1

EIDOS40

2

ISBN 978-973-8930-50-6

© 2009 by Ionu] Caragea, Montréal.Toate drepturile rezervate.

website: www.ionutcaragea.roemail: icaragea@sympatico.ca

Coperta: Vlad Turburea

3

FIDES

Ionu] Caragea

GURU AMNEZIC

Cu o Prefa]\ de Constantin Miu[i o Postfa]\ de Angela Furtun\

4

De acela[i autor:

1. Delirium Tremens – Stef, Ia[i, 20062. M-am n\scut pe Google – Stef, Ia[i, 20073. Donator universal – Stef, Ia[i, 20074. Omul din cutia neagr\ – Fides, Ia[i, 20075. 33 bis – Fides, Ia[i, 20086. Analfabetism literar – Fides, Ia[i, 20087. Dic]ionarul Suferin]ei – Fides, Ia[i, 20088. Negru Sacerdot – Fides, Ia[i, 20089. Absen]a a ceea ce suntem – Fides, Ia[i, 200910. La suprême émotion – ASLRQ, Montréal, 200911. Déconnecté – Elmis, Ia[i, 200912. Guru amnezic – Fides, Ia[i, 200913. Literatura virtual\ [i Curentul Genera]iei Google – Fides, Ia[i, 2009

5

MOARTEA CA NEMURIRE ~N {I PRIN CUV~NT

Cei care s-au referit p`n\ acum la volumele de versurisemnate de c\tre Ionu] Caragea (printre care MariusChelaru, Adrian Erbiceanu [i V. M. T\icu]u) au remarcatmai cu seam\ elementele dionisiace ale acestui poet noncon-formist, precum [i sentimentul dezr\d\cinatului, la care [inoi am f\cut trimitere, `ntr-o cronic\ la volumul Absen]a aceea ce s`ntem. Doar Traian G\rdu[ (`n edi]ia electronic\ arevistei Glas comun din 19 mai 2009) a vorbit tangen]ial(`ntr-un scurt fragment al recenziei sale la volumul de ver-suri Omul din cutia neagr\) despre problematica mor]ii:„Moartea revine mereu-mereu `n poemele lui Ionu] Carageaca o intui]ie sau ca o premoni]ie, ca [i c`nd autorul ar s\ripeste anumite etape [i s-ar afla fa]\ `n fa]\ cu b\tr`na doam-n\“.

~nainte de a face referiri la problematica mor]ii ca modali-tate de cunoa[tere, prezent\ `n volumul Guru Amnezic, secuvine s\ reproducem c`teva panseuri (a[a consider\m noi„defini]iile“ date doamnei `n negru, `n Dic]ionarul Suferin-]ei – editura Fides, Ia[i), pe care le formuleaz\ Ionu]Caragea, deoarece acestea constituie nucleul filosofiei salevizavi de thanatos, prezent [i `n crea]ia sa poetic\:

– „Moartea n-are flec la tocuri“;– „De ce moartea este `ntotdeauna o femeie?“;– „Oriunde `ncerci s\ fugi, moartea te a[teapt\ deja aco-

lo“;

6

– „D\-mi o moarte [i `]i voi da `napoi dou\ vie]i“;– „Cum putem s\ mai murim c`nd s`ntem deja mor]i pe

din\untru?“;– „Vine moartea ca un bulg\r, rotocol f\r\ ast`mp\r, [i ne

ia pe to]i de-a valma, f\r\ s\-i `ntindem palma“;– „Murim [i ne trezim mai b\tr`ni cu o moarte“;– „Moartea-[i serbeaz\ din secund\-n secund\ ziua de

na[tere“;– „Doar pe ultimul om de pe lume, moartea o s\-l [tie pe

nume“;– „Moartea are `ntotdeauna drepturi de autor“;– „Moartea ne ia pe to]i cu frumosul“;– „F\r\ s\ [tim, ne c\ut\m toat\ via]a locul cel mai bun

de murit“;– „Moartea cuiva este foamea altcuiva“;– „Moarte, ce po]i face azi, nu l\sa pe m`ine“.Poemul care `mprumut\ titlul noului volum (Guru amne-

zic) este reluat din volumul Absen]a a ceea ce s`ntem, ca semnevident al continu\rii ideaticii din volumele anterioare. Ideeape care o comunic\ aici autorul – [i care transpare din `ntre-gul op – este aceea c\ nu omul este st\p`nul spa]iului [i altimpului, ci acest guru amnezic: „secundele s-au adunat `n-tr-o sect\/ condus\ de un guru/ amnezic“. S-a spus, [i putemafirma pe deplin convin[i, c\ Ionu] Caragea este [i un poet alparadoxurilor. Bun\oar\, o alt\ idee avansat\ aici este aceeac\ sf`r[itul este un nou `nceput pentru acest lacom guru: „se-cundele s-au adunat/ ca mor]ii-n cimitir/ a[tept`nd num\r\-toarea/ invers\// degeaba// o nou\ istorie `ncepe/ istoria clep-sidrei/ pe jum\tate plin\/ de l\comia unui guru/ amnezic“.

Ideea timpului-bumerang – accesoriu pentru acest „vam-pir sorbind lumina spa]iilor `nguste“ – ca un corolar al idea-ticii din poemul adus deja `n discu]ie o `nt`lnim `n alt loc –Singurul geniu: „moartea este singurul geniu/ `n m`nuirea

7

timpului/ bumerang“. Acest singur geniu, de care vorbe[tepoetul, are [i abilit\]i de p\pu[ar, d`ndu-ne impresia c\ avemlibertatea de mi[care, prin intermediul comunic\rii, `ns\ estedoar o aparen]\ corectat\ de o transparen]\ – ca s\ ne expri-m\m `n termenii filosofiei lui Mircea Eliade: „moartea estesingurul geniu/ `n m`nuirea cuv`ntului/ c\l\torind de la ven-tricolul st`ng/ p`n\ la marginea universului/ l`ng\ t\lpile reci/ale creatorului“.

Poetul – [i el un demiurg, un creator de lumi prin cu-v`nt – este con[tient de necesitatea jertfei, prin r\stignire depropriile versuri: „tr\iesc [i `n aceast\ carte,/ de-at`tea versurir\stignit“ (O patrie [i un morm`nt). Ionu] Caragea m\rturiseaundeva c\ „nu s`ntem comple]i dec`t atunci c`nd murim“.}in`nd cont de acest „postulat“ [i de versurile declarative dinpoezia ceva mai sus amintit\ [i av`nd `n vedere ideatica poe-ziei Vis`nd nemurirea, putem spune c\ poetul `[i completeaz\cu fiecare volum fiin]area prin moarte ca nemurire `n [i princuv`nt: „stau cu mintea la p`nd\ cu rana deschis\/ ca o floarecarnivor\/ cuvintele trec prin s`ngele meu vin la sufletulmeu/ s\ se-mbog\]easc\ de sensuri/ iar eu lacom le-nchidprintre vintre/ vis`nd nemurirea“.

~n poemul Ademenire, autorul consider\ c\ singurul lucrude care e privat\ aceast\ „prezen]\ invizibil\/ care ne locu-ie[te `n fiecare clip\“ (cum o nume[te `n alt loc – Niciodat\nu lu\m moartea `n serios) este – totu[i – neputin]a de a fi`mplinit\ prin urma[i: „ce `i lipse[te mor]ii mai mult/ dec`ts\ fie mam\“. Fiind „impredictibil [i rece“ [i devorator detimp [i cunoa[tere, putem considera scrisul copil vitreg al aces-tei prezen]e prin absen]\, c\ci el, scrisul, are ca urmare moar-tea temporar\: „dac\ `ncerc s\ anticipez o mi[care/ se-nal]\[i `[i scuip\ veninul/ drept `n ochii mei/ orbindu-m\ pentruo vreme“ (Anticipez o mi[care).

