la culturile de plante legumicole, în spaţii protejate sunt favorizate de condiţiile de mediu prin cei doi factori importanţi : temperatura şi umiditatea. Cu toate progresele realizate pe linia combaterii biologice a bolilor şi dăunătorilor, ele nu sunt pe deplin satisfăcătoare. Din acest considerent, combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor rămane în continuare, cu toate riscurile legate de poluarea mediului, calea majora de asigurare şi sporire a nivelului producţiilor legumicole. Produsele recomandate pentru combaterea principalilor agenti patogeni şi dăunatori şi modul de administrare al acestora il vom prezenta succint în urmatorul tabel :

Combaterea principalilor agenţi patogeni şi dăunători al plantelor legumicole din spaţii protejate.

Boala produsă Produse avizate pentru

combatere

Concentraţia de aplicare (%)

Timpul de pauză(zile)

1 2 3 4Putregaiul

cenuşiu la salatăSumilex 50WPCalidan 2SC

0,10,15

1421

Mana la castraveţi

Acrobat M2690WP

Aliette 80WPBravo 500SC

Ridomil 45WPPrevicur 607CS

0,20,20,250,40,15

14

21

Pătarea unghiulară a frunzelor de

castraveţi

Champion Dithane M45

Vandozeb Turdacupral

0,30,20,20,5

14

Făinarea cucurbitaceelor

Sulf muiabilKarathane

Kumulus DFRubigan

Topas Bumper Shavit

Merpan

0,40,10,30,030,0250,0150,050,2

4747771414

Mana cepei

Aliette 80WPBravo 500SC

Captadin 50PUDithane M45Folpan 50WP

Ridomil gold MZ

0,30,20,20,20,20,25

14141414217

23

Putregaiul cenuşiu al cepei

Bravo 500SC 0,2 14

Mana salatei

Acrobat MZAlitte 80WPDithane M45

Polyram 80DFRipost M

0,20,20,20,20,2

21

Mana tomatelor

Ridomil plus 48Sandofan C

Curzate ManozRipost M

Acrobat MZ

0,250,250,250,20,2

721212121

Pătarea brună a frunzelor

(alternarioză)

Rovral Dithane M45

Sancozeb Bravo 500

0,050,20,20,2

21141414

Făinarea ardeiului

Tilt BumperTopaz Saprol Shavit

Kumulus DF

0,020,020,0350,1250,050,4

187721214

Ofilirea vinetelor

(verticilioza)

Benlate Topsin MMetoben Bavistin

Tratament în jurul bazei

tulpinei cu sol. 0,05 % - 1

tratament şi 0.1% trat. 2 şi 3

14

Daunatori

Dăunători Culturi atacate

Produse de combatere

Concentraţia (%)

Nr. tratamente

Coropişniţa Toate speciile

Sintogril 5GCounter 5G

Galithion 5G

50 kg/ha40 kg/ha30 kg/ha

111

Limaxul cenuşiu

Salata, castraveţi,

varză, fasole

Mesurol 4GMetaldehidă 5G

3-6 kg/ha30 kg/ha

11

Păianjenul roşu comun

Vinete, castraveţi,

fasole, ardei

Neoron 500ECOmite 570 EWNissorun 10WPFlumite 20SP

0,080,10,040,04

2

Păduchele cenuşiu al

verzei

Varză, conopidă, mazăre, ardei, salată, fasole

Sinoratox 35ECDiazol 60ECSumi-Alpha

2,5ECFastac 10EC

Mospilan 20SC

0,150,150,03

0,020,0125

1-3

Tripsul comun

Ceapă, castraveţi,

Diazol 60ECMospilan 20SC

0,20,04 2

24

vinete Supersect 10EC 0,03

Gărgariţa fasolei

Fasole Carbetox 37ECSupersect 10EC

Fastac 10EC

0,40,030,03

2-3

Gândacul din Colorado

Vinete, tomate

Victenon 50VPSupersect 10EC

Fastac 10ECDecis 2,5EC

0,050,030,020,05

1-3

Buha verzeiVarză,

conopidă, ridichi

Dimilin 25 VP 0,05 1-3

Omida fructelor

Tomate, ardei, fasole

Sinoratox 35ECDiazol 60ECDecis 2,5EC

0,150,150,05

1-3

Fluturele alb al verzei

Varză, conopidă,

ridichi

Sumi-alpa 2,5EC

Fastac 10EC

0,03

0,021-3

Musca minieră

Castraveţi, tomate, vinete

Trigard 75WP

Vertimec 1,8 EC

0,02

0,092-4

Musca cepei ceapă Diayol 60ECSinoratox 35EC

0,150,15

22

4. Înfiinţarea culturilor

25

Înfiinţarea culturilor legumicole în sere-solarii, reprezintă o etapă tehnologică de mare importanţă, pentru obţinerea unor producţii ridicate şi constante.

Producerea răsadurilor o vom analiza într-o tehnologie aparte specifică fiecarei specii.

Plantarea se realizează manual, cu plantatorul având grija ca, coletul să rămână mai sus cu 1-2 cm faţă de nivelul solului.

Scheme şi distanţe de plantare în sere – solarii pentru principalele specii legumicole

Specia Ciclul de cultură

Nr. randuri pe travee

Scheme si distanţe(cm) Nr. plante/ha

(mii)Tomate Ciclul I 4 (40/80/80/80/40) x 40-45

sau(35/90/70/90/35)x 40-45

28 - 31

3(40/120/120/40) x 35-40 24 - 31Ciclul II 4

Ardei Toate ciclurile

3 (60/100/100/60) x 40 sau(50/110/110/50) x 40

24

4 (40/80/80/80/40) x 40-50 25Vinete Toate

ciclurile3 (50/110/110/50) x 40 18 – 24

Castraveţi Toate ciclurile

2 (60/200/60) x 40-50 sau(60/200/60) x 40-50

18 - 24

Scheme de înfiinţare a culturilor legumicole în sere – solarii

40 cm 80 cm 80 cm 80 cm 40 cm320 cm

a)

35 cm 90 cm 70 cm 90 cm 35 cm320 cm

b)

50 cm 110 cm 110 cm 50 cm320 cm

60 cm 100 cm 100 cm 60 cm

c)

60 cm 200 cm 60 cm

50 cm 220 cm 50 cm

26

320 cm

d)

Datele tehnice privitoare la schemele de înfiinţare a culturilor legumicole sunt prezentate astfel :

- a) şi b) pentru cultura de tomate ;- c) pentru ardei gras şi vinete ;- d) pentru castraveţi ;

5. Lucrări de întreţinere a culturilor

Pentru asigurarea condiţiilor necesare, creşterii şi dezvoltării plantelor, la culturile efectuate în sere – solarii se execută o serie de lucrări de întreţinere care trebuiesc aplicate la timp şi corect.

