LEGEA CARAGEAPartea intiiPenfru obraze.Impartim obrazele :a) Dupa fire: in barbati i femei.h) Dupa nastere in fii adevarati, dincurvie, vitregi si buni.c) Dupa virsta i dupa minte : in virstnici,nevirstnici, risipitori i fara minte.d) Dupa noroc: in slobozi, robi i sloboziti. b?rbafi si femei.I. Nurnai barbatii se fac boeri, judecatorisi cirmuitori obstesti.2. Numai barbatii se fac arhierei, preotisi diaconi.3. Femeile sunt departate de toatepoliticesti, stapiniri i slujbe publice 1).CAP. II.Pentru fii adevirati, din curvie, bunivitregi.1. Fii adevarati sunt citi se nasc dincununie dupa lege.2. Din curvie sunt citi din impreunarefara de lege se nasc.3. Citi tot din acelasi tat Si aceiasimuma se nasc sunt buni.4. Citi sau dintr'un tata si deosebitemume se nasc, sunt vitregi, (care se si zicbuni de tata), sau din aceeasi mumadeosebiti barbati (care se si zic buni demurna). 2)CAP. III.Pentru virstnici i nevirstnici.1. Virstnici sa se socoteasca atit barbatiicit i femeile, de la doua zeci i cincide ani ai virstei !or i nevirstnici pina ladoua zeci i. cinci de ani.1). Vezi art. 379 din Reg. organic, legiuirea din 1 Mai1836 si decretul din 19 August 1864, (anexa No. 1 la tineleacestui volum).2). Vezi Anexa No. 3 al cap. 8 din Reg. organic, (anexaNo. 2).ci--nurile 312. Cei in virsta sunt stapini sa-si chiverniseascaaverea lor cum vor vrea Sisa faca or ce vor vrea dupa pravila.lar cei nevristnici nu pot, ci i chivernisireaaveri lor i faptelor lor spinzura deputerea parintilor lor sau a epitropului lor.3. Cei nevirstnici orice tocmeala i darvor face, fara adeverirea parintelui lor saua epitropului, este fara tarie, de le este sprestricaciune ; iar de le este spre folos, este,cu tarie.4. Cei nevirstnici, de la douazeci pinala douazeci i cinci de ani ai virstei lor,au voe a cere de la Domnie ertarea virsteica sa sa socoteasca intre virstnici.5. Citi nevirstnici vor primi ertarea virstei,sunt stapini, pe cite sunt i cei invirsta ( 2), insa fara a fi volnici sa-si instrainezevre-un lucru miscator pina la douazecii cinci de ani ai virstei lor.6. Citi nevirstnici se vor cinsti de Domnie.cu cin de veliti, se socotesc intre virstnici 1).1). Vezi legiuirea din 23 Februarie 1833, intilritA cu ofisulNo. 30, (anexa No. 3). 32CAP. IV.penfru cei f?r? minfe.1. Fard minte numim pre cei ce suntintru adevar nebuni sau lipsiti de minte,si smintiti.2 Cei fara de minte ori ce tocmeal?,sau dar vor face, se socoteste drept nimicsi se strica.3. Cei fara minte, ori ce greseala vorface, nu se invinovatesc.CAP. V.Pentru risipitori.1. Risipitorii, sunt cii ii prapadesc faracuvint averea lor.2. Risipitori sa se traga Ia judecata derudele lor, sau de prieteni, i sa se infrinezeprin epitropi rindniti de judecata.3. Risipitorii, dupa infrinarea ce li se vaface de catre judecat?, ori ce tocmeala saudar vor face de sinesi fara adeverirea epitropilorlor, drept nimic se socoteste, sise stric?.4. Risipitorii, ori ce stricaciune vor face,sau vina, se vinuesc 1).Vezi legiuirea indeplinitoare Cap. VII din Reg. organicint6.rita cu ofisul din 8 Martie 4834 No. 67, (anexaNo 4).1 33CAP. VI.Pentru slobozi.1. Slobozi sunt acei care nu sunt dobindaaltuia.2. Citi se vor naste din parinti slobozi,slobozi sunt.3. Slobozi sunt i citi se nasc din mumasloboda.CAP. VII.Pentru robi l figani')1. Robi sunt citi sunt dobinda altuia.Acest fel sunt tiganii in tara Romineasce..2 Citi se vor naste din parinti robisunt robi..3 Si citi numai din muma roaba se vornaste, sunt robi.4. Stapinul tiganului, n'are putere asupravietii tiganului.5. Stapinul tiganului e slobod sa vindasa darueasca pe tigan. 