8

Parafraz`nd considera]iile autorului din finalul cuv`ntului`nainte – Punctul zero – la volumul Omul din cutia neagr\,vom spune c\, angajat `ntr-un adev\rat maraton pe t\r`mliterar, prin acest nou op, Ionu] Caragea are curajul s\-isur`d\ mor]ii `n fa]\ [i s\-i spun\: „Nu mi-e fric\, vomcontinua cursa!“

Prof. Dr. Constantin Miu,Medgidia, 11 august 2009

9

Ademenire

flori `n jurul caseif`nt`na mereu descoperit\

`n gr\din\ pe masa alb\un evantai [i o pereche de c\r]i

ascult\ fo[netul ierbiileag\nul de lemnpl`nsul sub]iatde `nchiderea pleoapeiumbra apropiindu-se-ncetca o ghilotin\cu aripi

ce `i lipse[te mor]ii mai multdec`t s\ fie mam\s\-[i m`ng`ie copilulcu ochii stin[icu t\cerea solemn\[i z`mbetulnesculptat de vremelnicie

10

Cuv`ntul `n fa]a c\ruia oamenii mor

exist\ cuv`ntul `n fa]a c\ruia oamenii morf\r\ s\ pl`ng\ f\r\ s\-i doar\oamenii pur [i simplu mor

dar ce cuv`nt e acela[i c`t de mult `[i dorescunii oameni s\-l [tie!

doar moartea`l ]ine ascuns `n privireunii oameni pur [i simplu `nghea]\

a[ vrea s\ aflu cuv`ntulf\r\ s\ mors\-l scriu `n secretpe o pagin\ alb\

at`t de alb\ `nc`t cuv`ntuls\ fie-nghi]it de vius\ moar\ `n m\runtaiele albului

apoi s\ dorm lini[titcu capul `n bra]ele iubitei meles\ dorm lini[tit

11

Este o clip\ de lini[tit\ durere

este o clip\ de lini[tit\ durerep\s\ri dormdeparteprin spuma nop]iiumbrepleac\ la drum

scrumullumineaz\ reav\n p\m`ntulhuruit de pl\m`ni

ziua apas\umeri l\sa]ig`nduri

dragosteg`nduri

un copilprive[te apusulcineva `l trage de m`n\

este o clip\ de lini[tit\ durerep\s\ri dormdepartela por]ile caselor

umbredragoste

umbre

12

Ecoul absurdului

suf\r de foamea altoradurerile [i sup\r\rile lore[ecuri deziluzii drumuri neterminatesperan]e r\mase datoare trecutuluiapusuri `mbibate `n otrava neagr\ a viselorsuf\r de neputin]a altoraboli netratate la timpsingur\tate pe patul lui procust

acelea[i metode de sinucidere[i via]a merge `nainte ca un c`ine domesticcu limba scoas\

suf\r de stres [i promisiunide dragul promisiuniiatingeri respingeri zboruri fr`nte c\dericalcule peste calcule [i din nou de la cap\tacela[i episod al na[terii prematureacelea[i maturiz\ri for]ate acelea[i crime premeditatetrilogia destinului acelea[i instruc]iunide folosire a semenilor pe post de cobaihr\ne[te cre[te ucide

13

Ferocitatea cuv`ntului

cine s`ntem cu adev\rat…s\ ne r\spund\ oglinzile s\ ne interpret\m viseles\ ne citim `n palmes\ ne oprim la marginea apelors\ ne confes\m prietenilor imaginari

s\ c\l\torim departedeparte de orice urm\ de-ndoial\s\ admir\m orizontuls\ privim `n pr\pastia`nfomet\rii

`n acest timp cu defri[\ri masive de memoriecu umbre p\gubitoare [i prejudec\]i`n acest timp cu ipotec\ pe trup[i datorie pe sufletcuv`ntul, da, cuv`ntulumbl\ cu ferocitate prin lumesc\pat din lesa divinei tragedii

14

Perpetuum mobile

pe treptele templului urc\ un omlacrima coboar\pe s`nul femeii

`n clepsidr\pe un banc de nisipo corabie e[uat\

umbraface semne disperatedin m`ini

ferestre `nchise

pe treptele templului urc\ un omlacrima coboar\pe s`nul femeii

dragosteaunicul perpetuum mobile

15

Guru amnezic

secundele s-au adunat `ntr-o sect\condus\ de un guruamnezic

traficant de nisip`n spa]iul `ngustal clepsidrei

secundele s-au adunatca mor]ii-n cimitira[tept`nd num\r\toareainvers\

degeaba

o nou\ istorie `ncepeistoria clepsidreipe jum\tate plin\de l\comia unui guruamnezic

16

~n alt\ via]\ am fost un r`u

`n alt\ via]\ am fost un r`uiubita mea era o salciecu dragostea despletit\c`teodat\ frunzele ei`mi acopereau trupulc`teodat\ se `nchidea `n sine [i pl`ngeaadesea o m`ng`iam unduitor

`ntr-o zi iubita mea a plecat`n c\ru]a unui lemnar`n locul eipe un ciotse odihnea adeseao codobatur\

eram furios [i pentru o vremen-am mai privit malurilep`n\ c`nd o femeie necunoscut\privind prin mine pietrelea vrut s\ afle rostul p\m`ntului[i s-a l\sat s\ cad\ca o pan\ de codobatur\ca o frunz\ de salcie

17

a plutit o vremec`t m-au ]inut bra]eleapoi am s\rutat-o[i a r\mas `n voia m\rii

deseori iubita mea c`nt\la miez de noaptevr\je[te pescarii

iar eu `ntind degeteleprin siajul b\rcilor

18

~ngeri mincino[i

au murit cuvintelehoituri stau `ntinse la marginea drumuluiplou\ sufletul resemnat a[teapt\ finalulvia]a `[i leap\d\ karmaca o piele de [arpes\ crezi `n metamorfoze s\ crezi adev\rurispuse de dragul minciunii

s\ fii cu totul alt om pe jum\tate str\inpe jum\tate de pe alt\ planet\s\ huruire ceva `n tine ca o moar\ stricat\inima s\-[i achite nota de plat\ [i cine semneaz\umbra ]i-e martor [i cine semneaz\s\ vin\ `ngerii de vat\ de zah\rs\ vin\ `ngerii de z\pad\s\ vin\ `ngerii pur s`nge diluat`n agheasm\

19

Inima mea ca o pas\re oarb\

`mi ]in inima-n pumni ca pe o pas\re oarb\tu trebuie s\ ghice[ti `n care-o ascund[i va fi pe vecie a ta

nu ai nevoie de colivie las\ fereastra deschis\las-o s\ bat\ din aripi nu-]i fie fric\nu va pleca

inima mea `]i repet\ca un papagal orb

pentru poarta unui s\rutnu exist\ nici `ncuietoarenici cheie

tu `mi la[i inima fl\m`nd\s\ moar\ de singur\tatest`nd `ntr-un picior

e prim\var\ iar\[io alt\ pas\re venind de departe`[i face cuib `n sufletul meu[i orbe[te

20

Punctul pe i

ei nu credeau nimic din ce spuneasau poate c\ le era team\astfel au pus punctul pe i

drumul era lungprintre sunete stridentetoate priveau punctul [i se mirau de m\rimea luii avea spatele curbat adesea punctul c\deamul]imea de sunete striga:– i, tu nu e[ti fiul cuv`ntului!iar i cu punctul la picioarep\rea un tragic semn de `ntrebarede ce? de ce m-ai p\r\sit cuv`ntule?niciun r\spuns[i iar `[i ridica punctul deasupra capuluiprivea pentru o clip\ cerulapoi p\m`ntul…

p`n\ la urm\ i ajunse pe v`rful consoanei gi cu bra]ele larg deschisei cu buzele amare rostind aceea[i `ntrebarede ce? de ce m-ai p\r\sit cuv`ntule?niciun r\spuns

21

un v`nt nebun venit de niciundenori negri [i lacrimile cuv`ntului c\zute din cer

i cel f\r\ de suflet`n giulgiul paginii albeacoperit\ de grele coper]i

dar ia disp\rut f\r\ urm\solda]ii de carton l-au c\utat peste tot

i a mai ap\rut o vremedoar celor apropia]ispun`ndu-les\ cread\ mereu `n cuv`nt[i `n fiul cuv`ntului[i `n iubireacu punctul pe i