Dirijarea factorilor de mediu

Lumina. Nivelul optim al acestui factor pentru plantele legumicole este de 8000 – 12000 lucşi.

Temperatura. Este un factor determinant în metabolismul plantelor, se dirijeaza în funcţie de specie, soi, fază de vegetaţie şi ceilalţi factori de mediu.

Umiditatea. Aceasta trebuie corelată cu ceilalţi factori de mediu ea realizându-se prin diferite practici existente (cu furtunul, prin aspersiune, prin picurare), corespunzător valorilor cerute atât în sol cât şi în atmosferă.

Aerisirea. Aceasta urmează a dirija regimul de gaze din spaţiile de cultură şi în acelaşi timp se elimină excesul de umiditate şi se reglează temperatura.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor. Este o lucrare de mare importanţă pentru culturile de sere – solarii, datorită condiţiilor specifice care favorizează atacurile de boli şi dăunatori. O atenţie deosebită trebuie acordată în principal măsurilor preventive cât şi a celor curative.

Lucrări speciale de întreţinere a culturilor

27

Instalarea sistemului de susţinere şi palisare a plantelor. Aceasta se aplică la speciile cu creştere nedeterminată (tomate, castraveţi, fasole urcătoare, pepeni galbeni), care nu se pot menţine în poziţie verticală, precum şi la specii cu vigoare mare (ardei şi vinete), ce necesită un mod special de dirijare, lăsându-se mai multe ramificaţii pe plantă. Susţinerea se face cu sfori de aţă pescarească, bunbac sau fibre sintetice, care rezistă la umiditate şi actiunea substanţelor chimice.

Mulcirea solului. Are drept scop de a menţine un sol afânat şi de a reduce pierderile de apă prin evaporare, precum şi asigurarea unei fertilizări faziale printr-un aport suplimentar de elemente nutritive. La tomate lucrarea se aplică la 50-60 zile de la plantare, folosindu-se un amestec de turbă şi mraniţă, paie de grâu sau secară într-un strat gros de 5-6 cm. La castraveţi şi pepeni galbeni se recomandă 1-2 mulciri cu gunoi de grajd proaspăt în cantitate de 100-150 tone/ha, sau amestec de turbă cu gunoi 50+50 tone/ha.

Dirijarea creşterii şi fructificării plantelor prin tăieri (lucrări în verde). Este o grupa de lucrări speciale care au drept scop dirijarea creşterii şi fructificării, pe de o parte şi asigurarea unor condiţii mult superioare de microclimat, pe de altă parte.

Copilitul. Se aplică la tomate, ardei, vinete însă în mod diferenţiat : la tomate pentru toate ciclurile de cultură aplicandu-se în general copilitul radical, la ardei şi vinete se efectueaza copilitul parţial, lăsându-se pe plantă 2-4 lăstari principali(braţe), în funcţie de vigoarea plantelor.

Cârnitul, se aplică la toate ciclurile de cultură în funcţie de momentul stabilit pentru defrişarea acestora (la tomate se realizează după un numar de 5 – 12 inflorescenţe sau cu 50 – 60 zile mai devreme de data stabilită pentru defrişare, iar la ardei şi vinete cu 40-45 zile mai devreme).

Ciupitul, se aplică la culturile de castraveţi, pepeni galbeni şi fasole verde cu scopul dirijarii fructificării şi favorizării apariţiei lăstarilor secundari.

Defolierea, constă în îndepartarea frunzelor îmbatranite, îngalbenite sau bolnave de la baza plantelor fară a depăşi nivelul de recoltare. La tomate această lucrare începe înainte intrării în pârgă a fructelor din prima inflorescenţă fară a înlătura mai mult de 3 frunze săptamanal. La vinete se pot îndeparta frunzele şi din dreptul florilor favorizând o mai bună iluminare, o dată cu aceasta se îndepartează şi lăstarii sterili, lucrarea aplicandu-se identic şi la ardei.

Îndepartarea unor butoni florali şi fructe, se efectuează la ardei cu primul buton floral pentru a stimula creşterea vegetativă.

28

La tomate se poate practica şi cizelarea ciorchinilor, prin indepartarea fructelor mici, având un efect favorabil asupra dimensiunii şi maturării acestora.

Polenizarea suplimentară, este o măsură fizică prin care se urmareşte punerea în mişcare a unei cantitaţi mai mari de polen pe plantă, în condiţii de umiditate ridicată şi o aerisire mai redusă în sere şi solarii. Se aplică la : tomate, ardei, vinete şi pepeni galbeni în lunile de iarna.

Prezentăm în continuare devizele tehnologice şi costurile pentru realizarea culturilor în sere tehnologice şi în solarii amenajate din resurse proprii, confecţionate de producători din material lemnos, confecţii metalice precum şi veniturile ce se pot realiza de pe un modul de 1000 m², investiţie ce justifică înfiinţarea exploataţiei de acest gen astfel:

- pentru un modul seră de 1000 m²

29

I. DEVIZ TEHNOLOGIC – ARDEI SERĂPRODUCŢIE DE RĂSAD

Nr.crt

Denumirea lucrării

U/M Volumul lucrării

Lucrari mecanizate Lucrari manuale Materii prime si materialeTotal

costuri-lei-

Maşina agricola

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cant.totală

Prêţunit

lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Amestec

pământto 1 Motocultor + remorc 4 4 16 76,00 92,00

- mraniţa 30% to 0,3 Mranita to 0,3 50,00 15,00

- turbă 30% to 0,3 Turba to 0,3 130,00 39,00- ţelină 30% to 0,3 Telina to 0,3 50,00 15,00- nisip 10% to 0,1 Nisip to 0,1 70,00 7,00

2. Dezinfectat amestec

m.p. 35 Motocultor+pompa 1 4 4 Previcur 0,2%

litri 0,03 180,00 5,4 9,4

3. Pregătit ghivece

buc. 2500 3 40 120 Ghivece buc. 2500 0,05 125,00 245,00

4. Semănat în ghivece

buc. 2500 2 40 80 Samanta buc. 2500 0,15 375,00 455,00

5. Udat răsad 3 ori

m.c. 1,5 Apa m.c. 1,5 2,00 3,00 3,00

6. Tratament fitosanitar

m.p. 35 Motocultor+pompa 4 4 16 Captan 0,2%

Kg 0,06 30,00 1,8 17,8

Cropmax 0,2%

litri 0,04 100,00 4,4 4,4

Total 36 300 590,6 826,6

1. Total cheltuieli pentru producerea răsadului : 826,62. Fire răsad : 2500 bucati3. Preţ/fir răsad : 0,33 lei/fir4. Samanţă de ardei gras : 0,05 – 0,06 kg5. Insecto – fungicidele din oferta firmei S.C. Alcedo6. Utilajele din dotare

30

I. DEVIZ TEHNOLOGIC – TOMATE SERĂPRODUCŢIE DE RĂSAD

Nr.crt

Denumirea lucararii

U/M Volumul lucrarii


costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cant.totală

Preţunit

lei/UM

TotalChelt.

