LA NIVEL REGIONAL PRIN STABILIREA UNOR ASOCIERI DE...

TA2017087 RO RP2 | Analiza oportunității și fezabilității centralizării achizițiilor publice la nivel regional prin

stabilirea unor asocieri de autorități contractante sau înființarea unor unități de achiziție centralizată 1

ANALIZA OPORTUNITĂȚII ȘI FEZABILITĂȚII CENTRALIZĂRII

ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL PRIN STABILIREA

UNOR ASOCIERI DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE SAU

ÎNFIINȚAREA UNOR UNITĂȚI DE ACHIZIȚIE CENTRALIZATĂ

VERSIUNE FINALĂ

MARTIE 2018

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate

Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

„Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru

implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice”



CUPRINS

1 REZUMAT ............................................................................................................................... 5

2 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE CENTRALIZATE ................................. 10

2.1 ASPECTE INTRODUCTIVE .................................................................................................... 10 2.2 TIPURI DE ACHIZIȚII PUBLICE COMUNE LA NIVEL EUROPEAN................................................ 11 2.2.1 ACHIZIȚII PUBLICE COMUNE ÎN CONTEXTUL COOPERĂRII ORIZONTALE ÎNTRE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE ... 11 2.2.2 ACHIZIȚII PUBLICE COMUNE ÎN CONTEXTUL COOPERĂRII VERTICALE ÎNTRE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE ..... 12 2.3 UNITĂȚI DE ACHIZIȚII PUBLICE CENTRALIZATE LA NIVEL EUROPEAN ..................................... 13 2.4 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL 31 2.4.1 AVANTAJELE DESFĂȘURĂRII CENTRALIZATE A ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL .............................. 32 2.4.2 DEZAVANTAJELE DESFĂȘURĂRII CENTRALIZATE A ACHIZIȚIILOR PUBLICE ................................................... 34

3 ELABORAREA UNEI PROPUNERI DOCUMENTATE CU PRIVIRE LA SECTOARELE DE ACHIZIȚII CONSIDERATE RELEVANTE CARE FAC OBIECTUL UNEI UNITĂȚI DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL REGIONAL. ELEMENTE DE ANALIZĂ PEST ȘI DE RISC .................................................................... 38

3.1 DATELE UTILIZATE ȘI ASPECTELE METODOLOGICE ............................................................... 38 3.1.1 SURSELE DE DATE, INFORMAȚIILE SOLICITATE ȘI UTILIZATE ..................................................................... 38 3.1.2 ASPECTE METODOLOGICE ................................................................................................................ 39 3.2 ANALIZA PIEȚEI NAȚIONALE ȘI REGIONALE A ACHIZIȚIILOR PUBLICE ..................................... 43 3.2.1 PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA PIEȚEI ACHIZIȚIILOR PUBLICE DIN ROMÂNIA ............................................. 43 3.2.2 ANALIZA NUMERICĂ ȘI VALORICĂ A PIEȚEI ACHIZIȚIILOR PUBLICE DIN PUNCT DE VEDERE AL TIPOLOGIEI

CONTRACTELOR ......................................................................................................................................... 44 3.2.3 ANALIZA NUMERICĂ ȘI VALORICĂ A PIEȚEI ACHIZIȚIILOR PUBLICE DIN PUNCT DE VEDERE AL TIPOLOGIEI

PROCEDURILOR ......................................................................................................................................... 46 3.2.4 ANALIZA NUMERICĂ ȘI VALORICĂ A PIEȚEI ACHIZIȚIILOR PUBLICE DIN PUNCT DE VEDERE AL TIPOLOGIEI

INSTRUMENTELOR ȘI TEHNICILOR SPECIFICE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR PUBLICE ............................................ 53 3.2.5 ANALIZA NUMERICĂ ȘI VALORICĂ A PIEȚEI ACHIZIȚIILOR PUBLICE PE TIPURI DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE ... 55 3.3 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CRITICE DE SERVICII, PRODUSE ȘI LUCRĂRI ACHIZIȚIONATE LA

NIVEL REGIONAL ........................................................................................................................ 65 3.3.1 ANALIZA FRECVENȚEI DE ACHIZIȚIE A PRINCIPALELOR CATEGORII DE SERVICII ÎN FUNCȚIE DE CODURILE CPV ... 66 3.3.2 ANALIZA FRECVENȚEI DE ACHIZIȚIE A PRINCIPALELOR CATEGORII DE PRODUSE ÎN FUNCȚIE DE CODURILE CPV . 74 3.3.3 ANALIZA FRECVENȚEI DE ACHIZIȚIE A PRINCIPALELOR CATEGORII DE LUCRĂRI ÎN FUNCȚIE DE CODURILE CPV .. 81 3.3.4 ANALIZA COMPLEXITĂȚII ȘI POTENȚIALULUI DE STANDARDIZARE A SERVICIILOR, BUNURILOR ȘI LUCRĂRILOR

ACHIZIȚIONATE LA NIVEL REGIONAL ............................................................................................................... 87 3.4 IERARHIZAREA CATEGORIILOR CRITICE DE SERVICII, PRODUSE ȘI LUCRĂRI ACHIZIȚIONATE LA

NIVEL REGIONAL ........................................................................................................................ 97 3.4.1 IERARHIZAREA CATEGORIILOR CRITICE DE PRODUSE .............................................................................. 97 3.4.2 IERARHIZAREA CATEGORIILOR CRITICE DE SERVICII................................................................................ 98 3.4.3 IERARHIZAREA CATEGORIILOR CRITICE DE LUCRĂRI ............................................................................... 99

4 ELABORAREA UNEI ANALIZE PENTRU STABILIREA OPORTUNITĂȚII RECURGERII LA SPRIJINUL UNITĂŢILOR DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE SAU LA CONSORŢII DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE LA NIVEL REGIONAL ...................................................................................................................... 101



4.1 ANALIZA POTENȚIALULUI IMPACT AL CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL

REGIONAL DIN PERSPECTIVA EFICACITĂȚII ................................................................................ 101 4.1.1 ANALIZA POTENȚIALULUI IMPACT AL CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL DIN PERSPECTIVA

NIVELULUI DE TRANSPARENȚĂ .................................................................................................................... 101 4.1.2 ANALIZA POTENȚIALULUI IMPACT AL CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL DIN PERSPECTIVA

NIVELULUI CONCURENȚEI .......................................................................................................................... 105 4.1.3 ANALIZA POTENȚIALULUI IMPACT AL CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL DIN PERSPECTIVA

CALITĂȚII PROCESULUI DE ACHIZIȚIE ............................................................................................................ 109 4.2 ANALIZA POTENȚIALULUI IMPACT AL CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL

REGIONAL DIN PERSPECTIVA EFICIENȚEI ................................................................................... 117 4.2.1 ANALIZA POTENȚIALULUI IMPACT AL CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL DIN PERSPECTIVA

ECONOMIILOR DE SCARĂ ȘI A COSTURILOR DE PROCES .................................................................................... 117 4.2.2 ANALIZA COSTURILOR SUPLIMENTARE REZULTATE DIN CENTRALIZAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL

REGIONAL PRIN STABILIREA UNOR ASOCIERI DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE SAU ÎNFIINȚAREA UNOR UNITĂȚI

CENTRALIZATE DE ACHIZIȚIE LA NIVEL REGIONAL ............................................................................................ 123 4.2.2.3 UNITATEA DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL REGIONAL .................................................................. 124 4.2.2.4 UNITATEA DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL NAȚIONAL PENTRU ACHIZIȚII LOCALE ............................... 125

5 ANALIZA FEZABILITĂȚII CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL ȘI ELABORAREA DE PROPUNERI CARE SĂ STEA LA BAZA IMPLEMENTĂRII CONCEPTELOR DE UNITĂȚI DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE ŞI/SAU CONSORŢII DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE. ELEMENTE DE ANALIZĂ PEST .......................................................................................................................... 125

5.1 ANALIZA PRELIMINARĂ A FLUXURILOR ADMINISTRATIVE ȘI A RELAȚIILOR DINTRE

ENTITĂȚILOR IMPLICATE ÎN PREGĂTIREA ȘI DESFĂȘURAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE COMUNE ..... 125 5.1.1 ETAPA DE PLANIFICARE A ACHIZIȚIEI ................................................................................................ 126 5.1.2 ETAPA DE DESFĂȘURARE A PROCEDURII DE ACHIZIȚIE ......................................................................... 137 5.1.3 ETAPA POST-ATRIBUIRE ................................................................................................................ 139 5.1.4 IDENTIFICAREA ATRIBUȚIILOR AUTORITĂȚILOR CONTRACTANTE IMPLICATE ÎN PROCESUL DE REALIZARE A

ACHIZIȚIILOR ........................................................................................................................................... 142 5.2 ANALIZA APETENȚEI AUTORITĂȚILOR CONTRACTANTE DE LA NIVEL REGIONAL PENTRU

SCENARIILE PROPUSE ............................................................................................................... 144 5.2.1 ANALIZA GRADULUI DE DESCHIDERE A AUTORITĂȚILOR CONTRACTANTE DE LA NIVEL REGIONAL FAȚĂ DE

SCENARIILE PROPUSE ................................................................................................................................ 149 5.2.2 ANALIZA TIPURILOR DE ACHIZIȚII PREFERATE DE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE DE LA NIVEL REGIONAL ....... 152 5.3 ASPECTE ORGANIZAȚIONALE REZULTATE DIN ADOPTAREA FIECĂRUIA DINTRE SCENARIILE

PROPUSE. CADRUL LEGAL APLICABIL ......................................................................................... 158 5.3.1 ACHIZIȚIILE COMUNE FĂRĂ DELEGARE ............................................................................................. 161 5.3.2 ACHIZIȚIILE COMUNE CU DELEGARE DE RESPONSABILITATE CĂTRE LIDERUL DE ASOCIERE ........................... 163 5.3.3. UNITATEA DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL REGIONAL .................................................................... 165 5.3.4 UNITATEA DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL NAȚIONAL PENTRU ACHIZIȚII LOCALE ............................... 167 5.4 IERARHIZAREA SCENARIILOR PROPUSE PE BAZA CRITERIILOR ANALIZATE .......................... 169

6 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI. ETAPE DE ACȚIUNE ÎN VEDEREA CONFIGURĂRII UNITĂȚILOR DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL REGIONAL SAU A CONSORȚIILOR DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE. ...................................................................................................................... 170

6.1 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRELIMINARE ..................................................................... 170 6.3 CALENDARUL IMPLEMENTĂRII SCENARIULUI PROPUS ȘI ACTIVITĂȚI AFERENTE ................. 173 6.3.1 ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN ETAPA I – ASOCIERI ÎNTRE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE DEZVOLTAREA

UNUI/UNOR PROIECT/E PILOT PENTRU ÎNFIINȚAREA UNEI/UNOR UNITĂȚI DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE ..................... 173



6.3.2 ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN ETAPA II – MULTIPLICAREA EXPERIENȚEI OBȚINUTE DIN IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI/ELOR PILOT PRIN ÎNFIINȚAREA DE NOI UCA REGIONALE ÎN BAZA MODELULUI OBȚINUT ÎN PRIMA ETAPĂ

ȘI/SAU ÎNFIINȚAREA UNEI UNITĂȚI DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL NAȚIONAL DESTINATĂ AUTORITĂȚILOR LOCALE

174 6.3.3 ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN ETAPA III – UNITĂȚILE DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL REGIONAL/LOCAL . 174



1 REZUMAT Pentru a implementa o parte dintre acțiunile stabilite în Strategia Națională în domeniul achizițiilor publice (Strategia națională) adoptată de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (“ANAP”) și Banca Europeană pentru Investiții (“BEI”) au semnat un „Acord de servicii de asistență tehnică pentru implementarea proiectelor” (“Acordul”) la data de 15 iulie 2016. În baza acestui Acord, BEI a angajat o echipă de consultanță în domeniul achizițiilor publice (“echipa AP”) alcătuită din experți pe termen lung și scurt.

Echipa AP sprijină ANAP în realizarea măsurilor din Strategia națională în următoarele domenii principale:

1. Dezvoltarea sistemelor de control intern privind procesul de achiziții publice;

2. Sprijinirea reformei și simplificarea sistemului de control ex-ante;

3. Implementarea sistemului centralizat de achiziții publice;

4. Soluționarea deficientelor cu scopul de a sprijini pregătirea si implementarea viitoarelor contracte de achiziții publice.

Echipa AP angajată de BEI pentru implementarea sistemului centralizat de achiziții publice a prestat servicii de asistență tehnică pentru a sprijini ANAP în realizarea unui studiu privind ”Analiza oportunității și fezabilității centralizării achizițiilor publice la nivel regional prin stabilirea unor asocieri de autorități contractante sau înființarea unor unități de achiziție centralizată”.

Obiectivul proiectului este de a realiza un raport de analiză preliminară la nivel regional pentru stabilirea oportunității recurgerii la sprijinul unităților centralizate de achiziții publice (UCA) sau la consorții de autorități contractante la nivel regional, inclusiv prin studierea potențialelor sectoare pentru care activitatea de achiziție publică ar putea deveni mai eficientă dacă este realizată în comun, prin intermediul asocierilor de autorități contractante sau centralizat prin intermediul Unităților Achiziții Centralizate la nivel regional. Raportul analizează și principalele opțiuni privind nivelul de cooperare necesar între autoritățile contractante și potențialele eforturi de agregare a achizițiilor, conform Strategiei Naționale de Achiziții Publice.

Analiza este astfel structurată pentru a răspunde obiectivului proiectului, fiind organizată pe următoarele capitole majore: considerații generale privind achizițiile publice centralizate, analiza pieței naționale și regionale a achizițiilor publice cu identificarea și ierarhizarea categoriilor critice de servicii, produse și lucrări achiziționate la nivel regional, propuneri cu privire la sectoarele de achiziții considerate relevante care pot face obiectul unei unități de achiziții centralizate la nivel regional/achizițiilor comune conducând la eficientizarea cheltuielilor publice, stabilirea oportunității recurgerii la sprijinul unităților de achiziții centralizate sau la consorții de autorități contractante la nivel regional, analiza gradului de deschidere a autorităților contractante de la nivel regional față de scenariile propuse, analiza fezabilității centralizării achizițiilor publice la nivel regional și elaborarea de propuneri care să stea la baza implementării conceptelor de unități de achiziții centralizate și/sau consorții de autorități contractante, elemente de analiză PEST și de risc; identificarea etapelor de acțiune în vederea configurării unităților de achiziții centralizate la nivel regional sau a consorțiilor de autorități contractante; identificarea atribuțiilor autorităților contractante implicate în procesul de realizare a achizițiilor.Piața națională de



achiziții publice a fost analizată in extenso pentru perioada 2014-2016, pornind de la nivel național și detaliind nivelul regional1. Aspectele analizate sunt legate de:

dimensiunea pieței atât din perspectiva numărului de proceduri inițiate și atribuite cât și din perspectiva valorii bugetate și a valorii atribuite.

Astfel, peste 95% din numărul total al procedurilor de atribuire sunt inițiate și atribuite la nivel regional, în timp ce valoarea bugetată reprezintă aproximativ jumătate din valoarea pieței iar valoarea atribuită/contractată la nivel regional ajunge la 75% din valoarea pieței.

dimensiunea pieței din perspectiva tipului de achiziție (servicii, bunuri, lucrări) cantitativ și valoric.

La nivel regional sunt inițiate și atribuite peste 90% din numărul total al procedurilor de atribuire a contractelor de servicii, mai mult de 95% din totalul procedurilor de atribuire a contractelor de furnizare și aproximativ 95% din totalul procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări.

Cu toate acestea, entitățile publice regionale/ locale inițiază și atribuie un număr mare de proceduri de valoare scăzută.

dimensiunea pieței din perspectiva tipologiei procedurilor

Indiferent de anul supus analizei, majoritatea proceselor de achiziții publice inițiate sau atribuite la nivel național sunt achiziții directe, urmate de cererile de ofertă/ procedurile simplificate care ocupă al doilea loc în ierarhia procedurilor de atribuire utilizate de autoritățile contractante din România.

Numai două treimi din totalul procedurilor de licitație deschisă sunt inițiate sau atribuite de autoritățile contractante de la nivel regional/local, acest tip de procedură fiind extrem de utilizată în rândul autorităților centrale.

In cazul procedurilor de licitație restrânsă, negociere și negociere fără publicarea unui anunț de participare/negociere fără publicare prealabilă numărul procedurilor inițiate și atribuite este foarte scăzut, însă valorile contractelor atribuite prin aceste tipuri de proceduri pot ajunge la 2% și 3% din volumul valoric al pieței naționale. De asemenea, procedura de dialog competitiv este și ea foarte rar utilizată.

utilizarea instrumentelor și tehnicilor specifice de atribuire (i.e. PAC versus PCAP)

Din totalul procedurilor de achiziții publice inițiate anual în țara noastră, numai 0,2%-0,3% sunt atribuite prin utilizarea instrumentului acord-cadru, restul constituind proceduri finalizate cu atribuirea unui singur contract de achiziție publică. Pentru simplitatea înțelegerii, pe parcursul prezentului raport se vor folosi acronimele menționate respectiv, PAC - procedură/i finalizată/e cu semnarea unui acord-cadru și PCAP – procedură/i finalizată/e cu semnarea unui contract de achiziție publică. Autoritățile contractante de la nivel regional/local utilizează cele mai multe acorduri-cadru din totalul acordurilor-cadru inițiate anual în România (>85%).

Tipul de autoritate contractantă: autorități ale administrației publice locale, unități în subordinea administrației publice locale, companii locale de utilități publice, unități spitalicești, inclusiv ambulatorii, unități de învățământ superior, unități de

1 În contextul prezentului studiu, sintagma piața națională/ regională a achizițiilor publice desemnează ansamblul procedurilor de atribuire a contractelor publice derulate exclusiv de entitățile publice. Achizițiile publice desfășurate de agenții economici (în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri publice, comunitare sau nu) au fost excluse din analiză întrucât aceste nu fac obiectul agregării/ centralizării.



învățământ preuniversitar, instituții deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, alte organe ale administrației publice centrale cu reprezentare teritorială, companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale cu reprezentare în teritoriu.

Frecvența principalelor categorii de servicii, bunuri și lucrări.

Datele aferente principalelor categorii de servicii, bunuri și lucrări au fost analizate din perspectiva a patru criterii: complexitatea procesului de standardizare, complexitatea procesului de redactare a specificațiilor, numărul procedurilor inițiate, volumul valoric estimat al procedurilor inițiate. Astfel, pentru fiecare tip de achiziție s-au selectat primele 10 categorii pentru care poate fi considerată centralizarea achizițiilor.

Analiza impactului centralizării achizițiilor publice la nivel regional/local a fost analizată din punct de vedere al eficienței și al eficacității. Eficacitatea a fost analizată prin prisma transparenței, concurenței și calității. Eficiența din perspectiva economiilor de scară și a costurilor de proces precum și a costurilor suplimentare rezultate din centralizarea achizițiilor publice la nivel regional prin stabilirea unor asocieri de autorități contractante sau înființarea unor unități centralizate de achiziție

Un alt aspect important analizat din perspectiva centralizării achizițiilor publice este apetența autorităților contractante de la nivel regional/local pentru achiziționarea în comun. Pentru realizarea acestei analize a s-a utilizat un chestionar pe baza căruia s-a examinat gradul de deschidere a principalelor categorii de autorități contractante față de scenariile propuse pentru centralizarea achizițiilor publice. Concluziile care se desprind în urma analizării răspunsurilor obținute prin aplicarea chestionarului de percepție sunt:

există deschidere pentru centralizarea parțială / organizarea parțială în comun a achizițiilor;

etapele procesului de achiziție pentru care există o deschidere mai mare pentru centralizare sunt: elaborarea anunțului de intenție/ participare și a documentației de atribuire, evaluarea ofertelor și organizarea și desfășurarea procesului de consultare a pieței;

decizia de centralizare a achizițiilor trebuie să ia în considerare mai degrabă opțiunile pe fiecare tip de autoritate contractantă, opțiuni care sunt determinate de expertiza și gradul de pregătire de la nivelul acestora. De exemplu, la nivelul autorităților contractante mici de tipul comunelor, unde expertiza este limitată, apetența pentru centralizare se orientează către achiziții complexe - lucrări de construcții, servicii de consultanță și audit sau tehnologia informațiilor și comunicațiilor.

În completarea analizei de percepție a autorităților contractante la nivel regional, s-au studiat și potențialele opțiuni de organizare / desfășurare a achizițiilor în comun, respectiv achiziții comune fără delegare sau cu delegare de responsabilitate către liderul de asociere și unitatea de achiziții centralizate la nivel regional sau la nivel național pentru achiziții locale.

Opțiunile prezentate au fost analizate pe baza elementelor specifice fiecărei opțiuni de organizare a achizițiilor comune, respectiv: modul de înființare, modul de finanțare, răspunderea legată de procesul de achiziție, luarea deciziilor, celeritatea achizițiilor, costuri implicate și profesionalizarea procesului /specialiștilor în achiziții. De asemenea, aceste elemente au fost utilizate pentru ierarhizarea scenariilor/opțiunilor de centralizare propuse. Astfel a rezultat că unitatea de achiziții centralizate la nivel național pentru achizițiile locale obține cel mai mare scor de oportunitate, justificat fiind în principal de cel mai înalt grad de profesionalizare a personalului, generat atât de accesul mai bun la resurse specializate cât și de un transfer mai intens de cunoștințe și de acumulare de



experiență, dar si de un proces decizional bine pus la punct care poate asigura o celeritate ridicată a procesului de achiziție.

Concluzionând, procesul de centralizare a achizițiilor publice la nivel local/regional prezintă o serie de avantaje substanțiale (precum reducerea costurilor administrative, agregarea cererii la nivel regional/local, obținerea de economii operaționale de scară, identificarea și agrearea unor standarde, profesionalizarea personalului din achiziții publice, reducerea riscurilor referitoare la întârzierea/blocarea activităților din cadrul proiectelor cu finantare europeană) dar și anumite dezavantaje. De aceea, realizarea în comun a achizițiilor publice trebuie abordată etapizat, studiul propunând următoarele etape:

Prima etapă: agregarea achizițiilor publice la nivel regional/local prin stimularea asocierilor/ consorțiilor dintre autoritățile contractante2. Astfel, pe măsura îmbunătățirii experienței de lucru în comun, inclusiv în realizarea de achiziții comune, aceste asocieri temporare (limitate inițial la un anumit proiect) s-ar transforma în asocieri cu caracter permanent. Totodată, în cadrul primei etape, pentru evaluarea concretă a beneficiilor ce pot fi obținute ca urmare a centralizării achizițiilor la nivelul unei/unor unități de achiziții centralizate regionale, poate fi oportună dezvoltarea unui/unor proiect/e pilot. Dezvoltarea proiectului/proiectelor pilot va presupune realizarea următoarelor acțiuni concrete:

o selectarea regiunii/regiunilor în care este oportun să se înființeze UCA (pe baza experientei anterioare a autorităților contractante precum și a volumului de achiziții din fiecare zonă),

o realizarea unei analize concrete a pieței achizițiilor la nivel de zona vizată, respectiv regiune/județ/municipiu (dimensiunea pieței ca volum și valoare, tipuri de produse, proceduri de atribuire utilizate, autorități contractante ca număr, dimensiune, expertiză etc și disponibilitatea acestora de realizare de achiziții în comun, operatori economici existenți pe tipuri de produse / servicii/lucrări etc),

o realizarea unei analize de oportunitate aprofundate, o realizarea unui proces de consultare a pieței în baza rezultatelor obținute, o stabilirea modalității de centralizare, a structurii și modului de organizare

UCA la nivel regional/local (tipul de entitate în cadrul căreia este recomandabil a fi înființate UCA la nivel regional/local, modele de acte de înființare, inclusiv Regulament de Organizare și funcționare),

o definirea organigramei, a necesarului de personal și a expertizei adecvate funcționării UCA (fișe de post), a proceselor și procedurilor de lucru,

o stabilirea modului de evaluare a rezultatelor funcționării UCA (inclusiv indicatori specifici) configurate în cadrul proiectului pilot.

Dezvoltarea proiectului/proiectelor pilot va contribui la atingerea rezultatului prevăzut pentru direcția de acțiune cuprinsă la capitolul 4 Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe profesionalizare și aspecte de integritate din Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice prin profesionalizarea personalului din cadrul Unităților de Achiziții Centralizate. Astfel, în contextul în care personalul UCA regional va avea responsabilități exclusive în procesul de organizare și derulare de proceduri de atribuire în numele autorităților contractante participante, va fi

2 Contribuind la realizarea rezultatului prevăzut pentru direcția de acțiune cuprinsă în cadrul Capitolului 4 Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe profesionalizare și aspecte de integritate din Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice, capitolul 4.2 Direcții de Acțiune, punctul F Crearea de consorții de către autoritățile contractante de la nivelul administrației locale.



necesară asigurarea de expertiză și capacități îmbunătățite în domeniul achizițiilor publice, inclusiv prin organizarea de sesiuni de instruire specifice.

A doua etapă: multiplicarea experienței obținute prin proiectul/ele pilot prin înființarea de noi UCA regionale în baza modelului obținut în prima etapă și/sau prin crearea la nivel central/național a unei unități de achiziții centralizate, destinată însă în exclusivitate autorităților locale3. Pentru realizarea unei unități centralizate la nivel național destinată exclusiv autorităților locale, este de asemenea oportună analizarea rezultatelor obținute în urma funcționării unității de achiziții centralizate pentru entitățile de la nivel național.

A treia etapă de agregare a achizițiilor la nivel regional este crearea unităților de achiziții centralizate la nivel regional/local, inclusiv prin hotărâri ale entităților de la nivel local. Aceasta etapă va putea fi realizată într-un context cu potențial ridicat de stimulare a achizițiilor centralizate, respectiv: vor fi alocate competențe administrative adecvate la nivel de autorități regionale, proiectul/ele pilot obțin rezultate pozitive și/sau expertiza funcționării la nivel național a unității de achiziții centralizate dedicată autorităților contractante locale, după caz, demonstrează oportunitatea și eficiența înființării la nivel regional a unor unități de achiziții centralizate. De asemenea, această a treia etapa poate apărea și ca o consecință directă a sporirii gradului de cooperare între autoritățile contractante locale și de identificare, din partea autorităților contractante locale, a necesității de colaborare în domeniul achizițiilor prin intermediul unei structuri distincte care să faciliteze procesul și să contribuie la realizarea de economii.

3 Un astfel de model este practicat în Finlanda, unde KL-Kuntahankinnat centralizează achizițiile publice ale tuturor municipalităților în domenii cheie precum: energie, TIC, servicii sociale și de sănătate, papetărie, birotică și alte articole consumabile.



2 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE CENTRALIZATE

2.1 ASPECTE INTRODUCTIVE

Tradițional, statele membre ale UE au considerat descentralizarea drept soluția optimă pentru organizarea sistemului achizițiilor publice, această opțiune având la bază considerente legate de obținerea unei eficiențe economice sporite, dar și rațiuni ce țin de necesitatea sprijinirii IMM, în calitate de furnizori de bunuri, servicii și lucrări pe piața achizițiilor publice. Trebuie remarcat că fragmentarea achizițiilor publice la nivelul statelor comunitare reflectă în bună măsură tendințele de descentralizare a sistemelor administrative europene. Cu toate acestea, în ultimii ani, se constată preocupări intense de centralizare a achizițiilor publice la nivelul UE. Agregarea achizițiilor publice poate genera economii de scară ca urmare a reducerii prețurilor de achiziție și a costurilor de tranzacție. De asemenea, centralizarea poate conduce la îmbunătățirea gestionării achizițiilor publice și la profesionalizarea resurselor umane care își desfășoară activitatea în acest domeniu. În acest context, statele europene au depus eforturi considerabile pentru ca autoritățile contractante locale să beneficieze o gamă suficient de largă de opțiuni pentru organizarea și desfășurarea unor achiziții publice comune.

Potrivit Directivei 2014/24/UE, achizițiile comune pot lua forme diferite, de la achiziții publice coordonate prin elaborarea de specificații tehnice comune pentru lucrări, produse sau servicii care vor fi achiziționate de o serie de autorități contractante, fiecare derulând o altă procedură de achiziții publice, la situații în care autoritățile contractante în cauză derulează în comun o procedură de achiziție, fie acționând împreună, fie încredințând unei autorități contractante gestionarea procedurii de achiziție în numele tuturor autorităților contractante. Analiza textului Directivei evidențiază trei tipuri de achiziții publice comune în funcție de nivelul de cooperare dintre autoritățile contractante:

proceduri de achiziții publice distincte, dar care au beneficiat de o etapă pregătitoare comună;

o procedură de achiziție publică, derulată în comun de mai multe autorități contractante;

o procedură de achiziție publică, desfășurată de o singură autoritate contractantă în baza mandatului/ delegării primite de la mai multe autorități contractante.

În acest ultim caz, entitatea mandatată să desfășoare procedura comună de achiziții publice poate fi o autoritate contractantă având rolul de lider al unei asocieri/ consorțiu sau un organism specializat care oferă activități de achiziție publică centralizată. Includerea achizițiilor publice centralizate în categoria achizițiilor comune este recunoscută implicit în articolul 39 al Directivei 2014/24/UE, ideea fiind reiterată în Anexa V a aceluiași document: informațiile care trebuie incluse în anunțuri trebuie să conțină mențiunea că autoritatea contractantă este un organism centralizat de achiziție sau că achiziția implică sau poate să implice o altă formă de achiziție comună. Includerea achizițiilor publice centralizate în categoria achizițiilor comune impune o nouă distincție în ceea ce le privește pe ultimele. Astfel, se poate distinge între achizițiile comune pe bază de voluntariat și cele de natură coercitivă, ultima categorie având la bază centralizarea contractelor publice.

Se poate constata, așadar, că autoritățile contractante locale din UE au la dispoziție numeroase forme de cooperare (orizontale sau verticale), ceea ce le oferă posibilitatea de a alege cele mai potrivite și eficiente metode și structuri de organizare și derulare a achizițiilor publice comune. În acest context, prezenta secțiune a raportului analizează pe scurt principalele modele de organizare a achizițiilor comune la nivelul statelor comunitare.



2.2 TIPURI DE ACHIZIȚII PUBLICE COMUNE LA NIVEL EUROPEAN

2.2.1 Achiziții publice comune în contextul cooperării orizontale între autoritățile contractante

Cooperarea orizontală este acel tip de colaborare între structuri ale administrației publice locale care funcționează la același nivel ierarhic, au aceleași competențe și dispun, de regulă, de resurse comparabile. Această formă de cooperare presupune desfășurarea unor activități comune de achiziții publice, implicarea autorităților contractante fiind una directă, nemijlocită, fără a se recurge la intermediari ori structuri terțe.

În multe state europene, autoritățile din administrația publică locală au constatat că nu dispun de cunoștințe, competențe și resurse suficiente pentru a desfășura procedurile de achiziții publice în condiții optime. În acest context, autoritățile locale, agențiile guvernamentale și alte entități publice locale (de exemplu, școli sau universități) au dezvoltat o serie de forme de cooperare orizontală, care să le permită eficientizarea achizițiilor publice.

Există numeroase exemple la nivel european de asocieri sau consorții de autorități publice locale care achiziționează în comun servicii de alimentare cu apă și canalizare, servicii de colectare, reciclare, stocare, transport și eliminare a deșeurilor ori servicii de alimentație și catering pentru unitățile de învățământ.

Astfel de autorități contractante nu întemeiază entități de sine stătătoare, cu personalitate juridică, ci se asociază (ocazional sau permanent) pentru a utiliza acorduri-cadru comune, prin intermediul cărora achiziționează servicii, bunuri sau lucrări la prețuri avantajoase.

Conform legislației naționale autoritățile contractante au obligația de a utiliza acordurile-cadru prestabilite, având posibilitatea să achiziționeze aceleași servicii, bunuri sau lucrări din alte surse, doar în condițiile lipsei de oferte / răspuns din partea operatorilor economici parte a acordului-cadru.

De asemenea, trebuie menționat că utilizarea formelor de cooperare orizontală în domeniul achizițiilor publice variază semnificativ de la un stat comunitar la altul, în funcție de modul de organizare a puterii de stat în raport cu teritoriul, precum și în funcție de arhitectura instituțională a administrației publice centrale și locale.

De regulă, formele de cooperare orizontală (inclusiv cele specifice domeniului achizițiilor publice) sunt frecvente în cazul statelor cu un puternic nivel de descentralizare a administrației publice. Este cazul statelor federale, caracterizate prin guverne și adunări legislative organizate la nivel regional (Germania, Austria sau Belgia), a țărilor cvasifederale, state unitare, dar cu o pronunțată autonomie locală (Spania sau Italia) și a statelor unitare descentralizate, caracterizate prin multiple niveluri administrative (Franța, Olanda, Suedia, Danemarca și Finlanda). În cazul acestor state, autoritățile locale situate la același nivel ierarhic stabilesc în mod uzual parteneriate orizontale, care vizează cooperarea în domeniul achizițiilor publice, fără a stabili însă entități juridice de sine stătătoare ori entități de drept public specializate (e.g. agenții specializate).

Există și situații în care cooperarea orizontală între autorități ale administrației publice locale este instituționalizată, ceea ce înseamnă că legislația impune crearea unor entități specializate de drept public. Participarea autoritățile publice locale la crearea acestor entități specializate este fie obligatorie, fie pe bază de voluntariat, pentru a-și eficientiza operațiunile comerciale. Exemple de participare obligatorie pot fi observate în practica unor state europene, precum: Spania (asocieri de municipalități cu interes comun); Franța (asocieri de comunități urbane), Grecia (parteneriate de dezvoltare stabilite prin decizie ministerială), Olanda (participarea obligatorie a autorităților locale sau regionale la proiecte comune, municipalitățile guvernamentale putând emite instrucțiuni obligatorii de participare) sau Marea Britanie (legea impune o astfel de cooperare în orice domeniu).



Impunerea prin lege a unor astfel de forme de parteneriat între autoritățile locale stimulează dezvoltarea cooperării în domeniul achizițiilor publice.

În cadrul formelor de parteneriat orizontal în domeniul achizițiilor publice, un loc aparte revine cooperării intercomunale. Aceste organisme publice de cooperare intercomunală presupun un parteneriat între unitățile de bază ale administrației publice locale în vederea desfășurării de activități în comun, astfel de forme de cooperare fiind extrem de răspândite în sistemele administrației publice ale unor state europene. De exemplu, Franța a reglementat acest tip de cooperare prin legi speciale, în timp ce asociațiilor publice intercomunale din Germania și Austria li s-a conferit rolul constituțional al oricărei instituții locale autonome. Principiile de bază ale cooperării în cadrul instituțiilor publice intercomunale sunt următoarele: legitimitatea reprezentanților (fiecare unitate de bază a administrației publice locale poate fi reprezentată numai de aleși locali), proporționalitatea (ponderea voturilor sau a reprezentanților unităților de bază ale administrației publice locale este proporțională cu numărul de cetățeni reprezentați) și transferul de competențe pentru domeniile de cooperare desemnate (de exemplu, servicii de alimentare cu apă, servicii de canalizare etc.).

Statele europene au legiferat cooperarea intercomunală în două moduri. O primă abordare a fost utilizată în Austria și în Italia și a constat în impunerea formării unor alianțe între unitățile de bază ale administrației publice locale în vederea realizării unor sarcini specifice. A doua abordare a fost adoptată de state precum Belgia, Germania, Suedia, Olanda și Finlanda și a vizat promovarea asocierii voluntare a unităților de bază ale administrației publice locale pentru desfășurarea unor activități specifice. O situație aparte este cea din Franța, unde formele de cooperare intercomunale au proliferat de la asocieri cu scop unic la asocieri multifuncționale, asocieri la nivelul departamentelor și la nivelul comunelor. Prin urmare, Franța a adoptat o lege specială privind cooperarea intercomunală, care instituie trei tipuri de organisme publice de acest gen: asociațiile de comune, asociațiile de aglomerări și asociațiile urbane. Modul francez de promovare a cooperării intercomunale reprezintă o modalitate unică și eficientă de modificare a organizării administrativ-teritoriale și, în consecință, a sistemului de achiziții publice.

2.2.2 Achiziții publice comune în contextul cooperării verticale între autoritățile contractante

Cooperarea verticală este o formă de parteneriat între instituții publice care funcționează la diferite niveluri ale administrației publice (stat, regiuni, provincii și municipalități). Cooperarea verticală poate include mai mulți parteneri care operează la același nivel al administrației publice și cel puțin unul care funcționează la un nivel diferit.

Parteneriatele verticale care nu presupun crearea unor entități juridice de sine-stătătoare (asocieri sau consorții), sunt utilizate cu preponderență în statele în care există trei niveluri ale administrației publice, respectiv nivelul central, cel regional/ provincial și cel municipal. Germania, Franța, Italia, Spania sau Polonia sunt exemple de state comunitare cu trei niveluri ale administrației publice, în care parteneriatele verticale în domeniul achizițiilor publice sunt utilizate în mod frecvent.

O formă particulară de cooperare verticală o constituie crearea unor entități comune, cu personalitate juridică, specializate în desfășurarea achizițiilor publice într-o manieră centralizată. Cooperarea verticală contractuală este menționată în Directiva 2014/24/UE, întrucât articolul 37 permite autorităților contractante din statele comunitare să achiziționeze servicii, produse sau lucrări de la un organism specializat care desfășoară activități de achiziție centralizată. Potrivit Directivei menționate anterior, activitățile de achiziție centralizate sunt definite drept activități desfășurate în mod permanent și care presupun fie achiziționarea de produse și/ sau servicii destinate autorităților contractante,



fie atribuirea de contracte de achiziții publice sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, produse sau servicii destinate autorităților contractante.

Unitățile de achiziții publice centralizate pot fi clasificate și în funcție de natura autorităților contractante care achiziționează servicii, bunuri sau lucrări. Astfel, în practica europeană se pot distinge următoarele categorii de organisme centrale de achiziție:

Unități de achiziții publice centralizate care operează la nivel național, entități care furnizează servicii, bunuri sau lucrări unor autorități contractante organizate la nivel central (ministere și instituții subordonate acestora) și/ sau regional/ local (autorități ale administrației publice locale și alte entități publice locale/ regionale);

Unități sectoriale de achiziții publice centralizate, entități specializate care furnizează servicii, bunuri sau lucrări unor autorități contractante care activează într-un anumit sector de activitate (sănătate);

Unități intersectoriale de achiziții publice centralizate, entități specializate care furnizează aceleași tipuri de servicii, bunuri sau lucrări unor autorități contractante care activează în domenii diferite de activitate (de exemplu, alimente pentru școli, unități spitalicești, penitenciare);

Unități de achiziții publice centralizate care operează la nivel regional, entități care furnizează servicii, bunuri sau lucrări unor autorități contractante organizate la nivel regional/ local (autorități ale administrației publice locale și alte entități publice locale/ regionale);

Unități de achiziții publice centralizate care furnizează servicii, bunuri sau lucrări unor autorități contractante responsabile cu punerea în aplicare a unui anumit tip de politică publică (de exemplu, autoritățile publice centrale, birourile și agențiile acestora, responsabile cu implementarea unor politici publice).

2.3 UNITĂȚI DE ACHIZIȚII PUBLICE CENTRALIZATE LA NIVEL EUROPEAN

Pentru a analiza la nivel european de unități de achiziții centralizate la nivel regional am pornit de la înțelegerea cadrului în care acestea se înființează și funcționează, inclusiv a cadrului național existent. Astfel, cu excepția Olandei, Ciprului și României, toate statele comunitare au înființat unități de achiziții publice centralizate care funcționează la nivel național. Organizarea și funcționarea acestor organisme centrale de achiziție reflectă caracteristicile sistemelor de administrație publică din aceste țări, precum și trăsăturile specifice modului de furnizare a serviciilor publice în statele respective. În ceea ce privește unitățile de achiziții publice centralizate care funcționează la nivel regional, acestea au fost înființate de regulă în state în care sistemul administrației publice este structurat pe trei (Germania, Italia, Marea Britanie sau Spania) sau două niveluri (Austria sau Olanda).

Prezentăm în cele ce urmează experiența altor state comunitare în ceea ce privește organizarea și funcționarea unităților de achiziții publice centralizate.

1. Austria

Structura administrativă a Austriei este alcătuită din 9 state federale și 2.534 de municipalități. Legislația în materie de achiziții publice este elaborată la nivel federal, însă cele 9 landuri/ state trebuie consultate, acordul acestora asupra reglementărilor în acest domeniu fiind obligatoriu. Municipalitățile nu au libertatea de a aplica norme proprii, fiind obligate să respecte Legea Federală privind Achizițiile Publice.

