NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN LEGISLAŢIA RUTIERĂ CIRCULAŢIE - legea nu defineşte noţiunea juridică de circulaţie pe drumurile publice . În limbaj comun ,circulaţie înseamnă “mişcare , deplasare pe o cale de comunicaţie. Circulaţia pe drumurile publice presupune existenţa a trei factori : omul ( în calitate de conducător de vehicul ,pasager sau pieton), vehiculul şi drumul Fiecare dintre aceşti factori , independent sau în corelaţie cu ceilalţi , influenţeză de o manieră specifică securitatea circulaţiei rutiere , care în condiţiile societăţii moderne , constituie o necesitate a vieţii sociale. In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul inteles: 1.drum public – orice cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier, daca este deschisa circulatiei publice. Drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile; 2.localitate – spatiul ce cuprinde cladiri, ale carui intrari si iesiri sunt semnalizate ca atare; 3.zona rezidentiala – perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate ca atare; 4.zona pietonala – perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate ca atare; 5.parte carosabila – portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel; 6.acostament – fasia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului; 7.banda de circulatie – spatiu longitudinal al partii carosabile, materializat sau nu prin marcaje rutiere, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia cu usurinta a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti; 8.banda reversibila – subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, situata langa axul drumului, destinata circulatiei autovehiculelor intr-un sens sau in altul, in functie de intensitatea traficului; 9.banda pentru stationarea de urgenta – subdiviziunea longitudinala suplimentara situata la extremitatea dreapta a autostrazii, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor in cazuri de forta majora; 10.pista pentru biciclete – una dintre subdiviziunile partii carosabile sau o portiune din trotuar ori acostament, materializata prin marcaje rutiere si/sau semnalizata prin indicatoare, destinata numai circulatiei bicicletelor si ciclo-motoarelor; 11.trotuar – spatiul din partea laterala a drumului, separat in mod vizibil de partea carosabila prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor; 12. intersectie – orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri, inclusiv spatiile formate de acestea; 13.autostrada – drumul conceput si construit special pentru circulatia autovehiculelor cu sau fara remorci, care nu serveste proprietati alaturate si care: - are pentru cele doua sensuri de circulatie parti carosabile distincte, separate intre ele printr-un spatiu care nu este destinat circulatiei sau, exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia locurilor speciale sau cu caracter temporar; - nu intersecteaza la nivel drumuri, cai ferate sau linii de tramvai; - este prevazuta cu semnalizare speciala; 14.trecere la nivel – incrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de o platforma independenta; 15.vehicul – un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari; 16.bicicleta – vehiculul prevazut cu doua roti si pedale sau manivele, care se deplaseaza pe drum, actionat de forta musculara a utilizatorilor; 17.motocicleta – autovehiculul cu doua sau trei roti, al carui motor are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm, cu sau fara atas si/sau o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 50 km/h, a carui masa proprie nu depaseste 400 kg; 18.ciclomotor – vehiculul cu doua sau trei roti, care este prevazut cu un motor cu ardere interna, avand o capacitate cilindrica de cel mult 50 cm, care pastreaza caracteristicile generale ale bicicletei, putand fi pus in miscare si cu ajutorul pedalelor, si a carui viteza de deplasare, prin constructie, nu depaseste 50 km/h; 19.autovehicul – vehiculul prevazut cu un dispozitiv mecanic propriu de propulsie; vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, si ciclomotoarele nu sunt considerate autovehicule. Definitia include si termenul automobil, care reprezinta oricare dintre vehiculele cu motor care servesc in mod normal transportului pe drum al persoanelor sau bunurilor ori la tractarea pe drum a vehiculelor utilizate pentru transportul de persoane sau bunuri. Acest termen include troleibuzele, adica vehiculele care sunt cuplate la o retea electrica, dar care nu circula pe sine. Acesta nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a caror utilizare pentru transportul rutier de persoane sau marfuri ori pentru tractarea unor vehicule care transporta persoane sau marfuri nu este decat ocazionala; 20.tractor – autovehiculul destinat prin constructie si echipare tractarii altor vehicule sau efectuarii unor lucrari specifice; 21.remorca – vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul; 22.semirernorca – remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre autovehiculul tragator; 23.remorca usoara – remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg; 24.masa totala maxima autorizata – masa totala maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila de catre autoritatea competenta; 25.vehicul cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite – vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori marfurilor transportate, depaseste in lungime, latime sau in inaltime limitele maxime ori masele maxime admise prin legislatia in vigoare; 1.

26.conducator – persoana care determina punerea in miscare si actioneaza asupra directiei de deplasare pe drum a vehiculelor si animalelor izolate sau in turma, celor de tractiune, povara ori de calarie; 27.participant la trafic – conducatorul sau pietonul care circula pe drumul public; 28.coloana oficiala – autovehiculul sau grupul de autovehicule insotit de cel putin un vehicul al politiei ce are in functiune mijloacele speciale sonore si luminoase; 29.vehicul in circulatie internationala sau in trafic international – vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat. 30. agent de circulaţie -calitatea de “agent de circulaţie “o pot avea numai ofiţerii şi subofiţerii de poliţie. Agentul de circulaţie este ofiţerul sau subofiţerul de poliţie însărcinat cu supravegherea , îndrumarea şi controlul circulaţiei . 31. viabilitatea drumului – starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilor rutiere şi mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei; 32.amenajare rutieră – orice construcţie amplasată pe partea carosabilă sau în zona acesteia destinată reglementării circulaţiei rutiere; 33. declivitate –înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală; 34. urgenţă - situaţia de criză sau de pericol potenţial major care necesită deplasarea imediată pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinţe negative, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau a integrităţii unor bunuri ori pentru limitarea distrugerii mediului înconjurător. 35. coloană cu regim prioritar – o grupare de două sau mai multe autovehicule, însoţite de unul sau mai multe autovehicule cu regim de circulaţie prioritar.

DRUMUL PUBLIC drum public – orice cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier, daca este deschisa circulatiei publice. Drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile Părţile constructive ale unui drum public

Clasificarea drumurilor publice din punct de vedere administrativ - drumuri de interes naţional , în această categorie se încadrează drumurile naţionale şi autostrăzile - drumuri de interes local , în această categorie se încadrează drumurile judeţene şi drumurile comunale. - drumuri de exploatare ( minieră , forestieră , carieră etc ). Clasificarea drumurilor după înclinare - drumuri în rampă - drumuri în palier - drumuri în pantă Clasificarea drumurilor publice după sinuozitate - drumuri publice în aliniament sau drumuri drepte. - drumuri publice în curbă care fac legătura între două drumuri drepte sau aliniamente.

SUBDIVIZIUNI ALE PĂRŢII CAROSABILE Sensul de circulaţie – este partea drumului public pe care toate vehiculele circulă în acelaşi sens , fără să fie necesară o semnalizare specifică sensurilor . Drumurile au două sensuri de circulaţie , separate între ele de axa drumului , care poate fi o linie imaginară sau materializată prin marcaj longitudinal discontinuu sau continuu , simplu sau dublu. Axa drumului este deci linia care separă cele două sensuri de circulaţie indiferent dacă este materializată sau imaginară . Trebuie să amintim faptul că axa drumului nu se confundă cu axa geometrică (de simetrie ) a drumului cu care este adevărat că în majoritatea cazurilor coincide , dar sînt şi cazuri cînd sensurile de circulaţie sînt inegale Banda de circulaţie – este oricare din subdiviziunile longitudinale ale părţii carosabile , materializate sau nu prin marcaje cu condiţia să aibă o lăţime suficientă care să permită circulaţia cu uşurinţă a unui şir de vehicule altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi . Clasificarea benzilor de circulaţie: a) benzi materializate cu ajutorul marcajelor rutiere b) benzi imaginare (rînduri) nematerializate cu marcaje rutiere 2.

fig. A

- “partea carosabilă “se înţelege elementul principal ,partea centrală deobicei consolidată a drumului ,care serveşte în mod normal pentru circulaţia vehiculelor .

- “ acostamentele”sunt fîsiile laterale ce încadrează partea carosabilă şi marginea platformei .

- “şantul sau rigola “ care are rol de colectare a apei care se scurge de pe partea carosabilă.

Cînd benzile de circulaţie sînt materializate , drumul public are atîtea benzi, cîte sau materializat (marcat ), iar cînd benzile sînt nematerializate (imaginare), un drum public oricît de lat ar fi , nu are decît două benzi în acelaşi sens (în această situaţie pentru termenul de bandă se mai foloseşte denumirea de rînd) , deci circulaţia se desfăşoară pe maxim două rînduri sau două benzi imaginare . Regulamentul precizează şi locul de amplasare a rîndurilor (benzior imaginare) pe sensul de circulaţie astfel: rindul din dreapta ( 1 ) va fi amplasat întotdeauna lîngă bordura din dreapta sau acostament , iar rindul din stînga ( 2 ) va fi amplasat intotdeauna lingă axa drumului.

CIRCULAŢIA VEHICULELOR PE DRUMURI CU MAI MULTE BENZI PE SENS

Conducătorii sunt obligaţi să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta părţii carosabile. Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.

În cazul în care drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situată lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulaţie utilizată este ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.

Pe părţile carosabile cu circulaţie în ambele sensuri şi care au cel puţin trei benzi, vehiculele nu trebuie să fie conduse pe banda situată la marginea din stânga părţii carosabile în sensul de mers, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplasează cu viteză redusă, trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora. Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia. Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de bandă există şi este semnalizată ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele P.P.S S.R.I S.P.P în misiune de urgenţă.

Reguli referitoare la manevre în timpul mersului Conducătorul de vehicul care intenţionează să pornească de pe loc sau să oprească, să întoarcă, să iasă dintr-un r

vehicule staţionate sau să intre într-un asemenea rând, să vireze spre dreapta sau spre stânga pentru schimbarea bedirecţiei de deplasare sau să meargă înapoi, este obligat să efectueze aceste manevre numai după ce a semnalizat şi s-a acă o poate face fără a pune în pericol participanţii la trafic care îl urmează, îl preced ori cu care urmează să se întâlneascăseama de poziţia, direcţia şi viteza acestora. Semnalul dat trebuie menţinut pe întreaga durată a manevrei şi oprit de îndată ce aceasta a fost efectuată. În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stânga, iexistă un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia. Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul autovehiculelor care intra într-o intersecţie circulând pe acelaşi daliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei acestora. Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile, se ocolesc prin partea dreaptă. Conducătorul de vehicul care constată că vehiculele care circulă înaintea lui semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare este obligat să asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre în deplină siguranţă. La apropierea de o staţie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnaintenţia de a ieşi, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură, este obligat să reducăşi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.

3.

Circulaţia pe benzi la intersecţii (încadrarea pe benzi la intersecţii în zona de preselecţie )

Semnalizarea rutiera

Mijloacele de semnalizare rutiera sunt: a) semnalele luminoase; b) indicatoarele; c) marcajele. Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie intr-un sistem unitar si coerent, se realizeaza si se instaleaza astfel incat sa fie observate cu usurinta si din timp de catre cei carora li se adreseaza si trebuie sa fie in deplina concordanta intre ele si intr-o stare tehnica de functionare corespunzatoare. Mijloacele de semnalizare rutiera, precum si orice alte dispozitive speciale de acest fel se executa, se instaleaza si se intretin prin grija administratorului drumului public. Instalarea acestora se executa numai cu acordul prealabil al politiei. Semnalizarea si presemnalizarea intersectiilor dintre doua drumuri de categorii diferite se executa, se instaleaza si se intretin de catre administratorul fiecarui drum. Indicatoarele de reglementare a prioritatii de trecere si semnalele cu lumini albe si alternativ-intermitente, precum si de avertizare sonora de la trecerile la nivel cu calea ferata se instaleaza si se intretin de administratorii cailor ferate. Mijloacele de semnalizare rutiera pot fi insotite si de dispozitive speciale de avertizare. 4.

Excepţia nr. 1: Dacă în apropierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate. Se interzice circulaţia participanţilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare cu această semnificaţie.

Excepţia nr. 2 : dacă la apropierea de intersecţie una dintre benzi (sau unul dintre rînduri )este ocupată de linia tramvaiului, toate vehiculele indiferent de direcţia de mers dorită se vor încadra pe celelaltă bendă (rind) lăsînd linia tramvaiului liberă. .

Excepţia nr. 3 : pe drumul cu sens unic ,conducătorii de vehiculele, pentru a executa virajul spre stînga, se vor încadra lîngă bordura din stînga.

Regula generală La intersecţiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupă în mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie următoarele poziţii: a) rândul din dreapta, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta; b) rândul din stânga, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre stânga; c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte.

← 50m → în localităţi sau în afara acestora

← 50m →

← 50m →

← 50m → în localităţi sau în afara acestora

Se interzice: a) amplasarea, in zona drumului public, de constructii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele ori instalatiile ce servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de amenajari, care sunt de natura sa stanjeneasca participantii la trafic sau sa le distraga atentia, punand in pericol siguranta circulatiei; b) lipirea de afise, inscriptii sau inscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora. Ordinea de prioritate intre diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera si semnalele agentilor de circulatie este urmatoarea: 1) semnalele speciale de avertizare, luminoase si/sau sonore; 2) semnalele si indicatiile agentului de politie rutiera; 3) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei; 4) semnalele luminoase; 5) indicatoarele; 6) marcajele. 1.Semnalele speciale luminoase de avertizare sunt: a) lumina rosie, care poate fi folosita numai de catre autovehiculele apartinand politiei si pompierilor;( se opreşte ) b) lumina albastra, care poate fi folosita doar de catre autovehiculele apartinand politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta, protectiei civile, Ministerului Apararii Nationale si de cele destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul propriu sau care insotesc coloane militare, de cele ale unitatilor speciale ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, de cele ale Ministerului Justitiei Directia Generala a Penitenciarelor, precum si de cele ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public si ale Parchetului National Anticoruptie, atunci cand se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care au caracter de urgenta;( se reduce viteza de circulaţie ) c) lumina galbena, care poate fi folosita de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depasite ori care insotesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substante periculoase, de cele destinate intretinerii, repararii sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii autovehiculelor ramase in pana, precum si de tractoarele sau utilajele agricole. ( atenţie sporită ) 2. Semnalele agentului de circulaţie Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii: a) braţul ridicat vertical semnifica “atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Daca semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare; b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifica “oprire” pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, “oprire" pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate; c) balansarea cu braţul, pe verticală, a unui dispozitiv cu lumina roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte, semnifica “oprire” pentru participanţii la trafic spre care este îndreptat; d) balansarea pe verticală a braţului semnifică reducerea vitezei; e) rotirea vioaie a braţului semnifica mărirea vitezei şi grăbirea traversării drumului de către pietoni. Poliţistul care dirijează circulaţia poate face semn cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să-l ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească. La efectuarea comenzilor prevăzute la aliniatele de mai sus poliţistul poate folosi şi fluierul. Semnalele agentului de circulaţie, au o foarte mare importanţã şi trebuie sã fie bine cunoscute de toţi participanţii la trafic deoarece acestea primeazã atât faţã de semnificaţia mijloacelor de semnalizare cât şi faţã de regulile de circulaţie.

Se comandã prin ridicarea braţului, vertical. La aceastã comandã toţi participanţii la trafic care se apropie au obligaţia sã opreascã, cu excepţia acelora care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţã.

Se comandã prin întinderea orizontalã a unuia dintre braţele poliţistului rutier şi se referã la conducatorii de vehicule care circulã pe sensul de circulaţie care intersectează bratul întins, obligându-i sã opreascã (cu excepþia cazului în care oprirea nu s-ar face în condiţii de siguranţã). 5.

Braþele poliţistului rutier întinse orizontal înseamnã oprire pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de de sensul lor de mers, circulã din direcţiile intersectate de braþele întinse. Dupã ce a dat aceastã comandã poliţistul rutier poate sã coboare braţele, poziţia sa însemnând de asemenea oprire pentru toţi conducãtorii de vehicule care, circulã din fatã ori din spate.

Pe timpul nopţii, participanţii la traficul rutier vor opri în cazul în care poliţistul rutier balanseazã pe verticalã un dispozitiv cu lumina roşie ori bastonul reflectorizant, spre ei.Vor opri toţi cei care se îndreaptă spre acest semnal luminos.

Aceastã comandã se dã de cãtre poliţistul rutier, prin rotirea vioaie a braţului. Conducãtorii de vehicule trebuie sã grãbeascã trecerea iar pietonii trebuie sã grãbeascã traversarea drumului, în cazul când aceastã comandã li se adreseazã.

Se comandã prin balansarea pe verticalã a braţului întins orizontal, de cãtre poliţistul rutier. La observarea acestui semnal, conducãtorii de vehicule au obligaţia de a reduce viteza. 3. SEMNALIZAREA temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei; Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca în semnalizarea permanentă însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben. 4. SEMNALE LUMINOASE Semnalele luminoase grupeazã totalitatea aparaturii electrice sau electonice cu ajutorul cãreia se dirijeazã şi se controleazã mişcarea fluxurilor de circulaţie pe arterele rutiere.

Semnalul verde permite trecerea cu excepţia cazului când, în direcþia de mers a conducãtorilor de vehicule, aglomerarea de vehicule este de aşa naturã încât nu ar permite acestora sã traverseze intersecţia pânã la schimbarea semnalului. Semnalul roşu, sau roşu-galben, interzic trecerea. Vehiculele trebuie oprite înaintea marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestora în dreptul semaforului cu excepţia cazurilor în care semafoarele sunt instalate în mijlocul ori deasupra intesecţiei sau dupã aceasta, situaţii în care vehiculele trebuie oprite înainte de colţul intersecţiei. Când semnalul galben apare dupã cel de culoare verde, conducãtorii de vehicule nu trebuie sã treacã, de locurile prevãzute la alineatul precedent cu excepţia cazului în care, la apariţia semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri încât nu mai pot opri în condiţii de siguranţã. Deci o concluzie simplă la galben indifernet de variantă după verde sau după roşu se opreşte . Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare roşie sau verde, funcţionând corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de cãtre nevãzãtori. Semnalul verde, de forma unui pieton în mers, permite trecerea. Când acesta începe sã funcţioneze intermitent, avertizeazã pietonii cã timpul alocat traversãrii drumului este în curs sã se epuizeze, şi urmeazã semnalul roşu. 6.

Semnalul roşu, de forma unui pieton oprit, interzice pietonilor sã se angajeze pe partea carosabilã. Când pietonii sunt surprinşi în timpul traversãrii de culoarea roşie , aceştia trebuie sã grãbeascã traversarea pânã la primul refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, iar în lipsa acestora, pâna la trotuarul de vis-a-vis.

Se instaleazã de regulã, în locurile periculoase (ex.: treceri pentru pietoni), permiţând trecerea cu respectarea regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc şi cu atenţie sporitã.

Aceste dispozitive sunt lãmpi cu lumina roşie şi functionare intermitent-alternativã şi lampa cu lumina albã intermitentã. Se instaleazã atât la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere cât şi la cele prevãzute cu bariere sau semibariere (în acest ultim caz avertizând apropiata coborâre a acestora). Funcţionarea semnalului constând în douã lumini roşii care funcţioneazã intermitent alternativ, anunţã apropierea trenurilor. Când acest semnal este stins poate functiona un semnal cu lumina albã intermitentã, având cadenţa lentã, care semnificã permisiunea de a trece. Dacã nici unul dintre semnalele luminoase nu funcţioneazã (situaţie datoratã unei eventuale defecţiuni) conducãtorii de vehicule vor opri obligatoriu, fãrã sã depãşeascã indicatorul "Trecere la nivel cu o cale feratã simplã (dublã), prevazutã cu semnalizare luminoasã" pentru a se asigura cã nu existã nici un pericol. 5. INDICATOARELE RUTIERE Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt: a) de avertizare; b) de reglementare, care pot fi: 1. de prioritate; 2. de interzicere sau restricţie; 3. de obligare; c) de orientare şi informare. ( Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale. ) Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. în cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala sau repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic. Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia. Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată. Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate. Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate. Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca în semnapermanentă însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.

Indicatoarele de avertizare Semnificaţia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizează şi încetează imediat după acesta. Au ca obiect avertizarea participanţilor la traficul rutier asupra existenţei unui pericol pe drum, indicându-le şi natura acestuia.Indicatoarele de avertizare, de regulã, au forma unui triunghi echilateral, cu chenarul de culoare roşie în care, pe un fond alb sunt figurate diferite simboluri de culoare neagrã reprezentând natura pericolelor ce urmeazã a fi întâlnite. Se instaleazã cu vârful în sus, de regulã, la 90...200 m înainte de locul periculos, iar zona de acţiune a acestora începe din locul în care sunt instalate şi înceteazã dupã locul periculos pe care l-au semnalizat.La întâlnirea acestor indicatoare, conducãtorii de vehicule trebuie sã-şi sporeascã atenţia şi sã circule ţinând seama de pericolul asupra cãruia au fost avertizaţi.

7.

Se instaleazã înainte de intrarea în curbã, în cazul când distanţa de vizibilitate în curbã este mai mica de 150m. Scopul amplasãrii acestor indicatoare este de a avertiza conducãtorii de vehicule asupra necesitãţii reducerii vitezei şi circulaţiei cât mai aproape de marcajul continuu sau discontinuu din dreapta sau, în lipsa acestora, cât mai pe dreapta drumului, în direcţia de deplasare. În zona sa de acţiune sunt interzise oprirea sau staţionarea, iar depaşirea şi întoarcerea sau mersul înapoi, dacã vizibilitatea este mai micã de 50 metri

Se amplaseazã înaintea primei curbe dacã distanţa între curbele succesive este mai micã de 250 m şi cel puţin una dintre curbe prezintã condiţiile menţionate la indicatorul prezentat anterior. În cazul în care lungimea sectorului periculos depãşeşte 1000 m sub aceste indicatoare se instaleazã semne adiţionale pe care se înscrie distanţa pânã la terminarea sectorului periculos (vezi "Panouri adiţionale" –1.g.4.). În zona sa de acţiune nu sunt permise manevrele menţionate la indicatorul precedent, cu excepţia cazului în care aceste manevre se executã în aliniamentul dintre douã curbe succesive.

Se instaleazã în curbe cu raze mai mici (sau egale) decât 100 m. Poate fi precedat de unul indicatoarele din fig. 1.a.1. – 1.a.4. Vârfurile sãgeţilor indicã sensul virajului periculos. În zona de acþiune a indicatorului sunt interzise oprirea, staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.

Se instaleazã la 90...200m de punctul în care lãţimea pãrţii carosabile, inclusiv banda de încadrare incepe sã se îngusteze, atunci când micşorarea lãţimii pãrţii carosabile este de minim 0,50m, precum şi la podurile sau podeţele cu lãţimea cãii de rulare mai micã decât lãţimea curentã a drumului. În cazul în care carosabilul se îngusteazã pe o singurã parte simbolul se alege corespunzãtor pãrţii cu lãţimea micşoratã (vezi 1.a.8., 1.a.9.). Când pe sectorul de drum îngustat nu sunt asigurate douã benzi de circulaţie la începutul zonei de micşorare a carosabilului se instaleazã şi indicatoarele: – "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" (1.b.5.)"Prioritate faţã de circulaţia din sens invers" (1.b.6.) În cazul în care nu existã indicatoare de reglementare a prioritãţii conducãtorii vehiculelor care circulã din direcþia în care drumul se îngusteazã, trebuie sã opreascã pânã la trecerea vehiculelor din sens opus. În zona sa de acţiune nu este permisã oprirea sau staţionarea şi depãşirea dacã lãţimea pãrţii carosabile nu permite pãstrarea unei distanţe laterale suficiente faţã de cel ce urmeazã a fi depãşit.

Se instaleazã la 50...200m de începutul unui sector de drum cu denivelãri repetate. Poate fi insoþit de semnul adiţional având înscrisã lungimea sectorului de drum cu denivelãri, dacã acesta depãşeşte 300m (vezi fig. 1.g.2.). Scopul amplasãrii acestui tip de indicator este de a avertiza conducãtorii de vehicule asupra necesitãţii reducerii vitezei pentru prevenirea pierderii controlului asupra direcţiei 8..

fig.1a.3 şi fig 1a.4 Curbã dublã sau o succesiune de mai mult de douã curbe prima la stânga şi Curbă dublã sau o succesiune de mai mult de douã curbe prima la dreapta

fig. 1a.5 şi fig. 1a.6 Curbã deosebit de periculoasã şi Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase

fig.1a.7 ; fig.1a.8 şi fig. 1a.9 Drum ingustat

fig. 1a.10 Drum cu denivelãri

fig.1a.1şi fig.1a.2 Curbã la stânga şi Curbă la dreapta

Se instaleazã înainte de începutul unei rampe cu declivitate mai mare sau egalã cu 7% (7 m diferenţã de nivel pe o distanþã de 100 m). Pe indicatoare se va înscrie declivitatea maximã realã, indiferent dacã aceastã declivitate este la începutul urcãrii, la sfârşitul ei sau într-o poziţie intermediarã. În zona de acţiune a indicatorului, conducãtorii de vehicule vor schimba din timp treptele de vitezã în funcţie de înclinarea rampei. În apropierea vârfurilor de rampă/pantã este interzisã depãşirea altor vehicule precum şi staţionarea. Pe drumurile publice cu declivitate pronunţatã, în cazul în care trecerea unul pe langã altul a doua vehicule care circula din sensuri opuse este imposibilã sau dificilã, conducatorul vehiculului care coboarã este obligat sã opreascã pentru a permite trecerea vehiculului care urcã.(prioritatea de rampa) Indicatorul se amplaseazã în cazul când panta depãşeşte 7%. Pe indicatoare se va înscrie declivitatea maximã realã, indiferent dacã aceastã pantã este la începutul coborârii, la sfârşitul acesteia sau într-o poziţie intermediarã.

Indicatorul avertizeazã conducãtorii de vehicule de existenţa la 90...200m a unui pod mobil. Din locul unde este instalat se recomandã sã se circule cu vitezã redusã pâna la depãşirea podului.Se amplaseazã în apropiere de chei, de malul abrupt sau de bac, atunci când se considerã necesarã avertizarea apropierii de acestea, pentru a preveni riscul unei prãbuşiri. Se recomandã circulaţia cu atenţie şi cu vitezã redusã chiar din locul în care se aflã instalat.

Se instaleazã în locurile unde datoritã drumului lunecos existã pericol de derapare. Este amplasat permanent pe sectoarele de drum unde, pe timp umed, existã pericol de derapaj (pavaje lustruite, curbe cu supraînãlţãri necorespunzãtoare) şi temporar pe sectoarele cu frecvenţa mare a formãrii poleiului. În zona sa de acţiune se va circula cu atenţie şi cu vitezã redusã evitându-se folosirea frânelor şi bruscarea volanului. Se instaleazã înaintea sectorului de drum pe care sunt în curs de execuţie sau au fost executate tratamente bituminoase (criblura). Dacã sectorul de drum periculos este mare, indicatorul se repetã la fiecare 200m, însoţit de semnul adiţional cu lungimea sectorului (vezi fig. 1.g.4). Indicatoarele se menţin pânã la fixarea criblurii. De asemenea, se instaleazã pe sectoare de drum pe care se transportã frecvent materiale de balastierã. La începutul zonei asupra cãreia au fost avertizaţi conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã pentru a evita atât derapajele cât şi împroşcarea cu pietriş a pietonilor sau a celorlalte vehicule. Acest indicator se amplaseazã înaintea sectoarelor de drum pe care sunt posibile cãderi de pietre sau blocuri de stâncã de pe versanţi. Se instaleazã pe drumurile din zona defileelor muntoase sau în apropierea carierelor de piatrã. În anumite locuri sunt posibile alunecãri de teren pe partea carosabilã mai ales în urma ploielor torenţiale. La întâlnirea acestui indicator, conducãtorii de vehicule vor circula cu mare atenţie evitând claxonarea sau staţionarea.

Se amplaseaza la 50...200m înaintea trecerii pentru pietoni semnalizatã corespunzãtor atunci când prezenţa trecerii nu poate fi observatã din timp de conducãtorii de vehicule. În afara localitãţilor se instaleazã înaintea fiecãrei treceri pentru pietoni. La întâlnirea acestui tip de indicator şoferii trebuie sã reducã viteza şi sã circule cu atenţie sporitã pentru a putea opri vehiculul în condiţii de siguranţã, în situaţia în care, pe trecerea pentru pietoni se aflã sau urmeazã sã se angajeze persoane în traversare. Se instaleazã în apropierea locurilor frecventate de copii: şcoli, grãdiniţe, terenuri de joacã etc. Terminarea zonei de acţiune a indicatorului este marcatã de indicatorul instalat pe sensul opus de circulaţie. Pe strãzile cu circulaţie în sens unic lungimea sectorului periculos se înscrie pe semnul adiţional, montat sub indicator (vezi fig. 1.g.4). La întâlnirea acestui indicator conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã. Se instaleazã pentru a avertiza conducãtorii de vehicule cã urmeazã un sector de drum unde circulaţia bicicletelor este frecventã. Poate fi insoţit de semnul adiţional care aratã lungimea sectorului de drum pe care acţioneazã (fig. 1.g.4). În caz contrar îşi înceteazã valabilitatea în dreptul indicatorului instalat pentru sens opus. Se va circula cu atenţie recomandându-se reducerea vitezei. 9.

fig.1a.11 şi fig.1a.12 Urcare cu înclinare mare şi Coborâre periculoasã

fig.1a.13 şifig.1a.14 Pod mobil şi Ieşire spre un chei sau mal abrupt

fig.1a.15 ; fig.1a.16 şi fig.1a.17 Drum lunecos ; Împroşcare cu pietriş Cãderi de pietre

fig.1a.18 ; fig.1a.19 şi fig.1a.20 Presemnalizare trecere pietoni Copii Biciclişti

Se instaleazã la 20...150m înaintea sectorului de drum pe care carosabilul este afectat de lucrãri (alimentãri cu apã, canalizare, refacerea îmbrãcãminţii asfaltice etc.). Poate fi precedat de indicatoare de reducere a vitezei sau drum îngustat. Zona de acţiune se încheie la sfârşitul sectorului de drum afectat de lucrãri. Conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã şi cu atenþie acordând prioritate vehiculelor care circulã din sens opus dacã acest lucru este semnalizat prin indicatorul prioritate pentru circulaţia din sens invers (1.b.5) sau dacã pe sectorul de drum rãmas liber nu existã loc suficient pentru circulaţia din sensuri opuse a douã vehicule. Totodatã vor proteja personalul muncitor care desfãşoarã activitãţi de reparaţii în zona semnalizatã.

Se amplaseazã înaintea sectoarelor de drum situate în rezervaþii naturale sau unde existã riscul ca animalele sãlbatice sã traverseze carosabilul. Pentru sectoare lungi, indicatorul se repetã la fiecare 1500...2000m, fiind insoţit de adiţionalul pe care se inscrie lungimea pânã la sfârşitul sectorului. (1.g.4). Conducãtorii de vehicule trebuie sã circule cu atenţie sporitã, mai ales dupã lãsarea întunericului.

Se instaleazã în apropierea culoarelor aeriene de zbor, în special în vecinãtatea aeroporturilor, unde avioanele survoleazã drumul frecvent, la micã înãlţime.

Se amplaseazã la capetele sectorului de drum unde vântul bate cu intensitate mare. Silueta înscrisã pe indicator va indica direcţia predominantã a vântului. Se recomandã conducãtorilor de vehicule sã circule cu vitezã redusã, în raport cu intensitatea rafalelor de vânt, pãstrând în permanenţã controlul direcţiei vehiculului.

Se instaleazã înaintea unei intersecţii cu un drum public fãrã prioritate (în afara localitãţilor). Înainte de traversarea intersecţiei, şoferii vor circula cu atenţie, fãrã sã mãreascã viteza de deplasare, pentru evitarea evenimentelor rutiere.Simbolul de pe indicator descrie forma intersecţiei.

Se monteazã la 50...200m de intersecţiile de drumuri de aceeaşi categorie, în general cu trafic redus, în care se aplicã regula prioritãţii de dreapta. Se amplaseazã numai în afara localitãţilor. Conducãtorii de vehicule vor circula cu o vitezã care sã le permitã oprirea, pentru a lãsa sã treacã vehiculele care circulã din dreapta.

Se instaleazã înaintea intersecþiei unde circulaţia se desfaşoarã în giraţie, fiind urmat de indicatorul "Sens giratoriu obligatoriu". 10.

fig. 1.a.27 Interseţie de drumuri

fig.1.a.26 Intersecţie cu un drum fără prioritate

fig.1a.21 Lucrãri

fig.1a.22 şi fig.1a.23 Animale

fig.1a.24 Aeroport

fig.1a.25 Vînt lateral

fig.1a.28 Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu

Se amplaseazã la 50...200m înaintea acelor semafoare electrice a cãror prezenţã ar putea surprinde pe conducãtorii de vehicule. De asemenea, se instaleazã înaintea intersecţiilor nou semaforizate, menţinându-se, de regulã, 90 zile. In localitaţi, distanta fata de semafor poate fi redusa la 30m. Conducãtorii de vehicule vor reduce viteza şi vor circula cu atenţie sporitã pentru a putea opri vehiculul în condiţii de siguranţã, în situaţia în care culoarea roşie a semaforului este aprinsã.

Se instaleazã la 150 m înainte de bariera trecerii la nivel cu calea feratã din afara oraşelor, pe acelaşi stâlp cu panoul suplimentar cu trei benzi înclinate (fig. 1.a.30) sau la 50m de bariera trecerii la nivel cu calea feratã, în oraşe. Conducatorii de vehicule vor reduce viteza, si daca barierele sunt deschise, se vor angaja in traversare. Dacã barierele sau semibarierele sunt închise, şoferii vor opri având grijã sã nu blocheze ieşirile din drumurile laterale. În localitãţi, în zona sa de acţiune, sunt interzise oprirea, staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi. Se instaleazã la 150 m înainte de şina cea mai apropiatã a trecerii la nivel cu calea feratã fãrã bariere din afara oraşelor, respectiv, la 50 m în oraşe. Conducãtorii de vehicule vor opri obligatoriu înainte de a se angaja în traversarea caii ferate, în locul care permite maxima vizibilitate, pentru a se asigura cã în acel moment nu se apropie, de intersecþia cu drumul, pe calea feratã, nici un mijloc rulant. În localitãţii, în zona sa de acţiune, sunt interzise oprirea, staþionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.

Se amplaseazã, de regulã, pe acele drumuri unde viteza de circulaţie este mare, astfel: la 150 m, panoul cu 3 benzi, la 100 m panoul cu douã benzi şi la 50 m panoul cu o bandã, de la şina cea mai apropiatã a trecerilor la nivel cu calea feratã, cu bariere sau fãrã bariere, din afara oraţelor. Au scopul de a atrage din timp atenţia conducãtorilor de vehicule cã se apropie de calea feratã. În cazul când aceste panouri sunt instalate într-o curbã,ele trebuie repetate şi pe partea stângã a drumului. În zona de acţiune a panoului cu o bandã sunt interzise oprirea, staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.

Se monteazã înaintea locurilor care prezintã alt gen de pericole decât cele pentru care existã indicatoare de avertizare. Aceste indicatoare se instaleazã şi înaintea trecerilor la nivel cu o cale feratã unde circulaţia feroviarã este foarte redusã, iar circulaţia vehiculelor este dirijatã de un agent de cale feratã, fiind întotdeauna însoţit de semnul adiţional care are înscrisã silueta unei locomotive (fig. 1.g.11).

Se monteazã la 50...100m de intersecþia cu o linie de tramvai. În zona de acţiune a indicatorului, conducãtorii de vehicule trebuie sã circule cu vitezã redusã pentru a putea opri în condiţii de sigurantã şi a acorda prioritate de trecere tramvaiului aflat în mers (sunt exceptate cazurile când printr-o semnalizare se dispune altfel sau tramvaiul executã virajul la stânga şi pierde prioritatea faţã de vehiculele care circulã din sens opus).

Se amplaseazã la începutul sectorului de drum cu circulaţie în ambele sensuri, dupã ce, pe sectorul de drum precedent, circulaţia vehiculelor s-a desfãşurat în sens unic. La întâlnirea acestui tip de indicator, conducãtorii de vehicule vor ocupa obligatoriu banda (benzile) de circulaþie din dreapta pãrţii carosabile, întrucât urmeazã sã se încrucişeze cu vehicule circulând din sens opus. 11.

fig.1a.29 Semafoare

fig.1a.30 şi fig.1a.31 Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere

fig.1a.32 Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea feratã

fig.1a.33 Alte pericole

fig.1a.34 Trecere la nivel cu linii de tramvai

fig.1a.35 Circulaţie în ambele sensuri

Se instaleazã la 50…200 m înaintea intrãrii într-un tunel rutier. În zona sa de acţiune se va circula cu mare atenţie şi cu vitezã redusã. Se vor aprinde obligatoriu luminile de întâlnire şi se recomandã ca înainte de a se pãtrunde în tunel sã fie fixate ştergãtoarele de parbriz pentru cã ar putea fi necesarã folosirea lor. Se interzic oprirea şi staþionarea, întoarcerea, depãşirea şi mersul înapoi.

Indicatoare de prioritate Datoritã faptului cã aceste indicatoare sunt instalate în situaţiile în care siguranţa circulaţiei este pusã cel mai des în pericol, au forme geometrice specifice (triunghi amplasat cu vârful în jos, romb, octogon) pentru a se evita confuziile privind semnificaţia lor şi a fi observate din toate direcţiile de intrare într-o intersecţie.

Se instaleazã pe drumurile sau strãzile care pierd prioritatea în intersecţie, cât mai aproape de aceasta, atunci când vizibilitatea este suficientã din ambele pãrţi. În situaţia când drumul cu prioritate işi schimbã direcţia în intersecţie, sub acest indicator se monteazã panoul adiţional "diagrama intersecţiei" (fig.1.g.9) pe care drumul cu prioritate este figurat cu o linie mai groasã. La întâlnirea indicatorului, conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã, se vor asigura cã pe drumul cu prioritate nu se apropie nici un vehicul cãruia ar putea sã-i stânjeneascã deplasarea şi numai dupã aceea îşi vor putea continua drumul. În cazul în care pe drumul cu prioritate circulã prin intersectie ori se apropie de aceasta alte vehicule, conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sã opreascã şi sã le cedeze trecerea. Dacã, datoritã unor condiţii care împiedicã vizibilitatea, indicatorul amplasat în intersecţie nu poate fi observat din timp de cãtre cei care trebuie sã cedeze trecerea, el poate fi precedat de altul similar, având înscrisã cu alb pe latura superioarã a chenarului de culoare roşie, distanţa, pânã la intersectie, exprimatã în metri.

Indicatorul se amplaseazã pe drumurile unde se pierde prioritatea, la intersecţiile fãrã vizibilitate sau cu vizibilitate redusã. Obligã conducãtorii de vehicule care îl întâlnesc sã opreascã, înainte de a pãtrunde în intersecţie, pentru a se asigura, indiferent dacã pe drumul cu prioritate circulã sau nu, în acel moment, alte vehicule. Oprirea pentru asigurare se va face în locul care oferã cea mai bunã vizibilitate asupra arterei cu prioritate, fãrã a stânjeni circulaţia vehiculelor care circulã pe drumul prioritar. Presemnalizarea acestuia se realizeazã în cazul în care nu poate fi observat din timp, printr-un indicator de formã triunghiularã având înscris cu alb pe latura superioarã a chenarului, de culoare roşie, cuvantul "STOP" urmat de distanta (în metri) pânã la intersecţie. În cazul când drumul cu prioritate îşi schimbã direcţia în intersecţie, sub acest indicator se monteazã semnul adiţional "diagrama intersecţiei" (fig. 1.g.9).

Se instaleazã la începutul traseelor cu prioritate din afara oraşelor, iar înaintea intersecţiilor de pe aceste trasee, confirmarea prioritãţii se realizeazã prin instalarea indicatorului "Intersecţie cu un drum fãrã prioritate" (fig.1.a.26). În oraşe se instaleazã, de regulã, pe drumul cu prioritate înaintea intersecţiilor de strãzi de aceeaşi categorie, în care circulaţia este reglementatã prin indicatoare. Când drumul prioritar îşi schimbã direcţia în intersecţie,sub acest indicator se amplaseazã panoul adiţional "diagrama intersecþiei" (fig. 1.g.9) pe care drumul cu prioritate este figurat cu o linie mai groasã.

Se amplaseazã la 50...200m de locul unde înceteazã prioritatea, având şi rolul de presemnalizare pentru indicatoarele "Cedeazã trecerea" (fig.1.b.1) sau "Oprire" (fig. 1.b.2). Poate fi însoţit de semnul adiţional pe care se înscrie distanţa pânã la locul unde înceteazã prioritatea (fig.1.g.2). Dacã la prima intersecţie, precedatã de acest indicator nu sunt instalate semne de reglementare a prioritãţii, conducãtorii de vehicule vor circula dupã regula prioritãţii de dreapta. 12.

fig.1a.36 Tunel

fig.1b.1 Cedează trecerea

fig.1b.2 Oprire

fig.1b.3 Drum cu prioritate

fig.1b. 4 Sfîrşit de prioritate

Se instaleazã la inceputul sectorului de drum cu lãţimea carosabilului mai micã de 5,50m respectiv 6m, pe sectoare mãrginite de borduri. Este precedat de indicatorul "Drum îngustat" (fig. 1.a.7, 1.a.8, 1.a.9). Când lãţimea pãrţii carosabile nu permite decât circulaţia simultanã, în sensuri opuse, numai a unor categorii de vehicule, sub acest indicator se instaleazã panoul adiţional având înscrise siluetele vehiculelor care trebuie sã acorde prioritate (fig. 1.g.7). Când întâlnesc indicatorul, conducãtorii de vehicule au obligaţia sã acorde prioritate de trecere vehiculelor care au ajuns în acelaşi timp cu ei la celãlalt capãt al sectorului de drum îngustat. În zona sa de acþiune nu este permisã oprirea sau staţionarea.

Se amplaseazã la celalalt capãt al sectorului de drum îngustat la care este instalat indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers". Acest indicator conferã prioritate pe sensul de mers pe care este întâlnit. Zona sa de acţiune se întinde pânã la întâlnirea pe sens opus a indicatorului prezentat anterior. Sunt interzise între cele douã indicatoare oprirea şi staţionarea.

Se instaleazã la 6-10m de cea mai apropiatã şinã, atât în localitãţi cât şi în afara localitãţilor, la intersecţia unui drum cu o cale feratã fãrã bariere, precum şi cu o linie de tramvai pe platforma proprie (în afara oraşelor). Poate fi întâlnit şi la încrucişarea dintre un drum destinat circulaţiei pietonale şi o cale feratã. În zona sa de acţiune care începe de la locul unde este amplasat sunt interzise: depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi, oprirea sau staţionarea. Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sã opreascã în ordinea sosirii, în dreptul acestui tip de indicator fãrã a trece de linia din dreptul indicatorului ori de marcajul de oprire şi sã se asigure, urmând a se pune în mişcare numai dupã ce au constatat cã nu se apropie mijloace rulante. Obligaţia (opririi şi asigurãrii) revine fiecãrui conducãtor de vehicul, în parte.

Indicatoare de restrictie Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau restricţie începe sau este aplicabilă din dreptul acestor indicatoare. În lipsemnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe interdicţiei sau a restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoainterzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valadrumul respectiv, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.

Se instaleazã la începutul sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul oricãrei categorii de vehicule. Poate fi însoţit de panoul adiţional, atunci când anumite categorii de vehicule sunt exceptate de la interdicţie (vehicule cu ecuson etc.). Se amplaseazã, de regulã, la capãtul opus al unui sector de drum pe care circulaþia se desfaşoarã în sens unic. Poate fi instalat şi în cazul în care un sector de drum este înzãpezit, pe un singur sens, însoţit (dacã este cazul) de semnul adiţional reprezentând exceptarea utilajelor destinate deszãpezirii.

Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strada pe care este interzisã circulaţia vehiculelor în ambele sensuri. Poate fi figurat pe un panou dreptunghiular cu fond alb, în cazul în care anumite categorii de vehicule sunt exceptate, precum şi în situaţia în care restricţia este limitatã în timp. Excepţiile sau limitarea temporalã se vor înscrie cu negru pe panoul dreptunghiular sub indicator. 13.

fig.1b.5 Prioritate pentru circulaţia din sens invers

fig.1b.6 Prioritate faţă de circulaţia din sens invers

fig.1b.7 şi fig.1b.8 Trecere la nivel cu o cale ferată simplă sau dublă , fără bariere.

fig.1c.1 Accesul interzis

fig.1c.2 Circulaţie interzisă în ambele sensuri

Se instaleazã la capete sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul tuturor vehiculelor, cu mijloace de autopropulsare, cu excepţia motocicletelor fãrã ataş şi motoretelor. Pe aceste sectoare de drum pot, de asemenea, sã circule vehicule cu tracţiune animalã, cele trase sau împinse cu mâna şi bicicletele.