22

~ngeri cu maturizare for]at\

p`n\ la urm\tot la acelea[i compromisuri ajungem`ngeri cu maturizare for]at\r\t\cind prin lumi virtuale`n c\utarea unui dram de tandre]efericirea o lacrim\prohibit\ de zei

gesturi mecaniceimpozit pe cuvinte spuse din inim\chirie pentru lumea pe care-o ducem `n spatenu mai conteaz\ nimicdoar legea [i ordineachiar dac\ sufletul nostru veneticcer[e[te `n haosul c\rnii

ne ascundem speria]ivis\m cu de[tept\torul la t`mpl\jurnal personal cu triste]i [i angoase

p`n\ la urm\…

23

Sensul vie]ii

inima meapionez\ pe harta lumiilumea nu va c\dea de pe zidul ridicat`ntre abis [i-n\l]are

sufletul meu[arpe de aer strecur`ndu-seprintre umbre speriateumbre r\st\lm\cindnecuprinsul

via]adoar o mirare`ntre dou\ ascunderi

m`inile meledrumuri mai aproape de s`nge

gra]ioas\ moartea se plimb\ca o leb\d\ neagr\

ochii mei [i luminace nu se vede pe sineumbra coco[at\ de at`ta povar\ochii mei [i luminace nu se vede pe sine

24

Singurul geniu

moartea este singurul geniu`n m`nuirea timpuluibumerang

coas\ pe grumazul destinuluisemn de `ntrebarela sf`r[itul unei propozi]ii

vampir sorbind lumina spa]iilor `nguste[i transpira]ia celor `nl\n]ui]i `n rut

sfid`nd gravita]ia cu zboruri `nalte sau umbrefiltr`nd aerul alveolelor pulmonare

[i aerul fiec\rui cavouplin de umezeal\[i mirosuri apocaliptice

25

moartea este singurul geniu`n m`nuirea cuv`ntuluic\l\torind de la ventricolul st`ngp`n\ la marginea universuluil`ng\ t\lpile reciale creatorului

moartea este singurul geniu`n umplerea tuturor spa]iilor goaledintre oameni [i `ngeridintre cer [i p\m`ntdintre stele [i g\urile negredintre toate lucrurile v\zute[i nev\zute

26

Sevraj `ntre dou\ doze de moarte

parfum cu extract de cuvinteprima z\pad\ a nelini[tiinop]i cenzuratec\l\torii `ndep\rtate pespin\rile viduluielogii ale absen]eine cultiv\m speran]a`n fiecare `nchipuire[i c\ut\m solu]iipentru ne`mplinirevia]a este doar un sevraj`ntre dou\ doze de moarte

27

{i c`te cuvinte degeaba s-au spus

multe locuri pustii au r\masnu le-am c\lcatmulte pietre m-au strigat pe numenu le-am r\spuns

noaptea stau `ntins privesc cerulmulte stele ard f\r\ urm\

c`]i oameniau trecut prin via]a meac`te `nt`mpl\rivesele tristec`te g`nduris-au spus

aduc ofrand\misteruluilacom `mi ceretot mai multe cuvinte

r e p e d e

multe locuri pustii au r\masnu le-am c\lcatmulte pietre m-au strigat pe numenu le-am r\spuns

28

~n s`ngele meu se porne[te Jihadul

unde s`nte]i voi, cuvintelor, miracol al `nf\ptuiriizadarnic este tronul acesta

peste `mp\r\]ia nimicului!

nicio pas\re oarb\ niciun g`nd r\scolit de tandre]enicio umbr\ levit`nd peste z\pezile ve[nicenicio jertf\ adus\ monstrului sacrucerber la por]ile visului

unde s`nte]i voi, elegii ale mor]iizadarnice c\ut\ri

prin amneziile timpului!

unde e[ti tu, fiar\ desc\tu[at\`nger imponderabil noapte feeric\ego transcendental lumin\ izb\vitoare

unde e[ti tu, muz\ cu clopo]eipaing pe globul meu ocular

chiar acum `n s`ngele meuse porne[te Jihadul!

29

Poem `n lipsa ta

pentru Simona Le]a

[i c`te cuvinte mi-ar trebuis\ `mi exprim toat\ t\cerea toat\ lipsa ta[i c`te gre[eli a[ face `ncerc`nds\ m\ apropii de tinedac\ lucrurile…ar fi at`t de simpleat`t de simple `nc`ts\ nu existe distan]es\ nu existe aduceri amintes\ nu existe durerileacestor sentimente acutedoar ve[nicul refugiu al unei `nl\n]uiri

30

Cenu[\reasa poeziei

a fost odat\ ca niciodat\ o poet\toat\ via]a nu f\cuse dec`t s\ scriedeparte de ochii cititorilor[i cu toate acestea era mult mai frumoas\dec`t surorile ei ce r\bdau de foame `n fa]a criticilor[i nimeni nu-i vedea metafora dorin]ei ascunsemetafora s\rutului sub clar de lun\metafora pasului `n doi pe aleimetafora iubirii cu suflete pereche[i tot a[tepta s\ vin\ cinevas-o citeasc\ s-o scoat\ la bal s-o dansezeepuiz`ndu-i via]a p`n\ la ultimul cuv`nt[i tot a[tepta…p`n\ c`nd `ntr-o zi `nt`lni prin]ul poeziei`nv\luit `n umbr\ maestrul treceriide la o lume la alta pe limba nemuritorilor„e neasemuit de frumoas\“ – se g`ndi prin]ul`ns\ poezia pe care el o purta de at`ta timp `n sufletpoezia egoului [i a `nv\]\turiipoezia `nver[un\rii `mpotriva nimiculuipoezia credin]ei [i a revela]iei…

31

poezia se `mpotrivilovind din coada ei de himer\[i poeta se chirci de durerese ascunse `n propria ei metafor\ca `ntr-o cochilie de melcmetafora singur\t\]ii sub clar de lun\metafora singur\t\]ii pe aleimetafora iubirii de sine[i numai de sinemetafora trudei zilnicela temelia poezieif\r\ cititor

32

O patrie [i un morm`nt

tr\iesc durerea unei patriica `ntr-un sacru leg\m`nt;printre ventricule [i atriiacela[i s`nge curge – sf`nt.

tr\iesc, privirea mi-e departe,spre marea mea, spre r\s\rit;tr\iesc [i `n aceast\ carte,de-at`tea versuri r\stignit.

tr\iesc aceea[i melodram\prin vise [i prin alte vie]i,ca pl`nsul unui dor de mam\,ca roua unei dimine]i.

tr\iesc cu ochii [i cu g`ndulla tot ce-a fost [i ce va fi;tr\iesc, c`nd se termin\ r`ndul,pe firul unei agonii.

tr\iesc blestemu-nstr\in\riiprin alte lumi r\t\citor;necunoscut sau dat uit\rii…pe care limb\ vre]i s\ mor?

33

Fidelitate

merg cu umbra meac`ine cu limbat\iat\

niciun cuv`ntnu ne amenin]\dragostea

v`ntul vorbe[tecu pietreledespre secretulapei curg\toare

`n amurgmoartea`[i potcove[tefiarele

34

Poezeul cuv`ntului

eu creez poeziamai `nt`i `n imagina]ia mearupt\ din coasta unui g`ndapoi `n m\runtaiele meleamestecat\ cu s`nge [i durereapoi n\scut\ pe gur\ca un fluture ie[it din stomaceu

poezeul cuv`ntuluicreez

poezia

35

Marele maestru al binelui

„s`ntem prea buni [i avem prea mult de oferitpentru a ne g`ndi la un univers limitat“

`ns\ e at`t de greu s\ fiimarele maestru al bineluic`nd po]i alege cu u[urin]\ s\ fiidorin]a nim\nui credin]a nim\nui speran]a nim\nuiv i s u l n i m \ n u i[i cel mai tragic s\ fiiiubirea nim\nui

„c\ci mai degrab\ `nv`r]i universul pe degetedec`t s\ `mpar]i infinitul cu un om“

36

Vis`nd nemurirea

stau cu mintea la p`nd\ cu rana deschis\ca o floare carnivor\cuvintele trec prin s`ngele meu vin la sufletul meus\ se-mbog\]easc\ de sensuriiar eu lacom le-nchid printre vintrevis`nd nemurireadar cum s\ rezist cuvintele strig\-lovesc`[i cer `napoi libertateam\ lupt cu pre]ul vie]ii m\ luptfie-i pagina u[oar\ poemului pe care tocmai l-am ucis

