PLAN DE DESFURARE A INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV GENERAL PENTRU SNTATEA I SECURITATEA MUNCII

RISCURILE DE ACCIDENTARE I MBOLNVIRE PROFESIONAL

Cderea lucrtorului la acelai nivel, datorit cilor de acces alunecoase, din cauza umezelii sau nepstrrii n condiii de curenie, ndeosebi n jurul silozurilor;

Cderea lucrtorului de la nlime atunci cnd se urc pe autovehiculele de transport (automalaxoare, etc), benzi sau silozuri i efectueaz manevre greite sau brute;

Cderea, prbuirea de materiale i obiecte de pe benzile transportoare;

Prinderea, lovirea sau strivirea de maini, utilaje n funciune, din cauza neateniei sau poziionrii greite a executantului fa de acestea;

Prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport a lucrtorilor;

Prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte i materiale transportate;

Contact cu curent electric (atingere direct a instalaiei de alimentare cu curent electric, sau indirect la prile dezizolate ori deteriorate ale benzilor).

LEGISLAIA DE SECURITATE I SNTATE N MUNC

Legea securitii i sntii n munc (Legea nr. 319/2006):

Art. 5.- n sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtorul neles:

a) lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care presteaz activiti casnice;

b) angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii i/sau unitii;

c) ali participani la procesul de munc - persoane aflate n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii, persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum i omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob;

d) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor - persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, n conformitate cu prevederile legale, s i reprezinte pe acetia n ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii i sntii lucrtorilor n munc;

e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale;

f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune;

g) accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

h) boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc,

precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;

i) echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit n munc;

j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv;

k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii;

l) pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment;

m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii n care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii n perioada de reconversie profesional;

n) securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc;

o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale;

p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara ntreprinderii/unitii, abilitate s presteze servicii de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii n munc, conform legii;

q) accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile;

r) boal legat de profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional.

Art. 16.- (1) innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau a unitii, angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare, astfel nct lucrtorii i/sau reprezentanii acestora s primeasc, n conformitate cu prevederile legale, toate informaiile necesare privind:

a) riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie att la nivelul ntreprinderii i/sau unitii, n general, ct i la nivelul fiecrui post de lucru i/sau fiecrei funcii;

b) msurile luate n conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) i (3).

(2) Angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare astfel nct angajatorii lucrtorilor din orice ntreprindere i/sau unitate exterioar, care desfoar activiti n ntreprinderea i/sau n unitatea sa, s primeasc informaii adecvate privind aspectele la care s-a fcut referire la alin. (1), care privesc aceti lucrtori.

Art. 22.- Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc.

Art. 23.- (1) n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute la art. 22, lucrtorii au urmtoarele obligaii:

a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de producie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare;

c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive;

d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protecie;

e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoan;

f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, att timp ct este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i securitii lucrtorilor;

g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru securitate i sntate, n domeniul su de activitate;

h) s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii n munc i msurile de aplicare a acestora;

i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari.

(2) Obligaiile prevzute la alin. (1) se aplic, dup caz, i celorlali participani la procesul de munc, potrivit activitilor pe care acetia le desfoar.

Norma metodologic de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobat de H.G. nr. 1425/2006:

Art. 56.- Reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munc sunt consultai i particip, n conformitate cu art. 18 din lege, i pot desfura urmtoarele activiti:

a)colaboreaz cu angajatorul pentru mbuntirea condiiilor de securitate i sntate n munc;

b)nsoesc echipa/persoana care efectueaz evaluarea riscurilor;

c)ajut lucrtorii s contientizeze necesitatea aplicrii msurilor de securitate i sntate n munc;

d)aduc la cunotin angajatorului sau comitetului de securitate i sntate n munc propunerile lucrtorilor referitoare la mbuntirea condiiilor de munc;

e)urmresc realizarea msurilor din planul de prevenire i protecie;

f)informeaz autoritile competente asupra nerespectrii prevederilor legale n domeniul securitii i sntii n munc.

Codul Muncii (Legea nr. 53/2003):

Art. 257. Regulamentul intern se ntocmete de ctre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanilor salariailor, dup caz.

Art. 258. Regulamentul intern cuprinde cel puin urmtoarele categorii de dispoziii:

a) reguli privind protecia, igiena i securitatea n munca n cadrul unitii;

b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii i al inlaturarii oricrei forme de nclcare a demnitii;

c) drepturile i obligaiile angajatorului i al salariailor;

d) procedura de soluionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariailor;

e) reguli concrete privind disciplina muncii n unitate;

f) abaterile disciplinare i sanciunile aplicabile;

g) reguli referitoare la procedura disciplinar;

h) modalitile de aplicare a altor dispoziii legale sau contractuale specifice.

Art. 259. (1) Regulamentul intern se aduce la cunostinta salariailor prin grija angajatorului i isi produce efectele fata de salariai din momentul incunostintarii acestora.

(2) Obligaia de informare a salariailor cu privire la coninutul regulamentului intern trebuie ndeplinit de angajator.

(3) Modul concret de informare a fiecrui salariat cu privire la coninutul regulamentului intern se stabilete prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dup caz, prin coninutul regulamentului intern.

(4) Regulamentul intern se afieaz la sediul angajatorului.

Art.260. Orice modificare ce intervine n coninutul regulamentului intern este supus procedurilor de informare prevzute la art. 259.

Art. 261. (1) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispoziiile regulamentului intern, n msura n care face dovada nclcrii unui drept al sau.

(2) Controlul legalitii dispoziiilor cuprinse n regulamentul intern este de competenta instanelor judectoreti, care pot fi sesizate n termen de 30 de zile de la data comunicrii de ctre angajator a modului de soluionare a sesizrii formulate potrivit alin. (1).

Rspunderea disciplinar

Art. 263. (1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinar, avnd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanciuni disciplinare salariailor si ori de cte ori constata ca acetia au svrit o abatere disciplinar.

(2) Abaterea disciplinar este o fapta n legatura cu munca i care consta ntr-o aciune sau inaciune svrit cu vinovie de ctre salariat, prin care acesta a nclcat normele legale,

regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele i dispoziiile legale ale conductorilor ierarhici.

H.G. nr. 1091/2006:Anexa nr. 2

Cerine minime de securitate i sntate pentru locurile de munc aflate deja n folosin

1.Observaie preliminar

Obligaiile menionate n prezenta anex se aplic ori de cte ori caracteristicile locului de munc, activitatea, mprejurrile sau un risc impun acest lucru.

2.Stabilitate i rezisten

Cldirile care adpostesc locuri de munc trebuie s aib o structur i o rezisten corespunztoare naturii utilizrii lor.

3.Instalaii electrice

Instalaiile electrice trebuie s fie proiectate i construite astfel nct s nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucrtorii trebuie s fie protejai n mod adecvat mpotriva riscului de accidentare prin atingere direct i/sau atingere indirect.

Instalaiile electrice i dispozitivele de proiecie trebuie s corespund tensiunii nominale, condiiilor exterioare i competenei persoanelor care au acces la pri ale instalaiei.

4.Ci i ieiri de urgen

4.1.Cile i ieirile de urgen trebuie s rmn n permanen libere i s conduc n mod ct mai direct posibil n aer liber sau n spaii sigure.

4.2.n caz de pericol, trebuie s fie posibil evacuarea rapid i n condiii ct mai sigure a lucrtorilor de la toate posturile de lucru.

4.3.Trebuie s existe un numr corespunztor de ci de salvare i ieiri de urgen.

4.4.Uile de ieire n caz de urgen trebuie s se deschid spre exterior.

Uile glisante sau turnante nu sunt permise n cazul n care acestea au destinaia de ieiri de urgen.

Uile de ieire de urgen nu trebuie s fie ncuiate sau fixate astfel nct s nu poat fi deschise imediat i cu uurin de ctre orice lucrtor care ar avea nevoie s le utilizeze n caz de urgen.