-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Amestec

pământto 1 Motocultor + remorc 3 4 12 76,00 88,00

- mraniţa 30%

to 0,3 Mranita to 0,3 50,00 15,00 -

- turbă 30% to 0,3 Turba to 0,3 130,00 39,00 -- ţelină 30% to 0,3 Telina to 0,3 50,00 15,00 -- nisip 10% to 0,1 Nisip to 0,1 70,00 7,00 -

2. Transport amestec 3 km

to/km 3 Motocultor + remorc 1 4 4 4,00

3. Pregatit ghivece

buc. 2800 3 40 120 Ghivece buc. 2800 0,05 140,00 260,00


m.p. 15 Motocultor+pompa 1 4 4 Previcur 0,2%

litri 0,02 180,00 3,6 7,6

5. Semanat în ghivece

buc. 2800 2 40 80 Samanta Alretta

buc. 2800 0,35 980,00 1060,00

6. Udat răsad 3 ori

m.c. 0,8 Apa m.c. 0,8 2,00 1,6 1,6

7. Tratament fitosanitar

m.p. 15 Motocultor+pompa 2 4 8 Captan 0,2%

kg 0,03 30,00 0,9 8,9

Cropmax 0,2%

litri 0,02 110,00 2,2 2,2

Total 200 1204,3 1432,3

1. Total cheltuieli pentru producerea răsadului : 1432,32. Fire rasăd : 2800 bucati3. Preţ/fir răsad : 0,51 lei/fir4. Sămanţă tomate : 0,06 kg5. Insecto – fungicidele din oferta firmei S.C. Alcedo6. Utilajele din dotare

II. DEVIZ TEHNOLOGIC- TOMATE SERĂ – CICLUL I - ANUL I Total producţie – 10 toneSUPRAFAŢA - 1000 m.p. Preţ vanzare - 6 lei/kg

31

Nr.Crt.

Denumirea lucrarii

U/M Volumullucrarii

Lucrari mecanizate Lucrari manuale Materii prime si materiale Totalcosturi

-lei-Masinaagricolă

Oremecaniz

Consum benzină

-litri-

Tariflei/UM

Total chelt-lei-

ZO Tariflei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cantitateatotală

Preţ unit lei//UM

Total cheltuieli

-lei-0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Fertilizare chimică to 0,1 1 40 40 Complex

15.15Kg 100 2,2 220,00 260,00

2. Fertilizare organică to 2 Motocultor+remorca 4 4 32 1 40 40 Mranita to 2 10 20,00 92,003. Arat mp 1005 Motocultor+plug 7 4 28 28,004. Dezinfecţie sol+sera mp 1005 Motocultor+pompa 2 4 8 Previcur

0,2%litri 0,1 180,00 18.0 26,00

Cruiser0,2% kg 0,1 100,00 10,00 10,005. Afânat +nivelat mp 1005 Motocultor+freza 4 4 16 16,006. Deschis rigole mp 1005 Motocultor+rarita 3 4 12 12,007. Marcat loc plantare fire 2800 1 40 40 40,008. Manipulat şi

distribuit răsadfire 2800 2 40 80 80,00

9. Irigare pe rigole mc 25 Apa mc 25 3 75,00 75,0010. Plantat răsad fire 2800 5 40 200 Rasad fire 2800 0,51 1428,00 1628,0011. Completat goluri fire 200 1 40 40 40,0012. Tratament fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8 Atonic0,05% litri 0,005 130,00 0,65 8,65

Manoxin0,5 litri 0,05 50,00 2,5 2,513. Prăşit+afânat manual mp 1000 2 40 80 80,0014. Palisat fire 2800 5 40 200 Sfoara kg 4 40,00 160,00 360,0015. Tratament fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8 Topsin 0,1% kg 0,005 50,00 2,5 10,5

Folpan80 0,15%

kg 0,08 35,00 2,8 2,8

16. Irigare prin picurare mc 6 Apa mc 6 2,00 12 12,0017. Tratament fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8 Shavit0,20% kg 0,04 45,00 1,8 9,818. Fertirigare mp 7 Apa mc 7 2,00 14,00 14,00

F 141 litri 2 26,00 52,00 52,0019. Prăşit manual mp 1000 2 40 80 80,0020. Tratament fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8 Bravo 0,2% litri 0,05 60,00 3,00 11,00

Carbendazim litri 0,025 50,00 1,5 2,521. Irigare picurare mc 9 Apa mc 9 2,00 18,00 18,0022. Copilit 1+2 fire 2800 5 40 200 200,0023. Tratament fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8 Ridomil0,25 kg 0,01 85,00 8,5 16,5

Topsin0,1% kg 0,02 50,00 10 10,00Cropmax0,20 litri 0,05 110,00 5,5 5,5

24. Cârnit fire 2800 2 40 80 80,0025. Tratament fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8 Sumilex 0,1 litri 0,2 150,00 30 38,00

Calipso0,02% litri 0,01 550,00 5,5 5,526. Irigare picurare mc 10 Apa mc 10 2,00 20 20,0027. Tratament fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8 Omite 0,10% litri 0,06 75,00 4,5 12,5

Curzate0,25 kg 0,15 88,00 13,2 13,228. Recoltat manual to 10 8 40 320 320,0029. Transport 40 4 160 160,00

Total 312 1400 2139,95 3851,00

II. DEVIZ TEHNOLOGIC- TOMATE SERĂ – CICLUL II - ANUL I Total productţie – 18 toneSUPRAFAŢA - 1000 m.p. Pret vanzare - 4 lei/kg

Nr. Denumirea U/M Volumul Lucrări mecanizate Lucrări manuale Materii prime si materiale

32

Crt. lucrarii lucrarii Totalcosturi

-lei-

Masinaagricolă

OreMecaniz.

