Legislatie Rutiera Curs

7/15/2019 Legislatie Rutiera Curs

http://slidepdf.com/reader/full/legislatie-rutiera-curs 1/53

CURS DE LEGISLATIE RUTIERA

Capitolul I

* NOTIUNI INTRODUCTIVE IN LEGISLATIA RUTIERA

* ACTELE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA CIRCULATIA RUTIERA IN

ROMANIA

a)Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/2002 privind circulatia

pe drumurile publice,aprobada din Legea nr. 49/2006 republicata,actualizata prin

OG 63/06.09.2006,aprobata si modificata prin Legea nr.6 din 09.01.2007,

modificata si completata prin OUG nr.69/28.06.2007.

b)Regulamentul de aplicare al Ordonantei de urgenta nr.195/2002 aprobat prin

Hotararea Guvernului nr 1391 publicata in Monitorul Oficial nr.876 din 26

octombrie 2006.

c)STAS 1848-7/1985 referitor la marcaje

STAS 1848-1/1986 referitor la indicatoare.

d)Deciziile prefecturilor si primariilor.

I. 1. EXPLICAREA,DEFINIREA UNOR NOTIUNI DE BAZA DIN LEGISLATIA

RUTIERA

I. 1. 1. DRUM PUBLIC- orice cale de comunicatie terestra,in afara cailor

ferate,daca este deschisa circulatiei publice.Drumurile care nu sunt deschisecirculatiei publice vor fi semnalizate la intrare cu incriptii vizibile.

-localitate -spatiul pe care-l parcurge drumul public,care contine cladiri

(locuinte),avand semnalizare atat la intrate cat si la iesire cu denumirea localitatii.

-zona rezidentiala - perimentrul dintr-o localitate,avand intrarile si iesirile



semnalizate corespunzator si unde se aplica ruguli de circulatie.

-zona pietonala -perimetru care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate

circulatiei pietonale si unde accesul vehiculelor este supus unor reguli de circulatie

speciale,iar intrarile si iesirile din aceasta zona sunt semnalizate corespunzator.

-viabilitatea drumului -inseamna starea tehnica corespunzatoare a partii

carosabile,constant in practicabilitatea permanenta a acesteia,potrivit

reglementarilor specifice sectorului de drum,lipsa obstacolelor si existanta

amenajarilor rutiere si a mijloacelor de semnalizare care asigura fluenta si

siguranta circulatiei rutiere.

-amenajare rutiera -orice constructie amplasata pe partea carosabila sau in zona

acesteia destinata reglementarii circulatiei rutiere.

-declivitate -inclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de planul orizontal.

-urgenta -situatia de criza sau de pericol potential major care necesita deplasarea

imediata pentru prevenirea producerii unor evenimente cu consecinte

negative,pentru salvarea de vieti omenesti sau a integritatii unor bunuri ori pentru

limitarea distrugerii mediului inconjurator.

-coloana oficiala - unul sau mai multe vehicule care circula pe drumul public, insotite

de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere,care au in functie semnale

speciale de avertizare sonore si luminoase de culoare rosie.

I. 1. 2. PARTILE COMPONENTE ALE DRUMULUI PUBLIC

a)Partea carosabila - este partea drumului public destinata ciculatiei vehiculelor.

b) Acostamentul -este fasia dintre partea carosabila si marginea platformei

drumului,care serveste la circulatia pietonilor (in localitate acostamentul este

trotoarul).

c) Santul -este o sapatura lunga si ingusta,facute pe amebele parti ale drumului

pentru scurgerea apei.Acolo unde exista canalizare, acest element

dispare,ramanand doar partea carosabila si acostamentul.Partile laterale alea

stantului se numes taluzuri.In localitati unde exista canalizare,neexistant santul in



compunerea drumului public,la marginea dintre partea carosabila si acostament se

formeaza o amenajare speciala (sant mic) pentru asigurarea scurgerii apei care se

numeste rigola.

I. 1. 3. ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DRUMULUI PUBLICE

I. 1. 3. 1. - IN PLAN TRANSVERSAL

a)Drum in rambleu -este drumul public a carui parte carosabila si acostament este

mai incalta decat marginile ei (taluzul dinspre drum al santului este mai inalt decat

taluzul dinspre decol).

b)Deum in dubleu - este drumul public a carui parte carosabila si acostament este

mai joasa decat marginile lui (taluzul dinspre drum al santului este mai mic decat

taluzul dinspre decor).

c)Drum cu proil mixt - este drumul public la care una din parti este in rambleu si

celalta in dubleu.

I. 1. 3. 2.-IN PLAN LONGITUDINAL

a) Drum in aliniament -drum public fara curble.

b)Drum in curba - este cotitura drumului public in forma de arc de cerc care

suneste doua segmente de drum in aliniament.

c) Drum in palier - este drumul public care nici nu urca si nici nu coboara.

d)Drum cu declivitati -este drumul public care curca si coboara.urcarea se numeste

RAMPA, iar coborarea se numeste PANTA.

Zona drumului public are :

1.- Ampriza drumului sau platforma drumului,fiind suprafata ocupata de elementeleconstructive ale drumului public (partea carosabila ,acostament,sant).

2.- Zonele de siguranta care se situeaza de o parte si de alta a amprizei

drumului,fiind destinate pentru semnalizarea rutiera,plantatii rutiere,asigurarea

vizibilitatii in locurile lipsite de vizibilitate (curbe,intersectii)precum si pentru

lucrarile de consolidare a infractructurii si suprastructurii drumului.



3- Zonele de protectie sunt suprafete necesare dezvoldatii in viitor a drumului

fiind situate dupa zonele de siguranta.In localitati zona strazilor cuprinde ampriza

drumului,precum si suprafetele de parcaje.

I. 2.4. CLASIFICARE DRUMURILOR PUBLICE

(din punct de vedere al administrarii si al folosintei)

I. 2.4.1. DRUMURI DE INTERES NATIONAL

(se alfa in administrarea organelor centrale ale statului)

a)Autostrazile sunt drumuri concepute si special construite pentru circulatia

autovehiculelor cu sau fara remorca si care nu deservesc proprietati alaturate

drumului public.De asemeni autostrazile au cele doua sensuri separate printr-unspatiu care nu este destinat circulatiei.Exceptional ele pot fi separate prin alte

modalitati,se exclud locurile speciale sau cu caracter temporar.Autostrazile nu se

intersecteaza la nivel cu alte drumuri,cai ferate sau linii de tramvai si sunt

prevazute cu o semnalizare speciala.

b)Drumurile nationale care au borne kilometrice au calota rosie.

I. 2.4.2. DRUMURI DE INTERES LOCAL

(se afla in administrarea organelor locale judetene,orasenesti si comunale)

a)Drumurile judetene care se recunosc dupa bornele kilomestrice cu culoare

albastra.

b)Drumurile comunale care au bornele kilometrice cu calota alba,galbena ,sau pot sa

nu aiba borne kilometrice .

c)Drumurile vicinale fiind drumuri care deservesc numai proprietati alaturate

drumului.

d)Drumurile din interiorul localitatilor care se numesc,in general,''strazi'' .

Aceste strazi,in interiorul localitatilor urbane se impart in categorii de la I la

IV(magistrale,de legatura,colectoare si de folosinta locala).



In interiorul localitatilor rurale,strazile se impart in principale si secundare.

I. 2.5. DRUMURILE DE EXPLOATARE - nu sunt drumuri publice,deoarece nu sunt

deschise circulatiei publice,fiind marcate la intrare cu inscriptii vizibile din care

rezulta ca este interzisa circulatia publica.

Aceste drumuri pot fi:forestiere,industriale,agricole,miniere,petroliere,etc.

I. 2.6. SENS DE CIRCULATIE -este partea drumului public pe care toate

vehiculele circula in acelasi sens,fara sa fie necesara o semnalizare specifica

sensurilor.Drumurile au doua sensuri de circulatie,separate intre ele de axa

drumului,care poate fi o linie imaginara sau materializata prin marcaj longitudinal

discontinuu sau continuu,simplu sau dublu.

Axa drumului este,deci linia care separa cele doua sensuri de circulatie indiferent

daca este materializata sau imaginara.

Atragem atentia asupra faptului ca axa drumului sa nu fie confundata cu axa de

simetrie(geometrica) a drumului cu care este adevarat ca in majoritatea cazurilor

coincide,dar sunt si cazuri cand sensurile de circulatie sunt inegale (atunci cand se

creeaza banda destinata circulatiei sun inegale(atunci cand se creeaza banda

destinata circulatiei lente sau in zona de preselectare) si cand axa drumului public

din punct de vedere al circulatiei nu coincide cu axa geometrica a drumului.

I. 2.7. DRUMUL CU SENS UNIC

Pentru buna desfasurare a circulatiei pe anumite portiuni ale drumului public se

stabileste ca circulatia sa se desfasoare doar intr-un singur sens,drumul fiind

semnalizat ca atare.Nu este corecta asimilarea drumului cu sens unic cu un drum

ingurst,deoarece stabilirea caracteristicii de drum cu sens unic nu se face numai

dupa criteriul latimii partii carosabile,avandu-se in vedere si posibilitatea asigurarii

fluentei circulatiei prin existenta altor drumuri oarecum paralele cu acesta.Sesubintelege ca la drumul cu sens unic de circulatie ,existand numai un singur sens

de circulatie,nu poate avea axa a drumului public de vedere al legii circulatiei.

Semnalizarea specifica sensului unic se face in asa fel incat toti participantii la

traficul rutier sa-l poata recunoaste si respecta ca atare pentru a putea aplica



diferentiat unele reguli de circulatie ,fata de drumul cu sens dublu seuns cum sunt :

-intoarcerea interzisa prin lege;

-preselectrarea prin viraj la stanga (la marginea din sanga drumului);

-oprirea si stationarea (se pot face si pe partea stanga);

-depasirea tramvaielor ( aflate in mers se poate face si pe partea stanga);

I. 2.8. BANDA DE CIRCULATIE -este oricare din subdiviziunile longitudinale ale

partii carosabile,materializate prin marcaje ,cu conditia sa aiba o latime suficienta

care sa permita circulatia cu usurinta a uni sir de vehicule.

Cand benzile de circulatie sunt materializate,drumul public are atarea benzi,cate s-

au materializat (marcat),iar cand randurile sunt nematerializate (imaginare),un

drum public ,oricat ar fi ,nu are decat maxim doua randuri de sens (si in aceasta

situatie termenul de banda se inlocuieste cu termenul de rand),deci circulatia se

desfasoara pe maxim doua randuri de sens.

Numerotarea benzilor cat ai a randurilor se face de la dreapta catre stanga,pe

sensul de mers.

I. 2.9. BENZI DE CIRCULATIE CU DESTINATIE SPECIALA

a)Banda suplimentara pentru vehiculele lente -se materializeaza prin marcaj

longitudinal ,in general in situatia drumurilor in rampa,pentru ca celelalte vehicule

care se pot deplasa cu viteza neifluentata de gradul de inclinare a rampei sa nu fie

stanjenite in deplasarea,de catre vehiculele cu viteza de deplasare lenta.Aceste

benzi asigura fluenta in circulatie.La 50..100m de la inceputul sectorului de drum pe

care exista banda speciala rezervata circulatiei lente ,se monteaza indicatorul

;;Banda destinata circulatiei vehiculelor lente ''.Acest indicator poate fi precedat

de un indicator similar,avand dedesubt montat un semn aditional care indicadistanta pana la incaputul benzii pentru circulatia vehiculelor lente.

b)Banda rezervata mijloacelor de transport in comun (autobuze si troleibuze )-se

materializeaza prin marcaj longitudinal pe drumurile din interiorul localitatilor ,cu

mai multe benzi de circulatie,creand posibilitatea miloacelor de transport in comun



sa se deplaseze si sa faca statii fara a fi stanjenite de circulatia celorlalte

vehicule.Pe acest fel de benzi celelalte vehicule nu au voie sa cricule ,

subintelegandu-se prin acasta ca atat oprierea cat si stationarea sunt interzise pe

aceste benzi.

c)Banda de stocare -se materializeaza in zona de preselectare a

intersectiilor,pentru crearea posibilitatii executarii virajului la stanga,creand

astfel posibilitatea vehiculelor care vireaza la stanga,sa opreasca si sa acorde

prioritate vehiculelor care merg pe directia drept inainte.O reglementare corecta

presupune ca aceste benzi de stocaj sa aiba semafoare electrica care sa lucreze

diferentiat pentru virajul la stanga,fata de circulatie pe directia drept inainte sau

viraj la dreata.Cand se creaza aceste benzi de stocare sensurile de circulatie devin

inegale.

d)Banda de decelerare -se materializeaza pentru crearea posibilitatii virajului la

dreapta ,cand conducatorul de vehicul,prin lege,fiind obligat sa reduca viteza.ar

stanjeni deplasarea cerolalte vehicule care circula pe directia drept inainte.

e)Banda de accelerare -se materializeaza pentru crearea posibilitatii patrunderii pe

artere intens circulate care au mai multe banzi de circulatie,prin viraj dreapta sau

uneori chiar prin viraj stanga.Aceasta banda creeaza posibilitatea conducatorilor de

vehicule,care patrund pe aceste artere si circuland pe banda de accelerare,sa poataefectua schimbarea benzii de circulatie fara a stanjeni in deplasare vehiculele care

circula deja pe banda respectiva,prin ajungerea la o viteza superioara sau cel putin

egala cu a celor care circula pe banda pe care vor sa intre(chiar denumirea benzii

accelerare).

f)Banda cu circulatie reversibila - se materializeaza pe drumurile cu acces,din

localitati,intens circulate,creand posibilitatea folosirii benzilor de langa axa

drumului pe ambele sensuri,in anumite perioade stabilite,pentru circulatie sensului

celalalt.Aceste benzi creeaza posibilitatea ca atunci cand iesirea din localitati este

mai aglomerata (in general sambata),in sensul de iesire sa existe mai multe benzi

de circulatie,iar in sensul de iesire sa existe mai multe benzi de circulatie,iar pe

sensul de intrare mai putine;iar cand sensul de intrare este mai aglomerat (in

general duminica post meridian),sa se inverseze situatia astfel ca sensul de intrare



sa aiba mai multe benzi ,iar sensul de iesire mai putine.