4.5.Cile i ieirile de urgen speciale trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 971/2006.

Aceast semnalizare trebuie s fie suficient de rezistent i s fie amplasat n locurile corespunztoare.

4.6.Uile de ieire de urgen nu trebuie s fie ncuiate.

Cile i ieirile de urgen, precum i cile de circulaie i uile de acces spre acestea trebuie s fie eliberate de orice obstacole, astfel nct s poat fi utilizate n orice moment fr dificultate.

4.7.Cile i ieirile de urgen care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminat de siguran/urgen de intensitate suficient n cazul n care se ntrerupe alimentarea cu energie electric.

5.Detectarea i prevenirea incendiilor

5.1.n funcie de dimensiunile i destinaia cldirilor, de echipamentele pe care acestea le conin, de proprietile fizice i chimice ale substanelor prezente i de numrul maxim potenial de persoane prezente, locurile de munc trebuie prevzute cu dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor i, dac este necesar, cu detectoare de incendii i sisteme de alarm.

5.2.Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie s fie uor accesibile i uor de manevrat.

Acestea trebuie s fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 971/2006.

Aceste semnalizri trebuie s fie suficient de rezistente i amplasate n locuri corespunztoare.

6.Ventilaia locurilor de munc n spaii nchise

Trebuie luate msuri pentru a asigura suficient aer proaspt la locurile de munc n spaii nchise, avndu-se n vedere metodele de lucru utilizate i cerinele fizice impuse lucrtorilor.

n cazul utilizrii unui sistem de ventilare forat, acesta trebuie s fie meninut n stare de funcionare.

Orice avarie trebuie semnalizat de un sistem de control, dac acest lucru este necesar pentru sntatea lucrtorilor.

7.Temperatura n ncperi

7.1.n timpul programului de lucru, temperatura din ncperile ce conin posturi de lucru trebuie s fie adecvat organismului uman, inndu-se seama de metodele de lucru utilizate i de cerinele fizice impuse lucrtorilor.

7.2.Temperatura n camerele de odihn, ncperile pentru personalul de serviciu permanent, n ncperile sanitare, n cantine i n ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie s corespund destinaiei specifice a acestor ncperi.

8.Iluminatul natural i artificial

8.1.n msura n care este posibil, locurile de munc trebuie s aib iluminat natural suficient i s fie prevzut un iluminat artificial adecvat pentru sntatea i securitatea lucrtorilor.

8.2.Locurile de munc n care lucrtorii sunt n mod deosebit expui riscurilor n caz de defeciune la iluminatul artificial trebuie s fie prevzute cu iluminat de siguran/urgen de intensitate suficient.

9.Ui i pori

9.1.Uile transparente trebuie s fie marcate corespunztor, la nlimea vederii.

9.2.Uile i porile batante trebuie s fie transparente sau s aib un panou transparent.

10.Zone periculoase

Dac locurile de munc includ zone periculoase n care, dat fiind natura activitii, exist riscul cderii lucrtorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie s fie prevzute, n msura n care este posibil, cu dispozitive care s evite ptrunderea lucrtorilor neautorizai n aceste zone.

Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii care sunt autorizai s ptrund n zonele periculoase.

Zonele periculoase trebuie marcate clar.

11.ncperi i zone pentru odihn

11.1.Dac securitatea sau sntatea lucrtorilor, n special datorit tipului activitii sau prezenei unui numr mai mare de angajai dect cel prevzut, impun acest lucru, lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie ncperi pentru odihn uor accesibile sau zone pentru odihn corespunztoare.

Aceast prevedere nu se aplic dac lucrtorii sunt angajai n birouri sau n ncperi de lucru similare care ofer posibiliti echivalente de relaxare n timpul pauzelor.

11.2.ncperile i zonele pentru odihn trebuie prevzute cu mese i scaune cu sptar.

11.3.n ncperile i zonele pentru odihn trebuie luate msuri corespunztoare pentru proiecia nefumtorilor mpotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.

12.Femei gravide i mame care alpteaz

Femeile gravide i mamele care alpteaz trebuie s aib posibilitatea de a se odihni n poziie culcat n condiii corespunztoare.

13.Instalaii sanitare

13.1.Vestiare i dulapuri pentru mbrcminte

13.1.1.Lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie s poarte mbrcminte de lucru special i dac, din motive de sntate sau de decen, nu li se poate cere s se schimbe ntr-un alt spaiu.

Vestiarele trebuie s fie uor accesibile i s aib capacitate suficient.

13.1.2.Vestiarele trebuie s aib dotri care s permit fiecrui lucrtor s i ncuie mbrcmintea personal n timpul programului de lucru.

Dac este cazul (de exemplu, existena substanelor periculoase, umiditate, murdrie), vestiarele pentru mbrcmintea de lucru trebuie s fie separate de vestiarele pentru vestimentaia i efectele personale.

13.1.3.Trebuie s existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai i pentru femei.

13.2.Duuri, cabine de WC-uri i chiuvete

13.2.1.Locurile de munc trebuie dotate astfel nct lucrtorii s aib n apropierea lor:

-duuri, dac natura activitii lor impune acest lucru;

-locuri speciale prevzute cu un numr corespunztor de cabine de WC-uri i chiuvete.

13.2.2.Duurile i chiuvetele trebuie prevzute cu ap curent rece (i ap cald, dac este necesar).

13.2.3.Trebuie prevzute duuri separate sau trebuie asigurat utilizarea separat a duurilor pentru brbai i pentru femei.

Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurat utilizarea separat a cabinelor de WC-uri pentru brbai i pentru femei.

14.Echipamente de prim ajutor

Locurile de munc trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor.

Echipamentele trebuie s fie marcate corespunztor i s fie uor accesibile.

15.Lucrtori cu dizabiliti

La organizarea locurilor de munc trebuie s se in seama de lucrtorii cu dizabiliti, dac este necesar.

Aceast prevedere se aplic n special n ceea ce privete uile, cile de comunicaie, scrile, duurile, chiuvetele, WC-urile i posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrtorii cu dizabiliti.

16.Circulaia pietonilor i vehiculelor

Locurile de munc n spaii nchise sau n aer liber trebuie organizate astfel nct pietonii i vehiculele s poat circula n condiii de securitate.

17.Locuri de munc n aer liber (dispoziii speciale)

Cnd lucrtorii sunt angajai la posturi de lucru n aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie s fie amenajate pe ct posibil astfel nct acetia:

a)s fie protejai mpotriva condiiilor meteorologice nefavorabile i, dac este necesar, mpotriva cderii obiectelor;

b)s nu fie expui unui nivel de zgomot duntor, nici unor influene exterioare vtmtoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;

c)s i poat prsi posturile de lucru rapid n eventualitatea unui pericol sau s poat primi rapid asisten;

d)s nu poat aluneca sau cdea.

18.Locuri de munc n condiii de izolare (dispoziii speciale)

18.1.Angajatorul va numi prin decizie o persoan cu atribuii concrete care s supravegheze lucrtorii care lucreaz n condiii de izolare.

18.2.Pentru a se putea interveni n timp util n caz de accident sau avarie la locurile de munc n condiii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legtura cu persoana care asigur supravegherea:

a)constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);

b)periodic automat (radio-telefon, telefon);

c)periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camer de luat vederi i monitor).

19.Principii ergonomice

19.1.Dimensionarea locului de munc se realizeaz n funcie de particularitile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i caracteristicile echipamentului de munc, ale mobilierului de lucru, de micrile i deplasrile lucrtorului n timpul activitii, de distanele de securitate, de dispozitivele ajuttoare pentru manipularea maselor, ca i de necesitatea asigurrii confortului psihofizic.

19.2.Eliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea posibilitilor de modificare a poziiei n timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea locului de munc, prin optimizarea fluxului tehnologic i prin utilizarea echipamentelor de munc care respect prevederile reglementrilor n vigoare.

