Istoricul chipsurilor

Slide 1

Istoria chipsurilor porneşte încă din secolul al XIX-lea. In vara anului 1853, americanul George Crum a fost angajat ca sef bucatar la un restaurant din statiunea Saratoga Springs, statul New York. In meniul acelui restauraant figurau şi cartofii prăjiţi. (Cartofii prăjiţi au apărut în Franţa, în jurul anului 1700 şi reţeta lor a fost adusă în State de Thomas Jefferson, fost ambasador în Franţa.)

Intr-o seară, un client al restaurantului i-a returnat lui Crum comanda de cartofi prăjiţi, reproşându-i că aceştia erau prea groşi. Crum s-a conformat dorinţei clientului şi a preparat o altă porţie, cu cartofi tăiaţi mai subţiri, dar şi această porţie a fost refuzată, pe acelaşi motiv. Bucătarul s-a enervat atunci şi a tăiat nişte felii foarte subţiri de cartofi, le-a prajit şi le-a servit clientului, gândindu-se că acesta nu-şi va putea înfige furculiţa în ele, deoarece erau foarte crocante. Şi, pentru ca răzbunarea să fie completă, a turnat şi ceva mai multă sare ca de obicei.Planul de răzbunare al lui Crum a dat însă greş. Clientul a fost de-a dreptul incantat de noua variantă de cartofi prăjiţi şi l-a felicitat pe bucătar pentru măiestria lui. Urmarea a fost că nou-născutele chipsuri au devenit specialitatea casei sub numele de Saratoga Chips şi, în plus, şi alte restaurante din zonă au introdus acest produs în oferta lor.

In curand chipsurile au fost impachetate si scoase la vanzare, mai tarziu Crum si-a deschis propriul restaurant care avea ca specialitate chips-urile. Dar, deoarece la data aceea cartofii erau curăţaţi şi tăiaţi manual, producţia de chipsuri a fost limitată. Ele se vindeau doar în restaurante sau, la nivel mic, ambalate în pungi. De-abia în 1920, când s-a inventat o maşină automată care să cureţe şi să taie cartofii, chipsurile s-au transformat dintr-o specialitate locală într-un produs răspândit şi foarte apreciat în întreaga lume.

Slide 2 Date generale despre marcile Lay’s (Star Chips) si Chio Chips

Istoria lor incepe in America in anul 1944, cȃnd Herman W. Lay lansează marca Lay’s Potato Chips.

De atunci şi pȃnă astȃzi, Lay’s au ajuns să fie savurate şi apreciate in peste 80 de țări, devenind marca

de chipsuri numărul 1 in lume.Povestea Lay’s in Romania incepe in ianuarie 2007

Pina la sfirsitul anului 2006, Star Chips a reprezentat o marca de traditie in Romania, prezenta pe piata aproape 1 deceniu si detinand pozitia de leader de piata mai mult de 4 ani. Gustul si calitatea Star Chips au fost apreciate de multi consumatori, acest lucru motivand compania Star Foods sa continue imbunatatirea permanenta a produselor si serviciilor oferite. In ultimul trimestru al anului 2006, gratie investitiilor intr-o noua linie tehnologica de producere a chipsurilor, Star Chips au devenit cu mult mai gustoase. Astfel Lay’s, marca de chipsuri numarul 1 in lume, le-a dat numele ei.

Chio este una dintre cele mai importante marci de pe piata snackurilor sarate din Romania, avand origine germana. Marca Chio a fost prima marca de chipsuri din Germania. Irmgard von Opel a adus secretul chipsurilor din Statele Unite ale Americii. In anul 1962, familia Opel a pus bazele primei fabrici de productie pentru chipsurile CHIO (Carlo, Heinz şi Irmgard von Opel), iar apoi acestea au fost distribuite in intreaga Europa. In Romania au ajuns in anul 1994, reprezentand cea mai veche marca de chipsuri de pe piata. De-a lungul timpului, portofoliul marcii Chio s-a diversificat, ea fiind prezenta acum in cele mai multe categorii de snackuri sarate: chipsuri, tortilla, produse coapte, snackuri, popcorn.

Chip-surile Chio-Chips au un ambalaj atractiv, atit dupa design cit si dupa culoare. In primul rind

culoarea rosie este aleasa foarte reusit , deoarece din punct de vedere strategic atrage atentia

potentialilor consumatori. Pe linga aceasta putem depista si un design bun, fiind placut visual.