In concluzie se observa ca axa drumului isi schimba pozitia in funtie de numarul

benzilor pe sensuri,in felul acesta asigurandu-se fluenta circulatiei.Folosirea

acestor benzi cu circulatie reversibila ,nu poate da rezultate decat fiind insotita dedispozitive pentru semnalizarea circulatiei cu benzi reversibile(semnalizare

luminoasa,montate deasupra fiecarei benzi cu posibilitate de circulatie reversibila).

g)Banda de urgenta - se materializeaza numai pe autostrazi avand un marcaj

longitudinal continuu si delimitand in dreapta spatiului partii carosabile,portiunea de

carosabil care nu este permisa circulatia nici unui alt tip de vehicul ,indiferent de

viteza de deplasare.Aceste benzi sunt folosite numai in cazuri extreme(defectiuni

tehnice,evitare de accidente ,etc.).Nu poate fi asimilata cu acostamentul drumului

public,ea facand parte din spatiul partii carosabile,dar nefiind folosita pentru

deplasarea vehiculelor.

I. 2.10 VEHICULUL-AUTOVEHICULUL

1.Vehiculul -se numeste orice mijloc de transport care circula pe drumul

public,acesta fiind un sistem mecanic cu sau fara mijloace de autopropulsare,care

serveste in mod curent la transportul de persoana si /sau bunuri ori la efectuarea

unor lucrari sau servicii.

Bicicleta-Tricicleta -este vehiculul cu doua sau trei roti,care este prevazut cu

pedale sau manivele si care se deplaseaza pe drum actionat de forta musculara a

utilizatorului.

Motocilteta-autovehiculul cu doua sau trei roti ,al carui motor are o capacitate

cilindrica mai mare de 50 cm3,cu sau fara ates si/sau o viteza maxima prin

constructie mai mare de 45 km/h a carui masa proprie nu depaseste 400kg.

Moped -vehiculul cu doua ,trei sau patru roti prevazut cu motor cu ardere interna

avand o capacitate cilindrica de cem mult 50 cm3,care pastreaza caracteristicile

generale ale bicicletei,putand fi pun in miscare cu ajutorul pedalelor si a carui

viteza de deplasare prin constructie nu depaseste 45 km/h/Mopedul nu este

considerat autovehicul.



2.Autovehiculul -se numeste vehiculul care se deplaseaza cu mijloace proprii de

propulsie mecanice,care circula frecvent pe drumurile publice(nu este o aparitie

singulara,un prototip) si care serveste la transportul de persoane,sunuri sau la

efectuarea unor lucrari.Trebuie avut in vedere ca in notiunea generala de

vehicul,intra atat vehiculele simple(cu tractiune animala,bicicletele,vehiculele trase

sau impinse cu bratele),cat ai autovehiculele.

Atentionam ca in notiune de vehicul nu intra caruciorul de transportat copii,sacosa

sau geamantanul cu roti,acestea intrand in regimul de circulatie al pietonului.Se

poate spune fara a gresi,ca orice autovehicul este un vehicul,dar nu orice vehicul

poate fi autovehicul.

Se insitra asuprta acestei situatii,deoarece in interpretarea regulilor din circulatie

si a indicatoarelor trebuie tinut cont de faptul ca atunci cand regula sau indicatorul

se refera la vehicule(deci se vorbeste la modu general)semnificatia ,regula sau

indicatorul respectiv vor fi respectate de toate mijloacele de transport,indiferent

ca este vorba de vehicule simple sau autovehicule.Atunci cand regula sau indicatorul

se refera la autovehicule(mentioneaza in mod expres in regula sau denumirea

indicator-autovehicul )respectiva regula sau indicator va fi respectata si se refera

numai la autovehiculele,iar vehiculele simple sunt exceptate de regula sau

indicatorul respectiv fara sa fie trecute la exceptie(sunt exceptate prin lege) ca

exemple putem da indicatoarele:

-''accesul interzis'' care se refera la vehiculele si deci nu are voie sa circule pe

sensul desfiintat nici un fel de mijloc de transport,indiferent ca sunt vehicule

simple sau autovehicule.

-''depasirea autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara

ates,interzisa'',deoarece mentioneaza in mod expres ca este vorba de

autovehicule,fiind in zona lui de actiune pot fi depasite vehiculele simple,deci nu

sunt trecute la exceptie ,acolo fiind trecut tot un autovehicul(motocicleta fara

ates).

Mentionam ca in conformitate cu prevederile legale,tramvaiele care sunt vehicule

care se deplaseaza pe sine,ca si ciclomotoarele nu sunt considerate autovehicule.



De asemenea trebuie avut in vedere termenul de autovehicul include si termenul de

automobil care reprezinta vehiculele cu motor care servesc in mod curent la

transportul de persoane ,de bunuri ori la efectuarea de servicii sau lucrari.Acest

termen include si troleibuzele care sunt cuplate la o retea electrica,dar nu circula

pe sine.

Tractoarele agricole ori masinile agricole a caror utilizare pentru transportul rutier

(persoane in remorci sau bunuri)nu este decat ocazionala nu sunt incluse in

categoria autovehiculelor.

Tractoarele rutiere sunt autovehicule destinate prin constructie si echipate pentru

tractarea altor vehicule sau pentru efectuarea unor lucrari.

Remorca este un vehicul rutier destinat prin constructie si echipat pentru a fitractat de un autovehicul.

Semiremorca este o remorca la care lipseste axa din fata (directoare)avand pe

spate pana la maximum trei axe si care se sprijina cu partea din fata (o parte din

masa proprie si masa incarcaturii)oe autovehiculul tragator si se articuleaza cu

aceasta (prin sistemul numit sea).

I. 2. 11. CONDUCATOR-este persoana care conduce de drumurile publice un vehicul

simplu,un autovehicul,coloane sau animale de tractiune,de povara,de valarie sauturme.Se mentioneaza ca deosebirea intre conducatorii enumerati mai sus se face

si in functie de conditiile cerute (varsta ,pregatire,atestare).

I. 2. 12. POLITIST RUTIER -este ofiterul sau agentul de politie rutiera insarcinat

cu indrumarea ,supravecherea si controlul circulatiei pe drumurile

publice.Mentionam ca obligatia inmanarii actelor la control,oprirea la semnalul

corespunzator,etc. se refera la orice agent de politie , indiferent ca este sau nu in

misiune, in uniforma sau nu ,si nu numai politistului rutier.

I. 2. 13. DRUM DE TRAFIC INTERNATIONAL - este drumul care face legatura

intre doua sau mai multe tari,traversand cel putin o frontiera,iar pe teritoriul

tarilor pri care trece ,folosind cele mai modernizante drumuri ,fiind semnalizate

corespunzator prin indicator ''Drum deschis traficului international''.Mentionam ca

in mod intentionat nu am vorbit de drumul deschis traficului international,atunci



cand am tratat drumurile publice si clasificarea lor ,pentru ca aceste drumuri nu

fac obiectul unei categorii aprte in clasificare,ele folosind asa cum s-a vazut mai

sus,drumurile din categoria celor mai modernizate ale tarii respective;la noi in

Romania -drumurile de interes national.

Capitolul II

* MIJLOACE DE REGLEMENTARE A CIRCULATIEI

II. 1. PRIN MIJLOACE DE REGLEMENTARE a circulatiei ,se inteleg toate

mijloacele folosite pentru ca circulatia sa se desfasoare in cele mai bune conditii desiguranta ,fara blocari si accidente de circulatie.

Prentu o mai buna intelegere a acestor mijloace de reglementare a circulatiei,intai

le voi enumera,dupa care vom da si explicatiile respective pentru unele din ele

considerate mai dificile.

1. Indicatoare rutiere

2.Marcajele rutiere

3.Semnalele semaforului electric

4.Semnalele lampii cu lumina galbena intermitenta

5.Semnalele agentilor de politie rutiera si politie de frontiera

6.Semnalele agentilor de cale ferata

7.Semnalizarea de la trecerile la nivel cu calea ferat

8.Semnalele conducatorilor de coloane

9.Semnalele conducatorilor de vehicule

10.Grilajele,parapetele si oglinzile convexe din locurile lipsite de vizibilitate



II. 1. INDICATOARE RUTIERE

II. 1.1. INDICATOARE DE AVERTIZARE

1-Indicator ''Curba la stanga (la dreapta)''

Se instaleaza la 90-200 m de inceputul curbelor cu raza sub 160 m sau cu

vizibilitate sub 150 m obligand la reducerea vitezei, iar circulatia in curba se face

fara a se trece axa drumului,pastrand deci sensul de mers.In curbele lipsite de

vizibilitate,toate manevrele (depasire,oprirea,stationarea,intoarcerea si mersul

inapoi) sunt interzise.Se subintelege ca si in cazul curbelor periculoase (cu raza sub

100 m ,chiar daca au vizibilitatea,toate manevrele sunt interzise.

2. Indicator ''Curba dubla sau o succesiune de mai mult de doua curbe ,prima la

stanga (la dreapta )''.

Se instaleaza la 90-200 m de la inceputul primei curbe,avertizand conducatorul de

vehicul ca nu urmeaza o singura curba, ci o portiune de drum periculos mai

lunga.Circulatia in curba se face fara a trece axa drumului, pastrand deci sensul de

mers.In curbele lipsite de vizibilitate,toate

manevrele(depasirea,oprirea,stationarea,intoarcerea si mersul inapoi) sunt

interzise.Se subintelege ca in cazul curbelor periculoase ( cu raza sub 100 m),chiar

daca au vizibilitate,toate manevrele sunt interzise.Acest indicator obliga la

reducerea vitezei.

3.Indicator '' Curba deosebit de periculoasa ''

Se instaleaza in curbe cu raza sub 100 m,cu unghiul format de aliniamente,in

apropierea puctelor de schimbare a directiei,perpendicular sub prelungirea axei

benzii de circulatie de pe partea dreapta a partii carosabile,cu varful sagetilor

indreptate in directia curbei.Acest indicator scoate in evidenta periculozitatea

locului si nu exclude instalarea indicatoarelor de mai sus.Acest indicator obliga la

reducerea vitezei,iar circulatia in curba se face fara a se trece axa

drumului,pastrand deci sensul de mers.In cazul curbelor lipsite de vizibilitate,toate

manevrele (depasirea,oprirea,stationarea,intoarcerea si mersul inapoi) sunt



interzise.Se subintelege ca in aceste curbe,chiar daca avem vizibilitate,toate

manevrele sunt interzise.

4.Indicator ''Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase ''

Se monteaza in curbe cu raza sub 100 m,avand unghiul format de aliniamente mai

mic de 120 °,in zona exterioara a acestora.Se instaleaza cate cinci astfel de

panouri,succesiv ,de la intrarea pana la iesirea din curba,cu varfurile sagetilor

indreptate in directia curbei.Aceste panouri scot in evidenta periculozitatea locului.

5.Indicator ''Drum cu denivelari''

Se monteaza la 50-200 m de locul periculos care prezinta una sau mai multe

denivelari in profilul longitudinal al drumului.Avertizeaza conducatorul vehiculului

asupra posibilitatiilor pierderii controlului datorita denivelarilor si obliga la

reducerea vitezei.

6.Indiator ''Coborare periculoasa''

Se instaleaza la 90-200m de la inceputul sectorului periculos,cand panta depaseste

7%.Desi prin aplicarea normelor de conduita preventiva,se ajunge la micsorarea

vitezei,prin lege,nu este obligatorie reducerea de viteza.Este interzisa stationarea

pe toata lungimea pantei,iar la varful pantei,cand vizibilitatea este redusa sub

50m ,toate manevrele(depasirea,oprirea,stationarea,intoarcerea si mersul inapoi)

sunt interzise.In cazul in care conditiile drumului nu permit trecerea a doua

vehicule,unul pe langa celalalt, se aplica regula prioritatii de rampa,avand prioritate

cel care urca fata de cel care coboara.

7.Indicator ''Urcare cu inclinare mare''

Se instaleaza la 90-200 m de la inceputul sectorului periculos,cand inclinarea

rampei incepe de la 7%.Desi prin aplicarea normelor de conduita preventiva,seajunge la micsorarea vitezei,prin lege nu este obligatorie reducerea de viteza.Este

interzisa stationarea pe toata lungimea rampei,cand vizibilitatea este redusa sub

50 m,toate manevrele(depasirea,oprirea,stationarea,intoarcerea si mersul inapoi)

sunt interzise.In cazul in care conditiile drumului nu permit trecerea a doua

vehicule,unul pe langa celalalt,se aplica regula prioritatii in rampa,avand prioritate



cel care urca fata de cel care coboara.

8.Indicatorul ''Drum ingustat''

Se instaleaza la 90-200 m in care partea carosabila incepe sa se inguste incepand

cu minim 0,5 fata de latimea initiala,indiferent motivul(cu caracter permanent-

podurule,sau temporar-lucrari),pot fi insotite de indicatoare pentru reglementare

prioritatii la drum ingustat (prioritate pentru sau fata de circulatia din sens

invers).Indicatorul ''Drum ingustat'' obliga la reducerea vitezei.In zona de actiune

a acestor indicatoare,daca nu sunt insotite de indicatoare de reglementare a

prioritatii la drum ingustat,sunt interzise manevrele

oprirea,stationarea,intoarcerea si mersul inapoi,depasirea fiind permisa.Daca sunt

insotite de indicator de reglementare a prioritatii la drum ingustat ,sunt interzise

toate manevrele.