19.3.Locurile de munc la care se lucreaz n poziie aezat se doteaz cu scaune concepute corespunztor caracteristicilor antropometrice i funcionale ale organismului uman, precum i activitii care se desfoar, corelndu-se nlimea scaunului cu cea a planului de lucru.

19.4.La locurile de munc unde se lucreaz n poziie ortostatic trebuie asigurate, de regul, mijloace pentru aezarea lucrtorului cel puin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bnci).

19.5.Echipamentele de munc, mesele i bancurile de lucru trebuie s asigure spaiu suficient pentru sprijinirea comod i stabil a membrelor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea micrii acestora.

19.6.nlimea planului de lucru pentru poziia aezat sau ortostatic se stabilete n funcie de distana optim de vedere, de precizia lucrrii, de caracteristicile antropometrice ale lucrtorului i de mrimea efortului membrelor superioare.

19.7.Pentru evitarea micrilor de rsucire i aplecare ale corpului, precum i a micrilor foarte ample ale braelor, trebuie luate msuri de organizare corespunztoare a fluxului tehnologic, de manipulare corect a materiilor prime i a produselor la echipamentele de munc la care lucrtorul intervine direct.

H.G. nr.1048/2006:Anexa 3

LISTA orientativ i neexhaustiv a activitilor i sectoarelor de activitate care pot necesita

utilizarea de echipament individual de protecie

1.Protecia capului (protecia craniului)

Cti de protecie:

-lucrri de construcii, n special activitate pe, sub sau n apropierea schelelor i locurilor de munc la nlime, la operaii de montare i demontare a cofrajelor, de asamblare i instalare, activitate desfurat pe schele i de demolri;

-lucrri n anuri;

-terasamente i lucrri n piatr;

-lucrri n cariere, excavri la suprafa, halde;

-lucrri n vecintatea dispozitivelor de ridicare, macaralelor i a transportoarelor;

-lucrri la instalaii de concasare fin;

-lucrri la silozuri, buncre i conducte;

2.Protecia picioarelor

nclminte de securitate cu talp antiperforaie:

-lucrri de construcii, civile i rutiere;

-lucrri pe schele;

-lucrri de demolare;

-lucrri de construcii n beton i plci prefabricate, care presupun montarea i demontarea cofrajelor;

-lucrri pe antiere i n spaii de depozitare;

-lucrri pe acoperiuri.

-lucrri cu furnale, instalaii de concasare fin, oelrii, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriare la cald, presri la cald i trefilare;

-lucrri n cariere i n exploatri de suprafa i halde;

nclminte de securitate cu toc sau talp ortopedic i inserie antiperforaie:

-lucrri pe acoperiuri.

3.Protecia ochilor sau a feei

Ochelari de protecie, viziere i ecrane faciale:

-lucrri de sudur, polizare i debitare;

-lucrri de gurire.

4.Protecia respiratorie

Semimti/Aparate de protecie respiratorie:

-vopsirea prin pulverizare fr ventilaie corespunztoare;

5.Protecia auzului

Antifoane:

-lucrri n locuri cu zgomot peste limita admis;

la prese de metale;

-lucrri cu dispozitive pneumatice;

-lucrri ale personalului de la sol n aeroporturi;

-lucrri de treierat;

-lucrri n industria lemnului i textil.

6.Protecia corpului, braelor i minilor

mbrcminte de protecie:

-lucrri cu acizi i soluii caustice, dezinfectani i substane de curare corozive;

mbrcmite de protecie greu inflamabil:

-lucrri de sudur n spaii nguste.

oruri din piele:

-lucrri de sudur;

Mnui:

-lucrri de sudur;

-manipularea de obiecte cu muchii ascuite, dar nu la utilizarea mainilor care prezint riscul ca mnua s fie prins;

7.mbrcminte de protecie mpotriva intemperiilor:

-lucrri n aer liber pe ploaie i vreme rece.

8.mbrcminte reflectorizant:

-lucrri n locuri n care lucrtorii trebuie s poat fi observai la timp.

9.Centuri de securitate:

-lucrri pe schele;

-asamblarea de piese prefabricate;

lucrri pe stlpi.

H.G. nr. 971/2006: Anexa nr. 1

CERINE MINIME GENERALE

privind semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc

1. Observaii preliminare

1.1. n cazul n care este necesar semnalizarea de securitate i/sau de sntate, n conformitate cu obligaiile generale prevzute la art. 6 din hotrre, aceasta trebuie s fie n conformitate cu cerinele specifice prevzute n anexele nr. 2-9 la hotrre.

1.2. Prezenta anex introduce cerine specifice privind semnalizrile de securitate i/sau de sntate, descrie diferitele utilizri i stabilete regulile generale privind interanjabilitatea i complementaritatea acestora.

1.3. Semnalizrile de securitate i/sau de sntate trebuie s fie utilizate numai pentru a transmite mesajul sau informaiile prevzute n prezenta hotrre.

2. Modaliti de semnalizare

2.1. Semnalizare permanent

2.1.1. Semnalizarea referitoare la o interdicie, un avertisment sau o obligaie, precum i semnalizarea privind localizarea i identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie s se realizeze prin utilizarea panourilor permanente. Trebuie s se foloseasc panouri i/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanent destinat localizrii i identificrii materialelor i echipamentelor de prevenire i stingere a incendiilor.

2.1.2. Semnalizarea de pe recipiente i de pe conducte trebuie s se fac conform prevederilor anexei nr. 3.

2.1.3. Locurile n care exist risc de coliziune cu obstacole i de cdere a persoanelor trebuie s fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate i/sau cu panouri.

2.1.4. Cile de circulaie trebuie s fie marcate permanent cu o culoare de securitate. 2.2. Semnalizarea ocazional

2.2.1. Cnd mprejurrile o impun, trebuie s se foloseasc semnale luminoase, semnale acustice i/sau comunicare verbal, inndu-se seama de interanjabilitatea i combinaiile prevzute la pct. 3, pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o aciune specific, precum i pentru evacuarea de urgen a persoanelor.

2.2.2. Orientarea persoanelor care efectueaz manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie s se realizeze, n funcie de mprejurri, printr-un gest-semnal i/sau prin comunicare verbal.

3. Interanjabilitatea i combinarea semnalizrilor

3.1. Dac eficiena este aceeai, se poate alege ntre urmtoarele:

a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelri;

b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbal;

c) gesturi-semnal sau comunicare verbal.

3.2. Pot fi utilizate mpreun urmtoarele modaliti de semnalizare:

a) semnal luminos i semnal acustic;

b) semnal luminos i comunicare verbal;

c) gest-semnal i comunicare verbal.

4. Instruciunile din tabelul de mai jos se aplic tuturor mijloacelor de semnalizare care conin o culoare de securitate:

Culoare Semnificaie sau scop Indicaii i precizri

Rou

Semnal de interdicie Atitudini periculoase

Pericol-alarm Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgen Evacuare

Materiale i echipamente de prevenire i stingere a incendiilor Identificare i localizare

Galben sau galben-oranj Semnal de avertizare

Atenie, precauie Verificare

Albastru Semnal de obligaie

Comportament sau aciune specific Obligaia purtrii echipamentului individual de protecie

Verde Semnal de salvare sau de prim ajutor

Ui, ieiri, ci de acces, echipamente, posturi, ncperi

Situaie de securitate Revenire la normal

CONSECINELE POSIBILE ALE NECUNOATERII I NERESPECTRII LEGISLAIEI DE SECURITATE I SNTATE N MUNC.

Accidentele de munc afecteaz negativ toate elementele sistemului de munc executant, sarcina de munc, mijloacele de munc i mediul de munc.