Slide 3 Ingrediente:

Chipsurile Lay’s sunt obținute din cartofi naturali, atent selecționați. Cartofii aleşi

sunt curățați cu grijă, feliile subțiri sunt perfect rumenite in ulei vegetal fin, pentru a căpăta

nuanța aurie a razelor de soare. Apoi sunt imbogȃțite cu arome pentru a le desăvȃrşi gustul

irezistibil.Unele sortimente de chipsuri conțin arome artificiale ( pui, barbecue, caşcaval, ardei),

făină de grȃu ,stimulator de arome:monosodium glutamate, inozinat disodic, guanilat disodic,

condiment(ardei), glucoză, proteină hidrolizată din soia şi porumb, corector de aciditate(diacetat

de sodiu), carne pudră.

Ingredientele de baza a chipsurilor sunt naturale. Partenerul cel mai important al marcii Chio este

Natura. Cartofii selectionati, boabele de porumb aurii, graul hranitor,

alunele gustoase si condimentele pline de savoare dau produselor

Chio acea nota unica de proaspat si natural.

Selectarea atenta a materiei brute este insa doar unul dintre

atuuri. Bazandu-ne pe alegerea celor mai buni furnizori, urmarirea

continua a cultivarii, monitorizarea proceselor de productie, de la

recoltare si pana la produsul finit, grija deosebita la depozitare si

transport, putem garanta pentru calitatea de exceptie a oricaruia

dintre produsele Chio.

Prospetime garantata - Fie ca sunt crocante sau pufoase,

coapte, extrudate sau granulate, produsele Chio ajung la voi la fel de

proaspete ca in momentul in care ies de pe linia de productie. Termenele de valabilitate scurte

garanteaza faptul ca pe rafturile magazinelor se gasesc intotdeauna produse Chio proaspete.

Cum se fac chipsurile

Slide 4 Zona 1 – de recepţie a cartofilor. Nimic special, aici se face analiza cartofilor, în funcţie de aspect (interior şi exterior), compoziţie şi dimensiuni. Şi care primeşte notă de trecere, intră în zona următoare.

5 Zona 2 – de curăţare a impurităţilor. Aici treaba se complică un pic. Pentru că avem de a face cu două maşinării care funcţionează pe nişte principii simple, dar care sunt destul de complicate.(Destoner machin) Un utilaj care îndepărtează bolovani, bucăţi mai mari de fier (se mai întâmplă să vină şi de astea cu transportul), adică orice are densitatea mai mare decât a cartofului. Principiul este, cum spuneam, simplu: cartofii intră într-un tanc mare plin cu apă, acolo sunt învâtiţi de un mecanism special, cartofii stau mai la suprafaţă în vreme ce obiectele cu densitate mare rămân pe funduil tancului, de unde sunt recuperate şi aruncate.( Dewooder machine) si celalalt utilaj funcţionează pe acelaşi principiu, doar că acum cartofii sunt împinşi spre fundul tancului, iar impurităţile cu o densitate mai mică decât cea a cartofului – gen lemne, paie – rămân la suprafaţă, de unde sunt luate şi aruncate.

6 Zona 3 – de îndepărtare a cojii cartofului.  după ce cartofii care trec de zona 2 – sortaţi după anumite dimensiuni, cei care sunt mai mici sau mai mari pleacă în alte părţi gen ferme sau direct la gunoi – ei vin pe o bandă rulantă, intră într-un fel de pâlnie rotativă,.unde se îndepărtează coaja.

7 Zona 4 – de sortare manuală a cartofilor. După decojire, cartofii trec prin mâinile unor doamne care îi sortează în funcţie de anumite caracteristici, adică, practic, scapă de acei cartofi care au zone negre pe ei sau care sunt prea mari sau care nu corespund cu dimensiunile şi cu standardul cerut. Este, de altfel singura zona în care săracul cartof depinde de ochiul şi de decizia umană… :D