Se amplaseazã la capetele sectorului de drum pe care este interzis accesul motocicletelor, cu sau fãrã ataş, şi al motoretelor. În zona sa de acþiune au acces toate celelalte tipuri de vehicule.

Este instalat la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care se interzice accesul motoretelor şi bicicletelor cu motor. În zona sa de acþiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule.

Acest indicator se amplaseazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesul autovehiculelor grele, destinate transportului de mãrfuri. Dacã restricţia se referã numai la anumite categorii de autovehicule, se înscrie pe silueta autocamionului, cu culoare albã, masa totalã maximã autorizatã (masa totalã maximã a vehiculului încãrcat, declaratã admisibilã cu prilejul omologãrii de cãtre autoritatea competentã), sau tipul de autovehicul (ex.:TIR, 5t).

Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care se interzice accesul ansamblurilor de vehicule ( un ansamblu format dintr-un autovehicul şi una sau, dupã caz, douã remorci cuplate, ce participã la trafic ca o unitate). Indicatorul nu interzice accesul autovehiculelor care tracteazã semiremorci sau remorci cu o osie. Prin semiremorcã se înţelege o remorcã fãrã osia din faţã, cuplatã astfel încât o parte apreciabilã a greutãţii şi a încãrcãturii se sprijinã pe vehiculul motor.

Acest indicator se instaleazã, de regulã, la capetele unor sectoare de drum înguste, interzicând accesul autobuzelor care, datoritã gabaritului lor mare, pot îngreuna circulaţia celorlalte vehicule pe astfel de drumuri.

Pe sectoarele de drum delimitate prin aceste indicatoare nu au acces tractoarele (inclusiv cele care tracteazã remorci) şi maşinile agricole (autovehicul care circulã în mod ocazional pe drum, fiind destinat executãrii unor lucrãri agricole, silvice sau altor activitãţi şi care, prin construcţie, nu poate depãşi viteza de 30km/h). Este folosit de regulã, pe drumurile importante (drumuri europene deschise traficului international) pentru a oferi circulaţiei mai multã cursivitate. 14.

fig.1c.3 Accesul interzis autovehiculelor , cu excepţia motocicletelor fără ataş

fig.1c.4 Accesul interzis motocicletelor

fig.1c.5 Accesul interzis motoretelor şi bicicletelor cu motor

fig.1c.6Accesul inetrzis vehiculelor destinate transportului de mărfuri

fig.1c.7 Accesul interzis autovehiculelor cu remorcă , cu excepţia celor cu semiremorcă sau cu remorcă cu o osie

fig.1c.8 Accesul interzis autobuzelor

fig.1c.9 Accesul inetrzis tractoarelor şi maşinilor agricole

Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesul autovehiculelor (inclusiv motociclete şi motorete). Sunt exceptate de la interdicţie: bicicletele, vehiculele cu tracţiune animalã şi cele trase sau împinse cu mâna.

Faţã de indicatorul prezentat anterior, acest indicator interzice şi accesul vehiculelor cu tracţiune animalã. În locurile în care este amplasat pot circula: bicicletele şi vehiculele trase sau împinse cu mâna. Pe indicator se pot figura maximum douã siluete în afara localitãþilor şi trei în localitãþi.

Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesul bicicletelor. În zona sa de acţiune se permite accesul bicicletelor cu motor, motoretelor, precum şi accesul tuturor celorlalte vehicule.

Pe sectoare de drum la începutul cãrora este instalat acest indicator se interzice circulaţia vehiculelor cu tracţiune animalã, pentru creşterea fluenţei şi siguranţei circulaţiei pe drumurile cu trafic intens (drumuri europene deschise traficului internaţional). În zona sa de acţiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule.

Se intaleazã la începutul sectoarelor de drum intens circulate, având drept scop atât creşterea fluenţei circulaţiei celorlalte vehicule, cât şi protejarea persoanelor care trag sau împing vehicule cu mâna. În zona sa de acţiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule.

Se instaleazã pe sectoarele de drum cu trafic rutier deosebit de intens unde viaţa şi integritatea corporalã a pietonilor ar fi pusã în pericol în cazul în care s-ar permite circulaţia pietonalã. Dacã circulaţia persoanelor este interzisã pe ambele pãrţi ale drumului, indicatorul se amplaseazã şi pe stânga şi pe dreapta; în caz contrar se monteazã doar pe o singurã parte, indicatorul actionând doar pe partea respectivã.

Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau stradã, cu gabarit cu lãţime redusã, precum şi la prima intersecţie ce precede sectorul respectiv, însoţit de semnul adiţional cu distanţa pânã la începutul restricţie (fig.1.g.2). Acest indicator interzice accesul vehiculelor cu un gabarit în lãţime, al vehiculului sau încãrcãturii, mai mare decât cifra (în metri) înscrisã pe el. 15.

fig.1c.10 Accesul interzis autovehiculelor

fig.1c.11 Accesul inetrzis autovehiculelor şi vehiculelor cu tracţiune animală

fig.1c.12 Accesul interzis bicicletelor

fig.1c.13 Accesul interzis vehiculelor cu tracţiune animală

fig.1c.14 Accesul interzis vehiculelor împinse sau trase cu braţele

fig.1c.15 Accesul interzis pietonilor

fig.1c.16 Accesul interzis vehiculelor avănd o lăţime mai mare de … m

Indicatorul se amplaseazã la capetele unor poduri, tuneluri, înaintea intrãrii pe sub reţele electrice, precum şi în alte situaţii când nu e asiguratã înãlţimea de liberã trecere a gabaritului. Interzice accesul vehiculelor a cãror înãlţime, mãsuratã de la sol pânã la punctul cel mai înalt al vehiculului sau a încãrcãturii acestuia este egalã sau mai mare decât cifra înscrisã pe indicator. Pentru informarea din timp a conducãtorilor de vehicule asupra restricţiei ce se impune, acest sector de drum va fi presemnalizat la prima intersecţie ce precede sectorul respectiv, printr-un indicator similar (însoţit de un semn adiţional cu distanţa pânã la începutul restricţiei, vezi fig.1.g.2) pentru întoarcerea sau înscrierea pe o variantã ocolitioare a vehiculelor ce depãşesc înãlţimea înscrisã pe indicator. Conducãtorii vehiculelor a cãror înãlţime totalã este cu puţin mai micã decât cea înscrisã pe indicator vor circula cu vitezã redusã, pentru a evita lovirea construcţiilor sau instalaţiilor, pe sub care urmeazã sã circule, ca urmare a eventualelor denivelãri, pe care le poate prezenta drumul şi care pot supraînãlţa vehiculul.

Se amplaseazã, de regulã, la capetele sectorului de drum sau strãzii, ori la capetele podurilor, pasajelor superioare, viaductelor, pe care este interzisã circulaţia vehiculelor având masa în sarcinã (masa vehiculului astfel cum este încãrcat la un moment dat, cu conducãtorul, carburantul şi dotarea existentã precum şi cu pasagerii şi/sau bunurile pe care efectiv le transportã) mai mare decât cea înscrisã pe indicator, precum şi la prima intersecţie ce precede sectorul respectiv, însoţit de semnul adiţional (cu distanţa în metri pânã la începutul restricţiei, vezi fig. 1.g.2).

Se instaleazã, de regulã, la capetele unor poduri scurte pe care în mod obişnuit un autovehicul intrã mai întâi cu roţile din faţã şi dupã ce acestea au trecut de limita podului intrã şi cu roţile din spate. De aceea, masa în sarcinã a autovehiculului se împarte la numãrul osiilor. Repartizarea masei proprii pe osii este indicatã în cartea tehnicã a autovehiculului. şoferii au obligaţia sã cunoascã repartizarea masei proprii a autovehiculului şi a încãrcãturii pe fiecare osie pentru a stabili dacã este posibil sau nu, sã intre pe pod. Pot fi instalate şi la capetele pasajelor, viaductelor, sectoarelor de drum sau stradã.

Se instaleazã, de regulã, la începutul sectoarelor de drum caracterizate prin curbe cu raze foarte mici şi interzice accesul vehiculelor având lungimea mai mare decât cea înscrisã pe indicator, pentru evitarea blocãrii traficului rutier, datoritã imposibilitãţii de manevrare a acestor vehicule în curbe foarte strânse.

Se instaleazã înainte de intersecţiile în care este interzisã manevra de viraj stânga (dreapta) pentru eliminarea riscului de a provoca blocaje în circulaţie sau de a pãtrunde pe un sens interzis. Interzicerile instituite de aceste indicatoare sunt valabile numai pentru intersecţia înaintea cãreia au fost amplasate. Se instaleazã pe drumurile cu circulaţie intensã, în locurile în care executarea manevrei de întoarcere stânjeneşte desfãşurarea în condiţii de siguranţã şi fluentã a circulaţiei vehiculelor. Zona sa de acţiune se întinde de la locul unde este amplasat pânã la prima intersecţie ori, dupã caz, pânã la distanţa înscrisã pe panoul adiţional (vezi fig.1.g.4). 16.

fig.1c.18 Accesul interzis vehiculelor avănd o masă mai mare de .. t

fig.1c.19 Accesul interzis autovehiculelor avănd o masa mai mare de … t pe o osie

fig.1c.20 Accesul interzis vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule avănd o lungime mai mare de … m

fig.1c.21 ; fig.1c.22 şi fig.1c.23 Interzis a se vira la stînga Interzis a se vira la dreapta Întoarcerea interzisă

fig.1c.17Accesul interzis vehiculelor avăand o înălţime mai mare de … m

Se instaleazã la începutul sectoarelor de drum unde lipsa de vizibilitate sau configuraţia drumului nu permit depãşirea în condiţii de siguranţã. Zona de acţiune a indicatorului începe din locul unde este amplasat şi se extinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul interzicerii de a depãşi" (fig. 1.c.36). La primul indicator se interzice depãşirea vehiculelor care se deplaseazã pe drum prin propulsie proprie cu excepţia motocicletelor fãrã ataş, motoretelor, precum şi a bicicletelor, vehiculelor cu tracþiune animalã şi a celor trase sau împinse cu mâna. De asemenea, se mai interzic în acest sector de drum manevrele de oprie, staţionare, întoarcere şi mers înapoi. Indicatorul din fig. 1c 25 se instaleazã la capetele sectorului de drum pe care autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri le este interzis sã depãşeascã vehiculele care se deplaseazã prin propulsie proprie, cu excepţia celor cu douã roţi. În zona de acţiune a acestui indicator au voie sã efectueze depãşiri motocicletele şi autovehiculele, deoarece restricţia se referã numai la autovehiculele destinate transportului de mãrfuri. De asemenea, se mai interzic în acest sector de drum manevrele de oprire, staţionare, întoarcere şi mers înapoi. Zona de acţiune se întinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul interzicerii de a depãşi" (vezi fig. 1.c.36).

Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care viteza de circulaţie se limiteazã. Zona de restricţie începe din locul unde este instalat indicatorul şi se terminã la întalnirea indicatorului "Sfârşitul limitãrii de vitezã" (fig. 1.c.35). Când restricţia se aplica pe lungimea întregii localitãţi indicatorul se amplaseazã cuplat cu cel cu semnificaţia "Localitate" (fig. 1.e.25). În localitãþi în conformitate cu prevederile art. 48 lit. a prin acest mijloc de semnalizare se pot stabili, pentru autoturisme, pe anumite sectoare de drum, limite generale de vitezã superioare vitezei de 50 km/h, dar nu mai mult de 80 km/h. Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care viteza de circulaţie se limiteazã diferenţiat pe categorii de autovehicule. La întâlnirea acestui indicator şoferii vor circula cu o vitezã inferioarã celei înscrise în dreptul simbolului reprezentând categoria de autovehicule pe care le conduc. Zona de restricţie începe din locul unde este instalat indicatorul şi se terminã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul limitãrii de vitezã" (fig. 1.c.35).

Se instaleazã în situaţiile mentionate la fig. 1.c.19, în cazul în care este interzisã circulaþia vehiculelor având sarcina pe osia dublã mai mare decât cea înscrisã pe indicator.

Se amplaseazã la capetele sectorului de drum unde trebuie pãstrat un interval minim între vehiculele în mers, datoritã periculozitãţii create de: criblura existentã pe partea carosabilã, denivelãri, existenţa poleiului etc.. Poate fi însoţit de indicatoarele simbolizând limitarea vitezei ori interzicerea depãşirii. Se va circula cu vitezã redusã respectandu-se distanţa înscrisã pe indicator pentru autovehiculele în mers. Zona de acţiune se extinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul tuturor restricţiilor" (fig.1.c.37) sau dupã caz pânã la distanţa înscrisã pe semnul adiţional (fig. 1.g.4).

Se instaleazã în imediata apropiere a locurilor unde este interzisã trecerea vehiculelor fãrã a opri: în apropierea punctului vamal, în locurile pentru taxa de intrare-ieşire de pe un pod, autostrada etc. şi unde existã un post de control a circulaţiei (pe perioada în care se executã aceste activitãţi). În acest ultim caz indicatorul se va amplasa temporar de cãtre organele de control ale circulaţiei rutiere. 17.

fig.1c.24 şi fig.1c.25 Depăşirea autovehiculelor , cu excepţia motocicletelor fără ataş , interzisă Depăşirea interzisă pentru autovehiculelor destinate transportului de mărfuri

fig.1c.26 şi fig.1c.27 Limitare de viteză Limitare de viteză diferenţiată pe categorii de autovehicule

fig.1c.28 Accesul interzis vehiculelor avînd masa pe osia dublă mai mare de .. t

fig.1c.29 Interzis autovehiculelor de a circula fără a menţine între ele un interval de cel puţin … m

fig.1c.30 ; fig.1c.31 şi fig.1c.32 Trecerea fără oprire interzisă

Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care circulaţia vehiculelor care transportã produse explozive sau uşor inflamabile, este interzisã pentru prevenirea situaţiilor deosebit de periculoase ce ar putea fi generate de explozia sau incendierea încãrcãturii. Pentru informarea din timp a conducãtorilor de vehicule asupra restricţiei ce se impune, acest sector va fi presemnalizat printr-un indicator similar (însotit de un semn adiţional având înscrisã distanţa pânã la începutul restricţiei fig. 1.g.2) amplasat într-un loc care sã permitã fie întoarcerea, fie înscrierea pe o variantã ocolitoare a vehiculelor care transportã astfel de produse.

Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau stradã pe care claxonarea este interzisã, precum şi împreunã cu indicatorul "Localitate" când restricţia se aplicã pe întreg teritoriul localitãţii. Zona sa de acţiune începe din locul în care este instalat şi se terminã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul tuturor restrictiilor" (fig. 1.c.37), când este instalat în localitate, sau în dreptul indicatorului "Sfârşit de localitate" (fig. 1.e.26) când restricţia se referã la toatã localitatea.

Se amplaseazã în locul în care se terminã restricţia impusã de indicatorul "Limitare de vitezã". Din locul unde este instalat conducãtorii de vehicule pot circula cu viteza maximã legalã, corespunzãtoare zonei în care se aflã (localitate, autostradã etc.).

Se instaleazã în locul în care se ridicã restricţia pentru depãşire a autovehiculelor, instituitã prin indicatoarele din fig. 1.c.24 ºi fig. 1.c.25. Zona sa de acţiune începe din locul în care este instalat, permiţându-se (dacã nu sunt instalate alte indicatoare de restricţionare) oprirea sau staţionarea, întoarcerea şi mersul înapoi.

Se amplaseazã în locul unde se terminã zona de restricþie pentru care nu existã indicator specific ("Claxonarea interzisã", "Interzis vehiculelor de a menţine între ele o distanţã mai micã de ....m) precum şi în cazul în care în zona respectivã au acţionat douã sau mai multe restricţii care s-au terminat în acelaşi loc şi anume: a.) Depãşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fãrã ataş interzisã (fig. 1.c.24); b.) Depãşirea interzisã autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri (fig. 1.c.25); c.) Limitare de vitezã (fig. 1.c.26); d.) Claxonarea interzisã (fig.1.c.34); e.) Interzis autovehiculelorde a circula fãrã a menţine între ele o distanţã mai micã de ..m (fig. 1.c.27).

Se amplaseazã pe partea sectoarelor de drum sau stradã pe care sunt interzise oprirea şi staţionarea. Interdicţia începe din locul în care este amplasat indicatorul şi se întinde pânã la prima intersecţie. Pentru interzicerea opririi pe lungimi mai mari indicatorul se repetã fiind însoţit de semnele adiţionale simbolizând începutul (fig. 1.g.10), dupã caz confirmarea (fig. 1.g.10), şi sfârşitul (fig. 1.g.10) sectorului de drum pe care este valabilã semnificaţia indicatorului. Aceeaşi semnificaţie (ca şi semnele adiţionale prezentate anterior) o au şi sãgeţile de culoare albã desenate în interiorul indicatorului "Oprirea interzisã". 18.

fig.1c.33 Accesul interzis vehiculelor care transortă substanţe explozive sau uşor inflamabile

fig.1c.34 Claxonarea interzisă

fig.1c.35 Sfîrşitul limitării de viteză

fig.1c.36 Sfîrşitul interzicerii de a depăşi

fig.1c.37 Sfîrşitul tuturor restricţiilor

fig.1c.38Oprirea interzisă

În cazul în care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este însoţit de semnul adiţional pe care sunt înscrise categoriile exceptate (fig. 1.g.6). De asemenea, sub indicator se poate instala un semn adiţional cu o singurã sãgeatã deasupra cãreia este înscrisã o cifra în metri, care indicã începutul şi lungimea sectorului la care se referã indicatorul (fig. 1.g.5).

Se instaleazã în aceleaşi condiţii ca indicatorul "Oprirea interzisã" existând posibilitatea de a fi însoţit de aceleaşi semne adiţionale şi având aceeşi zonã de acţiune. Diferenţa între indicatorul "Oprirea interzisã" şi "Staţionarea interzisã" este faptul cã în zona de acţiune a celui de al doilea indicator, oprirea este permisã pentru maximum 5 minute.

Se amplaseazã pentru a permite curãţirea strãzilor şi a se evita eforturile statice de lungã duratã asupra sistemului rutier. Se interzice staţionarea în zilele pare ale lunii respective (2, 4, 6, 8...28, 30), în aceleaşi condiţii ca şi indicatorul staţionarea interzisã. Se instaleazã pentru a interzice staţionarea în zilele impare ale lunii curente (1, 3, 5, 7... 27, 29, 31), în aceleaşi condiţii ca şi indicatorul "Stationarea Interzisã".Se instaleazã la sfârşitul sectorului de drum cu staţionare cu durata limitatã al cãrui început este semnalizat prin indicatorul din fig. 1.c.42

Indicatoare de obligare

Se instaleazã la cel mult 50m înaintea intersecţiei în care sensul de circulaţie indicat de sãgeata este obligatoriu. Poate fi amplasat şi deasupra unei benzi de circulaţie când semnificaţia indicatorului se aplicã numai celor care circulã pe banda respectivã. Semnificaţia indicatorului este valabilã doar pentru prima intersecţie întâlnitã de conducãtorii de vehicule, din locul în care este instalat. În aceastã intersecţie sunt interzise virajele la stânga şi la dreapta, cu excepţia cazurilor când indicatorul este amplasat deasupra unei benzi de circulaţie.

Se amplaseazã înaintea intrãrii în intersecţia în care este obligatoriu virajul în sensul indicat de sãgeatã, manevra efectuându-se dupã depãşirea indicatorului. În zona sa de acţiune (prima intersecţie înaintea cãreia este instalat) este interzisã circulaţia vehiculelor pe direcţia înainte sau la stânga. Se poate amplasa deasupra unei benzi de circulaţie atunci când semnificaţia indicatorului se aplicã numai celor care circulã pe banda respectivã. Sensul sãgeţii poate indica, dupa caz şi la stânga.

Se instaleazã pe partea opusã intrãrii în intersecţia cu drumul sau strada pe care sensul indicat de sageatã este obligatoriu, manevra de viraj executandu-se fãrã a depãşi indicatorul. Sensul sãgeţii poate indica, dupã caz şi la stânga.

Se amplaseazã înaintea de intrarea în intersecţia în care sensurile indicate de sãgeţi sunt obligatorii pentru conducãtorii de vehicule, care trebuie sã urmeze una din direcţiile indicate. 19.

fig.1c.39 Staţionarea interzisă

fig.1c. 40 ; fig.1c. 41 Staţionare alternantă (zile pare sau impare)Sfârşitul zonei de staţionare cu durata limitatã fig.1c. 42

fig.1d.1 Obligatoriu înainte

fig.1d.2 Obligatoriu la dreapta

fig.1d.3 Obligatoriu la dreapta

fig.1d.4 Obligatoriu înainte şi la dreapta

Manevra se executã dupã depãşirea indicatorului. Zona sa de acţiune este valabilã doar la prima intersecţie întâlnitã, dupã ce indicatorul a fost depãşit. Sensurile sãgeţilor pot indica dupã caz, direcţiile înainte şi la stânga.

Se instaleazã la capetele refugiilor din staţiile de tramvai, insulelor de dirijare, spaţiilor de separare a cãilor, locurilor în care s-au produs accidente grave sau înaintea altui obstacol de pe drumul sau strada unde vehiculul trebuie sã treacã de o parte a obstacolului, sau pot trece pe ambele pãrţi, dupã sensul sau sensurile indicate de sãgeatã (sãgeţi). Conform dispoziţiilor Codului Rutier conducãtorii de vehicule pot trece şi prin stânga refugiilor din staþiile de tramvai dacã indicatorul instalat la capãtul refugiului nu obligã la trecerea numai pe partea dreaptã.

Se amplaseazã pe insula circularã din intersecţia cu sens giratoriu sau înaintea intersecţiei. Sãgeţile indicã direcţia de urmat în ocolirea insulei circulare. Conducãtorii de vehicule dupã ce se apropie de astfel de intersecţii vor acorda prioritate vehiculelor care circulã în interiorul acestora , dacã nu existã altã reglementare de circulaþie în zonã. Sunt interzise: oprirea sau staţionarea, întoarcerea vehiculului prin manevre înainte-înapoi. Acest indicator poate fi precedat de indicatorul "Intersecţie cu sens giratoriu" (fig. 1.a.28).

Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau stradã rezervat în exclusivitate pietonilor. La întâlnirea acestui indicator pietonii sunt obligaţi, în toate cazurile, sã circule pe pista rezervatã şi semnalizatã ca atare. Pe drumurile rezervate pietonilor este interzis accesul tuturor vehiculelor.

Se instaleazã la capetele pistelor destinate exclusiv circulaţiei bicicletelor şi mopedelor. La întalnirea acestui indicator bicicliştii şi conducãtorii de mopede sunt obligaţi, în toate cazurile, sã circule numai pe pistele rezervate şi semnalizate ca atare. Circulaţia celorlalte vehicule în aceste zone este interzisã.

Se instaleazã la capetele sectoarelor de drumuri cu declivitãţi pronunţate sau curbe strânse, pe care este necesar ca atunci când partea carosabilã este acoperitã cu zãpadã sau polei, vehiculele sã fie echipate cu lanţuri antiderapante pe cel putin douã roţi motoare. Poate fi insoţit de adiţionalul "Drum lunecos datoritã gheţii, poleiului sau zãpezii", fig. 1.g.17

La întâlnirea acestui indicator, conducãtorii vehiculelor sunt obligaţi sã circule cu o vitezã egalã sau mai mare decât cea înscrisã pe indicator, fãrã a depãşi limita maximã admisã de legislaţia rutierã pentru zonele în care se deplaseazã. Semnificaţia indicatorului are rolul de a spori fluenţa traficului rutier, de aceea pe sectoarele de drum semnalizate cu acest indicator se instituie şi restricţii de acces pentru vehiculele lente (cu tracţiune animalã, trase sau împinse cu mâna etc.). Zona de acţiune a sa se întinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârşit de vitezã minimã obligatorie", fig. 1.d.12. Se amplaseazã la capetele sectoarelor de drum unde înceteazã obligativitatea impusã de indicatorul "Viteza minimã obligatorie". Dupã întâlnirea lui este permisã circulaţia cu vitezã mai micã decât cea înscrisã pe indicatorul prezentat anterior. 20.

fig.1d.5 şi fig. 1d.6 Ocolire obligatorie

fig.1d.7 Sens giratoriu obligatoriu

fig.1d.8 Pistă obligatorie pentru pietoni

fig.1d.9 Pistă obligatorie pentru biciclişti

fig.1d.10 Lanţuri pentru zăpadă

fig.1d.11 şi fig. 1d.12 Viteză minimă obligatorie Sfîrşit de viteză minimă obligatorie

Indicatoarele de orientare şi informare

Indicatoarele de orientare şi informare au forma poligonalã, în majoritatea cazurilor pe fond albastru, pe care sunt desenate sau sunt înscrise, cu caractere de culoare albã, informaţii referitoare la direcţia ce trebuie urmatã pentru a se ajunge la destinaţia doritã ori la diferitele utilitãţi publice de care pot beneficia participanţii la trafic pe traseul pe care urmeazã sã-l parcurgã.

Se instaleazã la 90...200m în afara localitãţilor şi la 50...100m în localitãţi, înaintea intersecţiilor între drumurile naţionale, între drumurile judeţene şi între drumurile naţionale cu drumurile judeţene. Se poate amplasa şi înaintea intersecţiilor cu drumuri ce duc spre staţiuni balneoclimaterice sau care duc spre obiective turistice de importantã deosebitã. Au rolul de a informa conducãtorii de vehicule cã este necesar sã se înscrie pe banda de circulaţie corespunzãtoare direcţiei de mers dorite (în cazul drumurilor cu cel puţin douã benzi pe sens). În cazul în care drumurile indicate au mai mult de o bandã de circulaţie pe sens sãgeata indicând direcţia va fi dublatã. Ecusoanele corespunzãtoare categoriei drumurilor (A, DN, DJ etc.) se inscriptioneazã pe indicator numai dacã drumul respectiv porneşte din intersecţie.

Vezi "Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie de drumuri din afara localitãţilor" (fig. 1.e.1).

Se amplaseazã de regulã în localitãţi (îndeosebi în oraşe) la 50...100m de intersecţii, când trebuie presemnalizate cel puţin douã direcţii importante. Pot fi instalate şi pe portale sau console. Sãgeţile figurate pe indicator pot fi verticale, orizontale sau oblice. Ecusoanele corespunzãtoare categoriei drumului se folosesc în aceleaşi condiţii ca la fig.1.e.1. Au rolul de a informa conducãtorii de vehicule cã este necesar sã se înscrie pe banda corespunzatoare direcţiei de mers (în cazul drumurilor cu cel puţin douã benzi pe sens).

Se amplaseazã la 90...200 m de intersecþia cu traseul de evitare a unei localitãţi. Are rolul de a indica conducãtorilor de vehicule ce traseu trebuie sã urmeze pentru a evita tranzitarea localitãţii.

Acest indicator precede cu 50...100m indicatorul "Sens giratoriu". Schema intersecţiei figuratã pe indicator corespunde planului de situaþie al intersecţiei. Denumirile localitãţilor se înscriu numai în dreptul sãgeţilor ce îndrumã spre direcţii importante. Denumirile de obiective importante din localitate (centru, garã etc.) se înscriu cu negru pe un câmp alb, conturat cu negru, pe fondul albastru al indicatorului. Ecusoanele corespunzãtoare categoriei drumurilor se folosesc în aceleaşi condiþii ca la fig. 1.g.1.

Se instaleazã la 90...200 m înaintea intersecþiei cu traseul de deviere în cazul unei restricţii de duratã. În oraşe, pe indicator, se înscriu denumirile strãzilor de pe traseul de evitare a zonei cu restricţii de circulaţie. Pentru devieri cu caracter temporar (lucrãri de refacere a drumurilor, podurilor etc.) indicatorul este similar, având inscripţiile de culoare neagrã pe fond galben. 21.

fig.1e.1 Presemnalizarea unor direcţii

fig.1e.2 Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie denivelată de drumuri

fig.1e.3 Presemnalizarea direcţiilor de mers la o intersecţie în localităţi

fig.1e.4 Traseul de evitare a localităţii

fig.1e.5 Presemnalizarea direcţiilor într-o intersecţie cu sens giratoriu

fig.1e.6 Traseul de deviere în cazul unei restricţii Direcþie obligatorie pentru vehiculele din categoria simbolizatã

Se amplaseazã înaintea intrãrii în intersecþia în care este obligatoriu de urmat direcţia inscripţionatã în sensul indicat de sãgeatã, numai de cãtre vehiculele din categoria simbolizatã, manevra efectuându-se dupã depãşirea indicatorului.

Indicatorul se întâlneşte în localitãţi, înaintea intersecţiei care precede o altã intersecţie în care virajul la stânga este interzis. Schema prezentatã în indicator corespunde traseului ce trebuie urmat pentru a fi executat traseul la stânga.

Se instaleazã în localitãþi la 50...100 m şi în afara localitãţilor la 90...200 m de intersecţia cu un drum lateral pe care se aflã un punct periculos (ex. o trecere la nivel cu o cale feratã fãrã bariere) sau o restricţie de circulaţie (ex. "Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de mãrfuri").

Se amplaseazã pe drumurile cu mai multe benzi pe sens la 50...200 m de intersecţie, pentru selectarea circulaţiei pe benzi în funcţie de direcţiile care pot fi urmate. Conducãtorii de vehicule au obligaţia sã ocupe pentru schimbarea direcţiei de mers spre stânga sau spre dreapta, benzile speciale destinate în acest sens, la întalnirea indicatorului prezentat.

Se instaleazã în oraşe, pe strãzile cu cel puţin douã benzi pe sens unde o bandã este rezervatã exclusiv automobilelor (autobuze, troleibuze, maxi-taxi) care deservesc liniile urbane pentru transportul public de persoane. Indicatorul se repetã dupã fiecare intersecţie.

Se instaleazã la 50...100m înainte de începutul sectorului de drum pe care existã o bandã de circulaţie specialã pentru deplasarea vehiculelor lente, pentru a se facilita posibilitatea depãşirii acestor vehicule. La întâlnirea indicatorului, conducãtorii vehiculelor, care nu pot circula cu vitezã minimã inscripţionatã pe aceasta, au obligaţia sã foloseascã banda special amenajatã şi sã circule cu atenţie, având în vedere îngustarea iminentã a drumului la terminarea acestei benzi.

Se instaleazã înaintea intersecţiei cu un drum fãrã ieşire, pentru informarea conducãtorilor de vehicule. Schema de pe indicator trebuie sã corespundã configuraţiei reale a intersecţiei 22.

fig.1e.7 Direcţie obligatorie pentru vehiculele din categoria simbolizatã

fig.1e.8 Traseul de urmat pentru schimbarea direcţiei de mers

fig.1e.9 Presemnalizarea unui loc periculos , o interzicere sau o restricţie de circulaţie pe un drum lateral

fig.1e.10 Selectarea circulaţiei pe benzi în funcţie de direcţia de mers la inetrsecţii

fig.1e.11 Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun

fig.1e.12 Bandã destinatã vehiculelor care circulã cu vitezã mai micã decât cea menþionatã

fig.1e.13 Drum fãrã ieşire

Se instaleazã la începutul drumului pe care circulaţia poate fi închisã sau deschisã în funcţie de condiţiile meteo-rutiere. În primul câmp al indicatorului apare starea drumului INCHIS pe fond roşu, ori DESCHIS pe fond verde. În câmpurile doi şi trei se dau informaþii suplimentare cum ar fi: punctul maxim pânã la care se poate ajunge când circulaţia este deschisã numai pe un sector al drumului precum şi condiţiile în care se poate circula (ex: Lanþuri pentru zãpadã obligatorii).

Se amplaseazã pentru informarea conducãtorilor de vehicule, la ieşirea din municipii şi oraşe importante, când se considerã necesar dupã intersecţii importante din afara oraşelor. Denumirile se înscriu pe indicator, în ordinea descrescãtoare a distanţelor.

Se instaleazã în intersecţii pentru a semnaliza direcţiile de urmat spre principalele localitãţi înscrise pe indicatoare. Se întâlnesc atunci când este necesarã semnalizarea unei singure localitãţi. Ecusonul figurat pe indicator corespunde categoriei drumului (A, DN, DJ, DC) şi se aplicã numai în cazul în care drumul porneşte din intersecţie. În caz contrar, nu se va aplica ecusonul.

Se amplaseazã în localitãţi, la începutul şi dupã caz pe parcursul traseului destinat circulaţiei autovehiculelor din categoria simbolizatã (ex.: autovehicule destinate transportului de mãrfuri). Pentru conducãtorii autovehiculeor din categoria simbolizatã, indicatorul are caracter de obligativitate.

Se amplaseazã în localitãţi pentru orientarea spre obiective locale importante (centru, garã etc.) care se înscriu pe indicator.

Indicatorul se instaleazã la intersecţia drumului public cu drumul de acces cãtre aeroport.

Se amplaseazã în intersecţia şi, dupã caz, pe parcursul traseului de deviere temporarã a circulaţiei, pentru confirmarea traseului de urmat. În oraşe pe indicator se poate înscrie "Ocolire"

. Se amplaseazã la intrarea pe teritoriul unui judeţ administrativ, pentru informarea conducãtorilor de vehicule.

Se instaleazã la intrarea pe poduri sau viaducte, având inscripţionat numele cursului de apã ce urmeazã a fi traversat.

Se instaleazã dupã intersecţii importante în localitãţi sau în afara acestora, pentru confirmarea direcţiei spre localitatea inscriptionatã pe indicator. În localitãţi, de regulã, nu se înscrie distanţa.

Acest indicator este instalat la începutul localitãţilor urbane sau rurale, înainte de prima clãdire din grupul compact de clãdiri, pãrţi ale localitãþii. La întâlnirea lui conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sã respecte regulile de circulaţie aplicabile în localitãţi: conducerea cu o viteza care sã nu depãşeascã limita maximã admisã pentru localitãţi, interzicerea claxonatului, dacã alãturi de indicatorul de localitate se aflã instalat şi cel care semnificã aceastã restricţie etc. Se amplaseazã la ieşirea din localitãţile urbane sau rurale, dupã ultima clãdire din grupul compact de clãdiri al localitãţii, permiţând conducãtorilor de vehicule sã aplice regulile de circulaţie specifice sectoarelor de drum situate în afara localitãþilor.

Se amplaseazã la intersecţii de strãzi, de preferinţã în consolã, pe stâlpi, în colţurile intersecţiilor, atunci când strada traverseazã intersecþia purtând aceeaşi denumire atât în stânga, cât şi în dreapta. 23.

fig.1e.14 Drum închis sau deschis

fig.1e.15 Confirmarea direcţiei şi distanţele pânã la localitãţile menţionate

fig.1e.16 Direcţia spre localitãţile menţionate

fig.1e.18 Direcţia spre localitatea menţionatã pt. autovehiculele din categoria simbolizatã

fig.1e.19 Direcţia spre obiective locale

fig.1e.20 Direcţia spre aeroport

fig.1e.21Direcţia de urmat în cazul devierii temporare a circulaţiei

Se instaleazã pe împrejmuirea imobilelor sau pe imobile, cât mai aproape de drum, pentru a putea fi observat cu uşurinţã de conducãtorii de vehicule sau pietoni.

Se instaleazã dupã intersecţii importante, pentru confirmarea traseului drumului european deschis traficului internaţional.

Se amplaseazã în cazul în care drumul european deschis traficului internaţional îşi schimbã direcţia.

Se instaleazã dupã nodurile rutiere denivelate situate pe autostrãzi, pentru confirmarea numãrului autostrãzii precum şi pe indicatoarele de orientare spre autostradã, sub formã de ecuson.

Se amplaseazã pe traseele drumurilor naţionale în traversarea oraşelor în scopul identificãrii drumului. De asemenea, se monteazã şi dupã intersecţiile importante ale acestor categorii de drumuri unde este necesarã confirmarea numãrului şi traseului drumului respectiv. Se amplaseazã, pe traseele drumurilor judeţene în scopul identificãrii drumului. De asemenea, se monteazã şi dupã intersecţiile importante ale acestor categorii de drumuri unde este necesarã confirmarea numãrului şi traseului drumului respectiv. Se amplaseazã, pe traseele drumurilor comunale în scopul identificãrii drumului. De asemenea, se monteazã şi dupã intersecţiile importante ale acestor categorii de drumuri unde este necesarã confirmarea numãrului şi traseului drumului respectiv.

Se instaleazã imediat înaintea locurilor de trecere pentru pietoni. Conducãtorii de vehicule ce se apropie de o trecere pentru pietoni, semnalizatã ca atare, trebuie sã circule cu o vitezã suficient de redusã pentru a nu pune în pericol pietonii care se aflã ori care se angajeazã pe trecere şi, la nevoie, sã opreascã pentru a-i lãsa sã treacã. Totodatã, conducãtorul nu trebuie sã depãşeascã un alt vehicul care se apropie de o trecere pentru pietoni semnalizatã ca atare ori sã ocoleascã un vehicul oprit înaintea trecerii, decât cu o vitezã suficient de redusã, pentru a putea opri imediat în cazul în care un pieton se aflã în traversare. Se interzice conducãtorilor de autovehicule: întoarcerea şi mersul înapoi, (peste trecerile pentru pietoni), oprirea sau staţionarea (pe trecerile pentru pietoni şi la o distanþã mai micã de 5 m pânã la asemenea treceri). Atunci când urmeazã sã traverseze, pietonii au obligaţia sã foloseascã trecerile semnalizate ca atare, dacã asemenea treceri existã la o distanþã mai micã de 100m. Pietonii nu trebuie sã intre pe partea carosabilã fãrã sã ţinã seama de distanţa pânã la trecere şi viteza vehiculelor care se apropie

Se instaleazã la începutul sectorului de drum sau strãzii pe care circulaţia se desfãşoarã într-un singur sens. Indicatorul se repetã dupã fiecare intersecţie. La terminarea sectorului de sens unic se instaleazã indicatorul de avertizare "Circulaţie în ambele sensuri" fig. 1.a.35, iar pentru circulaţia din sens opus "Accesul interzis" fig. 1.c.1. Pe sectoarele de drum sau stradã pe care circulaţia se desfãşoarã în sens unic, conducãtorii de vehicule pot ocupa în mers şi benzile din stânga. De asemenea, se permite oprirea sau staþionarea şi pe partea stângã a drumului dacã nu existã alte restricţii semnalizate prin indicatoare sau marcaje. Este interzisã întoarcerea . 24.

Acest indicator are aceeaşi semnificaţie ca şi indicatorul prezentat anterior, deosebirea constînd în faptul cã el se instaleazã paralel cu axa drumului cu sens unic pe partea opusã a unui drum de acces, la bifurcaţii în forma de "T" sau "X". Indicatorul are rolul de a informa conducãtorii de vehicule asupra faptului cã, în cazul executãrii unui viraj la dreapta (sau la stânga) urmeazã sã se încadreze pe un drum pe care circulaţia vehiculelor se desfaşoarã în sens unic. Sensul de circulaţie al drumului cu sens unic este cel indicat de sãgeatã.

Se instalezã în dreptul locurilor amenajate pentru parcare. În cazul în care parcarea este amenajatã pe carosabil, indicatoarele vor fi amplasate doar pe partea drumului pe care se permite parcarea. La partea inferioarã a indicatorului se poate inscripţiona: - o sãgeatã indicând direcţia cãtre locul amenajat ca parcare şi, dupã caz, distanţa pânã la acel loc; - simbolul unui autoturism parcat: pe carosabil, cu douã roţi pe trotuar, sau total pe trotuar, longitudinal, transversal, în unghi faţã de trotuar; - textul "cu platã"; - textul "rezervat autovehiculelor cu ecuson", "CD etc.", dupã caz; - orele între care este permisã parcarea şi/sau durata maximã a parcãrii. Sub indicator se poate monta semnul adiţional indicând categoria de vehicule pentru care este permisã parcarea. Conducãtorii de vehicule le vor parca prin aşezarea vehiculului în spaţiul strict delimitat fãrã a încãlca linia de demarcaţie a casetei rezervate fiecãrui vehicul.

Se instaleazã în imediata apropiere a sediului Poliţiei. Sub simbol, pe fondul albastru, se poate figura cu culoare albã, o sageatã deasupra cãreia poate fi înscrisã distanţa pânã la sediu, când acesta este situat pe un drum lateral.

Se amplaseazã în apropierea spitalelor. Poate fi instalat şi pe drumurile principale din localitãţi înaintea intersecţiilor cu strãzile ce duc cãtre spital, fiind însoţit pentru orientare de semnul adiţional cu distanţa pânã la spital (vezi fig. 1.g.1).

Se instaleazã la începutul spaţiului destinat staţiei pentru autobuze sau troleibuze, respectiv tramvaie. La apropierea de o staţie semnalizatã ca atare, conducãtorii care circulã în acelaşi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane, vor reduce viteza şi, la nevoie, vor opri pentru a permite conducãtorilor acestor autovehicule sã efectueze manevrele necesare punerii în mişcare din staţie. Este interzis conducãtorilor de vehicule sã opreascã sau sã staţioneze în dreptul staţiei unui vehicul din serviciile regulate de transport public de persoane pe drumurile cu o singurã bandã sau la o distanþã mai micã de 25m înainte de asemenea staţie.

Se amplaseazã în apropierea staţiilor de alimentare cu carburanţi şi lubrifianţi pentru autovehicule. La partea inferioarã se poate înscrie cu alb programul de funcţionare. Poate fi presemnalizat cu un indicator similar având înscrisã la partea inferioarã distanţa pânã la staţia respectivã ( fig. 1.g.1). Informeazã conducãtorii de autovehicule cã staia de alimentare este dotatã şi cu pompe de benzinã fãrã plumb. 25.

Se instaleazã în apropierea unui post de asistenţã tehnicã pentru autovehicule, deservit de personal calificat, unde se poate apela în caz de nevoie.

Indicatorul interzice accesul pietonilor, vehiculelor cu tracţiune animalã, cãlãreţilor, animalelor, vehiculelor trase sau împinse cu braţele, bicicletelor, mopedelor, motoretelor, tractoarele şi maşinilor autopropulsate pentru lucrãri precum şi cel al vehiculelor care prin construcţie sau din alte cauze nu pot depãşi viteza de 50 km/h. De asemenea, la întâlnirea indicatorului sunt interzise: circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depãşite, învãţarea conducerii unui vehicul, încercãrile prototipurilor de şasiuri şi de vehicule cu motor, manifestaţiile, defilãrile, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile. Pe autostrãzile cu cel puţin trei benzi de circulaţie pe sens, conducãtorii autovehiculelor grele sau mai lungi de 7 m au obligaþia sã circule numai pe cele douã benzi din dreapta pãrţii carosabile. Se amplaseazã la terminarea autostrãzii şi pe bretelele (buclele) de ieşire din autostradã.

Se instaleazã la începutul drumurilor, altele decât autostrãzile, care sunt rezervate exclusiv circulaţiei automobilelor şi la care nu existã accese ale drumurilor ce se mãrginesc cu artera de circulaţie. Indicatorul interzice accesul pe drumurile la capetele cãrora este instalat a bicicletelor, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrãri, pietonilor, vehiculelor cu tracþiune animalã, cãlãreţilor şi vehiculelor trase sau împinse cu mâna.

Se monteazã în apropierea unui punct de prim ajutor medical, dispensar etc., având program permanent. Când sediul este situat pe un drum lateral, sub simbol se figureazã cu culoare albã o sageatã deasupra cãreia este înscrisã distanþa pânã la acesta. În cazul în care programul nu este permanent se va figura pe indicator intervalul de timp când se poate acorda primul ajutor.

Se amplaseazã în dreptul unui post telefonic public, în afara localitãţilor. Locul poate fi presemnalizat cu un indicator similar având înscrisã sub simbol, pe fond albastru, distanþa pânã la postul telefonic.

Se amplaseazã în apropierea unui restaurant. Când restaurantul nu se aflã în imediata apropiere a drumului la partea inferioarã a indicatorului se inscripþioneazã o sãgeatã de culoare albã ( al cãrei vârf indicã direcţia cãtre restaurant ) deasupra cãreia este înscrisã distanţa pânã la acesta. Se instaleazã în dreptul intrãrii pe un teren destinat instalãrii corturilor turiştilor. Poate fi presemnalizat cu un indicator similar, având înscrisã cu alb, pe fondul albastru, distanţa şi/sau direcţia cãtre terenul cu destinaţie specialã. 26.

Se amplaseazã la intrarea în pasajele subterane pentru pietoni. La întâlnirea acestui indicator pietonii sunt obligaţi, pentru a traversa strada, sã circule numai prin pasajele subterane special amenajate pentu a oferi siguranţa maximã în traversare.

PANOURI ADITIONALE Panourile adiţionale pot însoţi indicatoarele şi conţin inscripţii sau simboluri care pot preciza, completa ori limita semnificaţia indicatoarelor. Asemenea inscripţii sau simboluri se pot aplica şi pe panouri ce includ indicatoarele ori chiar pe indicatoare, dacã înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectatã.