6. Citi tigani in tara Romineascd nu voravea stapin cu dovada, sunt domnesti.7. Cine prin stiinta va tine intru a sastapinire tigan strain sau tiganca, sa-i deainnapoi stapinului lor (platindu-i pentru tiganulmester tl. 40 pe an, iar pentru celfara rnestesug tl douazeci, si pentru tiganca.mesterd tl. treizeci si pentru ceafara mestesug, tl. cincisprezece) ; iar cineva tine prin nestiinta, numai sa-1 intoarcainapoi.8. Cine-si va cununa tiganul CIA tigancastraina stiind sau impotriva, fara void stapinuluilor, sd piarza pe tigan sau pe tigancalui cu copii lor, si sa-i stapineascastapinul lor.lar cind nestiind il va cununa, atuncisa se facd schimb, mergind totdeauna tigancadupe barbat.Cind obrazul cel strain va avea mestesug,sa se schimbe iarasi cu mester ; iarde nu va fi asernenea sa se pretuiascatalentul mestesugului sail, si cu bani sase implineasca.Tiganii ce se cunund prin nestiinta sta- pinuiui, de se intimpla sd aiba i copii atunci cei din partea barbateasca sunt ai stapinului barbatului, iar partea femeiascaeste a stapinului femeei, can i acestea sd se schimbe.9. Citi tigani straini se vor socoti intrecei domnesti, acestia intimplindu-se a secasatori dupe lege, de se vor cere prinjudecata de stapinii lor, s? se schimbe,mergind nevasta dupa barbat cum s'a zismai sus.10. Care tigan sa va cununa cu slobodasau care slobod se va cununa cu tigancafara stirea stapinului lor, sa se desparta.Dar de se va dovedi ca stapinul lor a.dat voe, stiind, atunci sa nu se mai desparta,ci sa ramina amindoi slobozitipagubeasca stapinul lor.CAP. VIII.Pentru cei sloboziti.1. Sloboziti sunt, citi din robi se slobozesc.2. Toti cei sloboziti tigani sunt tot deo cinste cu cei slobozi supusi, adica cu.birnicii domnesti.3. SA nu poatA netine sA slobozeascdtiganul sAu inaintea virstei sale de d ou.dzecide ani.4. Nici unul din Egumeni sd nu poataslobozi tigan m?n?stiresc 1).5. Slobozenia sd se facA totdeauna inscris.Partea douaPenfru lucruri.Lucrurile sunt ori miscatoare, sau nemiscAtoare.MicAtoare zicem acelea cite au sufletsau si neavind suflet, se micA i se stramut?,cum dobitocul, hainele i celelalte.Iar nemicAtoare zicem precum pamincopacii,zidirile i celelalte.CAP. I.Pentru stapinirea lucrurilor.1. Orice lucru nu este al nimanui, aelase face al celui ce va apuca sa-1ea inainte. Deci :Cite pietre scumpe sau altele gAsimprin locuri slobode, se fac lucruri ale noastre,vez coniorile cele ingropate, care suntdomnesti 1).Cite salbatice vinam in locuri slobodespre vinatoare, se fac ale noastre.Cite salbatice vinindu-le altii i lovindu-lei perzindu-le din ochii lor, vor cadea inmiinile noastre, se fac ale noastre.Cite salbatice incuibind aiurea, i apoilasind acele locuri, vor veni la noi spreincuibare, sunt ale noastre in cit vor sta incuibind.Cit peste vom vina in locuri slobodede a vina, este al nostru. . 