Legea Caragea

Legea Caragea

Partea Intai

Pentru obraze.

Impartim obrazele :

a) Dupa fire : in barbate si femei .

b) Dupa nastere; in fii adevarati , din curvie , vitregi si buni .

c) Dupa varsta si dupa minte : in varstnici , nevarstnici , risipitori si fara minte .

d) Dupa noroc : in slobozi , robi si sloboziti.

Cap. I

Pentru barbati si femei

In aceasta perioada femeile erau oarecum marginalizate . Femeile nu aveau drepturi . Ele erau folosite doar pentru copii si a fi sotie in casa . Femeile erau excluse din viata politica . Persoanelejuridice sunt reglementate prin dispozitii cuprinse n capitole distincte desemnate prin termenul de tovrsie sau persoane moralicesti. Vizndu-se regimul juridic al tovarsilor negustori privind formarea capitalului, administrarea, rspunderea, mprtirea cstigurilor, stingerea tovrsiei, n liniimariurmrindu-se codul civil francez.Un exemplu bun sunt urmatoarele legi din cod :1. Numai barbatii se fac boieri , judecatori si carmuitori obstesti .

2. Numai barbatii se fac arhieri , preoti si diaconi.

3. Femeile sunt departate de toate stapanirile si slujbele publice precul si de cele politicesti .

Cap. II

Pentru fii adevarati , din curvie , buni si vitregi.

Acest capitol face referire la copiii acestor oameni . Copiii care se nasc inafara casatoriei nu sunt recunoscuti , nu sunt ,,adevarati . Cei adevarati sunt cei care se nasc intr-o familie cununata de lege . O femeie nu poate concepe un copil de una singura sau un barbat de unul singur , automat copilul are mama si tata indiferent daca sunt cununati in fata legii . In perioada lui Ioan Gheorghe Caragea legile trebuiau respectate . Au o importanta enorma . Mentionam urmatoare legi cu privire la copii:1. Fii adevarati sunt cati se nasc din cununie dupa lege.

2. Din curvie sunt cati din impreunare fara de lege se nasc

3. Cati tot din acelasi tata si aceeasi mama se nasc sunt buni

4. Cati sau dintr-un tata si deosebite mume se nasc , sunt vitregi , ( care se si zic buni de tata) , sau din aceeasi muma si deosebiti barbati ( care se si zic buni de muma).

Cap. III.

Pentru varstnici si nevarstnici.

Varstnicii sunt oarecum privilegiati . Ei au dreptul sa faca orice isi doresc cu averea lor . Cei tineri nu au acest drept , ei depind in continuare de parintii lor .

Este de stiut ca oamenii cu o varsta mai inaintata au o gandire diferita , o gandire maturizata si stiu sa puna in balanta anumite lucruri .

Tinerii pot cere Domniei ertarea varstei pentru a intra si ei in randul celor varstnici . Insa ei nu au aceleasi drepturi ca cei batrani .

Diferentele sunt vizibile , un exemplu bun sunt urmatoarele legi :1. Varstnici sa se socoteasca atat barbatii cat si femeile , de la douazeci si cinci de ani ai varstei lor si nevarstnici pana la douazeci si cinci de ani.

2. Cei in varsta sunt stapani sa-si chiverniseasca averea lor cum vor vrea si sa faca ori ce vor vrea dupa pravila. Iar cei nevarstnici nu pot , ci si chiuvernisirea averii lor spanzura de puterea parintilor lor sau epitropului lor.

3. Cei nevarstnici , orice tocmeala dar si de vor face , fara adeverirea parintelui lor sau a epitropului , este fara tarie , de le este spre stricaciune ; iar de le este spre folos ,este cu tarie .4. Cei nevarstnici , de la douazeci pana la douazeci si cinci de ani ai varstei lor , au voie de a cere la Domnie ertarea varstei ca sa se socoteasca intre varstnici .

5. Cei nevarstnici vor primi ertarea varstei , sunt stapani , pe cat sunt si cei in varsta , insa fara a fi volnici sa-si instraineze vre-un lucru miscator pana la douazeci si cinci de ani ai varstei lor.

Cap. IV.

Pentru cei fara minte.