Se amplaseazã sub indicatoarele de presemnalizare (ex. "Presemnalizarea unor direcţii" fig. 1.e.1, "Traseul de deviere în cazul unei restricţii" fig. 1.e.6) pentru a indica distanţa pânã la locul unde se referã acesta, numai atunci când aceastã distanţã nu este înscrisã pe un câmp separat la partea inferioarã a indicatorului.

Se instaleazã sub indicatoarele de avertizare (ex.:"Drum cu denivelãri" fig. 1.a.10, "Drum îngustat" fig. 1.a.7) pentru a indica distanţa între indicator şi începutul sectorului periculos. De asemenea, se poate plasa sub indicatorul "Sfârşit de drum cu prioritate" fig. 1.b.4, pentru a indica distanţa pânã la indicatoarele "Cedeazã trecerea" fig. 1.b.1, sau "Oprire" fig. 1.b.2. (în acest ultim caz înaintea cifrelor se înscrie cuvântul "STOP").

Se instaleazã de regulã, sub indicatoarele de informare atunci când informaţia nu este înscrisã la partea inferioarã a indicatorului, pentru a arãta distanţa (mai mare de 1km) şi direcţia (când accesul la obiectiv se face pe un drum lateral ce se desprinde din artera de circulaţie pe care este instalat indicatorul).

Se amplaseazã, de regulã, sub indicatoarele de avertizare (ex. "Curba dublã sau o succesiune de mai mult de douã curbe, prima la stânga, fig. 1.a.3) pentru a indica lungimea sectorului periculos la care se referã indicatorul.

Se plaseazã sub indicatorul de interzicere a opririi sau staţionãrii pentru a indica începutul şi lungimea sectorului de acţiune a indicatoarelor, în cazurile în care se instaleazã un singur indicator.

Se plaseazã sub indicatoarele de interzicere, restricţie sau de obligare în cazul în care anumite categorii de vehicule sunt exceptate de la regulile de circulaţie impuse de aceste indicatoare.

Se instaleazã împreunã cu unele indicatoare de interzicere sau restricţie pentru a semnifica faptul cã restricţia se referã numai la tipurile de autovehicule ale cãror siluete sunt reproduse. Se poate amplasa şi sub indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers", fig. 1.b.5, pentru a preciza categoriile de vehicule ce nu pot circula simultan pe un sector de drum îngustat.

Se amplaseazã pentru a indica orele de interzicere, de restricţie sau de obligare. Tãbliţa indicatorului din fig. 1.g.8a se plaseazã sub indicatoarele cu fond alb, iar cea din fig. 1.g.8b,sub cele cu fond albastru. 27.

Se amplaseazã sub indicatoarele "Drum cu prioritate", fig. 1.b.3, "Cedeazã trecerea", fig. 1.b.1 sau "Oprire", fig. 1.b.2 , pentru a indica schimbarea direcţiei drumului cu prioritate, respectiv intersectarea cu un drum cu prioritate care îşi schimbã direcţia, în intersecţia în care este montat. Schema de pe panou va corespunde formei în plan a intersecţiei traseul drumului cu prioritate fiind figurat pe semnul adiţional cu o linie mai groasã.

Se instaleazã de regulã sub indicatoarele cu semnificaţia "Oprirea interzisã" sau "Staţionarea interzisã" pentru delimitarea precisã a zonei în care acţioneazã indicatoarele. Astfel, tãbliţa adiţionalã având figurate sãgeata cu vârful în sus aratã locul din care se aplicã semnificaţia indicatorului, cea cu sãgeata cu vârful în sus şi în jos confirmã zona de acþiune a semnificaţiei indicatorului, iar cea cu vârful în jos aratã locul în care îşi înceteazã semnificaţia indicatorul sub care este montatã.

Se instaleazã sub indicatorul "Alte pericole", fig. 1.a.33 , semnalizând împreunã trecerea la nivel cu o cale feratã unde circulaþţia feroviarã este redusã, iar circulaţia vehiculelor este dirijatã de un agent de cale feratã.

Semnul adiţional se instaleazã pentru indicarea categoriei de vehicule la care se referã indicatorul sub care este instalat.

Se instaleazã la trecerile la nivel fãrã bariere, cu semnalizare luminoasã automatã, sub indicatorul " Trecere la nivel cu o cale feratã fãrã bariere ", fig. 1.a.31.

Se plaseazã sub semafoarele la care se referã, pentru a completa sensul sau sensurile de mers permise la semnalul verde al semaforului.

Se instaleazã sub indicatoarele de interzicere a opririi sau staţionãrii, atunci când între anumite intervale orare este permisã aprovizionarea cu mãrfuri a unitãţilor comerciale din zona în care sunt instalate indicatoarele.

Semnul adiþional este instalat la începutul sectorului de drum pe care circulaţia este dirijatã prin semafoare sincronizate (undã verde), pentru ca şoferii sã adopte viteza pentru autovehicule corespunzãtoare sincronizãrii.

Însoţeşte indicatoarele "Drum lunecos", fig. 1.a.15, (când avertizarea se referã la gheaþã, polei sau zãpadã) şi "Lanþuri pentru zãpadã obligatorii", fig. 1.d.10. Se poate figura şi în câmpul indicatorului "Drum închis sau deschis", fig. 1.e.14, pentru a informa asupra condiţiilor de circulaþie pe drum. 28.

Panoul adiţional este instalat împreunã cu indicatorul "Alte pericole", fig. 1.a.33, şi este folosit acolo unde sectoarele de drum cu circulaţie în coloanã, datoratã traficului intens, pot fi evitate prin folosirea altor trasee.

Se instaleazã în situaţiile în care folosirea farurilor cu luminã de întâlnire, inclusiv pe timpul zilei, devine obligatorie ca urmare a unor condiţii meteo-rutiere care reduc substanţial vizibilitate (însoţeşte indicatorul "Tunel", Depãşirea interzisã" instalat în apropierea vârfurilor de pantã etc.).

MARCAJELE Marcajele fac parte din sistemul de semnalizare rutierã reprezentând, alãturi de indicatoarele de circulaþie, un mijloc modern ºi eficient de orientare ºi dirijare a traficului rutier. Ele completeazã, accentueazã ori repetã semnificaþia indicatoarelor. Cu ajutorul marcajelor se realizeazã o folosire completã ori raþionalã a spaþiului destinat circulaþiei, asigurându-se, concomitent, ºi o creºtere a fluenþei ºi siguranþei traficului rutier. Marcajele rutiere se aplicã pe suprafaþa pãrþii carosabile a drumurilor modernizate, pe lucrãrile de artã (poduri, pasaje denivelate), pe borduri, accesorii ale drumului precum ºi pe alte elemente din zona drumului, materializând axul drumului, delimitând benzile de circulaþie, zonele de interzicere ale unor manevre, trecerile pentru pietoni ºi bicliºti, staþiile pentru autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane, taxi etc. Marcajele se executã, de regulã, din vopsele de culoare albã sau galbenã (în cazul organizãrii circulaþiei în zona lucrãrilor temporare), în care se pot îngloba microbile reflectorizante, pentru o mai bunã vizibilitate pe timp de noapte sau ceaþã. Pot fi realizate, de asemenea, din marmurã albã, plastic, ciment etc, precum ºi din asfalturi colorate.

Liniile continue simple sau duble au semnificaþia unei interziceri nepermiþând trecerea cu vehiculul peste ele ori încãlcarea lor, în timpul mersului, cu prilejul executãrii depãºirilor, virajelor la stânga sau la dreapta, ori întoarcerilor. Linia continuã dublã se foloseºte pentru separarea sensurilor de circulaþie pe drumurile cu minim douã benzi de circulaþie pe sens. Conducãtorilor de vehicule le este interzis sã opreascã sau sã staþioneze în dreptul liniilor continue simple sau duble, trasate în axul drumului, atunci când ceilalþi conducãtori care circulã în acelaºi sens ar fi determinaþi sã încalce acest marcaj.

Liniile discontinue au caracter orientativ, trecerea peste ele cu roþile vehiculului fiind permisã atunci când conducãtorul acestuia executã depãºirea altui vehicul, viraje, întoarceri ori alte manevre. Aceste linii întrerupte sunt folosite ºi pentru delimitarea benzilor de circulaþie în acelºi sens. Axul drumului marcat printr-o linie dublã compusã ditr-o linie continuã ºi una discontinuã se aplicã pe sectoarele de drum unde este permisã depãºirea numai pe unul din sensurile de circulaþie, care este alãturat liniei discontinue. De asemenea, conducãtorilor de vehicule care circulã alturãt liniei discontinue li se permite (dacã nu existã alte restricþii) efectuarea virajului la stânga ºi întoarcerea vehiculului.

Marcajele longitudinale discontinue duble sunt destinate delimitãrii uneia sau mai multor benzi cu circulaþie reversibilã. Conducãtorii de vehicule vor accede pe aceste benzi de circulaþie în cazul în care semnalele luminoase speciale sunt aprinse la culoarea verde, de forma unei sãgeþi cu vârful în jos, care permite intrarea ºi circulaþia vehiculelor pe benzi reversibile.

Marcajele de acest fel se executã printr-o linie continuã sau discontinuã, având scopul de a fixa, spaþial, cu precizie suprafaþa carosabilã a drumului. Aplicarea acestor marcaje se dovedeºte utilã, mai cu seamã pe timpul nopþii, sau când vizibilitatea este diminuatã de fenomene meteo-rutiere (ceaþã, ploi abundente, ninsoare etc.) oferind conducãtorilor de vehicule un mijloc suplimentar de sporire a securitãþii deplasãrii prin evitarea ieºirii în decor. Se executã, de regulã, în locurile unde marginea pãrþii carosabile nu este înborduratã, în locuri periculoase etc. În conformitate cu prevederile art. 52, alin. 4 nu sunt considerate marcaje longitudinale 29.

Se executã, de regulã, pe autostrãzi, avându-se în vedere obligaþiile conducãtorilor de autovehicule, în cazul pãtrunderii pe autostradã ºi al pãrãsirii autostrãzii, de a folosi banda de accelerare, respectiv banda de decelerare, pentru a delimita aceste benzi.

Constã dintr-o linie continuã aplicatã pe lãþimea uneia sau mai multor benzi din intersecþie pentru a indica locul (înaintea liniei) în care vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Pentru repetarea semnificaþiei indicatorului se poate aplica pe partea carosabilã inscripþia "STOP".

Este format dintr-o linie discontinuã, aplicatã pe lãþimea uneia sau mai multor benzi din intersecþie, pentru a indica locul (înaintea liniei discontinue) care, de regulã, nu trebuie depãºit atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea liniei, pe sensul de mers se poate aplica pe carosabil cu vopsea albã, simbolul indicatorului "Cedeazã trecerea".

Se executã, de regulã, prin linii paralele cu axul drumului, indicând locul prin care trebuie sã traverseze pietonii ºi facilitând observarea trecerilor pentru pietoni, din timp, de cãtre conducãtorii de vehicule în vederea luãrii mãsurilor ce se impun în aceste situaþii.

Este format din douã linii discontinue paralele aplicate perpendicular sau oblic pe axul drumului pentru a indica locul destinat traversãrii pãrþii carosabile de cãtre bicicliºti. Conducãtorul care se apropie de o trecere pentru bicicliºti delimitatã prin marcaje are obligaþia sã circule cu vitezã suficient de redusã pentru a nu pune în pericol bicicliºtii care se aflã ori se angajeazã pe trecere ºi la nevoie sã opreascã pentru a-i lãsa sã treacã.

Se executã pentru a oferi indicaþii referitoare la benzile de circulaþie pe care vehiculele trebuie sã le ocupe în zona de preselectare a intersecþiei, în raport cu direcþiile de mers pe care intenþioneazã sã circule în intersecþie.

Se aplicã oblic faþã de axul drumului pe o bandã de circulaþie sau intercalatã într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, obligã vehiculele care nu se aflã pe banda indicatã de vârful sãgeþii sã circule pe acea bandã, de regulã, datoritã îngustãrii drumului.

Se executã, de regulã, în afara localitãþilor, în apropierea intersecþiilor importante pentru confirmarea direcþiei spre localitatea menþionatã. 30.

Marcajele pentru spaþii interzise circulaþiei se executã prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate cu o linie continuã. Nu permit trecerea cu vehiculul peste ele ºi nici încãlcarea parþialã a lor, indiferent de manevra care urmeazã a fi efectuatã.

Se marcheazã cu o linie continuã în zig-zag, lângã bordurã, completatã cu înscrisul "BUS" sau "TAXI" pentru a semnaliza staþiile de autobuz sau troleibuz, respectiv taximetre. Pe zona carosabilã marcatã astfel sunt interzise oprirea sau staþionarea pentru celelalte categorii de vehicule.

Se marcheazã cu o linie continuã în zig-zag sau cu o linie continuã aplicatã pe bordura trotuarului ori la marginea carosabilului pentru a interzice staþionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoþeºte indicatorul cu semnificaþie "Staþionarea interzisã", ea precizeazã lungimea sectorului de drum pe care este interzisã staþionarea pentru celelalte categorii de vehicule.

Marcajele pentru locurile de parcare pe partea carosabilã se pot executa lateral sau în axa drumului prin linii dispuse dupã poziþia vehiculelor astfel: - transversal pe axa sau pe marginea drumului (fig. 2.c.7.a); - înclinat faþã de axa sau marginea drumului (fig. 2.c.7.b); - paralel cu axa sau marginea drumului (fig.2.c.7.c.). Vehiculele vor fi aºezate fãrã a încãlca liniile de delimitate a locurilor de parcare. Marcajele laterale se executã atât pentru a atrage atenþia conducãtorilor de vehicule asupra unor obstacole în plan vertical din zona drumului cât ºi pentru a marca marginea îmborduratã a drumului, în special pe timp de noapte sau ceaþã. Aceste marcaje sunt de culoare alb cu negru sau galben cu negru.

DRUMUL CU SENS UNIC Pentru buna desfăşurare a circulaţiei pe anumite porţiuni ale drumului public se stabileşte ca circulaţia să se desfăşoare într-un singur sens. Sensul unic se recunoaşte astfel :

1. La intrarea pe drumul cu sens unic se întîlneşte indicatorul de informare “ drum cu sens unic “ ; 2. La apropierea din lateral de un drum sâcu sens unic se întîlneşte indicatorul de informare “drum cu sens unic” 3. La apropierea din sens invers de un drum cu sens unic se întîlneşte indicatorul de interzicere “accesul interzis 4. La ieşirea de pe un drum cu sens unic se întîlneşte indicatorul de avertizare “circulaţie în ambele sensuri “. Particularităţi ale circulaţiei pe sens unic: oprirea şi staţionarea voluntară sînt permise şi pe partea stînga a drumului ; întoarcerea este interzisă; pentru viraj stînga încadrarea se face lîngă bordura din stînga. Obs : mersul înapoi este permis pe drumul cu sens unic! 31.

INTERSECŢIA CU SENS GIRATORIU Se numeşte intersecţie cu sens giratoriu intersecţia care are în mijloc un rondou , un monument sau marcaj rotund de spaţiu interzis şi indicatorul “sens giratoriu “, montat pe fiecare drum care pătrunde în intersecţie. Intersecţiile cu sens giratoriu sînt intersecţii dirijate, unde datorită formei specifice, se respectă următoarele obligaţii suplimentare:

• oprirea, staţionarea, mersul înapoi şi depăşirea sînt interzise în această intersecţie ; • întoarcerea este interzisă în intersecţia cu sens giratoriu (prin manevre înainte – înapoi ),dar este permisă în locul

cu sens giratoriu (prin ocolirea insulei ). In intersectiile cu sens giratoriu vehiculele care circula in interiorul acestora au prioritate fata de cele care urmeaza sa patrunda in intersectie.

PRIORITATEA ŞI PIERDEREA PRIORITĂŢII Prioritatea este dreptul pe care îl are un vehicul de a trece înaintea altui vehicul atunci cînd se întîlnesc. Pierderea priorităţii este situaţia inversă priorităţii, pentru că în cazul cînd două vehicule întîlnindu-se, unul are prioritate, iar celălalt pierde prioritatea. Regulile de prioritate şi de pierdere a priorităţii, sînt de o importanţă deosebită , pentru că nerespectarea lor este unul din principalele cauze care duc la producerea de accidente cu urmări deosebit de grave. Mai trebuie ţinut cont că în aplicarea regulilor de prioritate şi de pierdere de prioritate,legea nu face deosebire între tipurile de vehicule. REGULILE DE PRIORITATE 1) PRIORITATEA DE DREAPTA(GENERALĂ) Este o prioritate acordată prin lege. Se aplică în intersecţiile cu circulaţie nedirijată, sau cu sens giratoriu şi în toate cazurile de egalitate. Atunci cînd două sau mai multe vehicule se apropie simultan de o intersecţie nedirijată ,sau se află într-o situaţie de egalitate , primul va trece cel care vine din dreapta. Insistăm asupra situaţiilor de egalitate, în care de asemenea se aplică regula priorităţii de dreapta. Se consideră că atunci cînd două sau mai multe vehicule, se întîlnesc într-un anumit loc (indiferent locul unde se întîlnesc) şi au drepturi egale să treacă prin locul respectiv, ele se află în situaţia de egalitate. Trebuie reţinut că situaţiile de egalitate pot fi întîlnite şi în intersecţiile dirijate, unde situaţiile sînt rezolvate prin regula priorităţii de dreapta. Un alt caz de egalitate este atunci cînd într-o intersecţie se întîlnesc autovehicule din grupa de prioritate specială,în orice combinaţie(poliţie cu salvare, poliţie cu pompieri,salvare cu pompieri).Pentru că aceste autovehicule cînd sînt în misiune,au aceleaşi drepturi de a trece înaintea celorlante vehicule,între ele este o situaţie de egalitate, rezolvată prin prioritatea de dreapta. În intersecţiile nedirijate şi în toate cazurile de egalitate ,pierd prioritatea vehiculele care vin din stînga faţă de cele care vin din dreapta. 2) PRIORITATEA DRUMULUI CU PRIORITATE Vehiculele care circulă pe un sector de drum la începutul căruia întîlnesc indicatorul “Drum cu prioritate”,sau înaintea intersecţiilor din afara localităţilor întîlnesc indicatorul “Intersecţie cu un drum fără prioritate”, vor circula prin intersecţie ca şi cînd s-ar afla pe culoarea verde a unui semafor electric, avînd prioritate de drum cu prioritate faţă de vehiculele care circulă pe drumurile care intersectează drumul cu prioritate şi care pentru a cunoaşte că au pierdut prioritatea , în mod obligatoriu vor întîlni indicatorul “Oprire” sau “Cedează trecerea”. Faptul că se circulă pe un drum cu prioritate ,în afara localităţilor, este confirmat de indicatorul “Intersecţie cu un drum fără prioritate”, dar nu este obligatorie montarea acestui indicator ,iar în localităţi în majoritatea cazurilor ,faptul că se circulă pe drumul cu prioritate, se deduce prin recunoaşterea după formă ,din spate, a indicatoarelor “Oprire” şi “Cedează trecerea” care au o formă specifică ,inconfundabilă.Atunci cînd drumul cu prioritate îşi schimbă direcţia de mers într-o interseţie ,în mod obligatoriu se confirmă drumul cu prioritate prin montarea indicatorului “Drum cu prioritate” pe ambele sensuri şi sub fiecare indicator, atît sub cele de prioritate ,cît şi sub cele de pierdere a priorităţii , se montează semne adiţionale care arată direcţia drumului cu prioritate (cu configuraţia locului). Menţionăm în mod deosebit , să se ţină cont de faptul că intersecţiile în care se aplică prioritatea drumului cu prioritate, sînt intersecţii cu circulaţie dirijată şi că singurele indicatoare care transformă o intersecţie din nedirijată în dirijată, sînt indicatoarele de reglementare a priorităţii (cele amintite mai sus). 32.

• se ocoleşte centrul intersecţiei prin dreapta, în sensul arătat de săgeţile de pe indicatorul “sens giratoriu “ ;

• vehiculele care vor circula pe prima stradă la dreapta , vor semnaliza de la intrarea în intersecţie şi pînă la părăsirea ei, cu semnalizator dreapta, apropiindu-se cît mai mult de marginea din dreapta a intersecţiei ;

Este greşită ideea că intersecţiile cu circulaţie nedirijată nu pot avea nici un fel de indicatoare, sau că existenţa unui alt indicator decît cele de prioritate , ar transforma-o în intersecţie cu circulaţia dirijată. 3) PRIORITATEA FAŢĂ DE CIRCULAŢIA DIN SENS INVERS Este o prioritate acirdată prin indictoare, aplicîndu-se pe sectoarele de drum îngustat, unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lîngă celălalt, indiferent de natura îngustării, cu caracter permanent(poduri) sau temporar (lucrări) şi unde este necesară reglementarea priorităţii la drum îngustat, reglementare care se face prin instalarea celor două indicatoare “Prioritate faţă sau pentru circulaţia din ses invers”. Au prioritate , vehiculele care întîlnesc indicatorul “Priortate faţă de circulaţia din sens invers”,ceilalţi ca să cunoască dacă pierd prioritatea , întîlnind indicatorul “Prioritate pentru circulaţia din sens invers” În situaţia cînd sub indicatoare apar şi semne adiţionale cu siluetele autobuzului sau autocamioanelor,se precizează la cine se referă indicatorul, deci vor pierde prioritatea numai autovehiculele a căror siluetă apare pe semnul adiţional, celelalte nepirzînd prioritatea. 4 )PRIORITATEA DE RAMPĂ Este o prioritate acordată prin lege, aplicîndu-se pe sectoarele de drum cu declivităţi, unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lîngă celălalt, avînd prioritate vehiculele care urcă faţă de cele care coboară. Această prioritate a fost creată pentru a nu obliga vehiculele care circulînd în rampă, din cauza imposibilităţii trecerii a două vehicule unul pe lîngă celălalt, în locul respectuv, să oprească, ştiind faptul că după oprire este mult mai greu sau uneori imposibil să se pornescă în urcare, faţă de cel care oprind în coborîre, pornirea nu constituie un impediment. 5) PRIORITATEA SPECIALĂ Este o prioritate acordată prin lege şi o au autovehiculele destinate stingerii incendiilor, salvării şi poliţiei, aflate în misiune, faţă de celelalte vehicule, în orice situaţie se întîlnesc, precum şi tramvaiele în mers numai în intersecţii nedirijate sau cu sens giratoriu şi în toate cazurile de egalitate.Autovehiculele P.P.S. ; SPP; SRI; în misiune se bucură de această prioritate în orice situaţie se întîlnesc.Menţionăm că noţiunea de coloana oficială, care fiind însoţită de autovehiculele poliţiei, intră în prima categorie a acestei priorităţi (adică a priorităţii autovehiculelor poliţiei în misiune). REGULI DE PIRDEREA PRIORITĂŢII Când două vehicule se apropie simultan de o intersecţie venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate, vehiculele care vin dinspre dreapta au prioritate de trecere. Are prioritate şi vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificaţia “Drum cu prioritate” ori “Prioritate faţă de circulaţia din sens invers” sau care se apropie de o intersecţie unde este instalat indicatorul cu semnificaţia “Intersecţie cu un drum fără prioritate”. Au prioritate de trecere autovehiculele cu regim prioritar de circulaţie din ordonanţa de urgenţă, precum şi tramvaiele în mişcare, cu respectarea celorlalte dispoziţii din prezentul regulament. Când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecţie dirijată prin indicatoare venind de pe două drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaşi semnificaţie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate. Nu are prioritate de trecere: a) vehiculul care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioară; b) vehiculul care intra într-o intersecţie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, vehiculele care circulă dinspre dreapta; c) vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificaţia “Cedează trecerea” sau “Oprire”; d) vehiculul care întâlneşte indicatorul “Prioritate pentru circulaţia din sens invers”; e) vehiculul care intra într-o intersecţie cu circulaţie în sens giratoriu faţă de cel circulă în interiorul acesteia; f) vehiculul care coboară o pantă faţă de vehiculul care urcă; g) vehiculul care se pune în mişcare sau care iese din garaj, curte, gang faţă de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de deplasare. Se exceptează autovehiculul din serviciile de transport public de persoane care se pune în mişcare din staţiile prevăzute cu alveole; h) vehiculul care execută virajul spre stânga faţă de cel care circulă din sens opus, inclusiv atunci când circulaţia în intersecţie este dirijată prin semnale luminoase; i) tramvaiul care efectuează virajul spre stânga faţă de vehiculele care circulă din sens opus dacă semnalizarea rutieră din acea zonă nu stabileşte o altă regulă; j) vehiculul care efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pistă pentru biciclete semnalizată ca atare.

ORDINEA DE TRECERE A VEHICULELOR PRIN INTERSECŢII Clasificarea intersecţiilor din punct de vedere a priorităţii: ►prin agent de circulaţie a) intersecţii dirijate ►cu semafor electric ►cu indicatoare de prioritate b) intersecţii nedirijate

33.

ORDINEA DE TRECERE A VEHICULELOR ÎN INTERSECŢIILE DIRIJATE

ORDINEA DE TRECERE A VEHICULELOR ÎN INTERSECŢIILE NEDIRIJATE

MANEVRE CARE SE EXECUTĂ PE DRUMUL PUBLIC Oprirea, staţionarea şi parcarea Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute. Peste aceasta durata imobilizarea se considera stationare. Se considera parcare stationarea vehiculelor in spatii special amenajate. În localităţi vehiculele oprite sau staţionate voluntar pe partea carosabila, trebuie aşezate cât mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau axul drumului, pe un singur rând, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataş, ciclomotoarele şi bicicletele pot fi oprite sau staţionate cel mult două, una lângă alta. Pe drumurile cu sens unic oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor sunt permise şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. În afara localităţilor oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia. Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: a) în zona de acţiune a indicatorului “Oprirea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a opririi; b) la o distanţă mai mică de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferată; c) pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tunelurile; d) în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50 m; e) în locul unde este instalat indicatorul “Trecere pentru pietoni” sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m, înainte şi după acestea; f) în intersecţii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 5 m de colţul intersecţiei; g) la mai puţin de 25 m de indicatorul staţiei pentru mijloacele de transport public de persoane; h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, dacă conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi din această cauză, să treacă peste acest marcaj;

34.

PAS 1 Trec primii prin intersecţie P.P.S în misiune PAS 2 Trec tramvaiele aflate în mers.Acesteapierd prioritatea dacă virează la stânga . PAS 3 REGULA GENERALĂ ( DREAPTA ) Trece primul acel vehicul care nu are punct de conflict cu un alt vehicul din planul său din dreap(ţinînd cont şi de direcţiile de deplasare a vehiculelor) (regula ceasului). Obs1. Atunci cînd într-o intersecţie nedirijată fiecare vehicul are un alt vehicul în dreapta sa , ei vor trece prin intersecţie numai după o prealabilă înţelegere.( caz de nedeterminare)

PAS 1 Trec P.P.S în misiune . Dacă se întâlnesc între ei se aplică regula generală . PAS 2 Împarte vehiculele rămase în două grupe a) grupa cu prioritate b) grupa fără prioritate PAS 3 Trece grupa cu prioritate între ei se aplică regula generală sau dacă unul dintre ei este tramvai primul va trece la egalitate tramvaiul. PAS 4 Trece grupa fără prioritate între ei se aplică regula generală sau dacă unul dintre ei este tramvai primul va trece la egalitate tramvaiul

i) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Depăşirea interzisă”; j) în dreptul unui indicator sau semnal luminos daca prin aceasta se împiedică observarea lor; k) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia “Drum îngustat”, “Prioritate pentru circulaţia din sens invers” sau “Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”; l) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare; m) pe platforma căii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestor, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată; n) pe autostrăzi, pe drumurile expres şi cele naţionale europene (E). Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor: a) toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară; b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia “Staţionarea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării; c) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m; d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice; e) pe partea carosabilă a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibilă scoaterea vehiculelor în afara părţii carosabile, acestea vor staţiona cât mai aproape de marginea drumului; f) în pante şi în rampe; g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia “Staţionare alternantă”, în altă zi sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia “Zonă de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită. Orice vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de poziţie, dacă locul de staţionare nu este iluminat. Se interzice staţionarea pe drumurile publice în timpul nopţii, a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna. Se interzice oprirea sau staţionarea pe trotuare. Autoritatea competentă poate permite oprirea sau staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru circulaţia pietonilor. Sunt exceptate de la prevederilede mai sus autovehiculele cu prioritate specială din ordonanţa de urgenţă. Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau staţionării, să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare, fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie. Conducătorul care staţionează cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, să introducă maneta într-o treaptă de viteză ori în treapta de parcare, să pună în funcţiune dispozitivele de frânare de staţionare şi antifurt şi să încuie uşile. Conducătorul care staţionează cu autovehiculul în pantă sau rampă, în afara obligaţiilor prevăzute la aliniatul de mai sus , trebuie să bracheze roţile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului. Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligaţia să respecte şi celelalte reguli stabilite pentru staţionare.

ÎNTOARCEREA şi MERSUL ÎNAPOI

Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevra înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure( cu cele trei calităţi ale acesteia: asigurare totală, individulală şi continuă ) că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul. Se interzice întoarcerea vehiculului: a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Întoarcerea interzisa”; b) pe trecerile pentru pietoni; c) în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m; d) în apropierea vârfurilor de rampă sau la mai puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia; e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite; f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte şi pasaje denivelate; g) pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai puţin de 50 m de acestea; h) pe drumurile cu sens unic; i) în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepţia intersecţiilor. Se interzice mersul înapoi cu vehiculul: a) în cazurile prevăzute la manevra întoarcerii cu excepţia literei h); b) pe o distanţă mai mare de 50 m; c) la ieşirea din garaje şi curţi ori alte spaţii laterale drumului. În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afara vehiculului. Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

35.

DEPĂŞIREA

Depasirea este manevra prin care conducatorul unui vehicul il devanseaza pe un altul, aflat in mers sau imobilizat, daca prin aceasta se trece peste axul longitudinal al drumului sau peste marcajul de separare a sensurilor de circulatie. Depasirea se efectueaza, de regula, pe partea stanga. Depasirea vehiculului al carui conducator a semnalizat intentia si s-a incadrat corespunzator parasirii sensului de mers spre stanga se face prin partea dreapta daca intre el si acostamentul drumului exista spatiu suficient pentru efectuarea acestei manevre. Tramvaiele aflate în mers pot fi depăşite şi pe partea stânga atunci când drumul public este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea drumului nu există spaţiu suficient pentru depăşire. Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat: a) să se asigure că cel care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau stânjeni circulaţia din sens opus; b) să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii; c) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit; d) să reintre pe banda de circulaţie iniţială, după ce s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi ceilalţi participanţi la trafic. Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat: a) să nu mărească viteza de deplasare; b) să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile. Se interzice depăşirea vehiculelor: a) în intersecţii cu circulaţia nedirijată prin mijloace de semnalizare rutieră ori de către poliţişti; b) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 50 m; c) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m; d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele, ciclomotoarele şi bicicletele, dacă lungimea segmentului de vizibilitate a drumului este mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului de cel puţin 7 m; e) pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje; f) pe treceri la nivel cu calea ferata curentă şi la mai puţin de 50 m de acestea; g) în staţii de tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni; h) în zona de acţiune a indicatorului „Depăşirea interzisă”; i) când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circulă pe contrasens; j) în situaţia când din sens opus se apropie un alt vehicul al cărui conducător este obligat să efectueze manevre de evitare pentru a nu intra în coliziune; k) în locul unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie. Se interzice depăşirea coloanei oficiale asigurată, înainte şi în urmă, cu echipaje ale poliţiei.

VITEZE MAXIME LEGALE ; REDUCEREA VITEZEI Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimului de viteză stabilit potrivit prezentului regulament, se constata de către poliţişti, cu mijloace tehnice certificate, în condiţiile legii. Limita maxima de viteză în localităţi, este 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului, poate stabili, pentru autoturisme şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul poliţiei. Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor şi oraşelor, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu acordul poliţiei, poate stabili şi limite de viteză inferioare dar nu mai puţin de 30 km/h. Limitele maxime de viteză, în afara localităţilor, sunt: a) pe autostrăzi, 130 km/h; b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E), 100 km/h; c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h. Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile de autovehicule, prevăzute la art.53, sunt: a). 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A şi B; b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D şi D1; c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile B1 şi C1; d) 50 km/h, pentru tractoare şi ciclomotoare. Se interzice conducătorilor de vehicule să circule cu viteză sub limita minimă admisă, să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără motiv întemeiat.

36.

Conducătorii de vehicule sunt obligaţi, în funcţie de viteza cu care circulă, să păstreze o distanţă de siguranţă faţă de vehiculul ce-l precede, pentru a putea evita o coliziune în cazul când conducătorul acestuia reduce brusc viteza sau opreşte în mod neaşteptat. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, dacă prevăd un pericol în următoarele situaţii:( art.158) a) la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată; b) pe poduri, sub poduri sau în tuneluri; c) în curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate; d) la trecerile la nivel cu calea ferată; e) la trecerea pe lângă grupuri şi coloane, indiferent dacă acestea se află în mers sau staţionează; f) la trecerea pe lângă animale; g) în perimetrul pieţelor aglomerate; h) atunci când circulă din direcţie opusă tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor oprite în staţii, pe drumurile cu o singură bandă pe sens; i) la depăşirea troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii, precum şi a tramvaielor aflate în staţii prevăzute cu refugiu; j) pe timp de ceaţă, ploaie torenţiala sau ninsoare abundenta; k) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare, precum şi pe cele acoperite cu polei, zăpadă, mâzgă sau piatră cubică umedă; l) în zona de acţiune a indicatoarelor de avertizare “Copii” sau “Animale”; m) la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje; n) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje; o) atunci când autovehiculul care circulă înaintea sa semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare. Administratorul drumului public, cu acordul poliţiei, este obligat ca în locurile prevăzute la art.158 să instaleze indicatoare de avertizare şi să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule să reducă viteza de deplasare.

Infractiuni si pedepse Incalcarea dispozitiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta atrage raspunderea civila, administrativa si contraventionala sau penala, dupa caz. ALCOOL - Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/I alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/I alcool pur in aerul expirat sau care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. Agravantă este fapta daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute aliniatul de mai sus efectueaza transport public de persoane ori transporta substante sau produse periculoase. - Refuzul, impotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testarii aerului expirat – Consumul de alcool sau de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la testarea alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. Nu constituie infractiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de circulatie si pana la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto. Stabilirea concentratiei de alcool in sange se face in institutiile medico-legale, in conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii si Familiei si avizate de Ministerul de Interne, iar in aerul xpirat, de catre politia specializata, cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat, potrivit legii. Conducatorul auto testat cu un mijloc tehnic certificat poate solicita si recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei. Starea de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se constata de catre personal medical autorizat. PERMIS - Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori acesta i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata. Cu pedeapsa se sanctioneaza persoana care incredinteaza cu stiinta un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. de mai sus sau unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. ACCIDENT – Parasirea locului accidentului fara incuviintarea politiei ori a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, precum si modificarea sau stergerea urmelor accidentului de catre conducatorul oricarui vehicul angajat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a

37.

sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni . Pot parasi locul accidentului fara incuviintarea prevazuta la alin. (1): a) conducatorii autovehiculelor apartinand politiei, serviciului de ambulanta, pompierilor, apararii civile, Ministerului Apararii Nationale (destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul propriu sau care insotesc coloane militare), jandarmeriei, unitatilor speciale ale Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Protectie si Paza, care au in functiune dispozitivele de avertizare sonora si luminoasa si se afla in misiune; b) conducatorii vehiculelor care, in lipsa altor mijloace de transport, ei insisi transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura a da asistenta medicala necesara, daca se inapoiaza imediat la locul accidentului. Conducatorii vehiculelor prevazute la alin. (2) lit. a) vor anunta de indata unitatea de politie pe a carei raza s-a produs accidentul, urmand ca dupa terminarea misiunii sa se prezinte la sediul acesteia in vederea intocmirii actelor de constatare. NUMAR – Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori remorci neinmatriculate sau a unui tramvai neinregistrat . -- Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de inmatriculare ori tractarea unei remorci cu numar fals de inmatriculare . -- Conducera pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are drept de circulatie in Romania sau a unui autovehicul al carui certificat de inmatriculare a fost retinut pentru defectiuni tehnice grave la sistemul de directie ori franare si ale carui placute cu numerele de inmatriculare au fost retrase . DIVERSE – Neindeplinirea obligatiilor prevazute de catre cadrele medicale abilitate, in cazul producerii unui accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afectiunilor medicale ale conducatorului auto. – Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, cu intentie, a indicatoarelor, semafoarelor, amenajarilor rutiere sau a vehiculelor ori crearea de obstacole pe carosabil, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta circulatiei pe drumurile publice. Instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de autoritatile competerite, de natura sa induca in eroare participantii la trafic, daca prin aceasta s-a cauzat producerea unui accident de circulatie. -- Organizarea sau participarea la concursuri neautorizate, precum si blocarea cu intentie a drumului public cu obiecte sau vehicule ori de catre una ori mai multe persoane, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic. – Neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor, de catre cei care au asemenea indatoriri ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice, in cazul in care au avut ca urmare producerea unui accident de circulatie. -- Repararea autovehiculelor avand urme de accident, fara autorizatia eliberata de politie. – Eliberarea autorizatiei pentru lucrari de construire, modificare, modernizare sau de reabilitare a drumului public, amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare in zona drumului, fara acordul politiei specializate. Cu pedeapsa prevazuta la alin. de mai sus se sanctioneaza si persoana care nu respecta conditiile stabilite de politia specializata pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, in cazul constructiilor amplasate in zona acestuia, daca prin aceasta se pun in pericol fluenta si securitatea rutiera. -- Neluarea masurilor pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata, precum si modificarea acestora fara acordul politiei specializate.

Raspunderea contraventionala Incalcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, altele decat cele care intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, constituie contraventie se sanctioneaza cu avertisment ori cu amenda ca sanctiune principala si, dupa caz, cu una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute de prezenta ordonanta de urgenta. Sanctiunile contraventionale prevazute la alin. de mai sus se aplica contravenientilor, persoane fizice ori juridice. –Sanctiunile contraventionale complementare au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii altor fapte interzise de lege si sunt urmatoarele: a) retinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de inmatriculare ori inregistrare sau a placutelor cu numerele de inmatriculare; b) retragerea permisului de conducere; c) suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pe timp limitat; d) anularea permisului de conducere; e) confiscarea bunurilor destinate ori folosite la savarsirea contraventiilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta; f) imobilizarea vehiculului.

38.

Permisul de conducere se retine in urmatoarele cazuri: a) la cumularea a cel putin 15 puncte de penalizare; b) la punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori remorci neinmatriculate sau a unui tramvai neinregistrat . c) la punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de inmatriculare ori tractarea unei remorci cu numar fals de inmatriculare . d) la conducera pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are drept de circulatie in Romania sau a unui autovehicul al carui certificat de inmatriculare a fost retinut pentru defectiuni tehnice grave la sistemul de directie ori franare si ale carui placute cu numerele de inmatriculare au fost retrase e) la conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori acesta i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata. f) la conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/I alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/I alcool pur in aerul expirat sau care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. Agravantă este fapta daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alin. de mai sus efectueaza transport public de persoane ori transporta substante sau produse periculoase. g) la refuzul, impotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testarii aerului expirat h) la parasirea locului accidentului fara incuviintarea politiei ori a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, precum si modificarea sau stergerea urmelor accidentului de catre conducatorul oricarui vehicul angajat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni . i) cand titularul acestuia a savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 178 si 184 din Codul penal, daca acestea au fost comise ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice; j) la savarsirea uneia dintre contraventiile pentru care prin regulament se dispune ca masura administrativa retinerea pe loc a permisului de conducere: ???Permisul de conducere se reţine de către poliţie odată cu constatarea faptei în următoarele cazuri:

conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, daca este constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;

conducerea vehiculului cu defecţiuni tehnice grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, dacă sunt constapoliţie împreună cu specialiştii instituţiilor abilitate;

depăşirea cu mai mult de 50 km/h, a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care facautovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate;

nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferată prevăzute la art.170 alin.(1) lit.a) şi b) din regulament; nerespectarea semnalelor poliţiştilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea ori ataşarea la o astfel de coloană; neoprirea la semnalul regulamentar al poliţistului, în scopul sustragerii de la control, daca a fost necesara urmărirea pentru opri nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului, a regulilor privind prioritatea de trecere ori a celor de depăşire,

daca prin aceasta s-a produs un accident; neanunţarea şi/sau neprezentarea la unitatea de poliţie competentă, în 48 de ore de la implicarea într-un accident, daca

acesta a avut ca urmare pagube materiale. ??? Odată cu reţinerea permisului de conducere, titularului i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1) lit.a), b), e), f) şi h), când aceasta se eliberează fără drept de circulaţie. k) cand permisul prezinta modificari, stersaturi sau adaugari, este deteriorat ori se afla in mod nejustificat asupra altei persoane. Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare ori placutele cu numere de inmatriculare se retin de catre politie in conditiile stabilite prin regulament, eliberandu-se o dovada inlocuitoare, cu sau fara drept de circulatie, dupa caz. Retragerea permisului de conducere se dispune de catre politie cand titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de catre o institutie medicala autorizata. Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pe timp limitat se aproba de seful inspectoratului judetean de politie, Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al directiei politiei specializate din Inspectoratul General al Politiei Romane în urmatoarele cazuri : a) pentru o perioada de 30 de zile, daca in decurs de un an titularul permisului de conducere a savarsit contraventii care cumuleaza 15 puncte de penalizare; b) pentru o perioada de 60 de zile, daca in decurs de 6 luni de la data expirarii duratei de suspendare titularui permisului de conducere a savarsit contraventii care cumuleaza 10 puncte de penalizare; c) pentru o perioada de 90 de zile, daca fapta condcatorului auto a fost urmarita ca infractiune prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta, iar instanta de judecata sau procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale cu una dintre sanctiunile contraventionale complementare sau daca fapta conducatorului auto constituie una dintre contraventiile pentru care, prin regulament, se dispune ca masura administrativa retinerea pe loc ( 8 cazuri )a permisului de conducere. In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) contravenientul este obligat sa se prezinte la unitatea de politie in termen de 5 zile de la primirea instiintarii scrise comunicate de aceasta, pentru a preda permisul de conducere.

39.

Neprezentarea la termenul stabilit, in mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei suspendarii exercitarii dreptului de a conduce, prevazuta la alin. (1) lit. a) si b). Permisul de conducere se anuleaza de catre seful inspectoratului judetean de politie, Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al directiei politiei specializate din Inspectoratul General al Politiei Romane pe a carei raza de competenta a fost comisa fapta, in cazul in care titularul acestuia a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva: a) pentru infractiunile care au avut ca urmare moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii uneia sau rnai multor persoane ori de distrugere a unuia sau mai multor vehicule, savarsite ca urmare a nerespectarii regulilor de circulatie; b) la punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori remorci neinmatriculate sau a unui tramvai neinregistrat . c) la punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de inmatriculare ori tractarea unei remorci cu numar fals de inmatriculare . d) la conducera pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are drept de circulatie in Romania sau a unui autovehicul al carui certificat de inmatriculare a fost retinut pentru defectiuni tehnice grave la sistemul de directie ori franare si ale carui placute cu numerele de inmatriculare au fost retrase e) la conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori acesta i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata. f) la conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/I alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/I alcool pur in aerul expirat sau care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. g) agravantă este fapta daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alin. de mai sus efectueaza transport public de persoane ori transporta substante sau produse periculoase. h) la refuzul, impotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testarii aerului expirat i) la parasirea locului accidentului fara incuviintarea politiei ori a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, precum si modificarea sau stergerea urmelor accidentului de catre conducatorul oricarui vehicul angajat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni . j) in cazul aplicarii pedepsei complementare a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule. k)Permisul de conducere se anuleaza si in cazul in care titularul acestuia a decedat. Imobilizarea unui vehicul care circula pe drumul public se dispune in urmatoarele situatii: a) vehiculul nu este inmatriculat sau inregistrat; b) are numar de inmatriculare sau inregistrare fals; c) circula fara placute cu numere de inmatriculare ori inregistrare; d) starea tehnica a vehiculului pune in pericol grav siguranta circulatiei, deterioreaza grav drurnul public sau mediul inconjurator; e) vehiculul circula cu incalcarea regulilor referitoare la transportul marfurilor periculoase ori cu gabarite si/sau mase depasite; f) exista date sau indicii ca vehiculul face obiectul unei infractiuni; g) conducatorul auto refuza sa se legitimeze; h) conducatorul auto se afla in stare de ebrietate, sub influenta substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efect similar. Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor se dispune de către poliţişti, prin acelaşi proces-verbal de constatare a contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii amenzii. Sunt supuse confiscării: a) mijloacele speciale de avertizare luminoasa şi sonoră deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute în ordonanţa de urgenţă;( autovehiculele cu regim de circulaţie prioritar ) b) mijloacele tehnice de detectare a prezenţei aparatelor radar şi a dispozitivelor antiradar. Reţinerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare ( articolul. 237 regulament ) (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculelor şi tramvaielor se reţine în următoarele situaţii: a) inspecţia tehnică periodică a expirat; b) în autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezenţei aparatelor radar sau dispozitiv antiradar; c) autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasă şi sonoră, cu încălcarea prevederilor legale; d) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase; e) avariile existente la autovehiculul nu au fost reparate în termenul prevăzut la art.181 pct.19; f) dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsă, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate; g) sistemele de frânare sunt defecte; 40.

h) mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise; i) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă; j) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul; k) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise; l) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natură să provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului; m) autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competentă; n) autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale, afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natură a conferi liberă trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurilor publice; o) autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, lunetă ori geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior sau care împiedică ori diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare; p) autovehiculul prezintă scurgeri de carburant sau lubrifiant; r) plăcutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare altele decât cele omologate; s) datele din certificatul de înmatriculare sau înregistrare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului; t) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie în condiţiile prezentului regulament, caz în care se reţin şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare. Acestea se remit titularului certificatului de înmatriculare; u) deţinătorul nu face dovada încheierii asigurării auto de răspundere civilă; v) în cazul nerespectării prevederilor art.39 alin.(4); w) deţinătorul nu a preschimbat certificatul de înmatriculare, emis anterior datei de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat în uz. (2) În situaţiile prevăzute la alin.(1) certificatul de înmatriculare nu se reţine dacă conducătorul autovehiculului sau tramvaiului remediază pe loc deficienţele constatate, caz în care se numai sancţiunea contravenţională. (3) În situaţiile prevăzute la alin.(1) lit. b) - e), g), h), p), r), t) şi u) în locul certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se eliberează dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie. Certificatul de înmatriculare sau înregistrare se restituie deţinătorului vehiculului la încetarea motivului pentru care documentul a fost reţinut. Când conducătorul este depistat în trafic conducând un vehicul având dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau înregistrare fără valabilitate sau cu valabilitate expirată, poliţistul aplica şi măsura reţinerii plăcuţelor cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, până la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras. Pentru cazurile prevăzute la art.237 lit.d) poliţistul ia măsuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat spaţiu amenajat, reţinând certificatul de înmatriculare şi plăcile cu numărul de înmatriculare sau înregistrare. În cazurile prevăzute la alin.(1), poliţistul este obligat să anunţe, de îndată, unitatea de poliţie din care face parte pentru a se stabili, împreună cu unităţile de pompieri şi de apărare civilă, destinaţia finală pentru parcarea autovehiculului.

