Tema:Particularitile anatomo-fiziologice ale sistemului respiratorAbiliti: 1.Examinarea copiilor cu afeciuni ale sistemului respirator. 2.Determinarea frecvenei respiraiei la copii de diferite vrste. 3.Determinarea stridorului,tirajului cutiei toracice,respiraiei astmatiforme etc. 4.Msurarea temperaturii corporale i nregistrarea ei. 5.Colectarea sputei,frotiului din nas,faringe,nazofaringe. 6.Instilarea picturilor n ochi,urechi,nas. 7.Aspirarea mucozitilor din cile respiratorii. 8.ngrijirea copiilor bolnavi. 9.Proiectarea i antrenarea convorbirii,,Profilaxia maladiilor respiratorii la copii 1.Examinarea copiilor cu afeciuni ale sistemului respirator.Bolile organelor respiratorii se caracterizeaz printr-o mare diversitate i polimorfizm al formelor lor clinice.Din aceste considerente pentru aprecierea strii copilului este necesar cercetarea amnunit a anamnezei i aprecierea just a datelor obiective.Planul examinrii bolnavului:La efectuarea anamnezei a atrage atenia la cele mai frecvente acuze:-respiraia pe nas e ngreuiat,caraterul secreiei rinofaringiene;-tusea i caracterul ei,intensitatea,frecvena,durata,cantitatea i caracterul sputei etc.;-schimbarea vocii-rguirea,afonia;-respiraie dispneic,precizai caracterul ei. n continuare se precizeaz:-a fost temperatura corporal ridicat;-a contactat cu bolnavii contagioi n familie,n cas;- a suportat afeciuni ale organelor respiratorii,care au precedat afeciunii prezente,asistena i gradul de nsntoire,a fost bolnav copilul de rujeol,tuse convulsiv;-prezena n familie i la rudele apropiate a bolilor aparatului respirator;-anamneza alergologic(prezena alergiei la copil,n familie i la rudele apropiate). Dup terminarea interogrii datele din anamnez se analizeaz i se face o scurt ncheiere. La examenul general se va atrage atenia la:1.Contiin,poziia n pat,reacia la mediul nconjurtor.2.Starea dezvoltrii fizice.3.Coloraia pielii feei i a mucoaselor.4.Respiraia nazal e liber sau ngreuiat,caracterul eliminrilor nazale.5.Tusea i caracterul ei,sputa.6.Vocea copilului.7.Forma i simetria toracelui.8.Tipul respiraiei.9.Ritmul,frecvena,profunzimea respiraiei.10.Prezena dispneei.Corelaia dintre inspiraie i expiraie.11.Bombarea sau depresiunea spaiilor intercostale(ndeosebi monolateral),simetricitatea participrii la respiraie a ambelor jumti ale cutiei toracice.12.Umflarea aripelor nasului.13.Corelaia dintre frecvena respiraiei i puls.14.Starea vestibului faringian,peretelui posterior al farigelui i a amigdalelor. La palpare se va atrage atenie la:-elasticitatea i rezistena cutiei toracice;-sensibilitatea la durere;-vibraia vocii;-participarea simetric la actul de respiraie a ambelor jumti ale cutiei toracice.-grosimea stratului adipos pe sectoarele aranjate simetric ale cutiei toracice. La percuie se va atrage atenie la:-vrsta copilului;-starea grav sau foarte grav,care determin poziia bolnavului n timpului percuiei-simetria ambelor jumti ale cutiei toracice-particularitile percuiei la copiii vrst precoce(loviturile mai uoare,percuia dirct).n timpul percuiei comparative se determin caracterul sunetului percutor i prezena focarului patologic,iar n timpul percuiei topografice topografice se determin:-nivelul vrfurilor plmnului de asupra claviculelor;aria cmpurilor Krenig;-marginea inferioar a plmnilor;proiecia lobilor pulmonari pe cutia toracic;-mobilitatea marginii inferioare a plmnilor. La auscultaie se atrage atenia la:-vrsta copilului-simetria zonelor auscultative-caracterul suflului respirator principal,de ce e necesar a determina durata inspiraiei i expiraiei,puterea i corelaia lor-poriunile localizrii mai frecvente a focarelor patologice: regiunile axilare,spaiile paravertebrale regiunile suprascapular i subscapular;-prezena modificrilor patologice ale suflului respirator principal(murmur