Oamenii numiti cei fara minte , sunt acei oameni cu probleme psihice . Ei nu au discernamant . Nu realizeaza ce este bine si ce este rau . Nu putem afirma ca sunt oameni rai chiar daca au aceste probleme . Nu trebuie discriminati . Dumnezeu a lasat pe Pamant fie oameni normali , anormali , buni , rai , bolnavi , nebolnavi . Voievodul nu ii judeca pe acesti oameni , din cotra . Urmatoarele legi spun totul :1. Fara minte numim pre cei ce sunt intru adevar nebuni sau lipsiti de minte, si smintiti.

2. Cei fara de minte ori ce tocmeala , sau dar vor face , se socoteste drept nimic si se strica.3. Cei fara minte , orice greseala vor face , nu se invinovatesc .

Cap. V.

Pentru cei risipitori .

Risipitorii sunt acei oameni care isi risipesc averea fara a se gandi . Nu stiu sa o administreze , iar cand raman fara nimic se plang . Averea se face cu munca , cap si dorinta . Este intelept ca acestia sa fie trasi la raspundere . De aceeasi parere este si Voievodul Carage in urmatoarele legi :1. Risipitorii , sunt cati isi prapadesc fara cuvant averea lor.2. Risipitorii sa se traga la judecata de rudele lor , sau de prieteni , si sa se infraneze prin epitropi randuiti de judecata.

3. Risipitorii , dupa infranarea ce li se va face de catre judecata , orice tocmeala sau dar vor face de sinesi fara adeverirea epitropilor lor , drept nimic se socoteste ,si se strica.

4. Risipitorii , orice stricaciune vor face , sau vina , se vinuiesc.

Cap. VI.

Pentru slobozi.

Slobozii sunt oarecum oameni simpli . Este ca si cum ai spune cati se nasc din parinti ardeleni , ardeleni sunt . Acest lucru este un lucru logic . Ca de exemplu :1. Slobozi sunt acei care nu sunt dobanda altuia.

2. Cati se vor naste din parinti slobozi , slobozi sunt.

3. Slobozi sunti si cati se nasc din muma sloboda.

Cap. VII.

Pentru robi si tigani .

In zilele noastre tiganii sunt marginalizati . Oamenii ii vad ca pe niste monstrii dar suntem pana la urma toti oameni . In legile lui Caragea nu exista nici un pic de rasism . Tiganii nu sunt atat de discriminati . Fiecare are dreptul la viata , la familie , la copii . Un exemplu bun este urmatoarea lege : ,, Stapanul tiganului , n-are putere asupra vietii tiganului . Nimeni nu are drept de viata si de moarte asupra unei fiinte . 1. Robi sunt cati sunt dobanda altuia. Acest fel sunt tiganii in Tara Romaneasca.

2. Cati se vor naste din parinti robi , robi sunt.3. Si cati numai din muma roaba se vor naste , robi sunt.4. Stapanul tiganului , n-are putere asupra vietii tiganului .5. Stapanul tiganului e slobod sa vanda si sa daruiasca pe tigan.6. Cati tigani in Tara Romaneasca nu vor avea stapan cu dovada , sunt domnesti .7. Cine prin stiinta va tine intru a sa stapanire tigan strain sau tiganca , sa-i dea inapoi stapanului lor ( platindu-i pentru tiganul meste tl. 40 pe an , iar pentru cel fara mestesug tl. 20 , si pentru tiganca mestera tl .30 si pentru cea fara mestesug tl.15) ; iar cine va tine prin nestiinta , numai sa-l intoarca inapoi.8. Cine-si va cununa tiganul cu tiganca straina stiind sau impotriva , fara voia stapanului lor , sa piarza pe tigan sau pe tiganca lui cu copii lor , si sa-i stapaneasca stapanul lor. Iar cand nestiind il va cununa , atunci sa se faca schimb , mergand totdeauna tiganca dupa barbat . Cand obrazul cel strain va avea mestesug , sa se schimbe iarasi cu mester ; iar de nu va fi asemenea sa se pretuiasca talentul mestesugului sau , si cu bani sa se implineasca . Tiganii ce se cununa prin nestiinta stapanului , de se intampla sa aiba si copii , atunci cei din partea barbateasca sunt ai stapanului barbatluui , iar partea femeiasca este a stapanului femeii , care si acestea sa se schimbe .9. Cati tigani straini se vor socoti intre cei domnesti , acestia intamplandu-se a se casatori dupa lege , de se vor cere prin judecata de stapanii lor , sa se schimbe , mergand nevasta dupa barbat .10. Care tigan se va cununa cu sloboda sau care slobod se va cununa cu tiganca fara stirea stapanului lor , sa se desparta . Dar de se va dovedi ca stapanul lor a dat voie , stiind , atunci sa nu se mai desparta , ci sa ramana amandoi sloboziti si sa-i pagubeasca stapanul lor. Cap. VIII.