Principala unitate națională de achiziții publice centralizate din Austria este Bundesbeschaffung GmbH (BBG), entitate înființată în 2001 și aflată în subordinea Ministerului Finanțelor. Obiectivul inițial al BBG a constat în organizarea de achiziții publice centralizate pentru toate instituțiile federale din Austria (ministere și agenții) în vederea obținerii unor prețuri competitive, limitării costurilor de proces și reducerii riscurilor de natură juridică.



Instituțiile federale au fost și sunt obligate să cumpere servicii și bunuri prin intermediul acordurilor-cadru negociate de acest organism central de achiziție, cu excepția cazurilor în care pot obține respectivele produse din alte surse, la un preț avantajos.

Față de obiectivul inițial, rolul unității a fost extins treptat, iar în prezent numeroase alte entități publice care acționează la nivel local/regional efectuează achiziții publice centralizate prin intermediul BBG, pe bază de voluntariat: guverne locale și statale (ale landurilor), municipalități, spin-off-uri, entități de învățământ superior, unități spitalicești etc. Serviciile sunt oferite cu titlu gratuit în cazul agențiilor și ministerelor, în timp ce restul entităților publice plătesc BBG o serie de onorarii.

Unul dintre rolurile fundamentale ale BBG constă în stabilirea prețurilor de referință utilizate în acordurile-cadru. Prețurile de referință sunt determinate pe baza datelor istorice și prin ample analize de piață, scopul acestora fiind evaluarea disponibilității ofertei pe piață, dar și a măsurii în care furnizorii intenționează sau nu să utilizeze acordurile-cadru pentru a-și vinde și distribui produsele. Durata acordurilor-cadru nu depășește de regulă 3 ani, aceasta putând fi extinsă pe o nouă perioadă de 3 ani numai în cazuri excepționale, temeinic justificate (de exemplu, cauze ce țin de natura serviciilor sau bunurilor procurate). De asemenea, criteriul celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic este des utilizat în prima etapă de desfășurare a procedurilor de achiziții publice atribuite de BBG prin acorduri-cadru, contractele subsecvente urmând a se concentra pe aspectele ce țin de obținerea celui mai bun preț. În cazul în care nevoile și specificațiile dorite de autoritățile contractante nu sunt definite cu precizie la momentul inițierii acordului-cadru, contractele subsecvente sunt atribuite prin utilizarea criteriului celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic.

Pe lângă atribuțiile legate de definirea acordurilor-cadru și cele referitoare la desfășurarea propriu-zisă a achizițiilor centralizate, activitățile BBG includ și:

evaluarea nevoilor de achiziție la nivel guvernamental, elaborarea de analize de piață și ale furnizorilor, oferirea de orientări metodologice, crearea de standarde și specificații, furnizarea de sesiuni de instruire și furnizarea de asistență tehnică directă/ consultanță (experți) pentru autoritățile

contractante din sectorul public.

De asemenea, BBG are depline responsabilități în ceea ce privește dezvoltarea și administrarea instrumentului național de e-procurement. Având în vedere că utilizarea unor sisteme electronice performante este o condiție esențială pentru asigurarea succesului achizițiilor publice centralizate, BBG a dezvoltat permanent aplicațiile de tip e-procurement. În prezent, soluția e-procurement a BBG cuprinde:

o platformă electronică de publicare a anunțurilor și de notificare, un sistem de achiziții de tip online, care permite efectuarea comenzilor de la stațiile

de lucru ale autorităților contractante, un instrument de rezervare online a biletelor de călătorie, o facilitate de stocare a

tuturor datelor de cumpărare și un instrument detaliat de analiză și raportare.

Cele mai multe proceduri inițiate de BBG se desfășoară la nivelul regiunilor NUTS 3 (nivel de județ în România) pentru a facilita participarea IMM (67% din totalul operatorilor economici care au participat la achizițiile publice organizate de BBG).

Principalele bunuri și servicii achiziționate erau din următoarele categorii: tehnologia informației și comunicațiilor, mobilitate/ transport, energie și combustibili, consultanță și servicii intelectuale, managementul și administrarea clădirilor, alimente și tichete de masă,



birotică și papetărie, echipamente medicale și produse farmaceutice, ziare și cărți, asigurări.

Adițional, legislația austriacă în materie de achiziții publice permite autorităților contractante de la nivelul municipalităților și statelor federale (landurilor) să își întemeieze propriile unități centralizate.

Practic, astfel de unități regionale de achiziții publice centralizate pot fi întâlnite la nivelul tuturor statelor/ landurilor din Austria, fiecare deținând propria platformă de e-procurement: Burgenland, Carintia, Austria Inferioară, Austria Superioară, Salzburg, Stiria, Tirol, Voralberg și Viena. De asemenea, cooperarea intercomunală este utilizată pe scară largă de către municipalitățile din Austria, care se asociază pentru a derula în comun achiziții publice.

Un exemplu de unitate regională de achiziții publice centralizate este ÖkoBeschaffungsservice (ÖBS), la care participă 96 de municipalități din landul Vorarlberg, toate asociindu-se în mod voluntar. Înființată pe baza unui proiect pilot (EcoProcurementService Vorarlberg), ÖBS a devenit începând cu anul 2003 un veritabil organism regional de achiziții publice centralizate, oferind la dispoziția municipalităților posibilitatea de a utiliza acorduri-cadru.

ÖBS se află în subordinea Asociației Municipalităților din Vorarlberg. Președintele și consiliul asociației sunt aleși pentru o perioadă de 5 ani, imediat după alegerile la nivelul municipalităților. Consiliul asociației este format din 14 reprezentanți politici, aceștia având drept de decizie asupra obiectivelor strategice ale asociației. Drepturile de vot ale persoanelor delegate la nivelul consiliului depind de dimensiunea fiecărei municipalități. Secretariatul este asigurat de 3 experți cu profil tehnic, aceștia fiind responsabili pentru desfășurarea următoarelor activități: organizarea și derularea achizițiilor publice, asigurarea managementului contractelor, asigurarea punctului de contact pentru furnizori, monitorizarea respectării prevederilor legii privind achizițiile publice, oferirea de asistență juridică și tehnică pentru participanții la rețea, asigurarea coordonării și dezvoltării strategice, furnizarea de asistență în dezvoltarea și implementarea proiectelor ce presupun lucrări de construcție. Municipalitățile care utilizează serviciile ÖBS plătesc anual un onorariu cuprins între 1,5 și 2,5% din totalul propriilor venituri nete.

Activitățile principale ale ÖBS se desfășoară însă în 20 grupuri de lucru specializate, câte unul pentru fiecare categorie de servicii și produse pentru care există un acord-cadru. Grupurile de lucru au în medie 5 participanți/ experți, aceștia provenind din rândul municipalităților din Vorarlberg. Participanții la grupurile de lucru dețin expertiză relevantă în domeniul achizițiilor publice, având totodată cunoștințe specifice în diferite categorii de produse sau sectoare, cum ar fi: TIC, managementul și administrarea clădirilor, hârtie etc. Cu jumătate de an înainte de încetarea fiecărui acord-cadru, grupul de experți elaborează un nou set de specificații tehnice, criterii și cerințe specifice, care vor sta la baza noii proceduri de achiziție publică. În acest mod, grupurile de lucru garantează luarea în considerare a nevoilor reale ale autorităților contractante.

Principalele activități desfășurate la nivelul ÖBS sunt următoarele:

derularea achizițiilor comune de bunuri și servicii prin intermediul acordurilor-cadru (toate municipalitățile și cea mai mare parte a agențiilor guvernamentale regionale utilizează cel puțin un contract-cadru pe parcursul unui an calendaristic),

organizarea și desfășurarea grupurilor de lucru, furnizarea de sesiuni de instruire (atunci când sunt achiziționate noi servicii sau bunuri),

elaborarea de materiale și instrumente utile (cataloage, standarde, aplicații TIC, platforme online pentru desfășurarea achizițiilor și pentru schimb de informații etc.).

2. Finlanda



Începând cu anul 2010, Finlanda este alcătuită din șapte provincii, însă acestea reprezintă simple diviziuni administrative organizate de guvernul central. Din perspectiva prezentului studiu, mai importante din punct de vedere al atribuțiilor care le revin sunt cele 19 regiuni ale Finlandei. Acestea sunt guvernate de consilii regionale ce servesc drept forumuri de cooperare pentru comunele din cadrul fiecărei regiuni. Principalele sarcini ale regiunilor se referă la planificarea și dezvoltarea regională, precum și la dezvoltarea educației și mediului de afaceri. În plus, serviciile publice de sănătate sunt organizate în general la nivel regional. Cu toate acestea, atribuțiile regiunilor sunt limitate.

Astfel, cu excepția unui singur consiliu regional din cele 19 – Åland - care este ales în mod direct de cetățeni, toate celelalte sunt alcătuite din reprezentanți ai consiliilor locale ale comunelor, proporțional cu populația acestora. Prin urmare, cele mai importante unități administrativ-teritoriale ale Finlandei sunt comunele (orașe și municipii). În număr de 336, aceste municipalități au guverne locale și, practic, administrează regiunile din care fac parte.

Sistemul de achiziții publice al Finlandei este descentralizat, însă funcționează în mod armonios. Competențele în materie de achiziții publice sunt divizate între două ministere. Ministerul Afacerilor Economice și Ocupării este responsabil cu elaborarea legislației și politicii naționale în sectorul achizițiilor publice, precum și cu furnizarea de instrucțiuni și orientări pentru autoritățile contractante în ceea ce privește interpretarea prevederilor legale în materie. În vederea consilierii autorităților contractante, Ministerul Afacerilor Economice și Ocupării colaborează cu Asociația Autorităților Locale și Regionale Finlandeze, inclusiv prin operarea în comun a unui birou de asistență tehnică de tip helpdesk. Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor stabilește strategia de achiziții publice centralizate și efectuează achizițiile comune la nivel național.

Agregarea achizițiilor publice la nivel național este realizată de Hansel Oy (Hansel), o companie publică, fără scop lucrativ, deținută integral de statul finlandez și aflată în subordinea Ministerului Finanțelor. Toate ministerele și agențiile din subordinea acestora, precum și întreprinderile de stat pot recurge la serviciile specializate ale Hansel pe bază de voluntariat, cu excepția anumitor acorduri-cadru pentru care există obligativitatea de a fi utilizate de anumite entități din aparatul central al administrației publice. Pe de altă parte, municipalităților le este interzisă utilizarea serviciilor furnizate de Hansel, acestea utilizând serviciile unui alt organism centralizat.

Pe lângă centralizarea achizițiilor publice pentru entitățile publice centrale, Hansel oferă servicii specializate de consultanță atunci când instituțiile publice au nevoi speciale de achiziții. În aceste situații, Hansel asistă autoritățile contractante centrale în etapa de inițiere a procedurii de achiziție publică (definirea criteriilor de calificare, selecție și atribuire, alegerea procedurii aplicabile, transmiterea invitațiilor de participare), în etapa de evaluare a propunerilor tehnice și financiare, precum și în etapa de negociere și încheiere a contractului de achiziție publică. Pentru serviciile de consultanță, Hansel percepe un tarif zilnic. De asemenea, Hansel își autofinanțează activitatea din comisioanele plătite de furnizorii de produse și servicii, care utilizează acordurile-cadru puse la dispoziție de acest organism central de achiziție.

Un alt organism central de achiziție existent în Finlanda este KL-Kuntahankinnat Oy (KL). Spre deosebire de Hansel, KL oferă servicii specializate de agregare a nevoilor locale și a cerințelor de achiziție provenind din partea municipalităților.

Această unitate de achiziții centralizată a fost înființată în 2008, are în prezent 14 angajați și este deținută integral de Asociația Autorităților Locale și Regionale Finlandeze. Cele 60 de acorduri-cadru puse la dispoziție de KL se adresează tuturor consiliilor locale ale comunelor finlandeze, tuturor consiliilor regionale și tuturor unităților publice de sănătate. La acestea se adaugă organizații precum Biserica Evanghelică Luterană sau Keva, cel mai mare furnizor de pensii din Finlanda, care gestionează sistemul de pensii destinate



propriilor angajați, dar și celor din administrația publică centrală și locală și din Biserica Evanghelică Luterană. KL încurajează participarea tuturor acestor entități publice, un angajament timpuriu la acordurile-cadru permițându-le să influențeze detaliile de achiziție. În total, KL cooperează cu aproximativ 1.600 de entități publice și cu 190 de furnizori.

KL agregă nevoi și cerințe de achiziție locale, însă organizează procedurile la nivel național pentru a permite obținerea unor economii de scară substanțiale. De asemenea, KL oferă municipalităților posibilitatea de a accesa sisteme de achiziții electronice, constituind totodată provizioane pentru acoperirea eventualelor consecințe financiare rezultate din litigii în materie de achiziții publice.

Cele mai importante sectoare și categorii de servicii și produse achiziționate prin intermediul KL includ:

sectorul energetic (centrale fotovoltaice, gaze naturale, electricitate, combustibili, inclusiv vouchere pentru alimentarea autovehiculelor din benzinării);

sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (pachete informatice, echipamente audio-video și servicii conexe, soluții IT pentru îngrijire medicală, calculatoare și periferice, telefoane mobile și servicii auxiliare, multifuncționale, servere, soluții IT de programare online a consultațiilor medicale, facilități de stocare, echipamente IT pentru organizarea de evenimente și conferințe);

bunuri și servicii cu destinație administrativă (închirierea de autovehicule, achiziționarea de produse alimentare, articole de îmbrăcăminte de protecție, servicii financiare, mobilier de birou, sisteme de supraveghere audio-video, cărți și alte materiale de studiu, abonamente, servicii de transport și cazare, produse de curățenie, hârtie, consumabile de birou);

sectorul socio-medical (servicii de plasare în locuințe sociale, sisteme telefonice de avertizare la distanță pentru persoanele bolnave, produse de îngrijire orală, sisteme și servicii de sănătate la locul de muncă).

Valoarea agregată a serviciilor și bunurilor achiziționate centralizat de KL în anul 2015 a fost de 330 milioane de euro.

3. Germania

Germania este un stat federal, compus din 16 state și 12.013 municipalități, atât landurile, cât și municipalitățile beneficiind de o largă autonomie în materie de achiziții publice. Acest fapt se datorează în bună măsură nivelului descentralizat al administrației publice și modului de structurare a bugetelor la nivelul municipalităților, landurilor și ministerelor. Sistemul de achiziții publice face obiectul unui cadru de reglementare dispersat, care cuprinde acte de delegare, ordonanțe și chiar reguli emise de entități neguvernamentale. Potrivit estimărilor, peste 85% din activitățile desfășurate în domeniul achizițiilor publice se efectuează la nivel de municipalități și de landuri/ state federale.

Germania are 4 unități naționale/ federale de achiziții publice centralizate, fiecare fiind specializată într-un anumit domeniu, după cum urmează:

Un prim organism central este Oficiul Federal pentru Echipamente, Tehnologia Informației şi Suport In-Service al Armatei Germaniei (Bundesamt für Ausrüstung, Informationstechnik und Nutzung der Bundeswehr, BAAINBw). BAAINBw deține o unitate specializată care desfășoară achiziții publice centralizate pentru a acoperi nevoile materiale ale forțelor armate germane. BAAINBw este principalul organism central de achiziție al Germaniei, volumul procedurilor derulate anual prin această unitate de achiziții publice centralizate depășind 3 miliarde de euro. Următoarele categorii de bunuri sunt achiziționate prin intermediul BAAINBw: combustibili și lubrifianți, produse de iluminat și surse de alimentare (becuri, baterii, proiectoare,



generatoare de energie electrică), instrumente, unelte și echipamente pentru tăiat și lipit, echipamente audio-video pentru comunicații.

Unitatea de achiziții publice centralizate a Ministerului Federal de Interne, Beschaffungsamt des Bundesministeriums des Innern (BeschA) este al doilea organism central de achiziție de pe teritoriul Germaniei. Pe lângă produsele achiziționate pentru Ministerul Federal de Interne (armament și muniție, uniforme speciale, cătușe, detectoare de gaze și radiații, autovehicule și accesorii auto, echipamente de protecție, echipamente pentru vizibilitate pe timp de noapte, detectoare de narcotice și alte produse chimice etc.), BeschA achiziționează centralizat și pentru alte instituții publice următoarele tipuri de servicii și produse: calculatoare, monitoare, servere, imprimante, aplicații software, tonere, mobilier pentru birou, servicii de publicitate, servicii de consultanță, servicii de curierat, echipamente și servicii din domeniul tehnologiei comunicațiilor (telefoane fixe și mobile, rețele, sisteme de telefonie). Volumul achizițiilor publice derulate anual prin BeschA depășește 600 de milioane de euro.

Bundesfinanzdirektion Südwest (BFD SW), unitatea de achiziții publice centralizate a Administrației Federale a Finanțelor. Această entitate publică administrează platforma Zoll-Auktion și încheie acorduri-cadru într-o manieră centralizată pentru achiziționarea de servicii și produse destinate tuturor autorităților germane din sectorul administrației financiare, administrației vamale, precum și altor instituții federale. Principalele categorii de produse achiziționate prin BFD SW sunt următoarele: articole de papetărie și birotică, echipamente IT (calculatoare și multifuncționale), consumabile IT (tonere, cerneală), mobilier și instalații de iluminat, autovehicule și accesorii auto sau echipamente electronice. BFD SW derulează anual între 500 și 600 de proceduri de achiziții publice de servicii și bunuri, acestea însumând între 70 și 100 de milioane de euro.

Institutul Federal pentru Cercetarea și Testarea Materialelor (Bundesanstalt für Materialforschung und –prüfung, BAM) este o autoritate federală științifică și tehnică și, totodată, un institut de cercetare aflat în subordinea Ministerului Federal al Economiei și Tehnologiei. BAM are responsabilități în domenii ca: siguranța tehnică, în special în ceea ce privește materialele și substanțele periculoase; elaborarea standardelor și reglementărilor tehnice în domeniul testării materialelor; dezvoltarea și furnizarea de materiale de referință și metode pentru analiza chimică și testarea materialelor; cercetare, testare și consiliere. BAM dispune de o unitate de achiziții publice care încheie acorduri-cadru centralizate (destinate tuturor instituțiilor federale de profil) în vederea procurării următoarelor tipuri de produse: echipamente de laborator, instrumente de măsurare, substanțe chimice, produse de curățenie și igienizare, sticlărie pentru laborator, consumabile. Valoarea anuală a procedurilor de achiziție publică inițiate de BAM este de aproximativ 25 de milioane de euro.

De asemenea, unități regionale de achiziții publice centralizate au fost înființate la nivelul tuturor statelor/ landurilor din Germania: Baden-Württemberg, Bavaria, Berlin, Brandenburg, Bremen, Hamburg, Hessen, Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Saarland, Saxonia, Saxonia Superioară, Schleswig-Holstein și Turingia. De exemplu, în statul Renania-Palatinat funcționează 3 unități regionale de achiziții centralizate:

Agenția de Administrare a Imobilelor și Construcțiilor (Landesbetrieb Liegenschafts- und Baubetreuung, LBB), care achiziționează centralizat servicii de administrare a clădirilor și a proprietăților statului, servicii de proiectare, arhitectură și inginerie, precum și lucrări de construcții civile;

Autoritatea regională pentru transport și mobilitate (Landesbetrieb Mobilität, LBM), care achiziționează centralizat servicii de proiectare, lucrări de execuție și servicii de întreținere a drumurilor și podurilor din landul Renania-Palatinat;



Biroul de Stat pentru Date și Informații (Landesbetrieb Daten und Information, LDI), care achiziționează centralizat bunuri și servicii din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.

Un alt exemplu de unitate regională de achiziții publice centralizate este Centrul Logistic din Baden-Württemberg (Logistikzentrum Baden-Württemberg, LZBW). LZBW achiziționează următoarele categorii de bunuri și servicii: uniforme pentru poliție și magistrați, produse de echipamente și dispozitive utilizate de poliție, etilotestere, componente hardware și aplicații software, consumabile, produse de iluminat, produse de curățenie și igienizare, mobilier de birou, autovehicule și accesorii auto.

Centrul logistic Saxonia Inferioară (Logistik Zentrum Niedersachsen, LZN) este organismul central de achiziție pentru administrația din Saxonia Inferioară. Principalele produse achiziționate prin LZN vizează dotarea departamentelor de poliție din landul Saxonia Inferioară cu articole de îmbrăcăminte și echipamente speciale. De asemenea, LZN achiziționează articole de îmbrăcăminte și pentru departamentele de poliție din Hamburg, Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Bremen. În plus, LZN achiziționează centralizat uniforme speciale și articole de îmbrăcăminte pentru magistrați și personalul din administrațiile forestiere din Hesse, Renania-Palatinat, Saxonia Inferioară, Baden-Württemberg, Brandenburg, Berlin, Saxonia Superioară, Renania de Nord-Westfalia, Schleswig-Holstein și Hamburg.

Gebäudemanagement Schleswig-Holstein (GMSH) este unitatea specializată de achiziție centralizată a serviciilor de administrare a clădirilor și proprietăților statului. Unitatea regională desfășoară proceduri de achiziții centralizate în numele orașelor, municipalităților și altor entități publice din landul Schleswig-Holstein. Dataport este o altă entitate publică responsabilă cu achiziționarea centralizată de produse și servicii TIC pentru landurile Bremen, Hamburg, Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Saxonia Inferioară și Schleswig-Holstein.

4. Italia

Italia este alcătuită din 20 de regiuni, fiecare dintre acestea beneficiind de nivel ridicat de autonomie. Din totalul regiunilor, 5 au un statut special, deținând o autonomie sporită, acordată prin legi speciale.

În Italia, există peste 30.000 de autorități contractante, piața achizițiilor publice fiind puternic fragmentată. Procedurile de achiziții publice se desfășoară la toate nivelurile de guvernare, fiind inițiate de ministere, agenții naționale, companii publice, autorități regionale și locale.

Legislația italiană interzice autorităților contractante să desfășoare proceduri independente de achiziții publice dacă valoarea estimată a contractelor respective depășește un anumit prag, stabilit prin lege. În astfel de situații, entitățile publice din Italia sunt obligate să utilizeze tehnici de agregare a cererii locale, recurgând fie la asocieri de autorități contractante, fie la serviciile specializate ale unor unități de achiziții publice centralizate. De asemenea, Decretul 50/2016 încurajează cooperarea între organismele centrale de achiziție în vederea promovării instrumentelor de tip e-procurement, dar și pentru a îmbunătăți participarea IMM la procedurile de achiziție publică.

În Italia, funcționează două organisme centrale de achiziție (Consip SpA și Difesa Servizi), fiecare dintre cele două entități fiind responsabilă cu încheierea unor acorduri-cadru centralizate și atribuirea de contracte publice de servicii, furnizări și lucrări.

La nivel național, centralizarea achizițiilor se realizează în principal prin intermediul agenției specializate Concessionaria Servizi Informativi Pubblici (Consip). Consip este o companie publică aflată în subordinea Ministerului Finanțelor și Economiei. A fost înființată în 1997, cu scopul inițial de furniza servicii de management și consultanță TIC pentru



administrația publică. Începând cu anul 2000, Consip a devenit unitate specializată în achiziționarea centralizată de servicii și bunuri, având ca scop obținerea economiilor de scară și raționalizarea cheltuielilor publice. Treptat, rolul Consip s-a consolidat, toate instituțiile publice din administrația centrală fiind în prezent obligate să-și desfășoare achizițiile publice prin intermediul acestei structuri. Autoritățile din administrația publică locală nu au obligația de a utiliza serviciile specializate ale Consip, însă, atunci când inițiază propriile proceduri de achiziție publică, sunt constrânse să ia în considerare prețurile de referință și standardele de calitate stabilite de organismul central de achiziție.

Consip încheie două tipuri de contracte publice: contracte-cadru tradiționale, utilizate pentru a procura produse cu un nivel ridicat de standardizare și acorduri-cadru, încheiate cu mai mulți furnizori și care stabilesc regulile de bază care guvernează contractele respective. Autoritățile contractante care utilizează acordurile-cadru încheiate de Consip efectuează mini-competiții și încheie contracte subsecvente. Contractele-cadru și acordurile-cadru sunt puse la dispoziția autorităților contractante prin intermediul platformei electronice Acquistiinterepa, aceasta fiind administrată de Consip. Entitățile publice care utilizează contractele Consip pot plasa comenzi online pe această platformă, achiziționând bunurile și serviciile dorite fără a iniția propriile proceduri de achiziții publice.

Consip are un portofoliu impresionant de servicii și bunuri pe care le achiziționează centralizat în numele altor entități publice. Principalele sectoare acoperite de Consip sunt următoarele: servicii și produse medicale (ambulanțe, ace, seringi, echipamente medicale și de diagnosticare, mănuși și instrumente chirurgicale, servicii de asistență medicală), energie și utilități (electricitate, gaze și combustibili pentru transport și încălzire), transport și mobilitate (autovehicule, închiriere de autovehicule, servicii de transport, servicii de curierat), alimentație (alimente și servicii de catering), tehnologia informației și comunicațiilor (calculatoare, tablete, servere, copiatoare, imprimante, aplicații software, servicii de mentenanță), birotică și papetărie (hârtie, consumabile de birou, ziare), telecomunicații (telefoane fixe și mobile, rețele, servicii de supraveghere video), servicii financiare și de asigurări (carduri de credit), administrarea clădirilor și proprietăților (servicii și lucrări de reparații, servicii de curățenie pentru școli și unități spitalicești), servicii de consultanță.

Pe lângă achiziționarea centralizată a serviciilor și bunurilor, Consip publică orientări metodologice și emite opinii cu privire la activitățile de achiziții publice desfășurate de autoritățile contractante. În plus, Consip deține 3 birouri locale (Milano, Palermo și Torino), prin intermediul cărora furnizează autorităților contractante sesiuni de instruire având ca tematică inițierea și desfășurarea achizițiilor publice, precum și utilizarea platformelor de e-procurement. De asemenea, Consip deține 280 de birouri regionale prin care oferă sesiuni de instruire dedicate furnizorilor, în special IMM.

La nivelul anului 2015, Consip avea 344 de angajați, volumul achizițiilor publice centralizate era de 40,1 miliarde de euro (peste 20% din totalul achizițiilor publice desfășurate pe teritoriul Italiei), iar valoarea estimată a economiilor era de 17%.

Începând cu anul 2001, Ministerul Economiei din Italia a inițiat un amplu proces de agregare a achizițiilor publice desfășurate de autoritățile contractante locale: entități publice de la nivelul provinciilor, municipalități, autorități locale din domeniul sănătății și universități. Prin Legea 266/2005, regiunile italiene au dobândit posibilitatea de a-și înființa propriile unități de achiziții publice centralizate, acestea urmând să acționeze în numele autorităților contractante regionale sau locale. În plus, Legea 296/2006 a introdus sistema a rete, o rețea care poate fi utilizată de către unitățile regionale de achiziții publice centralizate și Consip pentru a încuraja transferul de cunoștințe și schimbul de experiențe între organismele centrale de achiziție. Prin această rețea s-a realizat și o armonizare a funcțiilor și instrumentelor utilizate de unitățile de achiziții publice centralizate, punându-se totodată bazele unui un sistem electronic național de achiziții publice.



În prezent, pe teritoriul Italiei funcționează 21 de unități regionale și locale de achiziții publice centralizate:

Agenția pentru Supervizarea Contractelor Publice de lucrări, bunuri și servicii din regiunea Tirolul de Sud/ Bolzano (ACP);

Agenția Provincială pentru Achiziții Publice și Contracte din orașul Trento (L’APAC); Serviciul Unic de Achiziții Centralizate din regiunea Friuli-Venezia Giulia; Unitatea de Achiziții Publice Centralizate din regiunea Veneto (SSR-CRAV); Agenția pentru dezvoltarea pieței telematice din regiunea Emilia-Romagna

(Intercent-ER); Centrul unic de achiziții publice din regiunea Marche (SUAM); Centrala Regională de Achiziții în Sănătate din regiunea Umbria (CRAS); Autoritatea pentru Supervizarea Contractelor Publice din regiunea Abruzzo (AVCP); Centrul Unic de Achiziții Centralizate din regiunea Molise (SAPGR-CUC); InnovaPuglia SpA din regiunea Apulia; Centrul unic de achiziții publice din regiunea Basilicata (SUA-RB); Centrul unic de achiziții publice din regiunea Calabria (SUA); Departamentul Economic Regional – Unitatea de achiziții centralizate de servicii și

bunuri din regiunea Sicilia; Societatea Regională pentru Sănătate din regiunea Campania (SO.RE.SA); Centrul de Achiziții Teritoriale din regiunea Sardinia (CAT); Direcția Centrală de Achiziții din regiunea Lazio; Direcția Generală Organizare, Serviciul Contracte din regiunea Toscana; Centrul unic de achiziții publice regionale din regiunea Piemont (SUAR); Societatea de achiziții centralizate din regiunea Piemont (SCR Piemonte); INVA SpA din regiunea Valle d’Aosta; Agenția Regională de Achiziții Publice Centralizate din regiunea Lombardia (ARCA).

Toate autoritățile contractante locale din domeniul sănătății sunt obligate să-și achiziționeze serviciile și bunurile necesare prin intermediul unităților regionale anterior menționate (fie că aceste organisme sunt specializate în sectorul medical sau au o abordare „generalistă”). Obligația autorităților locale din domeniul sănătății de a-și desfășura achizițiile publice prin intermediul unităților regionale se menține chiar și în condițiile în care respectivele entități ar putea obține prețuri mai bune decât prețurile de referință practicate de organismele regionale.

În cazul autorităților din administrația publică locală, există obligativitatea de a recurge la serviciile specializate ale Consip sau ale unităților regionale de achiziții publice doar pentru următoarele categorii de bunuri și servicii conexe: combustibili, electricitate și telecomunicații (telefoane mobile și fixe). Pentru celelalte categorii de servicii și produse, autoritățile locale au libertatea de a organiza PCAP, însă prețurile de atribuire a contractelor trebuie să fie inferioare celor obținute de Consip și unitățile regionale de achiziții publice centralizate (acorduri-cadru).

5. Olanda

Olanda este un stat unitar descentralizat, alcătuit din 12 provincii, fiecare dintre acestea beneficiind de guverne și parlamente regionale, alese în mod direct.

Ministerul Afacerilor Economice are atribuții semnificative în ceea ce privește elaborarea legislației în domeniul achizițiilor publice, monitorizând, totodată, respectarea acesteia de către autoritățile contractante olandeze. În plus, Ministerul Afacerilor Economice operează Centrul de Expertiză în Achiziții Publice (Professioneel en Innovatief Aanbesteden, Netwerk voor Overheidsopdrachtgevers, PIANOo), care reunește o rețea de 3.500 de autorități contractante și profesioniști în domeniul achizițiilor publice.



Înființat în 2005, PIANOo facilitează interacțiunea între specialiști în diverse domenii de activitate, înlesnește schimbul de cunoștințe și experiență și stimulează dialogul dintre autoritățile contractante guvernamentale și companiile din sectorul privat. Totodată, în activitatea PIANOo intră și:

administrarea principalei platforme de e-procurement din Olanda (TenderNed), găzduirea unui forum de specialitate online (aproximativ 2.800 de autorități

contractante), publicarea de ghiduri, instrucțiuni și alte materiale, interpretarea jurisprudenței, furnizarea de răspunsuri la întrebările autorităților contractante, organizarea de conferințe, sesiuni de instruire și întâlniri.

În plus, PIANOo facilitează discuțiile între specialiști în cadrul unor grupuri de lucru, tematicile fiind: legislația în domeniul achizițiilor publice, managementul achizițiilor publice sau achizițiile publice în contextul proiectelor care presupun lucrări de construcții. De asemenea, PIANOo încurajează utilizarea achizițiilor publice comune, a celor inovatoare și a celor „verzi”.

Deoarece centralizarea achizițiilor publice presupune adeseori și apariția unor efecte negative (e.g. agregarea procedurilor poate spori birocrația, poate genera confuzii în privința rolurilor și responsabilităților ce le revin autorităților contractante sau poate conduce la o acoperire nesatisfăcătoare a nevoilor acestora), PIANOo a optat pentru o centralizare a cunoștințelor. Această abordare a condus la scăderea birocrației întrucât cunoștințele sunt ușor transmisibile prin intermediul mijloacelor electronice moderne. De asemenea, crearea unei rețele de cunoștințe a permis menținerea rolurilor și responsabilităților ce le revin autorităților contractante, precum și asigurarea satisfacerii la un nivel superior a nevoilor acestora. Această viziune poate fi o cauză a faptului că Olanda nu deține o unitate națională de achiziții publice centralizate.

Sistemul olandez de achiziții publice a acordat autorităților din administrația locală o autonomie substanțială în procurarea serviciilor, bunurilor și lucrărilor necesare. Acest lucru a condus la crearea unei rețele extinse de unități regionale de achiziții publice centralizate și la diverse forme de cooperare între municipalități. Prezentăm în cele ce urmează cele mai importante unități regionale de achiziții publice de pe teritoriul olandez.

Centrul de Achiziții Publice Comune din regiunea Sud (InkoopCentrum Zuid, ICZ) este o agenție publică înființată în 2012 și care efectuează achiziții comune pentru 14 municipalități din regiunea Olanda de Sud. Populația deservită de cele 14 municipalități depășește 458.000 de locuitori. ICZ pune la dispoziția municipalităților o serie de acorduri-cadru pentru achiziționarea centralizată a următoarelor categorii de servicii, bunuri și lucrări: echipamente TIC (calculatoare, laptop-uri, servere, dispozitive de stocare, accesorii), articole de papetărie și birotică, lucrări de construcții și servicii de întreținere a spațiilor de joacă pentru copii, servicii de transport pentru studenți, combustibili și energie electrică, servicii de mentenanță pentru sistemele de iluminat public, servicii sociale pentru adolescenți cu tulburări mintale, cu dislexie, cu deficit de atenție și tulburări hiperkinetice, servicii de colectare a deșeurilor menajere, materiale pentru deszăpezire (sare). Pe lângă achiziționarea centralizată a serviciilor, bunurilor și lucrărilor, ICZ furnizează și următoarele tipuri de servicii: asistență tehnică pentru formularea răspunsurilor municipalităților la contestațiile primite din partea operatorilor economici (inclusiv prin furnizarea de experți), sprijin în implementarea și managementul contractelor publice, servicii de consultanță în domeniul achizițiilor publice, servicii de instruire în materie de achiziții publice, acces la o platformă electronică.

Biroul de Achiziții Publice Comune din Brabantul de Sud-Est (Bureau Inkoop en Aanbestedingen Zuidoost Brabant, Bizob) este o agenție publică înființată în 2003. Bizob este condusă de un Consiliu General, format din 44 de persoane (câte două persoane



pentru fiecare municipalitate participantă) și un Comitet Executiv, alcătuit din 5 persoane din rândul celor care formează Consiliul General (președinte, secretar, trezorier și alte 2 persoane). Consiliul General se întrunește de două ori pe an, în timp ce Comitetul Executiv o dată la două luni. Personalul propriu-zis al Bizob, angajat cu normă întreagă, este format din: director, director adjunct/ manager de achiziții, 3 manageri de achiziții, 2 manageri de produse, 5 manageri de contract, 2 juriști, 20 de experți specializați în achiziții publice și 3 persoane care desfășoară activități suport și de secretariat. Activitățile desfășurate de Bizob includ: realizarea de analize de piață, elaborarea de analize ale nevoilor și ale furnizorilor, identificarea procedurii optime de achiziție, elaborarea strategiei de contractare, desfășurarea propriu-zisă a achizițiilor publice centralizate, oferirea de sprijin pentru derularea PCAP, evaluarea propunerilor tehnice, asigurarea comunicării cu ofertanții, analiza impactului rezultat în urma agregării (determinarea economiilor).

Principalele categorii de servicii, bunuri și lucrări achiziționate de Bizob sunt: aplicații software, arbori și arbuști ornamentali, indicatoare rutiere și semne de circulație, gaze și electricitate, servicii de audit, servicii de asigurări împotriva incendiilor, saci menajeri de colectare a deșeurilor, servicii de transport pentru studenți, mobilier pentru birouri, articole de papetărie și birotică, servicii de întreținere a spațiilor verzi, servicii de reparații și întreținere a sistemelor de iluminat public, servicii de vidanjare, desfundare și întreținere rețele de canalizare, servicii de recrutare personal.

Biroul de Achiziții Publice Comune din Brabantul de Vest (Inkoopbureau West Brabant) este o agenție publică din sud-vestul Olandei, înființată în 2002 și având în componența sa 19 municipalități și 5 asociații intercomunale/ intermunicipale. Obiectivul general al agenției constă în profesionalizarea achizițiilor publice desfășurate la nivelul entităților afiliate. În prezent, biroul are 48 de angajați proprii: un director, un director adjunct, 4 experți seniori în achiziții publice, 3 manageri seniori de contract, 30 de experți în achiziții publice, 8 manageri de contract, 1 persoană care desfășoară activități suport și de secretariat. Agenția este condusă de un Consiliu General, format din reprezentanți ai fiecărei entități participante și un Comitet Executiv, alcătuit din 5 persoane alese din rândul celor care formează Consiliul General (președinte, vicepreședinte, secretar, trezorier și o altă persoană).

Biroul coordonează achizițiile publice ale municipalităților afiliate, oferind sprijin și consiliere în derularea PCAP. De asemenea, agenția desfășoară achizițiile centralizate, furnizează asistență tehnică de tip helpdesk și oferă sprijin în implementarea proiectelor și managementul contractelor. Principalele achiziții publice centralizate derulate de agenție acoperă următoarele categorii de servicii, bunuri și lucrări: imprimate și produse conexe, combustibili și energie electrică, echipamente IT, aplicații software, lucrări de reparare și întreținere de acoperișuri, lucrări de instalare de echipamente sanitare, servicii de audit, lucrări de montare de acoperitoare de podea/ pereți și lucrări de tapetare, furnizare de mobilier școlar și pentru birouri, servicii de transfer/ relocare și servicii de siguranță (monitorizare sisteme de alarmă).

Centrul Regional de Achiziții Publice Comune din IJmond și Kennemerland (Regionaal Inkoopbureau IJmond en Kennemerland, RIJK) este o agenție publică înființată în 2008 și care cuprinde 19 municipalități din provinciile Olanda de Sud, Olanda de Nord și Utrecht. Populația deservită de municipalitățile afiliate RIJK este de aproximativ 480.000 de locuitori. RIJK are 28 de angajați: un director, 4 experți seniori în achiziții publice, 18 de experți în achiziții publice, 3 manageri de contract, un jurist și un responsabil cu relațiile publice și comunicare.

Activitatea principală a RIJK constă în achiziționarea centralizată de servicii, bunuri și lucrări în numele municipalităților afiliate. Pentru fiecare procedură de achiziții publice, specialiștii RIJK desfășoară următoarele activități: evaluarea nevoilor municipalităților, planificarea și structurarea procesului de achiziție, elaborarea analizei de piață (furnizori, servicii/ produse/ lucrări ce urmează a fi achiziționate, entități beneficiare, efecte ale



achiziției asupra dezvoltării durabile sau ocupării) și a analizei organizaționale (procese interne la nivelul municipalităților, eventuale sinergii între procesele existente la nivelul municipalităților, cheltuieli efectuate de municipalități, analiza timpului necesar municipalităților pentru efectuarea, confirmarea și recepția comenzilor, precum și pentru facturare etc.), elaborarea strategiei de contractare (analiza obiectivelor municipalităților și a modalității în care acestea pot fi atinse într-un mod eficient), întocmirea documentației de atribuire, derularea propriu-zisă a procedurii de achiziție publică, evaluarea propunerilor tehnice și financiare, contractarea și raportarea.

Acordurile-cadru inițiate de RIJK acoperă următoarele 4 domenii: sectorul TIC, îmbunătățirea managementului operațional, domeniul public și sectorul social. Principalele servicii, bunuri și lucrări achiziționate centralizat de RIJK sunt următoarele: livrarea și întreținerea ascensoarelor, servicii de curățare și golire a gurilor de canal, lucrări de întreținere a drumurilor, servicii de colectare și procesare a deșeurilor menajere, dispozitive pentru persoanele în vârstă și cu deficiențe, servicii de asistență socială la domiciliu, servicii de curățenie, servicii financiare (contabilitate și bugetare), servicii de audit, echipamente IT și accesorii pentru calculatoare, servicii de programare și consultanță software.

6. Marea Britanie

Marea Britanie este o monarhie constituțională, puterea executivă fiind exercitată de primul ministru și alți membri ai Cabinetului. În Marea Britanie există 25 de ministere (departamente guvernamentale), 21 de departamente neguvernamentale, 378 de agenții și alte entități publice și 10 societăți publice sub autoritatea premierului. Guvernul Scoției, Guvernul Țării Galilor și Executivul Irlandei de Nord au statut de administrații guvernamentale delegate.