9.Indicator ''Tunel''

Se monteaza la 50-200 m de la intrarea in tunel.Avertizeaza conducatorul de

vehicule ca se intra in zona cu iluminat artificial (iluminare tunel,faruri).La acest

indicator este obligatorie reducerea vitezei.Este interzis,fiind loc periculos ,a se

efectua orice manevra ( depasirea,oprierea,stationarea,intoarcerea si mersul

inapoi).

10.Indicator ''Pod mobil ''

Se instaleaza la 90-200 m de la podul mobil,avertizand ca nu este un pod obisnui,ci

unul mobil si daca podul este ridicat,oprirea este obligatorie.Prin lege pe poduri se

reduce viteza,iar toate manevrele (oprirea,stationarea,intorcerea,mersul inapoi si

depasirea-cu situatiile de eceptie)sunt interzise.

11.Indicator ''Iesire spre un chei sau mal abrupt ''

Se instaleaza la 90-200 m de chei sau mal abrupt,avertizand conducatorul de

vehicul asupra faptului ca daca ar continua drumul pe directia drept inainte,acesta

se termina deasupra cheiului sau malului abrupt.Se respecta reglementarea din locul

respectiv.

12.Indicator ''Drum alunecos''



Se instaleaza la 90-200 m de locul periculos,avertizand asupra faptului ca acea

portiune de drum poate creea posibilitatea derapajului fie datorita imbracamintii

drumului fie datorita unor conditii atmosferice.Aces indicator obliga la reducerea

vitezei.

13.Indicator ''Improscarea cu pietris''

Se instaleaza la 90-200 m de la inceputul sectorului de drum pe care sunt in curs

de executie sau au fost executate lucrari de tratamente superficiale si criblura nu

este fixata.Avertizeaza asupra pericolului ca spartura de piatra (criblura) de pe

imbracamintea drumului poate fi antrenata de rotile vehiculului si aruncata catre

ceilalti participanti la traficul rutier.Indicatorul ''Improscarea cu pietris'' poate fi

inscotit de indicatorul ''Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentiona intre

ele un interval de cel putin ....m''obligand la reducerea vitezei,cu pastrarea unei

distante minime in mers fata de vehiculul din fara,chiar si in situatia inexistentei

indicatorului ''Interzis accesul autovehiculelor fara a mentine intre ele un interval

de cel putin ....m'',si de asemenea la marimea atentiei la apropierea vehiculelor care

vin din sens opus.Este indicat,desi legea nu prevede in mod expres,sa nu execute

depasiri si sa evite opririle.

14.Indicator ''Caderi de pietre ''

Se instaleaza la 90-200 m de locurile unde sunt posibile caredi de pietre sau blocuri

de stanca.Se intalneste in general in zonele montane in situatiile de drum in dubleu

sau cu profil mixt unde exista pericolul desprinderii si caderilor de pietre de pe

partile laterale,pe partea carosabila.La acest indicator se reduce viteza,se circula

cu atentie pentru a putea observa enetualele pietre cazute pe carosabil.Desi textul

de lege nu prevede in mod expres,in aceste zone nu se opreste.

15.Indicator ''Presemnalizare trecere de pietoni''

Se instaleaza la 50-200 m,inainte trecerilor pentru pietoni semnalizate prin

marcaje,indicatoare sau semnalizare luminoasa de pe arterele intens circulate,sau

cand observarea trecerii pentru pietoni poate deveni dificila datorita lipsei de

vizibilitate iar in afara localitatilor in toate situatiile.Acest indicator obliga la

reducerea vitezei de la intalnirea lui.



16.Indiacator ''Copii''

Se instaleaza inainte locurilor frecventate de copii (scoli,gradinite,locuri de

joaca),obligand conducatorul de vehicul sa reduca viteza.In zona de actiune a

acestui indicator,in mod expres,nu sunt stipulate interziceri alemanevrelor.Consideram ca o situatie de lege ferenda ca stabilirea zonei lui de

actiune prin STAS 1848/1 din 1986 ca fiind pana la intalnirea aceluiasi indicator pe

sensul opus nu este corecta aplicarea ei ar duce la intoarcerea privirii catre inapoi a

conducatorului de vehicule,pentru dentificare.

17.Indicator ''Biciclisti''

Se instaleaza la 90-200 m ,iaintea locurilor de traversare a drumului public de

piste pentru biciclisti,obligand la reducerea de viteza.O semnalizare corectaprevede ca pentru biciclisti,pe pista obligatorie pentru biciclete,sa se instaleze un

indicator de pierdere a prioritatii.(Oprire sau Cedeaza trecerea).

18.Indicator ''Animale''

Se instaleaza la 90-200 m de locul in care exista riscul ca animalele sa traverseze

sau sa circule pe drumul public.Acest indicator are doua simboluri pentru animale

domestice si salbatice.Avand in vedere posibilitatea aparitiei bruste pe partea

carosabila a animalelor salbatice,iar la cele domestite prezenta lor pe parteacarosabila ,acest indicator obliga la reducerea vitezei si circulatia cu atentie.

19.Indicator '' Lucrari''

Se instaleaza la 90 -200 m inaintea locurilor unde se executa lucrari pe carosabilul

drumului public sau pe acostament in apropierea carosabilului,existand pericolul

surprinderii si accidentarii lucratorilor respectivi sau prezenta unui obstacol pe

carosabil.Acest indicator obliga la reducerea de viteza.

20.Indicator ''Semafoare''

Se instaleaza la 200 m inainte semaforului electric,unde se considera ca prezenta

acestuia ar putea surprinde pe conducatorii de vehicule.In general in intersectiile in

forma de ''T'' pe sensul laturii inchise a intersectiei,iar in localitate distanta la

care se conteaza poate fi redusa la 30 m fata de semafor.



21.Indicator ''Aeroport''

Se instaleaza pe drumul public care trece pe sub culoarele aerierne de zbor din

apropierea aeroporturilor,unde exista pericolul surprinderii conducatorilor de

vehicule de zgomotul puternic sau zborul la joasa inaltime a avioanelor caredecoleaza sau aterizeaza.

22.Indicator ''Vant lateral''

Se instaleaza inaintea viaductelor sau a podurilor cu deschidere mare si in locurile

unde exista frecvent curenti puternici de aer, care pot influenta traictoria de

deplasare a autovehiculelor.La acest indicator se recomanda marirea atentiei la

trecerea pe langa autovehiculelor de gabarit mai mare,indiferent ca circula in

acelasi sens (depasire).sau ca circula in sens opus.

23.Indicator ''Circulatie in ambele sensuri''

Se instaleaza pe sectoarele de drum unde revine de la circulatia cu un singur sens,la

circulatia in ambele sensuri.La acest indicator trebuie avute in vedere deosebirile

de aplicare a normelor de circulatie pe drumul public cu dublu sens unic fata de cel

cu sens de circulatie.

24.Indicator ''Alte pericole''

Se instaleaza la 50-200 m inainte de locul periculos,in orice situatie periculoasa

care nu are un indicator de avertizare care sa prevada in mod expres.La acest

indicator se reduce viteza,se circula cu atentie si se pregateste sa se actioneze in

functie de situatia periculoasa creata.

25.Indicator ''Intersectie de drumuri''

Se instaleaza la 50-200 m in afara localitatilor,inaintea intersectiilor de drumuri de

aceeasi categorie,cu trafic redus intersectia respectiva fiind nedirijata,deciaplicandu-se regula prioritatii de dreapta.De regula instalarea acestui indicator se

face in general pe drumurile publice pe care pana la aceasta intersectie s-a aplicat

regula prioritatii drumului cu prioritate.Nu se instaleaza in orase.

26.Indicator ''Intersectie cu drum fara prioritate''



Se instaleaza la 90-200 m,pe drumul cu prioritate in afara localitatilor,inaintea

intersectiilor cu drumuri care pierd prioritatea,fiind un indicator de confirmare a

prioritatii.Drumurile care intersecteaza drumul pe care intalnim acest indicator,au

obligatoriu instalat unul din indicatoarele de pierdere a prioritatii in intersectie

''Oprire'' sau ''Cedeaza trecerea''.

27.Indicator ''Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu''

Se instaleaza la 50-200 m inaintea intersectiilor cu sens giratoriu avertizand ca

urmatoarea intersectie este cu sens giratoriu.Obliga la reducerea vitezei din timp.

28.Indicator ''Trecere la nivel cu linii de tramvai''

Se instaleaza la 50-100 m inaintea intersectiilor in care tramvaiul care circula pe

drumul pe care se instaleaza acest indicator ,vireaza fie la stanga,fie la

dreapta,intersectand calea de rulare a colorlalte vehicule.Obliga la reducerea de

viteza si la acordarea prioritatii tramvaiului aflat in mers (situatia acordarii

prioritatii tramvaiul in sitatie de egalitate).

29.Indicator ''Trecere la nivel cu o cale ferata fara bariere''

Se instaleaza la 50 m in orase si la 150 m in afara localitatilor inainte de trecerea

la nivel cu calea ferata nepazita,avetizand conducatorii de vehicule ca vor opri

pentru asigurarea inaintea trecerii peste calea ferata respectiva,la marcajul de

oprire sau in lipsa acestuia in dreptul indicatorului ''Trecere la nivel cu o cale

ferata simpla sau dubla ,,fara bariere'',fara a-l depasi.De la intalnirea acestui

indicator se incepe reducerea de viteza.

30.Indicator ''Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere''

Se instaleaza la 50 m in orase si la 150 m in afara localitatiilor inaintea trecerilor la

nivel cu calea ferata pazita prin bariere,sau semnalizare luminoasa,avertizandconducatorii ca urmeaza o asemenea trecere la care respectarea normelor legale se

va face in functie de pozitia in care se afla barierele,semibarierele sau daca

semnalizarea este in functiune.De la aparitia acestui indicator se incepe reducerea

de viteza.Instalarea se face pe acelasi stalp cu panoul suplimentar cu trei dungi

rosii inclinate(in orase pe cel cu o dunga).



31.Indicator ''Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferata''

Se monteaza inaintea trecerilor la nivel cu calea ferata ,fiecare dunga rosie de pe

panou insemnand 50 m in plus fara de calea ferata.De la primul panou cu trei

dungi,deci la 150 m de la calea ferata,se incepe reducerea de viteza,iar de la panoulcu o dunga,incepe zona de 50 m pana la calea ferata in care toate

manevrele( depasire, orpeire,stationare,intorcere si mers inapoi)sunt interzise.In

localitati urbane prin exceptie se poate monta doar panoul cu o dunga rosie,datorita

conditiilor de trafic.

32.Indicatorul ''Trecere la nivel cu o cale ferata simpla sau dubla,fara bariere''

Se instaleaza inaintea trecerilor la nivel cu o cale ferata simpla sau dubla

nepasiza,aratand locul in care ,in situatia inexistentei marcajului deoprire,conducatorul de vehicul este obligat sa opreasca pentru a se asigura ca pe

calea ferata nu circula nici un tren sau alt vehicul feroviar.

II. 1. 2. INDICATOARE DE REGLEMENTARE

II. 1. 2. a) INDICATOARE DE PRIORITATE

1.Indicator ''Oprire''

Se monteaza inaintea intersectiilor pe drumurile ce intersecteaza drumurilepublice cu prioritate,unde pozitia de patrundere in intersectie este lipsita de

vizibilitate,obliga conducatorul de vehicul sa opreasca si stand pe loc sa se asigure

daca pe drumul cu prioritate circula vehicule,daca circula li se acorda prioritate

indiferent din ce parte vin.Obligatia de oprire la acest indicator nu este

conditionata de existenta vreunui vehicul pe drumul cu prioritate.Oprirea pentru

asigurare se face depasind indicatorul pana la locul cu vizibilitate maxima,dar fara a

depasi coltul intersectiei (in situatia existentei marcajului de oprire,oprirea se face

fara a depasi linia continua transversala).

2.Indicator ''Cedeaza trecerea''

Se monteaza pe drumuri ce intersecteaza drumuri cu prioritate,unde pozitia de

patrundere are vizibilitate,obligand conducatorul de vehicul sa reduca viteza si sa

se asigure daca pe drumul cu prioritate circula vehicule,daca sunt,li se acorda



prioritate indiferent din ce parte vin.

3.Indicator ''Drum cu prioritate''

Se instaleaza la inceputul drumului cu prioritate sau inaintea intersectiilor,pe

drumul cu prioritate,anuntand conducatorii de vehicule ca se afla pe un drum cu

prioritate,bucurandu-se de aceasta prioritate in intersectiile prin care vor

trece.Drumurile care intersecteaza drum cu prioritate vor avea in mod obligatoriu

montat indicatorul ''Oprire'' sau ''Cedeaza trecerea''.

4.Indicator ''Sfarsit de prioritate''

Se instaleaza pe sectoarele de drum pe care au fost montate indicatoarele de drum

cu prioritate,aratand ca inceteaza prioritatea drumului cu prioritatea si ca in

urmatoarea intersectie,durmurile ce se interseteaza sunt de acceasi

categorie,aplicandu-se deci regula prioritatii de dreapta.Se monteaza la o distanta

de 50-200 m de locul unde inceteaza prioritatea drumului cu prioritate.

5.Indicator ''Prioritate pentru circulatia cu sens invers''

Se instaleaza pe sectoarele de drum ingustat unde nu au loc sa circule doua vehicule

unul pe langa celalalt,indiferent de natura ingustarii:cu caracter permanent(poduri)

sau temporar (lucrari).La intalnirea acestui indicator toate vehiculele pierd

prioritatea fara de toate vehiculele care circula din sens opus.In sitatia in care sub

acest indicator se gaseste instalat semnul aditional pe care sunt siluete de

autovehicule (autocamion si autobuz),numai acestea vor pierde prioritatea fata de

toate vehiculele care circula din sensul celalalt de mers se gaseste obligatoriu

instalat indicatorul ''Prioritate fata de circulatia din sesns opus''.Este precedat de

indicatorul ''Drum ingustat''.