Consum benzină

-litri-

Tariflei/UM

Total chelt

-lei-

ZO Tariflei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cantit.totală

Preţ unit

lei//UM

Total cheltuieli

-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Transp. pamânt fertil to 2352. -ţelină to 65 U650+RM2 Terti 500,00 500,003. -mraniţă to 35 U650+RM2 Terti Mranita to 35 50,00 1750,00 1750,004. -nisip to 15 Autobasculanta Nisip to 15 70,00 1050,00 1050,005. Înc+desc pamânt to 115 Ifron Terti 250,00 250,006. Transp amestec seră to 115 Motocultor+remorca 40 4 160,00 5 40 200,00 360,007. Nivel. amestec în seră mp 1000 Motocultor+freza 8 4 32,00 1 40 40,00 72,008. Dezinf. amestec în seră mp 1000 Motoculto+ pompa 2 4 8,00 Previcur0,2% litri 0,04 180,00 7,2 15,2

Cruiser0,2% kg 0,04 100,00 4,00 4,009. Deschis rigole mp 1000 Motocultor+rarita 4 4 16,00 16,0010. Marcat teren mp 1000 0,5 40 10,00 10,0011. Distribuit răsad fire 2800 1 40 40,00 40,012. Irigare pe rigole Mc 20 0,5 40 20,00 Apa mc 20 2,00 40,00 60,0013. Plantat manual fire 2800 5 40 200,00 Rasad fire 2800 0,51 1428,00 1628,0014. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Atonic litri 0,01 130,00 2,00 10,00

ManoxinF0,25%

kg 0,05 50,00 2,5 2,5

15. Completat goluri fire 300 1 40 40,00 40,0016. Irigare-picurare mc 2 Apa mc 2 2,00 4,00 4,0017. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Topsin0,1% kg 0,03 50,00 15,00 23,00

Folpan80-0,15 kg 0,04 35,00 1,4 1,418. Palisat fire 2800 5 40 200,00 Sfoara kg 4 40,00 160,00 360,0019. Prăsit+afănat mp 1000 2 40 80,00 80,0020. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Shavit 0,20% kg 0,04 45,00 18,00 26,0021. Irigare-picurare mc 5 Apa mc 5 2,00 10,00 10,0022. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Bravo 0,2% litri 0,06 60,00 36,00 44,00

Carbendazin litri 0,03 50,00 1,5 1,523. Praşit+afân. manual mp 1000 2 40 80,00 80,0024. Irigare-picurare mc 7 Apa mc 7 2,00 14,00 14,0025. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Ridomil0,25 kg 0,01 85,00 8,5 16,5

Topsin0,10% kg 0,05 50,00 2,5 2,5Cropmax0,20 litri 0,1 110,00 11,00 11,00

26. Irigare-picurare mc 15 Apa mc 15 2,00 30,00 30,0027. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Sumilex0,10 litri 0,04 150,00 6,00 14,00

Calipso0,02% litri 0,08 550,00 44,00 44,00Ethrel0,25% litri 0,1 500,00 50,00 50,00

28. Cârnit fire 2800 2 40 80,00 80,0029. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Omite0,10% litri 0,08 75,00 6,00 14,00

Curzate0,25 kg 0,15 88,00 13,2 13,230. Copilit 1+2 fire 2800 5 40 200,00 200,00

31. Irigare-picurare mc 15 Apa mc 15 2,00 30,00 30,00 32. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Dithane0,20% kg 0,15 25,00 3,8 11,8 33. Recolt.20cules/900kg to 10 15 40 600,00 600,00 34. Transport 50 4 200,00 200,00

Total 1230,00 1790,00 4748,6 7768,6

II. DEVIZ TEHNOLOGIC – ARDEI SERĂ – CICLUL I ANUL I PRODUCŢIA 5 TONESUPRAFAŢA – 1000 mp PREŢ VANZARE 9 LEI/Kg

33

Nr.crt

Denumirea lucrării


Lucrări mecanizate Lucrări manuale Materii prime si materialeTotal

costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M

Cant.totală

Prêtunit

lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

1. Fertiliz. chimică kg 100 0,5 40 20,00 Ingr.15.15.15 kg 100 2,2 220,00 240,00

2. Fertil. organică to 1 Motocultor+remorca 2 4 8,00 1 40 40,00 Mranita to 1 50,00 50,00 98,003. Arat mp 1000 Motocultor+plug 7 4 28,00 28,004. Dezinfecţie sol şi

serămp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Previcur0,2% litri 0,08 180,00 14,4 22,4

Cruiser0,2% litri 0,08 100,00 8,00 8,00

5. Afânat+nivelat mp 1000 Motocultor+freza 4 4 16,00 16,00

6. Deschis rigole mp 1000 Motocultor+rarita 3 4 12,00 12,00

7. Marcat loc plantare

1 40 40,00 40,00

8. Manipul.+distribuit răsad

fire 2400 1 40 40,00 40,00

9. Irigare prin rigole mc 25 Apa mc 25 2,00 50,00 50,0010. Plantat rasad fire 2400 5 40 200,00 Rasad fire 2400 0,33 792,00 992,00

11. Completat goluri fire 200 1 40 40,00 40,00

12. Irigare-picurare mc 3 Apa mc 3 2,00 6,00 6,00

13. Tratam fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Previcur0,35% litri 0,08 180,00 14,4 22,4

14. Prăşit+afânat mp 1000 2 40 80,00 80,00


16. Palisat fire 2400 3 40 120,00 Sfoara kg 3 40,00 120,00 240,00

17. Tratam fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Systhane0,03% litri 0,02 56,00 1,1 9,1

Dithane0,20% litri 0,1 25,00 2,5 2,5

Actelic0,05% litri 0,05 150,00 7,5 7,5

18. Irigare+fertilizare mc 8 Apa mc 8 2,00 1,6 1,6

F141 litri 1,5 26,00 39,00 39,00

19. Ciupit fire 2400 2 40 80,00 80,00


21. Tratam fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Bumper0,2% litri 0,1 125,00 12,5 20,5

Demitan0,05% litri 0,03 257,00 7,7 7,7

22. Irigare-picurare mc 10 apa mc 10 2,00 20,00 20,00

23. Recoltat250kg/zi 20 40 800,00 800,00

24. Transport recoltă 40 4 160,00 160,00

Total 256,00 1460,00 1394,7 3100,7

II. DEVIZ TEHNOLOGIC- ARDEI SERĂ – CICLUL II - ANUL I PRODUCŢIE – 10 TONESUPRAFAŢA - 1000 m.p. PREŢ VANZARE – 5 LEI/Kg

34

Nr.Crt.