ÎNMATRICULAREA ŞI RADIEREA AUTOVEHICULELOR Prin înmatricularea autovehiculelor se urmăreşte satisfacerea unei triple necesităţi : mai întîi existenţa unei evidenţe , permanent ţinută la zi , a întregului parc naţional de autovehicule ; în al doilea rînd , asigurarea securităţii circulaţiei rutiere prin admiterea în circulaţie doar a acelor autovehicule care corespund unor cerinţe tehnice indispensabile ; în al treilea rînd , crearea posibilităţilor de identificare , în orice moment , a fiecărui autovehicul aflat în circulaţie . Înmatricularea se face în termen de 30 zile . Înmatricularea şi întocmirea certificatului de înmatriculare , de către organele de poliţie , se fac pe baza următoarelor acte : a) actul de provenienţă sau propietate ( factura , actul de vînzare-cumpărare , actul de donaţie , certificatul de

moştenitor , hotărîrea judecătorească definitivă ) ; b) actul de verificare tehnică ( cu excepţia cazului cînd autovehiculul este nou ) ; c) chitanţa de plată a taxelor şi impozitelor ; d) cererea de înmatriculare , în care trebuie să se menţioneze : adresa solicitantului , tipul de autovehicul , seria şi

puterea motorului , anul de fabricaţie etc . Radierea autovehiculelor : Radierea din evidenta circulatiei a vehiculelor se face la autoritatea care a efectuat inmatricularea sau inregistrarea (1)Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi să solicite radierea din evidenţă a acestora, în termen de 30 de zile, în următoarele cazuri: a) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane; b) la schimbarea domiciliului sau sediului în raza de competenţă a altei unităţi administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat; c) la scoaterea definitivă din România a autovehiculului sau remorcii; d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumul public şi dacă face dovada că acesta este dezmembrat de un agent economic autorizat potrivit legii. (2) În cazul furtului, radierea din circulaţie se efectuează după 90 zile de la data înregistrării plângerii, la solicitarea proprietarului. 41.

(3) Vehiculul indisponibilizat, prin instituirea unui sechestru asigurător, se radiază în baza ordonanţei motivate a procurorului sau a încheierii instanţei de judecată.

(4) Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia, dacă nu mai doreşte să-l păstreze în circulaţie, cu condiţia depozitării lui în alte spaţii decât cele aparţinând domeniului public. (5) Se radiază, din oficiu, vehiculul abandonat ori fără stăpân, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi vehiculul care a aparţinut unei persoane juridice desfiinţată şi pentru care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioadă mai mare de 3 ani. (6) Radierea se comunică, în termen de 30 zile, de către autoritatea care a efectuat-o, administraţiei financiare competente, potrivit legii. Radierea se face pe baza depunerii certificatului şi plăcuţelor cu numere de înmatriculare, a cărţii de identitate a autovehiculului, a fişei de înmatriculare cu viza administraţiei financiare competente, precum şi a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin.de mai sus punctele (1) - (5).

STAREA TEHNICA A AUTOVEHICULELOR Pentru a circula pe drumul public, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie în bună stare de funcţionare şi să îndeplinească condiţiile tehnice stabilite de autoritatea competenta din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Pentru a putea fi menţinute în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele se inspectează periodic din punct de vedere tehnic, în condiţiile stabilite prin norme metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele cărora le-au fost efectuate reparaţii capitale şi cele care, în urma unor evenimente, au avut avarii grave la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenţă a caroseriei ori şasiului. Inspecţia tehnică se efectuează în staţii autorizate de către autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, iar termenul până la care trebuie efectuată următoarea inspecţie tehnică se consemnează în anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, în funcţie de categoria vehiculului, potrivit legii. Autovehiculele care transportă încărcături periculoase trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de agreere, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva, la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr.31/1994. Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin.de mai sus trebuie să posede atestat profesional specific transportului pe care-l efectuează. Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele şi remorcile

Autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie dotate, prin construcţie, cu instalaţii de iluminare, semnalizare şi avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Se interzice montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai, a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate, precum şi circulaţia pe drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc. Semnalele şi mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră pot fi utilizate numai atunci când autovehiculul pe care acestea sunt montate se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă. Se interzice deţinerea în autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezenţei aparatelor radar şi a dispozitivelor antiradar.

Condiţiile tehnice minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplibicicletele, ciclomotoarele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna În circulaţia pe drumurile publice, bicicleta fără motor trebuie: a) să fie prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace; b) să fie dotată cu mijloc de avertizare sonoră; se interzice echiparea şi folosirea unui mijloc de avertizare sonoră specific autovehiculelor; c) să fie echipată în faţă cu lumină de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină de culoare roşie şi cel puţin un element reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare. În circulaţia pe drumurile publice, ciclomotorul trebuie: a) să fie prevăzut cu instalaţie de frânare eficace; b) să fie dotat cu mijloc de avertizare sonoră; c) să fie echipat cu instalaţie de evacuare a gazelor de ardere care să respecte normele de poluare fonică şi de protecţie a mediului; d) să fie prevăzut în faţă cu lumini de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină şi un dispozitiv reflectorizant de culoare roşie. Vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat, în faţă cu doi catadioptri de culoare albă, iar în spate cu doi catadioptri de culoare roşie, omologaţi, montaţi cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului. Atunci când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii meteorologice care reduc vizibilitatea şi pe timpul nopţii vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat, în plus, în partea laterala stângă cu o lumină de culoare albă sau galbenă.

42.

Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin.de mai sus trebuie menţinute curate şi intacte, iar vizibilitatea lor să nu fie obturată de elementele constructive ale vehiculului sau de încărcătura transportată. Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală trebuie să aplice pe harnaşamentul animalului trăgător materiale reflectorizante pentru ca acesta să fie observat cu uşurinţă de către ceilalţi participanţi la trafic. Vehiculul tras sau împins cu mâna, trebuie să fie prevăzut, în faţă şi în spate, cu un dispozitiv reflectorizant omologat, de culoare albă, respectiv roşie. Controlul stării tehnice a vehiculelor, se efectuează de către poliţie, împreună cu specialişti din instituţiile abilitate de legislaţia în vigoare. Modul de organizare şi efectuare a controlului se stabileşte prin ordin comun al ministrului de interne şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

OBLIGAŢIILE PARTICIPANŢILOR LA TRAFIC Obligaţii generale privind traficul :

conducătorii de vehicule , de animale , pietonii , călătorii şi orice alte persoane care folosesc drumurile publice trebuie să se comporte în aşa fel pentru a nu constitui un pericol sau o stînjenire pentru circulaţie.

se interzice crearea de restricţii pentru circulaţia vehiculelor sau pietonilor prin depozitarea de materiale fără acordul prealabil al organelor de poliţie.

se interzice lăsarea pe drumurile publice a animalelor nesupravegheate.

Obligaţiile conducătorilor auto în caz de accident Accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc; b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau mai multor persoane ori cel puţin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte materiale; c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare. (1) Conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea intcorporale ori a sănătăţii unei persoane sau în orice alt accident de circulaţie care, prin urmări, constituie o faptă prevăzută dpenală este obligat: a) să oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul faptei; b) să nu schimbe poziţia vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei şi care provin din accident, decât atât cât se impune pentru evitarea agravării consecinţelor accidentului; c) să transporte răniţii la cea mai apropiată unitate sanitara, în lipsa altor mijloace de transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care a transportat răniţii, trebuie să se legitimeze şi să comunice numărul de înmatriculare unităţii sanitare; d) să nu consume băuturi alcoolice, substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestoraproducerea evenimentului, pana la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat şi/sau recoltarea probelor biologice. (2) Unitatea sanitara la care a fost transportata persoana rănită într-un accident de circulaţie, este obligata sa anunţe de îndată politia despre accident. (3) Conducătorilor de vehicule implicaţi în accidente de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora şi se trimit pentru examinare medicală la o unitate sanitară autorizată. (4) Victimelor accidentelor de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. (5) Dacă în accident a fost angajat un autovehicul dintre cele prevăzute art.81 alin.(2) lit.a) din ordonanţa de urgenţă, conducătorul acestuia este obligat să anunţe de îndată unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul, urmând ca după terminarea misiunii să se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare. (6) Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă despre producerea unui accident de circulaţie soldat cu msau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, precum şi atunci când, în eveniment este un vehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase, este obligată să anunţe de îndată poliţia apelând numărul unicurgenţe 112 şi să transporte persoanele accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară, numai dacă prin aceasta nu se agrstarea de sănătate a victimelor. Conducătorii implicaţi în accidente în urma cărora au rezultat numai pagube materiale şi care nu constituie fapte prevăzute de legea penală sunt obligaţi: a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil şi nici nu pot să-şi continue circulaţia, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezenţa; b) să anunţe imediat unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs evenimentul; c) să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în termenul comunicat de aceasta, care nu poate depăşi 48 de ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, care se eliberează numai în baza declaraţiilor scrise ale celor implicaţi; d) să solicite poliţiei competente eliberarea autorizaţiei de reparaţie. (2) Obligaţia prevăzută la alin.(1) lit.d) revine şi deţinătorilor de vehicule avariate în alte împrejurări decât în circulaţia pe drumurile publice.

43.

OBLIGAŢII PRIVIND Semnalele conducătorilor de vehicule

Conducătorii de vehicule semnalizează cu mijloacele de avertizare sonoră, luminoasă sau cu braţul, ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat. Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără sa-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei. Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră nu pot fi folosite în zonele de acţiune a indicatorului “Claxonarea interzisă”, cu excepţia conducătorilor de vehicule care semnalizează cu mijloacele de avertizare sonoră, luminoasă sau cu braţul, ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat. Se exceptează de la alin.(2) autovehiculele prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi ca de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, ziua când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum şi în tuneluri, să folosească instalaţia de iluminare a vehiculului, astfel: a) luminile de poziţie sau de staţionare, în timpul opririi pe partea carosabilă în afara localităţilor; b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localităţi cât şi în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public, iar când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drum şi luminile de ceaţă. La apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire, concomitent cu reducerea vitezei Semnalizarea prin schimbarea luminilor de întâlnire cu cele de drum, se foloseşte pe timp de noapte la intersecţiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de către poliţişti, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă. Sunt obligaţi să folosească ziua, permanent, luminile de întâlnire:

a)conducătorii motocicletelor şi ciclomotoarelor; b) conducătorii autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transportă grupuri organizate de persoane şi cele care tractează alte vehicule sau care transportă mărfuri şi produse periculoase.

Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare. Intenţia conducătorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers, depăşirea şi oprirea se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor, înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea autovehiculelor pe partea carosabila se semnalizează cu lumina roşie din spate. Conducătorii vehiculelor cu două roţi, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna, semnalizează intenţia lor de a schimba direcţia de deplasare sau de a depăşi, cu braţul întins orizontal, cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizează prin balansarea braţului drept în plan vertical. Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rămas în pană ori a fost avariat şi nu poate fi deplasat imediat în afara părţii carosabile. Luminile de avarie se utilizează şi în orice alte împrejurări în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplasează foarte lent constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic.Conducătorii de autovehicule trebuie sa pună în funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care aceasta manevra este impusă de blocarea circulaţiei pe sensul de mers. Se interzice deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice, a semnalelor sde avertizare luminoasa şi sonora, cu excepţia autovehiculelor prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă

Obligaţiile conducătorilor auto privind remorcarea

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singură remorcă. Se exceptează autotractorul care poate tracta două remorci, precum şi autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localităţile turistice, cu condiţia ca acesta să nu fie mai lung de 25 m şi să nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h. Autobuzul poate tracta numai o remorcă pentru bagaje. Motocicleta fără ataş, precum şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară având o singură axă. Cuplarea unui vehicul cu una sau două remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacă: a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate şi compatibile; b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minimă de virare a autovehiculului trăgător; c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăşesc limitele prevăzute de lege; d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare şi de iluminare şi semnalizare luminoasă sunt compatibile; e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelări, la efectuarea virajelor sau la schimbarea direcţiei de mers. În cazul rămânerii în pană a autovehiculelor ori remorcilor, conducătorii acestora sunt obligaţi să le scoată imediat în afara părţii carosabile sau, dacă nu este posibil, să le deplaseze lângă bordură ori acostament, aşezându-le paralel cu axul drumului şi luând măsuri pentru remedierea defecţiunilor sau, după caz, de remorcare. Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă, fără să aibă în funcţiune, obligatoriu pe partea stângă, în faţă o lumină de întâlnire şi în spate una de poziţie. 44.

Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a drumului nu pot fi deplasate, conducătorii acestora sunt obligaţi să pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiul de presemnalizare. Triunghiul de presemnalizare se instalează în spatele vehiculului şi pe aceeaşi bandă, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât să poată fi văzut de conducătorii care se apropie. În localităţi, atunci când circulaţia este intensă, triunghiul de presemnalizare se poate aşeza la o distanţă mai mică sau chiar pe vehicul, astfel încât, şi în această situaţie, să poată fie observat din spate. Dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusă, o lampă portativă cu lumină galbenă intermitentă, care se instalează la partea din spate a vehiculului. Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o rămânere în pană în locurile unde oprirea ori staţionarea sunt interzise.În cazul căderii din vehicule, pe partea carosabilă, a unei părţi din încărcătura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlăturat imediat, conducătorul este obligat să-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevăzute la alin de mai sus . Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli: a) conducătorii autovehiculelor trăgător şi, respectiv, remorcat, trebuie să posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule; b) autovehiculul trăgător să nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul destinat special depanării; c) remorcarea trebuie să se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cărui echipament de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o legătură flexibilă omologată, în lungime de 3-5 m. Bara sau legătura flexibilă trebuie fixată la elementul de remorcare cu care este prevăzut autovehiculul trăgător; d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat să semnalizeze corespunzător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător. Atunci când sistemul de iluminare şi semnalizare nu funcţionează, este interzisă remorcarea acestuia, pe timpul nopţii şi în condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua poate fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicată inscripţia “Fără semnalizare”, precum şi indicatorul “Alte pericole”. Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platformă de remorcare a părţii din faţă a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie să se afle nici o persoană. Se interzice remorcarea unui autovehicul cu două roţi cu sau fără ataş, a autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheaţă sau zăpadă. Se interzice şi remorcarea a două sau mai multe autovehicule, a căruţelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole. Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situaţii deosebite, pe distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcţiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic.

OBLIGAŢII ÎN zona rezidenţială şi pietonală

În zona rezidenţială, semnalizată ca atare, pietonii pot folosi toată lăţimea parţii carosabile, iar jocul copiilor este permis. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu o viteză maximă de 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul spaţiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, îscop, trebuie să oprească. În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau prestează servicii publpoartă în poartă” şi nu are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maximă de 5 km/h, să nu stânjesau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este necesar, să oprească. La ieşirea din zonele rezidenţiale sau pietonale , conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează.

Obligaţiile conducătorilor auto privind transportul de persoane.

Conducătorii şi pasagerii autovehiculelor care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă, sunt

obligaţi să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, atât în localităţi, cât şi în afara acestora. Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de reţinere omologate. Se exceptează de la obligaţia de a purta centura de siguranţă, în interiorul localităţilor: a) conducătorii autovehiculelor cu regim prioritar de circulaţie în misiune de urgenţă; b) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi; c) femeile în stare vizibilă de graviditate; d) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi; e) instructorii auto în timpul orelor de pregătire a cursanţilor. În cazul în care în autovehicul există atât locuri dotate cu centuri de siguranţă, cât şi locuri fără astfel de dispozitive, se ocupă de preferinţă locurile dotate cu centuri de siguranţă. Conducătorii şi pasagerii motocicletelor şi ciclomotoarelor sunt obligaţi să poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice căşti de protecţie omologate. Se interzice transportul pe autovehiculele prevăzute la alin. a mai multor persoane decât locurile stabilite prin construcţie şi a obiectelor voluminoase. 45.

Copii în vârstă de până la 7 ani, dacă sunt ţinuţi în braţe, precum şi cei de până la 14 ani se transportă numai în ataşul motocicletelor. Conducătorilor de autovehicule, ciclomotoare şi tramvaie le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se află în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip “mâini libere”.

Obligaţiile conducătorilor auto în statiile de alimentare cu carburanti.

Se acorda prioritate pentru a alimenta autovehiculelor politiei,salvarii,pompierilor,postei si celor care transporta marfuri

alterabile. Se opreste functionarea motorului in timpul alimentarii cu carburanti. Se interzice parasirea autovehicolului pe zona statiei ( în timpul alimentării ) Se interzice fumatul in zona statiei. Se interzice reglarea sau repararea motorului la o distanta mai mica de 50 m de statie . Se va opri motorul si se va indeparta autovehicolul la o distanta de cel putin 50m de statie daca se produc

rateuri.Ceilalti conducatori auto sint obligati sa ajute la scoaterea autovehicolului defect in afara statiei.

Obligaţiile conducătorilor auto cu vechime mai mica de 1 an.( conducătorilor auto începători). Sa nu circule pe anumite drumuri publice in zilele si orele stabilite de Inspectoratul General al Politiei,politiile

judetene,sau Politia municipiului Bucuresti. Sa nu treaca frontiera de stat conducind un autovehicul. Sa poarte semnul de incepator in coltul dreapta jos al parbrizului si partea dreapta a lunetei.

OBLIGATIILE DETINATORILOR DE AUTOVEHICULE

Detinatorii de autovehicule sunt obligati sa le inmatriculeze inainte de a le pune in circulatie si sa ceara radierea lor din evidenta organelor politiei, potrivit prevederilor prezentului regulament.

Detinatorii de autovehicule sunt obligati sa monteze pe autovehiculele care circula pe drumurile publice tablite purtand numarul de inmatriculare, confectionate si plasate potrivit dispozitiilor prezentului regulament.

Detinatorii autovehiculelor accidentate sunt obligati sa ceara organului de politie cel mai apropiat autorizatia de a efectua reparatiile necesare, pe care o vor prezenta responsabilului de atelier sau persoanei care urmeaza sa efectueze reparatia.

Detinatorul de autovehicul este obligat sa comunice, la cererea organelor de politie, identitatea persoanei careia i-a incredintat autovehiculul, pentru a fi condus pe drumurile publice.

Oprirea conducătorilor de vehicule şi a pietonilor este obligatorie şi la semnalele date de: a) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel; b) lucrătorii de drumuri, în zona lucrărilor pe partea carosabilă; c) conducătorii coloanelor de militari sau grupurilor organizate de pietoni; d) membrii patrulelor şcolare de circulaţie la trecerile pentru pietoni din apropierea şcolilor. e) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească şi la semnalul nevăzătorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada. Persoanele prevăzute la punctul d) care dirijează circulaţia ori care adresează semnale de oprire participanţilor la trafic, trebuie să fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic.

Obligaţiile conducătorilor auto la trecerile la nivel cu calea ferată

Trecerile la nivel cu calea ferată se clasifică astfel : • treceri la nivel păzite (care pot fi păzite cu barieră, cu semibarieră sau cu semnalizare luminoasă • treceri la nivel nepăzite • treceri la nivel peste linii industriale La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu viteză redusă şi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar. La traversarea căii ferate, pietonii sunt obligaţi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar. Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferata curenta prevăzuta cu bariere sau semibariere, dacă acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţionează, iar semnalul cu lumină albă intermitentă cu cadenţă lentă este în funcţiune. Când circulaţia la trecerea la nivel cu calea ferată curentă este dirijată de agenţi de cale ferată, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnalele acestora. Conducătorul de vehicul este obligat să oprească atunci când: a) barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare; b) semnalul cu lumini roşii şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune; c) întâlneşte indicatorul “Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere”, “Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” sau “Oprire”. 46.

Vehiculele trebuie sa oprească, în ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor prevăzute la alin.mai sus lit.c) sau, după caz, înaintea marcajului pentru oprire, în locul în care există vizibilitate maximă asupra căii ferate ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise în curs de coborâre sau ridicare. În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat să scoată imediat pasagerii din vehicul şi sa elibereze platforma căii ferate, iar când nu este posibil, să semnalizeze prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat. Participanţii la trafic care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a rămas imobilizat pe calea ferată, sunt obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezenţei lui. Conducătorului de vehicul ii este interzis să treacă sau să ocolească porţile de gabarit instalate înaintea căilor ferate electrificate, dacă înălţimea sau încărcătura vehiculului atinge ori depăşeşte partea superioară a porţii. La intersectarea unui drum public cu o calea ferată industrială, accesul vehiculelor feroviare se face numai după semnalizarea corespunzătoare şi din timp de către cel puţin un agent de cale ferată. În cazul prevăzut la alin.de mai sus, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze numai semnificaţiei semnalelor agenţilor de cale ferată.

Obligaţiile conducătorilor auto pe autostrăzi

Se interzice, pe autostrăzi, circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, cu excepţia celor autorizate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h. De asemenea, pe autostrăzi, este interzisă învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de autovmanifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile. Conducătorii de autovehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze tautovehiculelor care circulă pe prima bandă a autostrăzilor şi să nu stânjenească în nici un fel circulaţia acestora. Conducătorii care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi ca, din timp, să semnalizeze şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare). Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfăşoară numai pe banda din partea dreaptă a autostrăzii. Pe autostrăzi se interzice: a)circulaţia pe banda de urgenţă ; b)abandonarea autovehiculelor; c)remorcarea autovehiculelor rămase în pană dincolo de cea mai apropiată ieşire de pe autostradă ori intrarea pe autostradă cu un autovehicul remorcat; d)efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi, ori intrarea în zona mediană, inclusiv pe racordurile dintre cele două părţi carosabile ; e) staţionarea ori parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizării fortuite, conducătorii sunt obligaţi să scoată autovehiculele pe banda de urgenţă, iar dacă nu o pot face, să le semnalizeze imediat prezenţa. Deplasarea şi imobilizarea voluntară pe banda de urgenţă este permisă autovehiculelor cu regim prioritar de urgenţă, numai în cazurile când circulaţia pe celelalte benzi este blocată.

Alte obligaţii şi interdicţii pentru conducătorii de autovehicule şi tramvaie Conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat: 1. Să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi după caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare. 2. Să circule numai pe sectoarele de drum pe care ii este permis accesul şi să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competentă pentru autovehiculele conduse. 3. Să verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de climatizare, să menţină permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi plăcutele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului şi remorcii. 4. Să aibă în autovehicul trusa medicala de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingător de incendiu, omologate. 5. Să transporte poliţiştii la cererea acestora, pentru luarea măsuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. 6. Să oprească imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale poliţiştilor de frontieră, aflaţi în zona de competentă. 7. Să acorde prioritate pietonilor angajaţi în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevăzut cu cel puţin două benzi de circulaţie pe sens, conducătorul de autovehicul sau tramvaie trebuie să acorde prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare pe sensul lui de mers. 8. Să sesizeze cea mai apropiata unitate de poliţie imediat ce ia la cunoştinţă despre existenţa pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau surpărilor de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei. 9. Să înmâneze, la cerere, poliţistului, documentele prevăzute la pct.1, precum şi cele referitoare la bunurile transportate.

47.

Certificatele de înregistrare ale autovehiculelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul poliţiştilor. 10. Să se prezinte în termen la unitatea de poliţie care l-a invitat, pentru soluţionarea oricărei probleme legate de calitatea de conducător de autovehicul sau de deţinător de vehicul înmatriculat sau înregistrat. 11. Să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi a bunurilor transportate, în condiţiile legii. 12. Să conducă în aşa fel încât să nu stropească pe ceilalţi participanţi la trafic. 13. Să oprească motorul şi să semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri. 14. Să ia toate măsurile pentru înlăturarea defecţiunilor survenite pe parcursul deplasării, atunci când autovehiculul nu mai îndeplineşte condiţiile tehnice, iar dacă nu le poate remedia pe loc, să se deplaseze la cea mai apropiată unitate de depanare, cu o viteză care să ii asigure evitarea oricărui accident. 15. Să ajute la scoaterea de pe partea carosabilă sau la deplasarea lângă bordură sau acostament a autovehiculului rămas în pană sau avariat într-un accident; 16. Să dea întâietate la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor cu regim prioritar în misiune de urgenţă. 17. Să se prezinte la verificarea medicală sau psihologică la solicitarea politiei, ori periodic, potrivit legii. 18. Să aplice pe parbrizul şi pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de autovehicule începători, dacă are o vechime în conducere sub 1 an. Se interzice conducătorului de autovehicul sau tramvai: 1. Să conducă autovehiculul sau tramvaiul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum şi în cazul în care este bolnav, rănit sau într-o stare avansată de oboseală, de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei; 2. Să transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare; 3. Să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicleta sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri; 4. Să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în remorca, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor; 5. Să transporte copii în vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă al autovehiculului, chiar dacă sunt ţinuţi în braţe de persoane majore; 6. Să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşesc, împreună cu încărcătura, dimensiunile acestuia; 7. Să deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile deschise; 8. Să aibă în timpul mersului preocupări de natură a-i distrage în mod periculos atenţia ori să folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă, a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic. 9. Să intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei. 10. Să aplice pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale, afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natură a conferi liberă trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurile publice, cu excepţia autovehiculelor aparţinând medicilor avizaţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi celor destinate transportului copiilor şi persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate în colţul din stânga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister. 11. Să aibă aplicate folii sau accesorii pe parbrize, lunetă ori geamurile laterale ce restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior, ori să împiedice sau să diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare. 12. Să lase liber în timpul mersului, volanul, ghidonul sau maneta de comandă. 13. Să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră. 14. Sa circule cu autovehiculul cu masa totală maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele şi pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei. 15. Să circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisă. 16. Să folosească un autovehicul care emana noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege. 17. Să circule cu autovehiculul având plăcutele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul. 18. Să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare sau vulgare, să ameninţe cu acte de violenţă pe ceilalţi participanţi la trafic de natură să provoace indignarea ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora. 19. Să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.

48.

PRIMUL AJUTOR

( este o obligaţie legală )

Verificarea medicală a condcătorilor auto se face periodic conform reglementrilor în vigoare ( ex. amatori din 5 în 5 ani pînă la 45 de ani şi din 3 în 3 ani după 45 ani ) sau cînd sunt trimişi de organele de poliţie . In cazul hemoragiilor( gravitatea se stabileşte în funcţie de viteza şi cantitatea cu care se scurge sîngele ) primul ajutor consta in intituirea hemostazei (oprirea singelui). La membre acest lucru se realizeaza prin aplicarea unui garou,care poate fi tinut maxim 2 ore .La aplicarea garoului se va anexa un bileţel pe care se va trece ora si minutul aplicarii. In cazul hemoragiilor la trunchi se va aplica un pansament compresiv ( tifon steril ) pe vasul lezat. In asteptarea mijlocului de transport ranitii vor fi asezati cu picioarele mai sus decit capul (autotransfuzie ). Transportul victimelor cu hemoragie se va face imediat după oprirea hemoragiei . In cazul fracturilor primul ajutor consta in imobilizarea zonei fracturate cu ajutorul unor atele care vor cuprinde atit zona fracturata cit si articulatiile alaturate.Fracturile se recunosc dupa deformarea zonei fracturate sau observarea de fragmente osoase (fractura deschisa ). In cazul fracturilor de coloana victima se recomanda a nu fi miscata ,iar daca acest lucru nu se poate ,se va ridica cu atentie victima ,mentininduise in acelasi plan capul ,gitul si trunchiul.. Scoaterea victimelor se va face prin ridicare avînd în vedere să nu se agraveze leziunile victimei . La transportul victimelor cu fractură de coloană se foloseşte aotovehicul cu platformă victima nu va fi zdruncinată ; imobilizată pe spate . Stopul respirator apare ca urmare a intrării unor corpuri străine pe căile respiratorii ,se constată prin aplicarea unei oglinzi in fata buzelor victimei. Daca oglinda se abureste inseamna ca victima mai respira . In caz contrar se va trece la respiratie artificiala prin procedeul “gura la gura “ sau daca victima are gura inclestată , se va aplica procedeul “gura la nas “. (victima se aşează pe spate cu capul dat pe spate pe o suprafaţă tare ) Stopul cardiac se recunoaste prin lipsa pulsului sau slabirea accentuata al acestuia .Primul ajutor consta in efectuarea masajului cardiac.: victima fiind asezata pe o suprafata tare cu fata in sus vom apasa in mod ritmic cu podul palmelor in zona inimii. Victimele care prezinta arsuri vor fi transportate cit mai urgent la spital. La scoaterea victimelor sau la transportul acestora se are în vedere a nu se agrava rănile victimelor. Înainte de transportul victimelor se asigură că este asigurată funcţia respiratorie. Pentru dezinfectarea ranilor se folosesc urmatoarele substante : tinctura de iod ,alcool, apa oxigenata , cloramina .

49.

O.U.G. 195/2002 privind circulaţia rutieră

CAPITOLUL I

Dispozitii generale Art. I. -(1) Circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor si a celorlalte categorii de participanti la trafic drepturile, obligatiile si raspunderile ce revin persoanelor fizice si juridice, precurn si atributiile unor autoritati ale ’administratiei publice, institutii si organizatii in legatura cu acestea sunt supuse dispozitiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta si in regulamentul de aplicare a acesteia. 2) Dispozitiile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta au ca scop asigurarea desfasurarii fluente si in siquranta a circulatiei rutiere, apararea vietii si integritatii corporale, a sanatatii persoanelor, proprietatii publice si private, protectia mediului inconjurator, precum si a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelar in acest domeniu. (3) Autoritatea competenta in domeniul circulatiei rutiere, precum si de exercitare a controlului respectarii normelor din acest domeniu este Inspectoratul General al Politiei Romane. (4) Reglementarile privind circulatia pe drumurile publice se emit de catre autoritatile publice centrale si locale cu atributii in acest domeniu numai cu acordul Inspectoratului General al Politiei Romane si cu respectarea intelegerilor internationale la care Romania este parte. (5) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica tuturor participantilor la trafic, precum si autoritatilor care au atributii in domeniul circulatiei si sigurantei rutiere. Art. 2. – Indrumarea, supravegherea si controlul respectarii normelor de circulatie rutiera se fac de catre politisti specializati si anume desemnati prin dispozitie a inspectorului general al lnspectoratului General al Politiei Romane, care au obligatia de a lua masurile legale in cazul in care constata incalcari ale normelor privind circulatia pe drumurile publice. Art. 3. – Circulatia pe drumurile publice din zona de frontiera si din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restrictii se face cu respectarea reglementarilor instituite pentru acele zone. Art. 4. – (1) Controlul circulatiei vehiculelor apartinand Ministerului Apararii Nationale se efectueaza de catre politie, precum si de catre personalul din structura desemnata de acest minister. (2) Cercetarea accidentelor de circulatie in care au fost angajate vehicule din categoria celor prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre politie. La locul accidentului poate asista si un reprezentant al Ministerului Apararii Nationale. Art. 5. –(1) Administratorul drumului public este obligat a semnalizeze corespunzator orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stanjeneste sau pune in pericol siguranta circula1iei, si sa ia toate masurile de inlaturare de indata a acestuia. (2) Se interzice amplasarea constructiilor de orice fel in zona "statiilor mijloacelor de transport in comun, cu exceptia celor destinate refugiilor pentru calatori. (3) in caz de producere a unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice a drumului public sau a semnalizarii necorespunzatoare a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, respectiv executantul lucrarilor, raspunde contraventional, civil sau penal, dupa caz. (4) Orice masura de restrictie a circulatiei pe drumurile publice se dispune de catre administratorul drumului numai cu acordul politiei.

Art. 6. – In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul inteles: 1.drum public – orice cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier, daca este deschisa circulatiei publice. Drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile; 2.localitate – spatiul ce cuprinde cladiri, ale carui intrari si iesiri sunt semnalizate ca atare; 3.zona rezidentiala – perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate ca atare; 4.zona pietonala – perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate ca atare; 5.parte carosabila – portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel; 6.acostament – fasia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului; 7.banda de circulatie – spatiu longitudinal al partii carosabile, materializat sau nu prin marcaje rutiere, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia cu usurinta a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti; 8.banda reversibila – subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, situata langa axul drumului, destinata circulatiei autovehiculelor intr-un sens sau in altul, in functie de intensitatea traficului; 9.banda pentru stationarea de urgenta – subdiviziunea longitudinala suplimentara situata la extremitatea dreapta a autostrazii, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor in cazuri de forta majora; 10.pista pentru biciclete – una dintre subdiviziunile partii carosabile sau o portiune din trotuar ori acostament, materializata prin marcaje rutiere si/sau semnalizata prin indicatoare, destinata numai circulatiei bicicletelor si ciclo-motoarelor; 11.trotuar – spatiul din partea laterala a drumului, separat in mod vizibil de partea carosabila prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor; 12. intersectie – orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri, inclusiv spatiile formate de acestea; 13.autostrada – drumul conceput si construit special pentru circulatia autovehiculelor cu sau fara remorci, care nu serveste proprietati alaturate si care: - are pentru cele doua sensuri de circulatie parti carosabile distincte, separate intre ele printr-un spatiu care nu este destinat circulatiei sau, exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia locurilor speciale sau cu caracter temporar; - nu intersecteaza la nivel drumuri, cai ferate sau linii de tramvai; - este prevazuta cu semnalizare speciala;

50.

14.trecere la nivel – incrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de o platforma independenta; 15.vehicul – un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari; 16.bicicleta – vehiculul prevazut cu doua roti si pedale sau manivele, care se deplaseaza pe drum, actionat de forta musculara a utilizatorilor; 17.motocicleta – autovehiculul cu doua sau trei roti, al carui motor are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm, cu sau fara atas si/sau o viteza maxima, prin constructie, mai mare de 50 km/h, a carui masa proprie nu depaseste 400 kg; 18.ciclomotor – vehiculul cu doua sau trei roti, care este prevazut cu un motor cu ardere interna, avand o capacitate cilindrica de cel mult 50 cm, care pastreaza caracteristicile generale ale bicicletei, putand fi pus in miscare si cu ajutorul pedalelor, si a carui viteza de deplasare, prin constructie, nu depaseste 50 km/h; 19.autovehicul – vehiculul prevazut cu un dispozitiv mecanic propriu de propulsie; vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, si ciclomotoarele nu sunt considerate autovehicule. Definitia include si termenul automobil, care reprezinta oricare dintre vehiculele cu motor care servesc in mod normal transportului pe drum al persoanelor sau bunurilor ori la tractarea pe drum a vehiculelor utilizate pentru transportul de persoane sau bunuri. Acest termen include troleibuzele, adica vehiculele care sunt cuplate la o retea electrica, dar care nu circula pe sine. Acesta nu include vehiculele, cum ar fi tractoarele agricole, a caror utilizare pentru transportul rutier de persoane sau marfuri ori pentru tractarea unor vehicule care transporta persoane sau marfuri nu este decat ocazionala; 20.tractor – autovehiculul destinat prin constructie si echipare tractarii altor vehicule sau efectuarii unor lucrari specifice; 21.remorca – vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul; 22.semirernorca – remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre autovehiculul tragator; 23.remorca usoara – remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg; 24.masa totala maxima autorizata – masa totala maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila de catre autoritatea competenta; 25.vehicul cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite – vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori marfurilor transportate, depaseste in lungime, latime sau in inaltime limitele maxime ori masele maxime admise prin legislatia in vigoare; 26.conducator – persoana care determina punerea in miscare si actioneaza asupra directiei de deplasare pe drum a vehiculelor si animalelor izolate sau in turma, celor de tractiune, povara ori de calarie; 27.participant la trafic – conducatorul sau pietonul care circula pe drumul public; 28.coloana oficiala – autovehiculul sau grupul de autovehicule insotit de cel putin un vehicul al politiei ce are in functiune mijloacele speciale sonore si luminoase; 29.vehicul in circulatie internationala sau in trafic international – vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat.

CAPITOLUL II

Vehiculele

SECTIUNEA 1

Starea tehnica a vehiculelor si controlul acesteia Art. 7. – Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei. Art. 8. – Autovehiculele si remorcile inmatriculate in alte state pot circula in trafic international pe teritoriul Romaniei daca indeplinesc cel putin conditiile tehnice prevazute in Conventia internationala asupra circulatiei rutiere, incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968 si ratificata de Romania prin Decretul nr. 318/1980. Art. 9. – (1) Pentru a fi inmatriculate, inscrise mentinute in circulatie, autovehiculele, remorcile si tramvaiele se supun inspectiei tehnice. (2) Inspectia tehnica se efectueaza periodic in statii autorizate, conform legislatiei in vigoare. (3) Pentru autovehiculele apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, inspectia tehnica se efectueaza in statii proprii, autorizate potrivit legii. Art. 10. – (1) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct vedere tehnic, precum si in cazul in care termenul de valabilitate al inspectiei tehnice a expirat. (2) Starea tehnica a autovehiculelor, remorcilor si tramvaielor care circula pe drumurile publice se verifica de catre politie impreuna cu institutiile abilitate de legislatia in vigoare.

SECTIUNEA 2

Inmatricularea, inregistrarea si radierea vehicu!eior din evidenta circulatiei Art. 11. – Proprietarii de vehicule sunt obligati sa solicite inmatricularea sau inregistrarea acestora inainte de a le pune in circulatie ori sa ceara radierea lor din evidente. Art. 12. – (1) Pentru a circula pe drumurile publice vehiculele, cu exceptia bicicletelor, ciclomotoarelor si a celor trase sau impinse cu mana, trebuie sa fie inmatriculate ori inregistrate, dupa caz, si sa poarte placute inmatriculare sau de inregistrare, ale caror forme si dimensiuni se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, denumit in continuare regulament. (2) Tractoarele, precum si vehiculele care nu sunt supuse inmatricularii pot circula pe drumurile publice numai pe traseele si in conditiile stabilite prin regulament. Conducatorii tractoarelor, masinilor si utilajelor autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrari sunt obligati sa posede permis de conducere valabil pentru categoriile prevazute in regulament. Art. 13. – (1) Autovehiculele si remorcile se inmatriculeaza permanent, temporar sau pentru probe la autoritatea competenta in a carei raza proprietarii sau detinatorii isi au domiciliul ori resedinta, in conditiile stabilite prin regulament. Autovehiculele care apartin Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne se inregistreaza la aceste ministere si pot, dupa caz, sa fie inmatriculate si la autoritatea competenta. 51.

(2) Autovehiculele si remorcile pot circula pana la inmatriculare cu numar de ordine provizoriu, pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatea competenta. (3) Evidenta vehiculelor supuse inmatricularii se tine la unitatea de politie competenta pe raza careia isi are domiciliul sau resedinta proprietarul. Art. 14. – Tramvaiele, troleibuzele, precum si vehiculele care, datorita destinatiei lor, nu circula in mod obisnuit pe drumurile publice se inregistreaza de catre consiliile locale in conditiile stabilite in regulament. Art. 15. – (1) Persoanele care domiciliaza sau isi stabilesc domiciliul ori resedinta in Romania si detin autovehicule ori remorci inmatriculate in alte state sunt obligate ca in termen de 90 de zile sa le inmatriculeze in circulatie in Romania. (2) Termenul prevazut la alin. (1) se calculeaza: a) de la data intrarii in tara a autovehiculului ori remorcii pentru persoanele care domiciliaza sau care au resedinta in Romania; b) de la data stabilirii domiciliului ori resedintei, pentru persoanele care isi stabilesc domiciliul ori resedinta in Rornania. (3) Pentru cetatenii straini ai statelor cu care Romania a incheiat intelegeri bilaterale termenul prevazut la alin. (1) se poate prelungi in conditiile stabilite in aceste intelegeri. Art. 16. – (1) La data inmatricularii sau inregistrarii unui vehicul autoritatea competenta elibereaza un certificat de inmatriculare ori de inregistrare, dupa caz, precum si placute cu numere de inmatriculare sau de inregistrare. (2) Este interzisa punerea in circulatie a unui vehicul care nu are montate placute cu numere de inmatriculare sau de inregistrare atribuite de autoritatea competenta. Art. 17. – Inmatricularea sau inregistrarea unui vehicul se anuleaza de catre autoritatea care a efectuat-o, in cazul in care aceasta operatiune s-a facut cu incalcarea normelor legale sau prin mijloace frauduloase. Art. 18. – (1) Radierea din evidenta circulatiei a vehiculelor se face la autoritatea care a efectuat inmatricularea si inregistrarea, astfel: a) la cererea proprietarului; b) la trecerea vehiculelor in proprietatea altei persoane; c) la schimbarea domiciliului sau sediului proprietarului pe raza altei unitati de politie judetene sau a municipiului Bucuresti; d) la scoaterea definitiva din Romania a autovehiculelor sau remorcilor; e) in cazul schimbarii caroseriei sau sasiului autovehiculelor. (2) Radierea din evidenta circulatiei a vehiculelor indisponibilizate prin instituirea unui sechestru asigurator se poate face in baza hotararii instantei de judecata, conform legii, de catre autoritatea care a efectuat inmatricularea sau inregistrarea. (3) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta. Art. 19. – (1) lnmatricularea, inregistrarea si radierea din evidenta a vehiculelor se fac in conditiile stabilite prin regularnent. (2) Categoriile de vehicule care nu sunt supuse inmatricularii sau inregistrarii se stabilesc prin instructiuni comune aie Ministerului de Interne si Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei

CAPITOLUL III

Conducatorii de vehicule

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale Art. 20. – (1) Conducatorii de autovehicule trebuie sa posede permis de conducere si sa aiba varsta minima de 18 ani impliniti, cu exceptia celor care conduc un ciclomotor, care trebuie sa aiba cel putin varsta minima de 16 ani impliniti. (2) Conducatorii autovehiculelor care efectueaza transport public de persoane trebuie sa aiba varsta minima de 21 de ani impliniti si sa faca dovada ca sunt angajati ai unui operator de transport, iar cei care conduc vehicule cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite sau care efectueaza transport de marfuri trebuie sa posede atestat profesional. (3) Conditiile de obtinere a permisului de conducere si a atestatului profesional se stabilesc prin regulament. (4) Persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile special amenajate si semnalizate corespunzator de catre administratorul drumului respectiv. Art. 21. – (1) Cadrele medicale abilitate, atunci cand constata in cadrul atributiilor de serviciu ca o persoana care poseda permis de conducere este inapta medical sau psihologic pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, sunt obligate sa comunice despre aceasta de indata politiei specializate in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea. (2) Lista cu afectiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicule sau tramvaie se stabileste prin ordin al ministrului sanatatii si familiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 22. – (1) Conducatorii de autovehicule sau tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si indemanarea necesare conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic. (2) Conducatorii prevazuti la alin. (1) vor fi verificati periodic din punct de vedere medical si psihologic. Politia poate propune examinarea medicala sau psihologica, precum si verificarea cunoasterii regulilor de circulatie a conducatorilor de autovehicule sau tramvaie ori de cate ori constata ca acestia, prin modul de conducere sau comportamentul lor in trafic, pun in pericol siguranta circulatiei. (3) Verificarea medicala si psihologica prevazuta la alin. (1) si (2) se efectueaza in conditiile stabilite prin ordin comun al minisirului sanatatii si familiei si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. (4) Permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de catre politia specializata si poate fi redobandit numai dupa incetarea motivului pentru care s-a luat aceasta masura. In situatia in care permisul a fost retras pe o durata mai mare de 3 ani, pentru a-I redobandi titularul acestuia trebuie sa promoveze un test de cunoastere a regulilor de circulatie.