Structura administrativă a Marii Britanii este deosebit de complexă, fiecare țară constituentă a Regatului Unit având propriile subdiviziuni. Anglia este împărțită în nouă regiuni: East of England, East Midlands, Greater London, North East, North West, South East, South West, West Midlands și Yorkshire and the Humber. Cu excepția Greater London, care este împărțită în burguri, toate regiunile sunt împărțite în comitate administrative metropolitane și nemetropolitane, autorități unitare, districte metropolitane și nemetropolitane și parohii civile. Scoția este împărțită în 32 de entități administrative denumite districte sau zone de consiliu și care sunt echivalente autorităților unitare din Anglia. Irlanda de Nord este divizată în 26 de districte, iar Țara Galilor este împărțită în 22 de autorități unitare: 10 burguri-comitat, 9 comitate și 3 orașe.

Structura administrativă a Marii Britanii își pune amprenta asupra sistemului de achiziții publice. Astfel, domeniul achizițiilor publice este reglementat de două sisteme juridice diferite, un regim juridic comun pentru Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord, pe de o parte, și unul pentru Scoția, pe de altă parte. Prin urmare, în Marea Britanie, achizițiile publice sunt reglementate prin două seturi de legi: Instrumentul Statutar nr. 102/2015 referitor la Regulamentele privind contractele publice 2015 (Anglia, Irlanda de Nord și Țara Galilor) și Instrumentele Statutare nr. 446/2015 și 47/2016 referitoare la Regulamentele privind contractele publice 2015/2016 (Scoția).

Crown Commercial Service (CCS) este principala autoritate din Anglia, Irlanda de Nord și Țara Galilor cu atribuții în stabilirea cadrului legal aferent sectorului achizițiilor publice, fiind responsabilă cu elaborarea și implementarea politicilor în materie. În Scoția, Directoratul Scoțian pentru Activități Comerciale și Achiziții Publice (Scottish Procurement and Commercial Directorate, SPCD) deține un rol similar.

Sectorul achizițiilor publice din Marea Britanie este relativ fragmentat, cuprinzând aproximativ 5.000 de autorități contractante din categoria ministerelor (departamentelor guvernamentale centrale), departamentelor neguvernamentale, autorităților din



administrația publică locală, școlilor, asociațiilor de gestionare a locuințelor sociale, instituțiilor de asistență socială, departamentelor de poliție ori unităților spitalicești de stat. Unitățile de achiziții publice centralizate de pe teritoriul Marii Britanii funcționează la nivel național, regional ori sub-regional, fiind specializate în anumite domenii ori desfășurând achiziții transversale.

Crown Commercial Service (CCS) este cea mai importantă unitate națională de achiziții publice centralizate din Marea Britanie. CCS este o agenție guvernamentală aflată în subordinea Cancelariei Primului Ministru și care a fost înființată în aprilie 2014 pentru a înlocui entitatea Government Procurement Service (care, la rândul ei, înlocuise precedentele Buying Solutions, OGCbuying.solutions și Buying Agency). CCS are 790 de angajați cu normă întreagă și colaborează cu peste 17.000 de entități publice, respectiv 5.000 de furnizori. CCS are următoarele atribuții și responsabilități: elaborează și monitorizează implementarea politicilor în domeniul achizițiilor publice, achiziționează centralizat bunuri și servicii comune pentru entități publice cu nevoi similare, optimizează managementul contractelor publice și urmărește obținerea de economii în urma agregării nevoilor și cerințelor de cumpărare locale.

La nivel central, CCS efectuează achiziții publice centralizate pentru următoarele departamente guvernamentale/ministere: Ministerul Apărării, Departamentul pentru Transport, Departamentul pentru Muncă și Pensii, Departamentul pentru Sănătate, Ministerul de Interne, Cancelaria Primului Ministru, Trezoreria Marii Britanii. Principalele categorii de bunuri și servicii achiziționate de CCS sunt următoarele: servicii de alimentare a autovehiculelor prin carduri de carburanți, materiale de construcții, servicii oftalmologice, servicii de medicina muncii, servicii de educație și instruire, servicii juridice, servicii de programare și de consultanță software, servicii poștale și de curierat, servicii de promovare imobiliară, servicii de alimentare cu energie, servicii de consultanță financiară, servicii de conversie și recondiționare a autovehiculelor, servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție, anvelope pentru autovehicule, mobilier de birou, echipamente de întreținere rutieră, pentru marcaje rutiere și pentru controlul traficului rutier, echipamente IT și accesorii pentru calculatoare și articole de papetărie și birotică.

Valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate prin CCS în perioada aprilie 2015 – aprilie 20164 a fost de aproximativ 12,8 miliarde lire sterline. Din această valoare, 6,8 miliarde lire sterline reprezintă achizițiile efectuate de autoritățile din administrația publică centrală. Valoarea beneficiilor comerciale și a economiilor raportate în aceeași perioadă de CCS a fost de 521 milioane lire sterline: 282 milioane lire sterline pentru departamentele guvernamentale, 101 milioane lire sterline pentru entitățile publice din Serviciul Național de Sănătate (NHS) și 138 milioane lire sterline pentru alte entități din sectorul public.

Principalele unități regionale de achiziții publice centralizate din Marea Britanie sunt: Central Buying Consortium (CBC), Eastern Shires Purchasing Organisation (ESPO), North Eastern Purchasing Organisation (NEPO) și Yorkshire Purchasing Organisation (YPO). Toate aceste unități regionale de achiziții publice centralizate furnizează servicii specializate de achiziții publice pentru autorități ale administrației publice locale, unități de învățământ sau departamente pentru intervenții în situații de urgență.

Central Buying Consortium (CBC) a fost înființată în 1991 și este o asociație fără scop lucrativ formată din 18 autorități locale situate în sudul Angliei. Populația deservită de cele 18 autorități afiliate CBC reprezintă peste 20% din totalul locuitorilor Angliei. CBC dezvoltă acorduri-cadru pentru serviciile și produsele solicitate de autoritățile locale membre și de alte organizații din sectorul public. Achizițiile publice centralizate derulate de CBC permit entităților membre să obțină economii de scară și să-și îmbunătățească eficiența

4 Anul financiar în Marea Britanie se încheie în luna aprilie.



operațională. În plus, CBC contribuie la dezvoltarea abilităților și cunoștințelor persoanelor din cadrul autorităților afiliate.

Activitatea CBC este coordonată de un Comitet de Conducere din care fac parte reprezentanți ai autorităților locale membre. Comitetul de Conducere este sprijinit în activitatea sa de următoarele structuri: Grupul privind Portofoliul de Proiecte, Grupurile Profesionale și Grupurile de Învățare și Comunicare.

Grupul privind Portofoliul de Proiecte monitorizează progresele înregistrate în cazul contractelor existente, decide reînnoirea acordurilor-cadru, identifică noi oportunități de contractare și agreează autoritatea contractantă care va deține rolul de lider al asocierii pentru fiecare contract în parte.

Grupurile Profesionale sunt alcătuite din specialiști în materie de achiziții publice, dar și în alte domenii. În prezent, la nivelul CBC funcționează 3 astfel de grupuri de lucru în următoarele sectoare: energie, TIC și biblioteci.

Grupurile de Învățare și Comunicare au rolul de a disemina informațiile legate de activitățile CBC, facilitând totodată schimbul de cunoștințe și experiență. Există 3 astfel de grupuri la nivelul CBC: Managementul Contractelor, Valori Sociale și Sănătate și Asistență Medicală.

Principalele categorii de servicii și produse achiziționate de CBC sunt: servicii de recrutare, furnizarea de gaz și electricitate, furnizarea de produse alimentare uscate, refrigerate și congelate, furnizarea de mobilier pentru săli de spectacole, școli, birouri și biblioteci, echipamente și produse de curățenie, echipamente IT, echipamente electrocasnice, materiale pentru deszăpezire (sare și nisip), cărți și materiale audio-video, articole de papetărie și birotică. Valoarea agregată a achizițiilor publice derulate anual prin CBC depășește 5 miliarde de euro.

Eastern Shires Purchasing Organisation (ESPO) este un organism regional de achiziție care își desfășoară activitatea în zona centrală a Angliei, acționând în calitate de agent/ intermediar pentru autoritățile locale membre. Înființată în 1981, unitatea regională de achiziții publice ESPO beneficiază de o putere sporită de cumpărare și negociere, ceea ce îi permite să obțină economii de scară pe care le transferă asupra clienților săi.

ESPO este deținută în comun de consiliile a șase comitate: Leicestershire, Lincolnshire, Cambridgeshire, Norfolk, Warwickshire și Peterborough. Fiecare autoritate locală afiliată desemnează un reprezentant în Consiliul de Administrație al unității regionale de achiziții publice centralizate, rolul consiliului fiind acela de a adopta, împreună cu directorul ESPO, decizii esențiale cu privire la funcționarea organismului.

ESPO este o organizație care se autofinanțează. Profitul obținut din activitățile de tranzacționare sau din derularea achizițiilor publice acoperă costurile de funcționare și permite realizarea de investiții în vederea dezvoltării serviciilor de care beneficiază entitățile publice. Veniturile realizate peste un anumit nivel prestabilit sunt returnate autorităților locale. Recuperarea costurilor se realizează în două moduri. În cazul acordurilor-cadru, entităților publice nu li se solicită niciun fel de onorariu sau abonament pentru utilizarea contractelor. În schimb, furnizorii sunt obligați să ofere rabaturi comerciale, rabaturi care sunt plătite retrospectiv, proporțional cu utilizarea acordurilor-cadru. Nivelul ridicat al cererii agregate, precum și utilizarea pe scară largă a acordurilor-cadru permit ESPO să practice un nivel extrem de scăzut al rabaturilor comerciale rambursate de furnizori: aproximativ 0,5% din totalul vânzărilor efectuate prin intermediul acordurilor-cadru. În cazul derulării unor achiziții specifice solicitate de entitățile publice membre, acestea plătesc o taxă calculată pe baza estimărilor ESPO privind costurile asociate efectuării achiziției respective. Nivelul de expertiză deținut de ESPO, împreună cu statutul non-profit al organizației, le dau posibilitatea de a oferi servicii extrem de competitive, avantajoase pentru entitățile publice afiliate.



Bunurile și serviciile achiziționate centralizat de ESPO sunt destinate următoarelor categorii de clienți din cele șase comitate menționate anterior: autorități publice locale (orașe, districte, autorități unitare, consilii ale comitatelor), unități spitalicești și trusturi de sănătate, unități de învățământ (școli, academii, colegii și universități), departamente de intervenții în situații de urgență, organizații caritabile, centre sociale și asociații de gestionare a locuințelor sociale. La acestea se adaugă și agențiile și departamentele guvernamentale (ministerele) centrale.

Serviciile oferite de ESPO presupun: desfășurarea achizițiilor publice centralizate în numele autorităților locale membre prin intermediul a peste 150 de acorduri-cadru, oferirea posibilității de plasare a unor comenzi online prin intermediul unui catalog electronic cu peste 27.000 de produse și furnizarea de servicii de consultanță, îndrumare și orientare în ceea ce privește derularea achizițiilor publice, implementarea și gestionarea contractelor complexe.

Valoarea produselor achiziționate centralizat prin ESPO în intervalul aprilie 2015 – aprilie 2016 a fost de 1,46 miliarde lire sterline, principalele acorduri-cadru ale organismului regional de achiziție acoperind următoarele categorii:

managementul și administrarea clădirilor (servicii de administrare a incintelor clădirilor, echipamente și servicii de fitness și recreere, echipamente și servicii de siguranță și securitate, materiale de construcții și servicii de întreținere, echipamente și servicii pentru organizarea de evenimente și festivaluri);

energie electrică (furnizarea de electricitate, gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, benzină, motorină, biomasă, servicii de instalare a contoarelor de energie electrică, servicii de evaluare și certificare a performanței energetice);

servicii de mediu și de gestionare a deșeurilor (furnizarea de soluții de energie regenerabilă, servicii de deratizare, produse destinate reciclării, colectării și eliminării deșeurilor menajere și a celor periculoase, echipamente și servicii de întreținere a terenurilor, grădinilor și teraselor);

produse alimentare și servicii de catering (servicii de catering, echipamente profesionale de bucătărie și servicii de proiectare, livrare, instalare și întreținere a acestora, articole de unică folosință pentru servicii de catering, furnizarea și distribuția de alimente în ambalaje, refrigerate și congelate);

materiale de construcție, echipamente utilizate în construcții civile, mijloace de transport în comun și accesorii auto (materiale de construcție și pentru reparații rutiere, materiale antiderapante, produse și servicii de întreținere a iluminatului stradal, mașini pentru colectarea deșeurilor, mașini pentru curățenie stradală, autobuze, închirierea de autovehicule, uleiuri, parbrize, anvelope);

echipamente și servicii TIC (soluții electronice de scanare a documentelor, componente hardware, aplicații software, soluții software de tip ERP, finanțe, HR/ salarizare, CRM, copiatoare și servicii de imprimare, servicii de telefonie și servicii în bandă largă, soluții online de plată, soluții de gestionare electronică a parcării, echipamente de telecomunicații);

servicii profesionale (servicii de resurse umane de tipul: e-recruitment, servicii de sănătate la locul de muncă, servicii de instruire servicii strategice de resurse umane; servicii financiare și de consultanță de tipul: servicii bancare, servicii de asigurare, servicii de consultanță; alte servicii profesionale de tipul celor de interpretariat, de traducere și transcriere, de curierat, de cercetare de piață ori de management al călătoriilor);

servicii medicale, de asistență medicală și sociale (echipamente medicale, de monitorizare electronică la domiciliu, produse și servicii de carte și bibliotecă, alte servicii de sănătate și comunitare).

Înființat în 1976, North Eastern Purchasing Organisation (NEPO) este un organism regional care desfășoară proceduri de achiziții publice centralizate, de valoare ridicată, în domenii



strategice pentru 11 autorități publice locale din regiunea nord-est a Angliei: orașul Darlington, comitatul Durham, orașul Gateshead, orașul Hartlepool, orașul Middlesbrough, orașul Newcastle, orașul North Tyneside, autoritatea unitară Redcar & Cleveland, orașul South Tyneside, autoritatea unitară Stockton-on-Tees și orașul Sunderland. NEPO furnizează cu titlul gratuit servicii specializate de achiziții publice următoarelor categorii de entități publice, acestea având statut de membru asociat: consilii locale, consilii ale comitatelor, instituții de învățământ, servicii de intervenție în caz de urgență, unități spitalicești din sistemul NHS, organizații caritabile, centre sociale, departamente guvernamentale centrale (ministere) și agențiile acestora.

În prezent, NEPO are 16 angajați proprii, care colaborează permanent cu specialiștii din autoritățile locale afiliate. Angajații NEPO sunt specializați în achiziții publice, în categoriile de produse și servicii achiziționate centralizat, în finanțe și contabilitate, precum și în managementul afacerii. Valoarea anuală a achizițiilor publice derulate prin NEPO este de aproximativ 2,1 miliarde de lire sterline. Potrivit datelor publice, la nivelul anului 2015, 62% din totalul serviciilor, bunurilor și lucrărilor achiziționate prin intermediul NEPO au provenit de la furnizori care își desfășoară activitatea în aceleași zone geografice în care funcționează autoritățile contractante membre. Din totalul acestor furnizori locali, 75% sunt IMM.

Acordurile-cadru puse la dispoziție de NEPO acoperă următoarele sectoare și categorii de servicii, bunuri și lucrări:

sectorul construcțiilor (furnizarea de betoane și agregate pentru construcții, achiziționarea de materiale pentru construcții, servicii de consultanță pentru proiecte majore în domeniul construcțiilor civile, lucrări propriu-zise pentru construirea, reabilitarea sau renovarea clădirilor/ infrastructurii rutiere, de apă și canalizare etc., servicii de demolare, servicii de proiectare și elaborare de documentații tehnice, servicii de întreținere a infrastructurii rutiere și pietonale, furnizarea de mobilier stradal, furnizare de stâlpi pentru iluminatul public, servicii de management al traficului);

sectorul de energie electrică (furnizarea de acumulatoare de energie electrică, furnizarea de gaze naturale, electricitate și combustibili lichizi, servicii de instalare a contoarelor de energie electrică, servicii de evaluare și certificare a performanței energetice);

managementul și administrarea clădirilor/ incintelor (articole de unică folosință pentru servicii de catering, echipamente electrocasnice, mobilier de birou, școlar și pentru clădiri rezidențiale, echipamente profesionale de bucătărie și servicii de proiectare, livrare, instalare și întreținere a acestora, produse de curățenie, cărți pentru dotarea bibliotecilor, furnizarea de ascensoare, scări rulante și alte accesorii, inclusiv servicii de întreținere, reparații și renovare a acestora, echipamente și servicii de siguranță și securitate, servicii de curățare și spălare a articolelor de îmbrăcăminte, inclusiv servicii de colectare și eliminare a deșeurilor sanitare, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte și echipamente de protecție);

sectorul de transport și auto (echipamente de întreținere și îngrijire a terenurilor și alte vehicule utilitare, gestionarea și colectarea deșeurilor menajere electrice și electronice, inclusiv a acumulatorilor/ bateriilor, servicii de casare și scoatere din uz a autovehiculelor vechi, furnizarea de materiale antiderapante, lucrări și servicii de întreținere a iluminatului stradal, furnizarea de anvelope și servicii asociate, închirierea și achiziționarea de autovehicule personale sau de transport în comun);

sectorul alimentar (furnizarea de produse alimentare); sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (echipamente și servicii de

telefonie fixă, componente hardware, aplicații software, produse combinate de hardware și software);

sectorul serviciilor profesionale (servicii de publicitate, informare și comunicare, servicii de recrutare, servicii de reprezentare juridică pentru copii și adulți, servicii



de imprimare și tipărire a buletinelor de vot, servicii de asigurări și brokeraj, servicii de consultanță juridică specializată, furnizarea de consumabile de birou, servicii de instruire, servicii de interpretariat și traducere, servicii de management al călătoriilor);

sectorul serviciilor de asistență socială (servicii de asistență socială pentru adopții, servicii de tip advocacy pentru grupuri vulnerabile de copii și adulți în vederea schimbării percepțiilor, atitudinilor și relațiilor sociale din societatea civilă, servicii de promovare a sănătății la locul de muncă, servicii de plasare a copiilor, adolescenților și tinerilor în școli și colegii speciale ori centre rezidențiale).

Yorkshire Purchasing Organisation (YPO) este o unitate regională de achiziții publice centralizate înființată în 1974 și care furnizează produse și servicii pentru o gamă largă de entități publice, precum unități de învățământ, autorități publice locale, organizații caritabile, departamente de intervenție în situații de urgență, creșe și centre socio-medicale. YPO este deținută integral de 13 autorități locale, profiturile realizate fiind returnate entităților publice afiliate.

Activitatea YPO este coordonată de un comitet de conducere, format din câte doi reprezentanți (consilieri) aleși din fiecare consiliu local al celor 13 autorități membre: orașele Barnsley, Bolton, Bradford, York, Calderdale, Doncaster, Kirklees, Knowsley, Rotherham, St Helens, Wakefield, Wigan și comitatul North Yorkshire. Pentru a agrega cât mai multe proceduri de achiziții publice și a obține economii de scară semnificative, YPO, pe lângă autoritățile locale membre, colaborează cu alte 55 de entități publice din afara zonei Yorkshire, cu statut de membri asociați. Comitetul de conducere este sprijinit de un consiliu de administrație, format din patru persoane (un director general, doi directori executivi și un director administrativ). În structura de conducere a YPO se află și 4 subcomitete: subcomitetul executiv (alcătuit din nouă consilieri, inclusiv președintele și vicepreședintele comitetului de conducere, dar nu mai mult de un consilier din partea oricărei autorități membre), subcomitetul de audit (alcătuit din nouă consilieri, dar nu mai mult de un consilier din partea oricărei autorități membre), subcomitetul de control (alcătuit din șapte consilieri care nu sunt membri ai subcomitetului executiv, dar nu mai mult de un consilier din partea oricărei autorități membre) și subcomitetul consultativ (alcătuit din cinci consilieri, inclusiv președintele și vicepreședintele comitetului de conducere, precum și președintele, secretarul și responsabilul regional ai filialei sindicatului UNISON în regiunea Yorkshire).

Cataloagele YPO de servicii și bunuri cuprind peste 30.000 de produse, în timp ce numărul acordurilor-cadru utilizate de acest organism regional de achiziție depășește 100.

Acordurile-cadru puse la dispoziție de YPO acoperă următoarele sectoare și categorii de servicii, bunuri și lucrări:

administrarea clădirilor și întreținerea terenurilor (materiale de construcții, materiale electrice, vopsele decorative, articole de uz casnic, echipamente de întreținere și îngrijire a terenurilor, aparate de încălzire și ventilație, articole de feronerie, containere și pubele pentru colectarea deșeurilor menajere, mobilier școlar și de birou, echipamente de manipulare a materialelor și produselor de tipul stivuitoarelor, remorcherelor, cărucioarelor, lizelor, echipamente de siguranță împotriva incendiilor și servicii asociate, sisteme de iluminat având consum redus de energie, ascensoare și scări rulante, sisteme de alarmare în caz de incendii);

sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor și al afacerilor (componente hardware, aplicații software, multifuncționale, consumabile electronice de tipul cartușelor, cernelurilor, memory-stick-uri, CD-uri, DVD-uri, servicii poștale și de curierat, servicii de transcriere și traducere, echipamente de birou și consumabile, servicii de management al călătoriilor, servicii bancare și de colectare a numerarului, servicii de asigurare, sisteme de verificare online a permiselor de



conducere, servicii de instruire în situații de urgență, servicii de consultanță în domeniul resurselor umane, consumabile medicale și truse de prim ajutor);

sectorul alimentar (produse alimentare, echipamente de bucătărie, precum mașini de spălat vase, cuptoare cu microunde, frigidere/ congelatoare, cuptoare clasice, articole de unică folosință pentru servicii de catering, servicii de catering);

sectorul de energie electrică (furnizarea de gaze naturale, electricitate și combustibili lichizi, servicii de instalare a contoarelor de energie electrică, furnizarea de soluții de energie regenerabilă);

sectorul de transport și auto (furnizarea de materiale antiderapante, furnizarea de anvelope și servicii asociate, închirierea și achiziționarea de autovehicule personale sau de transport în comun, achiziționarea de betoane și agregate, borduri, materiale antiderapante, produse și servicii de iluminat stradal);

sectorul serviciilor socio-medicale și de urgență (echipamente și produse de intervenție în situații de urgență, articole de îmbrăcăminte pentru situații de urgență, produse pentru persoanele cu dizabilități, produse și servicii medicale).

Concluzionând, practica internațională de la nivel european ne arată următoarele aspecte organizaționale specifice centralizării la nivel local a achizițiilor publice:

i. Organizarea unităților de achiziții publice centralizate variază semnificativ de la un stat comunitar la altul, în funcție de modul de organizare a puterii de stat în raport cu teritoriul, precum și în funcție de arhitectura instituțională a administrației publice centrale și locale.

ii. În general, statele comunitare au înființat următoarele tipuri de unități de achiziții publice centralizate:

unități care funcționează la nivel național și deservesc entități centrale, unități care funcționează la nivel național și deservesc entități locale,

Aceste tipuri de unități de achiziție centralizată sunt înființate ca agenții guvernamentale sau în subordinea unui minister.

unități de achiziții publice centralizate care funcționează la nivel regional.

Activitatea aceste tipuri de unități centralizate este coordonată de consilii organizate la nivel local cu reprezentare din partea tuturor autorităților membre.

iii. Principalele activități derulate de unitățile centralizate care deservesc nivelul regional/local sunt legate de: evaluarea nevoilor de achiziție, realizarea activităților din procesul propriu-zis de achiziție, realizarea de analize de piață, contractare, raportare și analiza impactului agregării procedurilor de achiziție.

iv. Centralizarea achizițiilor se face prin intermediul acordurilor-cadru separate pe diversele tipuri de achiziții.

v. Principalele tipuri de achiziții sunt: energie și combustibili, produse și servicii ITC, bunuri și servicii cu destinație administrativă.

vi. Structura personalului unităților de achiziții centralizate regionale cuprinde personal de conducere, experți în achiziții, experți juridici, experți cu cunoștințe tehnice în domeniile achiziționate, personal administrativ.

vii. În general, la nivel local nu există obligativitatea achiziționării prin intermediul unităților de achiziție centralizate.



2.4 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL

Odată cu creșterea complexității legate de variantele și opțiunile tot mai numeroase de centralizare a procedurilor de achiziții publice precum și ca urmare a apariției unor efecte comune generate de acest proces de centralizare, pe plan internațional au fost elaborate o serie de studii și analize (a se vedea Bibliografia) referitoare la avantajele și dezavantajele centralizării. Din aceste studii se desprind următoarele idei comune:

Beneficiile obținute de autoritățile contractante regionale/ locale ca urmare a centralizării și standardizării pe categorii de achiziții publice sunt substanțiale.

Primele efecte pozitive ale comasării achizițiilor publice la nivel regional / local sunt legate de reducerea costurilor administrative aferente organizării procedurilor de achiziție publică văzute din perspectiva economiei de timp. Aceasta economie și implicit reducere de cost administrativ apare ca urmare a diminuării numărului achizițiilor similare derulate la nivelul diverselor entități publice locale procedurilor. Astfel se înlătură suprapunerile de achiziții de servicii, bunuri și lucrări similare și poate conduce la reducerea duratei totale de desfășurare a procedurilor. Prin urmare, centralizarea regională a achizițiilor publice poate genera efecte pozitive din perspectiva reducerii costurilor de proces asociate desfășurării procedurilor, generând o eficientizare evidentă a activității autorităților contractante locale.

Un alt beneficiu generat de procesul de centralizare este agregarea cererii la nivel local. Acest fapt poate stimula nivelul concurenței dintre operatorii economici, cu efecte benefice asupra prețurilor unitare de achiziție. Obținerea unor prețuri unitare avantajoase determină obținerea de economii operaționale de scară, contribuind astfel la eficientizarea modului de cheltuire a banilor publici.

Totodată, centralizarea contribuie la profesionalizarea personalului cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, conducând la atingerea rezultatului prevăzut pentru direcția de acțiune cuprinsă la capitolul 4 din Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice, respectiv Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe profesionalizare și aspecte de integritate.

Nu în ultimul rând, centralizarea achizițiilor publice și identificarea și agrearea unor standarde aplicabile diverselor tipuri de achiziții poate contribui la îmbunătățirea calității serviciilor, bunurilor și lucrărilor procurate de autoritățile contractante locale.

În pofida avantajelor evidente ale procesului de centralizare regională a achizițiilor publice, procesul de comasare a achizițiilor poate determina și apariția de riscuri ce vor genera dezavantaje de natură administrativă, economică sau legală.

Agregarea la nivel regional a procedurilor de achiziție publică poate conduce la obținerea unor poziții dominante ale asocierilor de autorități contractante sau ale unităților centralizate de achiziții publice. Acest fapt poate determina erodarea avantajelor unei intensificări inițiale a concurenței și poate chiar afecta în timp evoluția și structura respectivelor segmente de piață pe care se realizează achiziții comune.

În strânsă legătură cu aspectele concurențiale menționate anterior, centralizarea achizițiilor publice poate conduce la creșterea numărului, complexității și costurilor asociate litigiilor care au ca obiect atribuirea contractelor de achiziție publică.

Un alt dezavantaj al comasării regionale a achizițiilor publice ar putea conduce la scăderea autonomiei autorităților contractante locale ori la apariția unor tendințe de procurare a serviciilor, bunurilor sau lucrărilor peste nivelul nevoilor curente, în dorința de a păstra un nivel ridicat al execuției bugetare și pentru a justifica menținerea alocărilor bugetare.



Prin urmare, în stabilirea tehnicilor și practicilor de agregare a achizițiilor publice ar trebui să se țină cont de posibilele consecințe ale comasării procedurilor, încheierea unor contracte/ acorduri-cadru centralizate urmând a se realiza cu respectarea cu strictețe a principiilor concurenței.

Pornind de la aspectele menționate anterior, prezenta secțiune analizează în continuare în detaliu punctele forte și neajunsurile procesului de centralizare a achizițiilor publice, avantajele și dezavantajele fiind prezentate din perspectiva celor două opțiuni principale de agregare a procedurilor de achiziție:

prin asocierea unor autorități contractante locale în vederea derulării în comun (ocazional sau permanent) a unor proceduri specifice de achiziții publice;

prin înființarea unor unități centralizate de achiziții publice la nivel regional.

Menționăm că această secțiune are la bază lucrarea ”Centralizing public procurement and competitiveness in Directive 2014/24” realizată de Ignacio Herrera Anchustegui5 în cadrul căreia sunt identificate și analizate avantajele și dezavantajele de natură economică și administrativă generate de centralizarea achizițiilor.

2.4.1 Avantajele desfășurării centralizate a achizițiilor publice la nivel regional

2.4.1.1 Beneficii de natură economică

Principalele beneficii de natură economică determinate de centralizarea achizițiilor publice sunt un rezultat al creșterii volumului serviciilor, bunurilor și lucrărilor procurate în condițiile agregării procedurilor de achiziție publică la nivel regional/local. Aceste beneficii economice sunt:

Sporirea puterii de negociere a autorităților contractante de la nivel regional/local

Centralizarea achizițiilor publice contribuie la creșterea puterii de negociere a entităților cumpărătoare în raport cu operatorii economici, ceea ce conduce la obținerea unor prețuri avantajoase de achiziție și, implicit, la beneficii superioare pentru populație sub forma unor servicii publice mai ieftine și de o calitate mai bună.

Este important însă de subliniat că orice decizie de centralizare a unui anumit tip de servicii, bunuri sau lucrări trebuie să fie calibrată cu o analiză detaliată, aprofundată, a segmentului respectiv de piață.

Din perspectiva volumului achiziționat, este de așteptat ca beneficiile economice rezultate din creșterea puterii de negociere a autorităților contractante să fie considerabil mai mici în cazul asocierilor decât în cazul unităților specializate de achiziții centralizate, acestea din urmă procurând servicii, bunuri și lucrări pentru un număr substanțial mai mare de entități publice locale.

Obținerea unor economii de scară

Prin cumularea achizițiilor publice se obțin economii de scară atât prin reducerea prețului de achiziție cât și prin diminuarea costurilor totale asociate activităților de achiziții publice (i.e. costurile administrative: costurile asociate derulării mai multor PCAP sunt mai mari decât costul administrativ al derulării unei singure proceduri

5 Herrera Anchustegui, Ignacio, Centralizing Public Procurement and Competitiveness in Directive 2014/24

(July 20, 2015). Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=2633445 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2633445

https://ssrn.com/abstract=2633445

http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2633445



comasate. Suplimentar costurile administrative sunt reduse prin simplificarea procesului de atribuire în cadrul acordurilor-cadru pentru contractele subsecvente).

Ca și în cazul puterii de negociere, economiile de scară obținute prin utilizarea serviciilor specializate ale unităților regionale de achiziții publice sunt în general mai mari decât cele obținute de autoritățile contractante care decid să se asocieze pentru a efectua achiziții comune, datorită costurilor mai scăzute de proces pentru autoritățile contractante.

Este important de menționat că agregarea procedurilor de achiziții publice contribuie la diminuarea costurilor și pentru operatorii economici. Prin vânzarea de volume mari, și operatorii economici pot obține economii de scară, reducerea costurilor unitare realizându-se în condițiile creșterii volumului de servicii prestate/ bunuri furnizate/ lucrări executate. La acestea se adaugă și diminuarea costurilor generate la nivelul operatorilor economici de participarea la aceste proceduri (costuri cu pregătirea ofertelor, costuri cu documente oficiale necesare, costul garanțiilor etc).

2.4.1.2 Beneficii de natură administrativă

Centralizarea procedurilor de achiziții publice la nivel regional/local generează două tipuri de beneficii de natură administrativă:

Profesionalizarea resurselor umane responsabile cu desfășurarea procedurilor de achiziții publice

Profesionalizarea personalului implicat în derularea unor achiziții comune este consecința directă a transferului de cunoștințe și a schimburilor de experiență rezultate în urma asocierii autorităților contractante la nivel regional/local. Profesionalizarea personalului are impact direct în îmbunătățirea activității legate de procedurile și contractele de achiziție publică, atât prin creșterea calității procesului cât și prin diminuarea riscului apariției unor erori procedurale și, implicit, al unor litigii în materie de achiziții publice. Acesta este un beneficiu important, mai ales în cazul autorităților contractante mici de la nivel local, unde expertiza și experiența în achiziții publice este redusă.

De remarcat însă că profesionalizarea personalului din autoritățile contractante care decid să se asocieze este diferită de specializarea personalului care deservește unitățile regionale de achiziții publice centralizate.

De regulă, personalul acestor organisme specializate de achiziție deține calificări superioare pentru a răspunde atribuțiilor exclusive legate de achiziționarea și implementarea de contracte complexe de achiziții publice. Suplimentar, specializarea angajaților unităților regionale de achiziții publice centralizate este accelerată deoarece gestionează în mod curent un număr mult mai mare de proceduri / operațiuni complexe.

Îmbunătățirea monitorizării și controlului asupra proceselor de atribuire și implementare a contractelor de achiziții publice.

Un alt efect benefic al agregării achizițiilor publice, augmentat de profesionalizarea personalului, se referă la îmbunătățirea controlului asupra proceselor de atribuire și implementare a contractelor de achiziții publice.

Unitățile de achiziții publice centralizate sau organismele înființate ad-hoc în vederea derulării unor proceduri comune ocazionale (asocieri/ consorții) îndeplinesc nu numai sarcini legate de efectuarea propriu-zisă a achizițiilor, putând avea și următoarele tipuri de atribuții: gestionarea unor contracte în numele altor autorități contractante (precum în cazul acordurilor-cadru sau sistemelor dinamice de achiziție), elaborarea specificațiilor tehnice, monitorizarea întregului proces de



derulare a procedurilor de achiziții publice, instruirea personalului altor autorități contractante, asigurarea monitorizării implementării contractelor.

2.4.2 Dezavantajele desfășurării centralizate a achizițiilor publice

2.4.2.1 Dezavantaje de natură economică

Principalele riscuri de natură economică ale centralizării achizițiilor publice sunt:

Apariția efectului monopsonist

Achiziționarea centralizată a serviciilor, bunurilor și lucrărilor nu trebuie să genereze efecte monopsoniste (un singur cumpărător și mai mulți vânzători), acestea fiind de natură a distorsiona concurența la nivel local și a anula beneficiile asociate comasării achizițiilor publice. O astfel de situație ar putea apărea în cazul unor unități regionale de achiziții publice care dobândesc o putere de cumpărare și negociere discreționară, abuzivă. Strict din această perspectivă, asocierea autorităților contractante apare ca o soluție preferabilă celei de înființare a unităților regionale de centralizare a achizițiilor publice.

Situațiile monopsoniste sunt rar întâlnite în realitate, însă trebuie precizat că probabilitatea apariției unor astfel de fenomene este mai ridicată în cazul piețelor de achiziții publice. Riscul apariției unor efecte monopsoniste este cu atât mai important cu cât activitățile de achiziții publice au un nivel mai mare de centralizare.

Trebuie remarcat însă că exercitarea puterii de cumpărare și negociere a autorităților contractante diferă în mod semnificativ de comportamentul entităților private. În primul rând, existența normelor europene și naționale aplicabile achizițiilor publice impun respectarea principiilor transparenței, nediscriminării și egalității de tratament, fapt care limitează exercitarea puterii de cumpărare și negociere a autorităților contractante. În al doilea rând, există diferențe semnificative între entitățile publice și cele private în ceea ce privește modalitatea de adoptare a deciziilor de achiziție. De regulă, entitățile publice sunt mult mai conservatoare, dovedesc o mai mare aversiune față de risc și nu au capacitatea de a afecta disponibilitatea pe piață a serviciilor, bunurilor și lucrărilor pe care intenționează să le achiziționeze. Nu în ultimul rând, autoritățile contractante nu urmăresc maximizarea profiturilor și, în consecință, sunt mai puțin orientate spre exercitarea discreționară a puterii de cumpărare și negociere. Prin urmare, riscurile dobândirii unei poziții dominante pe piață de către unitățile regionale de achiziții publice centralizate sunt relativ reduse.

Exercitarea abuzivă a puterii de negociere a autorităților contractante

Prin agregarea achizițiilor publice asocierile de autorități contractante sau unitățile regionale de achiziții publice centralizate pot dobândi statutul de cumpărători dominanți pe piața regională/locală. Dacă acestui statut i se adaugă și o poziție privilegiată6 pe segmentele de piață din aval, exercitarea puterii de negociere de către autoritățile contractante poate avea efecte negative pe termen scurt, mediu și lung asupra nivelului concurenței pe respectivele segmente de piață.

Astfel de situații pot apărea în domeniul achizițiilor publice, întrucât autoritățile contractante dețin în mod obișnuit o poziție de monopol sau cvasi-monopol pe

6 În acest caz, autoritățile contractante sau unitățile specializate de achiziții centralizate de la nivel regional nu

sunt constrânse să transfere beneficiile rezultate din obținerea unor prețuri de achiziție mai scăzute asupra consumatorilor finali sub forma unor servicii de calitate superioară ori la prețuri care permit un nivel îmbunătățit de acces la aceste servicii.



anumite segmente de piață din aval, care presupun furnizarea unor servicii de interes public, acestea nefiind de natură comercială sau industrială. Din cauza unor astfel de poziții avantajoase, autoritățile contractante care se asociază ori recurg la serviciile specializate ale unor unități regionale de achiziții centralizate pot impune condiții anticoncurențiale sau termeni restrictivi în documentația de atribuire.

Accentuarea tendințelor de concentrare a pieței

Centralizarea achizițiilor publice accentuează tendințele de concentrare a piețelor, atât la nivelul cumpărătorilor, cât și la nivelul vânzătorilor/ furnizorilor. Astfel, prin agregarea achizițiilor publice, valoarea contractelor atribuite crește semnificativ, însă în același timp numărul procedurilor inițiate scade proporțional, ceea ce restricționează accesul la piață al operatorilor economici, în special al întreprinderilor mici și mijlocii, accentuând totodată gradul de concentrare a pieței.

Creșterea gradului de concentrare a pieței achizițiilor publice poate genera și alte tipuri de efecte adverse cum ar fi limitarea varietății soluțiilor tehnice existente pe piață și în paralel sporirea dependenței autorităților contractante de un anumit furnizor. Astfel, acest furnizor poate dobândi treptat o poziție privilegiată în raport cu entitățile publice cumpărătoare, ceea ce îi va permite să crească progresiv prețul de vânzare. Nu în ultimul rând, reducerea numărului operatorilor economici poate transforma piața achizițiilor publice într-o piață de tip oligopson, dominată de un număr restrâns de mari furnizori. În contextul unei concurențe intense, aceștia pot recurge la practici anticoncurențiale de tipul înțelegerilor/ aranjamentelor tacite sau exprese.

Apariția efectului patului de apă

Teoria patului de apă susține că atunci când prețul unui produs este reglementat pe un anumit segment de piață, furnizorul respectivului produs va încerca să-și mențină profitul compensând diferența fie din prețul altor produse, fie din prețul aceluiași produs, comercializat pe alte segmente de piață.

Concret, atunci când un cumpărător dominant își exercită puterea de negociere în raport cu furnizorii existenți pe piață, obținând prețuri de achiziție avantajoase, prețurile plătite de ceilalți cumpărători vor fi mai mari, pentru a compensa pierderile înregistrate de furnizori din relația cu achizitorul dominant. Acest efect, văzut din perspectiva achizițiilor publice, presupune că autoritățile contractante care derulează PCAP de achiziții publice vor plăti prețuri de achiziție superioare celor pe care le obțin asocierile/ consorțiile de autorități contractante sau unitățile regionale de achiziții publice centralizate.

Creșterea prețului de achiziție este de natură a afecta într-o mai mare măsură autoritățile contractante de mici dimensiuni, pentru care derularea procedurilor de achiziții publice reprezintă oricum o povară economică și administrativă.

Pentru a contracara efectul patului de apă, autoritățile contractante de mici dimensiuni vor fi stimulate să recurgă ele însele la tehnici de agregare a achizițiilor publice, sporind astfel riscurile apariției efectului patului de apă. Astfel, se creează un potențial cerc vicios, în care autoritățile contractante recurg la comasarea achizițiilor publice tocmai pentru a contracara efectele centralizării acestora.

