Lab.8-D.Teh

Semestrul II, 2014-2015, D.Teh. lab.8

1 vladac-uvab.webnode.ro

CONSTRUCIA REAZEMELOR SUPLIMENTARE

Funcionalitatea reazemelor suplimentare

Rezemarea suplimentara a semifabricatului este justificata in cazul unor piese insuficient

de rigide si are rolul de:

- sporire a stabilitatii in timpul prelucrarii; - crestere a rigiditatii piesei sub actiunea fortelor de prelucrare in vederea cresterii

preciziei de prelucrare, prevenind astfel vibratiile si deformatiile.

Astefl, la prelucrarea cotei a(Ta) din fig.1, piesa este orientata prin baza de asezare (1), in

raport cu care se face si fixarea. Sub actiunea fortelor de prelucrare, piesa se va deforma,

compromitand precizia de prelucrare impusa. Pentru a preveni aceasta deformatie este ca pe

suprafata B sa se realizeze o rezemare suplimentara. Insa, aceasta rezemare nu poate fi fixa

deoarece variatia cotei h(Th) pentru lotul de piese ar face ca nu toate piesele sa fie in contactc

cu suprafata reazemlului. Asadar, rezemarea suplimentara se va realiza prin intermediul unui

mecanism prevazut cu posibilitati de compensare a lantului de dimensiuni.

Fig.1 Utilizarea reazemelor suplimentare

Pentru ca schema de orientare a piesei sa nu fie modificata este necesar ca in timpul

orientarii reazemul suplimentar sa se comporte ca ca un reazem mobil. Astfel, piesa se va

aseza in mod corespunzator pe baza de asezare, se va fixa cu forta F si apoi se va aduce

reazemul suplimentar in contact cu suprafata B, blocandu-l in aceasta pozitie. Din acest

moment, reazemul se comporta ca un reazem rigid, prevenind deformatia piesei. La

inchiderea activitatii de prelucrare, mai intai se va debloca reazemul suplimentar si apoi se va

extrage piesa de pe reazemele principale. La inlocuirea piesei de prelucrat fazele se succed in

mod identic. Rezulta ca reazemele suplimentare nu preiau grade de libertate.

Clasificarea reazemelor suplimentare

Exista o larga diversitate de reazeme suplimentare ca urmare a varietatii mecanismelor

prin care se realizeaza functionalitatea lor si a formelor de suprafete prin care se realizeaza

rezemarea:

Dupa functionalitate: - cu autoasezare



- cu asezare ulterioara

Dupa constructie: - cu plunjer-pana - cu plunjer-surub de blocare - cu plunjer-bila - cu parghie-bila

Dupa modul de actionare: - cu actionare manuala - cu actionare mecanizata

Dupa suprafata de rezemare a semifabricatului: - pentru suprafete plane - pentru suprafete cilindrice - pentru alte suprafete (conice, inclinate, etc.)

Dupa numarul de puncte de reazem: - simplu - multiplu

Reazeme suplimentare cu autoaezare

Proprietatea de autoasezare este urmare a existentei unui element elastic, de regula un arc

elicoidal de compresiune, care face ca reazemul propriu-zis sa vina in contact cu

semifabricatul. Aceste reazeme isi stabilesc pozitia odata cu orientarea corecta pe reazemele

principale ale dispozitivului, dupa care sunt blocate, devenind rigide.

Constructiv, aceste reazeme sunt caracterizate prin trei elemente componente distincte,

conform schemei bloc din fig.2:

- elementul de contact reazem-semifabricat (EC) - elemente elastice pentru autoasezare (EE) - element de blocare (EB)

Fig.2 Constructia generala a reazemelor suplimentare cu autoasezare

In general, toate constructiile de acest gen au in componenta un plunjer (1) ghidat in

corpul (3) dispozitivului si aflat sub actiunea elementului elastic EE. Pe capatul plunjerului

este asezat elementul de contact EC, a carui forma depinde de forma suprafetei de rezemare a

semifabricatului. Prin plunjerul (2) se face blocarea plunjerului (1) in pozitia de lucru

necesara, prin intermediul unui element de blocare EB.



