Legislație sanitară. Ierarhizare

Furnizarea serviciilor de sanatate in Romania

“Sectorul sanatatii” este reprezentat de o gama larga de personal care acorda

servicii deingrijiri de sanatate.

Serviciile primare de sanatate

Sunt furnizate de medici generalisti, medici de familie, furnizori pentru ingrijiri

la domiciliuetc.Pana in 1989, asistenta primara in Romania a fost furnizata in

principalprintr-o retea nationala de dispensare.

Dispensarele apartineau Ministerului Sanatatii si erau administrate de spitalul

local care detinea fondurile locale atat pentru ingrijirile primare cat si cele secundare

desanatate. Dispensarele furnizau ingrijiri de sanatate populatiei dintr-un teritoriu

arondat. Existau deasemenea, dispensarele de intreprindere care acordau ingrijiri de

sanatate angajatilor sidispensare scolare care furnizau ingrijiri medicale elevilor si

personalului din invatamant.In anul 1989 a fost reglementata organizarea si functionarea

cabinetelor medicale publice si private in una din cele patru forme:

a) Cabinete medicale individuale ce apartineau unui medic responsabil de toate

serviciile si resursele fiind legal raspunzator de activitatile cabinetului.

b) Cabinete grupate apartinand unui grup de medici care impart resursele

(echipamentulsi spatiul) dar ale caror activitati medicale sunt separate,

fiecare dintre acestia fiind legal raspunzatori de activitatile desfasurate.

c) Cabinete asociate aparatinand unui grup de medici care impart resursele,

spatiul si activitati medicale in care toti medicii au aceeasi specialitate, unul singur fiind

raspunzator legal de toate activitatile.

d) Societatile civile medicale cuprind un grup de medici care impart resursele,

spatiul siactivitatile medicale, avand specialitati medicale diferite, societatea fiind legal

responsabila de activitatile personalului Reforma ingrijirilor primare de sanatate a

inceput in anul 1994 si a introdus unnou model de finantare, un transfer al

responsabilitatii de la spitale catre Directile Sanitare Judetene, introducand

obligativitatea incheierii unor contracte intre Directiile Sanitare Judetene simedicii

generalisti la nivel individual sau de grup.

Serviciile ambulatorii de specialitate

Acestea sunt furnizate de reteaua de servicii ambulatorii din spitale, centre de

sanatate,centre de diagnostic si tratament, cabinate specializate. Anterior in Romania

furnizorii de ingrijiri secundare de sanatate erau policlinicile predominante in zonele

urbane. Majoritatea policlinicilor acordau servicii gratuite, personalul medical era platit

pe baza unui sistem salarial si furniza servicii medicale ambulatorii publice.In prezent

policlinicile, fie au devenit ambulatorii de spital, fie centre independente de diagnostic

si tratament ori s-au divizat in cabinete medicale individuale. Incepand cu anul 1990 s-

au organizat cabinete medicale private, iar personalul medical care isi desfasoara

activitatea incadrul acestor cabinete trebuie sa detina avizul de libera practica si o

autorizatie de functionare acabinetului medical.Seviciile ambulatorii private pot fi

acreditate pentru toate specialitatile, inclusiv pentruservicii ambulatorii de chirurgie.

Serviciile medicale spitalicesti

Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate

juridica,proprietate publica sau privata, care asigura servicii medicale. Serviciile

medicale acordate despital sunt: preventive, curative, de recuperare, de ingrijire, in caz

de graviditate, maternitate siingrijirea nou-nascutilor.In Romania exista mai multe

categorii de spitale clasificate dupa anumite caracteristici:

1. In functie de teritoriu spitalele se clasifica in:- judetene;- municipale si

orasenesti;- comunale.

2. In functie de specificul patologic spitalele se clasifica in:- generale;- de

urgenta;- de specialitate;- pentru bolnavii cu afectiuni cronice.

3. In functie de regimul juridic al proprietatii spitalele pot fi:- publice;- private;-

mixte.