6.Indicator ''Prioritate fata de ciculatia din sens opus''

Se instaleaza pe sectorul de drum ingustat,in acelaeasi conditii ca si indicatorul

''Prioritate pentru circulatia din sens invers'',unde nu au loc sa circule doua

vehicule unul langa celalalt,indiferent de natura ingustarii,aratand ca vehiculele

care il intalnesc au prioritate fara de vehiculele care circula din sens opus.Pe sensul

celalalt de mers se gaseste instalat obligatoriu indicatorul ''Prioritate pentru



circulatia din sens invers''.Este precedat de indicatorul de avertizare ''Drum

ingustat''.

II. 1. 2. b) INDICATOARE DE INTERZICERE SAU DE RESTRICTIE

1.Indicator ''Accesul interzis''

Este vorba de interzicerea accesului oricarui vehicul (nu si a pietonilor).De regula

acest indicator se instaleaza pe drumurile cu sens unic,pe sensul care a fost

desfiintat.Autorul considera ca o sitoatie de ,,lege ferenda'' ca denumirea exacta a

acestui indicator ar trebui sa fie ''Accesul interzis tuturor vehiculelor''.

2.Indicator ''Circulatia interzisa in ambele sensuri''

Se instaleaza la intrarea pe drumurile pe care este insterzisa circulatia vehiculelorin ambele sensuri.Sub acest indicator,in situatiile de exceptie,poate fi instalat

semnul aditional cu inscriptia (textul),,cu exceptia riveranilor'' etc.

3.Indicator ''Accesul interzis autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara

ates''

Se instaleaza la capetele sectorului de drum unde se interzice accesul oricarui tip

de motocicleta sau fara ates precum si al motoarelor.Acest indicator interzice

accesul celorlalte autovehicule.

4.Indicator ''Accesul interzis motocicletelor''

Se instaleaza la capetele sectorului de drum unde se interzice accesul oricarui tip

de motocicleta cu sau fara ates precum si al motoarelor.Acest indicator interzice

accesul celorlalte autovehicule.

5.Indicator ''Accesul interzis mopedelor''

Se instaleaza la capetele sectorului de drum unde se interzice accesul

mopedelor.Mopedele,desi au mijloc de deplasare propriu,avand mototr cu capacitate

cilindrica pana la 50 cm3 nu sunt considerate autovehicule.Acest indicator nu

interzice accesul celorlalte vehicule si autovehicule.

6.Indicator ''Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de marfuri''



Se instaleaza la capetele sectorului de drum unde se interzice accesul vehiculelor

destinate transportului de marfuri.In general sub silueta autocamionului este

inscris si tonajul,ca masa maxima autorizata (masa total admisa).

7.Indicator ''Accesul interzis vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule avand olungime mai mare de ...m''

Se instaleaza pe sectoarele de drum unde se interzice accesul vehiculelor sau

ansamblurilor de vehicule care depasesc o anumita lungime (cea inscrisa pe

indicator).Interzicerea accesului este datorita faptului ca pe acel sector nu poate

circula cu usurinta vehiculele care depasesc lungimea inscrisa pe indicator.

8.Indicator ''Accesul interzis autovehiculelor cu remorca,cu exceptia celor cu

semiremorca sau cu remorca cu o osie''

Interzice accesul pe sectorul de drum la capatul caruia este instalat,a

autovehiculelor cu remorca,cu exceptia celor cu semiremorca sau cu remorca cu o

osie,datorita faptului ca acestea din urma se sprijina cu o parte din masa pe

vehiculul tragator.Cand se interzice accesul rulotelor,la simbolul indicatorului se

inlocuieste spatele autocamionului cu spatele unui autoturism ,iar silueta remorcii cu

o silueta unei rulote.

9.Indicator ''Accesul interzis autobuzelor''

Interzice accesul,pe sectorul de drum la capatul caruia este instalat,a

autobuzelor,indiferent daca transporta sau nu persoane,datorita conditiilor de

drum si trafic.

10.Indicator ''Accesul interzis tractoarelor si masinilor agricole''

Se instaleaza in localitatile rurale,pe drumurile din interiorul acestora pentru a nu e

traversa sau circula pe drumurile modernizate care traverseaza localitatea.11.Indicator ''Acesul interzis autovehiculelor''

Interzice accesul pe sectorul de drum la capatul caruia este instalat ,a tuturor

autovehiculelor.Acest lucru rezulta din insumarea semnificatiilor simbolurilor de pe

indicator,si anume:simbolul autoturism interzice accesul tuturor autovehiculelor cu



exceptia motociletelor fata ates,iar simbolul motocicleta interzice accesul tututor

motocicletelor.La acest indicator se interzice si circulatia motoarelor si bicicletelor

cu motor chiar daca nu sunt considerate autovehicule.

12.Indicator ''Accesul interzis autovehiculelor si vehiculelor cu tractiune animala''

Semnificatia acestui indicator rezulta din insumarea semnificatiilor celor trei

simboluri:simbolurile autoturism si motocicleta reunite ca semnificatia interzicerii

accesului tuturor autovehiculelor si simbolul caruta (care poate fi inlocuit pe

indicator cu simbolul oricarui alt vehicul)care interzice accesul vehiculelor cu

tractiune animala (sau a vehiculului desenat).Pe aceste indicatoare pot fi

inscriptionate mai mult de trei simboluri.

13.Indicator ''Accesul interzis bicicletelor,sau vehiculelor cu tractiune animala sauvehiculelor impinse sau trase cu bratele''

Se monteaza in zonele modernizate din punct de vedere al circulatiei,interzicand

accesul autovehiculelor reprezentate de simboluri pe sectoarele de drum la capatul

carora sunt instalate,pentru a nu impiedica fluenta circulatiei autovehiculelor.

14.Indicator ''Accesul interzis pietonilor''

Interzice accesul pietonilor pe sectorul de drum la capatul caruia este instalat,fie

datorita lipsei trotatrelor,fie datorita existentei unei alte posibilitati de trecere

sau traversare a locului respectiv (pasaje subterane).Indicatorul opereaza numai pe

sensul pe care este montat.Ca sa fie valabil pe ambele sensuri el sa monteaza pe

ambele parti.

15.Indicator ''Interzis a veria la stanga,dreapta''

Dirijeaza directia de mers in intersectie,interzicand virajul la stanga sau

dreapta,fie datorita faptului ca pe drumul respectiv,circulatia se desfasoara intr-un singur sens,fie pentru asigurarea fluentei circulatiei.Acest indicator are zona de

actiune numai pentru prima intersectie care urmeaza locului de amplasare.

16.Inicator ''Intoarcerea interzisa''

Interzice manevrea de intoarcere pe sectorul de drum pe care este



instalat,datorita periculozitatii excluderii ei in acea zona,si asigurarii fluentei

circulatiei.In zona de actiune a acestui indicator este permisa oprierea ,daca nu

este interzisa din alte motive.

17.Indicator ''Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine intre ele uninterval de cel putin ....m''

Acest indicator de restrictie obliga conducatorii de vehicule sa pastreze aceasta

distanta maxima fara de vehicului din fata sa in mers datorita existentei unor

pericole in zona respectiva(in general posibilitatea improscarii cu pietris sau de

drum alunecos).Desi legea nu o prevede in mod expres,ca o situatie de ''lege

ferenda'' in zona de actiune a acestui indicator,nu se opreste si nu se depaseste.

18.Indicator ''Limitare de viteza si limitare de viteza diferentiata pe categorii deautovehicule''

Obliga conducatorii de autovehicule sa circule cu o viteza de maxim cea inscrisa pe

indicator,avand ca zona de valabilitate,pana la intalnirea indicatorului ''Sfarsitul

limitarii de viteza'',sau daca pe acea zona a mai fost cel putin inca o restrictie,pana

la indicatorul ''Sfarsitul tuturor restrictiilor''.Indicatorul de limitare de viteza

mai este anulat si de cel mai apropiat colt de intersectie pe sensul de mers.

19.Indicator ''Depasirea autovehiculelor,cu exceptia motocicletelor fara atesinterzisa''

Este indicatorul care interzice oricarui autovehicul sa depaseasca alte

autovehicule,cu exceptia motocicletelor fara ates ,la randul lor pot depasi alte

motociclete fara ates.Vehiculele simple(vehiculele cu tractiune

animala,bicicletele,vehiculele trase sau impinse cu bratul) nu sunt afectate de acest

indicator,ele putand fi depasite fiind exceptate prin lege ,deoarece leguitorul se

refera in mod expres in denumirea indicatorului la autovehicule.Acest indicator are

zona de actiuna pana la intalnirea indicatorului ''Sfarsitul interzicerii depasiri'',sau

daca a mai fost cel putin inca o restrictie,pana la intalnirea indicatorului ''Sfarsitul

tuturor restrictiilor''.De asemenea mai poate fi anulat si de cel mai apropiat colt

de intersectie pe sensul de mers .

20.Indicator ''Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de



marfuri''

Interzice depasirea de catre autovehiculele destinate transportului de

marfuri,indiferent daca la intalnirea indicatorului,acestea transporta sau nu

marfa(deci chiar daca transporta persoane).Zona de actiune a acestui indicatoreste pana la intalnirea indicatorului ''Sfarsitul interzicerii de a depasi'',sau daca a

mai fost cel putin inca o restrictie,pana la intalnirea indicatorului ''Sfarsitul

tuturor restrictiilor''.De asemenea zona de actiune mai este anulata si de cel mai

apropiat colt de intersectie pe sensul de mers.La acest indicator este permisa

depasirea vehiculelor simple si vehiculelor cu motor cu doua roti,precum si

autovehiculelor destinata transportului de persoane.

21.Indicator ''Accesul interzis vehiculelor avand o inaltime,masa pe osie sau latime

mai mare de ...m,t,t sau m''

Aceste indicatoare interzic accesul vehiculelor care depasesc conditiile inscrise pe

indicatoare,reprezentand o anumita inaltime,masa,greutatea pe osie sau

latime.Indicatoarele se monteaza inaintea locurilor care nu permit circulatia de

siguranta in cazul depasirii conditiilor limitate (suprastructuri,poduri,etc).

22.Indicator ''Accesul interzis vehiculelor care transporta substante explozive sau

usor inflamabile''

Se monteaza in zonele unde pot fi duse in pericol substantele transportate sau ele

constituie un pericol si,de asemenea ,in zonele intens populate.

23.Indicator ''Vama''

Este indicatorul unde continuare drumului nu se poate face decat dupa o prealabila

oprire obligatorie la punctul de vama pentru orice fel de vehicul.

24.Indicator ''Claxonarea interzisa''Interzice claxonarea in apropierea unui obiectiv ca:spitale,scoli etc.De asemenea el

poate insoti indicatorul cu denumirea localitati,prin aceasta extinzandu-se

interzicerea claxonarii si intre orele 6-22,pe intreg teritoriul localitatii respective

(cunoscandu-se interzicerea claxonarii in orice localitate intre orele 22-6;prin

lege).



25.Indicator ''Sfarsitul tuturor restrictiilor''

Anuleaza doar trei restrictii si anume:depasirea interzisa,claxonarea interzisa si

limitarea de viteza.Se monteaza numai daca pe portiunea respectiva de drum au

actionat cel putin doua restrictii din cele trei.

26.Indicator ''Stationarea interzisa''

Are zona de valabilitate din dreptul indicatorului pana la cel mai apropiat colt de

intersectie pe sensul de mers.In sitatia in care trebuie delimitata strict o zana in

care stationarea este interzisa,sub indicatoare se monteaza semne aditionale in

felul urmator:din locul unde incepe stationarea interzisa se monteaza semnul

aditional ''Inceputul zonei de actiune a indicatorului''-sageata cu varful in sus,care

are semnificatia de incepere a zonei si arata ca se va termina zona unde seintalneste semnul aditional''Sfarsitul zonei de actiune a indicatorului''-sageata cu

varful in jos.Daca zona este mai lunga ,se monteaza indicatorul cu semnul aditional

de ''Confirmarea zonei de actiune a indicatorului''-sageata cu varf in sus si

jos,care este de confirmare a interzicerii stationarii atat inainte ,cat si dupa

indicator,iar la intalnirea indicatorului cu semn aditional cu sageata in jos,se arata

terminarea zonei in care stationarea a fost interzisa.In locul semnelor aditionale cu

sageata,sagetile pot fi insrise pe indicator cu aceleasi semnificatii.In zona de

actiune a acestui indicator oprirea este permisa,dar cu conditia sa nu setransformea in stationare.

27.Indicator ''Oprirea interzisa''

Interzice oprirea,avand aceeasi zona de actiune ca si indicatorul ''Stationarea

interzisa''si putand fi montat cu aceleasi semne aditionale (sau inscriptii pe

indicator).

28.Indicator ''Stationare alternanta''

Sunt indicatoarele care interzis stationarea in zilele impare(1,3,5...27,29,31)sau in

zilele pare (2,4,6...26,28,30)ale luni avand aceleasi caracteristici si posibilitati ca si

indicatorul cu stationare interzisa.

Restrictiile indicatoarelor ''Oprirea interzisa''si ''Stationarea interzisa'' nu



pot fi anulate de indicatorul ''Sfarsitul tuturor restrictiilor''.

29.Indicator ''Zona de stationare cu durata limitate'' si ''Sfarsitul zonei de

stationare cu durata limitate''

Interzice stationarea peste durata inscriptionata pe panoul partrat pe care este

desenat indicatorul.Zona respectiva este delimitata de cele doua indicatoare,putand

fi asemuita cu un loc de parcare,dar spre deosebire de acesta nu are spatii

amenajate delimitate,iar pozitia vehiculului nu poate fi decat paralela cu marginea

drumului si cat mai aproape de marginea din dreapta, iar pe drumul cu sens unic si

pe partea stanga.