37

Niciodat\ nu lu\m moartea `n serios

niciodat\ nu lu\m moartea `n seriosaceast\ prezen]\ invizibil\care ne locuie[te `n fiecare clip\

oric`t de pustii ar fi vie]ileca ni[te str\zi pe care doar praful mai circul\ne d\m `nt`lnire cu umbrele[i mergem `mpreun\ `n `nt`mpinarea dezastrelor

ajungem s\ credem c\ singura iubirea fost s\ ne doar\ cevaun semn divin o judecat\ cu por]ile s\rutului `nchise

niciodat\ nu lu\m moartea `n seriosfiorul acela ce trece prin [ira spin\riica o c\dere `n gol `n propriul vis`n clipa aceea c`nd atingem p\m`ntul[i totul se cutremur\chiar [i p\m`ntul dinl\untru

mergem `ncolona]i oameni [i umbrefiecare ne dorim s\ fim altceva`ntr-un final [i unii [i al]iis`ntem `ngeri [i p\s\ri negrepe cerul din gura unui mort celebru

38

/?

poem inspirat din Echilibru de Viorel Zegheru

la marginea visuluise g\sesc cele mai frumoase momenteamintiricu lumini [i umbre`ntr-un mozaic de culori evanescente

fragilitatatea fiin]ei mi-o sprijinde-un mare semn de `ntrebare:

oare teama de vide mai ad`nc\dec`t vidul din mine?

ca `ntr-un pu] f\r\ fundm\ scufund [i vreau s\ ating`nc\ o dat\ cu v`rful picioarelorconsisten]a materiei

la gura timpului liniars`ngele meuse vars\ `ntr-o mare de lini[te

39

Charon, r\t\citorul Charon

plutind undeva deasupra imagina]ieimoartea `[i ancoreaz\ o boal\`n carnea mea `n s`ngele meu `n diviziunea celulei

eu trec dintr-o lume `n altaca v`sla prin ape m`nat de Charon

speran]a mea e speran]acopil orfan al incertitudiniiaruncat la pubela acestei lumidogmatice

valurile se `mpotrivescpurt`nd o parte din mine la maluri

voi fi sunetul m\riiprin cochilii de scoici [i de melci

firul de nisip [i perlace o por]i `ntre s`ni

`ntre p\m`ntul apelor tale [i cerul gurii talevoi fi o b\taie de inim\

vom `mp\r]i timpul `n ve[nicii egalevom trage o linie peste care vom trece iubind

40

Poemul meu ca un tren

poemul meu ca un tren pe firul epicmetafore-pilde [i cuvinte curioasecu locuri la geam

poemul meu ca un tren personaloamenii se urc\ `mpart o bucat\ de vremez`mbesc [i coboar\ uneori cu speran]ac\ poate se vor mai `nt`lni

poemul meu ce nu mai apare`ndr\gosti]ii privesc `ntruna la ceasprobabil se g`ndescc\ n-am s\ mai scriu despre trenuri[i aceasta este ultima [ans\s\ cutreiere lumeadin mersul imagina]iei mele

poemul meu ca un tren al `ntoarceriiun b\tr`n `ntreb`nd controlorulde ora[ul acela mic dintre mun]ide prima sa dragoste

41

poemul meu… ` n d e p \ r t ` n d u – s edestin [erpuind prin orizontul lacom[i totu[i nimic nu este pierdutmai exist\ trenuri rapidece trec prin v\mile cerului

[i eu cel care unge ro]ile cuvintelor grele

pe drumuri ne[tiute de ho]ii de trenuri

poemul meu ca un tren fl\m`nd de timp [i distan]eaccelereaz\ neobosit

[i eu cel care se opre[te miratla ]\rmul unei eternit\]i f\r\ trenuri…

cel care a[az\ [inele

42

Osmoza r\nilor

s`ntem v`n\tori cu lasouri de s`ngecontrabandi[ti de suflete peste grani]ele unui s\rutjongleri cu inimi de c`rp\

s`ntem iubiri ignifugene retragem comozi `n saltele pufoase[i v\rs\m lacrimi de crocodilpentru re`ncarnarea pasiunilor durezei captivi `n lag\rulperpetu\rii

noi staruri crescute`n leag\nul civiliza]ieicorupte

timpul se b`lb`ieceasul biologic o ia mereu `naintelini[tea supureaz\emo]ia cangreneaz\ la `ncheieturidorin]a rupe bra]eleinimii nude

ne plimb\m din trup `n trupca printre camerele unui labirintf\r\ ie[ire

s`ntem [i iar s`ntemaceea[i ritmicitate sub dictatul ruineiaceea[i repeti]ie a verbului s`ntem

43

Supozi]ii

e via]a [i subiect [i predicate punctul o c\dere de cortin\[i noi s`ntem cuvinte de duzin\merg`nd pe-un curs firesc… premeditat

e via]a [i adverb [i complemente verbu-n care cercul se `nchide[i noi s`ntem mirarea ce desfidefatalitatea timpului prezent

e via]a substantiv [i atribute numeral, pronume [i articol[i noi s`ntem `n via]\… ce ridicol!le ducem grija celor ce-au trecut

e via]a adjectiv [i epitetconjunc]ii, interjec]ii, prepozi]ii…iar noi s`ntem pe pagini supozi]iice se emit cu s`nge de poet

44

Epave pe fundul m\rilor interioare

te scufunzi `n neant[i ie[i mereu la suprafa]\cu pe[tele alunecos`n ciocul lung [i `ncovoiat

pas\re invizibil\enigmatic mesager al cuv`ntuluicine s`nt eudac\ tu `ncetezi s\ exi[ti?

printre voracecreaturi ale fluviului s`nge`mi caut amintirile meleepave pe fundul m\rilorinterioare

14 iulie 2009 – filosofez de ziua mamei mele

45

Abandonat

pledez vinovat `n fa]a singur\t\]iieliber`nd m\[tile una c`te una

ecoul ultimului cuv`nt e durmai dur dec`t cuv`ntul `n sine

lini[tea cu scrupule de femeie`mi intr\ `ncet prin pieleinocul`nd amintiri

iat\-m\abandonat prin circumvolu]iuni`n ora[ul copil\rieistr\zile s`nt acelea[icasele vechi au fost `nlocuite de altele noismochinul bunicilor`nflore[te `n ochiul meu st`ng

f\r\ lacrimi f\r\ regreteofrand\ e g`ndul acesta viu`ntr-un ritual al uit\rii

moartea `mi imit\ dragosteacu un frison pleoapele `mi imit\ via]acu o clipire

timpul `[i trece ultima caravan\prin pustiul alb

46

P\m`nt, crisalide [i fluturi

pentru Amelia St\nescuce zei [i-ar vinde loculpe ultima noastr\ `mbr\]i[are?ce patimi alunec\ pe g`tlejul cuvintelorp`n\ `n mitra genunii?p\m`ntcrisalide [i fluturi `n plasapaingului orbce strig\t `ntemni]at de himere?p`n\ [i umbrele au nevoie de pa[is\ respire o b\taie de inim\

47

Distan]a dintre iubire [i oameni

pentru Teodor Dumedistan]a dintre iubire [i oamenise m\soar\ cu linia vie]iicu gustul amar de ieri[i urlet de iarb\ strivit\cu frunze r\mase pe drumuri[i crengi ag\]ate de hainecu gropi `n obraji [i pietre`nsetate de cuvinte

48

Ceai verde cu arom\ de nemurire

stau lini[tit [i beau ceai verdecu arom\ de nemurirer\zboaiele min]ii se opresc [i-ncepeolimpiada g`ndurilor bune`n mansarda inimii mele oameniise-nghesuie [i se iubesc

`n trupul meu se `nal]\ case se aprind luminipe acelea[i drumuri de s`ngevin ve[tile bune [i ve[tile proastela ferestrele ochilor mei `ndr\gosti]ii`[i fac semn cu m`nala urechile mele tinere]ea e un c`ntec de-adio

stau lini[tit [i beau ceai verdecu arom\ de nemurireast\zi se na[te poetul `n v\zul lumii indiferentepunctul se lupt\ cu virgulapoemul se lupt\ cu sf`r[itul poemuluitotul este repetitiv doar durerilecoboar\ p`n\ la r\d\cinile umbrei