Consecine asupra executantului.n contextul procesului de munc, omul poate fi considerat n dou ipostaze: de fiin uman i de executant al unei sarcini de munc. Fiecruia i sunt asociate o serie de valori i caracteristici specifice, cum ar fi: viaa, sntatea, capacitatea creativ, respectiv capacitatea de munc, aptitudinile i cunotinele.

Accidentele de munc au repercusiuni asupra ambelor categorii de valori: psiho-fiziologice, economice, financiare etc.

Consecine asupra sarcinii de munc.Consecina direct o constituie nendeplinirea sarcinii de munc sau nendeplinirea la timp.

Consecine asupra mijloacelor de munc. n urma accidentelor de munc, n mod deosebit, se pot produce deteriorri sau distrugeri, att ale mijloacelor propriu-zise de munc, dar i ale obiectelor muncii (cazul exploziilor, incendiilor etc.).

Consecine asupra mediului de munc.Ambele categorii de mediu, fizic i social, pot fi afectate de producerea accidentelor de munc. Mediul fizic prezint repercusiuni sub forma elementelor materiale degradate, iar mediul social sub forma stressului suportat de cei aflai la locurile de munc apropiate de cel al victimei, cu toate manifestrile specifice.

Un alt criteriu de clasificare nivelul la care se produc mparte consecinele accidentelor de munc, n:

a). consecine la nivelul individului,respectiv:

a.1. al victimei suferin fizic datorat agresiunii suportate, a incapacitii temporare sau permanente de munc, a pierderii ncrederii n capacitatea de a reaciona corespunztor la sarcinile de munc, diminuarea veniturilor etc.

a.2. al celor apropiai victimei durere, suferin, stress psihic, diminuarea veniturilor familiale etc.

b). consecine la nivelul angajatorului (microeconomic):

b.1. pierderi de producie , pierderi de capaciti de producie poteniale, deteriorri i distrugeri de mijloace fixe, cheltuieli de reinvestire n fora de munc, utilaje, deteriorarea mediului social de munc etc.

c). consecine la nivelul societii(macroeconomic):

c.1. cheltuieli de asigurri sociale, de asisten medical, diminuarea potenialului creator.

MSURILE LA NIVELUL UNITII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR,STINGEREA INCENDIILOR I EVACUAREA LUCRTORILOR.

Riscurile de accidentare a lucrtorilor de la acest loc de munc pot cauza plgi, fracturi, electrocutri sau arsuri.

PRIMUL AJUTOR

A. n caz de hemoragie (plgi):

Hemoragie este numit scurgerea sngelui din vasele sangvine la lezarea integritii pereilor lor.

n dependen de ce vas este afectat difereniem hemoragia: arterial, venoas, capilar si mixt.

n caz de hemoragie extern, sngele se revars n mediul extern. n caz de hemoragie intern se revars n cavitile organismului. Hemoragia arteriala se caracterizeaz prin snge de culoare rou aprins, pulsativ, n ritmul btilor cardiace. Hemoragia venoas sngele are o culoare viinie ntunecat, se prelinge lent, fr semne de stopare desinestttoare. In caz de hemoragie dintr-o vena magistrala este posibila pulsatia in ritmul respiratiei. In caz de hemoragie capilara sangele se elimina egal de pe toata suprafata plagii.

Primul ajutor in caz de hemoragie depinde de caracterul ei si consta in oprirea provizorie si transportarea sinistratului la cea mai apropiata institutie medicala. In majoritatea cazurilor hemoragia poate fi oprita prin pansament obisnuit sau compresiv. Garoul se aplica numai in caz de hemoragie arteriala masiva, atunci, cind prin alte metode nu este posibila stoparea. In caz de hemoragie masiva, pentru prevenirea pierderii mari de sange, pina la aplicarea garoului sau pansamentului este necesar de fixat artera la locurile prestabilite ale scheletului osos, acolo unde se palpeaza bine pulsul.

B. n fracturi:

Transportarea pacientilor nu se face pina nu s-a acordat ajutorul minimal necesar: efectuarea reanimarii cardio-respiratorii, oprirea hemoragiei, imobilizarea de transport, bandajarea ranilor si a arsurilor, administrarea preparatelor analgetice.

Transportarea pacientilor nu se face pina nu s-a facut triajul (clasificarea) sinistratilor, pentru a stabili ordinea cine si cind, cu ce transport va fi evacuat.

Daca la transportarea pacientilor va avea loc un haos, cineva ar putea castiga putin, iar majoritatea sinistratilor ar putea sa-si piarda viata, neajungind pina la spital !

Ceea ce se pare a fi un lucru simplu si de o importanta mica are din contra importanta destul de mare.

In folosul pacientului este ca acordarea ajutorului, cit si transportarea, sau imbarcarea in transport sa fie facuta de catre 3-4 sau mai multi salvatori; in timp ce triajul trebuie sa fie facut de cit mai putine persoane 1-2 specialisti bine pregatiti in acest domeniu. De aceasta depinde mult viata si soarta sinistratilor.

Pentru transportare trebuie folosite brancarde si scuturi (scinduri lungi) standarde, iar in caz de lipsa sau insuficienta a lor pe brancarde improvizate. Sinistratii cei mai gravi se vor transporta pe brancardele (scuturile) standarde, iar cei mai usori pe cele improvizate! Targile improvizate pot fi facute din diferite mijloace: bete, scinduri, haine de iarna sau de vara, schiuri si betele de la ele, cearsafuri mari sau alte bucati de panza, plapume, etc.

In unele cazuri, la distante scurte, la extragerea din masinile accidentate, din gropi, sinistratii pot fi transportati si pe mini de 1 sau 2 salvatori.

Schimbarea sinistratului de pe pamint pe o targa sau scut, mai ales atunci cind se presupun (sau la sigur sunt prezente) fracturi ale coloanei vertebrale, oaselor bazinului si a oaselor mari, se va face obligator de 4-5 salvatori (4 din ei vor schimba pacientul iar unul va manipula cu targa sau scutul sau va coordona miscarile concomitente ale celor 4 colegi).

Este deosebit de important de a limita sau evita deplin miscarile in locul fracturii !

Pozitia sinistratului pe targa trebuie sa fie crutatoare, sa previna aparitia complicatiilor posibile, asfixia cu mase vomitive sau sufocarea. In unele cazuri ii vom permite sinistratului sa ocupe singur pozitia confortabila pentru el.

Pacientii cu traume cerebrale se vor transporta cu capul (sau si tot corpul) pe o parte pentru a evita asfixia cu mase vomitive.

Pacientii cu traume abdominale se transporta cu fata in sus si picioarele indoite in genunchi.

Pacientii cu traume ale spatelui se transporta culcati pe o parte sau cu fata in jos cum le este mai usor sa se afle.

Pacientii cu traume ale cutiei toracice, cu pneumotorax, emfizem, rupturi de coaste, se vor transporta in pozitie semisezinda, la spate li se pune un val mare din haine sau alte obiecte.

Pacientii cu fracturi ale coloanei vertebrale sau o oaselor bazinului se transporta pe scut (scandura), brancarda fiind folosita doar in cazurile cind real nu poate fi gasit nici un scut.

C. n electrocutri.

1. De intrerupt imediat accesul curentului electric catre victima !

2. Daca este posibil - de folosit in acest scop intrerupatoarele respective. Daca nu sunt intrerupatoare in apropiere sarma de curent electric trebuie indepartata de la victima cu orice obiect uscat nemetalic (lemn, plastic, cauciuc) sau cu orice obiect metalic, dar folosind manusi de cauciuc pentru auto-protejare.

3. Daca suprafata electrica de contact nu este o sarma incercati sa departati victima de la sursa de curent tragand de haina uscata sau folosind aceleasi obiecte nemetalice.

4. Nu se permite atingerea de victima sau de sursa de curent cu minile goale

5. Nu se permite apropierea de victima, fara de mijloacele necesare de auto-protectie, in caz de ploaie, glod, zapada !

6. Daca victima este expusa unui curent electric de inalta tensiune apropierea de ea se face cu pasi cit mai mici, tarand picioarele de pamint (este posibila electrocutarea salvatorului prin formarea unui arc electric).