8 Zona 5 – de feliere a cartofilor.  în zona de feliere cartoful vine pe o bandă rulantă spălată abundent de apă (de altfel apa spală continuu aici cartofii, ai impresia pe alocuri că eşti la o fabrică de apă, nu de chipsuri :D) şi este aruncat în nişte oale mai mari (am ales acest termen mai de bucătărie pentru că de aici începe faza cu gătitul) în care se învârt nişte slicere. E lesne de înţeles că  la ieşirea din aceste oale, cartofii arată gata feliaţi şi pregătiţi să intre la prăjire. Şi e de prisos să spun că feliile de cartofi pleacă spre prăjire pe o bandă rulantă care are foarte multă apă :)) Mai trebuie spus, înainte de a trece la zona următoare, că felia de cartof are fix 1,35 mm grosime şi că lamele care taie cartofii sunt schimbate la fiecare 90 de minute tocmai pentru a fi siguri că se respectă grosimea

Zona 6 – procesul de uscare la suprafaţă a cartofilor. Etapa asta este simplă, se întâmplă exact ce am zis, adică se uscă feliile de cartofi. Moving on.

9 Zona 7 – prăjirea cartofilor. feliile de cartofi, uscate şi dimensionate conform standardului, intră într-un tub mare (sofisticat, cu tot felul de ecrane care monitorizează uleiul, temperatura, cred că şi viteza vântului de afară sau ceva de genul…) şi ies aurii, frumoşi Cea mai mişto fază mi s-a părut cea în care o cameră video cu laser vede chipsurile cu imperfecţiuni şi le sorteatză, aruncându-le într-un container de deşeuri.

10 Zona 8 – de aromatizare a chipsurilor. Aici sunt nişte cuve mari, unde chipsurile sunt învârtite şi unde aromele sunt amestecate cu chipsurile.

11 Zona 9 – de ambalare a chipsurilor. E faza clasică aici, chipsurile intră în nişte pungi, care se închid şi apoi sunt puse manual în cutii, după care pleacă spre rafturi. Numai că, fireşte, nu este atât de simplu. Pentru că – şi am aflat asta pentru prima dată – în pungile de chipsuri se pune azot pentru a le păstra prospeţimea mai multă vreme. Nu e nici un pericol, ba dimpotrivă, căci aşa cum ne-a spus şi domn profesor Make, azotul este inert chimic, adică ajută, nu strică. Plus că ambalajul este unul special realizat pentru Lay’s şi este format din 3 straturi de chestii ale căror denumiri îmi rup limba în gură, dar care sunt state of the art, din câte am înţeles de la cei care se pricep mai bine decât mine.

Zona 10 – de analiză şi alte chestiuni. Surpriza cea mai mare a vizitei a fost laboratorul unde se testează şi se răstestează tot felul. Ok, ştiam că trebuie să existe aşa ceva, pentru că vorbim despre industria alimentară. Doar că nu ne-am aşteptat să fie atât de complicat şi atât de masiv ce se întâmplă acolo. Pe lângă faptul că zici că eşti la spital cu atâta aparatură (inclusiv un RMN pentru cartofi, dacă vă vine să credeţi…), partea de degustare a chipsurilor este un întreg ritual, la care am fost invitaţi să participăm şi noi. A fost interesant să vedem cum doamnele în halate albe pot decide, în urma acestor teste, ejectarea unui întreg lot de chipsuri, dacă nu corespund cerinţelor. Şi nimeni nu are ce comenta nimic, pentru că ele sunt şefele finale, ca să zic aşa, nu iese nimic din fabrică fără parafa lor :D

12 Zona 11 – cartoful electronic. Asta nu este o zonă uşor de identificat. Pentru că tovarăşul cartoful electronic este peste tot :D Adică el, în felul lui, este o bilă sofisticată, de dimensiunea unui măr, care are tot felul de senzori şi de circuite şi de alte alea, care este pusă printre cartofii cartofi şi trece prin toate zonele prin care trec cartofii, monitorizând în permanenţă ce şi cum.

13 Sortimente

3.2 Mentiuni obligatorii si suplimentare de etichetare a chipsurilor

Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:

a) denumirea sub care este vândut alimentul;

b) lista cuprinzând ingredientele;

c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;

d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;

e) data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;

f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;

g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; în cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România;

h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a alimentului;

i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor;

j) concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;

k) o menţiune care să permită identificarea lotului;

l) menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevăzute în anexa nr. 1a).