2. Cite lucruri miscatoare pierdute vomgasi, de nu se va gasi stapinul lor pinain trei ani, ale noastre sa fac.3. Orice se claclete pe pamintul nostrufara stirea i voirea noastra, se faceal nostru.4. Orice se sadete fara voia si stireanoastrd in pamintul nostru, al nostru seface 1).5. Cind girla prevalindu-se cite putinva adaoga pamint la pamintul nostru, adaosuleste al nostru.Iar cind va rupe o parte de pdminto va lipi lingd al nostril, acesta este alcui a fost p?mintul de la care s'a rupt.6. Cind girla se afla intre doi sau maimulti stdpini, atunci fiecare dintre dinsiistapineste partea girlei cit tine de la malpima in mijlocul ei 1).CAP. II.Penfru robirea lucruril or.1. Robire de lucru numim dreptul carerobeste la oaresice un lucru spre folosulaltuia ; precum o casa cind supune pealta ca dea loc de drum, adica s?treacd prin curtea sa, sau fereastrd sdvazd, i altele.2. De multe feluri sunt robirile, adicapentru trecere, lumina, vedere, sprijinire,vdrsdturi, picatura de apd i altele.3. Orice lucru este robit la altul pentruvre-un sfirsit, negresit acest lucru estesupus si la mijlocul ce priveste spre acelsfirsit, de este adica o tarind indatorat?a da apa alteia, este datoare a-i da itrecere la apa, i altele.4. Cel ce f?r? tocmeald dobindeste robirede zece ani fara impotrivirea stapinuluilucrului, acela are s? o dobindeascatotdeauna dupd irnplinirea de zece ani 1).5. De se va slobozi lucrul robit i stdpinulrobirei nu va preinoi robirea ani zeceiardsi r?mine acel lucru slobod de robire.CAP. III.Pentru vecin?talfea lucrurilor.1. Care vecin fard stirea stapinirei vastrdmuta semnul de hotar, sd pldteascddrept pedeapsa pagubaului vecin atit citse pretuete locul care au insusit cu strdmutareasemnului 2).Partea treiaCAP. IPe obqfe penfru focmeli1. Tocmeala este o thgadueala de o potriva,de doi sau de mai multi insi.2. Tocmelile-se fac de noi in trei feluri :Or lucrare pentru lucrare,Or dare pentru dareSau lucrare pentru dare3. Numai pentru cit stapinim, putem sia ne tocmi.4. Tocmeala impotriva pravilelor si anaravurilor celor bune nu se tocmeste.5. Tocmelile cele viclene i silite n'autarie.6 Putem sa ne tocmim Si insine noiprin altul, adica cu scrisoare, prin mijlocitori,sau ori cu ce alt mijloc 1).7. Putem sa ne facem tocmelile i inscrisi fara scrisoare.8. Tocmeala cea nescrisa, cind se vaincredinta cu intreaga dovadd, are tot o tarieca i cea salsa 2).9. Tocrneala cea scris? atunci are thriecind se va iscali de cei ce fac tocmeala sise va da de catre dinii 3).10. In aezArninturi, ori ce se va tocmi,or inscris sau nescris, de nu va fi impotrivapravilelor, prinde loc de pravila.CAP. XV.pentru logodni.1. Logodna se zice cea mai intii cuvintarede tocmeala a nuntii.2. Citi cu cite sunt slobozi a se casatori,aceia cu acestea pot a se logodi.3. Se strica logodna :a) Cind se va face impotriva pravilelorctisatoriei ( 2).b) Cind voesc a se calugari, or amindoilogodnicii, sau numai unul din amindoi.c) Cind se vor bolnavi de o boala cenu se poate tagadui.d) Cind se va dovedi ca unul pe altul ponosluestesi oare cum il defairna.e) Cind, putind sa se casatoreasca pricinuescpricini fara temei si nu sa casatoresc.f) Cind se va hotari vremea de a secasatori, si la soroc pricinuesc fara decuvint.g) Cind nu se va hotari vremea casatorieii peste trei ani nu se casatoresc.h) Sau cind asa numai fara pricina sevor cai.4. Cind se va strica logodna, atunciarvunele, adica darurile de la logodna, sedau inapoi cu osinda de paguba sau faraosinda.Si de se va strica logodna pentru pricinilea. b. c. (3) atunci se dau inapoi fara osindaluind fiecare ce a dat ; iar de se va stricapentru pricinile d. e. f. g. h. atunci cinele-a luat, de va fi pricina, intoarce arvunelei plateste Inca atit pret in bani; iarcine le-a dat le pierde.CAP. XVI.Penfru nunfi, zestre Si exoprici.1. Nunta este tocmeala uniri