4. In functie de modul de finantare spitalele pot fi:- spitale cu finantare din

fonduri publice;- spitale cu finantare din fonduri private;- spitale cu finantare mixta.

5. Din punct de vedere al invatamantului si cercetarii stiintifice medicale,

spitalele se clasifica in:- spitale clinice;- spitale universitare.

•Spitalul judetean este spitalul general care asigura asistenta medicala a

judetului.•

  Spitalele municipal si orasenesc sunt spitale care au in componenta cel putin

specialitatile de baza (medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie, chirurgie) si

sunt organizate la nivelul municipiilor sau oraselor unui judet.

•Spitalul comunal este unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenta

medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati rurale apropiate, avand

sectii de medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie.

• Spitalul general este spitalul care are organizata in structura sa minim trei din

cele patru specialitati de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstretica-

ginecologie si chirurgie.

• Spitalul de specialitate este spitalul care asigura asitenta medicala intr-o

singura specialitate.

• Spitalul de urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa

despecialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat,

avandamplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de

urgenta functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de necesitati

poate avea un serviciu mobil deurgenta-reanimare si transport medicalizat.

• Spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice este spitalul in care duratade

spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei.

• Spitalul public este spitalul proprietate publica a statului sau al

unitatiilor administrativ-teritoriale organizate ca institutii publice.

• Spitalul privat este spitalul proprietate privata a persoanelor juridice dedrept

privat.

• Spitalul clinic este spitalul care are in componenta sa cel putin doua clinici in

specialitati diferite care desfasoara asistenta medicala, activitate de invatamant si

cercetare stiintifica medicala si de educatie medicala continua.

• Spitalul universitar  este spitalul organizat in centre universitare medicale in

structura caruia toate sectiile de specialitate sunt clinici universitare. Clinica universitara

are instructura ei una sau mai multe sectii clinice. Sectiile clinice sunt sectiile de spital

in care sedesfasoara activitati de invatamant universitar.

Structura organizatorica a spitalului cuprinde dupa caz: sectii,

departamente,laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente, servicii

sau birouri tehnice,economice si administrative, servicii de asistenta prespitaliceasca si

transport urgente, structuri deprimiri urgente si alte structuri aprobate de Ministerul

Sanatatii si Familiei. Spitalele pot avea incomponenta lor structuri care acorda servicii

ambulatorii de specialitate. Serviciile medicale furnizate de ambulatoriu de spital

cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau

chirurgical, ingrijiri, recuperare, medicamente si materiale sanitare, proteze.Formele de

spitalizare sunt: spitalizarea continua, spitalizarea de zi si de o zi.Prin regulamentul de

organizare si functionare al spitalului si fisele posturilor aprobare de conducerea

spitalului se stabilesc activitatile, modul de organizare si functionare, atributiile

siresponsabilitatile personalului. Activitatile organizatorice si functionale cu caracter

medico-sanitar din spitale sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii

si Familiei, autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publice. In spitale se

pot desfasura si activitati de invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar si

post universitar precum si activitati de cercetare stiintifica medicala.Criteriile pentru

desfasurarea activitatilor de cercetare stiintifica medicala se propun decatre Academia

de Stiinte Medicale si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii si familiei cuavizul

Ministerului Educatiei si Cercetatii, iar criteriile pentru desfasurarea activitatiilor de

invatamant se elaboreaza si aproba de Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul

Ministerului Educatiei si Cercetatii. Colaborarea dintre spitale si institutiile de

invatamant medical se realizeazape baza de contract incheiat potrivit metodologiei

aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului educatiei si

cercetatii. Activitatiile de invatamant si cercetare sunt organizate astfel incat sa

consolideze calitatea actului medical cu respectarea drepturilor pacientilor, a eticii si

deontologie medicale. Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de

competenta, dupa caz a Colegiului Mediciilor din Romania, Colegiului Farmacistilor

din Romania sau a Ordinului Asistentiilor Medicalsi Moaselor din Romania.Infiintarea

sau desfiintarea spitalelor publice se face prin hotarare a Guvernului instiintatade

Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul Consiliului Local sau Judetean. In actul de

infiintare al spitalului public se stabilesc cel putin urmatoarele elemente: denumire, tipul

spitalului, tipul finantarii, numarul de paturi si categoria serviciilor medicale spitalicesti

acordate.