49

`n palmele mele drumurile vie]ii s`nt mai ad`ncidar mai scurte din c`nd `n c`ndse intersecteaz\ cu cele ale prietenilorne cunoa[tem destinele doar dintr-un salut

stau lini[tit [i beau ceai verdecu arom\ de nemurireoamenii se gr\besc p\s\rile negre se rotescpe cerul gurii meleun copil pl`nge `n mijloculmansardei pustii

50

Inim\ umplut\ cu paie

omul a descoperit focul[i gustul r\zbun\rii

a filosofat despre a fi sau a nu fia jurat iubire ve[nic\[i a scotocit prin morminte

a pus trofee peste trofeeiar `n mijlocul piramidei de capetea ascuns o inim\umplut\ cu paie

`n caz de va exista un potopsau cel pu]in un curioss\ salveze cumvaaparen]ele

51

Trafican]ii de suflete

exist\ o pia]\ neagr\ `n care se v`nd vie]i[i se garanteaz\ cu sufletepoli]ia cerului se face c\ nu vede nimicsub pretextul comer]ului liber

o m`n\ spal\ pe altasub uniforme negre sau albecu to]ii s`nt b\ie]i buni

din socoteala asta cu legea r\m`nedoar un somn lini[tit[i datorii pe seama celorlal]i

[efii cei mari merg `mpreun\la picnicul de la marginea universuluidiscut\ noi afaceri despre omule]i verzi[i planete locuibile

52

Dimine]i `ncornorate

am `nv\]at s\ tr\iesc privind umbrac`nd moartea din spatele acestui c\l\u f\r\ chipse preg\tea s\ loveasc\…

m\ feream `ntotdeauna la timpascultam c`ntecul de sear\ al p\s\rilor[i plonjam `n apele limpezi ale visului meupe fundul c\rorase vedeau toate pietrele filozofale

`ns\ dimine]ile `ncornorater`njeau mereu cu din]ii lor de oucu g\lbenu[ stricat

53

Timp coagulat

« je me recherche et ne sais si je brûleou si le froid se cache sous ma cendre »

Robert Sabatierprin mine curge s`ngele anticfluviu neobosit prin de[ertul carnal`nflorind civiliza]ii dup\ civiliza]iila fiece ran\

prin s`ngele meu se `neac\ toate cor\biilecu sclavi uci[i de loviturile inimiir\m`n doar catargele-naltepentru odihna `ngerilor

prin s`ngele meu s`nt l\sate mesajede la o boal\ la altade la o celul\ la altamoartea-[i arunc\ plaselepoate va prinde pe[tele gras

prin mine curge s`ngele anticfluviu neobosit prin de[ertul carnalumbra pl\nuie[te un asasinat

54

Alfabetul de oase al mor]ii

coper]ile din piele le atingem[i ne declar\m mul]umi]i

paginile din noi r\m`n necitite[i ajungem `n biblioteca p\m`ntuluidevora]i de viermii atot[tiutori

r\m`nem alfabetul de oasepe care urma[ii `l pronun]\ cu fric\at`ta fric\ `nc`tde la facerea lumii [i p`n\ la sf`r[itul einu vor `nv\]a s\ spun\ mam\pe limba mor]ilornu vor `nva]a s\ spun\ tat\pe limba lui dumnezeu

tot ce au f\cut pe parcursul at`tor civiliza]iia fost s\ `nve]e s\ mearg\ca mai apoi s\ fug\`ntr-o curs\ de obstacole peste cruci[i gropi cu nisip golit din clepsidre

55

vine o vreme c`nd zeul singur\t\]iicoboar\ din paradisul cuvintelor suspendater\sfoie[te c\r]ile ca [i cum ar avea nevoie de suflet

[i mai vine o vremec`nd vrei s\ dai foc tuturor c\r]ilors\ prive[ti o lacrim\ cum curge pe obrazulunui copil [i s\-i oferi sufletul t\uca o bastist\ curat\

56

Umbr\ ajuns\ cu cu]itul la os

timpul se m\soar\ de la un cuv`nt la altul`ntre cuvinte via]a este la fel ca mortarulastfel se `n\l]\ zidul dintre omul singur [i restul lumiidin c`nd `n c`nd se ridic\ poarta grea[i trec caravanele foamei

o atmosfer\ ap\s\toareca [i cum cineva ar pune impozit pe sufletrespira]ii din ce `n ce mai greu de pl\tits`ngele trimis s\ inspecteze terenulumbra ajuns\ cu cu]itul la os

[i totu[i dragostea mai are puterea s\ coboarepe un vis `nn\dit din cearceafurisub privirea indiferent\ a luniiapoi alearg\ a[a de nebun\f\r\ s\ [tie c\ toate drumurile ducla cazinoul inimii

acolo unde frumoasa doamn\ `mbr\cat\ `n negrujoac\ acelea[i numere norocoase`ntre orele patru [i cinci

57

Monumentul umbrelor

c`t timp au a[teptat cu ]\r`na `mbr\cat\ pe dosde[ir`nd ochi cu ochi [i r\d\cin\ cu r\d\cin\firul de iarb\captive `ntr-o `nchisoare de arbori [i florisev\ au curs ne`ncetatpentru atingerea zborului

prin urme ne-au `nv\]at lini[teafur`nd ploilor `n]elepciunea c\derii[i din f`nt`ni ne-au l\sat s\ gust\m fericireac`t s\ mai trecem o dat\ pe l`ng\ inimade piatr\ inima lor

ne-am [ters frun]ileam mers mai departe [i au `nceputs\ vorbeasc\ despre plec\ri f\r\ `ntoarcerinimeni nu vars\ o lacrim\la monumentul umbrelor

58

Casa cuvintelor

numai poetul [tie c`t\ singur\tate [i c`t\ triste]eeste `n casa cuvintelor saledoar moartea sufl\ prin cr\p\turile pere]ilorscr`[ne[te c`nd poetul p\[e[te pe sc\risau c`nd deschide vreo u[\`n timp ce chipuri mint `n oglinzi [i femei`mb\tr`nesc `n portrete pe holuri `ntunecoase

numai poetul [tie c`nd frigul p\trunde`n casa cuvintelor salec`nd inima i se str`nge `ntr-o poem\ [i-a[teapt\sosirea prim\veriiodat\ cu cel mai vestit cititordoar moartea alb\ scr`[ne[te sub t\lpile celor curio[igr\bi]i s\ vad\ chipul celui ce doarme`n marmura crucii

59

numai poetul [tie c`t\ dragosteeste `n casa cuvintelor salec`nd crengile bat `n ferestre [i razelesoarelui timid `nainteaz\ prin istoria prafuluiacolo din acel s`mbure de lumin\`ncol]e[te iluzia

numai poetul [tie c`t\ speran]\este `n casa cuvintelor salec`nd zeii coboar\ prin vise cu dansuriconfeti [i m\[tiacolo `n carnavalul fericirii[i moartea poart\ o masc\ sur`z\toare

60

V`nz\torul de ceasuri

a[tept`nd tot a[tept`nd devin a[teptareafa]\ `n fa]\ cu acest ceas ce `[i ascute cu]itelehai arunc\ s`nt preg\tit f\-]i num\rul zeule orb al treceriieste ora exact\ spectatorii a[teapt\ nimic roata se `nv`rte[i eu m\ `nv`rt odat\ cu eav`ntul `mi [uier\ pe la urechi

tot felul de ceasuriceasul cu p\s\rele la cap `]i face trecerea mai melodioas\ceasul bolnav `nchipuit se face c\ te-a[teapt\apoi fuge cu c`rjele-n spinare[i mori cu gura c\scat\ceasul electronic merge cu baterii garan]ie pe via]\[i c`te vie]i ar trebui s\ tr\iasc\ un ompentru a fi cu adev\rat fericit

61

negociem cu nimicul [i devenim pietree [i asta o afacere p`n\ la urm\

ceasul solar este cam par[ivnoaptea doarme [i ziua se ascunde la umbr\[i tu vei pieri maimu]oiule ce te str`mbidin coroiatul t\u nas de fierte va st`rpi rugina `n cele opt minute

ceasul biologic merge la fixnu degeaba am spus c\ fiecare omeste o roti]\ din p`ntecul marelui timpacolo unde timpul timpacolo unde timpacolo undeunde