II. 2. MARCAJELE RUTIERE

Marcajele rutiere sut reglementate de STAS 1848/7 din 1985.Acestea impreuna

cu alte indicatoare rutiere,contribuie la asigurarea desfasurarii circulatiei pe

drumurile publice in conditii de siguranta (daca sunt respectate toti participanctii

la traficul rutier).Marcajele pot fi intalnite in localitati,cat si in afara

acestora,fiind clasificate in felul urmator:

1-longitudinale

2-transversale

3-alte marcaje :-diverse

-laterale

II. 2.1. Marcajele longitudinale pot fi executate prin linii continue sau

discontinue,simple sau duble.Marcajul cotinuu,simplu sau dublu ,are rol de

interziere,neputandu-se incalca de catre vehicule,iar marcajul discontinuu (simplu

sau dublu)are rol de orientare,putandu-se trece peste acesta,cu respectarea

normelor legate in locul respectiv si dupa o prealabila asigurare.Marcajuldublu,continuu alaturi de discontiuu,prevede respectarea semnificatiei marcajului el

mai apropiat de vehiculul in sensul de mers,ca si cum celalalt marcaj nu ar exista.

Marcajele longitudinale pot fi destinate pentru separarea sensurilor de circulatie,

pentru delimitarea benzilor si pentru delimitarea partii carosabile.



II. 2.2. Marcajele transversale sunt materializate transversal fata de sensul de

circulatie,ele putand fi:

-de oprire

-de cedare a trecerii

-de transversare pentru pietoni

-de traversare pentru bicilisti

II. 2.3 MARCAJELE DIVERSE SI LATERALE

II. 2.3. a) Marcajele diverse pot fi:marcajele de ghidare care arta traseul care

trebuie folosit in mod obligatoriu la vehicule;de spatii inguste,de spatii

interzise,care pot fi cu contur sau fara contur;pentru locuri de parcare,pentru

statii de troilebuz,autobus si taximeter,pentru interzicerea stationarii ,sageti

pentru indicarea directiei de mers si prin inscriptii(stop,cedeaza trecerea).

II. 2.3. b) Marcajele laterale din cadrul grupei de diverse,se inscriu pe lucrari de

arta,pe stalpi,pe copaci,pe culee,pe ziduri de sprijin,pasaje,parapet si

bordure.Aceste marcaje laterale se inscriptioneaza pentru a scoate in evidenta

periculozitatea locului respective.

II. 3. SEMNALE ALE SEMAFORULUI ELECTRIC

Semnalele semaforului electric fac parte din semnalele luminoase,permitand sau

interzicand,intrarea intr-o intersectie.Semnalele semaforului electric sunt unul din

cele trei mijoace de transformare a unei intersectii din nedirijata in

dirijata.Singurul semnal al semaforului electric care permite patrunderea in

intersectie ,este semnalul de culoare verde,celelalte culori (semnale) fiind semnale

care interzic patrunderea in intersectie.Prin exceptie la semnalul galben dupa

verde,vehiculele surprinse in intersectie sunt atat de aproape de semafor incat nupot opri in conditii de sigurata,isi pot continua drumu.Atentionam asupra faptului de

a se face deosebirea intre semnalul galben dupa verde si semnalul galben dupa rosu

,care functioneaza impreuna cu culoarea rosie si care este un semnal de pregatire a

pornirii,fara sa se miste vehiculul din loc.In cazul in care sunt aplicate sageti

directionale fie pe lentil semaforului ,fie sub semafor pe semen



aditionale,conducatorii de vehicule vor circula numai in directia sau directiil

indicate sageti.Autovehiculele destinate stingerii incendiilor,salvarii si

politiei,jandarmeriei,controlului circulatiei M.A.N.,S.R.I. si S.P.P. in misiune pot

circula prin intersectii,chiar daca semnalele luminoase in functie le interzic

accesul(trecerea)prin intersectie,au obligatia sa dea semnale speciale de avertizare

sonora si luminoasa sis a se asigure ca pot trece.

Cand semaforul electric cu trei culori are o lumina verde suplimentara montata la

acelasi nivel cu lumina verde normal a semaforului sub forma unei sageti verzi pe

fond negru ,aprinderea acesteia permite vehiculeor de a-si continua drumul in

dreapta indifferent de culoarea lentilelor semaforului electric cu conditia acordarii

prioritatii de trecere vehiculelor si pietonilor care au acest drept.

II. 4. SEMNALELE LAMPII CU LUMINA GALBENA INTERMITENTA

Nu are decat un (simplu)rol de avertizare,obligand la reducerea vitezei si nu de

transformare a intersectiei din nedirijata in dirijata.Mentionam ca daca un semafor

electric nu functioneaza cu toate culorile si functioneaza doar culoarea galben

intermitenta,acesta nu este un semnal in plus dat de semaforul electric, el neputand

fi considerat ca semafor electric , ci ca lampa cu lumina galbena.

II. 5. SEMNALELE POLITISTILOR RUTIERI

Se respecta cu precadere fata de celelalte semne,semnale sau reguli de

circulatie,indiferent ca sunt sau nu in concordanta cu acestea.Trebuie retinut ca

politistii rutieri prin ridicarea oricaruia din brate vertical,are semnificatia ,,Atentie

oprire'' pentru toate vehiculele si pietonii care se apropie de locul respectiv,orice

directie ar veni.Ca regula de baza trebuie considerat ca bratul politistului rutier

ridicat orizontal,semnifica ,,Stop'',pentru toate vehiculele care circula pe sensul

intersectat de bratul respectiv.Mentionam ca este gresita ideea legarii

semnificatiei ridicarii bratului stang orizontal,de sotp fata si drept orizontal,destop spate,deoarece politistii rutieri pot opri cu bratul drept orizontal,de stop

spate,deoarece politistii rutieri pot opri cu bratul drept orizontal si circulatia

vehiculelor care vin din fata lor(atunci cand stau pe acostamentul

drumului.Semnificatia semnului facut de politistul rutier cu ambele brate pe langa

corp este de oprire a circulatieri-stop fata,spate si liber lateral,dar numai ca o



continuare a semnalului facut prin ambele brate ridicate orizontal.Politistii rutieri

mai pot face semnalele de grabire a circulatiei,prin rotirea vioaie a bratului,de

reducere a vitezei,prin balansarea in plan vertical a bratului,sau de oprire pe timp

de noapte prin indreptarea bastonului cu limina rosie,catre vehicului care trebuie sa

opreasca.Conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca cat mai aproape de

bordura sau acostament,la trecerea autovehiculelor politiei si pompierilor aflate in

misiune si care au in functiune semnalele acustice si cele luminoase de culoare

rosie.Conducatorii de vehicule sunt obligati sa reduca viteza si sa circule cat mai

aproape de bordura sau acostament,acordand prioritate la trecerea autovehiculelor

aflate in misiune a politiei,pompierilor,salvarii,S.R.I.,S.P.P.,Ministerului Justitiei-

Directia Generala a Penitenciarelor,procurorilor din Ministerul Public si a

Parchetului National Anticoruptie,care au in functiune semnalele specifice sonore si

luminoase de culoare albastra.

II.6. SEMNALELE AGENTILOR DE CALE FERATA

Sunt intalnite la trecerile la nivel cu calea ferata pazite,nepazite sau industriale.La

trecerile la nivel cu calea ferata pazita,agent de calea ferata este cantonierul,care

in situatia defectarii barierelor sau executarii lucrarilor de intretinere,pot face

diverse semnale care trebuiesc respectate cu rigorozitate (oprire,ocolire

obstacol).De asemenea la trecerile la nivel cu calea ferata industriala,agentii de

cale ferata care insotesc manevra,fac semnale de oprire.

II. 7. SEMNALIZAREA DE LA TRECERILE LA NIVEL CU CALEA FERATA.

Semnalizarea de la trecerile la nivel cu calea ferata pazite,este facuta prin

bariere,semibariere si lumini alternativ intermitente de culoare rosie,avertizare

sonora,o lumina de culoare alba intermitenta cu cadenta rara,iar la cele nepazite,de

indicatorul ''Trecere la nivel cu calea ferata simpla sau dubla fara bariere''.

II. 8. SEMNALELE CONDUCATORILOR DE COLOANE

Orice coloana fie de vehicule,fie de pietoni,trebuie sa aiba un conducator de

coloana,care raspunde de coloana respectiva,iar semnalele conducatorului de

coloana ,obliga la oprire,toate celelalte vehicule.

II. 9. SEMNALELE CONDUCATORILOR DE VEHICULE



Conducatorii de vehicule sau semnale sonore si optice.Semnalele sonore se fac cu

claxonul,iar pentru autovehiculele de interventie cu sirena,avand rol de

avertizare.Semnalele optice se fac cu lumina farurilor prin schimbarea de cateva

ori,de la faza lunga la faza scurta,in situatiile prevazute de lege,cu lampile stop,cu

semnalizatoarele de pozitie,iar pentru vehiculele simple si motocicletele cu bratul.

II. 10. GRILAJE,PARAPETE SI OGLINZILE CONVEXE DIN LOCURILE LIPSITE

DE VIZIBILITATE

Grilajele se monteaza intre trotoare si partea carosabila,acolo unde exista tendinta

pietonului de a parasi trotoarul si a circula pe partea carobabila,sau (si) a traversa

prin locuri nepermise.Ele se mai monteaza la intrare in scolo,gradinite si locuri

frecvente de copii,pentru ca in joaca acestia sa nu poata ajunge pe spatiul partii

carosabile.Parapetele se monteaza in dreptul santurilor si prapastiilor fiind

incriptionate cu marcaje laterale,pentru a scoate in evidenta periculozitatea

locului.Oglinzile convexe se monteaza,in locuri lipsite de vizibilitate,cum sunt

intersectiile fara vizibilitate,pentru a putea vedea prin oglinda respectiva ceea ce

prin vizare directa nu s-ar putea observa.

Capitolul III

DEPLASAREA VEHICULELOR

Orice vehicul isi incepe deplasarea pe drumurile publice prin pornirea de pe loc.

III. 1. OBLIGATII LA PORNIREA DE PE LOC ale conducatorului:

1.Sa se asigure de inchiderea usilor.

2.Sa se asigure de pozitia oglinzii sau oglinzilor retrovzoare si daca este cazul,sa le

regleze.

3.Conducatorii de autovehicule si pasagerii acestora,care ocupa locuri prevazute

prin constructive cu century de siguranta omologate (si in spate).sunt obligati sa le

poarte,deci si le vor monta,cu exceptiile de mai jos:

-conducatorul autoturismului care executa manevra de mers inapoi



-instructorii auto in timpul pregatirii cursantilor

-femeia care poarta o sarcina vizibila,daca nu poate ocupa unul dintre locurile din

spate si persoanele care poseda scutire medicala referitoare la acest lucru si care

trebuie sa poarte asupra lor aceasta scutire

-politistul,conducatorul autovehiculelor armatei destinat controlului

circulatiei,conducatorul autovehiculelor pompierilor atunci cand sunt in

misiune,precum si conducatorii autovehiculelor salvarii

-conducatorul si insotitorul acestuia care executa cu autoturismul servicii

publice ,,din poarta in poarta’’

4.Sa se asigure ca pe drumul public nu se afla vehicule in mers,care prin pornirea de

pe loc pot fi stanjenite in deplasare,daca sunt li se acorda prioritate.

5.Semnalizeaza cu semnalizator la stanga,intentia schimbarii pozitiei

vehiculului,fata de pozitia initiala,prin pornirea de pe loc.La pornirea de pe loc de pe

partea stanga a unui drum cu sens unic,se subintelege ca se semnalizeaza cu

semnalizator dreapta.

6.Se slabeste franda de ajutor.

7.In timpul deplasarii cu autoturismul conducatorul auto nu are voie sa foloseascatelefonul mobil cu exceptia existentei instalatiei de ,,maini libere’’ si nu poate folosi

instalatii de sonorizare care depasesc nivelul de zgomot admis;se pot folosi

mijloace de depistare a radarelor.

Mentionam ca ordinea in care sunt date aceste obligatii,reprezinta se ordinea de

executare a lor,deoarece verificarea inchiderii usilor si verificarea,eventual

reglarea oglinzilor retrovizoare,nu se face dup ace am respectat celelalte obligatii

so au pornit de pe loc,ele fandu-se in momentul in care ne-am asezat la volanulautovehiculului.De asemenea slabirea franei de ajutor nu se face in momentul

asezarii la volan,din grija de a nu uita si de a pleca cu ea trasa,deci cu autovehicului

infranat.Asadar slabirea franei de ajutor se face dup ace am realizat celelalte

obligatii si punem autovehiculul in miscare.

III.2. REGULA GENERALA A DEPLASARII VEHICULELOR



Toate vehiculele se deplaseaza pe drumurile publice numai pe partea dreapta a

drumului in sensul de mers,indifferent ca drumul este cu dublu sens sau cu sens

unic.In timpul deplasarii vehiculele sunt obligate sa pastreze o distant suficienta

sau corespunzatoare fata de marginea din dreapta a drumului,fata de vehiculele pe

langa care, Mentionam ca legea nu prevede nici un fel de distant fixa in timpul

deplasarilor in situatiile de mai sus amintite,aceasta fiind lasata la libera apreciere

a conducatorului,in asa fel incat sa se poata deplasa in conditii de siguranta si fara

a stanjeni deplasarea celorlalte vehicule sau participant la traficul rutier.Singura

exceptie facuta de lege in acest sens este obligatia biciclistilor de a pastra o

distant de minim 25 m fata de autovehiculul din fata.