Organele de conducere ale spitalelor publice sunt: consiliul de administratie,

comitetul director, directorul general.

Comitetul director si directorul general reprezinta conducerea executiva a

spitalelor publice.

Directorul general este numit de catre consiliul de administratie prin concurs.

Din comitetul director fac parte: directorul general adjunct medical, directorul

economic,contabilul sef si directorul de ingrijiri. Membrii comitetului director sunt

numiti de catre consiliul deadministratie in urma concursurilor sustinute pentru o

perioada de patru ani.In cadrul spitalului se organizeaza consiliul medical format din

medici sefi de sectie, sefi de compartimente, laboratoare sau compartimente.

Atributiile comitetului director din spitalele publice sunt:-elaboreaza proiectul

bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului;-analizeaza si recomanda masuri pentru

dezvoltarea activitatii spitalului inconcordanta cu nevoiele de servicii medicale ale

populatiei;-analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze;-

raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si dispunemasuri

de imbunatatire a activitatii spitalului;-conduce operativ intreaga activitate a spitalului.

Consiliul de administratie este constituit din 7-9 membri in functie de marimea

spitalului si complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele consiliului de

administratie este ales din randul membrilor sai cu majoritate simpla din numarul total.

Conducerea spitalelor publice raspunde in fata Directiei de Sanatate Publica

si/sauMinisterului Sanatatii si Familiei, in fata Ministerului de Resort pentru

indeplinirea atributiilor care ii revin.

Finantarea spitalelor

Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor

prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume

obtinute, in conditiile legii de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba si

executa bugetele proprii de venituri sicheltuieli. Contractul de furnizare de servicii

medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a

veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza cu consiliul de

administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii

stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot incheia

contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate private.

Separat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de asigurari de

sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza:-de la bugetul de stat si

bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei;-de la bugetul consiliului judetean, pentru

spitalele judetene;-de bugetul consiliului local si al consiliului judetean pentru spitalele

locale;-de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea sanitara proprie.

De la bugetul de stat se asigura:-desfasurarea activitatilor cuprinse in programele

nationale de sanatate;-dotarea cu echipamente medicale de inalta performanta;-investitii

legate de construirea de noi spitale si pentru finalizarea celor aflate in executie;-

expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav afectate de seisme si alte

cazuri de forta majora;-activitati specifice unitatilor cu retea sanitara proprie.

Bugetele locale asigura finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea

constructiilor noi si realizarea unor lucrari de reparatii curente si capitale, precum si

pentru dotarea spitalelor cu aparatura medicala.Spitalele publice pot realiza venituri

proprii suplimentare din:

- donatii si sponsorizari;

- asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare medicala

sifarmaceutica;

- inchirierea temporara a unor spatii medicale, dotari cu echipamente

sauaparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale;

- contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele de

asigurariprivate sau agenti economici;

- editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;

- servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea pacientilor

sau angajatilor;

- servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea pacientilor.

Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se elaboreazade

conducerea spitalului fiind aprobat si supus validarii pana la data de 31 decembrie a

anuluicurent Directiei Judetene de Sanatate Publica sau Ministerului Sanatatii si

Familiei respectiv Ministerului de Resort in functie de subordonati. Privind partea de

cheltuieli propusa pentru a fi acoperita prin finantare de la bugetele locale se va obtine

si avizul consiliului local respectiv. Executia bugetului de venituri si cheltuieli se

raporteaza lunar si trimestrial directiilor de sanatate publica, Ministerului Sanatatii si

Familiei, respectiv Ministerului de Resort in functie de subordonare.