15 3.3 Analiza continutului informational al marcilor Lay’s si Chio Chips

Mentiuni obligatorii Lay’s Chio Chips

Denumirea produsului Lay’s Potato Chips Chio Chips

Lista ingrediente Cartofi, ulei vegetal, sare iodata 1.4%

Cartofi, ulei vegetal, sare (max. 15%)

Aditivi alimentari folositi Se declara, pe ambalaj, ca produsul nu contine conservanti si coloranti artificiali

Nu sunt declarati pentru sortimentul ales (chipsuri cu sare)

Data limita de consum Este precizata (13.02.2009) Este precizata (10.12.2008)

Denumirea si sediul producatorului, ambalatorului sau al distribuitorului

Producator si ambalator: STAR FOODS E.M.S.R.L.,

Str. Taberei, Nr.2, Popesti Leordeni, Jud. Ilfov, Romania

Distribuitor: INTERSNACK ROMANIA SRL, B-dul Dimitrie Pompei, nr. 9-9A,

sector 2, Bucuresti, Romania

Cantitatea neta 142g 142g

In urma analizei ambalajelor celor doua marci, am constatat ca etichetarea a fost realizata in concordanta cu regelmentarile legislative aflate in vigoare, etichetele produselor cuprind toate elementele obligatorii. Reprezentantii celor doua marci sustin ca, pentru acest sortiment, nu s-au folosit aditivi alimentari.

Aditivii alimentari sunt substante ce se adauga in cantitati mici in produs in timpul prelucrarii tehnologice, conditionarii, conservarii, ambalarii, transportului sau pastrarii in scopul imbunatatirii caracteristicilor de calitate, cresterii stabilitatii si maririi valorii nutritive.

16 3.4 Prezentarea modalitatii de declarare a valorii nutritive pentru marcile Lay’s si Chio Chips

Declararea valorii nutritive (etichetarea nutritionala) se refera la informatiile de ordin nutritional prezentate intr-o anumita ordine: valoarea energetica exprimata in Kcal sau KJ; cantitatea de protide, glucide si lipide exprimata in g la 100g de produs; valoarea biologica, exprimata prin cantitatea fiecarei vitamine sau element mineral (exprimata in unitati SI si raportata la 100g de produs sau raportata la 100 Kcal,respectiv 100 KJ).

Informatii nutritionale Lay’s Chio Chips

Proteine 6.5g 6g

Glucide - 50g

Lipide - 35g

Valoare energetica 530kcal 541kcal

Grasimi 35g -

Fibre alimentare 4.5g -

Sodiu 0.6g -

Informatiile nutritionale pentru cele doua marci, sunt raportate la 100g produs. In cazul marcii Lay’s, nu sunt declarate si cantitatile de glucide si lipide. Marca Chio Chips ofera aceste informatii, insa lipsesc cantitatile de grasimi, fibre alimentare si sodiu.

Capitolul 5: Descrierea caracteristicilor senzoriale ale marcilor Lay’s si Chio Chips

Caracteristici senzoriale

Descriere

Lay’s Chio Chips

Aspect si forma ambalaj

Ambalajul este realizat dintr-o folie de aluminiu, lucioasa, cu rol protector, de culoare rosu inchis. Grafica este simpla, se pune accent pe evidentierea marcii.

Ambalajul este asemanator, de culoare rosie, insa designul este mai atractiv iar gama cromatica mai bogata (rosu, galben, alb, albastru, argintiu).

Aspect exterior Forma rotunda, bule de aer si pete maronii pe suprafata

Forma rotunda, cateva bule de aer pe suprafata, pete maronii, putine la numar

Culoare Galben-auriu Galben-auriu

Gust Specific, dar slab exprimat Placut, caracteristic sortimentului, fara nuante straine

Aroma Placuta, dar slab conturata Bine precizata, placuta, in concordanta cu sortimentul

In cazul marcii Lay’s, ambalajul are o forma dreptunghiulara iar culorile folosite sunt rosu inchis, alb si galben. Elementele grafice nu sunt complicate, accentul cade pe evidentierea marcii si a specificului sortimentului. Sunt utilizate doar doua elemente grafice, cel specific marcii si o imagine care sugereaza aspectul continutului, pe fondul rosu inchis. Pentru individualizare si pentru a determina o apententa mai mare, ar trebui introduse noi culori pe ambalajul produsului, sau modificarea elementelor grafice.