barbatuluicu femeea spre facere de copii.2. Sa nu se casatoreasca :Slobozii cu robii.Crestinii cu cei de alta lege.3. Nevirstnicii fara vointa parintilor saua epitropilor sa nu se casatoreasca,parintii sau epitropii fara voia lor sa nu-icasatoreasca.4. Virstnicii avind parinti, cu blagoslovenialor sa se insoare ; iar cind pasi 105rintii lor nu se vor indupleca si dupa atreia lor rugaciune, atunci sa se arateneprimirea lor la stapinire.5. Epitropul sa nu ia intru casatoriepe cea de sub epitropia lui, cit ii va fisub epitropie.6. Se desparte casatoria :a) Cind se va face impotriva legii ( 2)b) Cind barbatul din slabiciune nu-siva implini datoria casatoriei sale pina intrei ani.c) Cind femeia dintru inceput are priciniimpotrivitoare spre impreunare, cenu se pot tamadui.d) Cind barbatul sau nevasta vor vreasa se calugareasca sunt slobozi a se desparti.e) Cind barbatul va dovedi cum ca nevastalui a cugetat rau impotriva vietiisale, sau muerea cum ca barbatul a cugetatrau, atunci de trebuinta e a se desparti.f) Cind barbatul va dovedi ca muerealui n'a fost fecioara, este slobod sa seclesparta. 106g) Cind barbatul va dovedi pe muerealui de curva, e slobod sa o desparta.h) Cind barbatul are posadnica in casasa, sau ca tine cu cheltuiala de fataaiurea,.este sloboda nevasta sa-1 desparta.i) Cind barbatul isi va defaima nevastacum ca n'a fost fecioara, sau ca e curvanu o va putea dovedi, este slobodanevasta sa-1 lase.j) Cind barbatul negutatoreste cinsteanevestei, este sloboda nevasta sa-1 desparta.k) Cind nu voete unul pe altul, i nuse vor invoi pina in trei ani.7. Cind se va desparti casatoria atuncidin copii lor partea fenieiasca sa ramietotdeauna la mama, iar partea barbateasca,de sunt mici si au inca trebuintade cresterea mamei, sa ramie iarasi lamama, iar de sunt mari, sa-i ia tatal.Dupa despartirea casatoriei sa fie datortatal sa poarte de grije pentru hrana copiilor; iar de va fi el fara stare, i mamalor in buna stare, sa fie mama datoare...si 107Zestre.9. Zestrea se zice averea fernei ce lacasatorie da barbatului ei cu tocmeala caea sa fie stapina zestrei totdeauna iar el.ia venitul totdeauna. 1)10. Nici barbatul poate vreodata sa insuseascastapinirea zestrei muern sale, nicifemeea rodul zestrei ei de la barbatul sauci zestrea este dreptul femei, iar rodul albarbatului, insa11. Cind venitul zestrei este venit depeste an, atunci nu mai este al barbatu-; iar cind nu va fi de peste an, esteal femei, adica adaosul zestrei.Cum adica: de se va da padure cughinda de zestre, ghinda ca un venit depeste an este a barbatului, iar de va taiabarbatul padurea si. va vinde copacii ceitaiati, atunci pretul lor, nefiind venit depeste an, este adaosul zestrii muerii ; siiarasi:De se va da de zestre un cimp cu finetesj cu o zjcljre darimata netrebuincioasa,atunci finul este venit al barbatului; iar de se va vinde materia zidirii ceinetrebuincioase, atunci pretul ei ii este adaosla zestre 1).12. Tatal este dator sa-si inzestreze pefiesa din averea lui.13. Murind tatal Si raminind fata ne--inzestrata, i avut parintesc, dator estefratele sa o inzestreze din acel avut, dinddintr'al sat] cind nu se va ajunge, casa o marite dupa barbat deopotriva eidupa cinstea ei.Inca i cind nu va ramine nici un avutdator este si atunci fratele s? o inzestrezecu dintr'ale sale 1).14. Nu poate tatal sa inzestreze pe fiesadin zestrea muerii sale, de nu va vrea ea.15. Muma e sloboda sa inzestreze