III.2.1. ORDINEA DE DEPLASARE A AUTOVEHICULELOR DE-A LUNGUL

DRUMULUI PUBLIC

Se deosebesc doua situatii:

a) cand benzile sunt materializate

b) cand benzile sunt imaginare (randuri)

III.2.1. a) ORDINEA DE DEPLASARE A VEHICULELOR PE DRUMURILE PUBLICE

CAND BENZILE SUNT MATERIALIZATE

De-a lungul drumului (nu si in intersectii)cand benzile de circalatie sunt

materializate,vehiculele vor circula pe benzi,astfel:

In localitati

a) pe banda unu vor circula vehiculele simple,autovehiculele de transport in

comun,autovehiculele si mopedele care se deplaseaza cu viteza

lenta,indifferent de motivul pentru care o fac;

b) pe banda doi vor circula vehiculele care se deplaseaza cu vitezasporita,putand fi folosita pentru depasire(a trece inaintea altor vehicule)de

cei care circula pe banda unu;

c) pe banda trei nu circula nimeni,ramanand libera pentru depasiri (a trece

iaintea altor vehicule)ale celor care circula pe banda doi si pentru interventii



(politie,salvare si pomieri in misiune).Se recomanda ca auntci cand band unu

este libera sa fie folosita de catre cei care potrivit legii pot circula pe banda

doi.Aceasta deoarece o incarcare corecta a benzilor de circulatie se va face

intotdeauna dinspre drepta spre stanga,adica numai atunci cand banda unu

este incarcata vom circula pe banda doi cu conditia sa circulam mai repede

decat cei de pe banda unu.Atunci cand banda doi este si ea incarcata,vom

circula pe banda trei,cu conditia ca cei de pe banda trei sa circule mai repede

decat cei de pe banda doi(dar numai cat sa trecem inaintea

altora).Mentionam ca datorita recomandarilor pe care si noi le-am facut mai

sus,a fost necesara aparitia inticatorului ,,Folositi banda 1’’ (care din pacate

nu este trecut in STAS 1848/1986 indicator care dupa forma ne dam seama

ca este de informare si nu de obligare;daca ar fi de obligare ar avea forma

rotunda pe fond albastru.Pe drumurile cu cel mult doua benzi pe sens si ca o a

treia band ape care este amplasata linia tramvaiului langa axa

drumului,conducatorii de vehicule pot folosi aceasta banda cu obligatia sa

lase libera calea tramvaiului,la apropierea acestuia.

In afara localitatilor

Toate vehiculele,indifferent de viteza de deplasare,sunt obligate sa circule

numai pe banda unubanda doi ramanand libera pentru depasire si interventii .

Pe autostrazi sunt interzise circulatia autovehiculelor cu bagarite sau mase

depasite,cu exceptia celor autorizate de autoritatea competent,a vehiculelor

care,prin constructie sau din alte cause,nu pot depasi viteza de 50 km/h,precum

si invatarea conducerii unui vehicul,incercarile prototipurilor de sasiuri si de

vehicule cu motor,manifestatiile,defilarile,caravanele

publicitare,antrenamentele,conpetitiile sportive de orice fel de categorie.

Pe autostrada contucatorului auto ii este interzis:

a) sa circule sau sa stationeze pe banda de urgent;

b) sa efectueze manevra de intoarcere sau de mers inapoi ori sa patrunda in

zona mediana,inclusive pe racordarile dintre cele doua parti carosabile;

c) sa remorcheze un autovehicul ramas in pana dicolo de cea mai apropiata



iesire de pe autostrada ori sa intre pe autostrada cu un autovehicul

remorcat.

Daca drumurile publice sunt prevazute cu pista obligatorie pentru

biciclisti,acestia,precum si mopedistii sunt obligati sa le foloseasca.

Daca un drum este prevazut cu o banda destinata vehiculelor lente sau

transportului public de personae,semnalizata ca atare,acestea vor circula numai

pe acea banda.

Pietonii si conducatorii vehiculelor trase sau impinse cu bratele vor circula pe

partea stanga in sensul de mers cat mai aproape de marginea drumului.

III.2.1. b) ORDINEA DE DEPLASARE A VEHICULELOR PE DRUMURILE

PUBLICE CU BENZI IMAGINARE (pe randuri)

Toate vehiculele indifferent de viteza de deplasare atat in localitati cat si in

afara acestor,vor circula numai pe randul unu,randul doi ramanand liber pentru

depasire si interventii.Se poate observa ca atunci cand circulatia se desfasoara

pe randuri (benzi imaginare) nu se face o deosebire intre deplasarea in localitati

sic ea din afara localitatilor,toate vehiculele fiind obligate sa foloseasca randul

din dreapta,indiferent viteza de deplasare,pentru a putea permita executarea

manevrei de depasire.

III.2.1. c) OGLIATII LA SCHIMBAREA BENZILOR DE CIRCULATIE

1.Se asigura ca pe band ape care intentioneaza sa se intre,nu circula vehicule

care prin patrunderea pe banda respective sunt stanjenite in deplasare.Daca

sunt li se va acorda prioritate.Mentionam ca desi in textul de lege nu este

prevazut la pierderea prioritatii ca schimbarea de banda este una din ele

,faptul ca benzile materalizate sunt considerate ca niste drumuri in sine si

deci schimbarea unei benzi cu alta este echivalenta cu schimbarea unui drumcu altul,raman la convingerea ca schimbarea benzilor de circulatie este una

din situatiile de pierdere a prioritatii (caz de lege ferenda).

2.Se semnalizeaza intentia schimbarii pozitiei de mers a vehiculului in

vederea schimbarii benzii de circulatie,respectandu-se distant minima de



semnalizare (cel putin 50 m in localitati sic el putin 100 m in afara

localitatilor).

3.In cazul in care este nevoie de schimbarea mai multor benzi,se vor

respecta obligatiile de mai sus pentru fiecare banda schimbata.In concluziese vor face trecerea succesiva de pe o banda pe alta,cu respatarea

oglibatiilor pentru fiecare banda schimbata (nu se taie benzile).

4.Obligatiile sunt absolute aceleasi indifferent partea catre care se schimba

banda.Singura deosebire fiind doar semnalizarea din parte ape care

schimbam banda.Prin distant minima de semnalizare,se intelege distant pe

care vehiculul trebuie sa o parcurga cu semnalizatorul in functiune,fara a-si

schimba pozitia de mers,deci distant din locul din care va incepe

semnalizarea si pana in locul cand se incepe schimbarea pozitiei de

mers.Atentionam ca este obligatorie semnalizarea oricare schimbari a

pozitiei vehiculului fata de pozitia anterioara(initiala) oricat de mica ar fi

schimbarea de pozitie,oricare ar fi partea catre care se va schimba

pozitia,sau motivul care a determinat schimbarea pozitiei.Aceste schimbari

de pozitie care ar trebui semnalizate,se refera la schimbarea pozitiei

raportate la paralelismul celor doua laturi ale drumului public,sau alegerea

unei variante (intentii) din mai multe posibile si nu se semnalizeaza sinuozitati

drumului (curbele).

Canda band ape care se circula se termina,cei de pe aceasta banda sunt

obligati sa acorde prioritate celor care circula pe canda care vor sa intre.De

asemenea,daca intre doua vehicule care circula pe benzi paralele in acelasi

sens si intre ei exista o banda libera,cei care vor intra primii pe aceasta

banda,vor fi cei care circula pe banda din stanga.

III.3. VITEZELE DE DEPLASARE

Viteza de deplasare trebuie sa fie o viteza care sa asigure deplasarea

vehiculelor in conditii de siguranta,in functie de drumul parcurs,conditiile de

vizibilitate, conditiile atmosferice si persoana aflata la volan.Legea a stabilit

viteza maxima de deplasare a autovehiculelor (nu si pentru vehiculele

simple),diferentiat pe tipuri,in functie de locul in care circulate (in localitati



si in afara acestora).

Conducatorii de vehicule trebuie sa adapeteze viteza de deplasare in functie

de conditiile de drum,astfel incat sa poate efectua orice manevra legala care

nu poate fi depasita in nici o situatie.Administratorul drumului public esteobligat sa stabileasca cu acordul politiei,regimul de viteza pe sectoarele de

drum aflate in administrarea sa in functie de caracteristicile drumului si de

intensitatea traficului.

Legea stabiilind aceste viteze de deplasare pin insasi denumirea lor

,,maxime’’,nu pot fi depasite in nici un fel de situatie,neexistand exceptii.De

asemenea prin stabilirea lor,nu inseamna ca si oblige la folosirea lor,aceasta

putand fi facuta numai daca drumul permite si in plus se mai indeplinesc

urmatoarele conditii:

1.experienta pentru sesizarea momentelor si locurilor periculoase

2.acomodarea cu autovehiculul condus

3.o atentie distributive si cumalativa continua

4.starea pshi-fizica buna,de care depend atentia si reflexele

5.starea tehnica a autovehiculului care sa fie perfecta

III.3.1. VEITEZELE MAXIME LEGALE

Limitele maxime de viteza cu care autovehiculele pot fi conduse pe drumurile

publice sunt:

a) in localitatii 50km/h.Pe anumite sectoare de drum,in interiorul

localitatiilor administratorul drumului,impreuna cu organele de politie pot

stabili pentru autoturisme,prin indicatoare,limitele maxime de viteza carenu pot depasi 80km/h;

b) in afara localitatiilor:

-pe autostrazi,130 km/h;

-pe drumurile de trafic international si cele expres 100 km/h;



-pe celelalte categorii de drumuri,90km/h;

In functie de categoria din carte fac parte autovehiculele,vitezele maxime admise

in afara localitatilor se limiteaza astfel:

a) autovehiculele din categoriile A si B

130km/h pe autostrazi,

100km/h pe drumurile cu trafic international si cele expres,

90km/h pe celelalte categorii de drumuri;

b) autovehiculele din categoriile C,D si subcateogria D1

110 km/h pe autostrazi

90 km/h pe drumurile de traffic international si cele expres

80 km/h pe celelalte categorii de drumuri;

c) autovehiculele din subcategoriile A1,B1 si C1

90 km/h pe autostrazi,

80km/h pe drumurile de traffic international si cele expres70km/h pe celelalte categorii de drumuri;

d) autovehiculele:tractoare si mopede

45km/h

Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaza

remorci sau semiremorci este cu 10km/h mai mica decat viteza maxima admisa

pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator.

Viteza maxima admisa pentru autovehiculele cu masa sau gabarite depasite ori care

transporta produse periculoase este de 40km/h in localitati si 70km/h in afara

localitatilor.

Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele a caror



conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau efectueaza pregatirea

practica in vederea obtinerii permisului de conducare este cu 20 km/h mai mica

decat viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele

conduse.

Conducatorii autovehiculelor sunt obligati sa se conformeze restrictiilor impuse de

indicatorul ,,Limitare de viteza’’ pe sectoarele de drum unde acestea actioneaza.

Autovehiculele care fac parte din categoriile pentru care este prevazuta o viteza

maxima inferioara vor fi conduse pe banda de langa bordure sau acostament,pentru

a permite celorlalte autovehicule sa circule cu viteza maxima admisa.

Daca latimea insuficienta,profilul sau starea partii carosabile nu permite,datorita

intensitatii circulatiei din sens opus,depasirea cu usurinta si fara pericol a unuivehicul lent,lung sau greu ori obligat sa respecte o limita inferioara de

viteza,conducatorul unui astfel de vehicul este obligat sa reduca viteza si,la

nevoie,sa elibereze banda de indata ce este posibil pentru a lasa sa treaca

vehiculele care il urmeaza.

In scopul inlesnarii deplasarilor pe drumurile din afara localitatilor cu o singura

band ape sens,conducatorul vehiculului lent,lung sau greu este obligat,cu exceptia

cazului in care depaseste ori se pregateste sa depaseasca,sa mentina o distant

suficienta fata de vehiculul care il precede,pentru ca ceilalti conducatori sa poata

folosi,fara pericol,intervalul astfel creat.Aceasta dispozitie nu este apicabila cand

circulatia este foarte intense sau in locurile unde depasirea este interzisa.

III.3.2. REDUCEREA DE VITEZA

Legislatia in vigoare stabileste cazurile in care conducatorul de autovehicule este

obligat sa reduca viteza.La reducerea vitezei conducatorului autovehiculului trebuie

sa tina cont de conditiile de drum,de conditiile de traffic,de conditiile

meteorologice si de posibilitatile personale,correct appreciate(presupunand

autovehiculul in perfecta stare),deoarece este cunoscut faptul ca atunci can partea

carosabila este umeda,un autovehicul care circula cu aceeasi viteza,are un spatiu sit

imp de franare aproape dublate,fata de circulatia un drum astfel uscat.De

exemplu,la viteza la 80km/h,pe un drum astfel uscat distant de franare este cu



35m,iar timpul de franare este de 3-4 secunde.Pe acelasi drum,dar cu partea

carosabila umeda,la viteza de 80km/h,distant de franare este de 70m,iar timpul de

franare este de 6-7 secunde.

De asemenea trebuie avut in vedere ca in aprecierea spatiului de franare,trebuieinclusa si distant parcursa in timpul de reactive,adica din momentul in care

conducatoru sesizeaza obstacolul neprevazut,pana in momentul in care conducatorul

incepe sa franeze.

Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul

de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul

condus,precum sic ea impusa prin mijloacele de semnalizare.

Nerespectarea regimul de viteza stabilit conform legii se constata de catrepolitistii rutieri,cu mijloacele tehnice omologate si verificate metrologic.

Administratorul drumului public este obligat sa instaleze indicatoare pentru

regulamentarea regimului de viteza.

In afara localitatilor,inaintea situatiilor mijloacelor de transport public de personae

si/sau a trecerilor de pietoni,la o distant de 100m fata de acestea,administratorul

drumului este obligat sa realizeze amenajeri rutiere pentru reducerea vitezei de

deplasare a vehiculelor.

Se interzice conducatorilor de vehicule sa reduca brusc viteza ori sa efectueze

30km/h in localitati sau 50km/h in afara localitatilor,in urmatoarele situatii:

a)la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata;

b)in curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau in care vizibilitatea

este mai mica de 50m;

c)la trecerea pe langa grupuri organizate,coloane militare sau cortegii,indifferentdaca acestea se afla in mers sau stationeaza pe partea carosabila a drumurilor cu o

singura banda de circulatie pe sens;

d)la trecerea pe langa animale care sunt conduse pe partea carosabila sau pe

acostament;



e)cand partea carosabila este acoperita cu polei,gheata,zapada batatorita,mazga

sau piatra cubica umeda;

f)pe drumuri cu denivelari,semnalizate ca atare;

g)in zona de actiune a indicatorului de avertizare ,,Copii’’ in intervalul orar 7,00-

22,00,precum si indicatorului ,,Accident’’;

h)la trecerile pentru pietoni nesemaforizate,semnalizate prin indicatoare si

marcaje,cand drumul public are cel mult o banda pe sens,iar pietonii aflati pe

trotuar,in imediata apropiere a partii carosabile,intentioneaza sa se angajeze in

traversare;

i)la schimbarea directiei de mers prin viraje;

j)cand vizibilitatea este sub 100m in conditii de ceata,ploi torentiale,ninsori

abundente.