vezicular diminuat,respiraie aspr,suflu bronic);-prezena zgomotelor patologice(raluri,murmur pleural);-modificrile bronhofoniei;-semne auscultative de mrire a ganglionilor limfatici bronici. La finele examenului clinic al bolnavului trebuie s facem concluzie despre modoficrile observate i despre starea grav raportat la gradul de insuficien respiratorie i simptomele de toxicoz.Apoi vor fi valorificate rezultatele metodele adugtoare de investigaie:1.Aprecierea strii acido-alcaline dup gazele din snge,menionnd scderea concentraiei PO i mrirea concentraiei de PCO2.Examinarea sputei3.Cercetarea punctatului pleural4.Date radiologice5.Investigaii instrumentale(ex..bronhoscopia,..)6.Investigaii funcionale-spirografia,etc7.probe de scarificare cu cei mai rspndii alergeni8.Cercetarea bioptatului mucoasei bronhiilor i a esutului pulmonar. Sora medical trebuie s tie s observe caracterul respiraiei,s-i determine frecvena i ritmul,s msoare volumul vital al plmnilor.n observarea respiraiei trebuie atras atenia la caracterul ei superficial,n special la copiii mici.Respiraia copiilor pn la un an este cu preponderen de tip diafragmatic,la doi ani-mixt,la 3-4 ani predomin respiraia toracal.Dup 7 ani are loc diferenierea caracterului respirator n dependen de sex:la biei predomin respiraia abdominal,la fetie-cea toracal. 2.Determinarea frecvenei respiraiei la copii de diferite vrste.Necesarul: Cronometru, foaie de temperatura,stetofonendoscop.Tehnica executarii: Determinarea frecventei respiratiei se face timp de un minut in stare de repaus a copilului,avind grijaca despre numaratoare bolnavul sa nu stie, deoarece respiratia este un act reflex, inconstient, dar controlat de vointa si copilul isi poate modifica ritmul respiratiei obtinind astfel valori nereale. Daca este posibil, frecventa respiratiei va fi determinatain timpul somnului.Asistentul va aseza foarte atent mina cu fata palmara incalzita anticipat pe suprafata toracelui bolnavului si-i va numara inspiratiile dupa miscarile de ridicare a peretelui toracic. Daca copilul este treaz, constient, dupa determinarea frecventei pulsului, fara a parasi insa mina bolnavului, asistentul va numara si frecventa respiratiei, urmarind miscarile cutiei toracice sau ale peretelui abdominal. La sugari frecventa respiratiei poate fi determinata cu ajutorul stetofonendoscopului, tinut linga nasucul copilului. Datele obtinute sunt inregistrate in foaia de temperatura.Actualmente, dupa recomandarile O.M.S., respiratia poate fi determinata, urmarind dupa miscarile cutiei toracice sau ale peretelui abdominal.In acest timp copilul este tinut in brate cu abdomenul si pieptul dezgolit.Copilul trebuie sa fie linistit. Frecventa respiratiei la copii in functie de virstaNou-nascut - 2 luni - 40-59 inspiratii/minut 2 luni - 12 luni - 35-49 inspiratii/minut 12 luni - 5 ani -30-39 inspiratii/minut 6-9 ani - 25 inspiratii/minut 10-11 ani - 20 inspiratii/minut 12 ani -16-18 inspiratii/minut. n tuse,plns,team respiraia devine mai frecvent i de aceea copilul trebuie mai nti calmat.Uneori determinarea frecvenei respiratorii devine posibil numai cnd copilul doarme.Pentru a numra respiraiile,sora medical trebuie s aeze sau s culce copilul,s-i nclzeasc minile,s le pun pe burt sau cutia toracic i,nefixnd atenia copilului asupra numrului i numrtorii(copilul poate ncepe s respire mai des sau s sau s-i rein respiraia).Datele se compar cu norma de vrst.Cu ct copilul e mai mic,cu ct frecvena respiraia e mai mare. 3.Determinarea stridorului,tirajului cutiei toracice,respiraiei astmatiforme etc.Stridorul-este un sunet aspru la inspiraie,apare ca rezultat al edemului laringelui,traheei sau epiglotei.Edemele respective mpiedic ptrunderea aerului n plmni.Edemul care blocheaz cile respiratorii ale copilului poate fi periculos pentru viaa acestuia.Copilul care are stridor n repaus se afl ntr-o stare periculoas.Tirajul cutiei toracice-este retracia peretelui inferior al cutiei toracice n timpul actului de respiraie. Se ntlnete n pneumonii,afeciuni ale pleurei.Respiraie astmatiform-se aude sunet muzical moale sau copilul poate avea expiraie dificil.n cazul respiraiei astmatiforme,uieratul trebuie ascultat la gura copilului,din motivul c sunetul respectiv este greu de desluit.Cauza respiraiei astmatiforme este ngustarea bronhiilor.Expiraia dureaz mai mult ca de obicei i necesit efort adugtor. 