7. Daca victima se afla la inaltime se vor lua masurile necesare de a evita traumatismul in caz de cadere.

Dupa eliberarea victimei de sub curentul electric:

1. Se verifica imediat prezenta respiratiei si a batailor inimii. In caz de necesitate se incepe imediat reanimarea. Tipic pentru reanimarea pacientilor cu electrotraume este faptul, ca ei au mai multe sanse de supravietuire, deoarece organismul este practic sanatos, neafectat de boli acute. In aceste cazuri se permite prelungirea duratei de reanimare pina la 45 minute 1 ora.

2. Daca respiratia si pulsul sunt prezente se examineaza locurile de intrare si de iesire a curentului electric (minile, picioarele, corpul) acolo pot fi prezente arsuri de diferita adancime si suprafata. In caz de depistare a arsurilor tactica este aceeasi ca la arsurile termice cu flacara, se aplica pansamente sterile.

3. In caz de necesitate se dau medicamente analgetice, calmante (valeriana) si cardiace (validol).

4. Acordarea ajutorului in caz de traumare prin fulger este aceeasi ca la electrocutare. Starea generala a victimei este mai grava, mai des are poc oprirea respiratiei si inimii.

Orice persoana care a suferit in urma electrotraumei, necesita internare la spital pentru observare, indiferent de starea victimei, acceptarea sau refuzul internarii exista riscul de oprire brusca a inimii si respiratiei peste un anumit timp dupa electrotrauma !!!

D. n arsuri.

a) n arsura cu flacr:

1. De stins urgent flacara cu apa, zapada, sau prin acoperirea cu o plapuma sau haina, fara invelirea capului, pentru evitarea intoxicatiei cu oxid de carbon si evitarea arsurilor cailor respiratorii.

2. Dupa posibilitate, de scos hainele arzinde sau de taiat. O metoda de a stinge hainele arzinde este culcarea victimei pe pamint. Nu se permite stingerea flacarilor cu minile goale, cu palmele sau alergand.

Suprafata arsa poate fi stropita timp de 15-20 minute cu apa curata, rece sau acoperirea cu zapada, pentru micsorarea durerii si prevenirea edemelor.

3. Pe suprafetele mari de arsura se aplica o fasa sterila si urgent se interneaza.

4. Victimei i se administreaza preparate analgetice si sedative (valeriana).

5. In nici un caz nu se vor sparge bulele formate. Pe suprafetele arse nu se aplica unguente, grasimi, uleiuri, lactate sau alte lichide, nu se presara cu soda de bucatarie sau amidon. Toate aceste substante pot serios dauna pacientului, infecteaza rana, formeaza o pelicula densa, ce duce la supraincalzirea locului dat si la agravarea arsurii si urmarilor ei. Nu se permite prelucrarea arsurii cu iod, cu verde de briliant, cu permanganat de kaliu sau alte medicamente cu coloranti. Se permite numai udarea cu apa curata si rece si aplicarea medicamentelor destinate special pentru arsuri (de regula - aerosol). In cazuri aparte se permite aplicarea unor servetele sterile, udate cu solutie slaba de alcool (pina la 30), care are efect analgezic si dezinfectant.

b) n arsura cu lichide fierbini:

1. Se stropeste cu apa rece locul arsurii sau se scufunda in apa rece.

2. Haina nu se scoate in mod obisnuit. Este preferabila taierea ei. Suprafata arsurii este foarte sensibila si usor poate fi distrusa pielea sau bulele formate.

3. Nu se aplica pe arsuri nici o substanta la intamplare, deoarece prin pielea traumata de arsura absorbtia oricaror substante are loc cu o viteza de multe ori mai mare decit prin pielea sanatoasa. In acest caz pot aparea alergii, intoxicatii sau alte efecte nedorite.

c) n arsura cu substane chimice:

1. Se scoate sau se taie hainele imbibate cu aceasta substanta chimica.

2. Suprafata afectata se spala bine 15-20 minute sub apa curgatoare, pina la disparitia mirosului specific al chimicatului. Suvoiul de apa trebuie indreptat perpendicular suprafetei arse si nu de-a lungul ei, in asa mod ca suprafata de prelingere a apei sa fie cit mai mica posibil, pentru a evita raspandirea arsurii.

3. In caz de arsura cu acid sulfuric suprafata nu se spala cu apa curata, deoarece usor duce la largirea suprafetei arse. Spalarea se face cu solutie de sapun, cu solutie de soda de mancare (1 lingurita la 1 pahar de apa).

4. In caz de arsura cu acizi - dupa efectuarea spalaturii, pe suprafata arsurii se pot aplica servetele udate cu solutii bazice de soda de mancare.

5. In caz de arsuri cu baze dupa spalare se aplica servetele udate cu solutii acide otet de masa (1 la 1 cu apa), sare de lamaie sau suc natural de lamaie.

6. Solutiile neutralizante nu se aplica inainte de a face spalatura cu apa, deoarece poate avea loc o reactie chimica puternica, ce poate duce la agravarea arsurii.

7. In caz de arsura cu var nestins, suprafata se absoarbe cu tifon uscat si nu se spala cu apa, deoarece la contactarea apei cu varul nestins are loc o reactie chimica cu eliminarea unei cantitati

mari de energie termica, ceea ce poate duce la agravarea arsurii. Spalarea se va face dupa eliminarea resturilor de var de pe piele. Dupa spalare se permite aplicarea unui strat subtire de ulei vegetal.

8. La nimerirea pe piele a amestecurilor de smoala ele se curata cu un tampon imbibat cu gaz, petrol sau benzina. In acest caz trebuie de respectat tehnica securitatii antiincendiare.

Dupa orice arsura, indiferent de adancimea si suprafata lor, sau starea pacientului, pacientul trebuie examinat de un medic si de urmat toate prescriptiile primite !

Pentru acordarea primului ajutor se recomanda pregtirea unor lucrtori din cadrul societii, care sa fie prezeni aproape n permanen la locul de munc.

STINGEREA INCENDIILOR I EVACUAREA PERSONALULUI

Stingerea incendiilorse va face conform Planului de aciune n situaii de urgen, iar evacuarea personalului n cazuri de for major (incendii, inundaii, cutremure, etc.) se va face pe la ieirea spre strada Constructorilor, fa de care se situeaz mai aproape. Pentru a evita busculadele, cile de acces spre uile de ieire vor fi n permanen libere i curate, iar poarta se va verifica periodic privind modul de deschidere manual atunci cnd se ntrerupe curentul electric.

NSSM 36 - pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice

1. PREVEDERI GENERALE

Continut

Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, in activitatile desfasurate in laboratoarele de analize fizico-chimice si incercari mecanice.

Scop

Art. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru elemente componente ale sistemului de munca (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca).

Domeniu de aplicare

Art. 3. - Prezentele norme specifice se aplica activitatilor desfasurate in laboratoarele de analize fizico-chimice si incercari mecanice detinute de persoane juridice sau fizice, care utilizeaza lucratori angajati cu contract de munca sau sub alta forma legala.

Art. 4. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare efectuarii analizelor fizico-chimice si mecanice se vor aplica cel putin prevederile normelor specifice si ale celorlalte acte normative prezentate in anexa 1

Art. 5. - Persoanele juridice sau fizice care detin laboratoare in care se realizeaza analize fizico-chimice si/sau mecanice sunt obligate sa elaboreze si sa aplice instructiuni proprii de securitate a muncii.

Revizuirea normelor

Art. 6. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modicicate, ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislative, tehnica, etc., survenite la nivel national, ale unitatilor sau proceselor de munca.