Forma constructiva a elementului de contact pentru suprafete plane este plana sau sferica.

Constructia unui reazem suplimentar este prezentata in fig.3. In corpul dispozitivului (1) se

monteaza o bucsa intermediara (2) in care culiseaza plunjerul (3). Pe capul acestuia este

montat cepul reglabil (5) si un capac (4) de protectie. Blocarea plunjerului se face cu tija (7)

care ale la un capat un profil de pana de unghi , iar la celalalt capat prezinta un orificiu filetat, pentru tragere. In cazul actionarii de la distanta se utilizeaza o tija intermediara (8),

care este prezata de surubul (10). Bucsa (9) este impiedicata sa se roteasca de catre stiftul

(11).

Fig.3 Constructia reazemelor cu autoasezare pentru suprafete plane

Efectul de blocare al plunjerului se realizeaza ca urmare a valorii unghiului , care trebuie sa respecte conditia de autoblocare: = (6 ... 8), de asemenea, ca urmare a unghiului de inclinare a spirei filetului surubului (10).

Plunjerul (3) se gaseste in permanenta sub actiunea arcului elicoidal (6), care creeaza o

forta suficienta pentru a impinge plunjerul cand nu este blocat, dar insuficienta pentru a ridica

piesa de pe reazemele principale.

Pentru garantarea functionalitatii este necesar ca ajustajul de montaj dintre plunjerul (3) si

tijele (7, 8) sa fie un ajustaj cu joc d1, d4, iar ajustajul bucsei (2) cu corpul sa fie presat d2.

Capacul (4) formeaza un ajustaj cu joc cu bucsa (2) d3, protejand ajustajul plunjerului de

patrunderea aschiilor. Cursa plunjerului se stabileste astfel incat, in stare libera, suprafata

activa a cepului (5) sa nu depaseasca nivelul suprafetei de rezemare suplimentara a

semifabricatului, impingand usor, comprimand arcul elicoidal. Desurubarea elementului

filetat (10), pentru deblocarea plinjerului, se face dupa fiecare piesa prelucrata.

Forma sferica a suprafetei active a cepului reglabil (5) se alege atunci cand suprafata de

rezemare nu este prelucrata sau este brut prelucrata (forjata). Pentru suprafete plane de

rezemare se mai pot utiliza formele plate sau inelare de corpuri reglabile.

Un exemplu de element de contact utilizat in cazul suprafteleor cilindrice de rezemare

(fig.4) este cel in care capatul plunjerului este profilat sub forma de prisma (fig.4.a) sau pe

care se monteaza o prisma (fig.4.b).

Elementele pentru blocarea plunjerului dintr-un reazem suplimentar cu autoasezare pot fi:



- surub-pana (fig.3, 4) - excentric-pana (fig.5) - arc-pana (fig.6) - pana-forte de contact (fig.7)

Fig.4 Reazem suplimentar de tip surub-pana Fig.5 Reazem suplimentar de tip excentric-pana

Fig.6 Reazem suplimentar de tip arc-pana Fig.7 Reazem suplimentar de tip pana-forte de contact

Mecanismul de rezemare suplimentara din fig.5 realizeaza blocarea plunjerului prin

intermediul tijei (3) presata de axul cu excentric (4). Arcul (5) readuce tija in pozitia initiala

in stare libera.

Mecanismul din fig.6 permite blocarea plunjerului (1) prin intermediul fortei arcului

elicoidal (6), care prezeaza pana (5). Pentru deblocare se utilizeaza cepul (8) montat pe axul

(9).

In toate aceste mecanisme, este utilizat un singur plunjer pentru rezemare suplimentara.

La mecanismul din fig.8, prin actionarea surubului (3), care preseaza asupra tijei (4) si

aceasta asupra plunjerului (1), se produce o tragere a bucsei (2) prin care trece plunjerul (1).

Ca urmare a acestui fapt, plunjerul (1) este blocat pe ambele parti: pe partea sub forma de

pana si pe partea cilindrica opusa prin efectul fortelor de contact. In cazul acestui mecanism,

reazemul cu autoasezare realizeaza rigidizarea in doua puncte de contact. Functionarea este

similara mecanismului din fig.7.