62

Extemporal

m\[tile oric`te ar finu pot ascunde faptelenici moartea nu poate ascundesecretele o ve[nicie prin buzunaredac\ [tii toate acesteade ce dai mereu extemporal `n fa]a oglinziidoar a[a de dragul jocului `n planul secund`n care faci lobotomia [oarecelui din labirint[i analiza gustului c\rnii [i a pic\turii de s`ngecu instrumente de mare tandre]edoar a[a de dragul jocului de-a v-a]i ascunseleaprintre absen]e cu strig\te disperatecu ecoul `ntemni]at `ntr-o b\taie de inim\

63

~n copacul s`ngelui meu…

`n fiecare sear\`[i ia boccelu]a [i pleac\s\-mi dai de veste `i spun[i-nchid ferestrelevisele m\ ispitesc dar umbra se-ntoarcemai am timp s\ iubesc`n copacul s`ngelui meu `nflore[te o inim\fructul d\ `n p`rga[teapt\ s\ fie mu[catnimicul `[i croie[te drum ca un viermeprin carnea fraged\femeile dorm`n cele patru morminte

64

Lacrima ro[ie

`n lumea mea e[ti ceea ce vreau eudar nu vei [ti niciodat\ ce anume…

te-am cules fr`nturi de g`nduri [i iluzii[i te-am `nchis `n inima mea`nchisoare de maci

`n lumea mea de visecu m`ini tremur`nde [i nori prea `nal]icu jocuri de artificii [i fluturi somnambulie[ti pas\rea cu aripide por]elan

`n lumea mea dragosteaare gustul `nghe]atei de fistic

hai s\ privim am`ndoilacrima ro[iecurg`nd pe obrazul albastru al m\rii

hai

cu mul]umiri Roxanei Angheloiu

65

Anticipez o mi[care

scrisul este impredictibil [i recese hr\ne[te cu timp[i cunoa[tere

`l privesc [erpuind prin infinitul alb[i-mi cobor urm\ritorul condei

dac\ `ncerc s\ anticipez o mi[carese-nal]\ [i `[i scuip\ veninuldrept `n ochii meiorbindu-m\ pentru o vreme

66

A te salva mereude la o moarte intens\, creativ\, repetitiv\ *

Despre moarte nu se poate scrie poetic dec`t în dou\ fe-luri: scrisul izvor`t din adev\rul mor]ii tr\ite [i scrisul izvor`tdin fic]iunea mor]ii inventate. Ionu] Caragea scrie cu primultip de semantic\, generat\ de o cunoa[tere implicit\ de c\treautor a intervalului [i a durerii de a fi, prin oglindire, îns\[ilimita. Din perspectiva omului care s-a iluminat prin moar-te, autorul are viziunea adev\rului final [i îl comunic\ înnota de cuneiform\ psihic\ paralizant\: „umbra apropiin-du-se-ncet/ ca o ghilotin\/ cu aripi//“ (Ademenire, p. 9).

C\r]ile de p`n\ acum semnate de Ionu] Caragea au fostevenimente în egal\ m\sur\ de autohipnoz\ c`t [i de exploziepe orbita literar\ a unui imaginar artistic foarte original:Delirium Tremens – Stef, Ia[i, 2006, M-am n\scut pe Google –Stef, Ia[i, 2007, Donator universal – Stef, Ia[i, 2007, Omul dincutia neagr\ – Fides, Ia[i, 2007, 33 bis – Fides, Ia[i, 2008,Analfabetism literar – Fides, Ia[i, 2008, Dic]ionarul Suferin-]ei – Fides, Ia[i, 2008, Negru Sacerdot – Fides, Ia[i, 2008,Absen]a a ceea ce suntem – Fides, Ia[i, 2009, La suprême émo-tion – ASLRQ, Montréal, 2009, Déconnecté – Elmis, Ia[i,2009.

Fiind vorba de universul artistic al unui român din exil,în care energia limbii române [i a miturilor culturii românelucreaz\ irepresibil, c\r]ile lui Ionu] Caragea s`nt nu numaiun exerci]iu de salvare, c`t [i o strategie de reinventare, pen-dul`nd între neo-mitologia dezr\d\cin\rii [i imaginarul luatostatic într-o noosfer\ fertil\: „în acest timp cu defri[\ri masi-ve de memorie/ cu umbre p\gubitoare [i prejudec\]i/ în acesttimp cu ipotec\ pe trup/ [i datorie pe suflet/ cuv`ntul, da, cuv`n-

67

tul/ umbl\ cu ferocitate prin lume/ sc\pat din lesa divinei trage-dii“ (Ferocitatea cuv`ntului, p. 13).

Autorul î[i asum\ tranzitivitatea miturilor, în care statutulde erou nou impus submineaz\ eroul recent învins, am`ndoifiind de fapt grefele aceleia[i personalit\]i auctoriale supusepresiunii unui histrionism vitalist – la fel cum, bun\oar\,încoronarea lui Prometeu nu ar fi putut avea loc f\r\ moarteacentaurului Hiron, al c\rui sf`r[it consfin]e[te vindecareaomenirii. Secretul acestui perpetuum mobile este accesul laacel sentiment paroxistic de epuizare a resurselor existen]ialec`t [i de convertire a ultimei pic\turi de vitalitate în impulsesen]ial pentru reîncarnarea prin cuvinte: „doar a[a de draguljocului de-a v-a]i ascunselea/ printre absen]e cu strig\te dispe-rate/ cu ecoul întemni]at într-o b\taie de inim\“ (Extemporal,p. 62).

Ionu] Caragea m`nuie[te cu art\ dilu]iile unui veritabilhomo 80/20 descris de logica principiului omonim al luiRichard Koch; autorul posed\ o adev\rat\ [tiin]\ a surprin-derii prin metafore a doz\rii eficien]ei estetice a mor]ii, la felcum un sinuciga[ des\v`r[it duce m\iestria gestului fatal peculmile unei multiplic\ri infinite a tentativelor degust\rii:„numai poetul [tie c`nd frigul p\trunde/ în casa cuvintelor sale/c`nd inima i se str`nge într-o poem\ [i-a[teapt\/ sosirea prim\-verii/ odat\ cu cel mai vestit cititor/ doar moartea alb\ scr`[ne[tesub t\lpile celor curio[i/ gr\bi]i s\ vad\ chipul celui ce doarme/în marmura crucii“ (Casa cuvintelor, p. 58). E aici un joc cuprincipiile letale din care decurge condi]ia uman\ (iubire,incest reprimat, fatalitate, expectativa autolitic\ a revela]ieide dincolo, p`nda semnelor devitalizante, privirea interioar\încremenind, stingerea tandr\ a auzului dup\ ce v\zul, gus-tul, mirosul, curarizarea î[i p\r\sesc, primele, fiin]a gazd\).Finalitatea acestui joc cu tema mor]ii dup\ care se las\ con-dus poetul nu este aceea de a epata un cititor emo, nici de a

68

trezi suavitatea filosofic\ a ra]ionali[tilor pozitivi[ti; inten]iaautorului este, dimpotriv\, aceea de a se salva pe sine, cusinceritate, din mrejele unei obsesii care îl înv\luie cu tan-dre]e, alegerea între a fi efemer sau a nu fi viu: „ne-am [tersfrun]ile/ am mers mai departe [i au început/ s\ vorbeasc\ despreplec\ri f\r\ întoarceri/ nimeni nu vars\ o lacrim\/ la monu-mentul umbrelor“ (Monumentul umbrelor, p. 57).