4.Msurarea temperaturii corporale i nregistrarea ei. Masurile i instrumente necesare: Termometru medical, solutii dezinfectante. Tehnica determinrii: Temperatura corpului poate fi masurata in fosa axilara, in plica inghinala, in gura, dar date precise se obtin in rect, unde temperatura este cu 4 5 zecimi mai mare.In practica medicala este folosita mai frecvent luarea temperaturii in fosa axilara, fiind cea mai comoda metoda. Inainte de a lua temperatura, controlam termometrul sa nu fie cu defecte, apoi este verificata coloana de mercur din capilar daca se afla la nivelul gradatiei minime.Daca nu se afla la nivelul de lucru, vom scutura termometrul energic ca mercurul din capilar sa se lase in jos.Cu un prosop stergem bine axila, ridicam bratul si asezam rezervorul termometrului in centrul axilei, apropiem bratul bolnavului de trunchi, iar antebratul flexat il plasam pe torace.Daca copilul este agitat, asistentul va mentine bratul in aceasta pozitie. Termometrul il lasam 5-10 minute.Dupa luarea temperaturii, termometrul este dezinfectat (de exemplu in solutie Dezoxon 0,1 % - 20 min. sau apa oxigenata 3% - 80 de minute).Apoi spalam termometrul cu apa de robinet, il stergem si-l pastram intr-un vas, la fundul caruia se afla un strat de tifon, protejind astfel rezervorul contra stirbirii. Temperatura se masoara de obicei diminiata si seara si este notata in foaia de temperatura. In sectiile de reanimare si terapie intensiva, pentru termometrie sint utilizate termometre electrice medicale stationare.Senzatorullor il plasam pe corpul copilului, iar indicii ii citim pe ecran. Temperatura corpului mai poate fi luat cu ajutorul hrtiei indicator, ce se aplic pe fruntea bolnavului.La temperatura nalt culoarea hrtiei se schimb. 5.Colectarea sputei,frotiului din nas,faringe,nazofaringe. Colectarea sputei Materiale necesare: Scuipatoare sterile sau alte recipiente sterile cu gura larga, prevazute cu capac, formulare medicale, substante dezinfectante, perie.Tehnica recoltarii: Bolnavul va colecta sputa in scuipatoare in decurs de 1-3 zile, deoarece este necesara o cantitate suficienta de sputa. La copii mici sputa este colectata in timpul actului de tuse, provocat cu ajutorul spatulei. Se va avea grija ca materialul colectat sa fie sputa propriu-zisa si nu saliva din gura. La copii mici se face lavaj gastric i se examineaz apele de lavaj,deoarece copii nghit sputa.Se mai fac inhalaii saline cu scop de a fluidifica sputa i a uura procesul de drenaj bronic. Formularul medical completat si sputa colectata sunt expediate la laborator, unde, prin metoda de flotatie, trebuie determinata micobacteria de tuberculoza. Scuipatoarele folosite pot fi dezinfectate prin metode diverse conform ordinelor in vigoare. Recoltarea secretiei faringiene, nazofaringiene si nazale Materiale necesare: Tampoane de vata montate pe porttampoane de lemn sau metal, eprubete de dop, spatule, lampa cu alcool etilic, solutiidezinfectante si burete. Tehnica recoltarii din faringe: Recoltarea secretiei si exudatului faringian se face diminiata inainte de a lua masa, deoarece bolul alimentar ingerat indeparteaza o mare parte a produselor patologice de pe suprafata faringelui. Recoltarea se face cu masca de