Apariția unor practici și conduite concurențiale incorecte în desfășurarea achizițiilor publice (aranjamente și înțelegeri secrete între ofertanți)

Unul dintre efectele negative ale centralizării achizițiilor publice constă în faptul că agregarea procedurilor poate încuraja operatorii economici să recurgă la practici anticoncurențiale ori să încheie înțelegeri exprese sau tacite. Practicile concertate ale operatorilor economici le permit acestora să-și coordoneze comportamentul



atunci când participă la procedurile de achiziții inițiate pentru atribuirea contractelor publice.

Agregarea achizițiilor publice determină apariția următoarelor efecte:

o diminuarea numărului de proceduri inițiate o minimizarea eforturilor și costurile agenților economici de a fixa în mod

concertat, direct sau indirect condițiile comerciale o creșterea interesului agenților economici pentru respectivele proceduri

sporește proporțional cu valoarea contractelor de achiziție publică

În acest context, apare tentația agenților economici de a recurge la practici coluzive, care să le permită câștigarea prin rotație a unor contracte publice.

Nu în ultimul rând, comasarea achizițiilor publice poate conduce la creșterea gradului de concentrare a pieței, iar reducerea numărului furnizorilor care activează pe piață fiind de natură a facilita aranjamentele și înțelegerile secrete dintre aceștia.

Descurajarea inovării

Cumularea achizițiilor publice poate limita volumul investițiilor în activități inovatoare. Atunci când autoritățile contractante se asociază ori recurg la serviciile specializate ale unităților de achiziții publice centralizate având ca unic scop obținerea de economii din reducerea prețurilor de achiziție, agenții economici participanți la procesul de atribuire a contractelor publice ar putea întâmpina dificultăți în a-și recupera propriile investiții în activități de cercetare-dezvoltare.

Cu toate acestea, investițiile în inovare ar putea fi încurajate în cazul în care asocierile/ consorțiile de autorități contractante ori unitățile de achiziții publice centralizate permit utilizarea opțiunilor ori stimulează concurența între prestatorii de servicii/ furnizorii de produse/ executanții de lucrări inovatoare.

2.4.2.2 Dezavantaje de natură juridică sau administrativă

Comasarea achizițiilor publice poate genera și efecte negative de natură administrativă sau juridică. Principalele dezavantaje de acest tip sunt:

Creșterea numărului litigiilor complexe și a costurilor asociate acestora

Întrucât valoarea contractelor centralizate este mai mare, iar numărul de proceduri lansate este mai mic, este de așteptat ca operatorii economici să conteste într-o mai mare măsură rezultatele procedurilor de atribuire.

În acest context, este necesar ca autoritățile contractante care se asociază ori unitățile regionale de achiziții publice centralizate trebuie să acorde o atenție sporită modului de organizare și desfășurare a achizițiilor pentru a reduce pe cat de mult posibil riscul apariției de erori.

Pe lângă posibila creștere a numărului litigiilor în contextul centralizării achizițiilor publice, comasarea procedurilor ar putea determina și o sporire a complexității acestor litigii. Creșterea complexității litigiilor poate genera dificultăți semnificative atât în rândul autorităților contractante locale / unităților de achiziție centralizată regionale cât și în rândul judecătorilor chemați să soluționeze cauzele în materie de achiziții publice și în acest context, agregarea achizițiilor publice poate spori și riscul pronunțării unor hotărâri judecătorești incorecte.

De asemenea, valoarea ridicată a contractelor publice centralizate poate conduce la o creștere proporțională a consecințelor de natură economică (e.g. amenzi, despăgubiri, costuri asociate suspendării procedurilor etc) ce decurg din apariția de litigii.

Reducerea autonomiei autorităților contractante



În mod evident, agregarea achizițiilor publice presupune diminuarea autonomiei autorităților contractante. Această problemă afectează într-o mai mare măsură entitățile locale de mici dimensiuni. Autoritățile publice locale ar putea considera că prerogativele lor în materie de adoptare a deciziilor nu mai pot fi exercitate, iar punctele lor de vedere nu mai sunt luate în considerare. O astfel de situație poate avea consecințe nefaste, putând conduce la o exacerbare a conflictelor politice și la o creștere spectaculoasă a numărului litigiilor administrative dintre autoritățile contractante, ultima cu efecte economice semnificative.

Nu în ultimul rând, prin pierderea autonomiei, autoritățile contractante locale pot întâmpina dificultăți legate de implementarea unor politici adaptate specificului local, întrucât serviciile, bunurile sau lucrările achiziționate centralizat au de obicei un nivel ridicat de standardizare.

Apariția efectelor negative rezultate din relațiile dintre autoritățile contractante

Comasarea achizițiilor publice poate genera o serie de efecte negative rezultate din natura relațiilor ce se stabilesc între autoritățile contractante. Aceste efecte negative pot fi explicate cu ajutorul teoriei agenției/ teoriei de agent/ teoriei mandant (principal)-mandatar (agent). Mandantul și mandatarul pot avea obiective proprii și modalități diferite de raportare la risc.

În cazul achizițiilor publice centralizate, autoritățile contractante care utilizează tehnici de agregare a procedurilor printr-un intermediar sau cele care se asociază în vederea desfășurării unor achiziții publice ocazionale se pot afla în situația în care nu pot controla comportamentul unității regionale specializate sau al autorității contractante cu rol de lider al asocierii. Când obiectivele celor două părți contractuale diferă semnificativ pot apărea situații de conflict de interese. O altă consecință negativă a paradoxului principal-agent rezultă din tendința ultimului de a reduce costurile cu orice preț fără a ține cont de particularitățile nevoilor fiecărei autorități contractante. În acest caz, calitatea achizițiilor realizate este pusă sub semnul îndoielii, fapt care poate conduce la irosirea unor oportunități de câștig pe termen mediu și lung.

De aceea, tehnicile de agregare ar trebui să fie supuse unor mecanisme riguroase de supraveghere.

Apariția de efecte negative rezultate din preocupările autorităților contractante de a achiziționa în exces în vederea menținerii alocărilor bugetare.

Pentru a evita diminuarea alocațiilor bugetare anuale, autoritățile contractante pot depune eforturi considerabile pentru a menține de la an la an nivelul execuției bugetare. În acest context, autoritățile contractante ar putea fi tentate să achiziționeze servicii, bunuri sau lucrări în exces pentru a asigura atingerea anumitor ținte bugetare.

Pentru a contracara eventuale reduceri viitoare ale bugetelor proprii, autoritățile contractante pot lua decizia de a achiziționa servicii, bunuri sau lucrări inutile ori cu o însemnătate/ utilitate redusă, fapt de natură a anula beneficiile rezultate din agregarea achizițiilor publice.



3 ELABORAREA UNEI PROPUNERI DOCUMENTATE CU PRIVIRE LA SECTOARELE DE ACHIZIȚII CONSIDERATE RELEVANTE CARE FAC OBIECTUL UNEI UNITĂȚI DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL REGIONAL. ELEMENTE DE ANALIZĂ PEST ȘI DE RISC Prezentul capitol oferă o imagine de ansamblu asupra pieței naționale și regionale a achizițiilor publice din România și oferă o propunere cu privire la sectoarele de achiziții considerate relevante care ar putea face obiectul unei unități de achiziții centralizate la nivel regional.

Prima secțiune a capitolului descrie aspectele metodologice, datele solicitate și recepționate de Prestator, precum și limitările rezultate din calitatea și disponibilitatea informațiilor introduse în SEAP.

Cea de-a doua secțiune a capitolului analizează numeric și valoric piața achizițiilor publice din România, accentul fiind pus asupra caracteristicilor regionale. Sunt analizate diferite segmente ale pieței achizițiilor publice, acestea fiind definite în funcție de tipologia contractelor publice (servicii, bunuri sau lucrări), tipologia procedurilor utilizate (licitații deschise, licitații restrânse, dialog competitiv, negociere, negociere fără publicare anunț de participare, cerere de oferte/ procedură simplificată, achiziții directe), tipologia instrumentelor și tehnicilor specifice de atribuire a contractelor publice (PCAP, sisteme dinamice de achiziții publice, acorduri-cadru) și tipologia autorităților contractante (centrale/ locale).

Cea de-a treia secțiune a capitolului identifică caracterul repetitiv al serviciilor, bunurilor și lucrărilor achiziționate în România. De asemenea, serviciile, bunurile și lucrările cel mai des achiziționate în România sunt analizate din perspectiva complexității și a potențialului de standardizare a acestora.

Pe baza informațiilor anterioare, ultima secțiune a capitolului ierarhizează categoriile identificate de servicii, bunuri și lucrări din perspectiva capacității acestora de a fi agregate în vederea realizării unor achiziții centralizate.

3.1 DATELE UTILIZATE ȘI ASPECTELE METODOLOGICE

3.1.1 Sursele de date, informațiile solicitate și utilizate

Analiza pieței achizițiilor publice din România este fundamentată pe informații extrase din mai multe baze de date. S-au utilizat seturi de date provenind din surse diferite, astfel încât informațiile prelucrate să fie suficiente și cât mai complete, pentru a obține astfel rezultate cât mai corecte.

Astfel, au fost solicitate următoarele tipuri de informații pentru fiecare procedură de achiziții publice inițiată în intervalul de referință 2014-2016:

denumirea autorității contractante, codul unic de identificare (CUI) și localizarea geografică a acesteia (localitate/ județ);

denumirea contractului; numărul și data publicării anunțului de participare/ invitației de participare/

anunțului de participare simplificat; numărul și data publicării anunțului de atribuire; tipul criteriului de atribuire (prețul cel mai scăzut/ cel mai bun raport calitate-preț/

costul cel mai scăzut/ cel mai bun raport calitate-cost); tipul de contract (servicii, furnizare, lucrări); tipul și denumirea codului CPV; modalitatea de atribuire a contractului public (contract de achiziții publice/ Sistem

Dinamic de Achiziție, acord-cadru);



tipul procedurii de achiziție (licitație deschisă, restrânsă, restrânsă accelerată, negociere, negociere accelerată, dialog competitiv, cerere de oferte/ procedură simplificată, achiziție directă);

stadiul procedurii (atribuită, anulată, în desfășurare, suspendată);

valoarea estimată a achiziției (bugetul) și valoarea contractului;

prețurile unitare ale serviciilor, bunurilor și lucrărilor achiziționate; numărul ofertelor primite și declarate admisibile.

Informații cu privire la aceste date au fost puse la dispoziție de ANAP (având ca sursa date extrase din SEAP la nivelul AADR) și BEI.

Metodologia de prelucrare a datelor a fost elaborată ținând cont de următoarele aspecte caracteristice modalității de funcționare a SEAP:

Cu excepția achizițiilor directe, SEAP nu stochează informații despre prețurile unitare și cantitățile achiziționate pentru niciun alt tip de procedură (licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere, dialog competitiv, cerere de ofertă/ procedură simplificată, negociere fără publicarea unui anunț de participare)7.

Datele introduse în SEAP de autoritățile contractante referitoare la acordurile-cadru sunt multiplicate de principiu cu numărul operatorilor economici cărora li s-a atribuit fiecare contract-cadru/ lot sau valorile contractante reprezintă valorile estimate ale acordurilor-cadru. Multiplicarea a unei proceduri a fost eliminată prin prelucrări succesive în Excel sau Access a datelor extrase din SEAP.

Datele referitoare la codurile CPV sunt variate din punct de vedere al granularității. Nu există distincție între autoritățile contractante în funcție de tipologia acestora

(private sau publice) Datele extrase referitoare la achizițiile directe nu prezintă și o clasificare a acestora

în funcție de tipul contractului (servicii, bunuri sau lucrări).

3.1.2 Aspecte metodologice

În vederea realizării analizei pieței naționale a achizițiilor publice, datele primite au fost prelucrate, după cum urmează:

Au fost păstrate în analiză numai procedurile de achiziții publice derulate în SEAP în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2016.

Au fost eliminate din baza de date toate procedurile derulate de entitățile private, întrucât numai cele desfășurate de instituțiile publice ar putea face obiectul centralizării. Eliminarea entităților private din baza de date s-a realizat în baza unor cuvinte cheie din denumirea autorităților contractante (de exemplu, SRL, S.R.L., SA, S.A. etc.). S-au verificat prin sondaj denumirile autorităților contractante pentru a se asigura că toate entitățile private au fost eliminate din analiză.

În măsura în care au fost identificate aspecte neclare privind valorile bugetate și cele contractate, s-a optat pentru modificarea acestor valori în funcție de natura

7 Stocarea acestor date în SEAP ar fi utilă pentru a analiza variația prețurilor unitare de la un tip de procedură la altul. Din perspectiva prezentului studiu, aceste informații ar fi fost extrem de relevante pentru a compara prețurile unitare ale serviciilor, produselor sau lucrărilor achiziționate prin intermediul unor contracte de achiziție publică, cu cele obținute în urma încheierii contractelor subsecvente în interiorul acordurilor-cadru. Din realizarea acestei comparații poate fi apreciată măsura în care agregarea nevoilor prin inițierea unor acorduri-cadru determină o scădere semnificativă a nivelului prețurilor unitare, comparativ cu procedurile finalizate cu încheierea de contracte de achiziție publică. Totodată, din aceeași analiză comparativă se poate obține o imagine generală despre posibilele economii rezultate din centralizarea achizițiilor publice pentru diferite clase de servicii, produse sau lucrări.



achiziției efectuate. Corectitudinea valorilor introduse in SEAP contractante a fost verificată prin sondaj.

În vederea realizării analizei pieței achizițiilor publice din perspectivă regională (pentru cele opt regiuni de dezvoltare), pentru a avea o imagine cât mai completă și pertinentă, s-a realizat mai întâi analiza la nivel național, aceasta fiind ulterior segmentată pe baza datelor referitoare la localizarea geografică (oraș și județ) a sediului autorității contractante. Suplimentar, această abordare a fost ajustată pentru a separa procedurile de achiziții publice desfășurate de autoritățile din administrația publică centrală în vederea separării de cele derulate de celelalte entități publice din regiunea București-Ilfov. Astfel, s-au evidențiat în mod distinct procedurile de achiziții derulate de ministere, agenții guvernamentale etc. prin filtrarea bazei de date după anumite cuvinte cheie din denumirea autorităților contractante (de exemplu, minister/ ministerul, agenția/ agenție, direcție/ direcția etc.). Și în acest caz, au fost verificate prin sondaj denumirile autorităților contractante pentru a se asigura că entitățile din administrația publică centrală au fost eliminate din analiza realizată la nivelul regiunii București-Ilfov.

Autoritățile contractante au fost clasificate în autorități centrale și autorități care derulează proceduri de achiziții publice la nivel regional/ local. Prin această clasificare s-a avut în vedere izolarea procedurilor de achiziții publice care ar putea face obiectul centralizării la nivel național (printr-un organism central de achiziție) de cele care ar putea fi agregate la nivel regional (printr-un organism regional de achiziție sau mai multe).

Referitor la clasificarea autorităților contractante în autorități centrale și autorități care derulează proceduri de achiziții publice la nivel regional/ local, trebuie subliniat că parte din autoritățile contractante care își desfășoară activitatea la nivel regional/ local nu pot fi asimilate autorităților locale propriu-zise și unităților publice aflate în subordinea acestora. Aceasta deoarece, există autorități contractante care funcționează în teritoriu, dar se află în subordinea autorităților centrale, ceea ce le limitează puterea de decizie, inclusiv în materie de achiziții publice.

Analiza pieței naționale și regionale a achizițiilor publice, elaborată în cadrul prezentului studiu, include și procedurile desfășurate în profil teritorial de instituțiile publice care acționează la nivel local, dar care se află în subordinea autorităților centrale. Cu toate acestea, o eventuală comasare în viitor a procedurilor de achiziții publice ar trebui să țină cont și de o analiză a capacității decizionale strategice în materie de achiziții publice a acestor entități, în contextul în care o parte dintre aceste instituții publice locale/ regionale s-ar putea afla în imposibilitatea de a lua o decizie privind utilizarea serviciilor specializate ale unei unități regionale de achiziții centralizate.

Având în vedere aspectele menționate anterior referitoare la puterea de decizie limitată a unor autorități contractante care acționează la nivel regional/ local, dar care rămân în subordinea autorităților centrale, s-a considerat necesar să realizeze o detaliere a modului de clasificare a autorităților contractante, pentru a facilita interpretarea datelor pentru specificul diverselor tipuri de autoritate contractantă. Astfel, autoritățile centrale au fost clasificate în următoarele trei subcategorii:

autorități ale administrației publice centrale (ministere și administrația prezidențială);

alte organe ale administrației publice centrale (agenții guvernamentale și alte instituții publice centrale) și

companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale.

De asemenea, autoritățile care acționează la nivel regional/ local au fost clasificate în următoarele subcategorii:



autorități ale administrației publice locale (primării, consilii locale, consilii județene, asociații de dezvoltare intercomunitară);

unități în subordinea administrației publice locale (muzee, teatre, biblioteci, centre medico-sociale, centre culturale, case de cultură, servicii publice aflate în subordinea consiliilor locale etc.);

companii locale de utilități publice (companii de apă, salubritate, termoficare, transport, aflate în subordinea consiliului local/ județean);

instituții deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale (inspectorate pentru situații de urgență, direcții de sănătate publică, comisariate regionale pentru protecția consumatorilor, inspectorate teritoriale de muncă, agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, agenții județene pentru plăți și inspecție socială, case județene de pensii, direcții generale de asistență socială și protecția copilului, agenții de plăți și intervenție pentru agricultură, agenții de protecție a mediului, direcții județene de evidență a persoanelor, direcții județene de statistică, direcții județene pentru cultură și patrimoniu, direcții județene pentru sport și tineret, direcții de finanțe publice, garda de mediu, direcții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, inspectorate școlare etc.);

alte organe ale administrației publice centrale cu reprezentare teritorială (institute de cercetare-dezvoltare, unități militare, inspectorate județene de jandarmerie și poliție, tribunale, curți de apel și parchetele de pe lângă acestea, case județene de asigurări de sănătate, cluburi sportive municipale și orășenești, cluburi sportive școlare, case de cultură ale studenților, palate ale copiilor etc.);

companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale cu reprezentare în teritoriu (companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale cu sediul central în teritoriu sau filiale/ sucursale în teritoriu ale companiilor naționale, regii autonome naționale și societăți naționale);

unități de învățământ preuniversitar (creșe, grădinițe, școli și licee); unități de învățământ superior (universități) și unități spitalicești, inclusiv ambulatorii (spitale și ambulatorii).

Pentru clasificarea achizițiilor directe în funcție de tipul contractului (bunuri, servicii, lucrări) s-au utilizat informațiile disponibile despre codurile CPV (după ce acestea au fost împărțite în prealabil în coduri CPV pentru servicii, bunuri și lucrări). Trebuie menționat că în cazul anumitor coduri CPV, această delimitare nu este evidentă. În astfel de situații, s-a ales să țină cont de modul de clasificare utilizat de majoritatea autorităților contractante care publică anunțuri de participare pe website-ul e-Licitație sau în TED.

Cu privire la informațiile referitoare la acordurile-cadru s-au realizat două ajustări. Prima ajustare se referă la determinarea numărului total al procedurilor prin luarea în considerare numai a acordurilor-cadru propriu-zise, fără a se lua în calcul și înregistrările repetitive privind contractele-cadru încheiate pentru fiecare lot al acordului-cadru (înregistrări care sunt multiplicate și cu numărul operatorilor economici cărora le-a fost atribuit fiecare contract-cadru). A doua ajustare se referă la determinarea valorii contractate a procedurilor prin luarea în considerare a valorii efective a contractelor atribuite în cazul PCAP și a valorii estimate/ maxime a acordurilor-cadru, după ce au fost eliminate în prealabil înregistrările multiple rezultate din raportarea întregii sume a contractului-cadru pentru fiecare operator economic desemnat câștigător. În cazul acordurilor-cadru sunt luate în calcul valorile estimate/ maxime ale contractelor-cadru și nu valorile efective ale contractelor subsecvente, deoarece nu există obligativitatea raportării în SEAP a valorilor contractate.



Determinarea valorilor bugetate și contractate în cazul achizițiilor directe s-a realizat potrivit următorului raționament. Conform Manualului de utilizare a SEAP, autoritățile contractante nu au obligația introducerii informațiilor privind prețul maximal. Mai mult decât atât, manualul precizează că în cazul introducerii în sistem a unui preț maximal/ de pornire, acesta are doar un caracter informativ pentru agentul economic, valoarea ofertată de acesta putând fi mai mare decât prețul maximal/ de pornire. Analiza datelor extrase din SEAP pentru achizițiile directe a arătat că acest preț de pornire este în mod frecvent depășit de prețul ofertat. Având în vedere aceste considerente, informația privind prețul maximal/ de pornire are o relevanță redusă din perspectiva determinării valorii bugetate a achizițiilor directe. În acest context, pentru ca datele să poată fi utilizate, valoarea bugetată a achizițiilor directe a fost considerată egală cu valoarea ofertată de operatorul economic (în cazul contractelor neatribuite/ în curs de desfășurare), respectiv cu valoarea contractată (în cazul contractelor atribuite). Valorile ofertate/ contractate au fost determinate prin înmulțirea cantității preconizate a fi procurată cu prețul ofertat/ de catalog practicat de operatorul economic.

Totodată, a fost adoptată următoarea metodologie de calcul: o în cazul în care valoarea rezultată din înmulțirea cantității preconizate a fi

procurată cu prețul ofertat/ de catalog a fost inferioară pragului valoric stabilit de lege, valorile bugetate și cele contractate au fost considerate egale cu rezultatul înmulțirii respective;

o în cazul în care valoarea rezultată din înmulțirea cantității preconizate a fi procurată cu prețul ofertat/ de catalog a fost superioară pragului valoric stabilit de lege, s-a considerat că autoritățile contractante au raportat în mod eronat valoarea întregului contract în locul prețului de catalog/ unitar; în acest caz, s-a renunțat la înmulțirea cantității cu prețul ofertat, preluându-se direct valoarea întregului contract;

o în cazul în care și valoarea întregului contract (preluată direct din SEAP, fără a se înmulți cantitatea cu prețul unitar) depășea pragurile stabilite de lege, s-a optat pentru plafonarea respectivei valori la aceste praguri.

1. S-au realizat și o serie de ajustări ale erorilor constatate în urma analizei comparative a valorilor bugetate și a celor contractate. Astfel, în cazul procedurilor pentru care valoarea bugetată este nulă, iar cea contractată este nenulă, valoarea estimată a fost considerată egală cu cea contractată. În cazul procedurilor atribuite, dar pentru care au fost raportate valori contractate nule, acestea din urmă au fost considerate egale cu cele bugetate/ estimate. În situația în care au fost identificate discrepanțe de ordinul miilor între valoarea bugetată și cea contractată (de tipul 250.000 lei, respectiv 250 lei) s-au efectuat verificări ale procedurilor încărcate pe site-ul SEAP, modificându-se acele valori care păreau a fi eronat introduse. Cu toate aceste modificări, baza de date nu a putut fi verificată integral și nici ajustată corespunzător, întrucât pentru o serie de înregistrări din SEAP nu există un nivel de detaliere a informațiilor care să permită detectarea erorilor la nivelul valorii bugetate sau la nivelul celei contractate. În urma realizării acestor ajustări, în baza de date au rămas totuși 67 de proceduri de cerere de ofertă/ procedură simplificată, 26 de proceduri de licitație deschisă, două de negociere și una de licitație restrânsă pentru care valoarea contractată este de 2 ori mai mare decât cea estimată.

2. S-a determinat frecvența achiziționării diferitelor tipuri de servicii, bunuri și lucrări pe baza informațiilor referitoare la codul CPV. Astfel, pentru a realiza analiza frecvenței de apariție a procedurilor care presupun achiziționarea unui anumit serviciu/ produs/ lucrare, au fost regrupate serviciile, produsele și lucrările din Vocabularul Comun al Achizițiilor Publice în funcție de similaritatea / omogenitatea acestora și posibilitatea de a fi standardizate, ținând cont totodată și de experiența altor state europene în ceea ce privește utilizarea unor proceduri de achiziții



comune/ centralizate. Grupele de servicii, produse și lucrări rezultate din această reclasificare sunt prezentate în anexa nr. 1.

3.2 ANALIZA PIEȚEI NAȚIONALE ȘI REGIONALE A ACHIZIȚIILOR PUBLICE

Analiza mediului economic general (pe baza de analiza PEST) în care se derulează achizițiile publice, este un pas esențial în determinarea oportunității recurgerii la sprijinul unităților de achiziții publice centralizate sau la consorții de autorități contractante. În cele ce urmează sunt analizați o serie de factori economici legați de piata achizițiilor publice.

3.2.1 Privire de ansamblu asupra pieței achizițiilor publice din România

Analiza datelor extrase din SEAP arată o tendință ascendentă a volumului cantitativ al pieței naționale a achizițiilor publice8 pe parcursul anilor 2014-2016. Astfel, numărul procedurilor inițiate și atribuite în anul 2016 a crescut cu peste 80% comparativ cu cifrele înregistrate cu doi ani în urmă. În mod paradoxal, analiza datelor extrase din SEAP evidențiază o contracție semnificativă a volumului valoric al pieței naționale a achizițiilor publice. Astfel, conform analizei datelor din SEAP, în anul 2016, valoarea bugetată a procedurilor inițiate s-a diminuat cu peste 30% comparativ cu anul 2014, în timp ce volumul valoric al procedurilor atribuite s-a redus cu peste 40% raportat la același an. Pe fondul acestei reduceri semnificative, ponderea pieței naționale a achizițiilor publice în PIB a scăzut de la 14% în anul 2014 la numai 8% doi ani mai târziu. Creșterea numărului procedurilor inițiate/ atribuite, concomitent cu reducerea valorii bugetate/ contractate indică o accentuare a procesului de fragmentare a pieței achizițiilor publice, comasarea procedurilor putând constitui o soluție de remediere a acestei situații.

Analiza pieței achizițiilor publice în profil teritorial9 evidențiază variații importante de la o regiune la alta. Astfel, dacă procedurile inițiate/ atribuite la nivelul regiunilor SE, NE, BI și

8 În contextul prezentului studiu, sintagma piața națională/ regională a achizițiilor publice desemnează ansamblul procedurilor de atribuire a contractelor publice derulate exclusiv de entitățile publice. Achizițiile publice desfășurate de agenții economici (în cadrul unor proiecte finanțate din fonduri publice, comunitare sau nu) au fost excluse din analiză întrucât aceste nu fac obiectul agregării/ centralizării. 9 Volumul cantitativ și nivelul valoric al pieței regionale au fost determinate pe baza datelor extrase din SEAP referitoare la sediul autorității contractante. Din totalul pieței regionale au fost eliminate procedurile de achiziții publice desfășurate de autoritățile contractante de la nivel central. Așa cum s-a menționat și în cadrul secțiunii 3.1.3 Aspecte metodologice, trebuie precizat că nu toate procedurile de achiziție publică desfășurate la nivelul unei regiuni de dezvoltare pot fi atribuite autorităților locale propriu-zise și unităților publice aflate în subordinea acestora. Astfel, există proceduri derulate la nivel regional/ local de entități aflate în subordinea autorităților publice centrale (deconcentrate, alte organe publice cu reprezentare în teritoriu, filiale ale societăților/ companiilor naționale sau ale regiilor autonome), aceste instituții beneficiind de grade diferite de autonomie în

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

Achiziții

centrale48.186 50.698 93.748 39.420.777 17.138.395 27.460.569 44.768 46.880 80.790 12.154.153 9.114.842 7.007.029

Achiziții

regionale1.372.545 1.559.267 2.511.922 52.100.052 45.758.465 36.248.224 1.292.163 1.459.185 2.344.967 33.241.773 30.404.947 20.330.163

BI 194.870 227.450 340.318 18.753.083 14.991.038 12.023.426 182.947 212.795 316.841 9.948.697 9.410.522 5.799.584

C 199.052 223.764 365.631 5.756.767 4.772.418 5.792.740 188.057 209.111 341.459 4.230.993 3.646.189 3.336.582

NE 205.247 231.921 379.801 5.208.720 4.121.095 3.049.880 192.489 215.671 353.132 3.852.177 2.955.369 2.008.098

NV 157.401 165.369 279.957 6.105.439 6.266.594 5.447.636 148.090 155.093 261.708 3.932.052 4.103.203 2.867.054

SM 198.139 224.156 356.966 4.457.930 3.327.800 2.812.538 185.884 208.999 332.181 3.180.709 2.409.834 1.867.937

SE 218.385 262.817 388.527 4.068.507 3.906.730 2.634.399 207.368 249.271 366.771 2.855.324 2.776.807 1.783.991

SV 93.923 103.989 191.031 4.551.568 4.941.241 2.453.885 87.631 95.884 177.567 3.146.792 3.093.370 1.419.883

V 105.528 119.801 209.691 3.198.039 3.431.549 2.033.719 99.697 112.361 195.308 2.095.028 2.009.654 1.247.034

TOTAL 1.420.731 1.609.965 2.605.670 91.520.828 62.896.861 63.708.793 1.336.931 1.506.065 2.425.757 45.395.926 39.519.790 27.337.192

Notă: AC - Autorități centrale; BI - București-Ilfov; C - Centru; NE - Nord-Est; NV - Nord-Vest; SM - Sud Muntenia; SE - Sud-Est; SV - Sud-Vest Oltenia; V - Vest

Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel central și regional

Tip de

achiziție

Numărul procedurilor inițiate Valoarea bugetată a procedurilor inițiate

(mii Lei)

Numărul procedurilor atribuite Valoarea contractată a procedurilor

atribuite (mii Lei)



C reprezintă între 13% și 15% din totalul procedurilor naționale, ponderea este mult mai scăzută în cazul regiunilor V (8%) și SV (7%). În comparație, autoritățile centrale10 (AC) desfășoară aproximativ 3,5% din totalul procedurilor inițiate sau atribuite la nivel național. Cu toate acestea, valoarea bugetată a procedurilor inițiate la nivelul tuturor regiunilor reprezintă numai 57% din totalul pieței, în condițiile în care volumul valoric al procedurilor atribuite de AC cumulează 43% din valoarea bugetată a tuturor achizițiilor desfășurate în România. Ponderea pieței regionale crește la aproximativ 75% în cazul procedurilor atribuite, valoarea contractată a procedurilor desfășurate de AC mai mult de un sfert din valoarea totală a pieței achizițiilor.

Ponderea valorii bugetate a procedurilor desfășurate la nivelul regiunii BI în totalul volumului valoric al pieței naționale este de 19%, de două ori mai mare decât valorile înregistrate la nivelul regiunilor C și NV (9%) de aproape patru ori mai mare decât în regiunile NV, SM și SE (5%), respectiv de 6 ori mai mare decât în regiunile SV și V (3%). Diferențe semnificative între regiuni pot fi constatate și în cazul volumului valoric al procedurilor atribuite. Astfel, valorile contractate la nivelul regiunii BI reprezintă mai mult de o cincime din totalul pieței naționale, în timp ce, la polul opus, volumul valoric al procedurilor atribuite la nivelul regiunilor SV și V reprezintă aproximativ 5% din aceeași piață.

3.2.2 Analiza numerică și valorică a pieței achizițiilor publice din punct de vedere al tipologiei contractelor

3.2.2.1 Analiza la nivel național

Conform datelor analizate, contractele de furnizare sunt cel mai des utilizate în România: mai mult de 90% din totalul procedurilor inițiate și atribuite vizează acest tip de contract. Din punct de vedere valoric, contractele de furnizare reprezintă 50% din volumul întregii piețe naționale a achizițiilor publice, indiferent dacă sunt avute în vedere procedurile inițiate sau atribuite. Volumul valoric al contractelor de furnizare este în creștere cu 24% față de 2014 în cazul procedurilor inițiate, respectiv cu 16% în cazul celor atribuite. Prevalența contractelor de furnizare indică un potențial real de comasare a procedurilor, întrucât produsele pot fi agregate în comenzi semnificative, iar procesul de standardizare a acestora este mai ușor de realizat decât în cazul serviciilor și lucrărilor.

Contractele de lucrări reprezintă aproximativ 1% din totalul procedurilor de achiziție publică inițiate sau atribuite în România, în timp ce serviciile dețin o pondere de 6% în cazul procedurilor inițiate, respectiv de 3% în cazul celor atribuite. Din punct de vedere valoric, contractele de lucrări reprezintă aproape o treime din totalul pieței naționale a

exercitarea atribuțiilor în materie de achiziții publice. Datele prezentate în subcapitolul 3.2 Analiza pieței naționale și regionale a achizițiilor publice țin cont de procedurile desfășurate de instituțiile aflate în subordinea autorităților centrale, dar care funcționează în teritoriu. În acest context, o eventuală comasare a procedurilor de achiziții publice ar trebui să țină cont și de o analiză a capacității decizionale strategice în materie de achiziții publice a acestor entități, în contextul în care o parte dintre aceste instituții publice locale/ regionale s-ar putea afla în imposibilitatea de a lua o decizie privind utilizarea serviciilor specializate ale unei unități regionale de achiziții centralizate. 10 Pentru o definiție a categoriei Autorități centrale (AC) a se consulta secțiunea 3.1.3 Aspecte metodologice a prezentului studiu.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

Furnizare 1.358.845 1.539.674 2.417.425 23.771.017 25.671.475 31.470.237 1.280.809 1.443.075 2.261.587 15.045.587 17.661.839 13.787.741

Lucrări 11.987 13.560 35.312 53.481.086 26.433.918 20.115.171 10.922 12.173 30.692 21.534.980 16.259.881 8.652.105

Servicii 49.899 56.731 152.933 14.268.725 10.791.468 12.123.386 45.200 50.817 133.478 8.815.359 5.598.070 4.897.346

TOTAL 1.420.731 1.609.965 2.605.670 91.520.828 62.896.861 63.708.793 1.336.931 1.506.065 2.425.757 45.395.926 39.519.790 27.337.192

Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice din România în funcție de tipul contractului

Valoarea contractată a procedurilor

atribuite (mii Lei)

Numărul procedurilor atribuiteTipul

contractului


(mii Lei)



achizițiilor publice, indiferent dacă se analizează procedurile inițiate sau atribuite. Analiza datelor indică un declin substanțial al volumului valoric al contractelor de lucrări în perioada 2014-2016: reduceri cu 25% în cazul valorii bugetate, respectiv 15% în cazul sumelor contractate. Contractele de servicii cumulează aproximativ 19% din totalul volumului valoric al pieței naționale a achizițiilor publice, această pondere menținându-se relativ constantă pe parcursul perioadei analizate.

3.2.2.2 Analiza la nivel regional

3.2.2.2.1 Contractele de servicii

Peste 90% din numărul total al procedurilor de atribuire a contractelor de servicii sunt inițiate și atribuite la nivel regional. Analiza structurii pieței regionale a achizițiilor publice de servicii plasează regiunea BI în fruntea ierarhiei, aceasta deținând 17% din totalul procedurilor de servicii inițiate sau atribuite la nivelul întregii țări. În acest clasament, regiunea BI este urmată de regiunile NE, SM, C și NV, fiecare cu ponderi cuprinse între 13% și 10%. Cele mai puține proceduri de atribuire a contractelor de servicii au fost inițiate și atribuite în regiunile SV (8%) și V (7%).

Dacă se analizează datele din perspectivă valorică, se constată că piața regională a achizițiilor publice de servicii deține mai puțin de jumătate din totalul valorii bugetate a contractelor de acest tip inițiate la nivelul României. Clasamentul regiunilor alcătuit în funcție de valoarea estimată a procedurilor de servicii este dominat de regiunea BI (20%), aceasta fiind urmată la mare distanță de regiunile NV (6%) și C (5%). Valorile bugetate ale procedurilor de servicii inițiate la nivelul celorlalte regiuni se situează sub pragul de 5%. O situație similară se poate constata în cazul valorii contractate, regiunea BI deținând aproximativ un sfert din totalul pieței naționale a achizițiilor publice de servicii. În celelalte regiuni, valorile contractelor de servicii dețin ponderi sub 10% din totalul volumului valoric al contractelor publice de acest tip atribuite la nivel național.

3.2.2.2.2 Contractele de furnizare

Mai mult de 95% din totalul procedurilor de atribuire a contractelor de furnizare sunt inițiate și atribuite la nivelul regiunilor de dezvoltare. Analiza numerică a procedurilor inițiate pentru atribuirea acestui tip de contract evidențiază o situație mai echilibrată în profil teritorial decât în cazul serviciilor. Cinci din totalul celor opt regiuni de dezvoltare (BI, C, SM, NE și SE) dețin ponderi între 13% și 15% din totalul procedurilor inițiate și atribuite la nivel național pentru acest tip de contract. Și în cazul contractelor de furnizare, regiunile V (8%) și SV (7%) ocupă ultimele două locuri în clasamentul regional al procedurilor inițiate și atribuite pentru acest tip de contract.

De remarcat că autoritățile centrale, deși inițiază proceduri și atribuie numai 3% din numărul total al contractelor de furnizare, dețin peste 40% din bugetul cumulat, respectiv un sfert din valoarea contractată a procedurilor de achiziții publice desfășurate pentru

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 42.942 44.047 78.540 4.754.848 4.801.776 12.245.045 40.257 41.115 68.839 2.796.390 2.766.851 3.415.347

BI 182.349 212.342 311.427 8.661.932 8.404.126 7.766.267 171.732 199.532 291.371 5.236.019 6.099.785 3.974.285

C 192.742 217.206 340.963 1.675.410 1.909.992 2.574.147 182.222 203.097 319.461 1.295.148 1.521.655 957.623

NE 198.278 223.639 356.270 1.840.867 2.001.634 1.551.139 186.124 208.205 332.588 1.373.238 1.451.189 1.018.596

NV 152.155 160.030 261.188 2.007.903 2.500.421 2.470.893 143.215 150.116 245.009 1.079.079 1.614.716 1.338.562

SM 189.917 214.587 331.887 1.120.713 1.211.348 1.129.622 178.411 200.540 310.354 941.419 869.387 766.065

SE 209.195 252.476 364.872 1.183.890 1.698.008 1.450.453 199.007 239.930 345.765 809.798 1.283.598 969.201

SV 89.653 99.322 176.646 1.374.851 1.927.323 1.190.715 83.708 91.593 165.121 796.429 1.296.291 738.091

V 101.614 116.025 195.632 1.150.604 1.216.846 1.091.955 96.133 108.947 183.079 718.067 758.366 609.971

TOTAL 1.358.845 1.539.674 2.417.425 23.771.017 25.671.475 31.470.237 1.280.809 1.443.075 2.261.587 15.045.587 17.661.839 13.787.741


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul contractului: Furnizare

Valoarea contractată a procedurilor

atribuite (mii Lei)

Regiune Numărul procedurilor inițiate Valoarea bugetată a procedurilor inițiate

(mii Lei)

Numărul procedurilor atribuite



atribuirea acestui tip de contract. Ca și în cazul serviciilor, entitățile publice regionale/ locale inițiază și atribuie un număr mare de proceduri de valoare scăzută, ceea ce înseamnă că acestea reușesc într-o mai mică măsură să-și comaseze nevoile instituționale decât autoritățile centrale. Excepția de la regulă o constituie regiunea BI, care inițiază și atribuie 13% din numărul total al procedurilor de atribuire a contractelor de furnizare, însă valorile bugetate și cele contractate ale acestor proceduri depășesc 25%, respectiv 29% din totalul volumului valoric al pieței naționale a achizițiilor publice de produse. În cazul celorlalte regiuni, valorile bugetate și cele contractate ale procedurilor de achiziții publice de produse se situează sub pragul de 10% din totalul pieței naționale.

3.2.2.2.3 Contractele de lucrări

Și în cazul lucrărilor, marea majoritate a achizițiilor publice de acest tip sunt desfășurate de autoritățile contractante de la nivel local/ regional (aproximativ 95%), deși bugetul cumulat al acestor proceduri reprezintă numai 55% din valoarea estimată a procedurilor naționale derulate pentru atribuirea contractelor de lucrări. O situație mai bună se constată în cazul procedurilor atribuite, piața regională a achizițiilor publice de lucrări deținând aproximativ 80% din valoarea agregată a contractelor de lucrări atribuite la nivelul României.

Analiza structurii pieței regionale a achizițiilor publice de lucrări relevă o serie de particularități comparativ cu situațiile constatate în cazul atribuirii contractelor de servicii și produse. Astfel, clasamentul regional al procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări este dominat, atât din punct de vedere numeric, cât și valoric de regiunea C. În această regiune sunt inițiate 16% din totalul procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, valoarea estimată a acestora reprezentând 13% din totalul bugetului cumulat al pieței naționale. De asemenea, regiunea C atribuie 17% din totalul procedurilor de achiziție publică a lucrărilor, valoarea contractelor încheiate reprezentând un sfert din totalul pieței naționale. În cazul lucrărilor, cele mai puține proceduri sunt inițiate și atribuite la nivelul regiunilor BI, SV și V (cu ponderi cuprinse între 8% și 10%), valorile bugetate și contractate la nivelul acelorași regiuni fiind cuprinse în intervalul 5% și 8% din totalul volumului valoric al pieței naționale a achizițiilor publice de lucrări. O situație aparte se constată în cazul regiunii SE, care inițiază și atribuie 14% din totalul procedurilor naționale de achiziții publice de lucrări, însă valorile bugetate și contractate reprezintă numai 4%, respectiv 6% din volumul valoric al pieței.