52.

SECTIUNEA 2

Permisul de conducere Art. 23. – (1) Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice il are numai persoana care poseda permis de conducere corespunzator categoriei sau dovada inlocuitoare a acestuia cu drept de circulatie. (2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice si persoanele care urmeaza un curs de pregatire practica, in vederea obtinerii permisului de conducere, numai in prezenta si sub supravegherea directa a unui instructor autorizat in acest sens. (3) Persoanele care solicita prezentarea la examen in vederea obtinerii permisului de conducere sau a unor noi categorii ale acestuia trebuie sa indeplineasca, potrivit legii, conditiile de varsta, sa fie apte din punct de vedere medical si psihologic si sa faca dovada pregatirii teoretice si practice, prin cursuri organizate de unitati autorizate. (4) Programa de invatamant a unitatilor care organizeaza cursuri de pregatire, conform alin. (2), se elaboreaza de Ministerul Educatiei si Cercetarii si se avizeaza de catre Ministerul de Interne prin Inspectoratul General al Politiei Romane. (5) Categoriile de vehicule pentru care se elibereaza permise de conducere, precum si conditiile concrete de obtinere a acestora se stabilesc prin regulament. (6) Organizarea si desfasurarea cursurilor in vederea obtinerii permisului de conducere se fac in baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul de Interne. Art. 24. – (1) Permisul de conducere se obtine pe baza de examen si se elibereaza de autoritatea competenta. (2) Persoana care a fost condamnata prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, talharie, ultraj sau furtul unui autovehicul poate fi admisa la examenul pentru obtinerea permisului de conducere sau a brevetului de conducator, in conditiile prevazute la art. 103 alin. (1) lit. a) si b). (3) Permisul de conducere se anuleaza daca a fost obtinut cu incalcarea normelor legale sau prin mijloace frauduloase. Art. 25. – (1) Pentru conducatorii de autovehicule care au mai putin de un an practica in conducere se stabilesc reguli suplimentare de circulatie prin regulament. (2) Autovehiculele conduse de persoane care au mai putin de un an practica in conducere vor purta un semn distinctiv, in conditiile stabilite prin regulament. Art. 26. – (1) Persoanele care domiciliaza sau isi stabilesc domiciliul ori resedinta in Romania si sunt titulari ai permiselor de conducere obtinute in strainatate sunt obligate ca in termen de 90 de zile sa le preschimbe cu permise de conducere romanesti, in conditiile stabilite prin regulament. (2) Termenul prevazut la alin. (1) se calculeaza: a) de la data intrarii acestora in tara, pentru persoanele care domiciliaza sau care au resedinta in Romania; b) de la data stabilirii domiciliului ori resedintei, pentru persoanele care isi stabilesc domiciliul ori resedinta in Romania. (3) In cazul titularilor permiselor de conducere obtinute intr-un stat care nu este membru al Conventiei Internationale asupra circulatiei rutiere, incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968, si care nu pot fi preschimbate in conformitate cu reglementarile legale, acestia se pot prezenta la examen pentru obtinerea dreptului de a conduce un autovehicul pe teritoriul Romaniei fara a urma in acest scop un curs de pregatire. (4) Este interzisa detinerea simultana a mai mult de un permis de conducere national. Art. 27. – (1) Persoanele care isi stabilesc domiciliul ori resedinta in Romania pot sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente pe a caror raza isi au domiciliul sau resedinta. (2) Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate si resedinta in Romania pot sustine examenul in vederea obtinerii permisului de conducere, in conditiile stabilite la alin. (1). Art. 28. – (1) Recunoasterea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor emise in alte state se face in conditiile prevazute de Conventia internationala asupra circulatiei rutiere, incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968, cu exceptia cazurilor in care prin acorduri bilaterale sau prin acte internationale ratificate de Romania sau la care Romania a aderat se prevede altfel. (2) Permisele de conducere ale membrilor misiunilor diplomatice si oficiilor consulare straine, corespondentilor de presa straini, precum si ale reprezentantilor organizatiilor economice, culturale sau ale altor asemenea organizatii straine, cu statut diplomatic, eliberate de autoritatile competente din alte state, vor fi recunoscute ca valabile in Romania pe baza de reciprocitate. Art. 29. – Evidenta conducatorilor de autovehicule sau tramvaie se tine la unitatea de politie competenta pe a carei raza titularul isi are domiciliul sau resedinta

CAPITOLUL IV Semnalizarea rutiera Art. 30. – (1) Mijloacele de semnalizare rutiera sunt: a) semnalele luminoase; b) indicatoarele; c) marcajele. (2) Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie intr-un sistem unitar si coerent, se realizeaza si se instaleaza astfel incat sa fie observate cu usurinta si din timp de catre cei carora li se adreseaza si trebuie sa fie in deplina concordanta intre ele si intr-o stare tehnica de functionare corespunzatoare. (3) Mijloacele de semnalizare rutiera, precum si orice alte dispozitive speciale de acest fel se executa, se instaleaza si se intretin prin grija administratorului drumului public. Instalarea acestora se executa numai cu acordul prealabil al politiei. (4) Semnalizarea si presemnalizarea intersectiilor dintre doua drumuri de categorii diferite se executa, se instaleaza si se intretin de catre administratorul fiecarui drum. (5) Indicatoarele de reglementare a prioritatii de trecere si semnalele cu lumini albe si alternativ-intermitente, precum si de avertizare sonora de la trecerile la nivel cu calea ferata se instaleaza si se intretin de administratorii cailor ferate. (6) Mijloacele de semnalizare rutiera pot fi insotite si de dispozitive speciale de avertizare. (7) Se interzic: a) amplasarea, in zona drumului public, de constructii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele ori instalatiile ce servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de amenajari, care sunt de natura sa stanjeneasca participantii la trafic sau sa le distraga atentia, punand in pericol siguranta circulatiei; 53.

b) lipirea de afise, inscriptii sau inscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora. Art. 31. – Ordinea de prioritate intre diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera si semnalele agentilor de circulatie este urmatoarea: a) semnalele speciale de avertizare, luminoase si/sau sonore; b) semnalele si indicatiile agentului de politie rutiera; c) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei; d) semnalele luminoase; e) indicatoarele; f) marcajele. Art. 32. – (1) Semnalele speciale luminoase de avertizare sunt: a) lumina rosie, care poate fi folosita numai de catre autovehiculele apartinand politiei si pompierilor; b) lumina albastra, care poate fi folosita doar de catre autovehiculele apartinand politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta, protectiei civile, Ministerului Apararii Nationale si de cele destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul propriu sau care insotesc coloane militare, de cele ale unitatilor speciale ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, de cele ale Ministerului Justitiei Directia Generala a Penitenciarelor, precum si de cele ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public si ale Parchetului National Anticoruptie, atunci cand se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care au caracter de urgenta; c) lumina galbena, care poate fi folosita de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depasite ori care insotesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substante periculoase, de cele destinate intretinerii, repararii sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii autovehiculelor ramase in pana, precum si de tractoarele sau utilajele agricole. (2) Inspectoratul General al Politiei Romane poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale sonore de avertizare montate pe autovehiculele apartinand unor institutii, in conditiile stabilite prin regulament. (3) Mijloacele speciale sonore de avertizare sunt echipamente ce se instaleaza numai pe autovehiculele prevazute la alin.(1) lit.a)si b (4) Pe autovehiculele apartinand politiei pot fi instalate dispozitive luminoase cu mesaje variabile. (5) Conditiile de folosire a semnalelor de avertizare luminoase si/sau sonore, se stabilesc prin regulament. Art. 33. – (1) Semnalizarea si amenajarile rutiere de pe drumurile publice situate in vecinatatea unitatilor de invatamant, pietelor, targurilor si spitalelor sunt obligatorii si se efectueaza de catre administratorul drumului respectiv. (2) Semnalizarea sectoarelor de drum pe care se executa lucrari este obligatorie si se efectueaza de catre executantul lucrarilor astfel incat sa se asigure deplasarea in siguranta a tuturor participantilor la trafic. (3) Semnalizarea si amenajarile rutiere se realizeaza in conditiile stabilite prin regulament. Art. 34. – Conditiile de circulatie pe viaducte si in tunele, precum si semnalizarea acestora se stabilesc prin regulament

CAPITOLUL V Reguli de circulatie SECTIUNEA 1

Obligatiile participantilor la trafic Art. 35. – Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa asigure fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice sau private. Art. 36. – (1) Conducatorii de autovehicule si pasagerii acestora, care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri sau dispozitive de siguranta omologate, sunt obligati sa le poarte in timpul circulatiei pe drumurile publice, cu exceptia cazurilor prevazute in regulament. (2) Conducatorii si pasagerii motocicletelor si ciclomotoarelor sunt obligati sa poarte in timpul circulatiei pe drumurile publice casca de protectie omologata. Art. 37. – (1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca cat mai aproape de bordura sau acostament li trecerea autovehiculelor politiei si pompierilor aflate in misiune si care au in functiune semnalele acustice si pe cele luminoase de culoare rosie. (2) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza, sa circule cat mai aproape de bordura sau acostament si sa acorde prioritate la trecerea autovehiculelor apartinand institutiilor prevazute la art. 32 alin. (1) lit. b) si care au in functiune dispozitivele sonore si luminoase. (3) In situatiile prevazute la alin. (1) si (2) pietonilor le este interzisa traversarea. (4) Participantii la trafic sunt obligati sa respecte semnalele politistilor de frontiera, ale indrumatorilor de circulatie ai Ministerului Apararii Nationale, agentilor cailor ferate, personalului autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice, echipajelor scolare de circulatie care actioneaza in imediata apropiere a unitatilor de invatamant, precum si ale orbilor, potrivit prevederilor din regulament. Art. 38. – Conducatorii de autovehicule si tramvaie sunt obligati ca, la solicitarea politistului, sa se supuna testarii aerului expirat sau, dupa caz, examinarii medicale si recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora. Art. 39. – Detinatorii de vehicule sunt obligati sa comunice politiei, la cererea acesteia, identitatea persoanei careia i-au incredintat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice. Art. 40. – (1) Regulile de circulatie pe drumurile publice, aplicabile autovehiculelor cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite ori care transporta marfuri sau produse periculoase, se stabilesc prin regulament. (2) Conducatorii auto care efectueaza transport public de persoane sau de substante ori produse periculoase, precum si cei care conduc autovehicule cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite sunt obligati sa posede un atestat profesional, eliberat de autoritatea competenta.

SECTIUNEA 2 Reguli penfru circulatia vehiculelor § 1. Pozitii in timpul mersului si circulatia pe benzi Art. 41. – (1) Vehiculele circula pe partea dreapta a drumului public, cat mai aproape de marginea partii carosabile, in directia de mers, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere sau a regulilor de circulatie. (2) Vehiculele cu tractiune animala, cele trase sau impinse cu mana, animalele de tractiune, povara sau calarie, precum si cele izolate sau in turma, atunci cand circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie sa fie mentinute cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului, corespunzator sensului de circulatie. (3) Daca un drum este prevazut cu o pista speciala destinata circulatiei biciclistilor, acestia, precum si ciclomotoristii vor circula numai pe aceasta pista. 54.

Art. 42. – Cand circulatia se desfasoara pe doua sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de catre conducatorii de vehicule in functie de intensitatea traficului si de viteza de deplasare. Art. 43. – Daca un drum este prevazut cu o banda destinata vehiculelor lente sau transportului public de persoane, semnalizata ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectiva. § 2. Semnalele conducatorilor de vehicule Art. 44. – (1) Pe drumurile publice conducatorii de vehicule pot folosi mijloacele de avertizare sonora si luminoasa, montate prin constructie si omologate, in conditiile stabilite prin regulament. (2) Se interzice detinerea in autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea in circulatia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonora si luminoasa specifice autovehiculelor prevazute la art. 32 alin. (1). § 3. Depasirea Art. 45. – Depasirea este manevra prin care conducatorul unui vehicul il devanseaza pe un altul, aflat in mers sau imobilizat, daca prin aceasta se trece peste axul longitudinal al drumului sau peste marcajul de separare a sensurilor de circulatie. Art. 46. – (1) Depasirea se efectueaza, de regula, pe partea stanga. (2) Depasirea vehiculului al carui conducator a semnalizat intentia si s-a incadrat corespunzator parasirii sensului de mers spre stanga se face prin partea dreapta daca intre el si acostamentul drumului exista spatiu suficient pentru efectuarea acestei manevre. § 4. Trecerea pe langa vehiculele care circula din sens opus Art. 47. – Conducatorii vehiculelor care circula din sensuri opuse trebuie sa pastreze intre ei o distanta laterala suficienta si, la nevoie, sa circule cat mai aproape de marginea partii carosabile corespunzatoare sensului lor de circulatie. § 5. Viteza si distanta dintre vehicule Art. 48. – (1) Conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta. (2) Administratorul drumului public este obligat sa stabileasca cu acordul politiei regimul de viteza pe sectoarele de drum aflate in administrarea sa, in functie de caracteristicile drumului si de intensitatea traficului. Art. 49. – Conducatorul unui vehicul care circula in spatele altuia are obligatia de a pastra o distanta suficienta fata de acesta, pentru evitarea coliziunii in cazul reducerii bruste a vitezei sau al opririi neasteptate. Art. 50. – Este interzisa desfasurarea de intreceri cu vehicule sau animale pe drumurile publice, cu exceptia intrecerilor sportive care se pot organiza pe drumurile publice numai cu autorizarea administratorului drumului respectiv, cu avizul politiei. Art. 51. – Administratorul drumului public este obligat sa ia masuri pentru efectuarea de amenajari in vederea limitarii vitezei de circulatie a vehiculelor in zonele cu risc sporit de accident, numai cu acordul politiei. § 6. Reguli referitoare la manevre Art. 52. – Conducatorul de vehicul care executa o manevra de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze si sa se asigure in prealabil ca o poate face fara sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic. Art. 53. – Inainte de a schimba directia de mers conducatorul de vehicul trebuie sa isi anunte intentia in mod clar si vizibil, cu ajutorul luminilor de semnalizare a directiei vehiculului sau, in lipsa acestora, cu bratul. Semnalizarea trebuie sa se mentina pe intreaga durata a manevrei. § 7. Intersectii si obligatia de a ceda trecerea Art. 54. – Intersectiile sunt: a) cu circulatie nedirijata; b) cu circulatie dirijata. In aceasta categorie sunt incluse si intersectiile in care circulatia se desfasoara in sens giratoriu. Art. 55. – La apropierea de o intersectie conducatorul de vehicul trebuie sa circule cu o viteza care sa ii permita oprirea, pentru a acorda prioritate de trecere participantilor la trafic care au acest drept. Art. 56. – (1) La intersectiile cu circulatie nedirijata conducatorul de vehicul este obligat sa cedeze trecerea tuturor vehiculelor care vin din partea dreapta. (2) La intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare, semafoare sau de catre agenti de circulatie conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia sau indicatiile acestora. (3) In intersectiile cu sens giratoriu vehiculele care circula in interiorul acestora au prioritate fata de cele care urmeaza sa patrunda in intersectie. Art. 57. – Conducatorul de vehicul care patrunde pe un drum public venind de pe un drum lateral de categorie inferioara are obligatia de a acorda prioritate de trecere tuturor vehiculelor care circula pe acel drum. Art. 58. – (1) In intersectiile cu circulatie nedirijata conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere vehiculelor care circula pe sine. Acestea pierd prioritatea de trecere cand efectueaza virajul spre stanga sau cand semnalizarea rutiera din acea zona stabileste o alta regula de circulatie. (2) In intersectiile cu circulatie dirijata prin semnale luminoase vehiculele care vireaza la stanga acorda prioritate de trecere vehiculelor care circula din sens opus. (3) In intersectiile cu circulatie dirijata prin indicatoare de prioritate regula prioritatii de dreapta se respecta numai in cazul in care doua vehicule urmeaza sa se intalneasca, fiecare intrand in intersectie de pe un drum semnalizat cu un indicator avand aceeasi semnificatie de prioritate sau de pierdere a prioritatii. (4) Cand un semafor cu trei culori are o lumina verde suplimentara montata la acelasi nivel cu lumina verde normala a semaforului, sub forma unei sageti verzi pe fond negru, cu varful spre dreapta, aprinderea acesteia semnifica perrnisiunea pentru vehicule de a-si continua drumul in directia indicata de sageata, indiferent de culoarea semaforului electric, cu conditia acordarii prioritatii de trecere vehiculelor si pietonilor care au drept de circulatie. § 8. Trecerea la nivel cu calea ferata Art. 59. – (1) Participantii la trafic trebuie sa dea dovada de prudenta sporita la apropierea si traversarea liniilor de cale ferata curenta sau industriala, dupa caz. (2) La trecerea la nivel cu o cale ferata curenta, prevazuta cu bariere sau semibariere, conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca in dreptul indicatorului ce obliga la oprire, daca acestea sunt in curs de coborare sau in pozitie orizontala ori semnalele sonore si luminoase care anunta apropierea trenului sunt in functiune. (3) La trecerea la nivel cu o cale ferata industriala, semnalizata corespunzator, conducatorii de vehicule sunt obligati sa se conformeze semnificatiei semnalelor agentului de cale ferata.

55.

§ 9. Oprirea, stationarea si parcarea Art. 60. – (1) Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute. Peste aceasta durata imobilizarea se considera stationare. (2) Se considera parcare stationarea vehiculelor in spatii special amenajate. (3) Vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie asezat langa si in paralel cu marginea acesteia, pe un singur rand, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, ciclomotoarele si bicicletele pot fi oprite sau stationate si cate doua, una langa alta. Art. 61. – Politia poate dispune ridicarea si depozitarea in spatii special amenajate a vehiculelor oprite sau stationate neregulamentar pe partea carosabila si care constituie un obstacol pentru circulatia publica. Contravaloarea cheltuielilor pentru transportul si depozitarea vehiculului oprit sau stationat neregulamentar se suporta de proprietarul acestuia. Art. 62. – Oprirea, stationarea sau parcarea pe drumul public este permisa numai in conditiile prevazute in regulament.

SECTIUNEA 3 Reguli pentru alti participanti la trafic Art. 63. – Conducatorii de vehicule care circula pe banda situata langa marginea partii carosabile au obligatia sa permita vehiculelor care efectueaza transport public de persoane sa reintre in trafic din statiile prevazute cu alveole. Art. 64. – Pentru a circula pe drumurile publice bicicletele si ciclomotoarele trebuie sa fie echipate cu mijioace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente. Art. 65. – (1) Vehiculele cu tractiune animala, animalele de povara, de tractiune sau calarie, precum si animalele izolate sau in turma nu pot fi conduse pe drumurile nationale, in municipii si orase, precum si pe drumurile la inceputul carora exista indicatoare care le interzic accesul. (2) In cazurile prevazute la alin. (1) administratorul drumului public este obligat sa amenajeze drumuri laterale destinate circulatiei acestora, potrivit competentelor stabilite prin lege. (3) Pentru a circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul animalele, vehiculele trase sau impinse cu mana, animalele de povara, de tractiune sau calarie vor avea cate un conducator, iar vehiculele cu tractiune animala trebuie sa fie echipate si cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente. Art. 66. – (1) Pietonii sunt obligati sa foloseasca numai trotuarul sau, in lipsa acestuia, sa circule pe partea stanga a drumului, in directia lor de mers, cat mai aproape de marginea partii carosabile, conformandu-se regulilor de circulatie. (2) Sunt asimilate pietonilor persoanele cu handicap locomotor ce se deplaseaza cu vehicule de constructie speciala, precum si cele care folosesc patine sau alte dispozitive cu rotile. Art. 67. – (1) Conducatorilor de vehicule sau de animale le este interzis sa intrerupa deplasarea coloanelor militare, grupurilor organizate autorizate si a cortegiilor. (2) Coloanele militare, grupurile organizate autorizate si cortegiile se vor deplasa pe drumurile publice astfel incat sa nu puna in pericol circulatia celorlalti participanti la trafic.

SECTIUNEA 4 Circulatia pe autostrazi Art. 68. – (1) Pe autostrazi este interzisa circulatia pietonilor, autovehiculelcr cu gabarite sau mase depasite, cu exceptia celor autorizate, a vehiculelor cu tractiune animala, a animalelor, vehiculelor trase sau impinse cu mana, bicicletelor, ciclomotoarelor, tractoarelor si masinilor autopropulsate pentru lucrari agricole, precum si a vehiculelor care, prin constructie sau din alte cauze, nu pot depasi viteza de 50 km/h. (2) De asemenea, pe autostrazi sunt interzise invatarea conducerii unui vehicul, incercarile prototipurilor de sasiuri si de autovehicule, manifestatiile, defilarile, caravanele publicitare, antrenamentele si competitiile sportive de orice fel, precum si cortegiile. (3) Se interzic circulatia si imobilizarea voluntara sau abandonarea autovehiculelor pe banda pentru stationarea de urgenta, cu exceptia cazurilor de forta majora. (4) Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de marfuri se efectueaza numai pe banda marginala din partea dreapta a autostrazii.

SECTIUNEA 5 Obligatii in caz de accident Art. 69. – (1) Conducatorul implicat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane este obligat sa ia masuri de anuntare imediata a politiei, sa nu modifice sau sa stearga urmele accidentului si sa nu paraseasca locul faptei. (2) Orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident de circulatie soldat cu moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, precum si in situatia in care in eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase este obligata sa anunte de indata politia si sa apeleze numarul unic pentru urgente 112, existent in retelele de telefonie din Romania. Art. 70. – Conducatorului implicat intr-un accident de circulatie ii este interzis consumul de alcool sau de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea evenimentului pana la testarea concentratiei alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. Art. 71. – Conducatorul implicat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia au rezultat numai pagube materiale este obligat sa il anunte in termen de 48 de ore la cea mai apropiata unitate de politie sau la formatiunea de politie specializata. Art. 72. – Detinatorul vehiculului avariat intr-un accident de circulatie este obligat sa ceara politiei specializate autorizatia scrisa, pentru a efectua reparatiile necesare. Art. 73. – Societatile de asigurari sunt obligate sa comunice politiei periodic datele referitoare la vehiculele asigurate si la conducatorii auto implicati in accidente de circulatie.

SECTIUNEA 6 Circulatia autovehiculelor in trafic international Art. 74. – (1) Autovehiculele si remorcile inmatriculate in Romania pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, daca indeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise in circulatia internationala, iar conducatorii lor poseda permis de conducere valabil, conform prevederilor Conventiei internationale asupra circulatiei rutiere, incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968. (2) Autovehiculele si remorcile inmatriculate in alte state pot circula pe drumurile publice din Romania daca indeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise in circulatia internationala, dar numai in perioada cat sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule. 56.

Art. 75. – Persoanele care domiciliaza in alte state, venite temporar in Romania, pot conduce autovehicule pe drumurile publice daca poseda permis valabil, eliberat de autoritatea competenta din statul respectiv, dupa modelul stabilit in Conventia internationala asupra circulatiei rutiere, incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968, la care Romania este parte, de asociatii afiliate la Federatia Internationala a Automobilului ori la Alianta Internationala de Turism sau a carui valabilitate este recunoscuta pe baza de reciprocitate.

CAPITOLUL VI Infractiuni si pedepse Art. 76. – Incalcarea dispozitiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta atrage raspunderea civila, administrativa si contraventionala sau penala, dupa caz. Art. 77. – (1) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori remorci neinmatriculate sau a unui tramvai neinregistrat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani. (2) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de inmatriculare ori tractarea unei remorci cu numar fals de inmatriculare se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. (3) Conducera pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are drept de circulatie in Romania sau a unui autovehicul al carui certificat de inmatriculare a fost retinut pentru defectiuni tehnice grave la sistemul de directie ori franare si ale carui placute cu numerele de inmatriculare au fost retrase se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani. Art. 78. – (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana fara permis de conducere se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. (2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori acesta i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (2) se sanctioneaza persoana care incredinteaza cu stiinta un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) si (2) sau unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. Art. 79. – (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/I alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/I alcool pur in aerul expirat sau care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. (2) Lista substantelor cu efect psihoactiv contraindicate conducatorilor de autovehicule si tramvaie se stabileste de catre Ministerul Sanatatii si Familiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (3) Daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) si (2) efectueaza transport public de persoane ori transporta substante sau produse periculoase, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani. (4) Refuzul, impotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testarii aerului expirat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Art. 80. – (1) Stabilirea concentratiei de alcool in sange se face in institutiile medico-legale, in conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii si Familiei si avizate de Ministerul de Interne, iar in aerul xpirat, de catre politia specializata, cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat, potrivit legii. (2) Conducatorul auto testat cu un mijloc tehnic certificat poate solicita si recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei. (3) Starea de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se constata de catre personal medical autorizat. Art. 81. – (1) Parasirea locului accidentului fara incuviintarea politiei ori a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, precum si modificarea sau stergerea urmelor accidentului de catre conducatorul oricarui vehicul angajat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani. (2) Pot parasi locul accidentului fara incuviintarea prevazuta la alin. (1): a) conducatorii autovehiculelor apartinand politiei, serviciului de ambulanta, pompierilor, apararii civile, Ministerului Apararii Nationale (destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul propriu sau care insotesc coloane militare), jandarmeriei, unitatilor speciale ale Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Protectie si Paza, care au in functiune dispozitivele de avertizare sonora si luminoasa si se afla in misiune; b) conducatorii vehiculelor care, in lipsa altor mijloace de transport, ei insisi transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura a da asistenta medicala necesara, daca se inapoiaza imediat la locul accidentului. (3) Conducatorii vehiculelor prevazute la alin. (2) lit. a) vor anunta de indata unitatea de politie pe a carei raza s-a produs accidentul, urmand ca dupa terminarea misiunii sa se prezinte la sediul acesteia in vederea intocmirii actelor de constatare. Art. 82. – (1) Consumul de alcool sau de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la testarea alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. (2) Nu constituie infractiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de circulatie si pana la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto. Art. 83. – Neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 21 alin. (1) de catre cadrele medicale abilitate, in cazul producerii unui accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afectiunilor medicale ale conducatorului auto, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Art. 84. – (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, cu intentie, a indicatoarelor, semafoarelor, amenajarilor rutiere sau a vehiculelor ori crearea de obstacole pe carosabil, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta circulatiei pe drumurile publice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. (2) Instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de autoritatile competerite, de natura sa induca in eroare participantii la trafic, daca prin aceasta s-a cauzat producerea unui accident de circulatie, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

57.

(3) Organizarea sau participarea la concursuri neautorizate, precum si blocarea cu intentie a drumului public cu obiecte sau vehicule ori de catre una ori mai multe persoane, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani. Art. 85. – (1) Neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor, de catre cei care au asemenea indatoriri ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice, in cazul in care au avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Repararea autovehiculelor avand urme de accident, fara autorizatia eliberata de politie, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Art. 86. – (1) Eliberarea autorizatiei pentru lucrari de construire, modificare, modernizare sau de reabilitare a drumului public, amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare in zona drumului, fara acordul politiei specializate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care nu respecta conditiile stabilite de politia specializata pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, in cazul constructiilor amplasate in zona acestuia, daca prin aceasta se pun in pericol fluenta si securitatea rutiera. (3) Neluarea masurilor pentru semnalizarea trecerilor la nivel c:u calea ferata, precum si modificarea acestora fara acordul politiei specializate se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda

CAPITOLUL VII Raspunderea contraventionala Art. 87. – (1) Incalcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, altele decat cele care intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, constituie contraventie se sanctioneaza cu avertisment ori cu amenda ca sanctiune principala si, dupa caz, cu una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute de prezenta ordonanta de urgenta. (2) Sanctiunile contraventionale prevazute la alin. (1) se aplica contravenientilor, persoane fizice ori juridice. Art. 88. – (1) Sanctiunile contraventionale complementare au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii altor fapte interzise de lege si sunt urmatoarele: a) retinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de inmatriculare ori inregistrare sau a placutelor cu numerele de inmatriculare; b) retragerea permisului de conducere; c) suspendarea exercitarii dreptului de a conduce pe timp limitat; d) anularea permisului de conducere; e) confiscarea bunurilor destinate ori folosite la savarsirea contraventiilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta; f) imobilizarea vehiculului. (2) Retinerea permisului de conducere ori a certificatului de inmatriculare sau inregistrare se face de catre politie, o data cu constatarea faptei pentru care se dispune una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute la alin. (1), eliberandu-se titularului o dovada inlocuitoare, cu sau fara drept de circulatie. (3) Retragerea permisului de conducere se dispune de catre politie cand titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de catre o institutie medicala autorizata. (4) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce se aproba de seful inspectoratului judetean de politie, Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al directiei politiei specializate din Inspectoratul General al Politiei Romane. (5) Hotararea asupra sanctiunilor contraventionale complementare se comunica in scris contravenientului, in termen de cel mult 5 zile de la data constatarii faptei. (6) Sanctiunile contraventionale complementare prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se dispun prin acelasi proces-verbal de constatare prin care s-a stabilit si amenda contraventionala. Art. 89. – Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 8.000.000 lei urmatoarele fapte: a) conducerea vehiculului sub influenta bauturilor alcoolice, daca fapta nu constituie infractiune; b) incalcarea normelor legale referitoare la depasire, cu exceptia prevederilor art. 88 lit. a); c) conducerea vehiculului cu defectiuni tehnice grave la sistemul de franare sau la mecanismul de directie; d) depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus; e) nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferata; f) nerespectarea semnalelor politistilor la trecerea coloanelor oficiale; g) neoprirea la semnalul regulamentar al politistului, in scopul sustragerii de la control. Art. 90. – Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei urmatoarele fapte: a) depasirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea rosie a semaforului electric sau la trecerile la nivel cu calea ferata; b) schimbarea directiei de mers prin incalcarea marcajului longitudinal continuu; c) circulatia pe sens opus; d) neacordarea prioritatii de trecere vehiculelor care au acest drept; e) neprezentarea in termenul prevazut de lege la unitatea de politie pe a carei raza s-a produs accidentul de pe urma caruia au rezultat numai pagube materiale. Art. 91. – Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei urmatoarele fapte: a) patrunderea in intersectie la culoarea rosie a semaforului electric; b) incalcarea normelor referitoare la folosirea pe timp de noapte a luminilor de drum; c) depasirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus; d) neacordarea prioritatii de trecere pietonilor care au acest drept. Art. 92. – (1) Savarsirea de catre conducatorul de autovehicul a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunile contraventionale prevazute la art. 87. alin. (1), si aplicarea unui numar de puncte de penalizare. (2) Faptele pentru care se aplica puncte de penalizare, numarul acestora si procedura de inregistrare se stabilesc prin regularnent. Art. 93. – (1) Constatarea contraventiilor stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta si aplicarea sanctiunilor se fac de catre politisti. (2) Sanctiunile contraventionale se aplica persoanelor fizice sau juridice care incalca regulile de circulatie pe drumurile publice, dupa caz. (3) Cuantumui amenzilor prevazute la art. 89 – 91 se actualizeaza prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne. 58.

4) Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la dala incheierii procesului-verbal, la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la trezoreria finantelor publice, jumatate din minimul amenzii prevazute de lege, agentul constatator facand mentiune expresa despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. (5) Prevederile prezentei ordonante de urgenta referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al conntraventiilor, aprobata prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, in masura in care prezenta ordonanta de urgenta nu dispune altfel. (6) Prin regulament se pot stabili si alte contraventii la normele privind circulatia pe drumurile publice. Art. 94. – (1) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule se dispune: a) pentru o perioada de 30 de zile, daca in decurs de un an titularul permisului de conducere a savarsit contraventii care cumuleaza 15 puncte de penalizare; b) pentru o perioada de 60 de zile, daca in decurs de 6 luni de la data expirarii duratei de suspendare titularui permisului de conducere a savarsit contraventii care cumuleaza 10 puncte de penalizare; c) pentru o perioada de 90 de zile, daca fapta condcatorului auto a fost urmarita ca infractiune prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta, iar instanta de judecata sau procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale cu una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute la art. 91 din Codul penal sau daca fapta conducatorului auto constituie una dintre contraventiile pentru care, prin regulameni, se dispune ca masura administrativa retinerea pe loc a permisului de conducere. (2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) contravenientul este obligat sa se prezinte la unitatea de politie in termen de 5 zile de la primirea instiintarii scrise comunicate de aceasta, pentru a preda permisul de conducere. Neprezentarea la termenul stabilit, in mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei suspendarii exercitarii dreptului de a conduce, prevazuta la alin.(1)lit.a) si b Art. 95. – In cazul in care impotriva titularului permisului de conducere s-a luat masura de siguranta prevazuta la art. 112 lit. c) din Codul penal, suspendarea exercitarii dreptului de a conduce se dispune pe intreaga perioada cat dureaza interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducator de autovehicul. Art. 96. – In cazul concursului de contraventii care . intrunesc mai mult de 15 puncte de penalizare, perioada de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce se compune din insumarea perioadelor corespunzatoare fiecarei fapte, calculate in conditiile stabilite prin regulament, fara ca aceasta perioada sa depaseasca 90 de zile. Art. 97. – Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai putin de 30 de zile, daca titularul permisului absolva un curs de siguranta rutiera, in condiiiile prevazute in regulament. Art. 98. – Permisul de conducere se retine in urmatoarele cazuri: a) la cumularea a cel putin 15 puncte de penalizare; b) cand titularul acestuia a savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 77, la art. 78 alin. (2), la art. 79 alin. (1), (3) si (4) si la art. 81 alin. (1); c) cand titularul acestuia a savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 178 si 184 din Codul penal, daca acestea au fost comise ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice; d) la savarsirea uneia dintre contraventiile pentru care prin regulament se dispune ca masura administrativa retinerea pe loc a permisului de conducere; e) cand prezinta modificari, stersaturi sau adaugari, este deteriorat ori se afla in mod nejustificat asupra altei persoane. Art. 99. – Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare ori placutele cu numere de inmatriculare se retin de catre politie in conditiile stabilite prin regulament, eliberandu-se o dovada inlocuitoare, cu sau fara drept de circulatie, dupa caz. Art. 100. – (1) Permisul de conducere se restituie titularului: a) la expirarea perioadei de suspendare; b) cand, in conditiile art. 88 alin. (4), s-a hotarat ca exercitarea dreptului de a conduce nu se suspenda; c) la incetarea masurii de siguranta prevazute la art. 112 lit. c) din Codul penal; d) in baza ordonantei procurorului prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea urmaririi penale; e) la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus achitarea; f) la incetarea motivelor pentru care s-a dispus retragerea documentului. (2) Procedura de restituire a permisului de conducere se stabileste prin regulament. Art. 101. – (1) Permisul de conducere se anuleaza de catre seful inspectoratului judetean de politie, Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al directiei politiei specializate din Inspectoratul General al Politiei Romane pe a carei raza de competenta a fost comisa fapta, in cazul in care titularul acestuia a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva: a) pentru infractiunile care au avut ca urmare moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii uneia sau rnai multor persoane ori de distrugere a unuia sau mai multor vehicule, savarsite ca urmare a nerespectarii regulilor de circulatie; b) pentru infractiunile prevazute la art. 77, art. 78 alin. (2) si la art. 79 alin. (1), (3) si (4); c) pentru infractiunile prevazute la art. 81 alin. (1); d) in cazul aplicarii pedepsei complementare a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule. (2) Permisul de conducere se anuleaza si in cazul in care titularul acestuia a decedat. (3) Procedura anularii permisului de conducere se stabileste prin regulament. Art. 102. – Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce sau anularea permisului de conducere se dispune de catre politie si in cazul in care impotriva titularului acestuia s-a hotarat o astfel de masura de catre o autoritate straina competenta, pentru o fapta savarsita pe teritoriul altui stat, in conditiile stabilite prin Conventia europeana cu privire la efectele internationale ale interzicerii exercitarii dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptata la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratiticata de Romania prin Legea nr. 126/1997. Art. 103. – (1) Persoana al carei permis de conducere a fost anulat ca urmare a ramanerii definitive a unei hotarari judecatoresti de condamnare pentru una dintre faptele prevazute la art. 101 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obtinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, daca: a) au trecut 6 luni de la data executarii pedepsei in regim de privare de libertate sau a trecut un an de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere; b) a intervenit amnistia sau reabilitarea; c) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducator de autovehicule a expirat sau a fost revocata. (2) Pentru a fi admis la examen in vederea obtinerii unui nou permis de conducere candidatul trebuie sa faca dovada: a) ca este apt din punct de vedere medical si psihologic; 59.

b) ca a absolvit un curs de legislatie rutiera si conduita preventiva organizat de o unitate autorizata, in conditiile legii. Art. 104. – (1) Imobilizarea unui vehicul care circula pe drumul public se dispune in urmatoarele situatii: a) vehiculul nu este inmatriculat sau inregistrat; b) are numar de inmatriculare sau inregistrare fals; c) circula fara placute cu numere de inmatriculare ori inregistrare; d) starea tehnica a vehiculului pune in pericol grav siguranta circulatiei, deterioreaza grav drurnul public sau mediul inconjurator; e) vehiculul circula cu incalcarea regulilor referitoare la transportul marfurilor periculoase ori cu gabarite si/sau mase depasite; f) exista date sau indicii ca vehiculul face obiectul unei infractiuni; g) conducatorul auto refuza sa se legitimeze; h) conducatorul auto se afla in stare de ebrietate, sub influenta substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efect similar. (2) Procedura de imobilizare a vehiculelor in cazurile prevazute la alin. (1) se stabileste prin regulament.

CAPITOLUL VIII Cai de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei Art. 105. – (1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si, dupa caz, a actului prin care s-a dispus una dintre sanctiunile contraventionale complementare prevazute la art. 88 alin. (1) se poate depune plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la sediul unitatii de politie din care face parte agentul constatator. (2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare, de la data inregistrarii acesteia la unitatea de politie din care face parte agentul constatator. (3) Plangerea, impreuna cu dosarul cauzei, se trimite de indata instantei de judecata pe raza careia a fost savarsita fapta. (4) Instanta investita cu solutionarea cauzei dispune asupra legalitatii si sanctiunile contraventionale complementare administrative. Art. 106. – (1) Hotararea pronuntata in prima instanta este supusa recursului. (2) Recursul, impreuna cu actele care au stat la baza hotararii, se depune la instanta a carei hotarare se ataca, in termen de 15 zile de la comunicare. (3) Judecata se face de urgenta, cu citarea partilor, iar hotararea tribunalului este definitiva si irevocabila.

CAPITOLUL IX Atributii ale unor ministere si ale altor autoritati ale administratiei publice Art. 107. – Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei are urmatoarele atributii: a) ia masuri ca drumurile pe care le administreaza sa fie mentinute permanent in stare de viabilitate; b) instaleaza, aplica si intretine mijloacele de semnalizare rutiera, precum si echipamentele destinate sigurantei circulatiei pe drumurile in administrare; c) autorizeaza efectuarea lucrarilor in zonele de siguranta si protectie a drumurilor din administrare, verifica modul de executare si respectarea termenelor stabilite; d) stabileste conditiile tehnice si metodologia de omologare si certificare a echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor pentru vehicule rutiere; e) autorizeaza infiintarea si functionarea statiilor de inspectie tehnica, supravegheaza si controleaza activitatea acestora si atesta personalul care efectueaza inspectia tehnica; f) stabileste norme metodologice si organizeaza pregatirea, examinarea si atestarea profesionala a instructorilor si profesorilor de legislatie in domeniul transporturilor rutiere; g) stabileste conditiile tehnice si metodologice de omologare pentru circulatia pe drumurile publice, de inspectie tehnica si de verificare tehnica pentru vehicule; h) autorizeaza infiintarea si functionarea scolilor pentru pregatirea conducatorilor de autovehicule si tramvaie; i) stabileste norme obligatorii privind organizarea si desfasurarea transporturilor rutiere si controleaza respectarea acestora; j) ia masuri pentru amenajarea de trotuare si drumuri laterale pentru circulatia pietonilor, vehiculelor cu tractiune animala, a tractoarelor si de piste pentru biciclete, precum si de benzi destinate exclusiv transportului public de persoane; k) elaboreaza reglementari specifice in domeniul transporturilor rutiere; I) stabileste conditiile tehnice si metodologia de omologare pentru circulatia pe drumurile publice, de inspectie tehnica si de verificare tehnica pentru vehicule; m) omologheaza pentru circulatie vehicule; n) certifica sau omologheaza echipamentele, piesele de schimb si materialele pentru vehiculele fabricate in tara sau importate; o) autorizeaza agentii economici care presteaza servicii de reparatii la vehicule; p) asigura efectuarea verificarii tehnice a vehiculelor, cu exceptia celor noi, in vederea inmatricularii acestora. Art. 108. – Ministerul Apararii Nationale are urmatoarele atributii: a) indruma, supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice a vehiculelor apartinand acestui minister si controleaza respectarea de catre conducatorii proprii a regulilor de circulatie; b) coopereaza cu unitatile politiei specializate la realizarea actiunilor de insotire a coloanelor oficiale militare, precum si a vehiculelor din parcul propriu; c) inmatriculeaza sau inregistreaza vehiculele din parcul propriu si tine evidenta acestora; d) pregateste personalul propriu pentru conducerea vehiculelor ministerului si autorizeaza personalul didactic din scolile de pregatire a conducatorilor auto din sistemul propriu; e) organizeaza si executa inspectia tehnica a vehiculelor din unitatile din subordinea sa; f) elaboreaza, impreuna cu Ministerul de Interne, norme privind conditiile in care pot circula pe drumul public vehiculele speciale de lupta din parcul propriu; g) elaboreaza, impreuna cu Ministerul de Interne, norme privind controlul circulatiei autovehiculelor apartinand Ministerului Apararii Nationale si insotirea coloanelor militare. Art. 109. – Ministerul Educatiei si Cercetarii are urmatoarele atributii: a) asigura, prin programa scolara, educatia rutiera a prescolarilor si elevilor din invatamantul preuniversitar; b) asigura, prin formare initiala si continua, pregatirea in domeniul conducerii autovehiculelor; c) indruma, coordoneaza si controleaza, prin inspectoratele scolare din subordine, activitatea de educatie rutiera, inclusiv de pregatire si perfectionare a cadrelor didactice desemnate sa execute astfel de activitati; d) asigura materialul didactic pentru laboratoarele de educatie rutiera si parcurile-scoala proprii de circulatie. Art. 110. – (1) Ministerul Sanatatii si Familiei are urmatoarele atributii: a) elaboreaza norme referitoare la examinarea medicala a conducatorilor de vehicule si ia masurile ce trebuie luate de unitatile sanitare, in scopul prevenirii accidentelor de circulatie generate de cauze medicale; 60.

b) elaboreaza norme privind examinarea medicala, recoltarea si analiza probelor biologice, in vederea stabilirii alcoolemiei, consumului de produse sau substante stupefiante ori medicamente cu efecte similare de natura a influenta comportamentul conducatorilor de vehicule; c) elaboreaza norme privind examinarea psihologica si medicala in vederea eliberarii permisului de conducere; d) stabileste programa cursurilor de pregatire a conducatorilor de vehicule, la temele privind acordarea primului ajutor medical in accidente de circulatie si controleaza modul cum se realizeaza aceste activitati; e) stabileste semnul distinctiv ce se aplica pe ambalajul medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor; f) stabileste continutul truselor medicale de prim ajutor si le certifica. (2) Normele prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) se aproba prin ordin al ministrului sanatatii si familiei la propunerea autoritatii competente din subordine. Art. 111. – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor va intocmi programe de preventie rutiera si va indruma, coordona si controla modul de aplicare a acestora de catre societatile autorizate. Art. 112. – (1) In scopul coordonarii unei strategii unitare, multidisciplinare in domeniul sigurantei circulatiei rutiere, in subordinea Guvernului functioneaza Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera. (2) Atributiile Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Art. 113. – (1) Consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti au urmatoarele atributii: a) iau masuri pentru mentinerea permanenta in stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza; b) instaleaza, aplica si intretin mijloacele de semnalizare rutiera si echipamentele destinate sigurantei circulatiei, tinand evidenta acestora; c) intocmesc si actualizeaza planurile de organizare a circulatiei pentru localitatile urbane si iau masuri pentru realizarea lucrarilor ce se impun in vederea asigurarii fluentei si sigurantei traficului, precum si a reducerii nivelurilor de emisii poluante; d) stabilesc reglementari referitoare la regimul de acces si circulatie, stationare si parcare pentru diferite categorii de vehicule; e) iau masuri pentru amenajarea de trotuare si drumuri laterale pentru circulatia pietonilor, vehiculelor cu tractiune animala, a tractoarelor si de piste pentru biciclete; f) inregistreaza si tin evidenta vehiculelor nesupuse inmatricularii; g) iau masuri pentru ridicarea si depozitarea, in spatii special amenajate, a autovehiculelor, remorcilor, caroseriilor sau subansamblurilor acestora, devenite improprii din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice, abandonate sau parasite pe domeniui public; h) iau masuri pentru asigurarea spatiului si depozitarii vehiculelor cu tractiune animala depistate circuland pe drumurile publice pe care le este interzis accesul. (2) Proiectele de sistematizare a localitatilor, precum si a drumurilor publice din interiorul si din afara acestora, elaborate de consiliile locale si ale municipiului Bucuresti, vor fi avizate de politia specializata. Art. 114. – (1) Ministerul de Interne, consiliile locale si ale municipiului Bucuresti vor lua masuri pentru popularizarea regulilor de circulatie in randul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice si, in acest scop, vor prevedea in planurile anuale fondurile necesare. (2) Mass-media va sprijini actiunile Ministerului de Interne, ale consiliilor locale si ale municipiului Bucuresti in legatura cu popularizarea regulilor de circulatie pe drumurile publice.