Fig.8 Constructia reazemelor suplimentare cu doua puncte de contact



Tot cu doua plunjere este si mecanismul din fig.9. constructia este mai complexa ca

urmare a automatizarii strangerii piesei pe reazemul principal, dar si a automatizarii blocarii

reazemelor suplimentare.

Fig.9 Constructia reazemelor suplimentare automatizat

Semifabricatul se orienteaza pe bucsa de centrare (3), iar pentru fixare se utilizeaza boltul

(5) si saiba detasabila (4). Forta F este realizata prin pana (7) existenta pe tija motorului M1.

Evident, pentru o buna orientare este necesar ca penele (8) ale reazemelor suplimentare sa fie

retrase. Arcurile (10) vor determina contactul elementului (11) cu suprafata semifabricatului.

Forma elementului de contact este inelara pentru a permite prelucrarea alezajului. Pentru

blocarea plunjerului (1) se utilizeaza motorul hidraulic M2, care prin pana (8) deplaseaza tija

(9). Actiunea uleiului in motorul M2 se realizeaza punand maneta distribuitorului (6) pe

pozitia I. Uleiul va trece spre motorul M1, iar dupa ce se inregistreaza o presiune minima

necesara dezvoltarii fortei de fixare F, se va deschide releul de presiune R care permite

alimentarea celor doua motoare M1 si M2 ale reazemelor suplimentare.

Blocarea tangentiala a plunjerului de rezemare suplimentara este prezentata in fig.10.

Dupa autoasezarea corespunzatoare, plunjerul se blocheaza ca urmare a tijei (2), montate pe

pistonul (3) al motorului hidraulic sau chiar pneumatic. Capatul tijei este tronconic si la

deplasarea sa spre plunjerul (1) creeaza efectul de impanare.

Fig.10 Blocarea tangentiala a plunjerului de rezemare suplimentara

Reazeme suplimentare cu aezare ulterioar

Spre deosebire de reazemele cu autoasezare, reazemele suplimentare cu asezare ulterioara

sunt aduse in contact cu suprafetele de sprijin ale semifabricatului numai dupa ce s-a realizat

orientarea si fixarea in raport cu reazemele principale. Constructia lor este realizata astfel

incat sa nu afecteze semifabricatul de pe reazemele principale.



Solutiile constructive de reazeme suplimentare cu asezare ulterioara sunt diverse in

functie de forma piesei si de modul de actionare. Se deodebesc, in general, trei categorii de

reazeme tipice:

- reazeme utilizate pentru suprafete plane libere - reazeme utilizate pentru suprafete plane paralele sau cilindrice interioare - reazeme utilizate pentru prelucrari prin strunjire sau rectificare sau rectificare rotunda

Constructia caracteristica, normalizata, de reazem cu asezare cu asezare ulterioara, este

cea utilizata in cazul suprafetelor plane libere, conform fig.11.

Fig.11 Constructia standardizata a reazemului suplimentar cu asezare ulterioara

Semifabricatul este centrat si asezat pe boltul cu guler (1) montat in corpul dispozitivului

(2). Semifabricatul se fixeaza cu forta F. In vederea rigidizarii prelucrarii determinate prin

cotele H si A se impinge pana (4) pana ce plunjerul (3), ridicandu-se, vine in contact cu

suprafata semifabricatului. In aceasta pozitie se infileteaza surubul (7) si prin bila (6) si

penele-disc (5) se produce blocarea penei. Unghiul penei trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de functionalitate ca in cazul reazemelor cu autoasezare: = (6 ... 8). La inchierea prelucrarii se va debloca mai intai pana, dupa care se trage spre dreapta. Se introduce si se

fixeaza pe bolt un nou semifabricat, dupa care fazele se repeta.