3.2.3 Analiza numerică și valorică a pieței achizițiilor publice din punct de vedere al tipologiei procedurilor


Analiza pieței achizițiilor publice din punct de vedere al tipologiei procedurilor confirmă concluziile anterioare referitoare la slaba agregare a nevoilor instituționale și la fragmentarea accentuată a pieței. Astfel, indiferent de anul supus analizei, majoritatea

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 970 1.326 2.138 27.515.507 7.470.412 8.761.778 860 1.153 1.588 4.923.421 4.064.742 1.738.457

BI 1.140 1.464 3.515 7.661.930 4.410.414 1.849.156 984 1.292 3.047 3.236.104 2.258.127 664.129

C 1.600 1.590 5.703 3.341.831 2.081.529 2.643.774 1.505 1.484 5.150 2.460.730 1.631.763 2.065.996

NE 1.271 1.514 4.240 2.131.288 1.727.426 1.075.427 1.169 1.372 3.687 1.585.263 1.299.492 749.897

NV 1.078 1.090 3.763 3.606.216 3.308.784 2.265.522 1.002 984 3.342 2.537.360 2.184.741 1.103.489

SM 1.904 2.344 5.338 2.732.152 1.730.918 1.240.371 1.728 2.088 4.646 1.977.923 1.319.293 835.530

SE 2.349 2.446 4.878 2.432.183 1.673.798 786.863 2.126 2.153 4.339 1.763.444 1.196.551 544.795

SV 820 1.006 2.830 2.423.491 2.372.271 811.402 759 933 2.419 1.878.977 1.385.675 469.132

V 855 780 2.907 1.636.489 1.658.365 680.878 789 714 2.474 1.171.758 919.498 480.681

TOTAL 11.987 13.560 35.312 53.481.086 26.433.918 20.115.171 10.922 12.173 30.692 21.534.980 16.259.881 8.652.105



(mii Lei)

Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul contractului: Lucrări


atribuite (mii Lei)



procedurilor de achiziții publice inițiate sau atribuite la nivel național sunt achiziții directe. Aceste cifre indică un grad ridicat de atomizare a pieței achizițiilor publice.

În ceea ce privește volumul valoric al achizițiilor directe, datele recepționate indică o evoluție atipică la nivelul perioadei supuse analizei. Dacă în anii 2014 și 2015 valoarea estimată11 a achizițiilor directe deținea între 2% și 4% din bugetul cumulat al tuturor tipurilor de proceduri de achiziții publice, în anul 2016, procentul a cunoscut o creștere importantă, la aproximativ 9%. O tendință asemănătoare se poate constata și în cazul valorii cumulate a contractelor atribuite prin achiziție directă: ponderea acestora în volumul valoric al tuturor tipurilor de proceduri atribuite a crescut de la 4% în 2014 la 6% în anul următor și la 18% în 2016. Datele valorice din anii 2014 și 2015 confirmă fragmentarea excesivă a pieței achizițiilor publice (99% din totalul procedurilor inițiate/ atribuite dețin între 2% și 6% din volumul valoric al pieței), iar cele din anul 2016 indică aceeași menținerea aceleiași situații.

Analiza cantitativă a pieței achizițiilor publice arată că cererile de ofertă/procedurile simplificate ocupă al doilea loc în ierarhia procedurilor utilizate de autoritățile contractante din România. Acestea dețin o pondere anuală cuprinsă între 0,4% și 0,6%12 din totalul procedurilor inițiate la nivelul întregii țări, respectiv o pondere anuală cuprinsă între 11% și 18% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor inițiate. Licitațiile deschise dețin o pondere extrem de scăzută în totalul procedurilor inițiate și atribuite (între 0,2% și 0,5% în funcție de anul calendaristic), însă valorile bugetate și contractate în cazul acestui tip de procedură domină cu autoritate volumul valoric al pieței. Astfel, mai mult de două treimi din bugetul cumulat al tuturor achizițiilor publice desfășurate în România provine din valorile estimate la nivelul procedurilor de licitație deschisă. De asemenea, valorile

11 În cazul achizițiilor directe, valoarea bugetată a unei proceduri inițiate a fost considerată identică cu cea ofertată de agentul economic. Conform Manualului de utilizare a SEAP, autoritățile contractante nu au obligația introducerii informațiilor privind prețul maximal. Mai mult decât atât, manualul precizează că în cazul introducerii în sistem a unui preț maximal/ de pornire, acesta are doar un caracter informativ pentru agentul economic, valoarea ofertată de acesta putând fi mai mare decât prețul maximal/ de pornire. Analiza datelor extrase din SEAP pentru achizițiile directe a arătat că acest preț de pornire este în mod frecvent depășit de prețul ofertat. Având în vedere aceste considerente, informația privind prețul maximal/ de pornire are o relevanță redusă din perspectiva determinării valorii bugetate a achizițiilor directe. În acest context, valoarea bugetată a achizițiilor directe a fost considerată egală cu valoarea ofertată de operatorul economic (în cazul contractelor neatribuite/ în curs de desfășurare), respectiv cu valoarea contractată (în cazul contractelor atribuite). Valorile ofertate/ contractate au fost determinate prin înmulțirea cantității preconizate a fi procurată și prețul ofertat/ de catalog practicat de operatorul economic. Diferențele între valorile bugetate ale tuturor procedurilor de achiziție directă și valorile contractate ale acelorași proceduri rezultă din stadiul procedurilor (atribuite, neatribuite, în curs de desfășurare la sfârșitul fiecărui an calendaristic) și nu din eventuale economii obținute la nivelul contractelor (raportul valoare contractată/ valoare bugetată). Pentru mai multe detalii privind modul de calcul al valorilor ofertate și contractate, a se consulta și secțiunea 3.1.3 Aspecte metodologice a prezentului studiu. 12 Datele recepționate privind cererile de ofertă/ procedurile simplificate au cuprins informații numai despre procedurile finalizate prin atribuirea contractelor publice. Astfel, numărul procedurilor inițiate a fost considerat identic cu cel al procedurilor atribuite.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

LD 6.746 8.149 6.400 60.762.986 42.030.304 43.235.159 5.434 6.552 4.161 28.967.491 24.305.202 14.524.679

LR 60 55 60 12.187.092 1.784.057 3.862.649 37 36 25 613.007 235.832 876.615

N 293 323 148 2.974.981 4.347.046 3.223.959 228 254 88 2.414.417 2.707.386 534.565

DC 3 2 - 10.390 20.466 - 2 - - 6.102 - -

NFPAP/ NFPP 118 121 110 2.185.760 591.298 939.947 118 121 110 2.050.003 381.783 922.306

CO/ PS 8.899 10.448 9.288 11.348.316 11.552.194 6.951.714 8.899 10.448 9.288 9.453.942 9.510.678 5.459.968

AD 1.404.612 1.590.867 2.589.664 2.051.304 2.571.496 5.495.365 1.322.213 1.488.654 2.412.085 1.890.965 2.378.908 5.019.059

TOTAL 1.420.731 1.609.965 2.605.670 91.520.828 62.896.861 63.708.793 1.336.931 1.506.065 2.425.757 45.395.926 39.519.790 27.337.192

Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice din România în funcție de tipul procedurii

Tipul

procedurii


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)

Notă: LD - Licitație deschisă; LR - Licitație restrânsă; N - Negociere; DC - Dialog Competitiv; NFPAP/ NFPP - Negociere fără publicarea unui anunț de participare/ Negociere fără publicare

prealabilă; CO/ PS - Cerere de ofertă/ Procedură simplificată; AD - Achiziție directă



contractelor atribuite prin utilizarea procedurilor de licitație deschisă dețin ponderi anuale cuprinse între 53% și 64% din totalul volumului valoric al pieței.

O situație interesantă se constată în cazul procedurilor de licitație restrânsă, negociere și negociere fără publicarea unui anunț de participare/ negociere fără publicare prealabilă. În cazul tuturor acestor tipuri de proceduri, numărul procedurilor inițiate și atribuite este foarte scăzut (sub 0,01% din totalul tuturor procedurilor inițiate în România), însă valorile contractelor atribuite prin aceste tipuri de proceduri pot ajunge la 2% și 3% din volumul valoric al pieței naționale. Procedura de dialog competitiv este foarte putin utilizată în România: doar cinci proceduri de acest tip au fost inițiate în intervalul 2014-2016, și numai două s-au finalizat prin încheierea unui contract.


3.2.3.2.1 Procedura de licitație deschisă

Numai două treimi din totalul procedurilor de licitație deschisă sunt inițiate sau atribuite de autoritățile contractante de la nivel regional/ local, acest tip de procedură fiind extrem de utilizat în rândul autorităților centrale. Cele mai multe proceduri de licitație deschisă sunt inițiate și atribuite la nivelul regiunii BI, între 16% și 18% din totalul procedurilor de acest tip desfășurate anual la nivelul țării. Bugetele cumulate ale procedurilor de licitație deschisă inițiate la nivelul regiunii BI dețin ponderi cuprinse între 20% și 26% (în funcție de anul calendaristic) din valorile estimate ale tuturor procedurilor de acest tip derulate în România. În ceea ce privește contractele încheiate la nivelul BI prin utilizarea acestui tip de procedură, acestea înregistrează valori cumulate cuprinse între 23% și 30% din suma agregată a tuturor contractelor atribuite la nivel național prin licitație deschisă.

Cea de-a doua poziție a clasamentului regional este ocupată de regiunea C, care inițiază și atribuie anual 11% din totalul procedurilor de licitație deschisă, valorile estimate și contractate la nivelul acestei regiuni deținând ponderi cuprinse între 6% și 9%, respectiv între 7% și 14% din volumul valoric al tuturor procedurilor de acest tip. Procedurile de licitație deschisă inițiate și atribuite în regiunea NV reprezintă între 7% și 9% (în funcție de anul calendaristic) din numărul total procedurilor naționale de acest tip, valorile bugetate și cele contractate la nivelul regiunii fiind cuprinse în același interval (7%-9%). Toate celelalte regiuni inițiază și atribuie anual mai puțin de 10% din totalul procedurilor de licitație deschisă, valorile estimate și bugetate ale acestor proceduri situându-se pentru fiecare regiune sub același prag de 10%.

3.2.3.2.2 Procedura de licitație restrânsă

Așa cum s-a menționat anterior, procedura de licitație restrânsă este puțin utilizată în România. În acest context, piața regională a procedurilor de atribuire a contractelor prin licitație restrânsă are dimensiuni extrem de reduse, cu atât mai mult cu autoritățile centrale inițiază anual între 18% și 38% din totalul procedurilor de acest tip. Astfel, din

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 2.212 2.560 2.332 24.938.831 13.032.143 20.582.924 1.717 1.916 1.364 9.279.685 6.725.513 5.048.502

BI 1.087 1.470 1.102 15.777.550 11.518.240 8.790.081 917 1.273 746 7.511.083 7.378.665 3.349.811

C 729 878 677 3.691.082 2.356.132 4.025.221 625 744 451 2.530.865 1.656.781 1.992.868

NE 441 520 393 2.469.623 2.294.668 1.568.164 369 438 287 1.479.746 1.379.799 722.051

NV 518 662 473 3.963.841 4.067.379 3.545.232 403 550 357 2.168.789 2.304.040 1.373.468

SM 344 333 215 2.744.401 1.541.916 1.157.751 268 260 139 1.776.301 956.021 502.404

SE 405 452 365 2.219.149 2.009.691 1.297.470 322 384 268 1.273.749 1.178.044 642.471

SV 653 794 555 3.178.477 3.203.136 1.312.475 522 623 386 2.004.737 1.647.049 549.547

V 357 480 288 1.780.032 2.007.000 955.840 291 364 163 942.536 1.079.290 343.556

TOTAL 6.746 8.149 6.400 60.762.986 42.030.304 43.235.159 5.434 6.552 4.161 28.967.491 24.305.202 14.524.679


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul procedurii: Licitație deschisă


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



totalul celor 55-60 de proceduri de licitație restrânsă inițiate anual la nivelul României, regiunile derulează între 37 și 45 de astfel de proceduri. Analiza structurii pieței regionale arată că autoritățile contractante din regiunea BI inițiază anual peste o treime din totalul

procedurilor de licitație restrânsă, cu un vârf în anul 2015, când aceeași regiune a lansat aproximativ 65% din totalul acestor proceduri. Procedurile de licitație restrânsă sunt utilizate și de autoritățile contractante din regiunile SE (între 4% și 15% din totalul procedurilor inițiate de acest tip), SV (între 2% și 20%) și C (între 4% și 15% din totalul procedurilor de acest tip), însă variațiile înregistrate de la un an la altul sunt semnificative. Autoritățile contractante din regiunile NE, NV și V au inițiat între 2 și 3 proceduri de licitație restrânsă la nivelul întregii perioade supuse analizei (2014-2016), în timp ce entitățile publice din regiunea SM nu utilizează acest tip de procedură. De remarcat că în 2014 și 2016 valorile estimate ale procedurilor de licitație restrânsă inițiate la nivel regional s-au situat sub 10% din bugetul total al procedurilor de acest tip, în timp ce în anul 2015, aceleași valori au reprezentat 80% din volumul valoric estimat al pieței.

În ceea ce privește numărul procedurilor atribuite, analiza datelor a evidențiat variații semnificative de la o regiune la alta și de la un an calendaristic la altul. Astfel, piața regională a contractelor atribuite prin utilizarea procedurii de licitație restrânsă a fost dominată pe rând de autoritățile contractante din regiunile: BI și SE în anul 2014 (38%, respectiv 22% din totalul procedurilor de acest tip atribuite la nivel național), BI în anul 2015 (72%), respectiv SV și BI (44%, respectiv 32%). Contractele atribuite prin licitație restrânsă la nivelul regiunii BI înregistrează valori incomparabil mai mari decât cele aferente contractelor similare din celelalte regiuni: între 6% (2016) și 79% (2015) din suma agregată a tuturor contractelor atribuite la nivel național prin licitație restrânsă.

3.2.3.2.3 Procedura de negociere cu publicare

Ca și în cazul licitației restrânse, procedura de negociere cu publicare este utilizată într-o mică măsură de către autoritățile contractante din România. În acest caz însă, autoritățile contractante de la nivel regional/ local inițiază și atribuie peste 80% din totalul procedurilor de negociere derulate la nivel național. Regiunea BI inițiază mai mult de un sfert din totalul procedurilor de negociere desfășurate la nivel național, ponderea contractelor încheiate de autoritățile contractante din această regiune variind între 24% (2016) și 31% (2014) din totalul contractelor atribuite prin negociere la nivelul întregii țări. Acest tip de procedură este utilizat și de autoritățile contractante din regiunea SV, acestea inițiind între 14% și 26% (în funcție de anul calendaristic) din totalul procedurilor de negociere lansate în România și încheind contracte al căror număr variază între 16% (2014) și 20% (2016) din totalul contractelor atribuite prin acest tip de procedură. La polul opus, autoritățile contractante din NV și SM par a fi dispuse într-o mai mică măsură să utilizeze procedura de negociere. Astfel, procedurile de negociere inițiate și atribuite de entitățile publice din regiunea NV reprezintă 5% din totalul procedurilor de acest tip derulate la nivel național. De asemenea, autoritățile contractante din regiunea SM inițiază între 3% (2015) și 5%

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 23 10 18 11.794.115 530.540 3.600.585 9 3 2 466.447 25.166 808.220

BI 21 35 24 235.296 1.165.368 236.635 14 26 8 77.821 185.238 54.393

C 1 4 1 18.166 29.952 751 1 2 - 12.860 911 -

NE 2 - - 84.900 - - 1 - - 22.416 - -

NV - 1 1 - 1.395 5.010 - 1 1 - 1.389 761

SM - - - - - - - - - - - -

SE 9 2 4 16.090 53.227 12.397 8 2 3 9.829 20.658 9.086

SV 1 3 12 3.057 3.574 7.271 1 2 11 2.792 2.470 4.155

V 3 - - 35.467 - - 3 - - 20.842 - -

TOTAL 60 55 60 12.187.092 1.784.057 3.862.649 37 36 25 613.007 235.832 876.615


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul procedurii: Licitație restrânsă


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



(2016) din totalul procedurilor de negociere, încheind totodată contracte a căror pondere în totalul procedurilor atribuite de acest tip se situează în intervalul 3% și 7%.

Analiza din punct de vedere valoric evidențiază câteva aspecte interesante. În primul rând, valorile estimate ale procedurilor de negociere inițiate de autoritățile regionale/ locale variază între 40% (2016) și 60% (2014) din volumul valoric al tuturor procedurilor de acest tip inițiate la nivelul României. În al doilea rând, regiunile BI, C și SV domină clasamentul regional întocmit în funcție de bugetul procedurilor de negociere inițiate. Astfel, ponderea valorilor estimate ale procedurilor de negociere în volumul valoric al tuturor procedurilor de acest tip variază între 13% (2015) și 19% (2014) în cazul regiunii BI, între 6% (2016) și 19% (2015) în cazul regiunii C, respectiv între 5% (2016) și 12% (2014) în cazul regiunii SV. În al treilea rând, valorile contractelor atribuite prin procedurile de negociere desfășurate de autoritățile regionale/ locale variază între 53% (2014) și 85% (2016) din volumul valoric al tuturor procedurilor de acest tip atribuite la nivelul întregii țări. Nu în ultimul rând, autoritățile contractante din aceleași regiuni (BI, C și SV) încheie și contractele atribuite prin negociere cu cele mai mari valori în ansamblul pieței. Astfel, contractele atribuite prin negociere în regiunea BI înregistrează valori cuprinse între 14% (2015) și 32% (2016) din suma agregată a tuturor contractelor atribuite la nivel național prin utilizarea acestui tip de procedură. Cifrele variază între 9% (2014) și 26% (2015) în cazul regiunii C, respectiv între 8% (2016) și 12% (2014 și 2015) în cazul regiunii SV. Situații deosebite se constată în cazul regiunilor SE, V și NE. În cazul primelor două regiuni, valorile anuale ale contractelor atribuite prin negociere variază între 1% și 2% din volumul valoric al tuturor contractelor atribuite la nivel național prin utilizarea acestui tip de procedură. În cazul regiunii NE, contractele atribuite la nivelul anilor 2015 și 2016 înregistrează valori a căror pondere în suma agregată a tuturor procedurilor atribuite de acest tip se situează sub 1%.

3.2.3.2.4 Procedura de dialog competitiv

Așa cum reiese din tabelul de mai jos, autoritățile contractante din România nu utilizează procedura de dialog competitiv. Practic, numai 5 astfel de proceduri au fost inițiate la nivelul întregii țări în intervalul supus analizei, doar 2 contracte fiind atribuite prin aplicarea acestui tip de procedură. Analiza în profil teritorial arată că numai autoritățile contractante din regiunile NE, SE și SV au inițiat proceduri de dialog competitiv. Contracte atribuite prin acest tip de procedură au fost încheiate numai la nivelul regiunilor NV și SE. Bugetele estimate și valorile contractelor atribuite prin dialog competitiv sunt insignifiante în ansamblul pieței naționale a achizițiilor publice.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 40 50 24 1.210.642 2.001.477 1.981.078 35 40 16 1.132.866 1.128.485 78.977

BI 85 95 35 575.856 560.154 577.284 70 74 21 388.721 367.650 170.419

C 26 45 24 248.999 808.182 200.858 21 39 15 210.824 696.507 57.617

NE 35 12 1 259.046 23.929 3.843 24 6 1 185.521 8.899 658

NV 15 15 8 34.215 103.877 249.919 11 13 4 27.641 94.881 149.203

SM 12 11 7 157.534 41.435 33.919 7 7 6 115.972 22.138 20.211

SE 13 22 9 80.041 98.994 23.956 9 10 5 25.476 38.204 11.497

SV 41 59 38 348.808 407.228 148.651 36 56 18 281.414 326.961 42.464

V 26 14 2 59.841 301.769 4.451 15 9 2 45.983 23.660 3.517

TOTAL 293 323 148 2.974.981 4.347.046 3.223.959 228 254 88 2.414.417 2.707.386 534.565


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul procedurii: Negociere


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



3.2.3.2.5 Procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare

Nici procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare (NFPAP) nu este utilizată pe scară largă de autoritățile contractante din România. De remarcat însă că, așa cum s-a menționat anterior, analiza acestui tip de procedură s-a realizat în contextul în care datele recepționate au cuprins informații numai despre procedurile finalizate prin atribuirea unui contract public. Prin urmare, numărul procedurilor NFPAP/ NFPP inițiate a fost considerat identic cu cel al procedurilor NFPAP/ NFPP atribuite.

Din totalul celor peste 100 de proceduri NFPAP/ NFPP inițiate/ atribuite anual în România, peste 80% sunt derulate de autoritățile contractante de la nivel regional/ local. Aproximativ patru din zece proceduri NFPAP/ NFPP desfășurate la nivelul României sunt inițiate/ atribuite de autoritățile contractante din regiunea BI. Clasamentul în profil teritorial este completat de autoritățile contractante din regiunile C și NE care inițiază/ atribuie anual între 7% (2015) și 22% (2016), respectiv între 9% (2016) și 15% (2015) din totalul procedurilor de acest tip. Procedura NFPAP/ NFPP pare a fi mai puțin utilizată de către autoritățile contractante din V (două sau trei astfel de proceduri inițiate/ atribuite în 2014 și 2016, respectiv nicio procedură NFPAP/ NFPP în 2015) și SV (una sau două proceduri inițiate/ atribuite la nivelul unui an calendaristic).

Din perspectivă valorică, procedurile NFPAP/ NFPP derulate de autoritățile contractante regionale/ locale înregistrează valori estimate care reprezintă între 80% și 90% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip desfășurate la nivel național. Și în acest caz, ierarhia regională este dominată de autoritățile contractante din regiunile BI, NE și C. Astfel, valorile bugetate ale procedurilor NFPAP/ NFPP inițiate în regiunea BI dețin o pondere cuprinsă între 41% și 87% din volumul valoric al tuturor procedurilor de acest tip derulate la nivel regional. Ponderea valorilor estimate ale procedurilor NFPAP/ NFPP inițiate la nivelul regiunii NE în ansamblul pieței variază între 1% (2016) și 34% (2014), în timp ce bugetele procedurilor NFPAP/ NFPP derulate de autoritățile contractante din regiunea C dețin o pondere constantă de 1% din volumul valoric al tuturor procedurilor de acest tip desfășurate la nivelul României. Cele mai mari valori ale contractelor atribuite prin utilizarea procedurii NFPAP/ NFPP se constată în cazul acelorași regiuni (BI, NE și C). Astfel,

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC - - - - - - - - - - - -

BI - - - - - - - - - - - -

C - - - - - - - - - - - -

NE - - - - - - - - - - - -

NV 2 - - 8.477 - - 1 - - 4.238 - -

SM - - - - - - - - - - - -

SE 1 1 - 1.913 8.983 - 1 - - 1.864 - -

SV - 1 - - 11.483 - - - - - - -

V - - - - - - - - - - - -

TOTAL 3 2 - 10.390 20.466 - 2 - - 6.102 - -


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul procedurii: Dialog competitiv


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 17 19 15 415.292 136.264 87.582 17 19 15 414.609 52.314 76.669

BI 42 57 44 892.137 400.927 822.766 42 57 44 854.263 282.139 818.705

C 13 8 24 30.173 5.908 12.862 13 8 24 11.459 5.202 11.656

NE 15 18 10 734.768 39.141 9.006 15 18 10 662.180 33.683 8.839

NV 7 8 5 82.028 4.047 802 7 8 5 77.570 3.752 836

SM 10 6 6 2.378 2.984 2.221 10 6 6 2.240 2.732 1.741

SE 10 4 1 20.420 1.835 272 10 4 1 19.472 1.772 272

SV 2 1 2 4.118 191 3.862 2 1 2 3.923 189 3.017

V 2 - 3 4.445 - 573 2 - 3 4.286 - 572

TOTAL 118 121 110 2.185.760 591.298 939.947 118 121 110 2.050.003 381.783 922.306


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul procedurii: NFPAP/ NFPP


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



valorile contractate la nivelul regiunii BI reprezintă între 42% (2014) și 89% (2016) din valoarea tuturor contractelor atribuite la nivel național prin utilizarea NFPAP/ NFPP. Cifrele la nivelul regiunii NE variază între 1% (2016) și 32% (2014), în timp ce la nivelul regiunii C, acestea se mențin constante pe întreaga perioadă analizată (1% din valoarea tuturor contractelor atribuite anual prin NFPAP/ NFPP la nivelul întregii țări).

3.2.3.2.6 Procedura de cerere de ofertă/ procedura simplificată

După achiziția directă, cererea de ofertă/ procedura simplificată (CO/ PS) reprezintă cel mai utilizat tip de procedură în rândul autorităților contractante din România. Ca și în cazul NFPAP/ NFPP, datele recepționate de Prestator referitoare la cererea de ofertă/ procedura simplificată au cuprins informații numai despre procedurile atribuite. Și în acest caz, s-a considerat numărul procedurilor inițiate ca fiind egal cu cel al procedurilor atribuite.

Indiferent de anul supus analizei, numărul procedurilor CO/ PS inițiate/ atribuite de autoritățile regionale/ locale reprezintă peste 80% din totalul procedurilor de acest tip derulate la nivelul României. Analiza datelor despre CO/ PS arată o distribuție echilibrată în profil teritorial a procedurilor inițiate/ atribuite. Astfel, în cinci din cele opt regiuni de dezvoltare (C, NV, NE, BI și SV), ponderea procedurilor CO/ PS inițiate/ atribuite anual în totalul procedurilor de acest tip desfășurate la nivel național înregistrează valori cuprinse între 10% și 13%, indiferent de anul supus analizei. De altfel, numărul procedurilor CO/ PS inițiate/ atribuite în regiunile SM și SE la nivelul anilor 2014 și 2015 reprezintă de asemenea 10% din totalul procedurilor de acest tip derulate în România, însă valorile înregistrate la nivelul anului 2016 se situează sub acest prag: 9% în cazul regiunii SM, respectiv 8% în cazul regiunii SE. Regiunea V este singura în care ponderea procedurilor CO/PS în totalul procedurilor de acest tip desfășurate la nivel național este sub 10% indiferent de anul supus analizei (8% pentru fiecare an calendaristic).

Aceeași distribuție echilibrată la nivel regional se poate constata și în cazul valorilor bugetate și contractate. Ponderea valorilor estimate ale procedurilor CO/ PS inițiate la nivelul regiunilor NV, C, SM și NE în volumul valoric al tuturor procedurilor de acest tip derulate în România este de peste 10%, indiferent de anul supus analizei. Procente sub 10% se înregistrează în regiunile V (9% în 2016 și 8% în 2015), SV (8% în 2014 și 2015), SE (9% în 2016) și BI (9% în 2016 și 7% în 2014 și 2015). O situație aproximativ identică se poate constata în cazul valorilor contractate, întrucât procedurile atribuite au fost considerate identice cu cele inițiate (diferențele minore obținute nu provin din stadiul procedurii, ci din economiile rezultate la nivel de procedură). Astfel, valorile contractelor atribuite prin CO/ PS la nivelul regiunilor NV, C, SM și NE reprezintă peste 10% din volumul valoric al tuturor contractelor atribuite prin acest tip de procedură la nivelul României. Și în cazul valorilor contractate, procente sub 10% se înregistrează în regiunile V (9% în 2016 și 8% în 2015), SV (8% în 2014 și 2015), SE (9% în 2016) și BI (9% în 2016 și 7% în 2014 și 2015).

3.2.3.2.7 Achiziți directă

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 1.240 1.527 1.581 921.721 1.258.561 884.172 1.240 1.527 1.581 735.337 1.020.022 711.026

BI 912 1.159 1.091 815.934 769.799 597.591 912 1.159 1.091 698.262 662.022 492.559

C 1.234 1.323 1.190 1.574.877 1.323.228 939.979 1.234 1.323 1.190 1.283.899 1.052.725 702.909

NE 935 1.199 980 1.386.770 1.418.866 764.411 935 1.199 980 1.249.723 1.214.389 634.777

NV 1.194 1.314 1.187 1.859.935 1.908.038 1.084.595 1.194 1.314 1.187 1.506.523 1.527.485 826.326

SM 851 1.039 865 1.287.011 1.380.457 903.763 851 1.039 865 1.039.668 1.102.752 694.931

SE 906 1.008 753 1.417.449 1.355.725 593.902 906 1.008 753 1.237.771 1.186.871 470.294

SV 884 1.017 908 905.691 1.180.990 582.206 884 1.017 908 750.166 991.834 460.129

V 743 862 733 1.178.929 956.531 601.096 743 862 733 952.592 752.578 467.017

TOTAL 8.899 10.448 9.288 11.348.316 11.552.194 6.951.714 8.899 10.448 9.288 9.453.942 9.510.678 5.459.968


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul procedurii: CO/ PS


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



Așa cum s-a menționat anterior, autoritățile contractante din România utilizează într-o proporție ridicată achizițiile directe. De remarcat este că achizițiile directe sunt utilizate cu preponderență de autoritățile contractante regionale/ locale, entitățile centrale recurgând la acest tip de achiziție într-o proporție scăzută, indiferent de anul calendaristic supus analizei. Ca și în cazul cererii de ofertă/ procedurii simplificate, analiza în profil teritorial evidențiază o distribuție relativ echilibrată a procedurilor inițiate și atribuite între regiuni. Astfel, în regiunile SE, NE, C, SM și BI sunt inițiate și atribuite achiziții directe a căror pondere anuală în totalul procedurilor de acest tip este cuprinsă între 13% și 17%. În regiunea NV, achizițiile directe înregistrează ponderi anuale de 10%-11% în totalul procedurilor de acest tip desfășurate la nivelul întregii țări, în timp ce în regiunile SV și V procentele descresc la valori cuprinse între 6% și 8%.

Conform celor precizate anterior, în cazul analizei valorice a achizițiilor directe s-a considerat că valoarea estimată/ bugetată a unei proceduri de acest tip este identică cu valoarea ofertată de operatorul economic. Prin urmare, diferențele dintre valorile bugetate și cele contractate aferente procedurilor de acest tip nu provin din economiile obținute la nivelul fiecărei achiziții directe, ci din stadiul procedurii (atribuită, neatribuită și în curs de desfășurare la sfârșitul fiecărui an calendaristic). Valorile bugetate/ contractate ale achizițiilor directe derulate la nivelul regiunilor BI, SE, SM și NE reprezintă între 13% și 22% din volumul valoric al tuturor achizițiilor directe derulate la nivel național. Cifrele scad la valori cuprinse între 7% și 11% în cazul regiunilor C și NV, respectiv la valori cuprinse între 5% și 9% în cazul regiunilor V și SV.

3.2.4 Analiza numerică și valorică a pieței achizițiilor publice din punct de vedere al tipologiei instrumentelor și tehnicilor specifice de atribuire a contractelor publice


Analiza datelor extrase din SEAP arată că PAC sunt utilizate într-o mică măsură de autoritățile contractante din România. Din totalul procedurilor de achiziții publice inițiate anual în țara noastră, numai 0,2%-0,3% sunt PAC, restul constituind PCAP. Aceste cifre arată încă o dată capacitatea redusă a autorităților contractante din România de a agrega nevoile instituționale. O situație similară se constată și în cazul procedurilor atribuite: din totalul contractelor încheiate, aproximativ 99,7%-99,8% sunt contracte de achiziție publică, în timp ce acordurile-cadru reprezintă numai 0,2%-0,3%.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 44.654 46.532 89.778 140.176 179.411 324.227 41.750 43.375 77.812 125.209 163.343 283.635

BI 192.723 224.634 338.022 456.310 576.551 999.069 180.992 210.206 314.931 418.546 534.808 913.697

C 197.049 221.506 363.715 193.470 249.017 613.070 186.163 206.995 339.779 181.087 234.062 571.531

NE 203.819 230.172 378.417 273.612 344.490 704.456 191.145 214.010 351.854 252.591 318.599 641.773

NV 155.665 163.369 278.283 156.943 181.858 562.078 146.474 153.207 260.154 147.291 171.655 516.461

SM 196.922 222.767 355.873 266.606 361.007 714.885 184.748 207.687 331.165 246.529 326.190 648.650

SE 217.041 261.328 387.395 313.445 378.274 706.402 206.112 247.863 365.741 287.162 351.258 650.371

SV 92.342 102.114 189.516 111.417 134.639 399.420 86.186 94.185 176.242 103.761 124.867 360.570

V 104.397 118.445 208.665 139.326 166.249 471.758 98.643 111.126 194.407 128.789 154.127 432.372

TOTAL 1.404.612 1.590.867 2.589.664 2.051.304 2.571.496 5.495.365 1.322.213 1.488.654 2.412.085 1.890.965 2.378.908 5.019.059


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul procedurii: Achiziție directă


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

Acord-cadru 4.120 5.403 4.842 31.343.714 31.865.379 34.674.837 3.750 4.952 3.867 17.964.642 19.978.130 13.265.992

Individual 1.416.611 1.604.562 2.600.828 60.177.115 31.031.481 29.033.956 1.333.181 1.501.113 2.421.890 27.431.284 19.541.659 14.071.200

TOTAL 1.420.731 1.609.965 2.605.670 91.520.828 62.896.861 63.708.793 1.336.931 1.506.065 2.425.757 45.395.926 39.519.790 27.337.192

Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice din România în funcție de tipul instrumentelor și tehnicilor specifice de atribuire

a contractelor publiceTipul

tehnicii


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



Situația este complet diferită dacă se analizează valoarea bugetată a procedurilor inițiate, respectiv valoarea contractată a procedurilor atribuite. Datele analizate arată o tendință de creștere a valorii estimate a tuturor acordurilor-cadru, în detrimentul valorii bugetate aferente tuturor PCAP. Astfel, ponderea valorii bugetate a acordurilor-cadru în volumul valoric al tuturor procedurilor inițiate în România a crescut permanent pe parcursul perioadei analizate: de la 34% în 2014 la 51% în 2015, respectiv la 54% în 2016. Valoarea contractată prin intermediul PAC încheiate la nivelul anului 2014 reprezenta aproximativ 40% din volumul valoric al tuturor procedurilor atribuite la nivelul României. Valoarea contractelor de achiziție publică și a celor subsecvente încheiate ca parte a unor acorduri-cadru au fost aproximativ egale la nivelul anilor 2015 și 2016.


3.2.4.2.1 Acorduri-cadru

Autoritățile contractante de la nivel regional/ local utilizează cele mai multe acorduri-cadru: între 84% (2014) și 86% (2015 și 2016) din totalul PAC inițiate anual în România. Tot aceste entități încheie și cele mai multe acorduri-cadru, între 87% (2014) și 85% (2015) din totalul procedurilor finalizate cu semnarea unor astfel de contracte. Analiza în profil teritorial evidențiază diferențe semnificative de la o regiune la alta în ceea ce privește utilizarea PAC. Astfel, autoritățile contractante din regiunea BI inițiază aproximativ 25% din totalul PAC utilizate la nivel național. Procentul scade la 12% în cazul regiunilor C și NV. În restul regiunilor, procedurile inițiate care vizează atribuirea unui acord-cadru reprezintă sub 10% din totalul acordurilor-cadru utilizate în România. Aceeași distribuție regională se constată și în cazul procedurilor atribuite. Astfel, unul din patru acorduri-cadru încheiate la nivelul țării provine din regiunea BI. Ponderea acordurilor-cadru încheiate de autoritățile contractante din regiunile C și NV este de 12% din totalul acordurilor-cadru semnate la nivelul țării, indiferent de anul supus analizei. În celelalte regiuni, procentul scade sub 10%.

Analiza valorilor bugetate și contractate aferente acordurilor-cadru evidențiază alte câteva aspecte importante. În primul rând, valorile bugetate ale acordurilor-cadru utilizate la nivelul regiunilor sunt în continuă scădere: de la 75% din bugetul cumulat al tuturor PAC inițiate la nivel național în anul 2014, la 70% în anul 2015, respectiv 50% în anul 2016. Aceasta înseamnă că acordurile-cadru utilizate de autoritățile contractante regionale/ locale au dimensiuni mult mai reduse și în continuă scădere comparativ cu cele folosite de autoritățile centrale. În al doilea rând, valorile bugetate ale acordurilor-cadru inițiate de autoritățile contractante din regiunea BI sunt substanțial mai mari decât cele ale acordurilor-cadru utilizate la nivelul celorlalte regiuni. Astfel, valorile estimate ale acordurilor-cadru inițiate de autoritățile contractante din BI reprezintă cel puțin un sfert din bugetul cumulat al tuturor acordurilor-cadru utilizate la nivelul României. Trebuie menționat că aceste valori sunt însă în scădere de la 45% la nivelul anului 2014 la 34% în 2015, respectiv 25% la nivelul anului 2016. De remarcat și că valorile bugetate ale acordurilor-cadru utilizate în celelalte regiuni de dezvoltare se situează sub 8% din volumul

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 563 862 777 7.642.607 9.441.916 17.419.245 469 727 528 4.897.849 5.192.756 4.909.370

BI 1.055 1.343 1.198 14.323.383 11.007.596 8.888.319 977 1.252 923 6.799.039 6.792.649 4.173.482

C 496 624 595 1.746.503 2.109.691 1.070.582 465 581 483 1.187.345 1.748.234 589.161

NE 394 462 435 1.977.633 1.305.663 1.012.948 366 444 379 1.591.322 954.221 526.594

NV 496 667 579 1.810.417 2.335.622 2.783.991 433 611 499 892.399 1.463.192 1.155.625

SM 274 303 257 794.549 869.959 763.076 254 274 220 693.411 556.540 402.112

SE 305 402 366 743.401 1.297.850 869.409 291 377 328 504.773 983.584 612.723

SV 307 459 391 1.487.040 2.206.197 1.012.770 277 419 312 926.962 1.452.492 487.230

V 230 281 244 818.181 1.290.885 854.496 218 267 195 471.542 834.464 409.695

TOTAL 4.120 5.403 4.842 31.343.714 31.865.379 34.674.837 3.750 4.952 3.867 17.964.642 19.978.130 13.265.992


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul instrumentelor și tehnicilor specifice

de atribuire a contractelor publice: Acord-cadruRegiune Numărul procedurilor inițiate Valoarea bugetată a procedurilor inițiate

(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



valoric al tuturor acordurilor-cadru inițiate la nivel național, indiferent de anul supus analizei.

Valorile contractelor atribuite ca parte a acordurilor-cadru încheiate la nivelul regiunii BI reprezintă aproximativ o treime din volumul valoric al tuturor contractelor de acest tip semnate la nivelul întregii țări. Valorile contractate ale acordurilor-cadru încheiate în celelalte regiuni de dezvoltare se situează sub 10% din volumul valoric al tuturor acordurilor-cadru semnate la nivel național, indiferent de anul supus analizei.

3.2.4.2.2 PCAP

Aproximativ 97% din totalul PCAP sunt inițiate și atribuite de autoritățile contractante regionale/ locale. Analiza datelor arată o distribuție relativ echilibrată a PCAP inițiate la nivelul fiecărei regiuni. Astfel, PCAP inițiate în cadrul regiunilor SE, NE, SM, C și BI reprezintă între 13% și 16% din totalul procedurilor de acest tip utilizate la nivel național, indiferent de anul calendaristic. Cifrele scad la 10%-11% în cazul PCAP inițiate de autoritățile contractante din regiunea NV, respectiv la 6%-8% în cazul celor utilizate de entitățile publice din regiunile V și SV. O situație similară se constată și în cazul PCAP atribuite. Astfel, la nivelul regiunilor SE, NE,C, SM și BI, PCAP reprezintă între 13% și 17% din totalul contractelor de achiziție publică încheiate la nivelul României. Cifrele scad la 10%-11% în cazul PCAP atribuite de autoritățile contractante din regiunea NV, respectiv la 6%-8% în cazul celor atribuite de entitățile publice din regiunile V și SV.