2. PREVEDERI COMUNE PENTRU ACTIVITATILE DIN LABORATOARELE DE ANALIZE FIZICO-CHIMICE SI MECANICE

2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 7. - Analizele fizico-chimice si incercarile mecanice vor fi executate numai de personal calificat si instruit special pentru operatiile respective, respectandu-se intocmai instructiunile tehnice, tehnologice de protectie a muncii si PSI.

Art. 8. - Examinarea si avizarea medicala sunt obligatorii la incadrarea in munca. Efectuarea controalelor medicale in vederea angajarii, periodicitatea controalelor ulterioare, investigatiile clinice si de laborator se stabilesc prin norme de catre Ministerul Sanatatii.

2.2. Instruirea personalului

Art. 9. - Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze, in conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 10. - Intervalul dintre doua instructaje periodice va fi de 30 zile calendaristice pentru personalul cu studii medii (laboranti, tehnicieni) si de 90 de zile calendaristice pentru personalul cu studii superioare.

Art. 11. - Personalul care detine functii de conducere -sef laborator -isi insuseste cunostintele de protectie a muncii prin studiu individual, iar verificarea cunostintelor asimilate se va face prin examinare in comisii si la date stabilite de conducerea unitatii.

Art. 12. - (1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj special de protectie a muncii inainte de realizarea unei analize sau incercari care are caracter de noutate, se executa foarte rar sau se inscrie intr-o lucrare de cercetare.

(2) Instructajul special se va face de conducatorul direct al locului de munca sau de catre conmducatorul lucrarii de cercetare si va cuprinde masurile de protectie a muncii care trebuie respectate la realizarea analizei/incercarii, luindu-se in considerare conditiile concrete ale locului de munca la momentul dat.

(3) Verificarea efectuarii si insusirii acestui instructaj se va face de catre sefii ierarhici, prin sondaj.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 13. - Toti lucratorii din laboratoarele de analize fizico-chimice si incercari mecanice sunt obligati sa utilizeze echiupamentul de protectie adecvat, conform "normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie" emis de MMPS.

2.4. Organizarea locului de munca si a activitatii

Art. 14. - Seful de laborator raspunde de aplicarea si respecatrea tuturor normelor de securitate a muncii in timpul efectuarii analizelor fizico-chimice si/sau incercarilor mecanice.

Art. 15. - Accesul in laboratoare sau in incinta acestora este permis numai cu consimtamantul conducerii laboratorului.

Art. 16. - Se interzice blocarea cailor de acces, a culoarelor prin amplasarea pe ele a utilajelor, aparatelor, meselor sau prin depozitarea de materiale sau obiecte.

Art. 17. - se vor evita deplasarile inutile la locurile de munca.

Art. 18. - Caile de acces ale laboratoarelor vor fi mentinute libere si curate, indepartindu-se imediat materialele si scurgerile cazute pe pardoseala.

Art. 19. - Este interzis sa se lucreze in instalatii improvizate sau insuficient calculate in ceea ce priveste rezistenta si securitatea pe care trebuie sa le ofere fazele de lucru pentru care sunt indicate.

Art. 20. - Este interzisa utilizarea recipientelor sub presiune, a preselor, masinilor de ridicat, etc., fara avizele necesare sau dupa termenul scadent de verificare.

Art. 21. - Masinile sau aparatele care au mecanisme sau piese in miscare de rotatie, translatie sau oscilatie si care pot provoca accidente, nu pot fi puse in functiune fara a avea montate aparatorile de protectie corespunzatoare.

Art. 22. - (1) Orice interventie la masini si utilaje se face nummai dupa decuplarea alimentarii cu energie si blocarea pornirii accidentale.

(2) atunci cand blocarea mecanica nu este posibila, se va pune paza la dispozitivul de pornire.

Art. 23. - Se vor verifica periodic si ori de cate ori este cazul -prin masuratori- starea izolatiilor, cablurilor si racordurilor electrice, precum si prizele de legare la pamant sau la nul a masinilor, instalatiilor si aparatelor actionate electric sau care pot fi puse accidental sub tensiune.

Art. 24. - In cazul intreruperii accidentale a iluminatului artificial, masinile de incercari si aparatele electrice care pot provoca accidente din aceasta acuza vor fi scoase imediat de sub tensiunea electrica.

Art. 25. - Inainte de inceperea lucrului se vor verifica aparatele de masura si control, precum si etanseitatea instalatiilor ca si a recipientelor sub presiune.

Art. 26. - Dupa terminarea lucrului, aparatele electrice se vor deconecta.

Art. 27. - Locurile de munca unde exista pericol de intoxicare se vor dota cu masti de protectie in numar suficient, care vor fi intretinute permanent in buna stare. Personalul va fi instruit asupra obligativitatii si modului de folosire a mastilor de protectie.

Art. 28. - In incaperile cu pericol de incendiu sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea de echipament de lucru din materiale sintetice. Pentru prevenirea nerespectarii acestei interdictii, pe usile de acces ale unor astfel de incaperi se vor monta indicatoare de securitate (placute de avertizare).

Art. 29. - Este interzis accesul in spatiile cu percol de explozie pentru toate persoanele care nu au sarcini de serviciu in acest sens. pe usile de acces ale spatiilor respective se vor monta tablite cu inscriptia "intrarea oprita".

Art. 30. - In laboratoare se va asigura o buna iluminare la locurile de munca, in conformitate cu prevederile Normelor geberale de protectia muncii. Toate spatiile din incinta laboratoarelor vor fi prevazute cu iluminat de siguranta.

Art. 31. - Corpurile de iluminat se vor curata periodic.

Art. 32. - In cazul laboratoarelor de spectroscopie, pentru prevenirea zgomotului produs de generatorul de scantei, stavilele de electroni trebuie montate in carcase inchise, cu sistem de siguranta impotriva deschiderii in timpul functionarii. Aceste carcase nu trebuie sa impiedece deservirea aparaturii, mai ales in cazul analizelor rapide. Intre generatorul de scantei si aparatoare se vor instala paravane din sticla neagra, pentru a impiedeca influenta nociva a radiatiilor ultraviolete asupra ochilor.

Art. 33. - Pentru laboratoarele de defectoscopie cu radiatii X si gamma si pentru laboratoarele care folosesc substante radioactive se vor aplica prevederile normelor de radioprotectie in vigoare.

Art. 34. - La toate locurile de munca unde exista riscuri de incendii, explozii, intoxicatii si surse de zgomot sau vibratii se vor efectua masuratori in vederea despistarii depasirii concentratiilor maxim admisibile si se vor lua masuri pentru anihilarea riscurilor.

Art. 35. - La executarea lucrarilor de laborator vor participa cel putin doua persoane.

Art. 36. - La lucrarile de cercetare este interzisa executarea analizelor si/sau incercarilor fara instructiuni scrise de lucru si de securitate a muncii, fara afisarea acestora la locul respectiv de munca si fara ca ele sa fi fost prelucrate in prezenta intregului colectiv si cu fiecare separat, in partea ce il priveste, personalul semnand de luare la cunostinta.

Art. 37. - Depozitarea, transportul si manipularea substantelor toxice, caustice, inflamabile si explozive se vor face cu respectarea prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor.

Art. 38. - In incaperile de lucru se vor monta placute avertizoere si afise sugestive pe teme de protectie a muncii referitoare la activitatile efectiv prestate in spatiul respectiv.

Art. 39. - In cazul instalatiilor prin a caror manevrare, functionare sau atingere, se pot produce accidente se vor fixa tablite cu inscriptii de avertizare (indicatoare de securitate). Aceste tablite se vor fixa si pe usile incaperilor in care sunt amplasate instalatii deosebit de periculoase sau in care se utilizeaza sau depoziteaza substante inflamabile, explozive, radioactive.

Art. 40. - Zilnic, inaintea inceperii lucrului, seful de laborator va verifica starea de sanatate si oboseala a lucratorilor, neadmitand la lucru decat persoanele care corespund din punct de vedere in raport cu cerintele de securitate ale fiecarui loc de munca.