fatacu zestrea sa.16. Care tata or mama, or ruda, saustrain va fagadui zestre, e dator a o danegresit.17. Zestrea ce se fagadueste se protimisestea se plati mai intii de cit ceice au irnprumutat pe fakaduitorul in urmafagadueli zestrii.Adica: intii aceea ce se inzestreaza iazestrea ce i s'a fagaduit ei, si apoi serafuesc imprumutatorii celui ce s'a fagaduit.18. Cind tat?l sau mama, rudd sau strainfdgaduesc zestre si nu o cia, atunci bdrbatule slobod s? o ceard prin judecata.19. Cind bArbatul neprimind toatd zestreacita se coprinde in foaea de zestre, a pornitjudecata i iardsi nu o a putut lua, edator a raspunde nevestei cita a primit.20. Cind barbatul lenevindu-se, nu seva porni in cursul paragrafiei ca sd-si ceardprin judecat? zestrea cea fagaduita i fagaduitorulva scapa, b?rbatul este dator;iar de se va porni nu este dator.21. Cind barbatul va lasa zestrea ceafagaduita la fagaduitorul sa umble cu dobinda,i va scapata fagaduitorul, barbatuleste dator.22. Cind se va da lui zestre, vre un lucruce in silnicie se tine de altul, i va fiprimit, atunci dacd barb'atul neoprindu-sede vre-o neaparata stinjeneald, ci din lenevire,nu se va porni prin judecata incursul paragrafiei, i paragrafia se va ispravidupd sase luni de la ziva nuntii,bdrbatul este dator.Iar de se va ispravi mai inainte de seaseluni, nu este dator barbatul daca nu seva fi pornit 1).23. Dupa cum tata, sau mama, sau moinzestrindo fata, se vor aseza cu ginerilepentru zestre, acel asezamint ramineestramutat; 2) adica :.24. De se vor aseza ca, murind muereafara mostenitor, sa mosteneasca barbatultoata zestrea muerii sau o parte, saurmeaza intocmai dupa asezamint, i celelalte.25. Cite, fata sarmana sau vaduva sarmana vor aseza cu barbatul lor pentruzestre cind se marita, ramin nestramutate.26. Lucrurile de zestre cele miscatoareneinsufletite, se pot da i pretuite i nepretuite1).27. Numai iganhi, dobitoacele i toatecele nemiscatoare, nepretuite sa se dea._28. Zestrea cea pretuita se primejduestepe seama barbatului fara deosebire.29. Zestrea cea nepretuita orice striaciuneva cerca din viclesug, sau din neingrijire,sau gresala a barbatului, el estedator ; iar ce stricaciune va cerca din neaparataintimplare (cum foc, cufundare, razmeritaSi altele), paguba este a nevestii.30. Tigann i dobitoacele se primejduescpe seama barbatului fara deosebire,caci cistiga prasila lor ce ca o roada azestrii este a lui.31. Cite cheltueli va face barbatul sprepaza lucrurilor de zestre, sunt ale lui ; iarcite va cheltui la zidire din temelie (cumnamestii) sau spre venit non al zestrii (cumhelesteu, mon i celealalte), acele cheltuelisunt ale muerii 1).32. Nici barbatul, nici muerea nu potsa vinza zestrea sau sa o zalogeasca, sausa o darueasca, afara numai : 2)33. Cind barbatul va pune cu stirea judecatiialtceva in locul zstrii de acelasipret, atunci lucrul de zestre poate sa-1vinza, sa-1 zalogeasca, s?-I fan or ce vavoi ; Si 1).34. Muerea cind va voi sa-si pue lacin politicesc pe barbatul sau, sau cind vavoi sa desrobeasca, or sa scoata de lainchisoare, or sa tarnadueasca pe el, .or pecopilul ei, or sa marite vre-o copila a sa,este volnica sa vinza lucrul de zestre alei prin adeverirea judecatii. va intimpla a fi netrebnic, sau cu anevoea se sluji cu dinsul, sau mai multde paguba de cit de folos, este volnicaprin adeverirea judecatii sa-1 dea schimbpe altceva, sau sa-1 vinza i sa cumperelucru de trebuinta si mai de folos1).