Pentru cei sloboziti .

Slobozitii sunt robii care se slobozesc . Tiganii sloboziti au aceleasi drepturi si sunt vazuti la fel cu slobozii supusi . Nu se face diferenta . 1. Sloboziti sunt , cati din robi se slobozesc.

2. Toti cei sloboziti tigani sunt tot de o cinste cu cei slobozi supusi , adica cu birnicii domnesti .

3. Sa nu poata nimeni sa slobozeasca tiganul sau inaintea varstei sala de douazeci de ani.

4. Nici unul din EGUMENI sa nu poata slobozii tigan manastiresc .5. Slobozenia sa se faca totdeaunain scris.Domnitorul Caragea a dorit prin promulgarea acestei legi s nlture neajunsurile dreptului nescris, dar i pe cele ale celui scris,nvigoare (legile scrise i hrisoavele domneti nu se prea aplicau iar Condica lui Ipsilanti cuprindea "dispoziii prea puine, nedesvrite i nedestoinice acumpni i ndrepta dreptatea fiecruia".Afar de aceasta, domnitorul ncearc s nu rmn n urmamicrii de nnoire juridic din rile vecine (i n special din Moldova, unde apruse n 1814 Adunarea de legi a lui Andronache Donici).Legiuirea Caragea (la care au lucrat "doi boeri cu tiin i praxisale pravilelor": Anastasie Hristopol i Nestor Craiovescu) a fost tipritla 1818, n grecete i romnete. Izvoarele utilizate la ntocmirea legiuirii sunt artate, n cea mai mare parte, n hrisovul de promulgarei anume: legiuirea este "adunat din mprtetile pravile i dinpravilniceasca condic i din obiceiurile pmntului ce s-au urmat pn acum".Afar de aceste izvoare, unii specialiti au remarcat i influena altor izvoare asupra legiuirii, cum ar fi Codul civil francez din 1804.

n ceea ce privete cuprinsul ei, s-a spus c ar fi o lege de drept civil; dac aceasta se poate spune despre Codul Calimah, observnd cuprinsul su, nu putem spune acest lucru despre Legiuirea Caragea. Domnitorul Caragea a vrut s fac o lege care s cuprind diverse materii; din anteproiect rezult c el a dorit ca legiuirea s cuprind i norme dedrept public, n special referitoare la situaia i drepturile Domnului Scopul lui n-a fost ndeplinit dect parial; prin urmare, legiuirea cuprinde norme de drept civil, de drept penal, de procedur i cteva dispoziii de drept comercial. Ea este format din ase pri. n primele patru sunt dispoziii de drept civil i puine de drept comercial, n a cinceade drept penal i n a asea de procedur. Dup cum se vede cea maimare parte este acordat normelor de drept civil; n ceea ce privete aezarea ea are mult originalitate.Vecinii sau rumnii devin locuitori sau clcasi. Interesul boierilor era n sporirea nr. zilelor de clac (12). n fapt, aproximativ jumtate din trani se gseau n dependent direct fat de boieri. Robii erau asimilati formal cu lucrurile.Rudenia.logodnasi cstorie se fac cf. dr. bizantin, interzicndu-se cstoriile ntre crestini si necrestini, ntre robi si slobozi; copilul natural al unei persoane slobode cu una roab este ntotdeauna slobod.Zestrea era evaluat la divort sotul rspunznd pentru valoarea fixat n momentul pretuirii.Adulterul sotiei avea ca efect pierderea zestrei.caretrecea n proprietatea brbatului.Se prevedea obligatia de nzestrare a fetelor n sarcina printilor sau a fratilor.