Înt`lnirile cu ipostazele mor]ii din poezia lui Ionu]Caragea, a[a cum le iradiaz\ în text diversele intensit\]i alecuvintelor bine dozate spre a induce o poietic\ paradoxal\ [iacceptat\ cu senin\tate, mi-au amintit nu o dat\ de ecourileîncercate la lectura c\r]ii Moartea ast\zi, volum coordonat deacademician Basarab Nicolescu (editor, în colaborare cuMagda Stavinschi) [i publicat la Editura Curtea Veche,Bucure[ti, 2008 (cu sprijinul Funda]iei John Templeton).S`nt [i în acel volum c`teva texte poetice în care moartea eeroin\ insinuant\, într-un registru similar cu al lui Ionu]Caragea, bun\oar\ la Horia B\descu, în ale sale C`ntece devia]\ [i de moarte. Dar dac\ în textul lui Horia B\descuregistrul mor]ii e doct [i grav („La unul dintre capetele dru-mului na[terea,/ la cel\lalt moartea; / dac\ între sine [i sine/parcurge drumul,/ atunci via]a/ nu este dec`t c\l\toria f\r\ sf`r-[it/ a mor]ii/ în propria na[tere“, p. 9), la Ionu] Caragea secreeaz\ în urma cuv`ntului moarte un siaj subtil ironic seren,chiar dac\ în tonalitate estompat\: „timpul se m\soar\ de laun cuv`nt la altul/ între cuvinte via]a este la fel ca mortarul/astfel se înal]\ zidul/ dintre omul singur [i restul lumii“ (Umbr\ajuns\ cu cu]itul la os, p. 56).

E o pendulare, ca la Eugen Ionesco, între oroarea de a tr\i[i oroarea de a muri, dilem\ care str\bate ca un r`u capriciosplatforma de texte din aceast\ culegere de poeme patronat\de un Guru amnezic ce face apel, îns\, la reflexele hiper-menzice ale literaturii traumelor existen]iale: „secundele s-au

69

adunat/ ca mor]ii-n cimitir/ a[tept`nd num\r\toarea/ invers\//degeaba// o nou\ istorie începe/ istoria clepsidrei/ pe jum\tateplin\/ de l\comia unui guru/ amnezic“ (p. 15). Interesant efaptul c\ punerea în scen\ a tanatofiliei ce revr\je[te temafinalului [i o transform\ în fascina]ie se face pe un back-ground vitalist, în care tonalitatea bucuriei se conjug\ cureflexele autohipnozei: „eram furios [i pentru o vreme/ n-ammai privit malurile/ p`n\ c`nd o femeie necunoscut\/ privindprin mine pietrele/ a vrut s\ afle rostul p\m`ntului/ [i s-a l\sats\ cad\/ ca o pan\ de codobatur\/ ca o frunz\ de salcie“ (În alt\via]\ am fost un r`u, p. 16).

Semnele mor]ii s`nt peste tot, la fel cum evenimentelesubtile [i paranormale pot anun]a iminen]a unui seism se-mantic. Invocarea mor]ii vine precum staza într-o t\cere flui-d\; e ceea ce r\m`ne dup\ ce nu mai e nimic de spus (cf.Mallarmé). Moartea este pe alocuri un decorativism de scen\apocaliptic\: „au murit cuvintele/ hoituri stau întinse la mar-ginea drumului/ plou\/ sufletul resemnat a[teapt\ finalul/via]a î[i leap\d\ karma/ ca o piele de [arpe“ (Îngeri mincino[i,p. 18), dar poate fi [i o hiperbol\ a excelen]ei: „moartea estesingurul geniu/ în m`nuirea timpului/ bumerang“ (Singurulgeniu, p. 24); alteori, moartea este temperatura soft de vinde-care dup\ febrilitatea unei existen]e s\lbatice: „via]a este doarun sevraj, între dou\ doze de moarte“ (Sevraj între dou\ doze demoarte, p. 26), dar poate fi [i o invita]ie la solemnitate: „ni-ciodat\ nu lu\m moartea în serios/ fiorul acela ce trece prin [iraspin\rii/ ca o c\dere în gol în propriul vis/ în clipa aceea c`ndatingem p\m`ntul/ [i totul se cutremur\/ chiar [i p\m`ntul din-l\untru“ (Niciodat\ nu lu\m moartea în serios, p. 37); nu ara-reori moartea este scena jocurilor de-a via]a: „moartea îmiimit\ dragostea/ cu un frison/ pleoapele îmi imit\ via]a/ cu oclipire“ (Abandonat, p. 45), dar moartea poate genera [i sin-gurul sentiment de certitudine al unei homeostazii intraspe-

70

cifice, înso]ind acel mesaj de filia]ie a arhetipului: „prin s`n-gele meu s`nt l\sate mesaje/ de la o boal\ la alta/ de la o celul\la alta/ moartea-[i arunc\ plasele/ poate va prinde pe[tele gras“(Timp coagulat, p. 53)… Jocul acesta este infinit. Ionu]Caragea este un descoperitor de scrieri exotice alc\tuite dincuvinte [i litere generate de alfabetul de oase al mor]ii: „pagi-nile din noi r\m`n necitite [i ajungem în biblioteca p\m`ntului/devora]i de viermii atot[tiutori“ (p. 54).

Într-un anumit punct culminant al metamorfozelor mor-]ii, al jocurilor de schimb între Eros [i Thanatos, exist\ unmoment de luciditate, în care autorul pare s\ rezolve teamade moarte prin iubire, a[a cum o face orice psihanalist onest,dar mai ales se produce revela]ia gramaticii unei vie]i careordoneaz\ totul, care face ca totul s\ ritmeze dintr-o dat\printr-un act de coagulare semantic\, care aduce armonia înspa]iile ce p\ruser\ confiscate de disonan]\, care acoper\scena angoaselor cu prefigurarea unor legit\]i ce dau sens [iimprim\ structur\: „e via]a [i subiect [i predicat/ e punctul oc\dere de cortin\/ [i noi s`ntem cuvinte de duzin\/ merg`nd pe-un curs firesc… premeditat// e via]a [i adverb [i complement/ everbu-n care cercul se închide/ [i noi s`ntem mirarea ce desfide/fatalitatea timpului prezent“ (Supozi]ii, p. 43). Apari]ia acestuitext în volumul de fa]\ joac\ rolul unei lumini magice carearunc\ umbrele într-un scenariu de simboluri clasicizantedup\ un acord de credo maiestuos. Sentimentul încercat eacela din clipa c`nd Hefaistos nu îi ascunde lui Prometeufaptul c\ noaptea îl va înghe]a: „Uscat de razele fierbin]i alesoarelui, vei vedea ofilindu-se floarea trupului t\u. Noaptea vaveni prea t`rziu pentru tine, ascunz`nd ziua sub mantia ei destele…“

Revela]iile traumei existen]iale coboar\ în textele scriito-rului a c\rui con[tiin]\ e dominat\ de suflul exilului; el estevl\guit de schizoidiile generate de barierele dintre culturile

71

traversate, de mareele ce str\bat civiliza]iile confluente; eleste strivit sub incongruen]ele umane ale celui sec]ionat delegea disjungerii celor dou\ lumi ca de o secant\ ce separ\dou\ jum\t\]i ce nu se mai reg\sesc. Misterul acestei sciziunidureroase se reg\se[te, ca un cod de decriptare, la pagina 32,[i voi cita în întregime acest poem-cheie, intitulat O patrie [iun morm`nt:

tr\iesc durerea unei patriica `ntr-un sacru leg\m`nt;printre ventricule [i atriiacela[i s`nge curge – sf`nt.

tr\iesc, privirea mi-e departe,spre marea mea, spre r\s\rit;tr\iesc [i `n aceast\ carte,de-at`tea versuri r\stignit.

tr\iesc aceea[i melodram\prin vise [i prin alte vie]i,ca pl`nsul unui dor de mam\,ca roua unei dimine]i.

tr\iesc cu ochii [i cu g`ndulla tot ce-a fost [i ce va fi;tr\iesc, c`nd se termin\ r`ndul,pe firul unei agonii.

tr\iesc blestemu-nstr\in\riiprin alte lumi r\t\citor;necunoscut sau dat uit\rii…pe care limb\ vre]i s\ mor?

72

În acest poem [i în acest volum, Ionu] Caragea se pla-seaz\ în locul geometric al celui ce moare [i se na[te înacela[i timp, prin poezie [i prin limba român\ concurat\ deseduc]ia limbii franceze, dar [i prin jocurile incredibile lacare îl expun iradierile civiliza]iei român\ mam\ [i civiliza-]iei francofone canadiene de adop]ie: în limba român\ pul-siunea de a scrie despre moarte este mai mare, în timp celimba francez\ îl absoarbe cu mai mult\ u[urin]\ înspre re-gistrul iubirii.