CAPITOLUL X Dispozitii finale Art. 115. – (1) Detinatorii de autovehicule sunt obligatii sa doteze autovehiculele pe care le detin cu truse medicale de prim ajutor, pentru fiecare categorie de autovehicul, precum si cu triunghiuri reflectorizante si stingatoare incendiu, conform legislatiei in vigoare. (2) Detinatorii de autovehicule, inclusiv ai celor ca efectueaza transportul public de persoane sau de marfuri periculoase, sunt obligati: a) sa asigure testarea anuala a calificarii conducatorilor de autovehicule, in scopul insusirii corecte si respectarii de catre acestia a dispozitiilor legale ce reglementeaza circulatia pe drumurile publice; b) sa doteze autovehiculele proprii cu aparate de control al timpilor de odihna si al vitezei de deplasare, omologate, precum si cu truse medicale de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante si stingatoare de incendiu. Art. 116. – In desfasurarea activitatilor de prevenire a accidentelor rutiere politia poate solicita sprijinul unor conducatori de autovehicule, care consimt sa participe voluntar la acestea, conform legii. Art. 117. – (1) Modelele indicatoarelor, marcajelor si semnalelor luminoase, precum si semnalele agentilor de circulatie sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta. (2) Anexa prevazuta la alin. (1) poate fi modificata si completata prin hotarare a Guvernului, in baza modificarilor si completarilor aduse conventiilor internationale in domeniu la care Romania este parte. Art. 118. – (1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica incepand cu data de 1 februarie 2003. Pe aceeasi data Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificarile ulterioare, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei ordonante de urgenta se abroga. (2) In termen de 30 de zile de la data publicarii Ministerui de Interne va elabora regulamentul de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002privind circulaţia pe drumurile publice

CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.1. – Participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte regulile de circulaţie şi semnificaţia mijloacelor de semnalizare, precum şi celelalte dispoziţii din prezentul regulament. Aceştia trebuie să se comporte pe drumul public astfel încât să nu constituie un pericol sau un obstacol pentru circulaţia rutieră. Art.2. – (1) Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia, să aplice, să instaleze, să întreţină şi să ţină evidenţa mijloacelor de semnalizare rutieră şi a echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei. (2) Administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere în scopul determinării pietonilor şi conducătorilor de vehicule să respecte semnificaţia semnalizării rutiere. (3) Aplicarea şi instalarea mijloacelor de semnalizare rutieră, a echipamentelor şi amenajărilor rutiere destinate siguranţei circulaţiei se efectuează numai cu acordul poliţiei. 61.

Art.3. – (1) Se interzice închiderea sau crearea de restricţii pentru circulaţia vehiculelor ori a pietonilor, depozitarea sau lăsarea de materiale ori obiecte pe partea carosabilă a drumurilor publice, pe trotuare, precum şi în parcări amenajate şi semnalizate corespunzător. (2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin.(1), închiderea circulaţiei, executarea de lucrări ori instituirea de restricţii pe drumul public, se fac de către administratorul acestuia numai cu acordul poliţiei, conform normelor metodologice comune elaborate de Ministerul de Interne şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. (3) Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat să realizeze amenajări rutiere care să permită derularea în siguranţă a circulaţiei, iar atunci când acestea se efectuează pe trotuar, să construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă şi protejate corespunzător. (4) La terminarea lucrărilor, executantul este obligat să aducă drumul la starea iniţială, iar administratorul drumului public sa verifice şi sa recepţioneze lucrările numai daca acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege şi avizelor obţinute anterior începerii lucrărilor. Art.4. – (1) Administratorul drumului public trebuie să ia măsuri de înlăturare imediată a cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuraţiei, stării sau dotării tehnice necorespunzătoare a acestuia. (2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat să îl degajeze, să cureţe şi să readucă drumul la starea iniţială. Art.5. – (1) La intersecţia unui drum public cu o cale ferată, administratorul căii ferate trebuie să asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreună cu cel al drumului public, să stabilească, să instaleze şi să întreţină mijloacele de semnalizare a acesteia potrivit competenţelor, cu acordul poliţiei. (2) La trecerea la nivel cu calea ferată, administratorul căilor ferate şi cel al drumului public, împreună cu deţinătorii terenurilor învecinate, sunt obligaţi să înlăture obstacolele şi să interzică amplasarea de panouri, afişe, instalaţii, precum şi construcţii care ar diminua vizibilitatea din locul unde conducătorul de vehicul este obligat să oprească. (3) Dacă la trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere nu se pot asigura condiţiile prevăzute la alin.(2), administratorul drumului public împreună cu cel al căii ferate, cu acordul poliţiei, iau măsuri, după caz, pentru: a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgenţei stabilite de aceste autorităţi; b) desfiinţarea trecerii cu devierea circulaţiei rutiere pe altă trecere la nivel cu calea ferată învecinată, cu vizibilitate asigurată sau prevăbarieră manuală; c) separarea fluxurilor de circulaţie rutieră, respectiv feroviară, prin construirea unor pasaje subterane sau aeriene. Art.6. – (1) Traseele şi staţiile mijloacelor de transport public de persoane, se stabilesc conform reglementărilor în vigoare. (2) Administratorul drumului public trebuie să realizeze amenajări rutiere, în afara părţii carosabile, destinate staţiilor pentru oprirea autobuzelor şi troleibuzelor. (3) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane, cu excepţia celor pentru tramvaie, se amenajează, în condiţiile prevăzute la alin.(2), la cel puţin 50 m de colţul intersecţiei, după traversarea acesteia. (4) Dacă, în localităţi, traseele autobuzelor trec peste calea ferată la acelaşi nivel, în ambele părţi înainte de trecere trebuie să existe staţii de oprire, la cel puţin 50 m de aceasta. (5) Staţiile mijloacelor de transport public de persoane în regim de taxi se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale şi administratorii drumurilor, cu acordul poliţiei. Art.7. – Se interzice organizarea de mitinguri, manifestări sau orice alte activităţi culturale, sportive ori comerciale pe drumurile publice, fără acordul poliţiei şi avizul administratorului drumului public. Art.8. – (1) Inspectoratul General al Poliţiei Române, consiliile judeţene, consiliile locale şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin structurile specializate, organizează acţiuni permanente de popularizare şi cunoaştere a regulilor de circulaţie. (2) Poliţia informează şi face recomandări cu privire la circulaţia pe drumurile publice, nemijlocit ori prin mass-media. CAPITOLUL II Vehiculele Secţiunea 1 Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acesteia Art.9. – (1) Pentru a circula pe drumul public, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie în bună stare de funcţionare şi să îndeplinească condiţiile tehnice stabilite de autoritatea competenta din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. (2) Pentru a fi înregistrate, vehiculele aparţinând Ministerului de Interne sau Ministerului Apărării Naţionale trebuie să îndepcondiţiile tehnice stabilite prin norme metodologice elaborate de aceste ministere cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice, TransporLocuinţei. Art.10. – (1) Pentru a putea fi menţinute în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele se inspectează periodic din punct de vedere tehnic, în condiţiile stabilite prin norme metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. (2) Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele cărora le-au fost efectuate reparaţii capitale şi cele care, în urma unor evenimente, au avut avarii grave la mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenţă a caroseriei ori şasiului. Art.11. – Inspecţia tehnică se efectuează în staţii autorizate de către autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, iar termenul până la care trebuie efectuată următoarea inspecţie tehnică se consemnează în anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, în funcţie de categoria vehiculului, potrivit legii. Art.12. – (1) Autovehiculele care transportă încărcături periculoase trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de agreere, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva, la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr.31/1994. (2) Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin.(1) trebuie să posede atestat profesional specific transportului pe care-l efectuează.

§ 1.Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele, tramvaiele şi remorcile

Art.13. – Autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie dotate, prin construcţie, cu instalaţii de iluminare, semnalizare şi avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Art.14. – Se interzice montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai, a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate, precum şi circulaţia pe drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc.

62.

Art.15. – Semnalele şi mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră pot fi utilizate numai atunci când autovehiculul pe care acestea sunt montate se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă.

Art.16. – Se interzice deţinerea în autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezenţei aparatelor radar şi a dispozitivelor antiradar. şi avertizare sonoră pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, ciclomotoarele, vehiculele cu tracţiune animală şi cele trase sau împinse cu mâna § 2.Condiţiile tehnice minime de iluminare, semnalizare luminoasă Art.17. - În circulaţia pe drumurile publice, bicicleta fără motor trebuie: a) să fie prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace; b) să fie dotată cu mijloc de avertizare sonoră; se interzice echiparea şi folosirea unui mijloc de avertizare sonoră specific autovehiculelor; c) să fie echipată în faţă cu lumină de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină de culoare roşie şi cel puţin un element reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare. Art.18. - În circulaţia pe drumurile publice, ciclomotorul trebuie: a) să fie prevăzut cu instalaţie de frânare eficace; b) să fie dotat cu mijloc de avertizare sonoră; c) să fie echipat cu instalaţie de evacuare a gazelor de ardere care să respecte normele de poluare fonică şi de protecţie a mediului; d) să fie prevăzut în faţă cu lumini de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină şi un dispozitiv reflectorizant de culoare roşie. Art.19. – (1) Vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat, în faţă cu doi catadioptri de culoare albă, iar în spate cu doi catadioptri de culoare roşie, omologaţi, montaţi cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului. (2) Atunci când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii meteorologice care reduc vizibilitatea şi pe timpul nopţii vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie dotat, în plus, în partea laterala stângă cu o lumină de culoare albă sau galbenă. (3) Mijloacele de semnalizare prevăzute la alin.(1) şi (2) trebuie menţinute curate şi intacte, iar vizibilitatea lor să nu fie obturată de elementele constructive ale vehiculului sau de încărcătura transportată. (4) Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală trebuie să aplice pe harnaşamentul animalului trăgător materiale reflectorizante pentru ca acesta să fie observat cu uşurinţă de către ceilalţi participanţi la trafic. Art.20. – Vehiculul tras sau împins cu mâna, trebuie să fie prevăzut, în faţă şi în spate, cu un dispozitiv reflectorizant omologat, de culoare albă, respectiv roşie. Art.21. – (1) Controlul stării tehnice a vehiculelor, se efectuează de către poliţie, împreună cu specialişti din instituţiile abilitate de legislaţia în vigoare. (2) Modul de organizare şi efectuare a controlului se stabileşte prin ordin comun al ministrului de interne şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

Secţiunea a 2-a Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor

Art.22. - (1) Deţinătorii de vehicule sunt obligaţi să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulaţie şi să solicite radierea lor din evidenţă, potrivit prezentului regulament. (2) Deţinătorii de autovehicule înmatriculate trebuie să monteze pe acestea plăcuţele cu numerele de înmatriculare. (3) Deţinătorii de vehicule înregistrate trebuie să monteze pe acestea plăcuţele cu numerele de înregistrare sau să înscrie aceste numere pe vehicule. § 1. Înmatricularea autovehiculelor şi remorcilor Art.23. - (1) Vehiculele fabricate în ţară sau, după caz, importate, care, prin construcţie, pot circula cu o viteză mai mare de 6 km/h, trebuie să fie omologate pentru a circula pe drumurile publice. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin.(1) categoriile de vehicule stabilite de autoritatea competentă. Art.24. – Se înmatriculează numai autovehiculele şi remorcile omologate, potrivit legii, de către Regia Autonomă “Registrul Auto Român”. Art.25. - Omologarea pentru circulaţie atestă că autovehiculul, remorca sau tramvaiul corespunde normelor tehnice de securitate a traficului şi de protecţie a mediului înconjurător, prevăzute de lege, precum şi destinaţiei acestora. Art.26. –(1) În urma omologării pentru circulaţie a autovehiculului sau remorcii, deţinătorului i se eliberează cartea de identitate a vehiculului. (2) Caracteristicile constructive sau de folosinţă ale vehiculului omologat pentru circulaţie nu pot fi modificate decât în condiţiile prevăzute de lege. Art.27. – (1) Autovehiculele şi remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticităţii de către Regia Autonoma “Registrul Auto Român”, care eliberează în acest sens certificate de autenticitate. (2) Certificarea autenticităţii unui vehicul atestă că acesta nu prezintă modificări ale elementelor de identificare atribuite de constructor şi că documentele vehiculului eliberate de autorităţile străine sunt autentice. Opţional, certificarea pentru autenticitate poate atesta şi faptul că vehiculul nu este reclamat ca fiind furat în ţară sau străinătate, la data solicitării, potrivit bazelor de date la care Regia Autonomă „Registrul Auto Român” are acces. Art.28. – (1) Autovehiculul sau remorca ce nu pot fi identificate datorită lipsei, alterării sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau ştanţate de constructor ori autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia sau mai multor deţinători ori proprietari succesivi, nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulaţia pe drumurile publice. Se exceptează autovehiculul şi remorca pentru care poliţia poate stabili provenienţa legală a acestuia. (2) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreună cu Ministerul de Interne stabilesc, pe bază de protocol, categoriile de vehicule pentru care este obligatorie certificarea autenticităţii, înainte de înmatriculare, precum şi extinderea sau restrângerea acestor categorii. (3) Autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate şi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei Romane, nu se înmatriculează. (4) Fac excepţie de la prevederile alin.(3) autovehiculele şi remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziţie prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de identitate a vehiculului se înscrie menţiunea „Autovehicul declarat furat din (ţara) la data de .... . (5) Circulaţia vehiculelor prevăzute la alin.(4) este permisă doar pe teritoriul României. 63.

Art.29. – Autoritatea competentă pentru înmatricularea şi radierea autovehiculelor şi remorcilor este Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structurile teritoriale de specialitate. Art.30. – (1) Autovehiculul şi remorca se înmatriculează, permanent, temporar sau pentru probe, la autoritatea competentă în raza căreia proprietarul îşi are domiciliul sau sediul, pentru persoanele române, ori reşedinţa sau domiciliul în cazul cetăţenilor străini. (2) La cererea persoanei juridice, autovehiculul sau remorca se poate înmatricula la autoritatea competentă în raza căreia persoana juridică are reprezentanţe, filiale, sucursale, puncte de lucru ori unităţi subordonate. (3) Autovehiculele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului de Interne, înregistrate în sistem propriu, pot fi înmatriculate şi la autoritatea competentă. Art.31. – (1) Persoana care deţine autovehicule sau remorci înmatriculate în alte state şi are sau îşi stabileşte domiciliul ori reşedinţa în România este obligată să le înmatriculeze, în termen de 90 de zile de la data intrării în ţară a acestora sau de la data stabilirii domiciliului ori reşedinţei proprietarului în România.

(2) Orice vehicul înmatriculat în străinătate care nu este în proprietatea unei persoane cu domiciliul, reşedinţa sau sediul în România, dar se află în folosinţa cu orice titlu a unei astfel de persoane, poate circula în România o singură perioadă de maxim 120 de zile de la intrarea în ţară.

(3) În cazul nerespectării dispoziţiilor de la alin.(1) şi (2), după expirarea termenelor, pe lângă sancţiunea contravenţională, poliţia va reţine certificatul şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare străine, care vor fi remise autorităţilor emitente. Art.32. – La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plăcuţe cu un singur număr de înmatriculare, cu excepţia cazurilor autorizate de Ministerul de Interne. Art.33. – (1) Înmatricularea autovehiculului şi a remorcii se face pe baza următoarelor documente:

a) cererea solicitantului, care cuprinde şi declaraţia acestuia, pe proprie răspundere, cu privire la modul de intrare în proprietatea sa a vehiculului; b) fişa de înmatriculare semnată, după caz, de actualul şi de fostul proprietar, cu vizele care atestă plata taxei pentru mijloacele mecanice de transport;

c) cartea de identitate a vehiculului, prevăzută cu elementele de secretizare aplicate de Regia Autonomă “Registrul Auto Roman”, original şi copie; d) actul de proprietate al autovehiculului sau remorcii, original şi copie; e) actul de identitate al solicitantului, original şi copie; f) dovada de efectuare a inspecţiei tehnice periodice, în termenul de valabilitate, cu excepţia autovehiculelor noi, la prima înmatriculare; g) copia documentului de asigurare pentru cazuri de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României; h) dovada de efectuare a formalităţilor vamale de import definitiv (pentru înmatricularea permanentă) sau temporar (pentru înmatricularea temporară), în cazul autovehiculelor şi al remorcilor dobândite din străinătate ; i) dovada de plată a taxei de înmatriculare; j) dovada de plată a contravalorii certificatului de înmatriculare ; k) dovada de plată a contravalorii plăcuţelor cu numere de înmatriculare; l) dovada de identificare a vehiculului, eliberată de Regia Autonomă “Registrul Auto Român” cu excepţia vehicululelor aflate la prima înmatriculare sau certificatul de autenticitate al vehiculului, după caz. (2) Documentele originale prevăzute la alin.(1) lit.d) şi e) se restituie pe loc, după confruntarea cu copiile acestora. (3) În cazul autovehiculului şi remorcii de provenienţa străină care nu este comercializat(ă) de agenţi economici autorizaţi şi care se înmatriculează pentru prima dată în România se solicită, pe lângă documentele prevăzute la alin.(1), documentele de înmatriculare eliberate de autorităţile străine, în original. În cazul existenţei unor indicii cu privire la falsificarea sau contrafacerea acestor acte, se vor efectua verificări prin structurile specializate ale poliţiei, timp în care solicitantului i se pot atribui succesiv mai multe autorizaţii de circulaţie provizorie. (4) Persoana juridică care solicită înmatricularea, trebuie să depună, pe lângă documentele prevăzute la alin.(1), şi acte care să ateste dobândirea personalităţii juridice, denumirea, sediul şi reprezentantul legal. Art.34. – Autovehiculele şi remorcile aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în România, se înmatriculează, la cererea celor interesaţi, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza aceloraşi documente prevăzute la art.33, cu excepţia taxei de înmatriculare şi a dovezii de plată a taxei asupra mijloacelor mecanice de transport dacă, pe bază de reciprocitate, se acordă scutiri pentru acestea. Art.35. – (1) Se înmatriculează temporar autovehiculele şi remorcile care: a) urmează să fie scoase definitiv din România; b) sunt importate în regim temporar, potrivit legii; c) sunt de provenienţă străină, comercializate în România în sistem leasing. (2) Pentru cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a), înmatricularea temporară se efectuează pentru o perioadă ce nu poate depăşi termenul de valabilitate al asigurării internaţionale (cartea verde), iar pentru cazurile prevăzute la alin.(1) lit.b), perioada de înmatriculare temporară nu poate depăşi sfârşitul anului în curs, dacă solicitarea a fost făcută în primele 9 luni ale anului respectiv, ori sfârşitul anului următor, dacă solicitarea a fost făcută în ultimele 3 luni ale anului în curs. (3) Pentru autovehiculele şi remorcile care se introduc în România printr-o operaţiune de leasing extern sau pentru cele prevăzute la alin.(1) lit.c), durata de înmatriculare temporara se atribuie până la expirarea contractului de leasing, fără a depăşi termenul limită stabilit pentru importul temporar. În cazul schimbării oricăror date referitoare la proprietar ori la vehicul, înscrise în certificatul de înmatriculare, titularul acestuia este obligat să solicite autorităţii emitente eliberarea unui nou astfel de document, în termen de cel mult 30 zile de la data la care a survenit această modificare. Art.36. - Pentru fiecare autovehicul sau remorcă înmatriculată se eliberează un certificat de înmatriculare. Forma şi conţinutul acestuia se stabilesc de către autoritatea competentă . Art.37. –Art.38. - (1) Autoritatea competentă autorizează provizoriu circulaţia autovehiculelor şi a remorcilor neînmatriculate, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, în vederea efectuării formalităţilor premergătoare înmatriculării. În cazuri bine întemeiate, se pot atribui succesiv mai multe astfel de autorizaţii pentru acelaşi vehicul. (2) Autorizaţia provizorie de circulaţie dă dreptul titularului acesteia de a circula numai pe teritoriul României.

64.

Art.39. - (1) Autoritatea competentă înmatriculează pentru probe autovehicule şi remorci: a) care efectuează probe în vederea omologării, precum şi a autoşasiurilor care efectuează deplasări de la unităţile constructoare la cele care le carosează, la solicitarea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate fabricarea, asamblarea, carosarea sau încercarea autovehiculelor sau a remorcilor; b) care se comercializează, în vederea probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care deţin spaţiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor şi au un volum mediu de vânzări de cel puţin 5 autovehicule sau remorci într-un interval de o lună. (2) Certificatele de înmatriculare pentru probe sunt valabile cel mult un an de la data eliberării. (3) Autovehiculele care participă la concursuri automobilistice pe teritoriul României pot fi autorizate provizoriu pentru circulaţie, pe o perioadă de cel mult 30 de zile şi numai pe traseele menţionate în autorizaţie. (4) Se interzice transportul comercial de bunuri şi persoane cu autovehicule şi remorci care circulă în baza înmatriculării pentru probe, folosirea acestor certificate pentru autovehicule şi remorci de provenienţă străină pentru care nu au fost efectuate formalităţile vamale în România, precum şi circulaţia vehiculelor prevăzute la alin.1 lit.b), în afara judeţului sau a municipiului Bucureşti, în raza căruia îşi are sediul titularul certificatului de înmatriculare pentru probe. Art.40. – Se interzice circulaţia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor dacă : a) termenul prevăzut pentru înmatricularea provizorie, pentru probe sau temporară a expirat ; b) dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, reţinut, potrivit legii, este fără drept de circulaţie sau cu durata dreptului de circulaţie expirata. § 2. Înregistrarea vehiculelor Art.41. - (1) Tramvaiele, troleibuzele, maşinile autopropulsate pentru lucrări, maşinile agricole sau forestiere, vehiculele cu tracţiune animală, precum şi cele pentru care nu există obligaţia înmatriculării se înregistrează la consiliile locale, potrivit reglementărilor emise de acestea. (2) Odată cu înregistrarea vehiculelor prevăzute la alin.(1), se emite certificatul şi se atribuie un număr de înregistrare, compus din denumirea localităţii sau abrevierea denumirii localităţii şi un număr de ordine. (3) Consiliile locale stabilesc traseele de circulaţie ale vehiculelor prevăzute la alin.(1). Art.42. - Se interzice circulaţia pe drumul public a vehiculelor neînregistrate ori care nu poartă numărul de înregistrare, precum şi circulaţia acestora pe alte trasee decât cele stabilite. § 3. Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii şi de probă Art. 43. - (1) La înmatriculare, fiecărui autovehicul sau remorci, i se atribuie un număr de înmatriculare, compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi o combinaţie de trei litere. (2) Numărul de înmatriculare al autovehiculelor şi remorcilor prevăzute la art.34 este compus din indicativul CD, CO sau TC, după caz, şi numărul de ordine (3) În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine se adaugă luna şi anul în care expiră valabilitatea înmatriculării. (4) La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau a municipiului Bucureşti şi numărul de ordine. (5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din indicativul judeţului sau a municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi înscrisul “PROBE”. (6) La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulaţie, se eliberează şi plăcuţele cu numărul atribuit. Art.44. - (1) Numărul de înmatriculare, cel provizoriu şi de probe se aplică pe plăcuţe metalice, având fondul alb reflectorizant şi înscrisul cu litere majuscule şi cifre arabe, în relief. (2) Plăcuţele se fixează la partea din faţă şi din spate a autovehiculului, iar la motocicletă, motoretă şi remorcă, numai la partea din spate, în locurile special destinate. (3) Pe plăcuţa din spate se aplică ecusonul care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice. Art.45. - Indicativele judeţelor şi al municipiului Bucureşti, alcătuirea numerelor de ordine, formele, dimensiunile, culorile fondului plăcilor şi ale înscrisurilor aplicate, precum şi condiţiile de calitate sunt stabilite prin standard de stat, potrivit legii. Art.46. - Numerele de înregistrare, forma şi dimensiunile plăcuţelor cu numere de înregistrare pentru vehiculele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sau Ministerului de Interne se stabilesc şi se atribuie de aceste instituţii. § 4. Radierea din circulaţie a vehiculelor Art.47. - (1) Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi să solicite radierea din evidenţă a acestora, în termen de 30 de zile, în următoarele cazuri: a) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane; b) la schimbarea domiciliului sau sediului în raza de competenţă a altei unităţi administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat; c) la scoaterea definitivă din România a autovehiculului sau remorcii; d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumul public şi dacă face dovada că acesta este dezmembrat de un agent economic autorizat potrivit legii. (2) În cazul furtului, radierea din circulaţie se efectuează după 90 zile de la data înregistrării plângerii, la solicitarea proprietarului.

(3) Vehiculul indisponibilizat, prin instituirea unui sechestru asigurător, se radiază în baza ordonanţei motivate a procurorului sau a încheierii instanţei de judecată.

(4) Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia, dacă nu mai doreşte să-l păstreze în circulaţie, cu condiţia depozitării lui în alte spaţii decât cele aparţinând domeniului public. (5) Se radiază, din oficiu, vehiculul abandonat ori fără stăpân, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi vehiculul care a aparţinut unei persoane juridice desfiinţată şi pentru care nu s-a achitat impozitul asupra mijloacelor mecanice de transport pe o perioadă mai mare de 3 ani. (6) Radierea se comunică, în termen de 30 zile, de către autoritatea care a efectuat-o, administraţiei financiare competente, potrivit legii. Art.48. - Radierea se face pe baza depunerii certificatului şi plăcuţelor cu numere de înmatriculare, a cărţii de identitate a autovehiculului, a fişei de înmatriculare cu viza administraţiei financiare competente, precum şi a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art.47 alin.(1) - (5). Secţiunea a 3-a Obligaţiile deţinătorilor de vehicule Art. 49. - Deţinătorii de vehicule sunt obligaţi să comunice, la cererea poliţiei, identitatea persoanelor cărora le-au încredinţat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice în cazul în care aceste persoane au săvârşit infracţiuni sau au comis contravenţii.

65.

Art.50. - (1) Proprietarul de autovehicul sau remorcă, cu domiciliul, sediul sau reşedinţa în România, este obligat: a) să declare autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare ; b) să solicite Regiei Autonome „Monitorul Oficial” publicarea pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de înmatriculare ; c) să solicite eliberarea unui nou document în locul celui furat, pierdut sau distrus; d) să depună imediat la autoritatea emitentă, originalul certificatului de înmatriculare dacă, după obţinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia; e) să prezinte vehiculul pentru a fi supus inspecţiei tehnice la termenul şi în condiţiile prevăzute de lege. (2) Persoanele juridice deţinătoare de vehicule au, pe lângă cele prevăzute la alin.(1) şi următoarele obligaţii: a) să verifice starea tehnică a vehiculelor, să facă menţiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu şi să nu permită iecirculaţie a celor care nu îndeplinesc condiţiile tehnice; b) să elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleacă în cursă; c) să nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu posedă permis de conducere corespunzător sau atestat profesional; d) să nu permită conducătorilor de vehicule să plece în cursă sub influenţa băuturilor alcoolice, a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuată de oboseală; e) să ţină seama de observaţiile făcute de poliţişti sau de conducătorii de vehicule în foaia de parcurs; f) să anunţe imediat poliţia despre orice accident săvârşit de conducătorii de vehicule proprii; g) să instaleze la intrările şi ieşirile din garaje şi depouri indicatoare de prevenire; h) să verifice respectarea timpilor de repaus şi de odihnă, precum şi a regimului legal de viteză, prin citirea înregistrărilor aparatelor prevart.259; i) să asigure prin mijloace proprii testarea anuală a calificării conducătorilor de autovehicule în scopul însuşirii corecte şi a respectării aceştia a dispoziţiilor legale ce reglementează circulaţia pe drumurile publice. Art.51. - (1) Deţinătorii de autovehicule pot monta, pe acestea, sisteme antifurt. (2) Se interzice montarea, pe autovehicule, a sistemelor antifurt sonore care se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie să fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăşească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în vigoare. CAPITOLUL III CONDUCĂTORII DE VEHICULE Secţiunea 1 Permisul de conducere Art.52. – Conducătorii de autovehicule şi tramvaie trebuie să posede permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus. Art.53. Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii şi subcategorii de vehicule: a) CATEGORIA A – motocicletă cu sau fără ataş. b) CATEGORIA B: 1. autovehiculul a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg şi al cărui număr de locuri pe scaune, în afara conducătorului, nu este mai mare de 8; 2. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masa totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg; 3. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărui masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii nu depăşeşte masa proprie a autovehiculului trăgător. c) CATEGORIA BE - ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg, iar masa totală maximă autorizată a întregului ansamblu depăşeşte 3.500 kg. d) CATEGORIA C: 1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este mai mare de 3500 kg; 2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg. e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C şi o remorcă a cărei masă totală max. autorizată este mai mare de 750 kg; f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducătorului autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg. g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria D şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane; h) CATEGORIA Tr: tractor şi maşină autopropulsată pentru lucrări; i) CATEGORIA Tb: troleibuz; j) CATEGORIA Tv: tramvai. k) SUBCATEGORIA A1: motocicletă uşoară cu o capacitate care nu depăşeşte 125 cmc. şi o putere care nu depăşeşte 11 kw; l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roţi având masă proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg şi echipat cu un motor cu ardere internă cu capacitate cilindrică mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalentă ori cu viteză prin construcţie mai mare de 50 km/h; m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masă totală maximă autorizată este de peste 3500 kg, dar nu mai mare de 7500 kg. Autovehiculului din această categorie i se poate ataşa o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg; n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria C1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător; o) SUBCATEGORIA D1: 1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel puţin 9 locuri pe scaune, dar nu mai mult de 16, în afara locului conducătorului; 2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg.

66.

p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria D1 şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totală maximă autorizată a ansamblului să nu depăşească 12.000 kg, iar masa totală maximă autorizată a remorcii să nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător. Remorca nu trebuie să fie destinată transportului de persoane. Art. 54 - (1) Permisul de conducere se obţine pe bază de examen. (2) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere se susţine la poliţia specializată din Inspectoratul General al Poliţiei Rostructurile sale teritoriale. Art.55. – (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi, pentru subcategoriile A1 şi B1 ; b) să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi, pentru categoriile A, B, BE, Tr, C şi CE precum şi pentru subcategoria C1 şi C1E; c) să aibă vârsta de cel puţin 21 ani împliniţi pentru categoriile D, DE, Tb şi Tv , precum şi subcategoriile D1 şi D1E;

d) să fie aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru conducerea autovehiculelor din categoriile şi subcategoriile pentru care solicită examinarea; e) să facă dovada absolvirii, cel puţin, a cursurilor primare ;

f) să facă dovada că îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 24 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, denumită în continuare ordonanţa de urgenţă. (2) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul să conducă o motocicletă cu o putere care depăşeşte 25 kW sau un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg, ori o motocicletă cu ataş cu un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg, numai dacă are experienţă de minim 2 ani pe o motocicletă cu specificaţii tehnice inferioare sau dacă persoana are 21 de ani şi promovează un test specific de cunoştinţe şi comportament. (3) Membrii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare se pot prezenta la examen în vederea obţinerii permisului de conducere în condiţiile stabilite prin protocol de Ministerul de Interne şi Ministerul Afacerilor Externe. Art.56. – (1) Persoana care solicită prezentarea la examen în vederea obţinerii permisului de conducere, trebuie să facă dovada că a absolvit cursurile unei şcoli de pregătire a conducătorilor de autovehicule, organizate potrivit legii, pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicită examinarea. (2) Pregătirea candidaţilor care solicită obţinerea permisului de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile A, A1, B, B1 şi BE poate fi efectuată şi de către instructori auto independenţi. Art.57. - Pentru admiterea prezentării la examen, persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere, tredepună următoarele documente:

a) cererea tip; b) fişa de şcolarizare; c) fişa medicală şi avizul psihologic ; d) certificatul de cazier judiciar; e) copia actului de identitate; f) copia actului de studii care să ateste îndeplinirea condiţiei prevăzută la art.55 alin.(1) lit.e); g) chitanţa de plată a taxei de examinare . Art.58. - (1) Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în:

a) proba teoretică, de cunoaştere a legislaţiei rutiere, a tehnicilor de acordare a primului ajutor medical şi a noţiunilor elementare de mecanică auto;

b) proba de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzătoare categoriei de permis solicitat, cu excepţia categoriei A şi subcategoriei A1 pentru care se verifică numai îndemânarea în conducere în poligoane special amenajate. (2) Persoana cu handicap fizic poate susţine examenul pentru obţinerea permisului de conducere pentru categoriile A şi/sau autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmităţii acesteia. Art.59. - (1) Rezultatul examinării se consemnează prin calificativul “admis” sau “respins ‘’. Persoana care nu promovează oricare dintre probe este declarată “respins” (2) În cazul în care se constată că o persoana a fost declarată “admis” prin încălcarea dispoziţiilor legale sau prin mijloace frauduloase, permisul de conducere se anulează de şefii structurilor prevăzute la art.101 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă. (3) Persoana care, deşi admisă la proba teoretică, nu se prezintă în termen de 90 de zile pentru susţinerea probei practice este declarată “respins”. (4) Persoana declarată "respins’’ poate susţine un nou examen numai după o perioadă de cel puţin 15 de zile, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea şcolii, în caz contrar, urmând să efectueze un nou curs de pregătire. Art.60. – (1) Permisul de conducere se eliberează de către Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrală şi cele teritoriale de specialitate. (2) Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc de către autoritatea prevăzută la alin.(1). (3) Permisul de conducere este valabil pe o perioadă de 10 ani de la data eliberării, inclusiv cel cu valabilitate de cinci ani, emis anterior anului 1998. (4) La expirarea perioadei de valabilitate, acesta va fi preschimbat, fără susţinerea unui nou examen. Art.61. – (1) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria „Tr’’- tractor - are dreptul să conducă şi un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor şi una sau două remorci. (2) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul să conducă şi vehicule din c„Tr’’ - tractor. (3) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE, are dreptul să conducă şi vehicule din categoriatroleibuz. (4) Posesorii permiselor de conducere valabile pentru categoriile Tr, Tv sau Tb, pot conduce vehicule din aceste categorii teritoriul României. Art.62. – (1) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile C şi D, trebuiedovada că posedă permis de conducere valabil pentru categoria B. (2) Persoana care solicită examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru categoriile BE, CE şi DE trebuie să fi obţinut anterior dreptul de a conduce autovehicule din categoriile B, C şi, respectiv, D. Art.63. – (1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie dă dreptul de a conduce şi autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include. 67.

(2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil şi pentru conducerea ansamblului de vehicule din categoria BE, dacă titularul acestuia posedă categoria B. (3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil şi pentru categoria DE, dacă titularul acestuia posedă categoria D. (4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil şi pentru subcategoria D1E, dacă titularul acestuiasubcategoria D1. Art.64. – (1) Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, se fac potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul de Interne, în baza programei de învăţământ a unităţilor care le organizează, elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi avizată de Ministerul de Interne. (2) Organizarea şi desfăşurarea, în cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a cursurilor de pregătire a personalului propriu pentru obţinerea permisului de conducere, se autorizează de către aceste instituţii. (3) Autorizarea ca profesor de legislaţie şi/sau instructor de conducere auto a personalului din cadrul instituţiilor prevăzute la alin.(2), se face de către acestea, în baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul de Interne. Art.65. – (1) Autovehiculele destinate învăţării conducerii, cu excepţia motocicletelor, vor fi dotate cu dublă comandă pentru frână şi ambreiaj. (2) Autovehiculele prevăzute la alin.(1) vor fi echipate cu o casetă având inscripţia “Şcoală”, cu dimensiunile şi caracteristicile prevăzute în actele normative în vigoare. Fac excepţie autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele, care vor avea înscrisul “Şcoală” aplicat pe părţile laterale, în faţă şi în spate. Art.66. – (1) Conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor prevăzute la art.65, de către persoanele care urmează un curs de pregătire practică pentru obţinerea permisului de conducere, este permisă numai sub supravegherea instructorilor auto autorizaţi, care răspund pentru încălcarea regulilor de circulaţie de către acestea. (2) Pregătirea practică a persoanelor pentru obţinerea permisului de conducere se face numai pe trasee stabilite de poliţie. Art.67. – (1) În termen de 30 zile de la schimbarea oricăror date înscrise în permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat să solicite eliberarea unui nou permis de conducere. (2) Titularii permiselor de conducere eliberate de alte state, care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în România, sunt obligaţi să solicite autorităţii competente preschimbarea acestora, în termen 90 de zile, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne. (3) Posesorii permiselor de conducere obţinute în alte state, care nu pot fi preschimbate în condiţiile prevăzute la alin.(2), pot susţine examen pentru obţinerea permisului de conducere, fără efectuarea cursurilor de pregătire teoretică şi practică. Art.68. – Titularul permisului de conducere, trebuie să declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document, autorităţii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, şi să solicite publicarea în Monitorul Oficial precum şi eliberarea unui nou permis de conducere. Art.69. – Permisul de conducere al conducătorului auto decedat, se predă de către persoana care îl deţine, în termen de 30 zile, autorităţii emitente. Art.70. – Evidenţa conducătorilor de autovehicule şi tramvaie, se ţine la Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura centrală şi cele teritoriale de specialitate. Secţiunea a 2-a Atestatul profesional Art.71. – (1) Atestatul profesional este documentul care dă dreptul posesorului permisului de conducere, angajat pe bază de contract, să conducă autovehicule destinate transportului public de mărfuri sau persoane. (2) Atestatul profesional se eliberează de către Autoritatea Rutieră Română, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei. Art.72. – Atestatul profesional se eliberează conducătorului de autovehicul care efectuează : a) transport de mărfuri cu vehicule cu masă maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, în trafic intern şi/sau internaţional; b) transport public de persoane în trafic intern şi/sau internaţional; c) transport de produse sau substanţe periculoase ; d) transport cu autovehicule cu mase şi/sau gabarite depăşite ; Art.73. – Atestatul profesional se suspendă sau se anulează de către autoritatea care l-a eliberat, în cazul în care titularul a săvârşit abateri grave sau repetate de la reglementările specifice privind transportul rutier şi protecţia mediului. Art.74. – Titularul permisului de conducere valabil pentru una sau mai multe categorii de autovehicule, nu poate efectua transport public de mărfuri sau persoane fără a avea atestat profesional valabil pentru tipul de activitate pe care o execută. CAPITOLUL IV Semnalizarea rutieră Art.75. – Semnalizarea rutieră se realizează prin semnale luminoase, indicatoare şi marcaje, precum şi alte mijloace prevăzute în prezentul regulament. Art.76. – (1) Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie să se conformeze semnificaţiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum şi semnalelor agenţilor care dirijează circulaţia şi ale conducătorilor de vehicule. (2) Ordinea de prioritate între regulile de circulaţie, diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutieră şi semnalele agentului care circulaţia, este următoarea: a) semnalele speciale de avertizare luminoasa şi/sau sonora; b) semnalele poliţistului; c) semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei; d) semnalele luminoase; e) indicatoarele; f) marcajele; g) regulile de circulaţie. Art.77. – (1) Mijloacele de semnalizare rutieră şi echipamentele destinate siguranţei circulaţiei se instalează şi/sau se aplică de administratorul drumului public, cu acordul poliţiei. (2) Semnificaţia, precum şi dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutieră, forma, simbolul, culoarea şi condiţiile de execuţie, amplasarea, instalarea şi aplicarea acestora sunt stabilite prin standarde de stat. Secţiunea 1 Semnalele luminoase

68.

§ 1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor Art.78. – (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor. (2) După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt: a) cu un corp de iluminat, cu lumină intermitentă de avertizare; b) cu două corpuri de iluminat pentru pietoni şi biciclişti; c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule; d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat pentru tramvaie. (3) Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea : a) la semaforul cu trei culori, ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde; b) la semaforul cu două culori, ordinea semnalelor este: roşu, verde; c) la semaforul pentru tramvaie, sunt dispuse trei pe orizontală la partea superioară şi unul la partea inferioară, toate cu lumină albă. Art.79. – (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii, se instalează, obligatoriu, înainte de intersecţie, astfel încât să fie vizibile de la o distanţă de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei. (2) Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificaţia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate. Art.80. – Semnalele roşu, galben şi verde pot fi în formă de săgeţi de aceeaşi culoare, pe fond negru. În acest caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au şi săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la partea inferioară, semafoarele. Săgeata pentru mersul înainte are vârful în sus. Art.81. – (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de casetă cu patru corpuri de iluminat de culoare albă şi trebuie însoţite de panouri cu semne adiţionale.

(2) Semnalul de liberă trecere pentru tramvaie este dat de combinaţia luminoasă a lămpii inferioare cu una din cele trei lămpi situate la partea superioară pentru indicarea direcţiei.

(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitentă a celor trei lumini din partea superioară a casetei. Art.82. – (1) Semnalul verde permite trecerea. (2) Se interzice intrarea intr-o intersecţie chiar daca semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, daca din cauza agcirculaţiei, conducătorul de vehicul risca sa rămână imobilizat stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului. (3) Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumină intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului. (4) În cazurile prevăzute la alin.(3), conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere participanţilor la trafic cu care se intersectează şi circulă conform semnificaţiei culorii semaforului care li se adresează. Art.83. – (1) Semnalul roşu interzice trecerea. (2) La semnalul roşu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa aîn dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa marcajului pentru oprire satrecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părţii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat. (3) Atunci când semnalul roşu funcţionează concomitent cu cel galben, acesta anunţă apariţia semnalului verde. Art.84. – (1) Când semnalul galben apare după semnalul verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecţie nu trebuie să treacă de locurile prevăzute la art.83 alin.(2), cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se află atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranţă. (2) Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc. (3) Aceeaşi semnificaţie o are şi semnalul galben intermitent al unei lămpi instalate într-un loc periculos. Art.85. – În intersecţii, dirijarea circulaţiei tramvaielor se poate realiza şi prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule. Art.86. – Semnalul luminos destinat numai dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său imaginea unei biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru. Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă. Art.87. – (1) Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulaţie reversibilă. Semnalul roşu, având forma a două bare înclinate şi încrucişate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găseşte, iar semnalul verde, de forma unei săgeţi cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor şi circulaţia pe acea bandă. (2) Semnalul luminos intermediar care anunţă schimbarea semnalului verde în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă sau albă cu vârful orientat în diagonală către în jos, spre dreapta. Acest semnal anunţă că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează şi că aceştia sunt obligaţi să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeţi. Art.88. – Conducătorul vehiculului care intra într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia. Art.89. – (1) Autovehiculele prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă, când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenţă, pot circula prin intersecţii, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau dacă indicatoarele existente obligă la acordarea priorităţii ori interzic accesul. (2) Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin.(1) sunt obligaţi să folosească din timp mijloacele de avertizare sonore şi luminoase. § 2. Semnalele luminoase pentru pietoni Art.90. – (1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde şi roşie. Acestea funcţionează corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor. 69.