Denumirea lucrării

U/M Volumullucrarii

Lucrări mecanizate Lucrări manuale Materii prime şi materiale Totalcosturi

-lei-Masina agricolă

Ore Mecaniz.

Consum benzina

-litri-

Tariflei/UM

Total chelt-lei-

ZO Tariflei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cantit.totală

Prêt unit lei//UM

Total cheltuieli

-lei-0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Transp. pământ to

-ţelină şi pământ frunze

to 60 U650+RM2 Terti 500,00 500,00

-mraniţă to 30 U650+RM2 Terti Mranita to 30 50,00 1500,00 1500,00-nisip to 15 Autobasculanta Nisip to 15 70,00 1050,00 1050,00

2. Inc+desc pământ to 105 Ifron Terti 500,00 500,003. Transp amestec seră to 105 Motocultor+remorca 50 4 200,00 6 40 240,00 440,004. Nivel. amestec în seră mp 1000 Motocultor+freza 7 4 28,00 1 40 40,00 68,005. Dezinf. amestec în seră mp 1000 Motoculto+ pompa 2 4 8,00 Previcur0,2% litri 0,04 180,00 7,2 15,2

Cruiser0,2% kg 0,04 100,00 4,00 4,006. Deschis rigole mp 1000 Motocultor+rarita 3 4 12,00 12,007. Marcat teren mp 1000 0,5 40 20,00 20,008. Distribuit răsad fire 1000 1 40 40,00 40,009. Irigare pe rigole mc 20 0,5 40 20,00 Apa mc 20 1,5 30,00 50,0010. Plantat manual fire 2400 4 40 160,00 Rasad fire 2400 0,33 792,00 952,0011. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Previcur0,2% litri 0,07 180,00 12,6 20,612. Completat goluri fire 200 1 40 40,00 40,0013. Afânat+praşit+mărunţi mp 1000 2 40 80,00 80,0014. Irigare-picurare mc 2 Apa mc 2 1,5 3,00 3,0015. Palisat fire 2400 4 40 160,00 Sfoara kg 3 40,00 120,00 280,0016. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Ridomil0,25

%kg 0,075 85,00 6,5 14,5

Confidor0,02 kg 0,006 96,4 0,6 0,6Cropmax0,2 kg 0,06 110 6,6 6,6

17. Irigare picurare 2 ori mc 5 Apa mc 5 1,5 7,5 7,518. Afânat+prăşit manual mp 1000 2 40 80,00 80,0019. Irigare picurare 2 ori mc 9 Apa mc 9 1,5 12,00 12,0020. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Systhane0,03

%litri 0,015 56,00 0,9 8,9

Dithane0,2% litri 0,1 25,00 2,5 2,5Actelic0,05% litri 0,025 150,00 3,7 3,7

21. Ciupit fire 2400 1 40 40,00 40,0022. Irigare picurare 2 ori mc 10 Apa mc 10 1,5 15,00 15,0023. Tratam. Fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Bumper0,2% litri 0,1 125,00 12,5 20,5

Demitan0,05%

litri 0,025 257,00 6,4 6,4

24. Irigare picurare 2 ori mc 12 1 40 40,00 Apa mc 12 1,5 18,00 58,0025. Recoltat zilnic-50

culesurikg 200/zi 10 40 400,00 400,00

26. Transport 70 4 280,00 280,00Total 1560,00 1360,00 3611,00 6531,00

III. DEVIZ TEHNOLOGIC – SALATĂ PRODUCŢIA – 500Kg

35

CULTURA INTERCALATĂ PREŢ DE VÂNZARE – 3 LEI/Kg

Nr.crt

Denumirea lucrării


Lucrări mecanizate Lucrări manuale Materii prime şi materialeTotal

costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cant.totală

Preţunit

lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Afânat+prăşit mp 300 1 40 40,00 40,002. Semănat mp 300 0,5 40 20,00 Samanta

monakg 0,6 100,00 60,00 80,00

3. Irigat din 2-2 zile mc 5 Apa mc 6 2,00 12,00 12,004. Rărit+plivit mp 300 2 40 80,00 80,005. Prăşit mp 300 1 40 40,00 40,006. Recoltat zilnic mp 300 3 40 120,00 120,007. Transport kg 8 4 32,00 32,00

Total 32,00 300,00 72,00 404

III. DEVIZ TEHNOLOGIC – CEAPĂ PRODUCŢIA – 500KgCULTURĂ INTERCALATĂ PREŢ DE VANZARE – 5 LEI/Kg

Nr.crt

Denumirea lucrării



costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cant.totală

Preţunit

lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Afânat+prăşit mp 400 2 40 80,00 80,002. Plantat mp 400 10 40 400,00 Arpacic kg 52 8,00 416,00 816,003. Irigat mc 20 Apa mc 20 2,00 40,00 40,004. Tratam.

fitosanitarmp 400 Motocultor+pompa 4 4 16,00 Bravo0,2% litri 0,8 60,00 4,8 20,8

5. Prăşit+plivit mp 400 2 40 80,00 80,006. Recoltat kg 2000 8 40 320,00 320,00

Total 16,00 880,00 460,8 1356,00

III. DEVIZ TEHNOLOGIC – RIDICHII LUNA PRODUCŢIA – 400Kg

36

CULTURĂ INTERCALATĂ PREŢ DE VANZARE – 4 LEI/Kg

Nr.crt

Denumirea lucrării


Lucrări mecanizate Lucrări manuale Materii prime şi materialeTotal

costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cant.totala

Preţunit

lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Afânat+prăşit mp 240 1 40 40,00 40,002. Semanat mp 240 0,5 40 20,00 Samanta

Redokg 1,2 100,00 120,00 140

3. Irigat din 3-3 zile mc 7 Apa mc 7 2,00 14,00 14,004. Rărit+plivit mp 240 1 40 40,00 40,005. Recoltat kg 400 2 40 80,00 80,006. Transport 8 4 32,00 32,00

Total 32,00 180,00 134,00 346,00

III. DEVIZ TEHNOLOGIC – RIDICHII LUNA PRODUCŢIA – 480KgCULTURĂ INTERCALATĂ PREŢ DE VANZARE – 3 LEI/Kg

Nr.crt

Denumirea lucrării



costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cant.totală-lei-

Preţunit

Lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Afânat+prăşit mp 240 1 40 40,00 40,002. Semănat mp 240 0,5 40 20,00 Samanta