III.3.3. CAZURILE DE REDUCERE A VITEZEI ALTELE DECAT CELE PREVAZUTE

LA ART. CARE SE REFERA LA REDUCERILE VITEZEI

In legislatia noastra rutiera,cazurile in care conducatorul autovehiculului este

obligat sa reduca viteza,sunt prevazute,dar tot prin acelasi regulament se

mentioneaza in mod expres si alte cazuri de reducere a vitezei in alte articole,carese ocupa de cu totul alte problem legate de circulatia rutiera,dar pe langa aceste

problem prevad si reducerea de viteza.Aceste cazuri de reducerea vitezei sunt :

-la culoarea galben care functioneaza singura,intermitent,conducatorii de vehicule

sunt obligati sa reduca viteza si sa respecte regulile de circulatie aplicabile pentru

acea zona;

-politistul rutier prin miscarea bratului in plan vertical,obilga la reducerea vitezei

autovehiculului;

-,,semnalizarea cu mijloacele de mai sus(semnalizarea facuta de vehicule cu mijloace

sonore sau optice pentru prevenirea pericolelor nu scuteste pe conducatorul

vehiculului de obligatia micsorarii vitezei si luarii tuturor masurilor pentru evitarea

accidentelor’’.



-pe timpul noptii ,in cazul in care din sens contrar se apropie un

autovehicul,conducatorul autovehiculului este obligat ca de la o distant de cel putin

200m sa foloseasca luminile de intalnire concomitant cu reducerea vitezel;

-la apropierea vehiculelor destinate stingerii incendiilor,salvarii si politiei (culuminile albastre intermitente in functiune) in misune (acoperirea prin intalnire sau

in depasire) celelalte vehicule isi vor micsora viteza si vor circula cat mai aproape

de marginea din dreapta a drumului (chiar vor opri daca altfel nu poate fi inlesnita

trecerea acestora);

-in cazul unor defectiuni survenite pe parcurs,dupa ce s-a incercat remedierea

defectiunii,iar aceasta nu a putut fi facuta pe loc,iar autovehiculul mai poate

circula,va putea merge la cel mai apropiat punct de reparare sau garaj,cu o viteza

care sa-I asigure evitarea oricarui accident.

-pe langa prevederile de mai sus,tot prin obligatii legale se reduce viteza pentru

asigurare la intalnirea indicatorului ,,Cedeaza trecerea’’,iar la indicatoarele de

avertizare fiind vorba de avertizare pentru locuri periculoase,prima obligatie este

reducerea vitezei,daca legea nu prevede in mod expres (si) alte obligatii.

Capitolul IV

PRIORITATEA SI PIERDEREA PRIORITATII

Prioritatea este dreptul pe care il are un vehicul de a trece inaintea altui vehicul

atunc cand se intalnesc.

Pierderea prioritatii este situatia inversa prioritatii,pentru ca in cazul intalnirii a

doua vehicule,unu are prioritate,iar celalalt pierde prioritatea.

Reguli de prioritate si de pierderea prioritatii,sunt de o importanta

deosebita,pentru ca in afara faptului ca nerespectarea lor este unul din principalele

cauza care duc la producerea de accidente cu urmari deosebit de grave (pierderi de

vieti omenesti,distrugeri de bunuri) aplicarea lor trebuie facuta in fractiuni de

secunda,deci fara timp de gandire(automat,instantaneuu).



Conducatorii vehiculelor in deplasarea lor trec prin diverse locuri,in aceste locuri

intalnidu-se cu alta vehicule,iar in acea fractiune de secunda amintita mai

sus,trebuie sa stie ce prioritate aplica in locul respective si in ce situatie se afla

fata de cei cu care s-a intalnit (are prioritate,pierde prioritate,al catelea trece).

Din motivele aratate mai sus,sustinem ca trebuie cunoscuta perfect prioritatea si

pierderea prioritatii in mod theoretic,pentru a putea fi pusa in practica in

fractiunea de secunda amintita ,fara greseala.

Mai trebuie tinut cont ca aplicarea regulilor de prioritate si de pierderea

prioritatii,legea nu face deosebire intre tipurile de vehicule.In momentul in care

legea prevede ca avem sau pierdem prioritatea,aceasta o avem sau o pierdem fata

de orice vehicul,indiferent ca este autovehicul sau vehicul simplu si numai intr-un

singur caz fata de pietoni (la trecerile semnalizate cu indicatoare sau marcaje de

trecere pentru pietoni).

Acordarea prioritatii este facuta in doua feluri,prin lege si prin indicatoare.

Prin lege,atunci cand legea stabileste anumite locuri si situatii in locurile stabilite in

care se aplica o anume prioritate si fara sa fie necesar de ceva care sa arate ca

avem sau pierdem prioritatea,se aplica acea prioritate (ex:prioritatea de

dreapta,prioritatea in rampa,prioritatea la sens giratoriu).

Prin indicatoare,atunci cand se stabilesc anumite indicatoare la care avem

prioritate si altele la care pierdem prioritatea,si in funcie de indicatoarele intalnie

avem sau pierdem prioritatea(ex:prioritatea drumului cu prioritate si prioritatea la

drum ingustat).

In cardul cursului vom trata fiecare fel de prioritate cu locul in care se aplica,cu

felul in care este acordata(prin lege sau indicator)si cu tehnica aplicarii prioritatii

respective.

IV.1. REGULILE DE PRIORITATE

IV.1.1. PRIORITATEA DE DREAPTA(GENERALA)

Este o prioritate acordata prin lege.Se aplica in intersectiile cu circulatie

nedirijata si in toate cazurile de egalitate.Atunci cand doua sau mai multe vehicule



se apropie simultan de o intersectie nedirijata sau se afla intr-o situatie de

egalitate,primul va trece cel care vine din dreapta.Nu insistam asupra intersectiilor

nedirijate pe care le vom trata intr-un capitol viitor,dar trebuie retinut ca in

acestea se aplica prioritatea de dreapta.Insistam aspura situatiilor de egalitate,in

care de asemenea se aplica regula prioritatii de dreapta.Se considera ca atunci

cand doua sau mai multe vehicule,se intalnesc intr-un anumit loc(indiferent locul in

care se intalnesc) si au drepturi egale sa treaca prin locul respective ,ele se afla in

situatia de egalitate.Trebuie retinut ca situatiile de egalitate pot fi intalnite si in

intersectiile dirijate.In aceasta situatie,egalitatile sunt rezovate prin regula

prioritatii de dreapta.Cea mai frecventa situatie intalnita pe drumurile publice o

avem atunci cand doua vehicule vin din sensuri opuse intr-o intersectie,indiferent ca

intersectia este dirijata sau nedirijata ,iar unul din ele vireaza la stanga,celalalt fie

ca merge pe directia drept inainte,fie ca vireaza la dreapta.Vehiculul care vireaza

la stanga,prin acesta manevra(miscare)ajunge sa il aiba in dreapta pe cel care va

circula pe sens opus,cu care a fost in egalitate,deci caruia trebuie sa acorde

prioritate de dreapta in situatia de egalitate creata.

Un alt caz de egalitate este atunci cand intr-o intersectie se intalnesc doua

autovehicule din grupa de prioritate speciala,in orice combinative(politie cu

salvare,politie cu pompieri,salvare cu pompieri).Pentru ca aceste autovehicule cand

sunt in misiune,au aceleasi drepturi de a trece inaintea celorlalte vehicule,intre eleeste o situatie de egalitate,rezolvata prin prioritatea de dreapta(indiferent ca din

dreapta vin autovehiculele desitnate stingerii incendiilor,salvarii sau politiei).

Este logic ca in intersectiile nedirijate si in toate cazurile de egalitate,pierd

prioritatea vehiculele care vin din tanga,fara de cele care vin din dreapta.

IV.1.2. PRIORITATEA DRUMULUI CU PRIORITATE ,este o prioritatea acordata

de indicatoare avand sau pierzand prioritatea in functie de semnificatia

indicatoarelor intalnite.Vehiculele care circula pe un sector de drum la inceputlcaruia intalnesc indicatorul ,, Drum cu prioritate’’,sau inaintea intersectiilor din

afara localitatilor intalnesc indicatorul ,,Intersectie cu un drum fara prioritate’’,vor

circula prin intersectie ca sic and s-ar afla pe culoare verde a unui semafor

electric,avand prioritate de drum cu prioritate fata de vehiculele care circula pe

drumurile care intersecteaza drumul cu prioritate si care ca sa cunoasca daca pierd



piroritatea,in mod obligatoriu vor intalni indicatorul ,,Oprire’’ sau ,,Cedeaza

trecerea’’.Pentru drumurile care intersecteaza drumurile cu prioritate nu exista

exceptie,ele asa cum am aratat mai sus,ele avend instalate unul din indicatoarele de

pierdere a prioritatii de sus mentionate.Faptul ca se circula pe drum cu prioritate,in

afara localitatilor,este confirmat de indicatorul ,,Intersectie cu un drum fara

prioritate’’,dar nu este obligatorie montarea acestui indicator,iar in localitati in

majoritatea cazurilor,faptul ca se circula pe druml cu prioritate,se deduce prin

recunoasterea dupa forma,din spate,a indicatoarelor,,Oprire’’ si atunci ,,Cedeaza

trecerea’’ care au o forma specifica,inconfundabila.Atunci cand drumul cu prioritate

isi schimba directia de mers intr-o intersectie,in mod obligatoriu se confirma

drumul cu prioritate prin montatea indicatorului ,,Drum cu prioritate’’ pe ambele

sensuri si sub fiecare indicator,atat sub cele de prioritate,cat si sub cele de

pierdere a prioritatii,se monteaza semen aditionale care arata directia drumului cu

prioritate(cu configuratia locului).Datorita acestei reguli se subintelege ca atunci

cand se intalnesc indicatoare de reglementare a prioritatii la intersectie (drum cu

prioritate,oprire,cedeaza trecerea)fara semene aditionale sub ele,drumul cu

prioritate nu-si schimba directia de mers in intersectie.

Indicatorul ,,Oprire’’ se monteaza in intersectiile unde patrunderea in intersectie

este lipsita de vizibilitate,obligand conducatorii de vehicule sa opreasca si stand pe

loc,sa se asigure daca pe drumul cu prioritate circula vehiculel,daca circula li seacorda prioritate indiferent din ce parte vin.Oprirea la acest indicator nu este

conditionata de existent unui vehicul pe drumul cu prioritate,ea facandu-se la

marcajul de oprire,sau in lipsa acestuia la coltul intersectiei,fara a-l

depasi.Acordarea prioritatii vehiculelor care circula pe drumul cu prioritate,la

acest indicator,am aratat mai sus,ca se face indiferent din ce parte vin si este

gasita idea ca acordarea prioritatii se va face in functie de band ape care circula

vehiculul pe drumul cu prioritate.Este normal ca atunci cand se vireaza la dreapta

pe un drum cu prioritate care are linii de tramvai pe mijloc,scuar sau mai mult dedoua benzi pe sens,sa nu fie nevoie sa se acorde prioritate vehiculelor care vin din

dreapta,deoarece patrunderea pe drumul cu prioritatea vehiculelor care vireaza la

dreapta nu le influenteaza cu nimic in deplasarea lor.

Indicatorul ,,Cedeaza trecerea’’ se instaleaza in intersectiile in care patrunderea in



intersectie este cu vizibilitate,obligand conducatorul de vehicul sa reduca viteza si

circuland cu viteza redusa sa se asigure daca pe drumul cu prioritate circula

vehicule,daca circula li se acorda prioritate in aceleasi conditii de la indicatorul

,,Oprire’’,indiferent din ce parte vin.

Mentionam in mod deosebit,sa se tina cont de faptul ca intersectiile in care se

aplica prioritatea drumului cu prioritate,sunt intersectii cu circulatie dirijata si ca

singurele indicatoare care transforma o intersectie nedirijata in dirijata,sunt

indicatoarele de reglementare a prioritatii intrebuintate in aplicarea prioritatii

drumului cu prioritate(cele de mai sus).Este gresita idea ca intersectiile cu

circulatie nedirijata nu pot avea nici un fel de indicatoare,sau ca existent unui alt

indicator decat cele de reglementare a prioritatii la intersectie ,ar transforma-o in

intersectie cu circulatie dirijata.Intersectiile nedirijate pot avea aceleasiindicatoare ca si intersectiile dirijate,in afara celor de reglementare a prioritatii la

intersectie,care ar transforma-o in intersectie dirijata.Mentionam de asemenea ca

indicatorul,,Sfarsitul de prioritate’’,nu este un indicator de pierdere a prioritatii,el

atatand numai ca se termina drumul cu prioritate si ca urmatoarea intersectie va fi

cu drumuri de aceeasi categorie(adica se va aplica regula prioritatii de dreapta).

IV.1.3. PRIORITATEA FARA DE CIRCULATIA DIN SENS INVERS este o

prioritate acordata prin inicatoare,aplicandu-se pe sectoarele de drum

ingustat,unde nu au loc sa circule doua vehicule unu pe langa celalalt,indiferent

natura ingustarii,cu character permanent (poduri)sau temporar (lucrari) si unde

este necesara reglementarea prioritatii la drum ingustat,reglementare care se face

prin instalarea celor doua indicatoare,,Prioritatea fata sau pentru circulatia din

sens invers’’.