(2) Semnalul verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit. (3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de către nevăzători. (4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul poliţiei, poate amplasa marcajului trecerii pentru pietoni, semafoare sau panouri speciale cu comandă manuală a cererii de verde, care se poate face direct pietoni. Art.91. – (1) Semnalul verde permite trecerea. (2) Când semnalul verde începe să funcţioneze intermitent înseamnă că timpul afectat traversării drumului este în curs de epurmează semnalul roşu. Art.92 – (1) Semnalul roşu interzice pietonilor să se angajeze pe partea carosabilă. (2) Pietonul surprins în timpul traversării de semnalul roşu trebuie sa grăbească trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu un refugiu sau spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, sa aştepte pe acesta apariţia semnalului verde. § 3. Alte semnale luminoase Art.93. – În cazul semaforizării corelate în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de autovehicule şi viteza de deplasare. Art.94. – Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumină galbenă intermitentă. Acesta poate avea în câmpul sau imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbenă pe fond negru. Art.95. – Pentru semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde se execută lucrări pe partea carosabilă, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării vizibile a acestora de la o distanţă de cel puţin 150 m. Secţiunea a 2-a Indicatoarele Art.96. – (1) Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt: a) de avertizare; b) de reglementare, care pot fi: 1. de prioritate; 2. de interzicere sau restricţie; 3. de obligare; c) de orientare şi informare. (2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale. Art.97. – (1) Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. în cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala sau repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic. (2) Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia. (3) Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată. (4) Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate. Art.98. – (1) Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. (2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate. (3) Semnificaţia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizează şi încetează imediat după acesta. (4) Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau restricţie începe sau este aplicabilă din dreptul acestor indicatoare. În lipsemnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţrestricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt împreună cu indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv, cu excepţia locurilor uindicatoare dispun altfel. Art.99. – Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca în semnalizarea permanentă însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben. Secţiunea a 3-a Marcajele Art.100. – (1) Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează, le întăresc sau le precizează semnificaţia. (2) Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie sa fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează conducătorilor vehiculelor aflate în mişcare. Art.101. – Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt: a) longitudinale, care pot fi: 1. de separare a sensurilor de circulaţie; 2. de delimitare a benzilor de circulaţie; 3. de delimitare a părţii carosabile; b) transversale, care pot fi: 1. de oprire; 2. de cedare a trecerii; 3. de traversare pentru pietoni; 4. de traversare pentru biciclişti; c) alte marcaje, care pot fi: 1. diverse: 1.1 de ghidare; 1.2 pentru spaţii înguste; 1.3 pentru spaţii interzise; 1.4 pentru interzicerea staţionării; 70.

1.5 pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre; 1.6 pentru locurile de parcare; 2. laterale: 2.1 pe lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin etc.); 2.2 pe parapete; 2.3 pe stâlpi şi copaci aflaţi pe platforma drumului; 2.4 pe borduri. Art.102. – (1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor şi benzilor de circulaţie cât şi pentru delimitarea părţii carosabile.

(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dacă o asemenea linie separă sensurile de circulaţie, se interzice trecerea pe partea opusă sensului de mers.

(3) Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile, interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea. (4) Banda delimitată printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat şi un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule, delimitează banda rezervată circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule. Art.103. – Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, daca manevra impune acest lucru. Art.104. – (1) Linia discontinuă simplă este destinată: a) delimitării benzilor în vederea ordonării circulaţiei, caz în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora; b) anunţării apropierii de o linie continuă şi a interdicţiei impusă de aceasta sau apropierea de un alt loc ce prezintă un risc particular, cazuri în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor. (2) Linia discontinuă dublă este destinată delimitării uneia sau mai multor benzi cu circulaţie reversibilă. Pe asemenea benzi marcajul este însoţit de dispozitivele luminoase speciale prevăzute la art.87 alin.(1) şi (2). (3) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate are pentru conducătorul de vehicul, semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Această dispoziţie nu împiedică pe cel care a efectuat o depăşire să-şi reia locul pe sensul de mers. (4) Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile continue sau discontinue care delimitează marginile părţii carosabile sau care, unite cu liniile transversale, delimitează locurile de staţionare. Art.105. – (1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului “Oprire”. Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul “Oprire” se poate aplica pe partea carosabilă inscripţia “STOP”. (2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub formă de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie. (3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje. (4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti. Art.106. – (1) Marcajele cum sunt săgeţile, inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaţia indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare. (2) Marcajul sub forma unei sau unor săgeţi aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia ca vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă. (3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul “BUS” sau “TAXI” poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv taximetre. (4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei. (5) Marcajele se pot aplica şi pe ziduri de sprijin, parapete de protecţie sau alte amenajări rutiere laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducătorilor de vehicule. (6) Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepţia celor ce se aplică pe elementele laterale drumului care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi neagră, precum şi cele provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. În zonele unde staţionarea vehiculelor este limitată în timp, marcajele pot fi şi de alte culori. Secţiunea a 4-a Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată Art.107. – (1) La trecerea la nivel cu calea ferată semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor este compus din două lumini rfuncţionează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzuta cu bariere sau semibariere, acest semnal anunţă coborârea acestora. (2) Semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor trebuie să fie însoţit de un semnal sonor de avertizare. Pe drumpământ cu circulaţie de vehicule redusă şi pe cărările pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare. (3) În timpul cât semnalul cu lumini roşii prevăzut la alin.(1) este stins, trebuie sa funcţioneze permanent un semnal cuintermitentă de culoare albă având cadenţa lentă, care semnifică permisiunea de a trece. (4) Lămpile cu lumini roşii şi albă sunt montate pe acelaşi suport şi îndreptate în aceeaşi direcţie. Acestea se amplasează departe a căii ferate, pe partea dreaptă în sensul de mers, iar când condiţiile de vizibilitate impun, şi pe partea stângă, pe un refugiu în mijlocarosabile ori deasupra acesteia. Art.108. – La apropierea trenurilor, semnalul luminos cu lumini roşii şi cel sonor trebuie să intre în funcţiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare albă şi să rămână în funcţiune până la trecerea acestora. Art.109. – Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată, se semnalizează cu indicatoare cu această semnificaţie instalate succesiv la 1550 m de calea ferată. 71.

Art.110. – (1) Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată curentă fără bariere, se semnalizează, după caz, cu indicatoarele “Trecere lacalea ferată simplă, fără bariere” sau “Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” însoţite de indicatorul “Oprire”. Semnalizarea lula trecerea la nivel cu calea ferată este însoţită, în toate cazurile, de unul din indicatoarele “Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bari“Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere”. (2) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială, se instalează indicatorul “Alte pericole” însoţit de un panou adiţional ceimaginea unei locomotive, iar circulaţia se dirijează de un agent de cale ferată. (3) Barierele şi semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie şi albă şi pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc drumurile neiluminate benzile trebuie să fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele şi semibarierele trebuie să fie iluminate ori prevdispozitive cu lumină roşie. (4) Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferata electrificata, destinate sa interzică accesul vehiccăror încărcătură depăşeşte în înălţime limita de siguranţă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbena şi neagra. Pe ssusţinere ai porţilor de gabarit, se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălţimea maximă de trecere admisă. Secţiunea a 5-a Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului şi a lucrărilor Art.111. – (1) Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează prin stâlpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu disreflectorizante de culoare roşie şi albă ori galbenă. Dispozitivele roşii trebuie să fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului în sensul dMaterialele din care acestea sunt confecţionate nu trebuie să fie dure. (2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta şi pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau alte amenajări rutiere ori instalaţii laterale drumului. Art.112. – (1) Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se execută lucrări este obligatorie, are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări şi scopul de a asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz. (2) Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însoţite pe timp de noapte de lumini de culoare galbena, iar când lucrarea afectează axul drumului, luminile pot fi de culoare albă sau galbenă. (3) Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate lucru se instalează indicatoare şi balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip „limitatoare de viteză’’ şi se aplica marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat şi special instruit. Art.113. – (1) Semnalizarea instituită pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări trebuie întreţinută şi modificată corespunzător evoluţiei acestora. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat şi refacerea semnalizării iniţiale sau modificarea ei, potrivit noilor condiţii de circulaţie. (2) Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent şi reflectorizant de culoare galbena sau portocalie, pentru a fi observate cu uşurinţă de participanţii la trafic. Art.114. – Condiţiile privind închiderea circulaţiei ori instituirea de restricţii ca urmare a lucrărilor ce afectează drumul public, precum şi modul de semnalizare corespunzător poziţiei şi suprafeţei de drum afectate, se stabilesc prin norme de aplicare şi standarde, după caz, potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum. Art.115. – Nici o lucrare care afectează drumul public nu poate fi începută sau, după caz, continuată, dacă executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului şi acordul politiei, nu a realizat semnalizarea corespunzătoare, termenul aprobat a fost depăşit ori lucrarea se execută în alte condiţii decât cele stabilite în autorizaţie. Secţiunea a 6-a Semnalele poliţiştilor şi ale altor persoane care dirijează circulaţia

Art.116. – (1) Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii: a) braţul ridicat vertical semnifica “atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Daca semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare; b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifica “oprire” pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, “oprire" pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate; c) balansarea cu braţul, pe verticală, a unui dispozitiv cu lumina roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte, semnifica “oprire” pentru participanţii la trafic spre care este îndreptat; d) balansarea pe verticală a braţului semnifică reducerea vitezei; e) rotirea vioaie a braţului semnifica mărirea vitezei şi grăbirea traversării drumului de către pietoni. (2) Poliţistul care dirijează circulaţia poate face semn cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să-l ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească. (3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin.(1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul. Art.117. – (1) Oprirea conducătorilor de vehicule şi a pietonilor este obligatorie şi la semnalele date de: a) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel; b) lucrătorii de drumuri, în zona lucrărilor pe partea carosabilă; c) conducătorii coloanelor de militari sau grupurilor organizate de pietoni;

d) membrii patrulelor şcolare de circulaţie la trecerile pentru pietoni din apropierea şcolilor. (2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească şi la semnalul nevăzătorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada. Art.118. – (1) Persoanele prevăzute la art.116 alin.(1) şi art.117 alin.(1), care dirijează circulaţia ori care adresează semnale de oprire participanţilor la trafic, trebuie să fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic. (2) Semnalele persoanelor prevăzute la alin.(1) primează faţă de semnificaţia mijloacelor de semnalizare, cât şi faţă de regulile de circulaţie. Aceste semnale se execută, pe timpul zilei, cu braţul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul nopţii, numai cu un dispozitiv cu lumină roşie sau cu bastonul reflectorizant. Secţiunea a 7-a Semnalele autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară şi obligaţiile celorlalţi participanţi la trafic Art.119. – (1) Autovehiculele prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă, au regim de circulaţie prioritară atunconducătorii acestora se deplasează în acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de urgenta şi pun în funcţiune mijloacele speavertizare luminoasa şi sonora.

72.

Mijloacele de avertizare luminoasa şi sonoră pot fi folosite şi separat în funcţie de natura misiunii. (2) Autovehiculele care formează o coloană, însoţite de un autovehicul cu regim prioritar, trebuie să aibă în funcţiune luminile de întâlnire. (3) Se interzice folosirea de către conducătorul unuia dintre autovehiculele prevăzute la alin.(1) a semnalelor luminoase şi soprioritate, în alte cazuri decât cele justificate de urgenţa intervenţiei sau misiunii lor. (4) Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritar ce se deplasează în condiţiile prevăzute la alin.(1) nu se supun restricţiilor de viteză. La intrarea în intersecţii, conducătorii acestora sunt obligaţi să circule cu atenţie şi să ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor. Art.120. – (1) La apropierea autovehiculelor cu însemnele poliţiei şi ale pompierilor, aflate în misiune, care au în funcţiune semnalele luminoase de culoare roşie şi albastră şi, respectiv, roşie, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi să oprească, de îndată, în afara părţii carosabile sau, când nu este posibil, cât mai aproape de partea din dreapta a părţii carosabile şi să permită trecerea acestora. (2) La apropierea de autovehicule cu regim de circulaţie prioritar, care au în funcţiune semnalele luminoase de culoare albastră, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să elibereze banda pe care se deplasează autovehiculul prioritar ori să circule cât mai aproape de bordură sau acostament, iar la intersecţii, să le acorde prioritate de trecere. (3) Conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloană cu regim de circulaţie prioritară, pot depăşi coloana, dacă li se semnalizează această manevră de către conducătorul coloanei. Se interzice altor conducători de autovehicule să se intercaleze sau să se ataşeze unei coloane cu regim de circulaţie prioritară. Art.121. – Oprirea unui autovehicul de către un poliţist aflat într-un autovehicul cu regim prioritar se face şi prin punerea în funcţiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje variabile sau cu braţul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Conducătorul de autovehicul, căruia i s-a adresat semnalul este obligat să pună în funcţiune, de îndată, luminile de direcţie din dreapta şi să oprească în afara părţii carosabile sau, dacă aceasta nu este posibil, cât mai aproape de bordură sau acostament. Art.122. – (1) Coloanele oficiale se însoţesc de echipaje ale poliţiei, în condiţiile stabilite prin instrucţiuni emise de ministrul de interne. (2) Coloanele cu specific militar ale Ministerului Apărării Naţionale, se însoţesc de echipaje de control al circulaţiei aparţinând acestui minister. Art.123. - Transporturile agabaritice sau speciale pot fi însoţite de echipaje ale poliţiei numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Române. CAPITOLUL V Reguli de circulaţie Secţiunea 1 Reguli generale Art.124. – Vehiculele se conduc pe partea dreaptă a drumului public în direcţia de mers, cu excepţia celor trase sau împinse cu mâna care circula pe partea stânga. Art.125. – (1) Se interzice participanţilor la trafic, aruncarea, lăsarea şi abandonarea de obiecte, materiale sau substanţe, precum şi crearea de obstacole pe drumul public. (2) Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public, este obligată să-l înlăture şi dacă aceasta nu este posibil să-i semnalizeze prezenţa şi să anunţe imediat administratorul drumului public şi cea mai apropiată unitate de poliţie ori primul poliţist întâlnit. (3) Obligaţia de anunţare a poliţiei revine şi participanţilor la trafic care au sesizat existenţa pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase pentru fluenţa şi siguranţa circulaţiei. Art.126. – (1) Conducătorii şi pasagerii autovehiculelor care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă, sunt obligaţi să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, atât în localităţi, cât şi în afara acestora. (2) Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de reţinere omologate. (3) Se exceptează de la obligaţia de a purta centura de siguranţă, în interiorul localităţilor: a) conducătorii autovehiculelor prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă;

b) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi; c) femeile în stare vizibilă de graviditate; d) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi; e) instructorii auto în timpul orelor de pregătire a cursanţilor. (4) În cazul în care în autovehicul există atât locuri dotate cu centuri de siguranţă, cât şi locuri fără astfel de dispozitive, se ocupă de preferinţă locurile dotate cu centuri de siguranţă. Art.127. – (1) Conducătorii şi pasagerii motocicletelor şi ciclomotoarelor sunt obligaţi să poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice căşti de protecţie omologate. (2) Se interzice transportul pe autovehiculele prevăzute la alin.(1) a mai multor persoane decât locurile stabilite prin construcţie şi a obiectelor voluminoase. (3) Copii în vârstă de până la 7 ani, dacă sunt ţinuţi în braţe, precum şi cei de până la 14 ani se transportă numai în ataşul motocicletelor. Art.128. – Conducătorilor de autovehicule, ciclomotoare şi tramvaie le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se află în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip “mâini libere”. Secţiunea a 2-a Utilizarea părţii carosabile Art.129. – Conducătorii sunt obligaţi să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta părţii carosabile. Art.130. – Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol. Art.131. – (1) În cazul în care drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situată lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulaţie utilizată este ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil. (2) Pe părţile carosabile cu circulaţie în ambele sensuri şi care au cel puţin trei benzi, vehiculele nu trebuie să fie conduse pe banda situată la marginea din stânga părţii carosabile în sensul de mers, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. 73.

Art.132. –Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplasează cu viteză redusă, trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora. Art.133. – Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia. Art.134. – Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de bandă există şi este semnalizată ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă. Secţiunea a 3-a Reguli pentru circulaţia vehiculelor § 1. Poziţii în timpul mersului Art.135. – (1) Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule le este interzisă trecerea peste linia continuă, simplă sau dublă şi peste marcajul pentru spaţii interzise. (2) Marcajul discontinuu delimitează benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorii de vehiculule schimbă banda de circulaţie, direcţia de deplasare ori când s-au angajat în depăşire. Aceste manevre se vor executa numai după ce aceştia au semnalizat şi s-au asigurat că nu periclitează siguranţa celorlalţi participanţi la trafic care îi urmează sau îi preced sau circulă din sens opus. (3) Obligaţiile prevăzute la alin.(2) revin conducătorilor de vehicule şi atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje. (4) în cazul în care sensul de circulaţie este separat de o linie continuă şi una discontinuă, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate de vehicul în direcţia de deplasare. Art.136. – (1) Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a două autovehicule circulă în aceeaşi direcţie, dar pe benzi diferite şi intenţionează să se înscrie pe banda liberă dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stânga, să ocupe acea bandă. (2) Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se sfârşeşte, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea vehiculelor care circulă pe acea bandă. Art.137. – (1) La intersecţiile cu marcaje conducătorii de vehicule trebuie sa se încadreze pe benzile corespunzătoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie şi sunt obligaţi sa respecte semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers. (2) La intersecţiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupă în mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie următoarele poziţii:

a) rândul din dreapta, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta; b) rândul din stânga, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre stânga; c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte. (3) Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două rânduri, toţi conducătorii de vehicule, indiferent de direcţia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului. (4) În cazul în care tramvaiul este oprit într-o staţie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sa oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi sa-si reia deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise. Art.138. – Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisă în locurile unde sunt instalate indicatoare cu această semnificaţie. Art.139. – Dacă în apropierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate. Art.140. – Se interzice circulaţia participanţilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare cu această semnificaţie. § 2. Semnalele conducătorilor de vehicule Art.141. – Conducătorii de vehicule semnalizează cu mijloacele de avertizare sonoră, luminoasă sau cu braţul, ori de câte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat. Art.142. – (1) Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără sa-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei. (2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră nu pot fi folosite în zonele de acţiune a indicatorului “Claxonarea interzisă”, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.141. (3) Se exceptează de la alin.(2) autovehiculele prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă. Art.143. – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi ca de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, ziua când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum şi în tuneluri, să folosească instalaţia de iluminare a vehiculului, astfel: a) luminile de poziţie sau de staţionare, în timpul opririi pe partea carosabilă în afara localităţilor; b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localităţi cât şi în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public, iar când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drum şi luminile de ceaţă. (2) La apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire, concomitent cu reducerea vitezei.

(3) Semnalizarea prin schimbarea luminilor de întâlnire cu cele de drum, se foloseşte pe timp de noapte la intersecţiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de către poliţişti, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă. Art.144. – Sunt obligaţi să folosească ziua, permanent, luminile de întâlnire: a)conducătorii motocicletelor şi ciclomotoarelor; b) conducătorii autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transportă grupuri organizate de persoane şi cele care tractează alte vehicule sau care transportă mărfuri şi produse periculoase.

Art.145. – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare. (2) Intenţia conducătorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers, depăşirea şi oprirea se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor, înainte de efectuarea manevrelor. (3) Oprirea autovehiculelor pe partea carosabila se semnalizează cu lumina roşie din spate. 74.

Art.146. – Conducătorii vehiculelor cu două roţi, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna, semnalizează intenţia lor de a schimba direcţia de deplasare sau de a depăşi, cu braţul întins orizontal, cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizează prin balansarea braţului drept în plan vertical. Art.147. - (1) Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rămas în pană ori a fost avariat şi nu poate fi deplasat imediat în afara părţii carosabile. (2) Luminile de avarie se utilizează şi în orice alte împrejurări în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplasează foarte lent constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic. (3) Conducătorii de autovehicule trebuie sa pună în funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care aceasta manevra este impusă de blocarea circulaţiei pe sensul de mers. Art.148. - Se interzice deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice, a semnalelor speavertizare luminoasa şi sonora, cu excepţia autovehiculelor prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă.

§ 3. Depăşirea Art.149. – (1) Depăşirea vehiculelor se face numai pe partea stânga, în sensul de mers, cu excepţia celor ai căror conducători au semnalizat şi s-au încadrat corespunzător schimbării direcţiei de deplasare spre stânga şi a tramvaielor, care se depăşesc pe partea dreaptă. (2) Tramvaiele aflate în mers pot fi depăşite şi pe partea stânga atunci când drumul public este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea drumului nu există spaţiu suficient pentru depăşire. Art.150. – Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat: a) să se asigure că cel care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau stânjeni circulaţia din sens opus; b) să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii; c) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit; d) să reintre pe banda de circulaţie iniţială, după ce s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi ceilalţi participanţi la trafic. Art.151. – Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat: a) să nu mărească viteza de deplasare; b) să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile. Art.152. – (1) Se interzice depăşirea vehiculelor: a) în intersecţii cu circulaţia nedirijată prin mijloace de semnalizare rutieră ori de către poliţişti; b) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 50 m; c) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m; d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele, ciclomotoarele şi bicicletele, dacă lungimea segmentului de vizibilitate a drumului este mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului de cel puţin 7 m; e) pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje; f) pe treceri la nivel cu calea ferata curentă şi la mai puţin de 50 m de acestea; g) în staţii de tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni; h) în zona de acţiune a indicatorului „Depăşirea interzisă”; i) când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circulă pe contrasens; j) în situaţia când din sens opus se apropie un alt vehicul al cărui conducător este obligat să efectueze manevre de evitare pentru a nu intra în coliziune; k) în locul unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie. (2) Se interzice depăşirea coloanei oficiale asigurată, ănaite şi în urmă, cu echipaje ale poliţiei.

§ 4. Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus Art.153. – (1) La întâlnirea a doua vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile în sensul lor de mers. (2) Dacă mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul vehiculului este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus. (3) Pe drumurile publice înguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, conducătorii acestora se vor conforma semnalizării existente. (4) Pe drumurile publice cu declivităţi pronunţate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, cele care coboară sunt obligate să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care urcă. (5) În cazurile prevăzute la alin.(3) şi (4), dacă unul dintre vehicule trebuie să execute o manevră de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricărui alt vehicul, vehiculul greu înaintea celui uşor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport mărfuri. (6) La vehiculele de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevră de mers înapoi revine conducătorului care coboară, cu excepţia cazului când este mai uşor şi există condiţii pentru conducătorul care urcă să execute această manevră, mai ales atunci când se află aproape de un refugiu.

§ 5. Viteza şi distanţa între vehicule Art.154. – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare. (2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit potrivit prezentului regulament, se constata de către poliţişti, cu mijloace tehnice certificate, în condiţiile legii. Art.155. – (1) Limita maxima de viteză în localităţi, este 50 km/h. (2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului, poate stabili, pentru autoturisme şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul poliţiei. (3) Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor şi oraşelor, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu acordul poliţiei, poate stabili şi limite de viteză inferioare dar nu mai puţin de 30 km/h. (4) Limitele maxime de viteză, în afara localităţilor, sunt: 75.

a) pe autostrăzi, 130 km/h; b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E), 100 km/h; c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h. Art.156. – Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile de autovehicule, prevăzute la art.53, sunt: a). 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A şi B; b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D şi D1; c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile B1 şi C1; d) 50 km/h, pentru tractoare şi ciclomotoare. Art.157. – (1) Se interzice conducătorilor de vehicule să circule cu viteză sub limita minimă admisă, să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără motiv întemeiat. (2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi, în funcţie de viteza cu care circulă, să păstreze o distanţă de siguranţă faţă de vehiculul ce-l precede, pentru a putea evita o coliziune în cazul când conducătorul acestuia reduce brusc viteza sau opreşte în mod neaşteptat. Art.158. – Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, dacă prevăd un pericol, în următoarele situaţii: a) la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată; b) pe poduri, sub poduri sau în tuneluri; c) în curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate; d) la trecerile la nivel cu calea ferată; e) la trecerea pe lângă grupuri şi coloane, indiferent dacă acestea se află în mers sau staţionează; f) la trecerea pe lângă animale; g) în perimetrul pieţelor aglomerate; h) atunci când circulă din direcţie opusă tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor oprite în staţii, pe drumurile cu o singură bandă pe sens; i) la depăşirea troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii, precum şi a tramvaielor aflate în staţii prevăzute cu refugiu; j) pe timp de ceaţă, ploaie torenţiala sau ninsoare abundenta; k) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare, precum şi pe cele acoperite cu polei, zăpadă, mâzgă sau piatră cubică umedă; l) în zona de acţiune a indicatoarelor de avertizare “Copii” sau “Animale”; m) la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje; n) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje; o) atunci când autovehiculul care circulă înaintea sa semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare. Art.159. – Administratorul drumului public, cu acordul poliţiei, este obligat ca în locurile prevăzute la art.158 să instaleze indicatoare de avertizare şi să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule să reducă viteza de deplasare. § 6. Reguli referitoare la manevre în timpul mersului Art.160. – (1) Conducătorul de vehicul care intenţionează să pornească de pe loc sau să oprească, să întoarcă, să iasă dintr-un rând de staţionate sau să intre într-un asemenea rând, să vireze spre dreapta sau spre stânga pentru schimbarea benzii ori direcţiei de deplasaremeargă înapoi, este obligat să efectueze aceste manevre numai după ce a semnalizat şi s-a asigurat că o poate face fără a pune înparticipanţii la trafic care îl urmează, îl preced ori cu care urmează să se întâlnească, ţinând seama de poziţia, direcţia şi viteza acestora. (2) Semnalul dat trebuie menţinut pe întreaga durată a manevrei şi oprit de îndată ce aceasta a fost efectuată. (3) În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stânga, există un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia. (4) Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul autovehiculelor care intra într-o intersecţie circulând pe acelaşi drum în alidar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei acestora. (5) Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile, se ocolesc prin partea dreaptă. Art.161. – Conducătorul de vehicul care constată că vehiculele care circulă înaintea lui semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare este obligat să asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre în deplină siguranţă. Art.162. – La apropierea de o staţie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnintenţia de a ieşi, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură, este obligat să reducă viteza şi, lasă oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.

Art.163. – Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevra înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul.

Art.164. - Se interzice întoarcerea vehiculului: a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Întoarcerea interzisa”; b) pe trecerile pentru pietoni; c) în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m; d) în apropierea vârfurilor de rampă sau la mai puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia; e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite; f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte şi pasaje denivelate; g) pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai puţin de 50 m de acestea; h) pe drumurile cu sens unic; i) în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepţia intersecţiilor. Art.165. – (1) Se interzice mersul înapoi cu vehiculul: a) în cazurile prevăzute la art.164, cu excepţia lit.h); b) pe o distanţă mai mare de 50 m; c) la ieşirea din garaje şi curţi ori alte spaţii laterale drumului. (2) În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afara vehiculului. 76.

(3) Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

§ 7. Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea Art.166. – (1) Când două vehicule se apropie simultan de o intersecţie venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate, vehiculele care vin dinspre dreapta au prioritate de trecere. (2) Are prioritate şi vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificaţia “Drum cu prioritate” ori “Prioritate faţă de circulaţia din sens invers” sau care se apropie de o intersecţie unde este instalat indicatorul cu semnificaţia “Intersecţie cu un drum fără prioritate”. (3) Au prioritate de trecere autovehiculele prevăzute la art.32 alin.1 lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă, precum şi tramvaiele în mişcare, cu respectarea celorlalte dispoziţii din prezentul regulament. (4) Când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecţie dirijată prin indicatoare venind de pe două drumuri publsunt instalate indicatoare cu aceeaşi semnificaţie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate. Art.167. - Nu are prioritate de trecere: a) vehiculul care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioară; b) vehiculul care intra într-o intersecţie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, faţă de vehicucirculă dinspre dreapta; c) vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificaţia “Cedează trecerea” sau “Oprire”; d) vehiculul care întâlneşte indicatorul “Prioritate pentru circulaţia din sens invers”; e) vehiculul care intra într-o intersecţie cu circulaţie în sens giratoriu faţă de cel circulă în interiorul acesteia; f) vehiculul care coboară o pantă faţă de vehiculul care urcă; g) vehiculul care se pune în mişcare sau care iese din garaj, curte, gang faţă de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de deplasare. Se exceptează autovehiculul din serviciile de transport public de persoane care se pune în mişcare din staţiile prevăzute cu alveole; h) vehiculul care execută virajul spre stânga faţă de cel care circulă din sens opus, inclusiv atunci când circulaţia în intersecţie este dirijată prin semnale luminoase; i) tramvaiul care efectuează virajul spre stânga faţă de vehiculele care circulă din sens opus dacă semnalizarea rutieră din acea zonă nu stabileşte o altă regulă; j) vehiculul care efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pistă pentru biciclete semnalizată ca atare. § 8. Trecerea la nivel cu calea ferată Art.168. – (1) La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu viteză redusă şi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar. (2) La traversarea căii ferate, pietonii sunt obligaţi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar. Art.169. – (1) Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferata curenta prevăzuta cu bariere sau semibariere, dacă acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţionează, iar semnalul cu lumină albă intermitentă cu cadenţă lentă este în funcţiune. (2) Când circulaţia la trecerea la nivel cu calea ferată curentă este dirijată de agenţi de cale ferată, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnalele acestora. Art.170. – (1) Conducătorul de vehicul este obligat să oprească atunci când: a) barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare; b) semnalul cu lumini roşii şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune; c) întâlneşte indicatorul “Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere”, “Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” sau “Oprire”. (2) Vehiculele trebuie sa oprească, în ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor prevăzute la alin.(1) lit.c) sau, după caz, înaintea marcajului pentru oprire, în locul în care există vizibilitate maximă asupra căii ferate ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise în curs de coborâre sau ridicare. Art.171. – (1) În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat să scoată imediat pasagerii din vehicul şi sa elibereze platforma căii ferate, iar când nu este posibil, să semnalizeze prezenţa vehiculului cu orice mijloc adecvat. (2) Participanţii la trafic care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a rămas imobilizat pe calea ferată, sunt obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru semnalizarea prezenţei lui. (3) Conducătorului de vehicul ii este interzis să treacă sau să ocolească porţile de gabarit instalate înaintea căilor ferate electrificate, dacă înălţimea sau încărcătura vehiculului atinge ori depăşeşte partea superioară a porţii. Art.172. – (1) La intersectarea unui drum public cu o calea ferată industrială, accesul vehiculelor feroviare se face numai după semnalizarea corespunzătoare şi din timp de către cel puţin un agent de cale ferată. (2) În cazul prevăzut la alin.(1), conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze numai semnificaţiei semnalelor agenţilor de cale ferată.

§ 9. Oprirea, staţionarea şi parcarea Art.173. – (1) În localităţi vehiculele oprite sau staţionate voluntar pe partea carosabila, trebuie aşezate cât mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau axul drumului, pe un singur rând, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataş, ciclomotoarele şi bicicletele pot fi oprite sau staţionate cel mult două, una lângă alta. (2) Pe drumurile cu sens unic oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor sunt permise şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. (3) În afara localităţilor oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia. Art.174. – Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: a) în zona de acţiune a indicatorului “Oprirea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a opririi; b) la o distanţă mai mică de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferată; c) pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tunelurile; d) în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50 m; e) în locul unde este instalat indicatorul “Trecere pentru pietoni” sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m, înainte şi după acestea; 77.

f) în intersecţii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 5 m de colţul intersecţiei; g) la mai puţin de 25 m de indicatorul staţiei pentru mijloacele de transport public de persoane; h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, dacă conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi din această cauză, să treacă peste acest marcaj; i) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Depăşirea interzisă”; j) în dreptul unui indicator sau semnal luminos daca prin aceasta se împiedică observarea lor; k) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia “Drum îngustat”, “Prioritate pentru circulaţia din sens invers” sau “Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”; l) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare; m) pe platforma căii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestor, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată; n) pe autostrăzi, pe drumurile expres şi cele naţionale europene (E). Art.175. – Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor: a) toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară; b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia “Staţionarea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării; c) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m; d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice; e) pe partea carosabilă a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibilă scoaterea vehiculelor în afara părţii carosabile, acestea vor staţiona cât mai aproape de marginea drumului; f) în pante şi în rampe; g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia “Staţionare alternantă”, în altă zi sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia “Zonă de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită. Art.176. – (1) Orice vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de poziţie, dacă locul de staţionare nu este iluminat. (2) Se interzice staţionarea pe drumurile publice în timpul nopţii, a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna. Art.177. - (1) Se interzice oprirea sau staţionarea pe trotuare. Autoritatea competentă poate permite oprirea sau staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru circulaţia pietonilor. (2) Sunt exceptate de la prevederile art.174 şi art.175 autovehiculelor prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă. Art.178. – (1) Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau staţionării, să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare, fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie. (2) Conducătorul care staţionează cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, să introducă maneta într-o treaptă de viteză ori în treapta de parcare, să pună în funcţiune dispozitivele de frânare de staţionare şi antifurt şi să încuie uşile. (3) Conducătorul care staţionează cu autovehiculul în pantă sau rampă, în afara obligaţiilor prevăzute la alin.(1), trebuie să bracheze roţile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului. Art.179. – Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligaţia să respecte şi celelalte reguli stabilite pentru staţionare.

§ 10. Alte obligaţii şi interdicţii pentru conducătorii de autovehicule şi tramvaie Art.180. – Conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat: 1. Să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi după caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare. 2. Să circule numai pe sectoarele de drum pe care ii este permis accesul şi să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competentă pentru autovehiculele conduse. 3. Să verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de climatizare, să menţină permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi plăcutele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului şi remorcii. 4. Să aibă în autovehicul trusa medicala de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingător de incendiu, omologate. 5. Să transporte poliţiştii la cererea acestora, pentru luarea măsuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. 6. Să oprească imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale poliţiştilor de frontieră, aflaţi în zona de competentă. 7. Să acorde prioritate pietonilor angajaţi în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevăzut cu cel puţin două benzi de circulaţie pe sens, conducătorul de autovehicul sau tramvaie trebuie să acorde prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare pe sensul lui de mers. 8. Să sesizeze cea mai apropiata unitate de poliţie imediat ce ia la cunoştinţă despre existenţa pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau surpărilor de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei. 9. Să înmâneze, la cerere, poliţistului, documentele prevăzute la pct.1, precum şi cele referitoare la bunurile transportate. Certificatele de înregistrare ale autovehiculelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sunt exceptate de la controlul poliţiştilor. 10. Să se prezinte în termen la unitatea de poliţie care l-a invitat, pentru soluţionarea oricărei probleme legate de calitatea de conducător de autovehicul sau de deţinător de vehicul înmatriculat sau înregistrat. 11. Să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi a bunurilor transportate, în condiţiile legii. 12. Să conducă în aşa fel încât să nu stropească pe ceilalţi participanţi la trafic. 13. Să oprească motorul şi să semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri. 14. Să ia toate măsurile pentru înlăturarea defecţiunilor survenite pe parcursul deplasării, atunci când autovehiculul nu mai îndeplineşte condiţiile tehnice, iar dacă nu le poate remedia pe loc, să se deplaseze la cea mai apropiată unitate de depanare, cu o viteză care să ii asigure evitarea oricărui accident. 15. Să ajute la scoaterea de pe partea carosabilă sau la deplasarea lângă bordură sau acostament a autovehiculului rămas în pană sau avariat într-un accident;

78.

16. Să dea întâietate la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă. 17. Să se prezinte la verificarea medicală sau psihologică la solicitarea politiei, ori periodic, potrivit legii. 18. Să aplice pe parbrizul şi pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de autovehicule începători, dacă are o vechime în conducere sub 1 an. Art.181. - Se interzice conducătorului de autovehicul sau tramvai: 1. Să conducă autovehiculul sau tramvaiul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum şi în cazul în care este bolnav, rănit sau într-o stare avansată de oboseală, de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei; 2. Să transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare; 3. Să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicleta sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri; 4. Să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în remorca, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor; 5. Să transporte copii în vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă al autovehiculului, chiar dacă sunt ţinuţi în braţe de persoane majore; 6. Să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşesc, împreună cu încărcătura, dimensiunile acestuia; 7. Să deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile deschise; 8. Să aibă în timpul mersului preocupări de natură a-i distrage în mod periculos atenţia ori să folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă, a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic. 9. Să intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei. 10. Să aplice pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale, afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natură a conferi liberă trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurile publice, cu excepţia autovehiculelor aparţinând medicilor avizaţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi celor destinate transportului copiilor şi persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate în colţul din stânga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister. 11. Să aibă aplicate folii sau accesorii pe parbrize, lunetă ori geamurile laterale ce restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior, ori să împiedice sau să diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare. 12. Să lase liber în timpul mersului, volanul, ghidonul sau maneta de comandă. 13. Să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră. 14. Sa circule cu autovehiculul cu masa totală maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele şi pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei. 15. Să circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisă. 16. Să folosească un autovehicul care emana noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege. 17. Să circule cu autovehiculul având plăcutele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul. 18. Să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare sau vulgare, să ameninţe cu acte de violenţă pe ceilalţi participanţi la trafic de natură să provoace indignarea ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora. 19. Să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei. § 11. Transportul de mărfuri şi persoane Art.182. - (1) Vârsta minimă a conducătorului de vehicule angajat în transportul de mărfuri este, după cum urmează: -18 ani, pentru vehicule sau ansambluri de vehicule, având masa maximă totală autorizată de până la 7,5 tone; -21 de ani pentru alte vehicule, sau 18 ani dacă persoana în cauză deţine un atestat profesional, care să confirme că a absolvit un curs de calificare pentru conducătorii de vehicule destinate transportului rutier de mărfuri; (2) Conducătorul de vehicul angajat în transportul public de persoane trebuie să aibă cel puţin 21 de ani împliniţi. În cazul în care conducătorul de vehicul angajat în transportul public de persoane circulă pe rute care depăşesc 50 de km trebuie să îndeplinească în plus şi una din următoarele condiţii: a) să fi condus cel puţin un an vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, destinate transportului de mărfuri; b) să fi condus cel puţin un an vehicule destinate transportului public de persoane pe rute ce nu depăşesc 50 de km, dacă autoritatea competentă consideră experienţa astfel dobândită ca fiind suficientă; c) să deţină un atestat profesional care să confirme că a absolvit un curs de calificare pentru conducătorii de vehicule utilizate în transportul public de persoane. (3) Conducătorul vehiculului care efectuează transport de mărfuri sau public de persoane trebuie să respecte, pe lângă condiţiile prevăzute în prezentul regulament, timpii de conducere, de repaus şi de odihnă stabiliţi prin reglementările interne şi internaţionale în vigoare. Art.183. – (1) Încărcătura unui autovehicul trebuie să fie aşezată şi, la nevoie, astfel fixată încât: a) să nu pună în pericol persoane ori să nu cauzeze daune proprietăţii publice sau private; b) să nu stânjenească vizibilitatea conducătorului sau să pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului; c) să nu fie târâtă, să nu se scurgă ori să nu cadă pe drum; d) să nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii şi plăcutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, iar în cazul vehiculelor fără motor, semnalele făcute cu braţele de conducătorul acestuia; e) să nu provoace zgomot care să jeneze conducătorul, participanţii la trafic ori să sperie animalele şi să nu producă praf sau mirosuri pestilenţiale. (2) Lanţurile, cablurile, prelatele şi alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protecţia încărcăturii, trebuie să o fixeze cât mai bine de vehicul şi să nu constituie, ele însele, un pericol pentru siguranţa circulaţiei. (3) Încărcătura care constă în materiale sau produse ce se pot împrăştia în timpul mersului trebuie acoperită cu o prelată. Când încărcătura consta în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixată pentru a nu se deplasa, pe timpul transportului, gabaritul vehiculului.

79.

Art.184. – Conducătorul autovehiculului şi tramvaiului care efectuează transport public de persoane este obligat: a) să oprească pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în staţiile semnalizate ca atare, cu excepţia transportului public de persoane în regim de taxi; b) să deschidă uşile numai după ce autovehiculul a fost oprit în staţie; c) să închidă uşile numai după ce pasagerii au coborât ori au urcat; d) să repună în mişcare autovehiculul sau tramvaiul din staţie după ce a semnalizat intenţia şi s-a asigurat ca poate efectua, în siguranţă, această manevră. Art.185. – Se interzice călătorilor: a) să urce, să coboare, să ţină deschise ori să forţeze deschiderea uşilor, în timpul mersului autovehiculului; b) să călătorească pe scări sau pe părţile exterioare ale caroseriei unui autovehicul; c) să arunce din autovehicul orice fel de obiecte sau substanţe. § 12. Remorcarea Art.186. – (1) Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singură remorcă. Se exceptează autotractorul care poate tracta două remorci, precum şi autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane în localităţile turistice, cu condiţia ca acesta să nu fie mai lung de 25 m şi să nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h. (2) Autobuzul poate tracta numai o remorcă pentru bagaje. (3) Motocicleta fără ataş, precum şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară având o singură axă. Art.187. – Cuplarea unui vehicul cu una sau două remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacă: a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate şi compatibile; b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minimă de virare a autovehiculului trăgător; c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăşesc limitele prevăzute de lege; d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare şi de iluminare şi semnalizare luminoasă sunt compatibile; e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelări, la efectuarea virajelor sau la schimbarea direcţiei de mers. Art.188. – (1) În cazul rămânerii în pană a autovehiculelor ori remorcilor, conducătorii acestora sunt obligaţi să le scoată imediat în afara părţii carosabile sau, dacă nu este posibil, să le deplaseze lângă bordură ori acostament, aşezându-le paralel cu axul drumului şi luând măsuri pentru remedierea defecţiunilor sau, după caz, de remorcare. (2) Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă, fără să aibă în funcţiune, obligatoriu pe partea stângă, în faţă o lumină de întâlnire şi în spate una de poziţie. Art.189. – (1) Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a drumului nu pot fi deplasate, conducătorii acestora sunt obligaţi să pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiul de presemnalizare. (2) Triunghiul de presemnalizare se instalează în spatele vehiculului şi pe aceeaşi bandă, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât să poată fi văzut de conducătorii care se apropie. În localităţi, atunci când circulaţia este intensă, triunghiul de presemnalizare se poate aşeza la o distanţă mai mică sau chiar pe vehicul, astfel încât, şi în această situaţie, să poată fie observat din spate. (3) Dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusă, o lampă portativă cu lumină galbenă intermitentă, care se instalează la partea din spate a vehiculului. (4) Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau luminilor de avarie în mod nejustificat sau pentru a simula o rămânere în pană în locurile unde oprirea ori staţionarea sunt interzise. (5) În cazul căderii din vehicule, pe partea carosabilă, a unei părţi din încărcătura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlăturat imediat, conducătorul este obligat să-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevăzute la alin.(1) – (3). Art.190. – (1) Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli: a) conducătorii autovehiculelor trăgător şi, respectiv, remorcat, trebuie să posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule; b) autovehiculul trăgător să nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul destinat special depanării; c) remorcarea trebuie să se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cărui echipament de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o legătură flexibilă omologată, în lungime de 3-5 m. Bara sau legătura flexibilă trebuie fixată la elementul de remorcare cu care este prevăzut autovehiculul trăgător; d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat să semnalizeze corespunzător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător. Atunci când sistemul de iluminare şi semnalizare nu funcţionează, este interzisă remorcarea acestuia, pe timpul nopţii şi în condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua poate fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicată inscripţia “Fără semnalizare”, precum şi indicatorul “Alte pericole”. (2) Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platformă de remorcare a părţii din faţă a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie să se afle nici o persoană. (3) Se interzice remorcarea unui autovehicul cu două roţi cu sau fără ataş, a autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheaţă sau zăpadă. Se interzice şi remorcarea a două sau mai multe autovehicule, a căruţelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole. (4) Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situaţii deosebite, pe distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcţiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic. § 13.Zona rezidenţială şi pietonală Art.191. – (1) În zona rezidenţială, semnalizată ca atare, pietonii pot folosi toată lăţimea parţii carosabile, iar jocul copiilor este permis. (2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu o viteză maximă de 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehicululspaţiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în acest scop, treoprească. Art.192. – În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau prestează servicii publice “din poartă în poartă” şi nu are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maximă de 5 km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este necesar, să oprească. 80.