Valorile bugetate ale PCAP inițiate la nivel regional variază între 47% (2014) și 75% (2015) din volumul valoric al tuturor PCAP utilizate la nivel național. Cele mai mari valori estimate ale PCAP se regăsesc la nivelul regiunilor C (între 7% și 16% din volumul valoric al tuturor PCAP inițiate la nivelul întregii țări), NV și BI (între 7% și 11%). În celelalte regiuni de dezvoltare, bugetele cumulate ale PCAP inițiate la nivelul fiecărei regiuni nu depășesc pragul valoric de 10%, indiferent de anul supus analizei. Analiza datelor arată o situație deosebită în cazul valorii contractelor atribuite în urma derulării PCAP inițiate la nivelul regiunii C. Astfel, dacă în anii 2014 și 2015 valorile contractelor de achiziție publică atribuite în regiunea C reprezentau 10%-11% din valoarea totală a contractelor de achiziție publică încheiate la nivelul întregii țări, în anul 2016, procentul a crescut la 20%. Valorile contractelor de achiziție publică încheiate la nivelul regiunilor NV și BI reprezintă între 11% și 14% din volumul valoric al tuturor PCAP atribuite la nivel național. Cifrele privind valorile contractelor de achiziție publică scad sub pragul de 10% în cazul PCAP atribuite de autoritățile contractante din regiunile SM, SE, SV și V, indiferent de anul supus analizei.

3.2.5 Analiza numerică și valorică a pieței achizițiilor publice pe tipuri de autorități contractante

Parte a analizei PEST, analiza numerică și valorică a pieței achizițiilor publice în funcție de tipurile de autorități contractante acoperă dimensiunea factorului social.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

AC 47.623 49.836 92.971 31.778.170 7.696.480 10.041.324 44.299 46.153 80.262 7.256.304 3.922.087 2.097.659

BI 193.815 226.107 339.120 4.429.700 3.983.443 3.135.108 181.970 211.543 315.918 3.149.658 2.617.873 1.626.102

C 198.556 223.140 365.036 4.010.264 2.662.726 4.722.158 187.592 208.530 340.976 3.043.648 1.897.955 2.747.421

NE 204.853 231.459 379.366 3.231.086 2.815.431 2.036.932 192.123 215.227 352.753 2.260.855 2.001.148 1.481.504

NV 156.905 164.702 279.378 4.295.022 3.930.973 2.663.645 147.657 154.482 261.209 3.039.653 2.640.011 1.711.428

SM 197.865 223.853 356.709 3.663.381 2.457.841 2.049.463 185.630 208.725 331.961 2.487.298 1.853.294 1.465.825

SE 218.080 262.415 388.161 3.325.106 2.608.880 1.764.990 207.077 248.894 366.443 2.350.552 1.793.223 1.171.268

SV 93.616 103.530 190.640 3.064.528 2.735.044 1.441.114 87.354 95.465 177.255 2.219.831 1.640.878 932.653

V 105.298 119.520 209.447 2.379.857 2.140.664 1.179.223 99.479 112.094 195.113 1.623.486 1.175.190 837.339

TOTAL 1.416.611 1.604.562 2.600.828 60.177.115 31.031.481 29.033.956 1.333.181 1.501.113 2.421.890 27.431.284 19.541.659 14.071.200


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional în funcție de tipul instrumentelor și tehnicilor specifice

de atribuire a contractelor publice: Procedură individualăRegiune Numărul procedurilor inițiate Valoarea bugetată a procedurilor inițiate

(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



3.2.5.1 Analiza numărului, tipologiei și distribuției teritoriale a autorităților contractante

Analiza datelor primite arată că un număr de 10.913 autorități contractante unice, înregistrate în SEAP, au desfășurat cel puțin o procedură de achiziții publice în intervalul 2014-2016. Din totalul autorităților contractante 3% sunt autorități centrale, iar 97% sunt autorități care desfășoară proceduri de achiziții publice la nivel regional/ local13.

Autoritățile administrației publice centrale (ministere și administrația prezidențială) reprezintă 0,2% din totalul autorităților contractante care au desfășurat cel puțin o procedură de achiziții publice în perioada supusă analizei. Ponderea celorlalte organe ale administrației publice centrale (agenții guvernamentale și alte instituții centrale) în totalul autorităților contractante analizate este de 2,2%, în timp ce proporția companiilor naționale, regiilor autonome naționale și societăților naționale este de 0,3%.

Din totalul autorităților contractante analizate, cele mai numeroase sunt unitățile de învățământ preuniversitar (32%). Primăriile, consiliile locale, consiliile județene și asociațiile de dezvoltare intercomunitară, grupate în categoria autorităților administrației publice locale, reprezintă 31% din totalul autorităților contractante analizate, în timp ce unitățile aflate în subordinea acestora dețin o pondere de 7%. Companiile locale de utilități publice care au inițiat cel puțin o procedură de achiziții publice în intervalul 2014-2016 dețin o pondere de 2% în totalul autorităților contractante. 8% din totalul autorităților contractante analizate sunt instituții deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, 12% reprezintă alte organe ale administrației publice centrale cu prezență teritorială, iar 1% sunt companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale cu reprezentare în teritoriu. Unitățile spitalicești (inclusiv

13 Pentru detalii despre clasificarea autorităților contractante în autorități centrale și autorități care desfășoară proceduri de achiziții publice la nivel regional/ local, a se consulta secțiunea 3.1.3 Aspecte metodologice a prezentului studiu.

Regiuni

Tipul autorității contractante

Autorități ale administrației publice centrale 23 - - - - - - - - 23

Alte organe ale administrației publice centrale 238 - - - - - - - - 238

Companii naționale, regii autonome naționale

și societăți naționale38 - - - - - - - - 38

Autorități ale administrației publice locale - 53 440 580 471 588 432 458 330 3.352

Unități în subordinea administrației publice

locale- 84 162 83 96 117 106 72 63 783

Companii locale de utilități publice - 18 31 39 20 42 37 19 21 227

Unități spitalicești, inclusiv ambulatorii - 53 53 54 54 61 42 41 41 399

Unități de învățământ superior - 13 6 7 7 3 3 3 8 50

Unități de învățământ preuniversitar - 372 512 475 434 551 565 293 267 3.469

Instituții deconcentrate ale ministerelor și ale

celorlalte organe ale administrației publice

centrale

- 63 122 137 111 151 136 101 91 912

Alte organe ale administrației publice centrale

cu reprezentare teritorială- 263 166 158 133 167 191 116 99 1.293

Companii naționale, regii autonome naționale

și societăți naționale cu reprezentare în

teritoriu

- 13 26 12 16 15 21 14 12 129

TOTAL 299 932 1.518 1.545 1.342 1.695 1.533 1.117 932 10.913 Notă: AC - Autorități centrale; BI - București-Ilfov; C - Centru; NE - Nord-Est; NV - Nord-Vest; SM - Sud Muntenia; SE - Sud-Est; SV - Sud-Vest Oltenia;

V - Vest

Numărul, tipul și distribuția teritorială a autorităților contractante care au inițiat proceduri de achiziții publice în SEAP în perioada 2014-2016

AC BI C NE NV SM SE SV V Total



ambulatoriile) reprezintă 4% din totalul autorităților contractante analizate, în timp ce ponderea deținută de unitățile de învățământ superior este de 0,5%.

Analiza în profil teritorial arată o distribuție relativ echilibrată la nivel regional din punctul de vedere al numărului autorităților contractante care au inițiat cel puțin o procedură de achiziții publice în perioada analizată. Din totalul autorităților contractante analizate, cele mai multe provin din regiunea SM (16%). Următoarele poziții în clasamentul regional întocmit din punctul de vedere al numărului autorităților contractante sunt deținute de regiunile NE, SE și C, fiecare cu aproximativ 14% din cele 10.913 autorități contractante. Pe ultimele poziții ale ierarhiei regionale se situează regiunile NV (12%), SV (10%), BI și V (9%).


Raportul dintre numărul autorităților centrale (clasificate în: autorități ale administrației publice centrale, alte organe ale administrației publice centrale și companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale) și cele care desfășoară achiziții publice la nivel regional/ local (grupate în: autorități ale administrației publice locale, unități în subordinea administrației publice locale, companii locale de utilități publice, unități spitalicești, inclusiv ambulatorii, unități de învățământ superior, unități de învățământ preuniversitar, instituții deconcentrate, alte organe ale administrației publice centrale cu reprezentare teritorială și companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale cu reprezentare în teritoriu) se menține și în ceea ce privește numărul procedurilor inițiate și atribuite de aceste entități.

Astfel, autoritățile care desfășoară achiziții publice la nivel regional/ local inițiază și atribuie aproximativ 97% din totalul achizițiilor publice derulate la nivelul României.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

Autorități ale administrației

publice centrale5.254 4.894 8.015 1.909.789 1.662.587 2.010.293 4.689 4.293 5.680 1.060.996 823.577 293.733

Alte organe ale

administrației publice

centrale

28.339 30.380 49.062 3.088.677 2.724.393 5.707.905 26.507 28.431 44.758 2.152.875 1.501.550 2.470.785

Companii naționale, regii

autonome naționale și

societăți naționale

14.593 15.424 36.671 34.422.311 12.751.415 19.742.371 13.572 14.156 30.352 8.940.281 6.789.715 4.242.511

Autorități ale administrației

publice locale49.788 52.894 228.899 21.321.463 15.635.262 9.234.247 45.595 47.984 204.953 12.631.166 10.596.438 5.098.059

Unități în subordinea

administrației publice locale135.435 169.181 238.024 1.717.909 2.031.908 1.041.954 129.098 161.088 226.263 1.293.379 872.667 711.908

Companii locale de utilități

publice21.248 23.531 77.415 6.748.785 3.029.284 1.625.698 20.146 22.454 72.985 3.362.506 1.502.956 1.004.284

Unități spitalicești, inclusiv

ambulatorii460.040 512.803 661.290 10.028.768 11.994.318 10.682.462 426.758 466.866 607.649 6.705.899 8.513.128 5.222.539

Unități de învățământ

superior55.058 59.873 91.578 1.046.475 867.902 532.786 52.905 57.561 87.510 815.359 645.782 392.940

Unități de învățământ

preuniversitar190.503 230.358 457.893 147.895 233.653 492.901 181.460 218.826 433.724 135.408 210.796 453.356

Instituții deconcentrate ale

ministerelor și ale celorlalte

organe ale administrației

publice centrale

174.244 176.106 283.616 1.170.637 1.698.891 1.443.369 167.215 168.103 269.543 904.363 1.255.691 1.083.442

Alte organe ale

administrației publice

centrale cu reprezentare

teritorială

275.048 321.534 433.943 4.757.462 3.976.595 4.418.959 258.459 304.117 406.279 3.660.704 2.468.003 2.942.726

Companii naționale, regii

autonome naționale și

societăți naționale cu

reprezentare în teritoriu

11.181 12.987 39.264 5.160.657 6.290.652 6.775.848 10.527 12.186 36.061 3.732.988 4.339.487 3.420.909

TOTAL 1.420.731 1.609.965 2.605.670 91.520.828 62.896.861 63.708.793 1.336.931 1.506.065 2.425.757 45.395.926 39.519.790 27.337.192

Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice din România în funcție de tipul autorităților contractante

Tipul autorității

contractante


(mii Lei)


atribuite (mii Lei)



Dacă se analizează din punct de vedere valoric, se constată că bugetele cumulate ale procedurilor inițiate de autoritățile care desfășoară achiziții publice la nivel regional/ local reprezintă aproximativ 57% din volumul estimat al tuturor procedurilor derulate la nivel național (cu excepția anului 2015, când procentul a fost de aproximativ 73%). Valoarea contractelor atribuite de autoritățile care desfășoară achiziții publice la nivel regional/ local variază între 73% și 77% din volumul valoric al tuturor contractelor încheiate în România.

În funcție de anul calendaristic, între un sfert și o treime din totalul procedurilor inițiate sau atribuite la nivelul întregii țări provin de la unitățile spitalicești, inclusiv ambulatorii. Acestea sunt urmate de entitățile incluse în categoria altor organe ale administrației publice centrale cu reprezentare teritorială (institutele de cercetare-dezvoltare, inspectoratele jandarmeriei și poliției, unitățile militare, cluburile sportive școlare, casele de cultură ale studenților, palatele copiilor etc.), care inițiază sau atribuie între 17% și 20% din numărul total al achizițiilor publice desfășurate în România. Clasamentul regional este completat de unitățile de învățământ preuniversitar, cu valori cuprinse între 14% și 18%, respectiv de instituțiile deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale (între 11% și 13%). Municipalitățile, unitățile aflate în subordinea acestora și companiile locale de utilități deținute de consiliile locale sau județene desfășoară cumulat între 15% și 20% din totalul procedurilor inițiate sau atribuite în România. Cele mai puține proceduri sunt inițiate sau atribuite de autoritățile centrale (ministere, în proporție de 0,2%-0,4%; agenții guvernamentale și alte organe centrale, în proporție 2%; regii autonome, companii și societăți naționale, în proporție de 1,5%) și de companiile naționale, regiile autonome naționale și societățile naționale cu reprezentare în teritoriu (filiale regionale/ locale ale companiilor-mamă).

Privită din perspectivă valorică, ierarhia regională se modifică substanțial. Astfel, din punct de vedere al valorii estimate a procedurilor inițiate, primele trei poziții sunt ocupate de: companiile naționale, regiile autonome naționale și societățile naționale (cu ponderi cuprinse între 20% și 38% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor lansate anual în România), autoritățile ale administrației publice locale (între 15% și 25%) și de unitățile spitalicești (între 11% și 19%). La polul opus se situează bugetele cumulate ale procedurilor inițiate de instituțiile deconcentrate (între 1% și 3%, în funcție de anul calendaristic) și de unitățile de învățământ superior (1%) și preuniversitar (0,2%-0,8%). Cele mai mari valori contractate se înregistrează în cazul autorităților administrației publice locale (cu ponderi cuprinse între 19% și 28% din valoarea tuturor contractelor încheiate în România), companiilor naționale, regiilor autonome naționale și societăților naționale (între 16% și 20%) și unităților spitalicești (între 15% și 20%). Ultimele locuri în ceea ce privește valorile contractate sunt ocupate de instituțiile deconcentrate (între 2% și 4%) și de unitățile de învățământ superior (1,4%-1,8%) și preuniversitar (0,3%-1,8%).


3.2.5.3.1 Autorități ale administrației publice locale

Analiza procedurilor inițiate și atribuite de autoritățile contractante din rândul entităților din administrația publică locală arată diferențe semnificative de la o regiune la alta. Astfel, autoritățile administrației publice locale (APL) din regiunile C, NE și SE au desfășurat între 16% și 19% (în funcție de anul calendaristic) din totalul procedurilor inițiate sau atribuite la nivelul României de către acest tip de instituții. La polul opus, primăriile, consiliile locale/ județene și ADI din regiunile SV și V au derulat între 9 și 11% din totalul procedurilor desfășurate de autoritățile administrației publice locale, în timp ce entitățile similare din regiunea BI dețin o pondere anuală de numai 3%-5%.



Clasamentul regional se modifică substanțial dacă se are în vedere analiza valorilor bugetate și a celor contractate. Datele recepționate arată că valorile estimate ale procedurilor inițiate de APL din regiunile BI, NV și SM dețin în general cea mai ridicată pondere în bugetul cumulat al tuturor achizițiilor publice desfășurate de acest tip de entități: între 13% și 28% în cazul APL din regiunea BI, între 13% și 25% în cazul celor din regiunea NV și între 12% și 15% în cazul instituțiilor similare din regiunea SM. Cele mai mari valori ale contractelor încheiate de APL provin de la entitățile locale din regiunile NV (între 16% și 19% din valoarea cumulată a tuturor contractelor de achiziție publică atribuite de APL), SM (între 12% și 18%) și NE (între 12% și 15%).

3.2.5.3.2 Unități în subordinea administrației publice locale

Cele mai multe proceduri desfășurate de unitățile aflate în subordinea APL (muzee, teatre, biblioteci, centre medico-sociale, centre culturale, case de cultură, servicii publice aflate în subordinea consiliilor locale etc.) sunt inițiate sau atribuite la nivelul regiunilor C (între 19% și 21% din totalul achizițiilor publice derulate de aceste entități locale), SE (între 18% și 21%) și SM (între 16% și 18%). Unitățile aflate în subordinea APL din regiunile NV, SV și V sunt cele mai puțin active, acestea inițiind sau atribuind între 5% și 7% din totalul procedurilor de achiziții publice derulate de această categorie de entități.

Dacă se are în vedere criteriul valoric, datele analizate arată o ierarhia regională cu totul diferită. Astfel, bugetele achizițiilor publice derulate de unitățile aflate în subordinea APL din regiunea BI reprezintă între 40% și două treimi din valoarea estimată a tuturor procedurilor inițiate anual de acest tip de entități. Clasamentul regional alcătuit din perspectiva valorilor estimate este completat de unitățile aflate în subordinea APL din regiunile NV, SE și SM, acestea inițiind anual achiziții publice cu o valoare estimată cuprinsă în intervalul 4%-13% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor desfășurate de această categorie de entități locale. Unitățile aflate în subordinea APL din regiunea BI domină cu autoritate și clasamentul regional alcătuit din punctul de vedere al valorilor contractate.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 2.581 2.263 6.937 5.967.480 2.804.820 1.197.166 1.995 1.607 5.448 1.305.558 1.491.598 281.545

C 8.042 8.907 39.176 2.687.653 1.265.676 996.387 7.482 8.315 35.780 1.918.957 996.356 655.903

NE 7.648 10.050 37.918 1.779.768 1.714.882 1.131.605 6.968 9.118 33.721 1.461.585 1.303.552 768.991

NV 3.616 2.821 26.961 2.799.429 2.967.831 2.319.084 3.446 2.600 24.434 2.050.464 2.007.132 979.719

SM 9.497 10.295 38.349 2.619.898 1.714.449 1.349.368 8.437 9.252 34.141 1.933.043 1.287.194 911.204

SE 9.219 9.826 34.275 2.274.425 1.637.098 832.408 8.614 8.894 30.794 1.625.478 1.114.574 576.922

SV 4.442 4.014 25.194 1.622.060 1.699.182 809.711 4.175 3.694 22.569 1.256.384 1.250.353 518.470

V 4.743 4.718 20.089 1.570.751 1.831.324 598.518 4.478 4.504 18.066 1.079.697 1.145.678 405.305

TOTAL 49.788 52.894 228.899 21.321.463 15.635.262 9.234.247 45.595 47.984 204.953 12.631.166 10.596.438 5.098.059


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de autoritățile administrației publice locale

Regiune Numărul procedurilor inițiate Valoarea bugetată a procedurilor

inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 15.325 20.408 31.727 1.304.463 1.544.920 458.323 14.542 19.246 29.757 956.046 513.275 215.639

C 26.457 32.650 48.957 44.241 59.848 80.345 24.996 30.626 46.339 36.128 53.861 66.097

NE 17.634 18.971 28.047 59.704 34.764 107.873 16.996 18.199 26.854 40.878 23.211 103.729

NV 8.646 9.042 17.770 115.763 122.005 134.784 8.348 8.713 16.766 100.939 85.645 98.994

SM 23.099 29.712 37.490 84.933 95.506 99.005 22.052 28.481 35.850 63.961 77.364 79.250

SE 26.936 36.056 42.023 62.741 117.519 111.262 25.586 34.657 40.433 55.771 76.134 101.319

SV 8.229 9.714 14.930 13.322 11.704 19.814 7.863 9.274 14.090 12.355 10.950 18.070

V 9.109 12.628 17.080 32.741 45.642 30.548 8.715 11.892 16.174 27.301 32.228 28.810

TOTAL 135.435 169.181 238.024 1.717.909 2.031.908 1.041.954 129.098 161.088 226.263 1.293.379 872.667 711.908


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de unitățile în subordinea administrației publice locale


inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)



Anual, aceste entități atribuie contracte a căror valoare reprezintă între o treime și două treimi din valoarea cumulată a tuturor contractelor încheiate de acest tip de instituții. Cele mai mici valori ale contractelor se înregistrează în cazul unităților aflate în subordinea APL din regiunile SV și V (între 1% și 4% din valoarea tuturor contractelor încheiate de această categorie de autorități contractante).

3.2.5.3.3 Companii locale de utilități publice

Din totalul procedurilor inițiate sau atribuite de companiile locale de utilități publice (companii de apă, salubritate, termoficare, transport etc., aflate în subordinea consiliului local/ județean), cele mai multe sunt desfășurate de entitățile care provin din regiunile NE (între 19% și 42% din totalul achizițiilor publice desfășurate de aceste societăți), SE (între 20% și 24%) și SM (între 15% și 16%). La polul opus se află companiile locale de utilități publice din regiunile V (între 3% și 8% din totalul procedurilor de achiziții publice desfășurate de acest tip de autorități contractante), NV (între 2% și 7%) și BI (între 3% și 5%)

Și în cazul companiilor locale de utilități publice, entitățile din BI domină clasamentul regional întocmit din punct de vedere al valorilor bugetate. Acestea inițiază anual proceduri a căror valoare estimată reprezintă între 14% și 40% din bugetul cumulat al tuturor achizițiilor publice derulate de aceste companii. Pozițiile următoare în ierarhia regională sunt deținute de companiile locale de utilități publice din regiunile NV (între 13% și 23%), SV (între 11% și 21%) și NE (între 12% și 15%). O situație similară se poate constata și în cazul valorilor contractate. Din totalul contractelor încheiate de companiile locale de utilități publice, cele mai mari valori se înregistrează în cazul societăților care provin din regiunile BI (între 18% și 30%), NV (între 15% și 26%), SV (între 13% și 15%) și NE (între 11% și 14%). La nivelul regiunilor SM și V se constată cele mai mici valori ale contractelor încheiate în urma procedurilor atribuite de companiile locale de utilități publice.

3.2.5.3.4 Unități spitalicești, inclusiv ambulatorii

Analiza datelor privind procedurile inițiate sau atribuite de unitățile spitalicești (aflate în administrarea APL, dar care au fost evidențiate separat datorită ponderii pe care o dețin în totalul achizițiilor publice derulate în România) arată o situație relativ echilibrată în profil teritorial. Cele mai multe proceduri sunt desfășurate de spitalele și ambulatoriile din regiunea NE (între 16% și 17%), urmate de cele din regiunile C (între 15% și 16%), BI (între 13% și 16%) și SM (între 14% și 15%). Spitalele și ambulatoriile din regiunile SV și V inițiază sau atribuie cele mai puține proceduri: între 7% și 10% din totalul achizițiilor publice desfășurate la nivelul țării de acest tip de instituții.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 707 1.098 3.522 2.676.470 414.239 227.969 677 1.054 3.361 1.013.968 357.665 177.228

C 2.178 1.892 10.109 422.215 226.096 143.685 2.097 1.828 9.532 323.872 137.925 46.780

NE 7.996 9.770 14.839 791.546 376.315 241.641 7.702 9.319 14.215 392.582 162.891 136.182

NV 450 444 5.173 848.081 567.755 375.608 422 414 4.726 520.014 365.610 257.459

SM 3.357 3.638 12.329 722.554 188.015 77.186 3.180 3.421 11.607 280.269 107.019 56.562

SE 5.009 4.786 15.295 230.624 214.042 158.363 4.603 4.629 14.429 170.090 113.796 109.962

SV 945 1.050 9.606 718.500 649.746 210.604 899 997 9.154 489.817 191.879 127.886

V 606 853 6.542 338.796 393.078 190.642 566 792 5.961 171.894 66.169 92.226

TOTAL 21.248 23.531 77.415 6.748.785 3.029.284 1.625.698 20.146 22.454 72.985 3.362.506 1.502.956 1.004.284


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de companiile locale de utilități publice


inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)



Clasamentul alcătuit din perspectivă valorică este din nou dominat de entitățile din regiunea BI. Astfel, valorile estimate ale procedurilor inițiate de spitalele și ambulatoriile din regiunea BI reprezintă între 43% și 46% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor desfășurate de astfel de entități la nivelul României. Valori bugetate consistente pot fi identificate și în cazul unităților spitalicești din NV (între 14% și 16%) și NE (între 10% și 11%). Unitățile spitalicești din celelalte regiuni de dezvoltare dețin ponderi relativ egale în bugetul total al procedurilor de acest tip inițiate sau atribuite la nivelul întregii țări (între 5% și 7%). Ordinea ierarhiei regionale se menține și în cazul valorilor contractate. Contractele atribuite de spitalele și ambulatoriile din regiunea BI au valori cu o pondere cuprinsă între 38% și 48% din volumul valoric al tuturor contractelor încheiate în România de acest tip de entități. Acestea sunt urmate de unitățile spitalicești din regiunile NE și NV, care încheie contracte ale căror ponderi în totalul valorilor contractate la nivel național sunt cuprinse în intervalul 9%-18%.

3.2.5.3.5 Unități de învățământ superior

Unitățile de învățământ superior dispun de autonomie în organizarea și derularea procedurilor de achiziții publice, însă practica europeană arată că acestea recurg frecvent la serviciile specializate ale organelor centrale sau regionale de achiziție publică. Prin urmare, s-a considerat oportună prezentarea distinctă a achizițiilor publice desfășurate de acest tip de instituții. În mod absolut firesc, cele mai multe proceduri de achiziții publice sunt derulate de unitățile de învățământ superior aflate în marile centre universitare ale României. Astfel, clasamentul regional alcătuit în funcție de numărul procedurilor inițiate sau atribuite de universități este dominat de regiunile NE (între 26% și 33%, în funcție de anul calendaristic), BI (între 24% și 27%) și V (între 13% și 15%). Ultimele poziții ale clasamentului sunt deținute de regiunile SM (între 5% și 7%) și SV (între 1% și 6%).

Dacă se analizează volumul valoric, se constată că universitățile din regiunea BI inițiază procedurile de achiziții publice cu cel mai mare buget: între 36% și 43% din valoarea estimată cumulată a tuturor achizițiilor publice de acest tip. Următoarele două locuri sunt deținute de universitățile din regiunile NV (între 15% și 23% din bugetul cumulat al

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 71.486 80.111 87.533 4.361.274 5.358.039 4.887.296 67.104 74.947 81.970 3.239.834 3.971.469 1.965.326

C 71.251 78.414 108.216 735.121 815.187 670.235 66.172 70.984 99.148 574.759 646.727 421.908

NE 74.811 85.961 111.913 1.073.270 1.246.274 1.034.760 69.250 77.376 102.222 750.463 927.591 582.315

NV 56.932 60.423 84.321 1.420.100 1.634.760 1.717.074 52.329 54.793 77.658 608.552 984.894 921.539

SM 67.206 73.411 90.685 453.614 633.575 535.865 61.808 66.234 82.588 456.406 434.737 283.187

SE 46.850 54.330 68.843 501.053 721.012 598.394 43.624 49.723 63.098 338.464 543.010 419.990

SV 33.914 38.124 45.713 784.610 978.014 553.943 31.252 34.058 42.011 352.778 590.127 300.002

V 37.590 42.029 64.066 699.725 607.457 684.895 35.219 38.751 58.954 384.643 414.573 328.274

TOTAL 460.040 512.803 661.290 10.028.768 11.994.318 10.682.462 426.758 466.866 607.649 6.705.899 8.513.128 5.222.539


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de unitățile spitalicești, inclusiv ambulatorii


inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 14.639 14.612 21.727 452.384 199.487 191.596 13.994 13.903 20.649 400.005 173.159 138.135

C 3.989 6.194 9.580 50.680 31.993 35.394 3.812 5.932 9.237 49.151 29.456 28.530

NE 17.949 17.638 23.710 157.731 190.630 71.670 17.376 17.179 22.953 119.708 128.342 51.582

NV 1.676 1.509 10.543 161.532 157.401 122.302 1.602 1.440 10.021 64.368 103.130 87.089

SM 3.865 4.444 4.782 23.570 49.668 11.655 3.745 4.241 4.659 18.072 46.261 10.134

SE 3.949 6.362 4.215 61.495 76.285 21.380 3.771 6.159 3.806 41.158 51.687 17.563

SV 503 590 5.100 61.167 44.531 34.155 496 565 4.969 56.449 39.344 23.510

V 8.488 8.524 11.921 77.917 117.907 44.633 8.109 8.142 11.216 66.447 74.402 36.398

TOTAL 55.058 59.873 91.578 1.046.475 867.902 532.786 52.905 57.561 87.510 815.359 645.782 392.940


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de unitățile de învățământ superior


inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)



procedurilor inițiate de acest tip de autorități contractante) și NE (între 15% și 22%). Din nou, cele mai mici valori bugetate sunt înregistrate în cazul achizițiilor publice desfășurate de universitățile din regiunile SV (între 5% și 6%) și SM (între 2% și 6%). Ierarhia regională se păstrează și în cazul valorilor contractate. Universitățile din BI încheie contracte de achiziție publică având o valoare cuprinsă între 27% și 49%. Acestea sunt urmate de unitățile de învățământ superior din regiunile NV (între 8% și 22%) și NE (între 13% și 20%). Valorile contractate la nivelul regiunilor SV și SM reprezintă între 2% și 7% din volumul valoric al tuturor contractelor încheiate de unitățile de învățământ superior din România.

3.2.5.3.6 Unități de învățământ preuniversitar

Unitățile de învățământ preuniversitar (creșe, grădinițe, școli și licee) sunt instituții aflate în subordinea consiliilor locale/ județene, însă rolul important deținut de acestea pe piața achizițiilor publice din România a stat la baza analizării separate a acestui tip de autorități contractante. Din totalul procedurilor desfășurate de unităților de învățământ preuniversitar, cele mai multe sunt inițiate și atribuite la nivelul regiunilor SE (între 20% și 26%), NV (între 13% și 18%) și NE (între 13% și 16%). Ponderi semnificative sunt deținute și de creșele, grădinițele, școlile și liceele din regiunile C (între 12% și 13%), SM (între 11% și 13%) și BI (între 6% și 13%). Ultimele poziții în clasamentul regional întocmit în funcție de numărul procedurilor inițiate sau atribuite sunt ocupate de regiunile SV (între 7% și 8%) și V (între 4% și 6%).

Din perspectivă valorică, unitățile de învățământ preuniversitar din regiunea BI inițiază sau atribuie procedurile de achiziții publice cu cel mai mare buget: între un sfert și o treime din valoarea estimată cumulată a tuturor procedurilor desfășurate de aceste instituții. Ponderi importante ale valorilor estimate se înregistrează și în cazul procedurilor derulate de unitățile de învățământ preuniversitar din regiunile SM (între 14% și 26%), SE (între 12% și 20%) și NE (între 8% și 15%). Ordinea în ierarhie se menține și atunci când se analizează ponderea valorilor contractate la nivel regional în totalul volumului valoric al tuturor contractelor încheiate de aceste entități la nivel național: BI (între 23% și 30%), SM (între 14% și 24%), SE (între 13% și 21%) și NE (între 13% și 15%). Din nou, contractele încheiate de unitățile de învățământ preuniversitar din regiunile V (între 4% și 9%) și SV (între 4% și 6%) au cea mai mică valoare.

3.2.5.3.7 Instituții deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale

Așa cum s-a precizat anterior, instituțiile deconcentrate (inspectorate pentru situații de urgență, direcții de sănătate publică, comisariate regionale pentru protecția consumatorilor, inspectorate teritoriale de muncă, agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, agenții județene pentru plăți și inspecție socială, case județene de pensii, direcții generale de asistență socială și protecția copilului, agenții de plăți și intervenție pentru agricultură, agenții de protecție a mediului, direcții județene de evidență a persoanelor, direcții județene de statistică, direcții județene pentru cultură și patrimoniu, direcții județene pentru sport și tineret, direcții de finanțe publice, garda de mediu, direcții

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 10.876 27.643 58.826 34.129 69.513 122.611 10.017 25.745 55.294 30.468 63.128 112.888

C 25.095 27.449 52.952 12.211 13.136 51.471 24.159 26.451 50.417 10.839 12.721 47.570

NE 25.810 28.569 72.081 18.941 19.193 71.719 24.239 26.964 68.001 17.725 18.288 65.746

NV 34.378 36.156 60.174 14.652 13.942 42.304 33.161 34.915 57.652 13.370 13.265 40.589

SM 21.609 25.939 60.741 23.713 59.935 70.218 20.199 23.959 56.930 20.859 51.018 64.304

SE 48.561 59.417 90.306 29.784 38.391 61.412 46.680 57.020 86.452 28.193 34.626 56.809

SV 15.410 16.424 33.270 8.031 10.376 27.711 14.573 15.436 31.454 7.627 9.374 25.343

V 8.764 8.761 29.543 6.434 9.168 45.455 8.432 8.336 27.524 6.326 8.377 40.108

TOTAL 190.503 230.358 457.893 147.895 233.653 492.901 181.460 218.826 433.724 135.408 210.796 453.356


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de unitățile de învățământ preuniversitar


inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)



sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, inspectorate școlare etc.) sunt organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, se află sub conducerea instituției prefectului, care reprezintă în teritoriu ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale. Prin urmare, atribuțiile instituțiilor deconcentrate, inclusiv cele în materie de achiziții publice, pot fi limitate din cauza relațiilor de subordonare față de autoritățile administrației publice centrale. Așa cum s-a mai arătat pe parcursul acestui capitol, decizia de centralizare a procedurilor la nivel regional ar trebui să fie precedată de o analiză aprofundată a gradului de autonomie deținut în domeniul achizițiilor publice de fiecare din instituțiile deconcentrate (și celelalte organe ale administrației publice centrale cu reprezentare în teritoriu), cu atât mai mult cu cât aceste entități au o pondere însemnată în totalul achizițiilor publice desfășurate la nivel regional/ local.

Datele extrase din SEAP arată o distribuție în profil teritorial relativ echilibrată: aproape un număr egal de proceduri de achiziții publice sunt inițiate sau atribuite de instituțiile deconcentrate din regiunile SM (între 17% și 21%), SE (între 16% și 17%), C și SE (între 14% și 16%), respectiv V și NE (între 10% și 12%). Cele mai puține proceduri de achiziții publice sunt derulate de instituțiile deconcentrate din regiunile BI (între 7% și 9%) și V (7%, indiferent de anul supus analizei).

Analiza valorică arată o ierarhie regională complet modificată. Instituțiile deconcentrate din regiunile BI și V, care lansează cele mai puține proceduri de achiziții publice, dețin ponderi însemnate pe piață din punct de vedere al bugetului acestor proceduri. Astfel, cele mai mari valori estimate ale procedurilor inițiate de instituțiile deconcentrate se regăsesc în cazul regiunilor BI (între 15% și 22%), SE (între 11% și 21%) și V (între 9% și 18%). Pe ultimele poziții ale clasamentului regional întocmit din punct de vedere al valorii bugetate se află instituțiile deconcentrate din regiunile C (între 7% și 10%) și SV (între 7% și 9%). Ordinea ierarhică se menține și în cazul valorilor contractate, contractele încheiate de instituțiile deconcentrate din regiunile SE (între 12% și 25%), BI (între 13% și 20%) și V (între 7% și 18%) înregistrând cele mai mari valori.

3.2.5.3.8 Alte organe ale administrației publice centrale cu reprezentare teritorială

Această categorie de autorități contractante grupează entitățile publice de tipul institutelor de cercetare-dezvoltare, unităților militare, inspectoratelor județene de jandarmerie și poliție, tribunalelor, curților de apel și parchetelor de pe lângă acestea, caselor județene de asigurări de sănătate, cluburilor sportive municipale și orășenești, cluburilor sportive școlare, caselor de cultură ale studenților etc. Ca și în cazul instituțiilor prezentate mai sus, aceste entități ar putea avea putere decizională diferită în domeniul achizițiilor publice, ceea ce le-ar putea împiedica să adere la eventuale unități regionale de achiziții publice. De asemenea, trebuie remarcat că și aceste organe ale administrației publice centrale cu reprezentare în teritoriu derulează o parte însemnată din totalul achizițiilor publice din România.

Datele statistice arată o situație relativ echilibrată în profil teritorial. Cele mai multe proceduri inițiate sau atribuite de aceste entități provin din regiunile BI (între 21% și 25%),

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 62.213 67.978 108.591 3.003.464 3.039.145 3.185.315 58.458 64.250 101.546 2.242.824 1.692.608 2.107.034

C 33.429 39.464 50.311 59.231 80.040 114.242 31.925 37.494 47.062 50.480 69.336 98.059

NE 35.426 43.348 55.125 824.868 166.833 155.193 33.125 40.826 50.997 730.785 142.914 124.768

NV 27.278 31.659 39.060 206.416 179.124 230.926 25.199 29.716 36.331 166.143 139.027 111.652

SM 38.802 40.872 51.731 152.378 123.020 190.174 36.904 38.907 48.146 122.830 100.051 157.309

SE 42.792 55.480 70.283 350.223 256.214 341.908 40.604 53.148 67.205 233.324 211.116 185.763

SV 17.516 21.531 33.903 123.895 81.137 104.658 16.022 19.963 31.682 84.441 67.905 85.538

V 17.592 21.202 24.939 36.987 51.082 96.543 16.222 19.813 23.310 29.876 45.046 72.603

TOTAL 275.048 321.534 433.943 4.757.462 3.976.595 4.418.959 258.459 304.117 406.279 3.660.704 2.468.003 2.942.726


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de alte organe ale administrației publice centrale cu

reprezentare teritorialăRegiune Numărul procedurilor inițiate Valoarea bugetată a procedurilor

inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)



SE (între 16% și 17%), SM (între 12% și 14%), NE (13%, indiferent de anul calendaristic) și C (12%, indiferent de anul calendaristic). Ultimele două regiuni din punct de vedere al numărului procedurilor inițiate și atribuite de această categorie de autorități contractante sunt SV (între 6% și 8%) și V (între 6% și 7%).

Analiza valorică arată însă mari disparități între regiuni. Valorile estimate ale procedurilor de achiziții publice inițiate de entitățile de acest tip din regiunea BI însumează anual între 63% și 76% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor lansate de aceste autorități contractante. La mare distanță se află entitățile grupate în categoria celorlalte organe ale administrației publice centrale cu reprezentare teritorială în regiunea NE (între 4% și 17%). În restul regiunilor, valorile estimate ale procedurilor inițiate de aceste autorități contractante nu depășesc 10% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip. O situație similară se constată și în cazul valorilor contractate. Contractele încheiate de această categorie de autorități contractante înregistrează cele mai mari valori în cazul regiunilor BI (între 61% și 72%) și NE (între 4% și 20%).

3.2.5.3.9 Companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale cu reprezentare în teritoriu

Această categorie de autorități contractante cuprinde companiile naționale, regiile autonome naționale și societățile naționale cu reprezentare în teritoriu: fie companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale cu sediul central în teritoriu, fie filiale/ sucursale locale ale companiilor-mamă. Și în acest caz, aceste entități locale derulează proceduri proprii de achiziții publice, la nivel regional, însă, în cazul filialelor și sucursalelor, deciziile strategice în materie de achiziții publice ar putea fi adoptate la nivel central. În acest context, aderarea unora din aceste entități la serviciile specializate ale unor organe regionale de achiziție ar putea fi limitată de raporturile de subordonare față de companiile-mamă.

Datele extrase din SEAP arată că majoritatea procedurilor de achiziții publice desfășurate de companiile naționale, regiile autonome naționale și societățile naționale cu reprezentare în teritoriu sunt inițiate și atribuite la nivelul regiunii SM (între 41% și 64%). Cea de-a doua poziție în clasamentul regional este deținută de autoritățile contractante de acest tip care își desfășoară activitatea în regiunea C (între 12% și 13%). Ierarhia regională întocmită în funcție de numărul procedurilor inițiate și atribuite este completată de companiile naționale, regiile autonome naționale și societățile naționale cu reprezentare în regiunea SV (între 5% și 8%).

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 62.213 67.978 108.591 3.003.464 3.039.145 3.185.315 58.458 64.250 101.546 2.242.824 1.692.608 2.107.034

C 33.429 39.464 50.311 59.231 80.040 114.242 31.925 37.494 47.062 50.480 69.336 98.059

NE 35.426 43.348 55.125 824.868 166.833 155.193 33.125 40.826 50.997 730.785 142.914 124.768

NV 27.278 31.659 39.060 206.416 179.124 230.926 25.199 29.716 36.331 166.143 139.027 111.652

SM 38.802 40.872 51.731 152.378 123.020 190.174 36.904 38.907 48.146 122.830 100.051 157.309

SE 42.792 55.480 70.283 350.223 256.214 341.908 40.604 53.148 67.205 233.324 211.116 185.763

SV 17.516 21.531 33.903 123.895 81.137 104.658 16.022 19.963 31.682 84.441 67.905 85.538

V 17.592 21.202 24.939 36.987 51.082 96.543 16.222 19.813 23.310 29.876 45.046 72.603

TOTAL 275.048 321.534 433.943 4.757.462 3.976.595 4.418.959 258.459 304.117 406.279 3.660.704 2.468.003 2.942.726


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de alte organe ale administrației publice centrale cu

reprezentare teritorialăRegiune Numărul procedurilor inițiate Valoarea bugetată a procedurilor

inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)



Analizând volumul valoric al procedurilor desfășurate de aceste autorități contractante, se constată că primele poziții în clasamentul regional, atât din perspectiva valorilor bugetate, cât și a celor contractate, sunt deținute de regiunile C (între 32% și 55%), BI (între 16% și 23%) și SV (între 7% și 22%). Celelalte regiuni de dezvoltare înregistrează ponderi (atât din punct de vedere al valorilor estimate, cât și a celor contractate) sub pragul de 10%.