protectie.Copilul este tinut in brate, imobilizindu-I capul, miinile si picioarele.El este solicitat sa deschida gura, se apasa cu spatula pe radacina limbii, dupa care cu ajutorul tamponului faringian steril se sterge printr-o miscare energica suprafata amigdalelor si peretele posterior al faringelui. Depozitele albe, in special falsele membrane, trebuie neaparat cuprinse pe tampon.Gura eprubetei o flambam, iar tamponul il introducem in eprubeta dupa tehnica obisnuita.Daca nu este posibil insamintarea imediata pe mediul de cultura, atunci tamponul, inainte de recoltare se imbiba cu ser fiziologic sau glicerina sterila de 15%. In acest caz, tamponul introdus in eprubeta poate fi tinut la frigider 5-6 ore pina la insamintare. Din nas: Recoltarea secretiei nazale se face cu 2 tampoane separate prin aceeasi modalitate ca si a exudatului faringian. Vor fi utilizate tampoane mai subtiri, adaptate la cavitatile nazale, montate pe porttampoane de sirma, cu care se poate patrunde cit mai adinc prin miscari de rasucire, pentru a nu leza mucoasa nazala Din rinofaringe: Pentru recoltare vom utiliza 2 tampoane separate sterile montate pe porttampoane indoite la capat cu care se poate patrunde usor in nazofaringe prin meaturile nazale.Recoltarile, insotite de documentatia medicala, vor fi analizate in laboratorul bacteriologic sau virusologic. Daca nu e posibila transportarea imediata a eprubetelor, ele se vor pastra intre termofobare cu apa calda sau baia de aburi nu mai mult de 2 ore. 6.Instilarea picturilor n ochi,urechi,nas. Instilaia picturilor n conductul auditiv extern Materiale necesare: Pipeta, solutie medicamentoasa, solutii dezinfectante.Tehnica instalrii: innd cont de inervatia deosebita a urechii si rolul ei in mentinerea echilibrului,instilatia in ureche se face totdeauna cu lichide caldute, apropiate de temperatura corpului, pentru a nu provoca bolnavului ameteli.incalzirea medicamentului se face la baia de apa. Bolnavul este asezat in decubit sau in pozitia sezinda, cu capul si trunchiul aplecat lateral de pe partea opusa urechii, in care se face instilatia, pentru ca conductul auditiv extern sa fie indreptat vertical, cu orificiul extern in sus.Cu mina stinga asistentul medical trage usor pavilionul in sus si inapoi, iar cu mina dreapta picura numarul de picaturi prescrise.Bolnavul mentine pozitia verticala a conductului auditiv 5-10 minute (este bine ca bolnavul sa fie culcat) dupa care el va intoarce capul in pozitia opusa, pentru a evacua continutul conductului auditiv.In caz de nevoie se repeta procedura si cu urechea de partea opusa.Pipeta folosita este supusa unei metode de dezinfectie. Instilatia nazala Materiale necesare: Pipeta, solutie medicamentoasa, solutii dezinfectante.Tehnica efectuarii: Inainte de administrarea picaturilor trebuie curatate meaturile nazale de cruste sau mucozitati, folosind respectiv fitilurile de vata sau para de cauciuc.Copiii mari pot s-o faca singuri. Bolnavul este asezat in pozitia sezind, cu capul plecat pe spate si putin lateral in partea narii in care se va instila medicamentul.Virful pipetei il introducem foarte atent in vestibulul fosei nazale, fara sa atinga peretii ei si se lasa numarul de picaturi prescrise in asa fel, ca sa nimereasca pe mucoasa peretelui extern. Pentru ca medicamentul sa se repartizeze uniform in fosa nazala peretele extern se alipeste de septul nazal. Instilatia se repeta si in partea opusa, aplecind capul, de data aceasta, de partea cealalta. Pipeta folosita este dezinfectata. Instilatia picaturilor in ochiMateriale necesare: Pipeta, solutie medicamentoasa, tampoane de vata, solutii dezinfectante. Tehnica instilarii: Bolnavul sta culcat sau asezat pe un scaun cu capul aplecat putin pe spate.I se propune sa priveasca in sus.Cu ajutorul tamponului de vata asistentul trage pleoapa inferioara in jos si in fata palpebrala deschisa, in regiunea unghiului intern, picura 1-2 picaturi de solutie medicamentoasa.Se va avea grija ca lichidul instilat sa cada pe sclerotica si nu pe cornee.Eliberam pleoapa si stergem picatura de medicament sau lacrima ce s-a prelins din ochi cu un tampon de vata. Daca este necesar vom repeta instilatia si in celalalt ochi. Pipeta folosita se dezinfecteaz. 