Art.193. – La ieşirea din zonele prevăzute la art.191 şi 192, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează. Secţiunea a 4-a Reguli pentru alţi participanţi la trafic

§ 1. Circulaţia bicicletelor Art.194. – (1) Bicicletele şi, respectiv, ciclomotoarele trebuie să fie conduse pe drumul public numai pe un singur rând. (2) Dacă pe direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin.(1) sunt obligaţi să circule numai pe aceasta pistă. (3) Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani pot conduce biciclete numai pe drumurile cu circulaţie redusă. (4) Persoana care conduce ciclomotoare pe drumurile publice, trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi. (5) Se recomandă ca în circulaţia pe drumurile publice, biciclistul să poarte casca de protecţie omologată. Art.195. – Se interzice conducătorilor vehiculelor prevăzute la art.194 : a) să circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul cu semnificaţia “Accesul interzis bicicletelor”; b) să înveţe să conducă biciclete sau ciclomotoare pe drumurile intens circulate; c) să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale ; d) să circule în paralel, în afara competiţiilor sportive organizate; e) să circule în timp ce se află sub influenţa băuturilor alcoolice; f) să se ţină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul ; g) să transporte o altă persoană, cu excepţia copilului până la 7 ani şi numai dacă vehiculul are montat în faţă un suport special ; h) să circule pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, când există o cale laterală, o potecă sau un acostament practicabil, ce pot fi folosite ; i) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic; j) să circule pe trotuare ori pe aleile din parcuri sau grădini publice, cu excepţia cazurilor când nu stânjenesc circulaţia pietonilor; k) să circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, fără să îndeplinească condiţiile prevăzute la art.17 şi 18; l) să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă. § 2. Însoţirea animalelor Art.196. – Animalele de povară, de tracţiune ori de călărie, precum şi alte animale izolate sau în turmă trebuie să aibă un însoţitor în vârstă de cel puţin 14 ani împliniţi, care să nu aibă afecţiuni de natură să îi diminueze capacităţile psiho-motorii. Art.197. – (1) Animalele de povară, de tracţiune ori de călărie, precum şi animalele în turmă nu pot fi conduse pe autostrăzi, pe drumurile naţionale, în municipii şi oraşe, precum şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare care le interzic accesul, cu excepţia animalelor de călărie aparţinând poliţiei şi jandarmeriei. (2) În cazurile prevăzute la alin.(1) administratorul drumului public este obligat să amenajeze drumuri laterale destinate circulaţiei acestora, potrivit competenţelor stabilite prin lege. (3) Dacă turmele sau grupurile mai mici de animale nu pot fi conduse decât pe trasee în care se includ şi drumuri modernizate, acestea trebuie transportate în vehicule special amenajate. (4) Animalele pot fi conduse şi pe drumurile publice, altele decât cele prevăzute la alin.(1) şi (3), dacă, în sensul de mers, nu există o altă cale care poate fi folosită. (5) Atunci când sunt conduse pe drumul public, animalele şi însoţitorii acestora trebuie să circule pe acostamentul din partea stângă a drumului, în sensul de mers, iar când acesta nu există, cât mai aproape de marginea din stânga a părţii carosabile. Art.198. - Persoana prevăzută la art.196 este obligată: a) să ia măsurile necesare ca, pe timpul deplasării pe drum, animalele să nu împiedice circulaţia celorlalţi participanţi la trafic; b) să fracţioneze turma în grupuri compacte şi de dimensiuni reduse, lăsând între ele intervale suficient de mari pentru a permite depăşirea lor de către ceilalţi participanţi la trafic; c) să nu lase nesupravegheate animalele; d) să asigure traversarea drumurilor naţionale numai prin locurile special amenajate; e) să poarte, pe timpul nopţii sau în orice alte situaţii când vizibilitatea este redusă, un dispozitiv cu lumină vizibilă din ambele direcţii; f) să nu organizeze şi să nu participe la întreceri cu animale, pe drumurile publice. § 3. Circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală şi a celor trase sau împinse cu mâna Art.199. – Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculul cu tracţiune animală trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art.19, să fie înregistrat şi să aibă un conducător în vârstă de cel puţin 16 ani împliniţi, care să nu aibă afecţiuni de natură să îi diminueze capacităţile psiho-motorii. Art.200. – (1) Vehiculul cu tracţiune animală nu poate fi condus pe autostrăzi, drumuri naţionale, în municipii, precum şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare care îi interzice accesul. (2) În cazurile prevăzute la alin.(1), administratorul drumului public este obligat să amenajeze drumuri laterale destinate circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animala, potrivit competenţelor stabilite prin lege. Art.201. – Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală este obligat; a) să cunoască şi să respecte semnificaţia semnalelor, indicatoarelor şi marcajelor rutiere; b) să conducă animalele astfel încât acestea să nu constituie un pericol pentru el şi ceilalţi participanţi la trafic; c) să oprească sau să staţioneze numai pe acostament, iar în lipsa acestuia în afara părţii carosabile. Pe timpul opririi sau staţionării, animalele trebuie să fie legate astfel încât acestea să nu poată intra pe partea carosabilă; Art.202. – (1) Se interzice conducătorului vehiculului cu tracţiune animală: a) să circule fără să aibă asupra lui actul de identitate, certificatul de înregistrare iar pe vehicul aplicată plăcuţa cu numărul de înregistrare; b) să conducă în timp ce se găseşte sub influenţa băuturilor alcoolice; c) să schimbe direcţia de mers fără a semnaliza cu braţul şi a se asigura că din faţă sau din spate nu circulă vehicule cărora le poate pune în pericol siguranţa deplasării; d) să circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, fără ca vehiculul să aibă în faţă un dispozitiv cu lumină albă sau galbenă şi în spate un dispozitiv cu lumină roşie, amplasate pe partea laterală stângă ori un dispozitiv cu lumină vizibilă din ambele direcţii; e) să părăsească vehiculul sau animalele ori să doarmă, în timpul mersului; f) să transporte obiecte care depăşesc în lungime, lăţime sau înălţime vehiculul, dacă încărcătura nu este semnalizată, ziua cu un steguleţ de culoare roşie, iar noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusă, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, montat în partea din spate a încărcăturii; 81.

g) să circule cu animale ce însoţesc vehiculul, dacă acestea nu sunt legate la partea din spate a vehiculului sau cât mai aproape de partea din dreapta a acestuia; h) să intre cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite; i) să transporte în vehicule persoane aflate în picioare; j) să abandoneze vehiculul pe drumurile publice. (2) Conducătorul de trăsură care efectuează transport public de persoane este obligat să circule în condiţiile stabilite în licenţă de autoritatea competentă. Art.203. – Conducerea pe drumurile publice a vehiculelor trase sau împinse cu mâna se face, de regulă, pe trotuare sau acostament, iar în lipsa acestora, numai pe partea stângă a drumului şi nu poate fi încredinţată minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi nici celor care au aibă afecţiuni de natură să le diminueze capacităţile psiho-motorii. Art.204. – Se interzice conducătorului vehiculului tras sau împins cu mâna: a) să circule pe autostrăzi; b) să circule pe drumurile naţionale, atunci când în afara părţii carosabile există spaţiu pentru circulaţia acestora sau drumuri laterale; c) să circule pe timp de noapte ori ziua când vizibilitatea este redusă, pe partea stângă a drumului fără să aibă asupra sa o sursă de lumină vizibilă din ambele direcţii; d) să traverseze drumurile publice prin alte locuri decât cele prevăzute pentru pietoni. § 4. Circulaţia pietonilor Art.205. – (1) Pietonii trebuie să circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate. (2) În afara localităţilor, pietonul trebuie să circule pe potecile laterale sau acostamentele drumurilor publice, iar în lipsa acestora, cât mai aproape de marginea din stânga părţii carosabile, în sensul lui de mers. (3) Traversarea drumului public de către pieton se face perpendicular pe axul acestuia, numai prin locurile marcate ori/şi semnalizate cu indicatoare, iar în localităţi, în lipsa acestora, pe la colţul străzii, după ce s-a asigurat că o pot face în siguranţă pentru ei şi ceilalţi participanţi la trafic. (4) Dispoziţiile referitoare la pietoni se aplică şi persoanelor care împing sau trag un vehicul pentru copii, bolnavi ori infirmi, celor care se deplasează pe lângă o bicicletă sau ciclomotor şi persoanelor cu handicap locomotor care se deplasează într-un scaun rulant acţionat de ei înşişi ori care circulă cu viteză redusă, precum şi celor care folosesc patine sau alte dispozitive cu rotile. Art.206. – Se recomandă ca, pe timp de noapte, pietonul care circulă pe partea carosabilă a drumului să poarte, aplicate pe îmbrăcăminte, accesorii reflectorizante sau să poarte o sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri. Art.207. – Se interzice pietonilor: a) să circule pe autostrăzi; b) să circule pe partea carosabilă a drumului public dacă există amenajări rutiere destinate circulaţiei acestora; c) să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise, ori prin locurile permise în fugă şi/sau fără să se asigure; d) să prelungească timpul de traversare a drumului public, să întârzie ori să se oprească, fără motiv ; e) să ocupe partea carosabilă în scopul împiedicării circulaţiei; f) să se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul din cele prevăzute la art.32 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă. Art.208. – (1) Persoanele care se deplasează pe drumul public în grupuri organizate şi coloanele militare, trebuie să circule grupate câte două sau, după cau, căte trei, pe partea stângă a părţii carosabile, în sensul lor de mers. (2) Persoanele care formează un cortegiu sunt obligate să circule pe partea dreaptă a drumului, ocupând cel mult o bandă de circulaţie, în sensul lor de mers. Art.209. – Conducătorii grupurilor organizate care se deplasează pe partea carosabilă a drumului sunt obligaţi: a) să formeze coloana din cel mult două persoane în rând, cu excepţia manifestaţiilor sau defilărilor; b) să asigure semnalizarea prezenţei pe drum a grupului, ziua, în rândurile din faţă şi din spate cu steguleţe roşii, iar noaptea sau ziua când vizibilitatea este redusă, cu o sursă de lumină albă sau galbenă, purtată de o persoană aflată în partea din dreapta faţă a grupului şi o sursă cu lumină roşie, purtată de o persoană aflată în partea dreapta spate, vizibilă din spatele grupului sau o sursă cu lumină galbenă vizibilă din ambele direcţii, purtată de o persoană aflată în flancul din dreapta grupului; c) să fracţioneze grupul, dacă mărimea acestuia împiedică depăşirea lui de către vehiculele care circulă din faţă ori traversarea în siguranţă a unei căi ferate; d) să supravegheze permanent deplasarea coloanei, pentru a nu stânjeni circulaţia vehiculelor ; e) să nu admită mersul în cadenţă la trecerea peste poduri. Secţiunea a 5-a Circulaţia pe autostrăzi Art.210. – (1) Se interzice, pe autostrăzi, circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, cu excepţia celor autorizate, tractomaşinilor autopropulsate, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h. (2) De asemenea, pe autostrăzi, este interzisă învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de autovmanifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile. Art.211. – (1) Conducătorii de autovehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima bandă a autostrăzilor şi să nu stânjenească în nici un fel circulaţia acestora. (2) Conducătorii care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi ca, din timp, să semnalizeze şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare). Art.212. – Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfăşoară numai pe banda din partea dreaptă a autostrăzii. Art.213. – (1) Pe autostrăzi se interzice: a)circulaţia pe banda de urgenţă ; b)abandonarea autovehiculelor; c)remorcarea autovehiculelor rămase în pană dincolo de cea mai apropiată ieşire de pe autostradă ori intrarea pe autostradă cu un autovehicul remorcat; d)efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi, ori intrarea în zona mediană, inclusiv pe racordurile dintre cele două părţi carosabile ; e) staţionarea ori parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizării fortuite, conducătorii sunt obligaţi să scoată autovehiculele pe banda de urgenţă, iar dacă nu o pot face, să le semnalizeze imediat prezenţa. 82.

(2) Deplasarea şi imobilizarea voluntară pe banda de urgenţă este permisă autovehiculelor prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) din ordonanţa de urgenţă, numai în cazurile când circulaţia pe celelalte benzi este blocată.

CAPITOLUL VI Circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă mărfuri sau produse periculoase § 1. Circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite Art.214. – Autovehiculul care, prin construcţie sau datorită încărcăturii transportate, depăşeşte masa şi/sau gabaritul prevăzute de normele legale, poate circula pe drumul public numai în baza autorizaţiei speciale emisă de administratorul acestuia. Art.215. - (1) Autovehiculul care depăşeşte masa şi/sau gabaritul trebuie echipat cu următoarele dispozitive suplimentare de semnalizare: a) o plăcuţă de identificare reflectorizantă, având fondul alb şi chenarul roşu, montată la partea din stânga faţă; b) un marcaj reflectorizant aplicat la partea din spate a autovehiculului sau încărcăturii, cât mai aproape de marginile laterale, format din benzi alternante albe şi roşii, descendente către exterior, dacă lăţimea autovehiculului depăşeşte 2,5 m; c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasa de culoare galbenă, montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibilă din faţă, din spate şi din ambele părţi laterale, precum şi catadioptri de culoare galbena montaţi pe părţile laterale la distanţa de 1,5 m între ele; d) lumini, montate pe părţile laterale extreme ale încărcăturii ori vehiculului care depăşeşte lăţimea de 2,5 m, care trebuie să funcţioneze concomitent cu luminile de poziţie, precum şi un catadioptru. (2) Pe autostrăzi autovehiculul care, cu sau fără încărcătură, depăşeşte lăţimea de 3,5 m, trebuie urmat de un autovehicul de însoţire. Pe celelalte drumuri publice autovehiculul cu lăţimea între 3,5 m şi 5 m trebuie însoţit în faţă de un autovehicul, iar cel cu lăţimea mai mare de 5 m, de două autovehicule care să circule unul în faţă şi celălalt în spate. Autovehiculul de însoţire trebuie să fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare şi să aibă montate, în funcţie de locul ocupat la însoţire, la partea din faţă sau din spate, plăcuţa de identificare prevăzută la alin.(1) lit.a). (3) Conducătorul autovehiculului cu masa şi/sau gabaritul depăşite, precum şi conducătorii autovehiculelor de însoţire, sunt obligaţi să pună şi să menţină în funcţiune semnalele speciale de avertizare cu lumină galbenă prevăzute la art.32 alin.(1) lit.c) din ordonanţa de urgenţă, pe toată perioada deplasării pe drumul public. Art.216. – Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite: a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restricţie sau limitare a accesului acestora, dacă vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depăşeşte lăţimea, înălţimea, lungimea sau masa în sarcină admise; b) când vizibilitatea este redusă sau partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă.

§ 2. Transportul mărfurilor sau produselor periculoase Art.217. – Autovehiculul care transportă mărfuri sau produse periculoase trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de agreere stabAcordul european referitor la transportul rutier internaţional a mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957România a aderat prin Legea nr.31/1994. Art.218. – Transportul mărfurilor sau produselor periculoase se efectuează numai pe traseele stabilite de autoritatea competentă şi se cpoliţiei din localităţile pe raza cărora se derulează transportul. Art.219. – (1) Mărfurile şi produsele periculoase se transportă numai cu autovehicule special amenajate, purtând semne distinctive de ideşi în condiţiile stabilite prin normele legale în vigoare. (2) Mărfurile şi produsele prevăzute la aliniatul (1) pot fi însoţite pe tot parcursul de persoane care să cunoască bine caracteristicile acestora, iar conducătorul să aibă asupra sa documentele de transport prevăzute de lege şi sa cunoască normele referitoare la transportul şi manipularea încărcăturii. (3) În cabina autovehiculului care transportă mărfuri sau produse periculoase pot fi transportate numai persoanele autorizate. (4) Dacă datorită deteriorării ambalajului sau din alte cauze, marfa sau produsul periculos se împrăştie pe drum, conducătorul este obligat să oprească imediat, să ia măsuri de avertizare a celorlalţi conducători care circulă pe drumul public şi a persoanelor din jur, să semnalizeze pericolul cu mijloacele ce le are la îndemână şi să anunţe administratorul drumului sau cea mai apropiata unitate de poliţie. Art.220. – Se interzice conducătorului de autovehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase: a) să provoace şocuri autovehiculului în mers; b) să fumeze în timpul mersului ori să aprindă foc la oprire sau staţionare, la o distanţă mai mică de 50 m de autovehicul; c) să lase autovehiculul şi încărcătura fără supravegherea sa, a însoţitorului ori a unei alte persoane calificate; d) să remorcheze un vehicul rămas în pană; e) să urmeze alte trasee sau să staţioneze în alte locuri decât cele stabilite, precum şi pe partea carosabilă a drumului pe timp de noapte; f) să transporte alte încărcături care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului; g) să permită prezenţa în autovehicul a altor persoane, în afara celuilalt conducător, a însoţitorilor sau a celor care încarcă sau descarcă mărfurile sau produsele transportate; h) să intre pe sectoarele de drum pe care le este interzis accesul; i) să păstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confecţionate în acest scop. CAPITOLUL VII Obligaţii în caz de accident Art.221. – Accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc; b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau mai multor persoane ori cel puţin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materc) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare. Art.222. – (1) Conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea incorporale ori a sănătăţii unei persoane sau în orice alt accident de circulaţie care, prin urmări, constituie o faptă prevăzută de legea penobligat: a) să oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul faptei; b) să nu schimbe poziţia vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei şi care provin din accident, decât atât cât se impune pentru evitarea agravării consecinţelor accidentului; c) să transporte răniţii la cea mai apropiată unitate sanitara, în lipsa altor mijloace de transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care a transportat răniţii, trebuie să se legitimeze şi să comunice numărul de înmatriculare unităţii sanitare; 83.

d) să nu consume băuturi alcoolice, substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după proevenimentului, pana la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat şi/sau recoltarea probelor biologice. (2) Unitatea sanitara la care a fost transportata persoana rănită într-un accident de circulaţie, este obligata sa anunţe de îndată politia despre accident. (3) Conducătorilor de vehicule implicaţi în accidente de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora şi se trimit pentru examinare medicală la o unitate sanitară autorizată. (4) Victimelor accidentelor de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. (5) Dacă în accident a fost angajat un autovehicul dintre cele prevăzute art.81 alin.(2) lit.a) din ordonanţa de urgenţă, conducătorul acestuia este obligat să anunţe de îndată unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul, urmând ca după terminarea misiunii să se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare. (6) Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă despre producerea unui accident de circulaţie soldat cu moavătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, precum şi atunci când, în eveniment este implicat un vehtransportă mărfuri sau produse periculoase, este obligată să anunţe de îndată poliţia apelând numărul unic pentru urgenţe 112 şi să trapersoanele accidentate la cea mai apropiată unitate sanitară, numai dacă prin aceasta nu se agravează starea de sănătate a victimelor. Art.223. – (1) Conducătorii implicaţi în accidente în urma cărora au rezultat numai pagube materiale şi care nu constituie fapte prevăzute de legea penală sunt obligaţi: a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil şi nici nu pot să-şi continue circulaţia, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezenţa; b) să anunţe imediat unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs evenimentul; c) să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în termenul comunicat de aceasta, care nu poate depăşi 48 de ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, care se eliberează numai în baza declaraţiilor scrise ale celor implicaţi; d) să solicite poliţiei competente eliberarea autorizaţiei de reparaţie. (2) Obligaţia prevăzută la alin.(1) lit.d) revine şi deţinătorilor de vehicule avariate în alte împrejurări decât în circulaţia pe drumurile publice. CAPITOLUL VIII Circulaţia în trafic internaţional Art.224. – (1) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în România care circulă în trafic internaţional trebuie să aibă la partea din spate simbolul “RO” de formă ovală, cu dimensiunile de 175/115 mm, şi scrisul de culoare neagra pe fond alb, cu dimensiunile de 80/10 mm, plasat în mijlocul simbolului oval. (2) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în străinătate care circulă în România trebuie să poarte, în partea din spate, simbolul statului în care sunt înmatriculate. (3) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state pot circula pe drumurile publice din România dacă îndeplinesc condiţiile cerute pentru a fi admise în circulaţia internaţională, numai pentru perioada de valabilitate a asigurării de răspundere civilă (carte verde). Art.225. – (1) Permisul de conducere eliberat de autorităţile române este valabil în circulaţia internaţională pe teritoriul statelor care au aConvenţia asupra circulaţiei rutiere încheiata la Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificata de România. (2) Pentru a circula pe teritoriul statelor care nu au aderat la convenţia prevăzută la alin.(1), posesorii permiselor de conducere de autorităţile române, trebuie să aibă şi un permis de conducere internaţional, eliberat de Automobil Clubul Român. (3) Persoanele care domiciliază în alte state, venite temporar în România, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacăpermis valabil, eliberat de autoritatea competentă din statul respectiv, după modelul stabilit în convenţia prevăzută la alin.(1), sauvalabilitate este recunoscută pe bază de reciprocitate. (4) Persoanele care domiciliază în alte state, venite temporar în România, care posedă permise de conducere eliberate de austatelor care nu sunt semnatare ale convenţiei prevăzută la alin.(1), pot conduce autovehicule numai dacă permisele naţionale valabile sunde permise de conducere internaţionale valabile, eliberate de asociaţii afiliate la Federaţia Internaţională a Automobilului ori la Alianţa Internde Turism. CAPITOLUL IX Sancţiuni contravenţionale Amenzi contravenţionale şi puncte de penalizare Art.226. – Constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează: a) nerespectarea prevederilor art.20, art.22 alin.(2) şi (3), art.44 alin.(1) şi (2), art.50 alin.(1) şi (2) lit.b) şi g), art.68, art.92, art.102 alin.(3), art.113 alin.(2), art.126 alin.(1) şi (2), art.127 alin.(3), art.133, art.142 alin.(1) şi (2), art.144, art.146, art.147, art.153 alin.(1), (2) şi (4) - (6), art.160, art. 161, art. 171 alin.(1) şi (2), art.178, art.180 pct.1-5, 12, 15, 16 şi 18, art.181 pct.5, 12 şi 14, art.184, art.185, art.197 alin.(3) şi (4), art.198, art.204, art.205, art.207 – 209 şi art.212 cu avertisment sau cu amendă de la 500.000 lei la 700.000 lei; b) nerespectarea prevederilor art. 17 – 19, art.42, art.50 alin.(2) lit.e), art.51 alin.(2), art.65 alin.(2), art.66 alin.(2), art.82 alin.(2), art.84 alin.(1), art.87 alin.(2), art.106 alin.(2) – (4), art.117 alin.(1) lit.c) şi d), art.125, art.127 alin.(2), art.130 – 132, art.134, art.135 alin.(2) teza a 2-a şi alin.(3), art.136, art. 137 alin.(1) – (3), art.138 – 140, art.143 alin.(1) şi (3), art.145, art.154 alin.(1), art.157 , art.158, art.163, art.164, art.165, art.173, art.176 alin.(1), art.179, art.180 pct.8, 10, 11 şi 14, art.181 pct.2, 3, 7, 8, 9, 13, 17 şi 19, art.188, art.189, art.190 alin.(1) lit.b) – d) şi alin.(2) – (4), art.191 alin.(2), art.192, art.194 alin.(1), (2) şi (4), art.195, art.197 alin.(5), art.200 – 202, art.211 şi art.215 cu avertisment sau cu amendă de la 600.000 lei la 800.000 lei; c) nerespectarea prevederilor art.65 alin.(1), art.67 alin.(2), art.82 alin.(3), art.87 alin.(1), art.88, art.117 alin.(2), art.127 alin.(1), art.128, art.135 alin.(4), art.137 alin.(4), art.162, art.174, art.177 alin.(1), art.180 pct.6, 9, 13 şi 17, art.181 pct.4, 6, 10, 11, 15, 16 şi 18, art. 183, art.187, art.197 alin.(1), art.210, art.213, art.214 şi art.216 cu amendă de la 700.000 lei la 1.000.000 lei; d) nerespectarea prevederilor art.14, art.40 lit.b), art.49, art.50 alin.(2) lit.h), art.74, art.83 alin.(2), art.119 alin.(3), art.120 alin.(2), art.143 alin.(2), art.175, art.180 pct.7 şi art.222 alin.(1), (2), (5) şi (6) cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei; e) nerespectarea prevederilor art.3 alin.(1), art.31 alin.(1) şi (2), art.37, art.39 alin.(4), art.47 alin.(1), art.50 alin.(2) lit.a), c), f) şi i), art.67 alin.(1), art.117 alin.(1) lit.a) şi b), art.120 alin.(1), art.135 alin.(1), art.167, 170 alin.(2), art.171 alin.(3), art.176 alin.(2), art.193 şi art.223 cu amendă de la 1.500.000 lei la 5.000.000 lei; f) nerespectarea prevederilor art.7, art.50 alin.(2) lit.d), art.55 alin.(2), art.120 alin.(3), art.121, art.149 – 152, art.170 alin.(1) şi art.172 alin.(2) cu amendă de la 2.000.000 lei la 8.000.000 lei. Art.227. – (1) Săvârşirea de către conducătorii de autovehicule şi tramvaie a contravenţiilor prevăzute în prezentul regulament sau în ordonanţa de urgenţă atrage, pe lângă sancţiunea amenzii şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: a) pentru fiecare dintre contravenţiile prevăzute la art.226 lit.c), 2 puncte de penalizare; 84.

b) pentru fiecare dintre contravenţiile prevăzute la art.226 lit.d) şi cea de la art.91 lit.c) din ordonanţa de urgenţă, 3 puncte de penac) pentru fiecare dintre contravenţiile prevăzute la art.226 lit.e) şi cea de la art.90 lit.c) din ordonanţa de urgenţă, 4 puncte

de penalizare; d) pentru fiecare dintre contravenţiile prevăzute la art.226 lit.f), 6 puncte de penalizare, cu excepţia contravenţiei săvârşite

prin încălcarea prevederilor art.7. (2) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce atrage după sine anularea punctelor de penalizare cumulate până la data săvârşirii faptei pentru care s-a dispus sancţiunea contravenţională complementară. Art.228. – (1) Neîndeplinirea de către administratorii drumurilor publice ori a executanţilor de lucrări pe acestea şi, după caz, de către administratorii căilor ferate a obligaţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor art.5, art.30 alin.(3), (4) şi (5), art.33 alin.(1) şi (2), art.48 alin.(2), art.51 şi art.65 alin.(2), din ordonanţa de urgenţă şi ale art.2, art.3 alin.(2), (3) şi (4), art.4, art.5, art.6, art.41 alin.(2), art.97 alin.(1) şi (4), art.100 alin.(2), art.108 - 110, art.111 alin.(1), art.113 alin.(1), art.115, art.155 alin.(2), art.159, art.172 alin.(1) şi art.197 alin.(2) din prezentul regulament, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei. (2) Cu amenda prevăzută la alin.(1), se sancţionează şi deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare luminoasa sau sonora, cu excepţia autovehiculelor prevăzute la art.32 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă, precum şi a mijloacelor tehnice de detectare a aparatelor radar sau dispozitivelor antiradar.

Art.229. – (1) Contravenţiilor prevăzute la art.226 şi art.228 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal de contravenţie, ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art.226 şi art.228, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul verbal.

CAPITOLUL X Sancţiuni contravenţionale complementare Secţiunea 1 Reţinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau a plăcuţelor cu numerele de înmatriculare

§ 1. Reţinerea permisului de conducere Art.230. – Permisul de conducere se reţine în următoarele situaţii: a) când titularul a cumulat cel puţin 15 puncte de penalizare într-un an; b) când titularul a cumulat cel puţin 10 puncte de penalizare în decurs de 6 luni de la data expirării duratei de suspendare; c) când titularul se află în una din situaţiile prevăzute la art.77, art.78 alin.(2), la art.79 alin.(1), (3) şi (4) şi la art.81 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă; d) când titularul acestuia a săvârşit una din infracţiunile prevăzute la art.178 sau art.184 din Codul penal, dacă acestea au fost comise ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice; e) când prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă împotriva titularului acestuia s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.c) ori art.112 lit.c) din Codul penal; f) cînd fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracţiune prevăzută de ordonanţa de urgenţă, iar procurorul sau instanţa de judecată a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una din sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute la art.91 din Codul penal; g) deţinătorul nu a preschimbat permisul de conducere, emis anterior datei de 1 decembrie 1996, cu ultimul model aflat în uz.; h) la schimbarea numelui ori a domiciliului titularului; i) când titularul a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice de către o instituţie medicală autorizată; j) când prezintă modificări, ştersături, adăugiri ori se află, în mod nejustificat, asupra altei persoane; k) când este deteriorat; l) când titularul a săvârşit una dintre contravenţiile prevăzute la art.231. Art.231. – (1) Permisul de conducere se reţine de către poliţie odată cu constatarea faptei, potrivit art.98 lit.d) din ordonanţa de urgenta, în următoarele cazuri: a) conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, daca este constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate; b) conducerea vehiculului cu defecţiuni tehnice grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, dacă sunt constatate dîmpreună cu specialiştii instituţiilor abilitate; c) depăşirea cu mai mult de 50 km/h, a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovcondus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate; d) nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferată prevăzute la art.170 alin.(1) lit.a) şi b) din regulament; e) nerespectarea semnalelor poliţiştilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea ori ataşarea la o astfel de coloană; f) neoprirea la semnalul regulamentar al poliţistului, în scopul sustragerii de la control, daca a fost necesara urmărirea pentru oprire; g) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului, a regulilor privind prioritatea de trecere ori a celor de depăşire, daca prin aceasta s-a produs un accident; h) neanunţarea şi/sau neprezentarea la unitatea de poliţie competentă, în 48 de ore de la implicarea într-un accident, daca acesta a avut ca urmare pagube materiale. (2) Odată cu reţinerea permisului de conducere, titularului i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1) lit.a), b), e), f) şi h), când aceasta se eliberează fără drept de circulaţie. Art.232. - (1) În cazul producerii unui accident de circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea gravă a integrităţii corpsănătăţii uneia sau mai multor persoane sau distrugerea uneia sau mai multor vehicule, permisul de conducere se reţine odată cu confaptei, titularului acestuia eliberându-i-se o dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie, dacă din primele cercetări rezultă că evenimentul s-adin cauza nerespectării, de către acesta, a unei reguli de circulaţie. (2) Permisul de conducere nu se reţine în cazurile prevăzute la alin.(1) dacă din primele cercetări rezultă că titularul acestîncălcat nici o regulă de circulaţie. (3) În cazurile prevăzute de art.81 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă, permisul de conducere se reţine de către poliţie oidentificarea autorului, iar în situaţia în care împotriva titularului s-a luat măsura de siguranţă prevăzută la art.112 lit.c) din Codul penal ori pcomplementară prevăzută la art.64 lit.c) din Codul penal, pe data luării la cunoştinţă despre hotărâre de către poliţie, conducătoautovehicule eliberându-i-se dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie. 85.

Art.233. – (1) În situaţia săvârşirii unor fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni la regimul circulaţiei care atrag sacontravenţională complementară de anulare a permisului de conducere, cu excepţia celor prevăzute la art.77 alin.(2) şi (3), art.78 alin.(3alin.(1) şi (4), art.81 alin.(1), art.82 alin.(1) şi art.84 alin.(3) din ordonanţa de urgenta, poliţistul reţine permisul de conducere, eliberând tdovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile. (2) Prelungirea dreptului de circulaţie se face de către şeful politiei specializate, din 30 în 30 de zile, în baza unui document eliprocurorul care efectuează urmărirea penală sau a celui care exercită supravegherea cercetării penale, până la rămânerea definitivă a judecătoreşti iar în cursul judecăţii, de către instanţa sesizată cu judecarea cauzei. Art.234. - Dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile şi în situaţiile prevăzute la art.230 lit.g), h) şi k).

Art.235. - Conducătorului de autovehicul sau tramvai care a încălcat o regula de circulaţie pentru care se dispune sancţiunea contravenţională complementară de reţinere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce şi care prezintă la control dovada înlocuitoare a acestuia pentru o faptă săvârşită anterior, aflată în termenul de valabilitate, i se reţine dovada prezentată şi i se eliberează o nouă dovada, cu valabilitate până la 15 zile, fără a se depăşi, însă, termenul de valabilitate al primei dovezi. § 2. Reţinerea atestatului profesional Art.236. – (1) Atestatul profesional se reţine atunci când se constată faptul că valabilitatea acestuia a expirat. (2) Reţinerea atestatului profesional se dispune de către agentul constatator şi se trimite autorităţii care l-a eliberat. (3) Reţinerea atestatului se consemnează în procesul verbal de constatare a contravenţiei. § 3. Reţinerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare

Art.237. – (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare al autovehiculelor şi tramvaielor se reţine în următoarele situaţii: a) inspecţia tehnică periodică a expirat; b) în autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezenţei aparatelor radar sau dispozitiv antiradar; c) autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasă şi sonoră, cu încălcarea prevederilor legale; d) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase; e) avariile existente la autovehiculul nu au fost reparate în termenul prevăzut la art.181 pct.19; f) dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase, mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsă, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate; g) sistemele de frânare sunt defecte; h) mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise; i) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă; j) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul; k) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise; l) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natură să provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului; m) autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competentă; n) autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale, afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natură a conferi liberă trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurilor publice; o) autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, lunetă ori geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior sau care împiedică ori diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare; p) autovehiculul prezintă scurgeri de carburant sau lubrifiant; r) plăcutele cu numerele de înmatriculare sau înregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare altele decât cele omologate; s) datele din certificatul de înmatriculare sau înregistrare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului; t) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie în condiţiile prezentului regulament, caz în care se reţin şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare. Acestea se remit titularului certificatului de înmatriculare; u) deţinătorul nu face dovada încheierii asigurării auto de răspundere civilă; v) în cazul nerespectării prevederilor art.39 alin.(4); w) deţinătorul nu a preschimbat certificatul de înmatriculare, emis anterior datei de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat în uz. (2) În situaţiile prevăzute la alin.(1) certificatul de înmatriculare nu se reţine dacă conducătorul autovehiculului sau tramvaiului remediază pe loc deficienţele constatate, caz în care se numai sancţiunea contravenţională. (3) În situaţiile prevăzute la alin.(1) lit. b) - e), g), h), p), r), t) şi u) în locul certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se eliberează dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie. Art.238. - Certificatul de înmatriculare sau înregistrare se restituie deţinătorului vehiculului la încetarea motivului pentru care documentul a fost reţinut. Art.239. – Când conducătorul este depistat în trafic conducând un vehicul având dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau înregistrare fără valabilitate sau cu valabilitate expirată, poliţistul aplica şi măsura reţinerii plăcuţelor cu numerele de înmatriculare sau înregistrare, până la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras. Art.240. – (1) Pentru cazurile prevăzute la art.237 lit.d) poliţistul ia măsuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat spaţiu amenajat, reţinând certificatul de înmatriculare şi plăcile cu numărul de înmatriculare sau înregistrare. (2) În cazurile prevăzute la alin.(1), poliţistul este obligat să anunţe, de îndată, unitatea de poliţie din care face parte pentru a se stabili, împreună cu unităţile de pompieri şi de apărare civilă, destinaţia finală pentru parcarea autovehiculului. Secţiunea a 2-a Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie Art.241. – (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se aprobă, în cazurile prevăzute de art.230 lit.a) şi b) de către autorităţile prevăzute la art.88 alin.(4) din ordonanţa de urgenţă, în raza căreia domiciliază titularul permisului, iar în cele prevăzute la art. 230 lit.f) şi art.231 alin.(1), de către aceleaşi autorităţi pe raza cărora contravenientul a săvârşit fapta, la propunerea poliţistului care a constatat contravenţia. (2) În cazul concursului de contravenţii care atrag şi puncte de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se stabileşte după cum urmează: a) pe o perioadă de 30 de zile dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenţie, însumate cu punctele din evidenţă, totalizează 15 puncte; 86.

b) pe o perioadă de 60 de zile dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenţie, însumate cu punctele din evidenţă, totalizează între 16 şi 20 puncte; c) pe o perioadă de 90 de zile dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenţie, însumate cu punctele din evidenţă, totalizează peste 20 puncte. (3) În cazul în care împotriva titularului permisului de conducere s-a hotărât suspendarea dreptului de a conduce, de către o autoritate străină competentă, pentru o faptă săvârşită pe teritoriul altui stat, în condiţiile stabilite prin Convenţia Europeană cu privire la efectele internaţionale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptată la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificată de România prin Legea nr.126/1997, şeful direcţiei de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române aprobă suspendarea exercitării dreptului de a conduce. (4) Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce prevăzută la alin.(3) nu poate depăşi 90 de zile. Art.242. –Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai puţin de 30 de zile, dacă titularul permisului absolvă un curs de srutieră organizat de o şcoală de conducători de autovehicule autorizată, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.94 alin.(1) lit.a) şi aliordonanţa de urgenţă, precum şi în situaţia când fapta a fost urmărită ca infracţiune, iar procurorul sau instanţa de judecată a dispus înrăspunderii penale cu una din sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute la art.91 din Codul penal, cu condiţia sa nu mai fi beneficiat dede măsură în ultimii 3 ani. Secţiunea a 3-a Restituirea permisului de conducere Art.243. – Permisul de conducere se restituie titularului, la cererea acestuia, când a intervenit una din situaţiile prevăzute de art.100 din ordonanţa de urgenţă. Art.244. – Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competentă pe raza căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa, în cazul străinilor, când perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce a expirat. În această situaţie, titularul permisului de conducere intră în posesia documentului prezentând dovada înlocuitoare a acestuia, în original, precum şi actul de identitate. Art.245. – (1) Permisul de conducere se restituie titularului, de către autoritatea competentă care a reţinut documentul: a) când, în condiţiile art.88 alin.(4) din ordonanţa de urgenţă, s-a hotărât că exercitarea dreptului de a conduce nu se suspendă; c) la încetarea măsurii de siguranţă prevăzută la art.112 lit.c) din Codul penal; d) în baza ordonanţei procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărirea penală sau înurmăririi penale; e) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus achitarea; f) la încetarea motivelor pentru care s-a dispus retragerea documentului. (2) În cazurile prevăzute la alin.(1), cererea de restituire a permisului de conducere trebuie să fie însoţită de documente care să ateste una din situaţiile pentru care se restituie documentul, de dovada înlocuitoare a acestuia şi de actul de identitate al solicitantului. (3) Permisul de conducere se restituie şi în cazul în care contravenientul a exercitat calea de atac împotriva procesului-veconstatare a contravenţiei în condiţiile prevăzute de lege, iar instanţa de judecată nu a soluţionat cauza ori hotărârea judecătorească definitivă după 1 an de zile de la introducerea plângerii, situaţii în care intervine termenul de prescripţie a executării sancţiunii. Secţiunea a 4-a Anularea permisului de conducere Art.246. – (1) Anularea permisului de conducere se dispune de către autorităţile prevăzute la art.101 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă, pe raza căruia s-a petrecut fapta sau de către aceleaşi autorităţi, pentru faptele constatate de poliţişti din subordine, în baza hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art.101 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă, precum şi în cazul prevăzut în alin.(2) din acelaşi act normativ.

(2) Anularea permisului de conducere se dispune de către direcţia politiei specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în cazul în care împotriva titularului acestuia s-a hotărât o astfel de măsură de către o autoritate străină competentă, pentru o faptă săvârşită pe teritoriul altui stat, în condiţiile stabilite prin convenţia prevăzută la art.241 alin.(3).

Art.247. – (1) Persoana al cărui permis de conducere a fost anulat va fi încunoştiinţată, în scris despre măsura luată, în termen de cel mult 5 de zile de la luarea hotărârii. (2) Împotriva hotărârii de anulare a permisului de conducere se poate introduce acţiune în justiţie, în contenciosul administrativ, potrivit legii. Art.248. – Hotărârea asupra anulării se înscrie în evidenţele Direcţiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei din Ministerul de Interne, prin structura teritorială de specialitate care a eliberat permisul de conducere. Secţiunea a 5-a Obţinerea unui nou permis de conducere Art.249. - Persoana al cărui permis de conducere ce a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.103 din ordonanţa de urgenţă. Art.250. – Dosarul de examinare trebuie să cuprindă, pe lângă documentele prevăzute la art.57:

a) cererea de prezentare la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere în locul celui anulat ; b) copia hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă ; c) dovada că a absolvit un curs de legislaţie rutieră şi conduită preventivă organizat de o şcoală de conducători de autovehicule autorizată. Secţiunea a 6-a Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor Art.251. – (1) Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor se dispune de către poliţişti, prin acelaşi proces-verbal de constatare a contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii amenzii. (2) Sunt supuse confiscării: a) mijloacele speciale de avertizare luminoasa şi sonoră deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute la art.32 alin.(1) lit.a) şi b) şi alin.(2) - (4) din ordonanţa de urgenţă; b) mijloacele tehnice de detectare a prezenţei aparatelor radar şi a dispozitivelor antiradar. Secţiunea a 7-a Imobilizarea vehiculului Art.252. – Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara părţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, ca urmare a săvârşirii de către conducătorul acestuia a unei fapte prevăzute la art.104 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă şi punerea acestuia în imposibilitatea de mişcare de către persoanele autorizate, conform normelor legale, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mijloace de reţinere. Art.253. – (1) Imobilizarea vehiculelor se dispune prin proces verbal de către poliţist. (2) Imobilizarea nu se dispune atunci când vehiculul poate fi repus în circulaţie de către un alt conducător calificat indicat de persoana vinovată sau de către proprietar, precum şi atunci când cauzele care impuneau luarea acestei măsuri au fost înlăturate pe loc. 87.

(3) Efectele imobilizării încetează în momentul în care au fost înlăturate motivele care au dus la luarea acestei măsuri şi se dispune de către agentul constatator sau şeful acestuia. Art.254. – (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către poliţişti, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontiera. (2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi fără oprirea contravenientului, precum şi în lipsa acestuia, dacă săvârşirea contravenţiilor este probată cu un mijloc tehnic certificat, potrivit legii, din dotarea poliţiei. (3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art.226 şi art.228, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la Trezoreria Finanţelor Publice, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta în procesul-verbal. CAPITOLUL XI Dispoziţii finale şi tranzitorii Art.255. – Sistemul cu puncte penalizatoare, se pune în aplicare în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Art.256. – În desfăşurarea activităţilor de prevenire a accidentelor, poliţia poate solicita sprijinul unor conducători de autovehicule, care consimt să participe voluntar la acestea, conform legii. Art.257. - Cu ocazia preschimbării permiselor de conducere emise anterior datei de 1 decembrie 1995, cu cele model nou, echivalarea dintre vechile şi noile categorii se face după cum urmează : a). categoria G cu categoria A b). categoria A cu categoria A c). categoria B cu categoria B d). categoria C cu categoria C e). categoria D cu categoria D f). categoriile C, E şi/sau C + E cu categoria CE g). categoriile B, C, E şi/ sau B + E şi C + E cu categoriile BE şi CE h). categoriile C, D, E şi/ sau C + E şi D + E cu categoriile CE şi DE i). categoriile B, C, D, E şi/sau B + E , C + E şi D + E cu categoriile BE, CE şi DE j). categoria F cu categoria Tr k). categoria H cu categoria Tb l). categoria I cu categoria Tv. Art.258. – (1) Poliţia asigură însoţirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit competenţei. (2) Se însoţesc cu echipaje ale poliţiei demnitari români sau oficialităţi străine cu funcţii similare acestora, după cum urmează:Preşedintele României;Preşedintele Senatului;Preşedintele Camerei Deputaţilor;Primul ministru al Guvernului României. (3) În situaţii deosebite care impun deplasarea în regim de urgenţă, pot beneficia de însoţirea cu echipaje de poliţie şi miniştrii din Guvernul României sau omologi din străinătate, aflaţi în vizită oficială în România, precum şi şefii misiunilor diplomatice cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare. (4) Beneficiază de însoţire şi candidaţii la funcţia de Preşedinte al României, pe timpul campaniei electorale, după validarea candidaturii, numai pe raza localităţilor unde au loc activităţile electorale. (5) Concursurile organizate pe drumurile publice, autorizate potrivit legii, care presupun restricţionarea circulaţiei pe anumite sectoare, precum şi transporturile agabaritice sau speciale, vor fi însoţite numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, în funcţie de disponibilităţi, contracost, potrivit tarifelor stabilite de normele legale. (6) Beneficiază de însoţire cu echipaje de poliţie foştii preşedinţi ai României, în condiţiile legii. Art.259. - Societăţile deţinătoare de autovehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri, sunt obligate să le doaparate de control al timpilor de odihnă şi a vitezei de deplasare, omologate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art.260. – (1) În toate unităţile de învăţământ, curs primar şi gimnazial, se vor preda elevilor săptămânal şi, respectiv lunar, pe parcursşcolar, lecţii de circulaţie rutieră. (2) Poliţiştii din structura abilitata a Ministerului de Interne vor sprijini şi îndruma cadrele didactice din unităţile de învăţădesfăşurarea acestei activităţi. Art.261. – La data organizării, potrivit legii, a serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, atribuţiile prevăzute de prezentul regpentru Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne, se exercită, după caz, de către acestea. Art. 262. – În sensul prezentului regulament, termenii de mai jos au următorul înţeles: 1. viabilitatea drumului – starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilor rutiere şi mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei; 2. amenajare rutieră – orice construcţie amplasată pe partea carosabilă sau în zona acesteia destinată reglementării circulaţiei rutiere; 3. declivitate –înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de axa orizontală; 4. urgenţă - situaţia de criză sau de pericol potenţial major care necesită deplasarea imediată pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinţe negative, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau a integrităţii unor bunuri ori pentru limitarea distrugerii mediului înconjurător. 5. coloană cu regim prioritar – o grupare de două sau mai multe autovehicule, însoţite de unul sau mai multe autovehicule cu regim de circulaţie prioritar. Art. 263. – Normele metodologice şi instrucţiunile la care face trimitere prezentul regulament vor fi emise de către autorităţile abilitate şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului.

88.