Marca Chio Chips prezinta un design mai atractiv din punct de vedere cromatic. Culorile utlizate sunt rosu, alb, galben si albastru deschis. Elementele grafice specifice marcii si sortimentului se intrepatrund si aproape acopera fondul rosu. Ambalajul este placut din punct de vedere estetic si nu necesita imbunatatiri

Avantaje: reduc doar calitatile sezoriale de care se bucura consumatorii, ofera energie dar nr nare de calorii apr 500 kcal la 100g

Dezavantaje: afecteaza sanatatea fiind un produs preparat cu grasimi ulei sare si aditivi alimentari, provoaca aparitia bolii Alzeheimer

Denumirea produsului analizat: Lay’s Potato Chips

Producatorul: Star Foods

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual acordat Punctaj mediu total al caracteristicii

Aspect 4 4 6 4 4.5

Culoare 4 2 4 4 3.5

Gust 4 2 4 2 3

Aroma 2 2 4 2 2.5

Punctaj mediu total al produsului: 13.5

Numele si prenumele examinatorilor:

1.Cristina

2.Claudia

3.Cosmin

4Monica

Denumirea produsului analizat: Chio Chips

Producatorul: Intersnack

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual acordat Punctaj mediu total al caracteristicii

Aspect 6 8 6 8 7

Culoare 4 4 4 4 4

Gust 4 2 4 4 3.5

Aroma 4 4 2 2 3

Punctaj mediu total al produsului: 17.5

Numele si prenumele examinatorilor:

1.Cristina

2.Claudia

3.Cosmin

4Monica

Clasele de calitate luate in considerare sunt:

18-20 de puncte, produs excelent; 16-18 puncte, produs foarte bun; 14-16 puncte, produs bun; 12-14 puncte, produs satisfacator; sub 12 puncte, produs nesatisfacator.

In Timisoara a fost realizat un experiement care să evalueze deosebirea dintre chipsurile cele mai

vândute de pe piaţa românească.Au fost testate 3 marci de cipsuri:Lay’s, Chio si Viva.

Total participanţi: 14 (2 fete şi 12 băieţi)Produse testate: Chio Chips, Lays şi Viva (toate cu

sare)Preţuri de achiziţie: Chio - 2.5 RON, Lays - 2.4 RON, Viva - 2.1 RON (preţuri valabile în

Piaţa 700 din Timişoara)Valoare energetică: Chio - 541 KCal, Lays - 530 KCal, Viva - 494

KCalConcentraţie de sare (sodiu): Chio - 0.6%, Lays - 0.7%, Viva - 0,3%

Desfasurarea experiemntului: Cele trei tipuri de chipsuri au fost puse în trei boluri identice,

chipsurile fiind fărâmiţate pentru ca participanţii să nu fie influenţaţi de forma lor. De asemenea,

testerii au participat individual la degustare pentru a nu se influenţa între ei.Cerinţele testului au

fost de a clasifica cele trei tipuri de chipsuri în funcţie de gust prin punctaje de la 3 (imi place cel

mai mult), la 1 (imi place cel mai puţin), iar la final au fost rugaţi să

încerce să identifice tipul lor (ce tip de chips se găseşte în fiecare bol).

Rezultate şi concuzii: Din cei 14 participanti, 8 au identificat cele trei tipuri de chipsuri, deşi exista puţină confuzie între Lays şi Chio. Produsul cel mai uşor identificat a fost Viva, datorită grosimii şi gustului total diferit.Cele mai bune chipsuri au fost desemnate cele de la Chio Chips cu 34 puncte - preferate de 8 dintre participanţi, urmate de Lays cu 32 de puncte - preferate de 5 dintre

În concluzie, un ambalaj ideal trebuie să protejeze bine produsul, să fie uşor şi ieftin

Concluzii: Conform acestei scheme, in urma analizei senzoriale realizate de membrii echipei, a rezultat ca chipsurile marca Lay’s se incadreasa in categoria produselor satisfacatoare, cu un punctaj de 13.5, iar Chio Chips fac parte din categoria produselor foarte bune, cu un punctaj de 17.5. O modalitate de imbunatatire a acestor produse ar fi alegerea cu mai multa atentie a ingredientelor (tipul de ulei, de sare, cantitatile) si a materiilor prime (cartofii).