Redokg 1,2 100,00 120,00 140

3. Irigat din 3-3 zile mc 7 Apa mc 7 2,00 14,00 14,004. Rarit+plivit mp 240 1 40 40,00 40,005. Recoltat kg 480 2 40 80,00 80,006. Transport 8 4 32,00 32,00

Total 32,00 180,00 134,00 346,00

I. DEVIZ TEHNOLOGIC – VINETE PRODUCŢIE DE RĂSAD

37

Nr.crt

Denumirea lucrării

Perioada

U/M Vol. lucrarii


costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cant.totală

Preţunit

lei/UM

TotalChelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

1. Amestec pământ

Martie

to 1

-mraniţă 30% to 0,3 0,3 40 12,00 Mranita to 0,3 50,00 15,00 27,00-turbă 30% to 0,3 0,3 40 12,00 Turba to 0,3 130,00 39,00 51,00

-ţelină 30% to 0,3 0,3 40 12,00 Telina to 0,3 50,00 15,00 27,00

-nisip 10% to 0,1 6 4 24,00 0,1 40 4,00 Nisip to 0,1 70,00 7,00 35,002. Amenajare

solarto 2 40 80,00 Folie kg 27 30,00 810,00 890,00

3. Incalzire solar to 3 40 120,00 Lemne to 1,5 200,00 300,00 420,004. Transport

amestecto 1 6 4 24,00 1 40 40,00 64,00


mp 12 2 4 8,00 0,1 40 4,00 Previcur0,2% litri 0,02 180,00 3,6 15,6

6. Semănat pat nutritiv

mp 200 1 40 40,00 Samanta P.Corb

kg 0,8 250,00 200,00 240,00

7. Udat rasad 3 ori mc 0,5 40 Apa mc 0,5 2,00 1,00 1,008. Tratam.

fitosanitarmp 12 2 4 8,00 1 40 40,00 Captan 0,2% kg 0,02 30,00 0,6 48,6

Cropmax0,2 litri 0,01 110,00 1,1 1,19. Plivit de 2 ori mp 400 2 40 80,00 80,0010. Repicat buc 31000 4 40 160,00 160,00

Total 64,00 604,00 1392,00 2060,3

1. Total cheltuieli pentru producerea răsadului – 2060,3 lei2. Fire răsad - 30000 bucaţi3. Preţ/ fir răsad – 0,068 lei/fir4. Soiul de vinete Pana Corbului5. Insecto – fungicidele din oferta firmei S.C. Alcedo6. Amestecul de pământ se face manual, repicatul se realizează în solarul existent

38

DEVIZ TEHNOLOGIC – PEPENE VERDE PRODUCŢIA – 40 toSUPRAFAŢA – 1 ha PREŢ DE PRODUCŢIE – 1563,5/to

Nr.crt

Denumirea lucrării



costuri-lei-

Masina agricolă Ore mecanizate

Lucrari cu

tertii

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material


Preţunit

Lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Fertilizare

chimicăha 1 U650+MA1,5 70 70,00 ]ngrasaminte

complexekg 300 2,2 660,00 730,00

2. Arat ha 1 U650+PP3X30 230 230,00 230,003. Discuit 2 ori ha 2 U650+GD3,5 220 220,00 220,004. Semănat ha 1 U650+SPC6(8) 110 110,00 Samanta kg 5 300,00 1500,00 1610,005. Prăşit

-mecanic 2 ori ha 2 U650+CPU 200 200,00 200,00-manual 2 ori ha 2 7 40 280,00 280,00

6. Irigat 3 ori ha 3 3 40 120,00 Apa mc 900 2,00 1800,00 1920,007. Fertilizare

chimicăha 1 1 50 50,00 Azotat de

potasiukg 100 1,5 150,00 200,00

8. Combatere boli şi dăunători

ha 2 U445+MPSP 200,00 Topsin 0,1%Calipso 0,02%

Kgkg

10,5

50,00227,00

50,00114,00

50,00314,00

9. Recoltat to 40 U650+RM2 200 200,00 12 30 300,00 500,00Total 1230,00 7500,00 4274,00 6254,00

39

I. DEVIZ TEHNOLOGIC – CASTRAVEŢI SERĂ PRODUCŢIE DE RĂSAD

Nr.crt

Denumirea lucrării



costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material


Preţunit

Lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Amestec pământ to 1 Motocultor+remorcă 4 4 16,00 76,00 92,00

-mraniţă 30% to 0,3 Mranita to 0,3 50,00 15,00 15,00-turbă 30% to 0,3 Turba to 0,3 130,00 39,00 39,00-ţelină 30% to 0,3 Telina to 0,3 50,00 15,00 15,00-nisip 10% to 0,1 Nisip to 0,1 70,00 7,00 7,00


mp 35 Motocultor+pompă 1 4 4,00 Previcur 0,2%

litri 0,03 180,00 5,4 9,4

3. Pregătit ghivece buc 2200 3 40 120,00 Ghivece buc 2200 0,05 110,00 230,004. Semănat în

ghivecebuc 2200 2 40 80,00 Samanta buc 2200 0,15 330,00 410,00

5. Udat răsad 3 ori mc 1,5 Apa mc 1,5 2,00 3,00 3,006. Tratament

fitosanitarmc 35 Motocultor+pompă 4 4 16,00 Captan 0,2% kg 0,06 30,00 1,8 17,8

Cropmax 0,2%

litri 0,04 100,00 4,4 4,4

Total 36,00 200,00 590,6 842,6

1. Total cheltuieli pentru producerea răsadului – 842,62. Fire răsad – 2200 bucaţi3. Preţ/fir răsad - 0,383 lei/fir4. Samanţa de castraveţi – 0,05 – 0,06 kg5. Insecto- fungicide din oferta firmei S.C. Alcedo6. Utilajele din dotare

II. DEVIZ TEHNOLOGIC – CASTRAVEŢI SERĂ – CICLUL I ANUL I PRODUCŢIA 18 TONESUPRAFAŢA – 1000 mp PREŢ VANZARE 5 LEI/Kg

40

Nr.crt

Denumirea lucrării



costuri-lei-

Masina agricolă

Ore mecanizate

Consum benzină

-litri-

Tarif lei/UM

Total cheltuieli

-lei-

ZO Tarif lei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M

Cant.totală

Prêtunit

lei/UM

Totalchelt.-lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

1. Fertiliz. chimică kg 100 0,5 40 20,00 Ingr.15.15.15 kg 100 2,2 220,00 240,00

2. Fertil. organică to 1 Motocultor+remorca 2 4 8,00 1 40 40,00 Mranita to 1 50,00 50,00 98,003. Arat mp 1000 Motocultor+plug 7 4 28,00 28,004. Dezinfecţie sol şi

serămp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Previcur0,2% litri 0,08 180,00 14,4 22,4