Au prioritate,vehiculele care intalnesc indicatorul ,,Prioritate fara circulatia din

sens invers’’,ceilalti ca sa cunoasca daca pierd prioritatea,intalnesc indicatorul

,,Prioritate pentru circulatia din sens invers’’.Pot aparea semen aditionale cusiluetele autobuzului sau autocamioanelor.In aceasta situatie,semnul additional

arata la cine se refera indicatourul,deci vor pierde prioritatea numai autovehiculele

a caror silueta apare pe semnul additional,celelalte nepierzand prioritatea.Situatii

ca cele aratate mai sus apar atunci cand ingustarea drumului public,nu este atat de

accentuate ,incat sa nu permita decat circulatia unui singur vehicul prin locul



respective.Semnul additional cu silueta autobuzului si autocamionului se monteaza

numai sub indicatoarele ,,Prioritate pentru circulatia din sens invers’’.

Deosebirea ca denumire intre cele doua indicatoare mai sus mentionate,se

datoreste unui singur cuvant la fiecare dintre ele (fata si pentru),semnificatia esteinsa complet diferita,unul aratand prioritatea,celalalt aratand ca pierde

prioritatea.De astfel analizand si forma acestor indicatoare,ajungem la aceeasi

concluzie,pentru ca un indicator rotund,cu chenar rosu,pe fond alb,nu poate decat

interzice sau restriction,pe celalalt avand o forma patrata,pe fond albastru nu

poate nici interzice nici restrictiona.

IV.1.4. PRIORITATEA DE RAMPA este o prioritate acordata prin lele,aplicandu-se

pe sectoarele de drum cu delivitati,unde nu au loc sa circule doua vehicule unul langa

celalalt,avand prioritate vehiculele care urca fata de cele care coboara.Aceasta

prioritate a fost creeata pentru a nu oblige vehiculele care circuland in rampa,din

cauza imposibilitatii trecerii a doua vehicule unul pe langa celalalt,in locul respective

,sa opreasca,stiind faptul ca doupa oprire este mult mai greu sau uneori imposibil sa

se porneasca urcarea in rampa,fata de cel care oprind la coborare,pornirea nu

constituie un ipediment.

IV.1.5. PRIORITATEA SPECIALA

Este o prioritate acordată prin lege şi o au autovehiculele destinate poliţiei,

stingerii incendiilor salvării, jandarmeriei , S.R.I., S.P.P., M.Ap.N.,Jandarmeriei,

M.J., M.P.R, D.N.A, Protectiei civile, aflate in misiune , faţă de celelalte

vehicule în orice situaţie se întîlnesc , precum si tramvaiele in mers - dar

(tramvaiele) cu respectarea celorlalte dispozitii din Regulament.

Aceste vehicule sunt dotate cu mijloace speciale de avertizare, optica si acustica -

girofare rosii (politie si pompieri) si albastre (celelalte).

La trecerea vehiculelor cu girofare rosii sau rosu si albastru conducatorii celorlalte

vehicule au obligatia sa opreasca iar la trecerea celor cu girofare albastre,

conducatorii celorlalte vehiculele, au obligatia de a reduce viteza si a circula cit mai

pe dreapta.



IV.2. REGULI DE PIERDERE A PRIORITATII

Dupa cum s-a vazut in cele expuse mai sus,situatiile inverse prioritatilor

mentionate,au corespondenta in cazurile de pierderea prioritatii,insemnand

pierdere de prioritate.

Se pierde prioritatea in urmatorarele situatii:

1-vehiculele care circula din stanga ,fata de cele care circula din dreapta intr-o

intersectie nedirijata si in toate cazurile de egalitate

2-vehiculele care intalnesc unul din indicatoarele ,,Oprire’’ , ,,Cedeaza trecerea’’

fata de vehiculele care circula pe drum prioritar indiferent din ce parte circula;

3-vehiculele care intalnesc indicatorul ,,Prioritate pntru circulatia din sens invers’’fata de vehiculele care circula pe sens opus;

4-vehiculele care coboara panta fata de vehiculele care in rampa atunci cand nu au

loc sa circule doua vehicule pe unul pe langa celalalt;

5-vehiculele care intalnesc autovehiculele politiei,pompierilor,jandarmilor in

misiune,salvarii cand se deplaseaza la interventie,precum si ale S.R.I. si S.P.P etc. in

orice situatie le intalnesc,precum si tramvaie in mers numai in intersectii nedirijate

ori in cuzuri de egalitate.

In afara acetor cazuri,mai avem si alte cazuri de pierderea a prioritatii pe care le

putem numi tipice,neavand correspondent in cazurile de prioritate.

-PIERD PRIORITATEA VEHICULELE CARE PORNESC DE PE LOC SAU CARE IES

DIN CURTI,GANGURI,GARAJE SAU LOCURI DE PARCARE, fata de toate

vehiculele aflate in mers pe drumul public,indiferent din ce parte vin.

-PIERD PRIORITATEA VEHICULELE CARE SCHIMBA BANDA DECIRCULATIE,fata de vehiculele care circula pe banda pe care vor sa intre(caz de

lege ferenda).Condiseram situatia de mai sus,ca o situatie a pierderii prioritatii si

nicidecum asa cum se interpreteaza si se aplica,ca o neasigurare la schimbarea

pozitiei de mers a vehiculelor.Schimbarea de banda este similara cu schimbarea

unui drum cu alt drum,benzile de circulatie fiind assimilate cu niste drumuri in sine.



-PIERD PRIORITATEA VEHICULELE CARE EXECUTA VIRAJUL LA STANGA,fata

de cele care circula din sens opus.

-PIERD PRIORITATEA VEHICULELE CARE EXECUTA MANEVRA DE

INTOARCERE,fata de cele care se afla in mers pe drumul public

-Conducatorii care circula in acelasi sens pe banda unu cu autovehicule din sfera

regulate de transport public de personae la aproprierea de o statie semnalivata cu

aveola are obligatia sa reduca viteza si la nevoie sa opreasca pentru a permite

repunerea in miscare autovehiculului din statie.

-PIERD PRIORITATEA TOATE VEHICULELE (inclusive tramvaile din grupa de

prioritate speciala),fata de pietonii care traverseaza prin locurile semnalizate,cu

treceri pentru pietoni.

-Pierd prioritatea vehiculele fata de pietonul care traverseaza drumul public prin

locuri special amenajate,marcat si semnalizat in mod corespunzator ,ori la culoarea

rosie a semaforului electric destinat lui,atunci cand pietonul se afla pe sensul de

mers al vehiculului.

-Pierd prioritatea vehiculele care urmeaza sa intre intr-o intersectie cu sens

giratoriu fata de vehiculele care circula in aceasta intersectie.

-Prierd prioritatea vehiculele care intra pe un drum public venind de pe un drum

lateral de categorie interioara.

-Pierd prioritatea vehiculele care intra pe un drum public venind de pe un drum

lateral de categorie interioara.

-Pierd prioritatea vehiculele care efectueaza viraj spre stanga sau spre dreapta si

se intersecteaza cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete semnalizata

ca atare.-Pird prioritatea vehiculele care circula pe banda 1 fata de autovehiculele de

transport public de personae,atunci cand acestea ies din statiile cu aveole sau se

pun in miscare din statiile fara aveole,daca au semnalizat corespunzator si s-au

asigurat ca nu pun in pericol circulatia vehiculelor.



-Pierd prioritatea vehiculele care patrund in intersectia dintre un drum public si au

drum inchis circulatiei publice,venind dep e drumul inchis circulatiei publice.

Capitolul V

CIRCULATIA IN INTERSECTII

INTERSECTIE se numeste orice intretaiere de drumuri indiferent forma sub care

se intersecteaza,sau marirea drumurilor intersectate.Atat forma intersectiei cat si

marimea drumurilor,nu influenteaza asupra reglementarii si aplicarii regulilor de

circulatie intr-o intersectie.

V.1.ZONA DE PRESELECTARE

Toate intersectiile au zona de preselectare,care este portiunea de 50m,pana la

coltul intersectiei,pe sensul de mers,pe fiecare drum care patrunde in

intersectie.In zona de preselectare,nu se poate schimba pozitia de mers a

vehiculului si in cazul in care s-a ocupat un loc gresit fata de directia de mers

dorita acesta nu mai poate fi modificat in zona de preselectare continundu-se

drumul conform locului in care se alfa.

Mentionam faptul ca zona de preselectare,nu difera ca marime in localitati si in

afara acestora.Indiferent ca intersectia este in localitati sau in afara ei,zona de

preselectare ramanea aceeasi,fiind ultimii 50m,pe sensul de mers ,pana la coltul

intersectiei,ai drumului care patrunde in intersectie.

Interzicerea schimbarii pozitiei de mers in zona de preselectare nu este

conditionata de existent altor participanti la traficul rutier,sau incomodarea

lor,cum de altfel nu este conditionata nici de existent marcajelor.Indiferent cabenzile sunt materializate sau imaginare interzicerea schimbarii pozitiei de mers in

zona de preselectare ramane aceeasi.Faptul ca benzile materializate,marcajele

care delimiteaza benzile si care de-a lundul drumului in generealsunt discontinue,iar

in zona de preselectare sunt continue,nu face decat sa intareasca regula de a nu

schimba pozitia de mers in zona de preselectare pentru ca si in cazul benzilor



imaginare (circulatia pe randuri),interzicerea ramane aceeasi.

Intersectiile pot avea sau nu marcaje (benzi materializate sau benzi

imaginare).Marcajele din intersectii nu influenteaza asupra faptul ca intersectia

este sau nu dirijata.Se cunoaste faptul ca in cardul mijloacelor de transformare aintersectiei nedirijate in dirijata,nu sunt incluse marcajele.Marcajele prin inscriptia

,,Stop’’ sau simbolul de ,,Cedare a trecerii’’ insotesc introtdeauna indicatoarele de

reglementare a prioritatii cu semnificatia respeciva,(oprire sau cedeaza trecerea).

Rolul marcajelor intr-o intersectie este de a ocupa locul corespunzator directiei de

mers dorita,in zona de preselectare dupa cum urmeaza:

1-Cand benzile sunt materializate:

Nu se poate generalize,pentru ca intr-o intersectie pot aparea mai multe benzi fata

de alta,sau sagetile inscriptionate pe benzi sa arate intr-o intersectie intr-un fel si

in alta altfel,de aceea ocuparea locului in zona de preselectare in intersectiile cu

benzi materializate se face in functie de sitatia de la fata locului,respectand

indicatorul de selectare a circulatiei pe directii de mers si sageti inscriptionate pe

fiecare banda.Ocupare locului in functie de directia de mers dorita,intr-o

intersectie cu benzi materializate,este mai mult usoara(mai simpla) decat in

intersectiile cu benzi imaginare,asa cum se va observa in continuare.Trebuie avut in

vedere insa,ca in proportie de 99% din cazuri,banda din dreapta permite virajul la

dreapta,iar banda din staga permite virajul la stanga,insistam aspura acest

situatii,pentru ca inceprea selectari atunci cand se va schiba directia de mers in

intersectii,sa se faca din timp,iar indicatorul de selectare a circulatiei pe directii

de mers si sagetile inscriptionate pe benzi sa nu se faca decat confirmarea

incardari corecte.

2.-Cand venzile sunt imaginare-circulatie pe randuri:

La intersectiile fara marcaje se tine cont ca benzile fiind imaginare nu pot exista

decat maximum doua benzi,oricat de lat ar fi drumul si conducatorii vehiculelor vor

ocupa din mers,inainte de a intra in zona de preselectare,umatoarele pozitii:

-vehiculele care vor vira la dreapta ocupa randul din stanga;



-vehiculele care vor vira la stanga ocupa randul din stanga;

-vehiculele care vor merge inainte pot ocupa oricare din randuri.

Daca in aceste intersectii exista traseu de tramvai si intre sina din dreapta si

trotuar nu exista spatiu sugicient pentru ocuparea a doua randuri,chiar s-ar putea

forma al doile rand,daca pe linia de tramvai,aceasta nu se permite,toti conducatorii

de vehicule,indiferent de directia de mers dorita,vor ocupa un singur rand alaturi

de linia de tramvai.In concluzie ,indiferent ca in momentul in care se

preselecteaza,circula sau nu tramvaiul,nu se preselecteaza pe linia de tramvai.

V.2. CLASIFICAREA INTERSECTIILOR

Dupa modul de reglementare si de aplicare a regulilor de circulatie ,intersectiile se

impart in:

-intersectii cu circulatie dirijata;

-intersectii cu circulatie nedirijata.

V.3. CIRCULATIA IN INTERSECTIILE DIRIJATE

Dupa felul de dirijare,intersectiile se impart in :

a)intersectii dirijate de semnalul agentilor de ciruclatie;

b)intersectii dirijate de semnalele semafoarelor electrice;

c)intersectii dirijate de indicatoare pentru reglementarea prioritate la

intersectie(atentionam din nou ca sunt singurele indicatoare care pot transorma

intersectiile din nedirijate in dirijate si ca celelalte indicatoare nu au acest rol);

d)intersectii cu sensul giratoriu.

In cazul unui conflict de dirijare(intr-o intersectie pot exista doua sau chiar trei

mijloace de tranformare a intersectiei din nedirijata in dirijata),orinea de

respectare a felului de dirijare este ordinea dupa care au fost enuntate mai

sus,adica semnalele politistiilor rutieri anuleaza semnificatia semnalelor semaforului

electric si indicatoarelor de reglementare a prioritatii la intersectie,la randul lor

semnalele semaforului electric anuleaza semnificatia indicatoarelor de



reglementare a prioritatii in intersectie.

Trebuie mentionat ca semafoarele special de avertizare liminoase si/sau sonore

(rosu pentru autovehiculele politiei si pompierilor si albastru pentru toate

autovehiculele de interventie in misune),au prioritate fata de semnalele agentuluide circulatie.

Legislatie Rutiera Curs

Documents

Transcript of Legislatie Rutiera Curs