Art. 41. - Este obligatorie acoperirea parului si purtarea hainelor incheiate.

2.5. Protectia importiva electrocutarii

Art. 42. - La exploatarea si intretinerea instalatiilor electrice trebuie sa se respecte prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

Art. 43. - (1) Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa echipamentele electrice trebuie sa fie in constructie inchisa.

(2) Se admite folosirea utilajelor electrice in constructie deschisa numai daca s-au luat masuri ca toate piesele aflate sub tensiune sa fie inaccesibile unei atingeri neintentionate.

Art. 44. - la executarea operatiilor la care exista pericolul de atingere directa se vor utiliza mijlaoce individuale de protectie, verificate conform normelor energetice.

Art. 45. - la executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atingere indirecta, utilajele vor fi legate la centura de inpamantare.

Art. 46. - Toate partile conductoare ale instalatiilor si echipamentelor electrice alimentate cu o tensiune nominala mai mare decat tensiunea nepericuloasa si care nu fac parte dintre circuitele curente de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie conectate la instalatia de protectie prin legare la pamant.

Art. 47. - Sefii de laborator sunt obligati sa solicite periodic verificarea instalatiilor, echipamentelor si aparatelor alimentate cu energie electrica pe care le au in dotare si sa verifice periodic imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, precum si existente legaturilor vizibile de protectie (legarea la pamant, contacte de protectie SHUKO, etc.)

Art. 48. - Exploatarea, manevrarea, intretinerea si repararea utilajelor specificate la art. 47 din prezentele norme sunt permise numai personalului autorizat si care are astfel de sarcini de serviciu.

Art. 49. - Cei care exploateaza instalatiile, echipamentele si aparatele actionate electric trebuie sa verifice, inainte de inceperea lucrului, imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune precum si existenta legaturilor vizibile de protectie.

Art. 50. - Este intezisa folosirea mijloacelor de protectie care nu au fost verificate periodic, care nu au corespuns la verificari, a caror valabilitate a expirat, care prezinta defecte vizibile, sunt murdare, umede sau nu corespund tensiunii nominale a instalatiei, echipamentului sau aparatului la cere ar trebui utilizate. Inainte de fiecare folosire a mijlocului de protectie, lucratorul respectiv este obligat sa faca verificarile de mai sus si sa nu utilizeze mijlocul care nu corespunde.

4. PREVEDERI DE SECURITATE A MUNCII LA EFECTUAREA INCERCARILOR MECANICE

4.1. Generalitati

Art. 305. - La masinile de incercari mecanice, inainte de efectuarea incercarilor se va verifica functionarea normala a masinii si a instalatiilor copmponente, conform instructiunilor din cartea tehnica; in mod deosebit se vor verifica aparatele de masura si control, precum si etanseitatea instalatiilor si recipientelor sub presiune. Este interzisa efectuarea incarcarilor daca aparatele de masura si control sunt defecte sau lipsesc sau daca se constata scurgeri de fluide la instalatiile sub presiune.

Art. 306. - Reviziile si reparatiile la masinile de incercat vor fi efectuate numai de persoane autorizate in acest scop.

Art. 307. - Inainte de punerea in functiune a masinilor sau instalatiilor generatoare de noxe toxice, caustice, cancerigene, pneumoconiogene, inflamabile sau explozive sau a manipularii unor substante generatoare de noxe, laborantii vor pune in functiune instalatiile de ventialre locala si generala, daca acestea nu sunt interblocate cu masinile si instalatiile respective.

Art. 308. - Oprirea instalatiilor de ventilare locala si generala se va face numai dupa oprirea masinilor sau instalatiilor generatoare de noxe sau la oprirea lucrului cu substante generatoare de noxe si numai dupa ce s-a asigurat eliminarea completa a degajarilor de noxe sau a posibilelor degajari.

Art. 309. - In timpul executarii incarcarilor mecanice, cu masinile si instalatiile specificate la art.307 din prezentele norme, de catre operatorul autorizat, este interzisa prezenta si stationarea in zona a persoanelor straine.

4.2. Prelevarea probelor

Art. 310. - Prelevarea probelor se va face de catre un muncitor-laborant calificat, acre va purta echipamentul de protectie adecvat.

Art. 311. - Prelevarea probelor se va face numai cu incuviintarea responsabilului din sectorul respectiv, care va urmari permanent desfasurarea operatiei, pentru ca prelevarea sa se faca in conditii de deplina siguranta.

Art. 312. - Este interzisa utilizarea masinilor pentru debitarea probelor de catre alte persoane in afara celor autorizate.

Art. 313. - Este interzisa depozitarea probelor pe stelaje improvizate.

Art. 314. - Probele de beton proaspat se vor preleva din malaxoare sau betoniere, numai dupa ce acestea din urma au fost deconectate de la tabloul electric si prevazute cu parapete pentru a preveni caderea. Se interzice intrarea lucratorilor laboranti in malaxoare sau betoniere.

4.3. Pregatirea probelor

4.3.1. Prevederi generale

Art. 315. - La pregatirea epruvetelor metalice se vor respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere, a NSSM pentru prelucrarea metalelor prin deformnare plastica la cald, precum si standardele in vigoare.

Art. 316. - La pregatirea epruvetelor din cablurile de otel pentru tractiune se vor respecta prevederile standardelor in vigoare.

Art. 317. - La pregatirea epruvetelor din lemn, sticla, cauciuc, mase plastice si materiale de constructie, se vor respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii aferente activitatilor de fabricare a materialelor respective, precum si standardele in vigoare.

Art. 318. - la pregatirea probelor din beton, curatarea, asamblarea si montarea tiparelor de confectionare a probelor se vor efectua utilizandu-se unelte corespunzatoare; ungerea tiparelor nu se va face cu mana ci se vor folosi pensule de uns.

Art. 319. - Accesul in etuvele de aburire nu este permis dacat dupa intreruperea si evacuarea aburului.

Art. 320. - La macinarea fina a rocilor sau a altor materiale, precum si in timpul cernerilor, muncitorii vor purta -in mod obligatoriu daca nu exista ventilatie locala sau daca aceasta este ineficiente - masti de protectie (filtre).

Art. 321. - In timpul executarii analizelor granulometrice, setul de site trebuie sa fie prevazut cu capac, pentru a se limita cantitatea de praf degajata.

4.3.2. Racirea probelor pentru incercari mecanice la temperaturi scazute

Art. 322. - Racirea epruvetelor la temperaturi scazute, utilizand ca agent de racire zapada carbonica sau azot lichid, se va face numai in recipiente termoizolante (termosuri speciale), protejate impotriva spargerii lor si deversarii lichidului de racire prin imbracarea lor in mantale metalice sau de lemn etanse. Recipientele vor fi acoperite cu capace neetanse pentru prevenirea exploziilor datorate presiunii gazelor degajate.

Art. 323. - Este interzisa utilizarea ca agent de racire, a aerului lichid, datorita pericolului de explozie la atingerea de substante grase de pe epruvete, maini, etc.

Art. 324. - La racirea epruvetelor cu zapada carbonica se va proceda in felul urmator:

- se introduce stativul cu epruvete in recipientul de racire termoizolant si se toarna in acesta cantitatea necesara de solventi (mediu) da racire: alcool etilic, absolut sau eter de petrol;

- se monteaza un furtun prevazut cu racord metalic corespunzator, pe stutul butelirei de bioxid de carbon;

- se prinde de capatul liber al furtunului, cu ajutorul unui colier sau a unei sarme, gura unui saculet special pentru colectarea zapezii carbonice;

- se apleaca butelia de bioxid de carbon intr-o pozitie care sa permita curgerea prin stutul buteliei a bioxidului de carbon lichid (pana la orizontala), avandu-se grija sa nu cada sau sa fie trantita butelia;

- se deschide incet robinetul buteliei de bioxid de carbon si se colecteaza in saculet cantitatea necesara de zapada carbonica produsa prin destinderea brusca a bioxidului de carbon lichid la iesirea din butelie;

- se inchide robinetul buteliei de bioxid de carbon si se desface colierul sau sarma de strangere a saculetului pe furtun.