Cruiser0,2% litri 0,08 100,00 8,00 8,00

5. Afânat+nivelat mp 1000 Motocultor+freza 4 4 16,00 16,00

6. Deschis rigole mp 1000 Motocultor+rarita 3 4 12,00 12,00

7. Marcat loc plantare

1 40 40,00 40,00

8. Manipul.+distribuit răsad

fire 2200 1 40 40,00 40,00

9. Irigare prin rigole mc 25 Apa mc 25 2,00 50,00 50,0010. Plantat rasad fire 2200 5 40 200,00 Rasad fire 2200 0,383 842,6 1042,6

11. Completat goluri fire 200 1 40 40,00 40,00


13. Tratam fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Previcur0,35% litri 0,08 180,00 14,4 22,4

14. Prăşit+afânat mp 1000 2 40 80,00 80,00


16. Palisat fire 2200 3 40 120,00 Sfoara kg 3 40,00 120,00 240,00

17. Tratam fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Systhane0,03% litri 0,02 56,00 1,1 9,1

Dithane0,20% litri 0,1 25,00 2,5 2,5

Actelic0,05% litri 0,05 150,00 7,5 7,5

18. Irigare+fertilizare mc 8 Apa mc 8 2,00 1,6 1,6

F141 litri 1,5 26,00 39,00 39,00

19. Ciupit fire 2200 2 40 80,00 80,00

20. Defoliere fire 2200 1 40 40,00 40,00


22. Tratam fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Bumper0,2% litri 0,1 125,00 12,5 20,5

Demitan0,05% litri 0,03 257,00 7,7 7,7


24. Recoltat400kg/zi 400 30 30 900,00 900,00

25. Transport recoltă 40 4 160,00 160,00

Total 256,00 1600,00 1445,3 3301,3

II. DEVIZ TEHNOLOGIC- CASTRAVEŢI SERĂ – CICLUL II - ANUL I PRODUCŢIE – 20 TONESUPRAFAŢA - 1000 m.p. PREŢ VANZARE – 5 LEI/Kg

Nr.Crt.

Denumirea lucrării

U/M Volumullucrarii

Lucrări mecanizate Lucrări manuale Materii prime şi materiale Totalcosturi

-lei-Masina agricolă

Ore Mecaniz.

Consum benzina

-litri-

Tariflei/UM

Total chelt-lei-

ZO Tariflei/UM

Total retribuţie

-lei-

Denumire material

U/M Cantit.totală

Prêt unit lei//UM

Total cheltuieli

-lei-

41

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 171. Transp. pământ to

-ţelină şi pământ frunze

to 60 U650+RM2 Terti 500,00 500,00

-mraniţă to 30 U650+RM2 Terti Mranita to 30 50,00 1500,00 1500,00-nisip to 15 Autobasculanta Nisip to 15 70,00 1050,00 1050,00

2. Inc+desc pământ to 105 Ifron Terti 500,00 500,003. Transp amestec seră to 105 Motocultor+remorca 50 4 200,00 6 40 240,00 440,004. Nivel. amestec în seră mp 1000 Motocultor+freza 7 4 28,00 1 40 40,00 68,005. Dezinf. amestec în seră mp 1000 Motoculto+ pompa 2 4 8,00 Previcur0,2% litri 0,04 180,00 7,2 15,2

Cruiser0,2% kg 0,04 100,00 4,00 4,006. Deschis rigole mp 1000 Motocultor+rarita 3 4 12,00 12,007. Marcat teren mp 1000 0,5 40 20,00 20,008. Distribuit răsad fire 1000 1 40 40,00 40,009. Irigare pe rigole mc 20 0,5 40 20,00 Apa mc 20 1,5 30,00 50,0010. Plantat manual fire 2400 4 40 160,00 Rasad fire 2400 0,383 919,2 1079,211. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Previcur0,2% litri 0,07 180,00 12,6 20,612. Completat goluri fire 200 1 40 40,00 40,0013. Afânat+praşit+mărunţi mp 1000 2 40 80,00 80,0014. Irigare-picurare mc 2 Apa mc 2 1,5 3,00 3,0015. Palisat fire 2400 4 40 160,00 Sfoara kg 3 40,00 120,00 280,0016. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Ridomil0,25

%kg 0,075 85,00 6,5 14,5

Confidor0,02 kg 0,006 96,4 0,6 0,6Cropmax0,2 kg 0,06 110 6,6 6,6

17. Irigare picurare 2 ori mc 5 Apa mc 5 1,5 7,5 7,518. Afânat+prăşit manual mp 1000 2 40 80,00 80,0019. Irigare picurare 2 ori mc 9 Apa mc 9 1,5 12,00 12,0020. Tratam. fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Systhane0,03

%litri 0,015 56,00 0,9 8,9

Dithane0,2% litri 0,1 25,00 2,5 2,5Actelic0,05% litri 0,025 150,00 3,7 3,7

21. Ciupit fire 2400 1 40 40,00 40,0022. Irigare picurare 2 ori mc 10 Apa mc 10 1,5 15,00 15,0023. Defoliere fire 2400 1 30 30,00 fire 2400 30,0024. Tratam. Fitosanitar mp 1000 Motocultor+pompa 2 4 8,00 Bumper0,2% litri 0,1 125,00 12,5 20,5

Demitan0,05%

litri 0,025 257,00 6,4 6,4

25. Irigare picurare 2 ori mc 12 1 40 40,00 Apa mc 12 1,5 18,00 58,0026. Recoltat zilnic-50

culesurikg 400/zi 20 30 600,00 600,00

27. Transport 70 4 280,00 280,00Total 1560,00 1590,00 3738,00 6888,2

42

IV. Venituri medii realizate pe modulul de 1000 m² pe an/agricol

Varianta 1.Nr.Crt

Produsul U/M Cantitatea Preţ/unitate Valoarea

1. Tomate kg 10.000 5,00 50.000,002. Castraveţi kg 18.000 4,00 72.000,003. Răsaduri Mii/fire 20.000 0,05 1000,004. Culturi

intercalatekg 980 5,2 5.000,00

5. Total lei 128.000,00


Varianta 2.Nr.Crt


1. Castraveti(ciclul I) kg 15.000 4,00 60.000,00

2. Tomate(ciclul II) kg 15.000 3,00 45.000,003. Răsaduri Mii/fire 20.000 0,05 1000,004. Culturi intercalate kg 980 5,2 5.000,00

5. Total lei 111.000,00


Varianta 3.Nr.Crt


1. Ardei(ciclul I) kg 5.000 6,00 30.000,00

2. Tomate(ciclul II) kg 15.000 3,00 45.000,003. Răsaduri Mii/fire 20.000 0,05 1000,004. Culturi intercalate kg 980 5,2 5.000,00

5. Total lei 81.000,00

43

V. Analiză cost – venituri în varianta tomate seră pe suprafaţă de 1000 m², anul I ciclul I şi II

Nr. crt.