3.3 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CRITICE DE SERVICII, PRODUSE ȘI LUCRĂRI ACHIZIȚIONATE LA NIVEL REGIONAL

În cadrul acestei secțiuni a raportului, s-a identificat frecvența de achiziție a principalelor categorii de servicii, produse și lucrări. Înainte de a prezenta rezultatele analizei realizate sunt necesare câteva precizări importante. Așa cum s-a menționat și în subcapitolul 3.1.3 Aspecte metodologice, datele introduse în SEAP referitoare la codul CPV principal diferă foarte mult de la o înregistrare la alta (din punct de vedere al granularității clasificării), existând de altfel și potențiale erori de identificare a codului CPV rezultate din incadrarea greșită făcută de autoritățile contractante. Aceste erori au putut fi corectate în mare parte de Prestator, în sensul realocării corecte a procedurilor în tipul de contract adecvat.

Prin urmare, s-a decis reclasificarea serviciilor, produselor și lucrărilor din Vocabularul Comun al Achizițiilor Publice în funcție de omogenitatea acestora, caracterul standardizabil sau nu, ținând cont totodată și de experiența altor state europene în ceea ce privește utilizarea unor proceduri de achiziții comune/ centralizate (de exemplu, a fost creată categoria produse alimentare).

Scopul acestui demers de reclasificare a fost acela de a identifica acele categorii de produse care fac de regulă obiectul achiziționării centralizate în practica europeană și care sunt procurate în cantități semnificative pe piața achizițiilor publice din România. Trebuie menționat că orice decizie privind agregarea achizițiilor publice ar trebui să se fundamenteze pe o analiză aprofundată a fiecărui tip de serviciu, produs sau lucrare inclus în categoria identificată de Prestator ca având potențial de comasare (inclusiv obținerea unor informații detaliate despre numărul exact al unor astfel de proceduri derulate în România, despre piață, concurență, furnizori, prețuri și discount-uri practicate).

Analiza frecvenței de achiziție a serviciilor/ produselor/ lucrărilor a fost realizată la nivel național și regional, pe tipuri de contracte: de servicii, de furnizare și de lucrări. În cazul identificării categoriilor critice de servicii, produse și lucrări, s-a optat pentru o analiză agregată, la nivelul tuturor anilor analizați. Această opțiune a avut la bază considerente legate de durata acordurilor-cadru centralizate (care depășește frecvent un an calendaristic), scopul final al comasării procedurilor fiind acoperirea nevoilor instituționale pe parcursul unei perioade extinse de timp. De asemenea, identificarea frecvenței de achiziție a categoriilor de servicii, produse și lucrări s-a realizat și în funcție de numărul procedurilor inițiate și atribuite, precum și în funcție de valoarea bugetată și contractată.

2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016

BI 564 693 2.360 757.329 1.311.320 1.438.110 505 607 2.008 599.551 979.336 586.300

C 1.405 1.697 8.009 1.650.095 2.118.326 3.594.576 1.298 1.563 7.311 1.203.682 1.603.978 1.894.389

NE 170 111 1.107 342.927 86.582 28.433 131 88 1.034 208.188 33.255 23.785

NV 260 317 3.927 411.585 423.960 359.945 252 304 3.711 305.835 260.569 255.820

SM 575 870 2.558 266.951 321.426 338.587 476 756 2.174 207.550 194.033 187.073

SE 6.963 7.778 15.990 379.655 490.275 343.763 6.775 7.573 15.314 224.723 323.873 186.361

SV 693 713 3.081 1.118.113 1.309.884 588.087 590 609 2.462 817.293 806.196 241.977

V 551 808 2.232 234.004 228.879 84.348 500 686 2.047 166.166 138.247 45.205

TOTAL 11.181 12.987 39.264 5.160.657 6.290.652 6.775.848 10.527 12.186 36.061 3.732.988 4.339.487 3.420.909


Numărul procedurilor inițiate/ atribuite și valoarea bugetată/ contractată a achizițiilor publice derulate la nivel regional de companiile naționale, regiile autonome naționale și

societățile naționale cu reprezentare în teritoriuRegiune Numărul procedurilor inițiate Valoarea bugetată a procedurilor

inițiate (mii Lei)


atribuite (mii Lei)



3.3.1 Analiza frecvenței de achiziție a principalelor categorii de servicii în funcție de codurile CPV


Așa cum precizam și în capitolul 3.1.2 Aspecte metodologice, pentru a avea o înțelegere completă și pentru a asigura pertinenta datelor analiza pornește de la nivel national, urmând să fie detaliată ulterior și la nivel de regiune.

Analiza datelor extrase din SEAP arată că serviciile de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție sunt achiziționate cel mai des în România. Acestea reprezintă aproximativ 14% din totalul procedurilor inițiate la nivelul țării și care vizează achiziția de servicii. Clasamentul serviciilor achiziționate cu cea mai mare ritmicitate este completat de serviciile de reparare și întreținere a calculatoarelor, echipamentelor medicale și a autovehiculelor, fiecare din aceste clase deținând o pondere de 8% din totalul procedurilor inițiate pentru atribuirea contractelor de servicii. Cote importante în totalul achizițiilor publice desfășurate în România sunt deținute și de următoarele categorii de servicii: tipografice (6%), de curățenie și de consultanță în domeniul TIC (5%), de sănătate și asigurări sociale, financiare și de asigurări (4%) și consultanță și management în afaceri (3%). De remarcat că la acestea din urmă se pot cumula și serviciile de consultanță pentru elaborarea de studii de piață, studii de fezabilitate, cercetări economice, sondaje, statistici și publicitate, care reprezintă la rândul lor o pondere de 3% din totalul serviciilor achiziționate în România. Din perspectiva centralizării, prezintă importanță și: serviciile de pază, securitate și siguranță și cele juridice, fiecare deținând 2% din totalul procedurilor inițiate pentru atribuirea contractelor de servicii).



Clasamentul serviciilor cel mai des achiziționate se modifică semnificativ dacă se are în vedere analiza valorilor estimate ale procedurilor inițiate. Deși cele mai mari bugete ale procedurilor inițiate pentru procurarea de servicii vizează tot achiziția celor de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție (20%), următoarele poziții ale clasamentului sunt complet diferite primele cinci locuri din ierarhia stabilită în funcție de numărul procedurilor lansate. Astfel, valori estimate semnificative se înregistrează în cazul procedurilor inițiate pentru achiziția: serviciilor privind industria petrolului și a gazelor (10% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor inițiate pentru achiziționarea de servicii), a serviciilor de curățenie și igienizare în mediul urban sau rural (10%), a celor financiare și de asigurări (7%) și a serviciilor de consultanță în domeniul TIC (5%). Ponderi semnificative din punct de vedere al bugetului estimat sunt deținute și de: serviciile de pază, securitate și siguranță (4%), serviciile de consultanță în afaceri și management și cele de elaborare a studiilor (4%, cumulat), serviciile poștale și de telecomunicații (3%), de transport aerian (2%) ori de curățenie (2%).

Nr.

crt.

Tipul de serviciu (contracte de servicii) Numărul procedurilor

inițiate

Valoarea bugetată a

procedurilor inițiate (mii

Lei)

Tipul de serviciu (contracte de servicii) Nr.

crt.

1 Servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie

și de inspectie 35.521 7.486.511

Servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie

și de inspectie 1

2

Servicii de reparare și de întreținere și servicii

conexe pentru computere personale, pentru

echipamente de birou, pentru echipamente de

telecomunicații și pentru echipamente audiovideo

20.931 3.779.160 Servicii privind industria petrolului și a gazului 2

3 Servicii de reparare și de întreținere pentru

echipamente medicale și de precizie 20.461 3.761.215

Servicii de curățenie și igienizare în mediul urban

sau rural și servicii conexe 3

4 Servicii de reparare, de întreținere și demolare a

autovehiculelor 19.746 2.670.214 Servicii financiare și de asigurare 4

5 Servicii tipografice și conexe 15.515 1.995.727 Servicii de consultanță și dezvoltare software în

domeniul TIC 5

6 Servicii de curățenie 13.639 1.904.095

Servicii de reparare și de întreținere a pompelor, a

vanelor, a robinetelor, a containerelor de metal și a

mașinilor

6

7 Servicii de consultanță și dezvoltare software în

domeniul TIC 12.205 1.531.127

Servicii de reparare și de întreținere a materialelor

de securitate și apărare 7

8 Servicii de sănătate și servicii de asistență socială 11.182 1.345.856 Servicii de pază, securitate și siguranță 8

9 Servicii financiare și de asigurare 10.769 1.339.745 Servicii de transport rutier 9

10 Servicii de consultanță în afaceri și în management 8.385 1.208.897 Servicii poștale și de telecomunicații 10

11 Servicii de reparare și de întreținere a instalații lor

de construcții 7.318 1.174.056

Servicii pentru agricultură, silvicultură,

horticultură, acvacultură și apicultură 11

12

Servicii de consultanță pentru elaborarea de studii

de piață, studii de fezabilitate, cercetări economice,

sondaje, statistici și publicitate

7.314 842.120 Servicii de transport aerian 12

13 Alte servicii comerciale și conexe 6.242 775.832 Alte servicii de întreținere și reparare 13

14 Servicii de reparare și de întreținere a

echipamentelor, altele decât cele medicale 5.908 707.773 Servicii de curățenie 14

15 Servicii de pază, securitate și siguranță 5.599 670.867 Servicii de reparare și de întreținere a

echipamentelor, altele decât cele medicale 15

16 Alte servicii de întreținere și reparare 5.467 633.671

Servicii de reparare, de întreținere și demolare

pentru mijloacele de transport aeriane, feroviare și

maritime

16

17 Alte servicii comunitare, sociale și personale 4.989 630.730 Servicii de consultanță pentru elaborarea de G81 17

18 Servicii juridice 4.163 592.336 Servicii de sănătate și servicii de asistență socială 18

19 Servicii de transport rutier 4.025 580.142 Servicii de consultanță în afaceri și în management 19

20 Servicii de secretariat, fotocopiere, traducere,

tehnoredactare și interpretariat 3.988 519.933

Servicii de reparare și de întreținere pentru

echipamente medicale și de precizie 20

223.367 34.150.006

Frecvența de achiziție a principalelor categorii de servicii în funcție de numărul procedurilor inițiate și valoarea estimată a acestora (2014-2016)

TOTAL TOTAL



Așa cum se poate constata din tabelul de mai jos, clasamentul serviciilor achiziționate în România cu o frecvență ridicată rămâne neschimbat dacă se iau în considerare procedurile atribuite.

Cele mai des întâlnite servicii care fac obiectul procedurilor atribuite sunt: serviciile de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție (12%), serviciile de reparare și de întreținere a calculatoarelor (9%), a echipamentelor medicale și a autovehiculelor (fiecare cu o pondere de 8%) și serviciile tipografice (6%). Ponderi importante în totalul procedurilor atribuite sunt deținute și de cele care vizează achiziția de: servicii de curățenie (5%), servicii de consultanță în domeniul TIC (5%), servicii financiare și de asigurare (4%), servicii de consultanță în management și de elaborare studii (6%, cumulat), servicii de pază, securitate și siguranță (2%) ori servicii juridice (2%). Cele mai mari valori ale contractelor de servicii se înregistrează în cazul: serviciilor de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție (15% din valoarea tuturor contractelor de servicii), serviciilor privind industria petrolului și a gazului (9%), serviciilor de reparare și de întreținere a pompelor, vanelor, robinetelor, containerelor de metal și a mașinilor (8%), serviciilor de reparare și de întreținere a materialelor de securitate și apărare (7%) și a serviciilor de curățenie și igienizare în mediul urban sau rural (7%). Ponderi importante pot fi constatate și în cazul contractelor încheiate pentru achiziționarea serviciilor de consultanță în

Nr.

crt.

Tipul de serviciu (contracte de servicii) Numărul procedurilor

atribuite

Valoarea contractelor

încheiate (mii Lei)

Tipul de serviciu (contracte de servicii) Nr.

crt.


și de inspectie 28.680 2.958.609

Servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie

și de inspectie 1

2





19.664 1.690.577 Servicii privind industria petrolului și a gazului 2

3 Servicii de reparare și de întreținere pentru

echipamente medicale și de precizie 18.815 1.565.283

Servicii de reparare și de întreținere a pompelor, a

vanelor, a robinetelor, a containerelor de metal și a

mașinilor

3

4 Servicii de reparare, de întreținere și demolare a

autovehiculelor 18.497 1.366.608

Servicii de reparare și de întreținere a materialelor

de securitate și apărare 4

5 Servicii tipografice și conexe 14.409 1.260.767 Servicii de curățenie și igienizare în mediul urban

sau rural și servicii conexe 5

6 Servicii de curățenie 11.898 1.198.450 Servicii de consultanță și dezvoltare software în

domeniul TIC 6

7 Servicii de consultanță și dezvoltare software în

domeniul TIC 10.688 1.156.610 Servicii financiare și de asigurare 7

8 Servicii de sănătate și servicii de asistență socială 10.078 753.224 Servicii poștale și de telecomunicații 8

9 Servicii financiare și de asigurare 9.593 690.639 Alte servicii de întreținere și reparare 9

10 Servicii de consultanță în afaceri și în management 6.813 612.451 Servicii de reparare și de întreținere a

echipamentelor, altele decât cele medicale 10

11 Servicii de reparare și de întreținere a instalații lor

de construcții 6.505 584.373 Servicii de pază, securitate și siguranță 11

12

Servicii de consultanță pentru elaborarea de studii

de piață, studii de fezabilitate, cercetări economice,


6.221 548.487 Servicii de transport rutier 12

13 Servicii de reparare și de întreținere a

echipamentelor, altele decât cele medicale 5.479 467.807 Servicii de curățenie 13

14 Alte servicii comerciale și conexe 5.464 462.976

Servicii de reparare, de întreținere și demolare

pentru mijloacele de transport aeriane, feroviare și

maritime

14

15 Alte servicii de întreținere și reparare 5.039 386.686 Servicii de transport aerian 15

16 Servicii de pază, securitate și siguranță 4.854 385.442 Servicii de reparare și de întreținere pentru

echipamente medicale și de precizie 16

17 Alte servicii comunitare, sociale și personale 4.580 377.175 Servicii pentru agricultură, silvicultură,

horticultură, acvacultură și apicultură 17

18 Servicii juridice 3.783 358.955 Servicii de sănătate și servicii de asistență socială 18

19 Servicii de secretariat, fotocopiere, traducere,

tehnoredactare și interpretariat 3.588 320.616

Servicii de reparare, de întreținere și demolare a

autovehiculelor 19

20 Servicii de transport rutier 3.476 274.405 Servicii de consultanță în afaceri și în management 20

198.124 17.420.140

Frecvența de achiziție a principalelor categorii de servicii în funcție de numărul procedurilor atribuite și valoarea contractelor încheiate (2014-2016)

TOTAL TOTAL



domeniul TIC (6%), a serviciilor financiare și de asigurări (6%), a celor poștale și de telecomunicații (4%), a celor de pază, siguranță și securitate (3%) ori a celor de curățenie (2%).


3.3.1.2.1 Analiza regională a frecvenței de achiziție a serviciilor în funcție de numărul procedurilor inițiate

Cele mai multe proceduri pentru achiziția serviciilor de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție sunt inițiate de autoritățile contractante din regiunile NE și SM (15% din totalul procedurilor inițiate pentru achiziția acestui tip de servicii). Acestea sunt urmate de autoritățile contractante din regiunile din regiunile BI și SE (14%). O cincime din procedurile desfășurate pentru achiziția serviciilor de reparare și întreținere a calculatoarelor sunt desfășurate de entitățile publice localizate în regiunea BI. Ponderi importante în achiziția acestui tip de servicii se înregistrează și la nivelul regiunilor SE (13%), SM și NE (12%). Autoritățile contractante din regiunea BI inițiază un sfert din totalul procedurilor desfășurate pentru achiziționarea serviciilor de reparare și întreținere a echipamentelor medicale, fiind urmate de cele din regiunea SE (14%).

Serviciile pentru repararea și întreținerea autovehiculelor sunt achiziționate relativ echilibrat în profil teritorial. Astfel, autoritățile contractante din regiunea SE inițiază 17%

Nr.

crt.Tipul de serviciu (contracte de servicii) AC BI C NE NV SM SE SV V Total

1Servicii de arhitectură, de construcții,

de inginerie și de inspectie2.731 4.916 4.009 5.350 2.874 5.310 5.067 2.782 2.482 35.521

2

Servicii de reparare și de întreținere și

servicii conexe pentru computere

personale, pentru echipamente de

birou, pentru echipamente de

telecomunicații și pentru echipamente

audiovideo

1.895 4.182 2.181 2.574 2.023 2.451 2.729 1.064 1.832 20.931

3

Servicii de reparare și de întreținere

pentru echipamente medicale și de

precizie

1.453 5.243 1.868 2.619 1.405 2.404 2.782 1.678 1.009 20.461

4Servicii de reparare, de întreținere și

demolare a autovehiculelor1.861 1.784 2.899 2.889 1.897 2.684 3.302 1.376 1.054 19.746

5 Servicii tipografice și conexe 971 2.964 2.197 1.939 1.756 1.564 1.394 1.714 1.016 15.515

6 Servicii de curățenie 1.001 3.296 960 1.415 1.011 1.862 2.150 805 1.139 13.639

7Servicii de consultanță și dezvoltare

software în domeniul TIC1.317 3.361 1.249 1.005 820 1.332 1.437 776 908 12.205

8Servicii de sănătate și servicii de

asistență socială450 2.028 1.431 1.029 989 2.003 1.499 974 779 11.182

9 Servicii financiare și de asigurare 1.591 886 1.425 1.325 1.067 1.309 1.385 1.022 759 10.769

10Servicii de consultanță în afaceri și în

management401 1.666 776 1.312 814 1.153 1.032 717 514 8.385

11Servicii de reparare și de întreținere a

instalațiilor de construcții960 1.889 622 841 571 886 785 351 413 7.318

12

Servicii de consultanță pentru

elaborarea de studii de piață, studii de

fezabilitate, cercetări economice,


518 2.074 640 756 679 804 887 475 481 7.314

13 Alte servicii comerciale și conexe 550 1.005 880 1.086 640 824 646 337 274 6.242

14

Servicii de reparare și de întreținere a

echipamentelor, altele decât cele

medicale

410 994 777 708 697 548 895 486 393 5.908

15 Servicii de pază, securitate și siguranță 386 1.079 448 516 617 943 856 374 380 5.599

16 Alte servicii de întreținere și reparare 305 2.093 614 564 463 455 483 247 243 5.467

17 Alte servicii comunitare, sociale și 285 902 541 783 637 580 681 388 192 4.989

18 Servicii juridice 600 726 379 473 470 537 511 230 237 4.163

19 Servicii de transport rutier 307 356 624 435 378 582 417 458 468 4.025

20

Servicii de secretariat, fotocopiere,

traducere, tehnoredactare și

interpretariat

415 897 523 386 524 343 405 237 258 3.988

18.407 42.341 25.043 28.005 20.332 28.574 29.343 16.491 14.831 223.367

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de servicii în funcție de numărul procedurilor inițiate (2014-2016)

TOTAL

Notă: AC - Autorități centrale; BI - București-Ilfov; C - Centru; NE - Nord-Est; NV - Nord-Vest; SM - Sud Muntenia; SE - Sud-Est; SV - Sud-Vest Oltenia;



din totalul procedurilor desfășurate pentru achiziționarea acestui tip de servicii, fiind urmate de entitățile publice din regiunile C și NE (fiecare cu o pondere de 14%). Serviciile de curățenie fac obiectul procedurilor inițiate cu precădere de autoritățile contractante din regiunile BI (24%), SE (16%) și SM (14%), serviciile de consultanță în domeniul TIC fiind preferate de entitățile publice din aceleași regiuni: BI (28%), SE (12%) și SM (11%). Serviciile de consultanță în afaceri și management sunt, de asemenea, extrem de răspândite în rândul autorităților contractante din regiunea BI (20%, respectiv 28%). Procedurile pentru achiziționarea serviciilor de pază, securitate și siguranță sunt inițiate în proporție de 19% de autoritățile contractante din regiunea BI, fiind de asemenea des întâlnite și în cazul entităților publice din regiunile SM (17%) și SE (15%).

3.3.1.2.2 Analiza regională a frecvenței de achiziție a serviciilor în funcție de valoarea estimată a procedurilor inițiate

Analiza valorii estimate a procedurilor inițiate relevă un aspect important: autoritățile contractante inițiază un număr impresionant de proceduri pentru achiziționarea diferitelor tipuri de servicii, însă valorile bugetate ale acestora sunt relativ modeste. Acest fapt indică utilizarea cu preponderență la nivel regional a achizițiilor directe și a procedurilor simplificate. De exemplu, valoarea estimată a procedurilor inițiate la nivel regional pentru achiziția serviciilor de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție reprezintă doar 70% din totalul pieței naționale. De asemenea, se constată mari disparități la nivel regional: procedurile inițiate la nivelul regiunii BI pentru achiziția acestui tip de servicii au o valoare estimată care reprezintă 18% din bugetul cumulat al procedurilor de acest tip desfășurate la nivel național.

Nr.



de inginerie și de inspectie2.270.105 1.355.943 565.326 549.432 561.852 416.475 488.748 1.040.107 238.522 7.486.511

2Servicii privind industria petrolului și a

gazului3.631.665 3.506 142.392 108 50 167 872 359 41 3.779.160

3Servicii de curățenie și igienizare în

mediul urban sau rural și servicii 2.635.711 627.567 94.074 21.923 92.024 124.109 56.335 17.668 91.804 3.761.215

4 Servicii financiare și de asigurare 291.465 698.853 240.280 259.405 253.253 465.451 185.510 44.223 231.775 2.670.214


software în domeniul TIC1.397.796 293.815 83.834 40.708 34.395 29.026 46.123 47.026 23.005 1.995.727

6


pompelor, a vanelor, a robinetelor, a

containerelor de metal și a mașinilor

1.107.681 87.615 159.694 11.561 217.046 21.693 12.176 264.178 22.452 1.904.095


materialelor de securitate și apărare2.323 1.277.710 1.799 242.220 1.531 2.173 1.607 833 930 1.531.127

8 Servicii de pază, securitate și siguranță 623.603 254.418 120.548 58.447 68.271 37.000 67.814 63.781 51.974 1.345.856

9 Servicii de transport rutier 840.281 45.450 23.404 10.630 41.372 15.353 69.349 241.649 52.258 1.339.745

10 Servicii poștale și de telecomunicații 803.222 259.269 60.869 4.910 13.077 26.059 14.801 15.957 10.733 1.208.897

11Servicii pentru agricultură, silvicultură,

horticultură, acvacultură și apicultură68.742 673.953 64.238 7.026 121.546 5.746 35.027 6.187 191.590 1.174.056

12 Servicii de transport aerian 788.884 36.294 8.682 1.524 541 629 2.799 1.169 1.598 842.120

13 Alte servicii de întreținere și reparare 18.645 149.919 19.846 486.073 77.932 4.596 14.780 1.202 2.837 775.832

14 Servicii de curățenie 270.128 245.542 32.318 31.554 27.417 32.769 38.141 6.075 23.829 707.773

15



medicale

344.162 98.337 4.312 2.515 1.544 2.627 9.616 203.476 4.279 670.867

16

Servicii de reparare, de întreținere și

demolare pentru mijloacele de

transport aeriane, feroviare și maritime

490.874 46.500 19 467 2.255 348 72.460 17.587 3.162 633.671

17




362.215 96.658 29.258 23.764 22.736 21.651 32.559 26.556 15.333 630.730


asistență socială26.186 35.970 89.497 67.952 89.369 49.148 89.433 78.538 66.244 592.336


management299.433 35.585 30.381 44.298 31.851 43.671 38.495 33.825 22.604 580.142

20Servicii de reparare și de întreținere

pentru echipamente medicale și de 231.667 123.696 48.479 25.549 35.778 7.755 14.392 16.571 16.046 519.933

16.504.787 6.446.599 1.819.250 1.890.065 1.693.837 1.306.448 1.291.036 2.126.966 1.071.018 34.150.006


Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de servicii în funcție de valoarea estimată a procedurilor inițiate în 2014-2016 (mii Lei)

TOTAL



La polul opus, autoritățile contractante din regiunile V și SM inițiază proceduri pentru achiziția serviciilor de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție a căror pondere din bugetul cumulat la nivel național reprezintă 3%, respectiv 6%.

O situație similară se poate constata și în cazul serviciilor de consultanță în domeniul TIC. Valoarea estimată a procedurilor derulate de autoritățile centrale reprezintă aproximativ 70% din bugetul total al procedurilor inițiate pentru achiziționarea acestui tip de servicii. Acestea sunt urmate de autoritățile care desfășoară achiziții la nivelul regiunii BI (15% din totalul valorii estimate a procedurilor inițiate la nivelul întregii țări pentru achiziția acestui tip de servicii) și, la mare distanță, de cele care provin din regiunea C (4%).

Un raport mai echilibrat între bugetele procedurilor inițiate la nivel regional și cele ale procedurilor desfășurate de autoritățile centrale se constată în cazul serviciilor de pază, securitate și siguranță, respectiv în cazul serviciilor de curățenie. Pentru aceste servicii, valorile estimate ale procedurilor inițiate la nivel regional reprezintă 54%, respectiv 62% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip desfășurate la nivelul întregii țări. Cu toate acestea, discrepanțele între regiuni se mențin. De exemplu, autoritățile contractante din regiunea BI inițiază proceduri pentru achiziția de servicii de pază, securitate și siguranță a căror valoare estimată reprezintă 19% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip, în timp ce ponderile deținute de autoritățile contractante din regiunile SE, NE și V sunt de 3%-4%. La fel și în cazul serviciilor de curățenie: valoarea bugetată a procedurilor inițiate la nivelul regiunii BI este de 35%, în timp ce bugetul procedurilor desfășurate de autoritățile contractante de la nivelul regiunilor SV și V este cuprins între 1% și 3%.

Aceeași distribuție dezechilibrată în profil teritorial se poate constata în cazul serviciilor de elaborare a studiilor de specialitate. Astfel, ponderea valorilor estimate ale procedurilor inițiate la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare în bugetul cumulat, național, al tuturor procedurilor de achiziție a acestui tip de servicii variază între 15% (BI) și 2% (V). O situație mai echilibrată la nivel regional din punct de vedere al valorilor estimate se constată în cazul serviciilor de consultanță în afaceri și management. În acest caz, variațiile regionale sunt între 8% (NE) și 4% (V).

3.3.1.2.3 Analiza regională a frecvenței de achiziție a serviciilor în funcție de numărul procedurilor atribuite

Analiza regională a frecvenței de achiziție a serviciilor în funcție de numărul procedurilor atribuite relevă o imagine similară în profil teritorial cu cea rezultată în urma analizei din punct de vedere al numărului procedurilor inițiate. Cele mai multe proceduri atribuite și care vizează achiziția de servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție sunt înregistrate în cazul autorităților contractante din regiunile SM, SE și NE (15% din totalul procedurilor de acest tip), urmate de cele din regiunea BI (14%). Procedurile atribuite în regiunea BI și care se referă la achiziția de servicii de reparare și întreținere a calculatoarelor reprezintă 19% din totalul procedurilor de acest tip, atribuite la nivel național. Clasamentul este completat de regiunile SE (13%), NE și SM (fiecare cu 12%). Serviciile de reparare a autovehiculelor sunt mai des întâlnite în cazul procedurilor atribuite din regiunile SE (17%), C și NE (15%), în timp ce serviciile de curățenie sunt preferate de entitățile publice din regiunile BI (24%), SE (16%) și SM (14%). Același clasament regional se păstrează și în cazul procedurilor atribuite care presupun achiziționarea de servicii de consultanță în domeniul TIC: BI (28%), SE (12%) și SM (11%).

Din totalul procedurilor atribuite care vizează achiziția de servicii de consultanță în afaceri și management, 19% sunt derulate în regiunea BI, 16% în regiunea NE și 14% în regiunea SM. Pe de altă parte, serviciile de pază, securitate și siguranță și care fac obiectul procedurilor atribuite sunt cel des întâlnite în cazul regiunilor BI (20%), SM și SE (fiecare cu o pondere de 16%).



3.3.1.2.4 Analiza regională a frecvenței de achiziție a serviciilor în funcție de valoarea contractată

Analiza valorilor contractate indică o distribuție mai echilibrată în profil teritorial decât în cazul valorilor bugetate. Astfel valorile contractate la nivel regional și care vizează achiziționarea serviciilor de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție reprezintă 80% din volumul valoric al tuturor contractelor încheiate la nivel național pentru acest tip de servicii. Contractele încheiate de autoritățile contractante de la nivelul BI și care presupun achiziționarea serviciilor de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție au o valoare care reprezintă 18% din volumul valoric al tuturor contractatelor de acest tip încheiate la nivelul țării. Clasamentul regional pentru acest tip de servicii este completat de regiunile SV (14%) și NV (11%). Cu toate acestea valorile contractate la nivel regional referitoare la serviciile de consultanță în domeniul TIC înregistrează variații semnificative: 21% în cazul regiunii BI, respectiv 2% în cazul majorității regiunilor (NE, NV, SM, SV și V).

O treime din valoarea contractelor de servicii de pază, securitate și siguranță provine de la autoritățile contractante din regiunea BI, în timp ce restul regiunilor înregistrează ponderi cuprinse între 6% și 10% din volumul valoric al tuturor contractelor de acest tip

Nr.



de inginerie și de inspectie2.016 4.102 3.247 4.308 2.395 4.213 4.217 2.177 2.005 28.680

2




birou, pentru echipamente de

telecomunicații și pentru echipamente

audiovideo

1.704 3.791 2.079 2.451 1.939 2.328 2.622 996 1.754 19.664

3

Servicii de reparare și de întreținere

pentru echipamente medicale și de

precizie

1.273 4.842 1.731 2.427 1.307 2.169 2.582 1.574 910 18.815



5 Servicii tipografice și conexe 823 2.738 2.067 1.829 1.670 1.435 1.273 1.615 959 14.409

6 Servicii de curățenie 770 2.886 861 1.206 883 1.667 1.913 705 1.007 11.898


software în domeniul TIC1.091 2.950 1.120 878 731 1.126 1.288 709 795 10.688


asistență socială379 1.805 1.310 917 906 1.824 1.357 909 671 10.078

9 Servicii financiare și de asigurare 1.393 755 1.290 1.184 957 1.147 1.231 939 697 9.593


management299 1.282 635 1.100 701 955 856 570 415 6.813


instalațiilor de construcții735 1.709 575 755 527 793 730 301 380 6.505

12





410 1.731 550 642 616 687 795 394 396 6.221

13



medicale

361 904 741 654 660 502 818 466 373 5.479

14 Alte servicii comerciale și conexe 459 857 794 977 562 715 582 283 235 5.464

15 Alte servicii de întreținere și reparare 271 1.918 581 524 417 426 440 236 226 5.039

16 Servicii de pază, securitate și siguranță 292 982 393 429 556 791 761 326 324 4.854

17Alte servicii comunitare, sociale și

personale247 815 502 733 605 517 624 367 170 4.580

18 Servicii juridice 515 671 347 420 436 505 463 209 217 3.783

19

Servicii de secretariat, fotocopiere,

traducere, tehnoredactare și

interpretariat

312 817 461 348 501 323 373 213 240 3.588

20 Servicii de transport rutier 266 303 541 374 335 512 377 379 389 3.476

15.163 37.515 22.592 24.888 18.494 25.171 26.458 14.674 13.169 198.124

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de servicii în funcție de numărul procedurilor atribuite (2014-2016)

TOTAL




încheiate la nivelul țării. O situație similară se poate constata și în cazul serviciilor de curățenie și a celor de reparare și întreținere a autovehiculelor. În cazul primelor tipuri de servicii, valoarea contractelor încheiate la nivelul regiunii BI reprezintă 27% din ansamblul pieței, în timp ce ponderile înregistrate la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare variază între 1% (SV) și 7% (SE). În cazul serviciilor care vizează repararea și întreținerea autovehiculelor, variațiile regionale ale valorilor contractate sunt cuprinse între 36% (BI) și 2% (SV). O distribuție relativ echilibrată din punct de vedere regional se poate constata în cazul valorii contractelor încheiate pentru achiziția serviciilor de consultanță în afaceri și în management, variațiile înregistrate în acest caz fiind cuprinse între 12% (NE) și 4% (V).

Nr.



de inginerie și de inspectie598.673 530.201 355.408 219.499 330.336 188.116 207.598 423.836 104.941 2.958.609

2Servicii privind industria petrolului și a

gazului1.574.604 397 114.046 108 48 102 872 359 41 1.690.577

3


pompelor, a vanelor, a robinetelor, a

containerelor de metal și a mașinilor

940.277 52.526 116.421 7.117 191.422 20.200 9.190 215.436 12.693 1.565.283


materialelor de securitate și apărare2.179 1.125.697 1.706 230.353 1.516 2.059 1.510 774 814 1.366.608

5

Servicii de curățenie și igienizare în

mediul urban sau rural și servicii

conexe

993.530 27.218 52.997 11.982 53.137 38.680 30.686 13.403 39.133 1.260.767


software în domeniul TIC751.140 249.822 38.816 23.068 27.833 21.006 40.599 25.344 20.823 1.198.450

7 Servicii financiare și de asigurare 170.521 238.482 114.560 101.735 133.327 210.526 72.484 28.969 86.006 1.156.610

8 Servicii poștale și de telecomunicații 550.903 113.776 29.378 4.151 6.136 21.887 12.826 3.500 10.668 753.224

9 Alte servicii de întreținere și reparare 6.110 154.631 9.666 425.771 71.940 4.352 14.616 1.088 2.467 690.639

10



medicale

341.326 60.463 2.996 2.431 1.525 2.344 8.801 188.326 4.239 612.451

11 Servicii de pază, securitate și siguranță 112.034 190.876 56.049 34.351 40.739 24.274 51.159 32.627 42.263 584.373

12 Servicii de transport rutier 270.692 20.815 21.031 7.483 32.914 13.369 45.440 113.698 23.045 548.487

13 Servicii de curățenie 182.498 125.787 22.469 31.611 19.489 27.478 33.000 5.195 20.279 467.807

14

Servicii de reparare, de întreținere și

demolare pentru mijloacele de

transport aeriane, feroviare și maritime

357.539 45.338 19 315 2.192 261 44.868 10.435 2.008 462.976

15 Servicii de transport aerian 341.463 30.846 6.700 1.387 537 599 2.528 1.066 1.560 386.686

16Servicii de reparare și de întreținere

pentru echipamente medicale și de 173.691 102.744 26.680 21.875 20.231 6.912 11.663 11.208 10.439 385.442

17Servicii pentru agricultură, silvicultură,

horticultură, acvacultură și apicultură44.746 14.025 59.837 6.521 73.659 5.208 26.274 5.931 140.974 377.175


asistență socială17.080 23.428 37.701 54.835 68.918 18.245 53.234 52.545 32.968 358.955




management109.212 21.509 15.054 32.042 18.668 26.129 20.318 19.797 11.676 274.405

7.580.288 3.243.041 1.110.983 1.240.752 1.131.627 646.560 715.963 1.161.144 589.781 17.420.140

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de servicii în funcție de valoarea contractelor încheiate în 2014-2016 (mii Lei)

TOTAL




3.3.2 Analiza frecvenței de achiziție a principalelor categorii de produse în funcție de codurile CPV



Conform datelor extrase din SEAP, procedurile inițiate pentru achiziționarea produselor alimentare dețin ponderea cea mai însemnată, atât în totalul procedurilor care presupun furnizarea de produse (18%), cât și în totalul procedurilor de achiziții publice (servicii, produse și lucrări) lansate la nivelul întregii țări (17%). Practic, una din șase proceduri de achiziții publice inițiate în România presupune achiziționarea de produse alimentare. Frecvența de achiziție a produselor farmaceutice este de asemenea semnificativă. Din totalul procedurilor inițiate de autoritățile contractante din România pentru achiziționarea de produse, cele care presupun procurarea de produse farmaceutice reprezintă aproximativ 14%. Ca și în cazul produselor alimentare, procedurile inițiate care vizează achiziționarea de produse farmaceutice dețin o pondere însemnată în totalul procedurilor de achiziții publice derulate la nivelul țării (13%).

Articolele de birotică, altele decât hârtia propriu-zisă (bibliorafturi, dosare, formulare, registre, instrumente de scris, organizatoare și separatoare, tăvițe de birou, capsatoare, decapsatoare, perforatoare, plicuri, agrafe și capse, table de scris cu creta, table magnetice etc.) fac obiectul a 11% din totalul procedurilor inițiate în vederea achiziționării de produse. Clasamentul celor mai achiziționate produse este completat de: echipamentele și instrumentele medicale (8% din totalul procedurilor inițiate în vederea atribuirii contractelor de furnizare), structurile și materialele de construcții (8% - nisip, ciment, beton, cărămizi, pietre de pavare, bitum și asfalt, conducte, țevi și tubaje, ferestre și uși, scule și dispozitive de fixare, piloni etc.).

De asemenea, produsele de curățenie (mături, perii, fărașe, cârpe, detergenți, soluții de clătit, dezodorizante etc.), echipamentele și accesoriile de birou, altele decât computerele personale și imprimantele (mașini de birou, cartușe de toner, mașini de perforare, de pliat și francat, retroproiectoare, dispozitive de distrugere a documentelor, fusere etc.), produsele chimice (gaze, coloranți și pigmenți, produse chimice anorganice, îngrășăminte și produși azotați, materiale plastice primare, explozibili, produse chimice fine și variate de tipul adezivilor, grăsimilor, lubrifianților etc.), piesele, caroseriile, motoarele și accesoriile pentru autovehicule, precum și echipamentele și accesoriile pentru calculatoare (unități de hard disk, unități de memorie, unități de disc optic, cititoare de disc, interfețe de rețea, huse și genți pentru computere, dischete, CD-ROM, cabluri de transmitere a datelor etc.) dețin ponderi importante (între 2% și 6%) în totalul achizițiilor de produse.

Achizițiile de aparate, echipamente și piese electrice (motoare, generatoare și transformatoare electrice, aparate de distribuție și control al energiei electrice, piese electrice pentru mașini și aparate, articole și accesorii electrice, contoare etc), de hârtie, de mobilier de birou și școlar, de materiale și articole textile de uz casnic, altele decât cele de îmbrăcăminte (țesături, materiale din lână și catifea, fire textile, pături, pleduri, prosoape, draperii și storuri, covoare și carpete, frânghii, funii, sfori și plase etc.), de aparatură și corpuri de iluminat (lămpi, aplice, spoturi, becuri, startere, dulii etc.), de articole textile de îmbrăcăminte, altele decât cele de uz profesional (mantouri, pelerine, impermeabile, rochii, fuste, pantaloni, costume, pulovere, cămăși, îmbrăcăminte sport, pălării etc.), de echipamente de laborator, optice și de precizie (busole, sonare, aparate radar, barometre, pluviografe, stații meteorologice, ampermetre, voltmetre, osciloscoape, manometre, cromatografe, microscoape, pipete, oglinzi, binocluri, lasere) și de consumabile electrice (sârme, cabluri, conductoare, acumulatori, bobine, baterii,



acumulatori etc.) reprezintă fiecare 1% din totalul procedurilor inițiate pentru achiziția de produse.

Dacă se analizează valoarea bugetată a procedurilor inițiate, se constată modificări semnificative ale clasamentului produselor achiziționate. Valoarea estimată a procedurilor lansate pentru achiziționarea produselor farmaceutice reprezintă 27% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor inițiate pentru procurarea de produse, respectiv 10% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de achiziții publice (servicii, produse și lucrări) derulate în România. Ponderi importante se constată și în cazul echipamentelor și instrumentelor medicale: 13% din valoarea estimată a tuturor procedurilor de atribuire a contractelor de furnizare, respectiv 5% din bugetul tuturor procedurilor de achiziții publice.