- se desarta carte putina zapada carbonica din saculet in recipientul de racire, sau se utilizeaza clestele special pentru manipularea zapezii carbonice, pentru a preveni fenomenul de efervescenta puternica a eterului de petrol sau a alcoolului etilic aflat in recipient.

- se acopera recipientul de racire cu capacul si se lasa timpul necesar pentru racire;

- se ridica butelia de bioxid de carbon in pozitie verticala si se asigura impotriva caderii sau lovirii ei accidentale.

Art. 325. - (1) In cazul utilizarii ca agent de racire a azotului lichid, se va turna, de asemenea, cate o cantitate mica de azot lichid peste solventul de racire, in vana subtire si intermitent, pentru prevenirea improscarii puternice cu solvent.

(2) se va turna intotdeauna azotul lichid peste solventul de racire si nu invers.

Art. 326. - La introducerea in recipientul de racire a zapezii carbonice sau a azotului lichid se va sta cu capul in lateral si nu deasupra gurii recipientului.

Art. 327. - Dupa efectuarea incercarilor la temperaturi scazute si dupa ajungerea lichidului de racire aproape de temperatura mediului ambiant, lichidul ramas in recipient se va goli in baloane de sticla inchise ermetic.

Art. 328. - Azotul lichid utilizat la incercarile mecanice la temperaturi scazute se va pastra numai in termosuri speciale, protejate impotriva spargerii lor si deversarii continutului, si care vor fi acoperite cu capace care sa permita evaporarea surplusului de gaze in expansiune, sau in vase metalice speciale, prevazute cu capace etanse si supapa de siguranta.

Art. 329. - Este interzisa manipularea agentilor de racire si a recipientelor de racire cu solutie, precum si colectarea zapezii carbonice de catre persoane neautorizate pentru astfel de operatii, aflate intr-o stare avansata de oboseala fizica sau nervoasa sau sub influenta bauturilor alcoolice.

4.4. Efectuarea incercarilor mecanice

Art. 330. - Daca masinile sau aparatele de incercari distructive nu sunt dotate cu aparatori de protectie si exista pericolul proiectarii epruvetelor sau a partilor de epruvete sparte in timpul incarcarilor, se vor monta obligatoriu, in vederea realizarii operatiei, paravane, ecrane etc., corespunzatoare, in cazul socurilor posibile mari. Pentru socuri previzibile mici, se considera suficienta si este obligatorie purtarea ochelarilor de protectie.

Art. 331. - Accesul la ciocanele-pendul de rezilienta si punerea lor in functiune sunt admise numai dupa ingradirea cu paravane de protectie a intregului camp de lucru al ciocanelor (in fata, lateral , in spate), pentru a se evita imprastierea epruvetelor rupte si accidentarea personalului aflat pe traectoria berbecului.

Art. 332. - Efectuarea incercarilor la soc sau prin socuri se va face din afara zonelor periculoase ingradite; dupa fiecare incercare se va asigura mecanismul de actionare a berbecului, pentru prevenirea declansarii accidentale a acestuia.

Art. 333. - Este interzisa utilizarea masinilor si aparatelor pentru incercari mecanice de alte persoane decat cele autorizate in acest scop.

Art. 334. - Manipularea pieselor ajutatoare la aparatele sau masinile pentru incercari mecanice (contragreutati, piesele de pe platane, cilindri de otel, ciocane, etc) se va face cu atentie, pentru a se evita caderea lor pe maini sau picioare.

Art. 335. - In cazul manipularii de piese, dispozitive sau mase aditionale de peste 30 kg, lucratorii vor purta bocanci cu bombeu intarit (otelit).

Art. 336. - La masinile de verificare a uzurii este interzis contactul laborantului cu elementele abrazive aflate in miscare de rotatie.

Art. 337. - Pentru incercarea de duritate, care se executa direct pe piese, din motive tehnologice (nu pe probe martor sau epruvete) se vor stabili, prin instructiunile proprii de securitate a muncii, masurile necesare la manipularea, sprijinirea in vederea incercarii si depozitarea pieselor.

Art. 338. - La incercarea la oboseala prin incovoiere rotativa se vor respecta urmatoarele masuri:

- se va asigura fixarea corespunzatoare a epruvetei in dispozitivul de prindere al masinii de incercat;

- se va asigura fixarea corespunzatoare a dispozitivului de alimentare cu apa sarata, in cazul incercarilor in mediu coroziv.

- se va asigura montarea corespunzatoare a cuptorului de incalzire, in cazul incercarii la cald;

- se va pune in functiune mecanismul de rotire numai dupa fixarea corespunzatoare a carcasei (ecranului) de protectie;

- se va supraveghea permanent functionarea masinii pana la terminarea incercarii (ruperea epruvetei).

Art. 339. - La incercarile la fluaj sau relaxare (oboseala la tractiune la sarcina constanta sau regresiva) se vor respecta urmatoarele masuri:

- se va asigura fixarea corespunzatoare a epruvetei in dispozitivul de prindere al masinii

- se va asigura montarea corespunzatoare a cuptorului de incalzire, in cazul incercarii de fluaj la cald;

- se va asigura montarea corespunzatoare a contragreutatilor sau a dispozitivelor de tractiune;

- se vor monta paravanele de protectie si se va supraveghea paermanent functionarea masinii pana la terminarea incercarii (ruperea epruvetei).

Art. 340. - In timpul incercarilor la cald, la incalzirea probelor sau dupa terminarea incercarilor, nu se va pune mana pe suprafata exterioara a cuptoarelor de incalzire dacat cu manusi de protectie termoizolante.

Art. 341. - La scoaterea probelor din cuptoarele de incalzire electrice si la manipularea lor in vederea efectuarii incercarilor la cald, se vor folosi clesti de nichel sau fier.

Art. 342. - La scoaterea probelor din recipientele de racire si la amnipularea lor in vederea incercarii la temperatura scazuta, se vor folosi clesti metalici raciti la temperatura probelor.

Art. 343. - Este interzisa efectuarea incercarilor mecanice la temperatura scazuta de catre persoane neautorizate in acest scop sau aflate intr-o stare avansata de oboseala fizica sau nervoasa.

Art. 344. - La incercarea la tractiune a cablurilor de otel si a toroanelor sau fasiilor de cauciuc, epruvetele sau probele martor folosite vor fi izolate prin paravane de protectie adecvate.

Art. 345. - La incercarea la tractiune a epruvetelor din teava, precum si la incercarea la largire a acestora, dornurile introduse in capetele epruvetelor vor fi executate din materiale mai rezistente decat materialul tevii.

Art. 346. - Daca accidental au loc scurgeri, deversari sau degajari de lichide sau gaze inflamabile sau explozive, mai intai vor fi scoase de sub tensiune masinile si instalatiile electrice, dupa care se vor lua masuri de oprire si indepartare a scurgerilor respective.

Art. 347. - Este interzisa parasirea locului de munca de catre lucrator in timpul efectuarii incercarilor sau lasarea fara supraveghere a masinilor si aparatelor in timpul functionarii lor.

Art. 348. - La terminarea lucrului, masinile de incercari si aparatele electrice vor fi deconectate de la toate sursele energetice, oprindu-se alimentarea lor cu energie electrica si fluide energetice.

Art. 349. - In cazul laboratoarelor de metrologie, nu se permite verificarea manometrelor de oxigen in aceeasi incapere in care se fac verificarile manometrelor de ulei.

Art. 350. - Ciocanele pentru determinarea rezilientei vor fi prevazute cu sisteme de sigurare impotriva declansarii necomandate sau accidentale a mecanismului de actionare a berbecului.