Specificare Lucrări mecanizate

(lei)

Lucrări manuale

(lei)

Materii prime şi

materiale(lei)

Total costuri

(lei)

1. Producere răsad 28,00 200,00 1204,3 1432,3

2. Salată 32,00 300,00 72,00 404,00

3. Ceapă verde 16,00 880,00 460,00 1356,00

4. Ridichii de lună 32,00 180,00 134,00 346,00

5. Tomate ciclul I 312,00 1400,00 2139,00 3851,00

6. Tomate ciclul II 1230,00 1790,00 4748,00 7768,6

7. Amortizare 18750,00

8. Dobânzi bancare16%

7850,00

9. Total cheltuieli 41758,00

10. Venituri nete 128000,00

11. Profit 86242,00

12. Impozit pe profit 13798,00

13. Profit net 27960,00

44

V. Analiză cost – venituri în varianta castraveţi seră pe suprafaţă de 1000 m², anul I ciclul I şi II

Nr. crt.


(lei)

Lucrări manuale

(lei)

Materii prime şi

materiale(lei)

Total costuri

(lei)

1. Producere răsad 36,00 200,00 590,6 826,6

2. Salată 32,00 300,00 72,00 404,00

3. Ceapă verde 16,00 880,00 460,00 1356,00

4. Ridichii de lună 32,00 180,00 134,00 346,00

5. Castraveţi ciclul I 256,00 1600,00 1445,1 3301,1

6. Castraveţi ciclul II 1560,00 1590,00 3738,00 6888,00



8915,7



11. Profit 46361,3


13. Profit net 38943,3

45

V. Analiză cost – venituri în varianta ardei seră pe suprafaţă de 1000 m², anul I ciclul I şi II

Nr. crt.


(lei)

Lucrări manuale

(lei)

Materii prime şi

materiale(lei)

Total costuri

(lei)

1. Producere răsad 36,00 300,00 590,6 926,6

2. Salată 32,00 300,00 72,00 404,00

3. Ceapă verde 16,00 880,00 460,8 1356,8

4. Ridichii de lună 32,00 180,00 134,00 346,00

5. Ardei ciclul I 256,00 1460,00 1394,7 3110,7

6. Ardei ciclul II 1560,00 1360,00 3611,000 6531,00



5028,00



11. Profit 20769,00


13. Profit net 17446,00

46

FUNDAMENTAREA DEVIZELOR DE CHELTUIELI – ANUL 2008

1000 m.p. 1000 m.p. 1000 m.p. 1000 m.p. 1000 m.p. 1000 m.p. 540 m.p.

Tomate ciclul I Castraveţi ciclul I Tomate ciclul II Castraveţi ciclul II Ardei ciclul I Ardei ciclul II Culturi intercalate

INDICATORI U.M. VALOAREA LEI RONA. Valoarea producţiei 1000mp

Productia totală kg 10.000 18.000 18.000 20.000 5.000 10.000 980Chelt.totale(I+II+III) 1000mp 4706,2 3626,3 5511,1 4759,7 3407,4 4363,9 511,4Din care pentru producţia principală

1000mp 4706,2 3626,3 5511,1 4759,7 3407,4 4363,9 511,4

I. CHELT.MATERIALE (1+2+3+4)

1000mp 2798,4 1789,2 3360,6 2858,4 1724,6 2718,5 178,00

1. Chelt cu materii prime şi materiale din care:

1000mp 2119,9 1289,7 1820,6 1102,7 1239,1 975,5 80,00

-Sămanţa şi material săditor 1000mp 1428,00 842,6 1428,00 919,2 792,00 792,00 80,00

-Ingrăşăminte chimice 1000mp 277,5 259,00 61,00 6,6 259,00 6,6 --Pesticide 1000mp 114,4 68,1 171,6 56,9 68,1 56,9 --Alte materiale 1000mp 300,00 120,00 160,00 120,00 120,00 120,00 -

2. Cheltuieli cu lucrările mecanizate

1000mp 340,00 256,00 1230,00 1560,00 256,00 1560,00 64,00

3. Cheltuieli cu irigaţii 1000mp 126,6 105,6 128,00 85,5 105,6 85,5 26,004. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1)

1000mp 211,9 128,9 182,00 110,2 123,9 97,5 8,00

II. Cheltuieli cu forţa de muncă

1000mp 1600,00 1600,00 1790,00 1590,00 1460,00 1360,00 300,00

III. Alte cheltuieli din care: 1000mp 307,8 237,1 360,5 311,3 222,8 285,4 33,4-Cheltuieli generale 4% din I+II

1000mp 175,9 135,5 206,00 177,9 127,3 163,1 19,1

-Asigurări 3%din I+II 1000mp 131,9 101,6 154,5 133,4 95,5 122,3 14,3

Cost de producţie lei/kg 4,7 2,00 3,00 2,3 6,8 4,3 5,2

Preţ de valorificare lei/kg 6,00 5,00 4,00 5,00 9,00 5,00 12,00

47

VI. Analiză cost – venituri în varianta solar pe suprafaţă de 1000 m², anul I ciclul I şi II, realizat din resurse proprii

Nr. crt.


(lei)

Lucrări manuale

(lei)

Materii prime şi

materiale(lei)

Total costuri

(lei)

1. Producere răsad 36,00 300,00 590,6 926,6

2. Salată 32,00 300,00 72,00 404,00

3. Ceapă verde 16,00 880,00 460,8 1356,8

4. Ridichii de lună 32,00 180,00 134,00 346,00

5. Tomate(ciclul I) 250,00 1100,00 1240,00 2590,00

6. Castraveti(ciclul II) 150,00 1060,00 1600,00 2810,00



2012,00



11. Profit 63414,00


13. Profit net 53268,00

48

12. Legumicultura in Spatii Protejate

Documents

Transcript of 12. Legumicultura in Spatii Protejate