Moartea este recursul ultim al r\zvr\titului [i al evada-tului; ea intervine ca un lan] care regleaz\ prin lungimea luicantitatea de libertate pe care [i-o asum\ autorul, iar poezialui Ionu] Caragea construie[te o c\ma[\ de for]\ peste bucu-ria de a fi viu [i liber dar [i peste spaima de a fi str\in [i liber.Pre]ul acestei libert\]i se transform\ în negocierea etern\,ruminativ\, a omului cu poetul.

Ionu] Caragea a scris [i aceast\ carte, cum [i pe celelalte,dintr-un impuls selectiv, cu structurare. Am convingerea c\s-a salvat, din nou, de la o moarte iminent\ [i intens\, crea-tiv\. {tiu c\ vor urma noi salv\ri, la care voi asista cu stareade aten]ie vie a de]inutului din celula vecin\. Captivitateaaceasta în obsesie este de fapt starea de maxim\ creativitate aunui poet ce se intensific\.

Angela Furtun\

*Ionu] Caragea, Guru amnezic, © 2009, Ionu] Caragea,Montréal; www.ionutcaragea.ro

73

Ordinul nemuritorilor

occidentul este paradisul care ucidealc\tuit din legi drepte [i persoane perfidepatria mam\ co[marul din care nu te mai treze[tiascunde-te-n tine [i de umbr\ s\ te fere[tiastfel ca iovi [i sisifi `ncerca]i de dumnezeubatem la por]i [i ni se r\spunde mereu`n costum la patru ace cravat\ast\zi avem agenda-nc\rcat\veni]i m`ine venim[i pe drum cu to]ii murim

prostia ]ine cont de embleme`ntotdeauna ne-mboln\vim de sistemecare de care mai bine puse la punctimpozite chiar [i pentru s\rmanul defunctnu e[ti sf`nt dac\ nu exist\ profitde pe urma ta o averete am\ge[te o via]\ `nceput\ cu vise[i terminat\ cu luna de mierebine`n]eles c\ exist\ excep]iicare confirm\ direc]iitrepte ierarhicepe c\ile bahice

a[a a c\zut fructul din pom[i piramida l-a ascuns pe marele om

74

ha –

haide]i s\ cinstim ordinul nemuritorilors\ bem un pahar pentru pre[edintele norilorhaide]i s\-l punem icoan\[i-n mijloc un mare semn de-ntrebares\ nu deranjeze pe careva figura prea tares\ nu miroas\ prea tare-a b\rbathaide]i s\ trecem fiecare cu capul plecatprin defileul s\biilor [i ghilotinelorp`n\ la paradisul scrutinelort`r`[-gr\bi]i cu [uturi `n fundfi]i ferici]i c\ p\m`ntu-i rotund[i v\ `ntoarce]i de unde pleca]i`nghesui]i `n doi metri p\tra]i

taci muritorule tacitaci rimeaz\ cu draciinima se-nv`rte-n tine ca o rulet\prin luna aprilie ]i s-a prescris o re]et\la sexy-blackjack ai primit o carte mai mic\at`]ia ani ai trudit la dama de pic\

ie[i afar\ muritoruleie[i afar\ [i strig\p\m`ntul te-a[teapt\ [i `ncepe s\ frig\

ha –

75

76

C U P R I N S

Moartea ca nemurire `n [i prin cuv`nt . . . . . . . . . . . . 5

Ademenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Cuv`ntul `n fa]a c\ruia oamenii mor . . . . . . . . . . . . . 10Este o clip\ de lini[tit\ durere . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Ecoul absurdului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12Ferocitatea cuv`ntului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Perpetuum mobile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Guru amnezic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15~n alt\ via]\ am fost un r`u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16~ngeri mincino[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Inima mea ca o pas\re oarb\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Punctul pe i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20~ngeri cu maturizare for]at\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Sensul vie]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Singurul geniu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Sevraj `ntre dou\ doze de moarte . . . . . . . . . . . . . . . 26{i c`te cuvinte degeaba s-au spus . . . . . . . . . . . . . . . . 27~n s`ngele meu se porne[te Jihadul . . . . . . . . . . . . . . 28Poem `n lipsa ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Cenu[\reasa poeziei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30O patrie [i un morm`nt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Fidelitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Poezeul cuv`ntului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Marele maestru al binelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Vis`nd nemurirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

77

Niciodat\ nu lu\m moartea `n serios . . . . . . . . . . . . 37/? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Charon, r\t\citorul Charon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Poemul meu ca un tren. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Osmoza r\nilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Supozi]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Epave pe fundul m\rilor interioare . . . . . . . . . . . . . . 44Abandonat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45P\m`nt, crisalide [i fluturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Distan]a dintre iubire [i oameni . . . . . . . . . . . . . . . . 47Ceai verde cu arom\ de nemurire . . . . . . . . . . . . . . . 48Inim\ umplut\ cu paie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Trafican]ii de suflete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Dimine]i `ncornorate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Timp coagulat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Alfabetul de oase al mor]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Umbr\ ajuns\ cu cu]itul la os . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Monumentul umbrelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Casa cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58V`nz\torul de ceasuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Extemporal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62~n copacul s`ngelui meu… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Lacrima ro[ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Anticipez o mi[care . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

A te salva mereu de la o moarte intens\,creativ\, repetitiv\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Ordinul nemuritorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

78

fidesColec]ia EIDOS

1. Vasile Mih\escu – Must\]ile lui Demiurgos. Demiurgos’s Moustaches(edi]ie bilingv\ rom^n\/ englez\)

2. Miriam Mu[at – Iat\ de ce3. Nicolae Ionel – Flori de Cire[4. Teofana Boto[ineanu – {i eu Te-am r\stignit5. Virgil Poian\ – Catehism transilvan6. Nicolae Ionel – Haiku7. Florin }upu – Robia cuv`ntului8. Nicolae Ionel – Dor din dor9. Nicolae Ionel – Rug\ciune

10. Adrian Voica – Hanul cuvintelor11. Emilian Marcu – Scoica sonor\12. Florin }upu – Catapeteasma interoga]iei13. Nicolae Ionel – C`ntece de leag\n14. Mihail Eminescu – Poesii. Poèmes (ed. bilingv\ rom^n\/ francez\)15. Laura Ciobanu – Este vorba de tine16. Nicolae Ionel – C`t `i ceru [i lumea17. *** – Psalmii18. Florin }upu – Jertfa eutimic\19. Dorin Popa – C`nd o femeie vine c\tre tine20. Dorin Popa – For ever for never (`n limba englez\)21. *** – Harmony – Anthology of the 3rd World Congress of Poets for

Poetry Research and Recitation, Ia[i, 2001 (edi]ie plurilingv\)22. Nicolae Ionel – Marginea singur\t\]ii23. Bluma Finkelstein – Faleza timpului24. Lucien Noullez – Poezii25. Horia Victor Lefter – Eu, el, ea [i noi. Moi, lui, elle et nous (edi]ie

bilingv\ rom^n\/ francez\)26. Mariana Zavati Gardner – {oapte. Antologie de poezii27. *** – De Dragobete. Antologie studen]easc\ de poezie de dragoste28. Ionu] Caragea – Omul din cutia neagr\29. Ionu] Caragea – 33 bis30. Ionu] Caragea – Analfabetism literar31. Viorel Zegheru – Eclosions. Ecloziuni (ed. bilingv\ rom^n\/

francez\)

79

32. Nicolai Ciobanu – Poezii33. Ionu] Caragea – Dic]ionarul suferin]ei34. Ionu] Caragea – Negru Sacerdot35. Vanda Steliana Florea – Catapeteasma luminii36. Ionu] Caragea – Absen]a a ceea ce suntem37. Nicolai Ciobanu – Toamn\38. Ionu] Caragea – Déconnecté39. Henri Meschonnic – Poeme. Antologie 1972-200540. Ionu] Caragea – Guru amnezic

80

Editura FIDES, IA{I, RO, UE

EDITUR| RECUNOSCUT| DE CNCSIS

gsm: +40 740 04 99 91; editura_fides@yahoo.fr; http://www.fides.srw.ro