7.Aspirarea mucozitilor din cile respiratorii.Se efectueaz cu ajutorul parei de cauciuc sau cu aspiratorul(electric sau manual).Mai nti se picur cteva picturi de soluie fiziologic n fiecare narin apoi peste cteva clipe se aspir coninutul.Poziia copilului este cu capul puin flectat pe spate.Dup aspiraie se picur iar 2-3 picturi de soluie fiziologic. Aspiraia mucozitilor este ntrerupt dac au aprut striuri de snge. 8.ngrijirea copiilor bolnavi.Un factor decisiv n tratamentul bolilor organelor respiratorii este ngrijirea copilului.La internarea bolnavilor de pneumonie se va respecta principiul populrii simultane a saloanelor.Sugarii i nou-nscui se vor izola n boxe sau semiboxe.Aerul din camera copilului trebuie s fie ntotdeauna proaspt,temperatura de 18-20C,fr oscilaii brute.Iarna acest lucru se face prin aerisirea ncperii,iar sezonul cald-prin inerea ferestrelor deschise n permanen.Aerisirea trebuie alternat cu edine de oxigenoterapie dozat.Copilului i se va crea o poziie ridicat,semiculcat,fapt deosebit de important n insuficiena respiratorie.Aceast poziie ridicat,semiculcat,fapt deosebit de important n insuficiena respiratorie.Aceast poziie trebuie schimbat des,sugarii vor fi luai periodic n brae fr a-i strnge,pentru a nu le stingheri excursiile toracice i ale peretelui abdominal.Copiilor mai mari li se permite s ad n aternut cu picioarele lsate pe podea,ns nvelite.Se vor evita meteorismul,constipaia.Aternutul trebuie s fie comod,curat,cald,mbrcmintea s nu fie strns,iar plapuma grea,nct s stinghereasc respiraia.O deosebit atenie se va acorda ngrijirii pielii i mucoaselor.Copilul trebuie scldat regulat(cu excepia cazurilor grave),nasul curit(toaleta nazal),controlat starea cavitii bucale.Lund n consideraie pofta de mncare sczut i starea general grav,cantitatea alimentelor trebuie micorat.Hrana trebuie s fie uor asimilabil,corect i gustos pregtit.Raia trebuie s includ laptele(laptele acru),terciul de orez,gri i altele,diverse supe,bulionuri,pireuri,chiftele la aburi,fructe i legume,sucuri,compoturi .a.Cantitatea hranei,corespunztoare vrstei,n cazul sugarilor se va micora,mrindu-se n schimb frecvena meselor i cantitatea lichidelor sub form de ceai,ap,sucuri,compoturi.n condiii de spital copilului i se va asigura un regim curativ de protecie,repaus,somn suficient,excluzndu-se toi factorii care l-ar putea excita.n perioada de convalescen copilului i se va da posibilitatea de a se juca,de a se ocupa cu ceva interesant conform vrstei.Copilul trebuie s simt atitudinea cald,duioas i cordial a celor din jur.Crearea unei atmosfere de stim i ncredere mutual dintre prini i personalul medical capt o importan deosebit.Un mare rol n ngrijirea copiilor cu boli respiratorii are executarea corect i exact a prescripiilor medicului,respectarea regulilor de efectuare a manoperelor de ngrijire. 9.Proiectarea i antrenarea convorbirii,,Profilaxia maladiilor respiratorii la copiiRepectarea unui regim zilnic corect,adic alimentarea corect,aplicarea metodelor de clire ca plimbarea,gimnastica precum i vestimentaia conform timpului snt primii pai n profilaxia maladiilor.n profilaxia maladiilor respiratorii putem meniona i evitarea locurilor aglomerate,persoanelor infectate cu maladii ale sistemului respirator,respectarea igienei personale,splatul pe mini dup plimbare,nainte de mncare etc. i s nu uitm de imunoprofilaxie.

8