Constructia unor reazeme din a doua categorie este prezentata in fig.12. rigidizarea

laturilor ghidajului se realizeaza fie prin deplasarea bacurilor (1), articulate pe suportul (4), cu

ajutorul unei bile (3) existente la capatul surubului de actionare (fig.12.a), fie cu ajutorul

plunjerelor (1) actionate prin bila (3) (fig.12.b). Mecanismele pot fi utilizate acolo unde se

pune problema rigidizarii pe doua directii.

Fig.12 Constructia reazemlor suplimanter cu aseazare ulterioara pentru suprafete plan paralele sau cilinstrice

interioare

Rigidizarea pieselor de tipul arborilor lungi se face prin utilizarea unor reazeme

suplimentare, de regula ulterioare, numite linete. Prin prelucrarea unor asemenea piese, prinse

intre varfuri de centrare sau intre universal si varf de centrare, sub actiunea fortelor de

prelucrare sau chiar a greutatii proprii, apare:

- incovoierea piesei in timpul prelucrarii - instabilitatea regimului de prelucrare ca urmare a vibratiilor



Si intr-un caz si in celalalt este afectata precizia de prelucrare si calitatea suprafetei

prelucrate. Deformatia principala a semifabricatului se face sub actiunea fortei P2 (fig.13).

Aceasta, in timpul prelucrarii pe lungimea L, este mobila. Deci pentru prelucrari de precizie,

rezemarea suplimentara trebuie realizata astfel incat componenta P2 sa se descarce in

totalitate.

Fig.13 Actiunea fortei principale de aschiere in cazul prinderii intre varfuri si centrare

O astfel de lineta este o lineta mobila sau lineta de urmarire. Pentru prelucrarea, lineta

mobila se monteaza pe sania transversala a strungului si se va deplasa odata cu aceasta.

Prelucrarea de degrosare, se realizeaza cu linete fixe, montate pe ghidajele strungului, pentru

care s-au prelucrat initial tronsoane de centrare.

Din punt de vedere constructiv se utilizeaza un numar mare de linete, care pot fi

clasificate functie de:

mobilitate - fixe (stationare) - mobile

gradul de universalitate - speciale

cu semilagare cu galeti

- universale cu role cu rulmenti

numarul bratelor de lineta - simple (cu un brat) - duble (cu doua brate)

tipul elementelor reglabile - cu plunjer - cu falci

capacitatea de amortizare a vibratiilor - normale (obisnuite, fara amortizor) - cu amortizor

reglarea elementelor active - independenta - simultana (sincrona)

Conditiile impuse linetelor sunt:

- sa aiba rigiditate mare, pentru a garanta precizia si stabilitatea prelucrarii;



- elementele de contact trebuie alese astfel incat sa nu deterioreze suprafata prelucrata; - sa permita ungerea suprafetei de contact, evitand uzura; - sa asigure reglarea corespunzatoare elementelor active in asa fel incat elementele de

contact sa fie la fel de incarcate

O lineta fixa (fig.14) este formata din doua parti principale: corpul (6), prin care se

moteaza pe ghidajele strungului si capacul (1). De regula, in capac este un suport si in corp

sunt doua suporturi pentru plinjerul (3) care se poate deplasa radial datorita surubului (2).

Plunjerele sunt impiedicate sa se roteasca.

Fig.14 Constructia linetelor fixe Fig.15 Constructia linetelor de urmarire

In pozitia de lucru plunjerele se blochiaza cu suruburile (5). Elementul de contact cu

semifabricatul este o placuta (4). Capacul linetei poate fi rabatat in jurul boltului (9), pentru

introducerea semifabricatului. De asemenea, se poate inchide pe corp cu ajutorul unui surub

(8) ce poate fi rabatat. Fixarea de ghidajul masinii-unelte se face cu o placa (7).

Lineta mobila (fig.15), contine doua plunjere. Aceste plunjere sunt actionate de suruburile

(2) si au la capatul opus elementele de contact efectiv fie rulmenti (4), fie placute de contact

(4). Corpul linetei se fixeaza cu un surub (5) pe sania transversala a strungului si cu un alt surub, prin orificiul a, lateral.

Lab.8-D.Teh

Documents

Transcript of Lab.8-D.Teh