Clasamentul celor mai achiziționate zece categorii de produse, alcătuit din punct de vedere al bugetului procedurilor, este completat de: combustibili (9% din bugetul tuturor achizițiilor de produse), structuri și materiale de construcții (6%), autovehicule, altele decât cele militare, pentru transportul de mărfuri, salvări și ambulanțe (5% – autoturisme, autovehicule pentru transportul a 10 sau mai multe persoane, troleibuze, tramvaie, autobuze, autocare, vehicule de stingere a incendiilor, vehicule de stropit, aspirat și curățare a străzilor, vidanjoare etc.), produse alimentare (4%), echipamente de laborator, optice și de precizie (3%), aparate, echipamente și piese electrice (2%), echipamente industriale (2% – turbine și motoare, pompe și compresoare, robinete și vane, angrenaje, elemente de angrenare și antrenare, instalații de boilere, utilaje de prelucrare a alimentelor, a băuturilor și a tutunului și accesorii ale acestora, furnale, incineratoare și cuptoare industriale sau de laborator, echipamente de ridicare și de manipulare și piese ale acestora, echipamente de răcire și ventilare, mașini-unelte, utilaje pentru producția de textile, de îmbrăcăminte și de piele, utilaje de fabricare a hârtiei sau a cartonului etc.) și locomotive, materiale rulante feroviare, inclusiv piese de schimb (2%).

Nr.

crt.

Tipul de produs (contracte de furnizare) Numărul procedurilor

inițiate


procedurilor inițiate (mii

Lei)

Tipul de produs (contracte de furnizare) Nr.

crt.

1 Produse alimentare 981.352 21.665.658 Produse farmaceutice 1

2 Produse farmaceutice 732.008 10.361.482 Echipamente și instrumente medicale 2

3 Articole de birotică, altele decât hârtia 600.179 7.322.930 Combustibili 3

4 Echipamente și instrumente medicale 425.948 4.748.464 Structuri și materiale de construcții 4

5 Structuri și materiale de construcții 410.592 3.997.035 Autovehicule, altele decât cele militare, pentru

transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări 5

6 Produse de curățenie 332.508 3.533.544 Produse alimentare 6

7 Echipamente și accesorii de birou, altele decât

computerele personale și imprimantele 210.713 2.025.516

Echipamente de laborator, optice și de precizie (cu

excepția ochelarilor) 7

8 Produse chimice 186.044 1.880.949 Aparate, echipamente și piese electrice 8

9 Piese, caroserii, motoare și accesorii pentru

autovehicule 123.193 1.766.097 Echipamente industriale 9

10 Echipamente și accesorii pentru computere 119.522 1.636.262 Locomotive, materiale rulante feroviare, inclusiv

piese de schimb 10

11 Produse de îngrijire personală 118.199 1.517.648 Autovehicule militare, nave militare, aeronave

militare, piese de schimb 11

12 Echipamente industriale 82.192 1.513.012 Pachete software și sisteme informatice 12

13 Aparate, echipamente și piese electrice 79.553 1.489.982 Produse chimice 13

14 Hârtie 73.723 1.449.553 Echipamente și mobilier rutier, inclusiv panouri de

semnalizare, indicatoare și semafoare 14

15 Mobilier de birou și școlar 62.418 1.312.943 Energie electrică 15

16

Materiale și articole textile de uz casnic,

confecționate, inclusiv frânghii și funii, altele decât

cele de îmbrăcăminte

47.952 1.291.654 Ambulanțe și salvări 16

17 Aparatură și corpuri de iluminat 46.982 958.422 Echipamente pentru radio, televiziune, comunicații

și telecomunicații 17

18 Articole textile de îmbrăcăminte, altele decât cele

de uz profesional 41.349 887.148

Utilaje pentru minerit, cariere de piatră și

construcții 18

19 Echipamente de laborator, optice și de precizie (cu

excepția ochelarilor) 36.352 805.275 Echipamente și accesorii pentru computere 19

20 Consumabile electrice 34.667 788.794 Arme, muniții și piese conexe 20

4.745.446 70.952.369 TOTAL

Frecvența de achiziție a principalelor categorii de produse în funcție de numărul procedurilor inițiate și valoarea estimată a acestora (2014-2016)

TOTAL



În cazul pachetelor software și sistemelor informatice, produselor chimice, echipamentelor și mobilierului rutier, energiei electrice, ambulanțelor și salvărilor, echipamentelor pentru radio, televiziune, comunicații și telecomunicații, utilajelor pentru minerit, cariere de piatră și construcții, echipamentelor și accesoriilor pentru computere, armelor și munițiilor, valoarea estimată a procedurilor inițiate pentru achiziționarea fiecărei clase de produse reprezintă 1% din bugetul cumulat asociat tuturor procedurilor desfășurate pentru achiziționarea de produse.

Clasamentul celor mai achiziționate produse în România în funcție de procedurile atribuite este similar cu cel întocmit pe baza procedurilor inițiate. Produsele care fac obiectul celor mai multe proceduri atribuite sunt: produsele alimentare (19%), produsele farmaceutice (13%), articolele de birotică, altele decât hârtia (12%), echipamentele și instrumentele medicale și structurile și materialele de construcții (fiecare cu 8%). Ponderi importante în totalul procedurilor atribuite sunt deținute și de cele care vizează achiziția de: produse de curățenie (6%), echipamente și accesorii de birou, altele decât computerele personale și imprimantele (4%), produse chimice (3%), piese, caroserii, motoare și accesorii pentru autovehicule, echipamente și accesorii pentru calculatoare, produse de îngrijire personală, echipamente industriale și aparate, echipamente și piese electrice (fiecare cu 2%).

Cele mai mari valori ale contractelor de furnizare de produse se înregistrează în cazul: produselor farmaceutice (26% din valoarea tuturor contractelor de furnizare de produse și 11% din valoarea tuturor contractelor de achiziții publice), echipamentelor și instrumentelor medicale (15%), combustibililor (11%), produselor alimentare (6%) și autovehiculelor, altele decât cele militare, pentru transportul de mărfuri, a ambulanțelor și salvărilor (5%). Ponderi importante pot fi constatate și în cazul contractelor încheiate pentru achiziționarea structurilor și materialelor de construcții, a echipamentelor de laborator, optice și de precizie (fiecare cu 3% din valoarea tuturor contractelor încheiate pentru achiziționarea de produse), a aparatelor, echipamentelor și pieselor electrice, a energiei electrice, a echipamentelor industriale, a pachetelor software și sistemelor

Nr.

crt.

Tipul de produs (contracte de furnizare) Numărul procedurilor

atribuite



Tipul de produs (contracte de furnizare) Nr.

crt.

1 Produse alimentare 931.168 11.984.799 Produse farmaceutice 1

2 Produse farmaceutice 650.743 7.001.334 Echipamente și instrumente medicale 2

3 Articole de birotică, altele decât hârtia 575.408 5.130.080 Combustibili 3

4 Echipamente și instrumente medicale 399.763 2.886.168 Produse alimentare 4

5 Structuri și materiale de construcții 391.345 2.256.064 Autovehicule pentru transportul de persoane 5

6 Produse de curățenie 315.542 1.572.006 Structuri și materiale de construcții 6


computerele personale și imprimantele 201.283 1.254.704

Echipamente de laborator, optice și de precizie (cu

excepția ochelarilor) 7

8 Produse chimice 174.470 1.015.641 Aparate, echipamente și piese electrice 8

9 Piese, caroserii, motoare și accesorii pentru

autovehicule 118.523 1.014.735 Energie electrică 9

10 Echipamente și accesorii pentru computere 112.525 1.001.690 Echipamente industriale 10

11 Produse de îngrijire personală 111.439 1.001.029 Pachete software și sisteme informatice 11

12 Echipamente industriale 77.302 858.618 Produse chimice 12

13 Aparate, echipamente și piese electrice 75.700 668.101 Echipamente și mobilier rutier, inclusiv panouri de

semnalizare, indicatoare și semafoare 13

14 Hârtie 69.265 582.411 Utilaje pentru minerit, cariere de piatră și

construcții 14

15 Mobilier de birou și școlar 57.850 468.266 Echipamente și accesorii pentru computere 15

16




44.793 467.208 Piese, caroserii, motoare și accesorii pentru

autovehicule 16

17 Aparatură și corpuri de iluminat 44.244 409.392 Computere personale 17

18 Articole textile de îmbrăcăminte, altele decât cele

de uz profesional 38.603 388.879 Mobilier de birou și școlar 18

19 Echipamente de laborator, optice și de precizie (cu

excepția ochelarilor) 33.674 378.641 Articole de îmbrăcăminte pentru uz profesional 19

20 Consumabile electrice 32.779 363.909 Aeronave și nave spațiale, piese de schimb,

inclusiv aparate de antrenament și simulatoare 20

4.456.419 40.703.677

Frecvența de achiziție a principalelor categorii de produse în funcție de numărul procedurilor atribuite și valoarea contractelor încheiate (2014-2016)

TOTAL TOTAL



informatice și a produselor chimice (fiecare cu 2% din valoarea tuturor contractelor încheiate pentru achiziționarea de produse).


3.3.2.2.1 Analiza regională a frecvenței de achiziție a produselor în funcție de numărul procedurilor inițiate

Analiza în profil teritorial arată că 99% din totalul procedurilor inițiate pentru achiziționarea de produse alimentare sunt desfășurate de autoritățile contractante care acționează la nivel regional/ local. Datele analizate arată o distribuție regională relativ echilibrată. Astfel, din totalul procedurilor inițiate care vizează achiziția de produse alimentare, 21% sunt desfășurate de autoritățile contractante din regiunea SE, 15% de cele din regiunea SM, 14% de entitățile publice din regiunea NE și 13% de cele din regiunea NV. Aceeași distribuție echilibrată în profil teritorial se poate constata și în cazul achiziției de produse farmaceutice. Ponderea procedurilor inițiate la nivelul regiunilor de dezvoltare și care presupun achiziția produselor farmaceutice în totalul procedurilor de acest tip este: 17% în cazul regiunii NE, 16% în cazul regiunilor C și SM, respectiv 12% în cazul regiunilor NV și SE. Din totalul procedurilor derulate pentru achiziționarea articolelor de birotică, altele decât hârtia, 15% sunt inițiate de autoritățile contractante din regiunile C, SM și SE, iar 13% de cele din regiunile BI și NE.

Cele mai multe proceduri de achiziție a produselor de curățenie sunt desfășurate la nivelul regiunilor SE (19%), C (17%), SM (14%), BI (13%) și NE (12%), în timp ce procedurile având ca obiect echipamentele și accesoriile de birou, altele decât computerele personale și imprimantele, sunt cel mai des întâlnite în cazul regiunilor BI (16%), NE, SM și SE (fiecare cu o pondere de 13%). Nevoile autorităților contractante de a achiziționa echipamente și accesorii pentru calculatoare par a fi substanțiale în regiunile BI (18%), NE (14%) și SE (13%). Procedurile inițiate care presupun achiziția de hârtie sunt distribuite relativ echilibrat în profil teritorial: 16% în regiunea SE, 15% în regiunea NE, 14% în regiunea C și 13% în regiunile C și BI. O situație similară se poate constata și în cazul mobilierului școlar și de birou. Din totalul procedurilor inițiate pentru achiziționarea acestui tip de produs, 17% sunt desfășurate de autoritățile contractante din regiunea BI, 14% de cele din regiunea NE, 13% de entitățile publice din regiunea SE și 12% de cele din regiunile C și SM. Și în cazul procedurilor inițiate care vizează achiziționarea aparaturii și corpurilor de iluminat, variațiile regionale sunt relativ modeste. Cele mai multe astfel de proceduri

Nr.

crt.Tipul de produs (contracte de furnizare) AC BI C NE NV SM SE SV V Total

1 Produse alimentare 5.388 89.389 131.866 136.030 125.143 143.681 205.134 58.920 85.801 981.352

2 Produse farmaceutice 3.491 73.453 119.724 124.043 90.251 114.388 85.488 58.731 62.439 732.008

3 Articole de birotică, altele decât hârtia 36.808 78.627 91.956 77.628 55.877 88.567 87.997 40.159 42.560 600.179

4 Echipamente și instrumente medicale 1.649 76.072 59.768 65.968 57.049 54.021 41.673 30.299 39.449 425.948

5 Structuri și materiale de construcții 12.544 55.709 56.811 70.401 30.281 54.535 75.225 30.437 24.649 410.592

6 Produse de curățenie 8.980 41.613 58.115 39.926 33.891 46.563 61.975 19.770 21.675 332.508

7Echipamente și accesorii de birou, altele decât

computerele personale și imprimantele19.497 34.152 23.084 26.906 20.588 26.719 26.940 14.276 18.551 210.713

8 Produse chimice 3.675 30.733 24.748 27.935 17.882 26.574 26.152 13.738 14.607 186.044

9Piese, caroserii, motoare și accesorii pentru

autovehicule4.031 16.418 13.784 19.484 13.249 17.549 22.180 9.687 6.811 123.193

10 Echipamente și accesorii pentru computere 10.163 20.962 13.154 16.768 11.446 14.184 15.982 7.649 9.214 119.522

11 Produse de îngrijire personală 2.665 18.463 19.734 17.331 12.678 15.309 15.776 7.055 9.188 118.199

12 Echipamente industriale 4.464 14.203 9.082 11.868 7.443 11.674 12.441 4.618 6.399 82.192

13 Aparate, echipamente și piese electrice 4.577 14.105 9.448 12.377 5.749 8.191 13.861 6.408 4.837 79.553

14 Hârtie 3.528 9.558 10.002 11.329 7.578 9.502 11.477 5.528 5.221 73.723

15 Mobilier de birou și școlar 3.582 10.718 7.768 8.580 6.542 7.443 8.361 5.136 4.288 62.418

16




1.963 7.912 5.805 7.413 6.049 5.310 6.843 3.106 3.551 47.952

17 Aparatură și corpuri de iluminat 2.207 7.025 6.244 7.479 3.518 5.972 7.796 3.688 3.053 46.982

18Articole textile de îmbrăcăminte, altele decât cele de

uz profesional1.108 6.351 7.424 5.151 3.832 5.049 5.912 3.109 3.413 41.349

19Echipamente de laborator, optice și de precizie (cu

excepția ochelarilor)1.677 8.918 3.829 5.219 4.235 3.783 3.871 2.084 2.736 36.352

20 Consumabile electrice 3.364 5.627 3.769 4.881 2.873 4.136 5.509 2.426 2.082 34.667

135.361 620.008 676.115 696.717 516.154 663.150 740.593 326.824 370.524 4.745.446

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de produse în funcție de numărul procedurilor inițiate (2014-2016)

TOTAL




sunt desfășurate de autoritățile contractante din regiunea SE, acestea fiind urmate de cele din regiunile NE (16%), BI (15%), C și SM (fiecare cu o pondere de 13%).

3.3.2.2.2 Analiza regională a frecvenței de achiziție a produselor în funcție de valoarea estimată a procedurilor inițiate

Dacă frecvența de achiziție a produselor se determină în funcție de valoarea estimată a procedurilor, rezultatele analizei nu mai indică aceeași distribuție echilibrată în profil teritorial precum în cazul celei obținute în funcție de numărul procedurilor inițiate. De exemplu, valoarea bugetată a procedurilor inițiate la nivelul regiunii BI și care vizează achiziția de produse farmaceutice reprezintă 37% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip, în timp aceeași pondere este de numai 5% în cazul regiunilor C, SM și SE.

Discrepanțe semnificative de la o regiune la alta se constată și în cazul valorilor bugetate ale procedurilor inițiate pentru achiziționarea echipamentelor medicale. Mai mult de jumătate din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip provine de la achizițiile publice desfășurate în regiunea BI, în timp ce regiunile SM, SV și V înregistrează ponderi cuprinse între 3% și 6%. O situație vizibil îmbunătățită din perspectiva distribuției teritoriale se constată în cazul valorilor bugetate asociate procedurilor care vizează achiziția combustibililor. Cu toate acestea, disparitățile interregionale rămân consistente: valorile estimate ale procedurilor care presupun achiziția de combustibili la nivelul regiunii BI reprezintă 23% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip, în timp ce același indicator înregistrează valori cuprinse între 2% și 3% în cazul regiunilor V, SV, SM și NV.

În cazul autovehiculelor, altele decât cele militare, pentru transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări, mai mult de jumătate din valoarea estimată a procedurilor inițiate pentru achiziționarea acestui tip de produse provine din bugetul cumulat al procedurilor desfășurate de autoritățile centrale. Procedurile derulate de autoritățile contractante de la nivel regional au valori estimate a căror pondere în bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip variază între 15% (BI) și 2% (V).

Nr.


1 Produse farmaceutice 2.424.043 8.088.464 1.190.835 1.884.991 3.087.911 1.008.380 1.150.440 1.453.980 1.376.615 21.665.658

2 Echipamente și instrumente medicale 160.398 5.274.138 790.108 982.530 1.110.666 296.518 428.500 647.698 670.927 10.361.482

3 Combustibili 3.557.081 1.656.019 439.355 369.730 189.015 199.240 487.810 253.725 170.956 7.322.930

4 Structuri și materiale de construcții 2.153.982 299.133 1.210.101 111.913 193.691 121.074 128.492 402.652 127.426 4.748.464

5Autovehicule, altele decât cele militare, pentru

transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări 2.127.700 593.354 183.735 166.225 339.160 154.286 224.944 111.606 96.026 3.997.035

6 Produse alimentare 756.719 529.209 242.264 454.484 321.478 398.115 355.074 267.173 209.029 3.533.544

7Echipamente de laborator, optice și de precizie

(cu excepția ochelarilor)496.436 709.175 113.451 127.829 235.212 61.380 103.944 72.545 105.546 2.025.516

8 Aparate, echipamente și piese electrice 801.421 536.467 119.506 150.204 72.320 36.980 31.898 118.998 13.153 1.880.949

9 Echipamente industriale 266.375 346.217 448.588 88.582 120.417 137.460 55.081 241.258 62.119 1.766.097

10Locomotive, materiale rulante feroviare,

inclusiv piese de schimb58.628 1.573.269 405 1.732 516 146 285 973 307 1.636.262

11Autovehicule militare, nave militare, aeronave

militare, piese de schimb1.456.100 32.654 93 7.404 12.219 950 8.144 48 35 1.517.648

12 Pachete software și sisteme informatice 518.747 566.247 82.091 61.035 28.058 103.210 53.752 62.531 37.341 1.513.012

13 Produse chimice 245.240 340.007 123.977 88.201 217.903 193.118 74.124 128.544 78.868 1.489.982

14Echipamente și mobilier rutier, inclusiv panouri

de semnalizare, indicatoare și semafoare1.068.971 30.501 45.874 27.038 76.334 53.534 87.013 23.028 37.259 1.449.553

15 Energie electrică 86.577 398.995 70.017 148.094 67.797 144.724 256.004 87.400 53.335 1.312.943

16 Ambulanțe și salvări 1.263.089 24.229 139 275 1.040 - 352 243 2.287 1.291.654

17Echipamente pentru radio, televiziune,

comunicații și telecomunicații734.589 112.266 24.828 14.040 12.994 16.438 12.450 20.659 10.158 958.422

18Utilaje pentru minerit, cariere de piatră și

construcții173.059 65.401 269.148 61.153 71.074 59.374 53.226 91.747 42.967 887.148


20 Arme, muniții și piese conexe 280.496 505.304 475 120 337 726 525 188 625 788.794

185.050 109.990 51.500 47.213 97.693 64.153 27.253 87.317 20.913 691.083


Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de produse în funcție de valoarea estimată a procedurilor inițiate în 2014-2016 (mii Lei)

TOTAL



Și în cazul achiziției de produse alimentare, valoarea estimată a procedurilor desfășurate de autoritățile centrale este semnificativă. Practic, o cincime din bugetul tuturor procedurilor care vizează achiziția produselor alimentare provine din procedurile inițiate de autoritățile contractante de la nivel central. Ponderi importante se înregistrează și în cazul valorilor estimate ale procedurilor derulate la nivelul regiunilor BI (21%), NE (13%), SM (11%) și SE (10%). Aproximativ trei sferturi din valorile estimate ale tuturor procedurilor care presupun achiziția de pachete software și sisteme informatice derivă din procedurile derulate de autoritățile centrale și entitățile publice din regiunea BI, celelalte regiuni de dezvoltare înregistrând ponderi cuprinse între 7% (SM) și 2% (NV și V).

O treime din valoarea estimată a contractelor de furnizare a energiei electrice este generată de procedurilor inițiate la nivelul regiunii BI. Bugete semnificative ale procedurilor desfășurate în profil teritorial și care vizează achiziția de energie electrică se înregistrează și în cazul regiunilor SE (19%), NE și SM (11%). În ceea ce privește achiziția de echipamente și accesorii pentru computere, bugetele cumulate ale procedurilor inițiate de autoritățile centrale și autoritățile contractante de la nivelul regiunii BI însumează peste 80% din valoarea estimată a tuturor procedurilor de acest tip. Autoritățile contractante din celelalte regiuni de dezvoltare inițiază proceduri pentru achiziția echipamentelor și accesoriilor de computere ale căror valori estimate variază între 4% (NV) și 2% (C, SE, SV și V).

3.3.2.2.3 Analiza regională a frecvenței de achiziție a produselor în funcție de numărul procedurilor atribuite

Rezultatele analizei regionale a frecvenței de achiziție a produselor în funcție de numărul procedurilor atribuite sunt similare cu cele obținute prin luarea în considerare a procedurilor inițiate. Marea majoritate a procedurilor atribuite care presupun achiziționarea de produse alimentare sunt derulate de autoritățile contractante care își desfășoară activitatea la nivel local/ regional (99%). Din totalul procedurilor atribuite de acest tip, mai mult de o cincime provin de la autoritățile contractante din regiunea SE. Acestea sunt urmate de cele din regiunile SM (15%), NE (14%), C și NV (13%). La polul opus se află entitățile publice din regiunea SV, care au atribuit proceduri privind achiziția de produse alimentare în proporție de 6% din totalul procedurilor de acest tip atribuite la nivel național.

Cele mai multe proceduri care presupun achiziția de produse farmaceutice sunt atribuite de autoritățile contractante din regiunile NE (17%), C (16%) și SM (15%), în timp ce articolele de birotică, altele decât hârtia, fac cu preponderență obiectul procedurilor atribuite la nivelul regiunilor SE, SM și C (fiecare cu o pondere de 15%). Din totalul procedurile atribuite care vizează achiziția echipamentelor și instrumentelor medicale, cele mai multe sunt atribuite de autoritățile contractante din regiunile BI (18%), NE (15%) și C (14%), în timp ce produsele de curățenie sunt achiziționate într-o proporție semnificativă de entitățile publice din regiunile SE (19%) și C (18%).

O distribuție relativ echilibrată în profil teritorial se poate constata și în cazul procedurilor atribuite care vizează achiziționarea de echipamente și accesorii de birou, altele decât computerele personale și imprimantele. Din totalul procedurilor de acest tip, 16% sunt atribuite de autoritățile contractante din regiunea BI, 13% de entitățile publice din regiunile NE, SM și SE, 11% de cele care activează la nivelul regiunii C și 10% de cele care își desfășoară activitatea la nivelul regiunii NV. Echipamentele și accesoriile pentru computere sunt achiziționate cu o frecvență ridicată de autoritățile contractante din regiunile BI (17%), NE și SE (fiecare cu o pondere de 14% din totalul procedurilor atribuite de acest tip).



Cele mai multe proceduri atribuite care presupun achiziția de hârtie provin din regiunile SE (16%), NE (15%), C (14%), BI și SM (13%), o distribuție regională relativ echilibrată putându-se constata și în cazul procedurilor atribuite care presupun achiziționarea de mobilier școlar și de birou: 17% în cazul regiunii BI, 14% în regiunea NE, 13% în regiunile C și SE, 12% în regiunea SM și 11% în regiunea NV. 17% din totalul procedurilor atribuite care vizează achiziția de aparatură și corpuri de iluminat provin din regiunea SE, 16% din regiunea NE și 15% din regiunea BI.

3.3.2.2.4 Analiza regională a frecvenței de achiziție a produselor în funcție de valoarea contractată

Dacă se analizează frecvența de achiziție a produselor în funcție de valoarea contractată, se constată aceleași disparități regionale ca în cazul analizei bazate pe valoarea estimată a procedurilor inițiate. Astfel, din totalul valorii contractelor încheiate care vizează achiziția produselor farmaceutice, 42% reprezintă valoarea contractată la nivelul regiunii BI. Pe de altă parte, valorile contractelor de acest tip încheiate la nivelul regiunilor SM, SV și V reprezintă numai 6% din ansamblul pieței. O situație similară se poate constata și în cazul achiziției echipamentelor și instrumentelor medicale. Mai mult de jumătate din valoarea contractată provine de la contractele încheiate de autoritățile contractante din regiunea BI, în timp ce contractele aferente procedurilor atribuite la nivelul regiunilor SM, SV și V au o valoare care reprezintă aproximativ 5% din totalul volumului valoric.

În cazul achiziției de combustibili, jumătate din valoarea tuturor contractelor de acest tip provine de la cele încheiate de autoritățile centrale. La nivel regional, o cincime din valoarea contractată este rezultatul procedurilor de acest tip atribuite de autoritățile contractante din regiunea BI, celelalte regiuni înregistrând ponderi care variază între 7% (SE și C) și 2% (V). Deși un sfert din valoarea contractată aferentă procedurilor atribuite care presupun achiziția de produse alimentare provine din contractele încheiate de autoritățile centrale, în acest caz se constată o situație mai echilibrată la nivel regional. Astfel, ponderea valorii contractelor privind achiziția produselor alimentare în volumul valoric al tuturor contractelor de acest tip variază la nivel regional între 14% (BI) și 5% (V).

O treime din valoarea contractelor de energie electrică este rezultatul procedurilor atribuite la nivelul regiunii BI, iar o cincime al celor atribuite în regiunea SE. Ponderile valorilor contractate la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare variază între 14% în NE și 4% în V.

Nr.


1 Produse alimentare 4.688 84.529 124.495 128.035 118.438 137.721 196.454 55.112 81.696 931.168

2 Produse farmaceutice 3.183 66.460 105.674 109.194 80.371 100.754 76.847 51.880 56.380 650.743

3 Articole de birotică, altele decât hârtia 34.431 74.731 88.401 74.466 54.043 84.892 85.040 38.601 40.803 575.408

4 Echipamente și instrumente medicale 1.512 71.605 56.079 61.936 53.458 50.427 39.365 28.235 37.146 399.763

5 Structuri și materiale de construcții 11.076 53.022 54.578 67.194 28.972 51.916 72.195 29.124 23.268 391.345

6 Produse de curățenie 8.209 39.536 55.480 37.739 32.291 43.859 59.515 18.534 20.379 315.542

7Echipamente și accesorii de birou, altele decât

computerele personale și imprimantele18.429 32.502 22.113 25.742 19.764 25.635 25.830 13.604 17.664 201.283

8 Produse chimice 3.270 28.940 23.408 26.198 16.884 24.508 24.680 12.826 13.756 174.470


autovehicule3.736 15.660 13.321 18.731 12.749 17.010 21.429 9.302 6.585 118.523


11 Produse de îngrijire personală 2.406 17.523 18.793 16.181 11.992 14.290 15.096 6.546 8.612 111.439

12 Echipamente industriale 4.056 13.295 8.613 11.156 7.045 11.059 11.807 4.277 5.994 77.302

13 Aparate, echipamente și piese electrice 4.130 13.391 9.049 11.888 5.427 7.720 13.378 6.140 4.577 75.700

14 Hârtie 3.258 9.011 9.431 10.600 7.202 8.853 10.931 5.035 4.944 69.265


16


confecționate, inclusiv frânghii și funii, altele

decât cele de îmbrăcăminte

1.694 7.284 5.494 6.867 5.747 4.953 6.504 2.912 3.338 44.793

17 Aparatură și corpuri de iluminat 1.949 6.627 5.911 7.083 3.284 5.588 7.472 3.482 2.848 44.244

18Articole textile de îmbrăcăminte, altele decât

cele de uz profesional975 5.595 7.084 4.820 3.603 4.727 5.687 2.920 3.192 38.603


(cu excepția ochelarilor)1.458 8.339 3.528 4.872 3.926 3.453 3.630 1.934 2.535 33.675

20 Consumabile electrice 3.097 5.301 3.559 4.682 2.685 3.885 5.308 2.293 1.970 32.780

123.967 582.975 634.696 651.172 484.771 621.473 704.212 304.792 348.363 4.456.421

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de produse în funcție de numărul procedurilor atribuite (2014-2016)

TOTAL




În cazul achiziției de pachete software și sisteme informatice, mai mult de două treimi din valorile contractelor încheiate la nivelul țării provin în urma procedurilor atribuite de autoritățile centrale și autoritățile contractante de la nivelul regiunii BI. Celelalte regiuni încheie contracte de o valoare redusă, cu o pondere cuprinsă între 3% (NV) și 7% (SM) în volumul valoric al tuturor contractelor de acest tip. O situație similară se poate constata și în cazul echipamentelor și accesoriilor pentru computere.

O situație inedită se constată în cazul achiziției de computere și a articolelor de îmbrăcăminte pentru uz profesional. Deși aceste categorii de produse nu figurează în clasamentele primelor 20 de produse cel mai des achiziționate în România din punct de vedere al numărului procedurilor inițiate și atribuite și al valorii estimate a procedurilor inițiate, valoarea contractelor încheiate le introduce într-un astfel de clasament. Trebuie remarcat însă că mai mult de jumătate din valoarea contractelor de achiziție a calculatoarelor, respectiv mai mult de patru cincimi din valoarea contractelor privind procurarea articolelor vestimentare de uz profesional sunt rezultatul procedurilor atribuite de autoritățile centrale și de entitățile publice care acționează la nivelul regiunii BI. În cazul achiziției de calculatoare, valorile contractate la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare variază între 7% (SE, SM și C) și 4% (SV), în timp ce, în cazul articolelor de îmbrăcăminte pentru uz profesional, valorile contractate fluctuează între 6% (C) și 1% (V).

3.3.3 Analiza frecvenței de achiziție a principalelor categorii de lucrări în funcție de codurile CPV

Având în vedere că măsurile avute în vedere prin Strategia Națională de Achiziții Publice 14 acoperă întreg sistemul de achiziții publice precum și procesul de achiziții publice în ansamblu s-a considerat oportună și analiza procedurilor de achiziție lucrări.

14 Strategia Națională de Achiziții Publice, Capitolul 3 - Regularitatea și calitatea procesului de achiziții publice, 3.2 Direcții de acțiune, 3.2.1 Eficientizarea procesului de achiziții publice, punctul R. Măsuri orizontale: ”O serie de măsuri orizontale vor avea o influență pozitivă asupra procesului de achiziții publice în ansamblu. Acestea

Nr.


1 Produse farmaceutice 340.300 5.052.634 855.195 1.153.291 1.540.989 746.511 820.891 754.422 720.566 11.984.799

2 Echipamente și instrumente medicale 61.592 3.730.285 627.318 712.805 667.731 181.797 329.193 342.615 347.998 7.001.334

3 Combustibili 2.572.716 1.090.761 371.899 157.827 137.208 169.426 369.168 157.588 103.488 5.130.080

4 Produse alimentare 688.046 369.738 214.576 402.317 253.915 311.099 299.952 206.899 139.625 2.886.168

5Autovehicule, altele decât cele militare, pentru

transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări 1.011.856 455.443 134.012 119.924 180.796 72.194 124.771 100.065 57.002 2.256.064

6 Structuri și materiale de construcții 287.149 237.768 242.592 99.224 131.120 103.605 108.679 264.737 97.134 1.572.006


(cu excepția ochelarilor)257.386 369.333 97.532 104.201 179.712 50.282 82.875 49.676 63.706 1.254.704

8 Aparate, echipamente și piese electrice 357.242 283.640 62.320 144.894 43.291 24.974 17.290 71.636 10.353 1.015.641

9 Energie electrică 57.832 317.831 42.627 141.159 48.750 119.899 201.931 40.384 44.322 1.014.735

10 Echipamente industriale 211.810 146.691 139.451 63.394 89.037 92.590 37.564 173.918 47.236 1.001.690

11 Pachete software și sisteme informatice 249.681 431.650 52.585 55.807 25.931 69.161 37.558 48.856 29.799 1.001.029

12 Produse chimice 60.019 236.261 99.192 67.485 69.158 122.364 51.134 91.458 61.546 858.618

13Echipamente și mobilier rutier, inclusiv panouri

de semnalizare, indicatoare și semafoare384.283 13.640 38.482 23.927 53.897 51.387 47.252 21.044 34.191 668.101

14Utilaje pentru minerit, cariere de piatră și

construcții97.317 45.460 141.148 51.898 55.850 47.993 44.111 70.074 28.559 582.411



autovehicule66.233 83.343 37.340 41.374 64.821 52.463 24.272 82.675 14.688 467.208

17 Computere personale 118.927 103.469 28.553 25.829 38.823 29.002 27.948 15.751 21.091 409.392


19 Articole de îmbrăcăminte pentru uz profesional 130.117 174.437 21.394 11.388 9.491 8.273 8.514 10.071 4.955 378.641

20Aeronave și nave spațiale, piese de schimb,

inclusiv aparate de antrenament și simulatoare14.866 347.775 107 114 78 31 535 37 365 363.909

7.181.997 13.809.977 3.244.240 3.445.096 3.651.735 2.312.049 2.679.330 2.528.196 1.851.055 40.703.677

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de produse în funcție de valoarea contractelor încheiate în 2014-2016 (mii Lei)

TOTAL






Conform datelor extrase din SEAP, cele mai multe proceduri inițiate pentru achiziția de lucrări sunt cele care vizează lucrările de finisare a construcțiilor (de tencuire, tâmplărie și dulgherie, de îmbrăcare a podelelor și pereților, de vopsitorie și de montare a geamurilor, decorative și ornamentale, de curățare exterioară a clădirilor, de restructurare și restaurare etc.). Acestea reprezintă aproximativ 28% din totalul procedurilor inițiate pentru achiziția de lucrări și numai 0,3% din totalul procedurilor inițiate de achiziții publice (servicii, produse și lucrări).

Cea de-a doua poziție în clasamentul celor mai achiziționate tipuri de lucrări în funcție de numărul procedurilor inițiate este deținută de lucrările de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate (lucrări de construcție și înlocuire a conductelor și gazoductelor, a liniilor electrice și de comunicații, a canalelor de irigații, a canalizărilor de ape pluviale și reziduale, a conductelor de încălzire urbană, a stațiilor de pompare, de epurare și tratare a apelor reziduale, a stațiilor de transfer de deșeuri, lucrări de fundație și îmbrăcare a autostrăzilor și drumurilor, de construcție a căilor ferate, a aerodromurilor, pistelor de decolare și de aterizare și a suprafețelor de manevrare). Procedurile lansate în vederea achiziționării

includ:• Unități de achiziții centralizate, • Consorții de autorități contractante, • Accesul la expertiză externă (unități de achiziții centralizate, baze de date cu experți tehnici pe achiziții publice), • Dezvoltarea unui curriculum și instruire pentru personalul responsabil cu achizițiile publice.”

Nr.

crt.

Tipul de lucrare (contracte de lucrări) Numărul

procedurilor inițiate


procedurilor inițiate

(mii Lei)

Tipul de lucrare (contracte de lucrări) Nr.

crt.

1 Lucrări de finisare a construcțiilor 16.854 60.138.839

Lucrări de construcții de conducte, de linii de

comunicații și electrice, de autostrăzi, de

șosele, de aerodromuri și de căi ferate; lucrări

de nivelare

1

2




de nivelare

14.642 9.307.445 Lucrări de instalații pentru clădiri 2

3 Lucrări de instalații pentru clădiri 13.657 8.576.816 Lucrări de inginerie și de construcții 3

4 Lucrări de inginerie și de construcții 6.280 6.836.322

Lucrări de construcții de uzine, de exploatări

miniere și de uzine de fabricație și de

construcții pentru industria petrolului și a

gazului

4

5 Lucrări de acoperire și alte lucrări speciale de

construcții 4.094 6.488.509 Lucrări de construcții de clădiri 5

6 Lucrări de construcții de clădiri 2.563 3.392.611 Lucrări de finisare a construcțiilor 6

7 Lucrări de demolare de clădiri și de

terasament 1.425 1.959.344

Lucrări de demolare de clădiri și de

terasament 7

8




gazului

817 885.518 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 8

9 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 418 835.215 Lucrări de acoperire și alte lucrări speciale de

construcții 9

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere 7 791 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere 10

60.757 98.421.410

Frecvența de achiziție a principalelor categorii de lucrări în funcție de numărul procedurilor inițiate și valoarea estimată a acestora (2014-2016)

TOTAL TOTAL



acestor tipuri de lucrări dețin ponderi de 24% din totalul procedurilor inițiate de lucrări, respectiv 0,3% din totalul procedurilor inițiate de achiziții publice.

Ierarhia celor mai achiziționate tipuri de lucrări este completată de cele care presupun lucrări de instalații pentru clădiri (instalații electrice și mecanice, lucrări de izolare, de instalații de apă, de instalare de garduri, balustrade și dispozitive de siguranță etc.), acestea făcând obiectul a 22% din totalul procedurilor inițiate pentru achiziția de lucrări. Pe de altă parte, procedurile care presupun achiziția de lucrări de inginerie și de construcție a podurilor, puțurilor și pasajelor subterane, a rampelor de deșeuri, a instalațiilor militare și de securitate, a parcărilor și a stațiilor de benzină, inclusiv instalarea și asamblarea de structuri prefabricate reprezintă 10% din totalul procedurilor inițiate privind achiziția de lucrări.

Ponderi importante în totalul procedurilor inițiate de lucrări dețin și cele care vizează construcția de clădiri (4% - imobile colective și case individuale, clădiri destinate activităților de recreere, sportive, culturale, de cazare și restaurante, clădiri comerciale, industriale și antrepozite, instituții de învățământ și centre de cercetare, clădiri pentru servicii sociale și sanitare, toalete publice, clădiri destinate instituțiilor de ordine publică sau serviciilor de urgență, clădiri militare etc.), respectiv cele care presupun demolarea clădirilor și lucrări de terasament (2%).

Dacă se analizează valoarea bugetată a procedurilor inițiate, se constată modificări semnificative ale clasamentului lucrărilor achiziționate. Valoarea estimată a procedurilor lansate pentru achiziționarea lucrărilor de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate reprezintă 60% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor inițiate pentru procurarea de lucrări, respectiv 28% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de achiziții publice (servicii, produse și lucrări) derulate în România. Ponderi importante se constată și în cazul lucrărilor de instalații pentru clădiri și a celor de inginerie și de construcții: 9% din valoarea estimată a tuturor procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, respectiv 4% din bugetul tuturor procedurilor de achiziții publice.

Clasamentul celor mai achiziționate tipuri de lucrări, întocmit în funcție de numărul procedurilor atribuite, reflectă o situație asemănătoare cu cea rezultată în urma analizei efectuate în baza numărului de proceduri inițiate. Lucrările de finisare a construcțiilor fac obiectul celor mai multe proceduri de lucrări atribuite de autoritățile contractante din România (28%). De asemenea, un sfert din totalul procedurilor atribuite care presupun achiziția de lucrări vizează construcția de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate, în timp ce lucrările de instalații pentru clădiri au o pondere de 22%. Ierarhia este completată de lucrările de inginerie și construcții, achiziționate prin intermediul a 10% din totalul procedurilor atribuite de lucrări și de lucrările speciale de construcții și de acoperire (7% - lucrări de șarpantă și de învelitori, lucrări de instalare de eșafodaje, de fundație și de forare de puțuri de apă, lucrări de betonare, de asamblare a structurilor metalice, de zidărie și de zidire, lucrări specializate de construcții precum coșuri industriale, furnale etc.).

Cele mai mari valori ale contractelor de lucrări se înregistrează în cazul: construcțiilor de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate (53% din valoarea tuturor contractelor de lucrări și 22% din valoarea tuturor contractelor de achiziții publice), lucrărilor de inginerie și de construcții (24%), construcțiilor de clădiri (22%), lucrărilor de instalații pentru clădiri (10%) și construcțiilor de uzine, de exploatări miniere și de uzine de fabricație și a construcțiilor pentru industria petrolului și a gazului (7% – construcția de centrale electrice și termice, a stațiilor de tratare a apelor reziduale, de epurare și de incinerare a deșeurilor menajere, a stațiilor de desulfurare, a instalațiilor de distilare a apei, a construcțiilor pentru industria petrolului și a gazelor etc.). Ponderi importante pot fi constatate și în cazul contractelor încheiate



pentru achiziționarea lucrărilor de finisare a construcțiilor (4%), a lucrărilor de demolare a clădirilor (2%), a lucrărilor speciale de construcții și a celor de acoperire (1%), precum și lucrărilor hidraulice (1%a – construcții de porturi, de complexe de sporturi nautice, de consolidare a falezelor, de construcție de pereți și diguri de apărare a malurilor, lucrări de dragare și pompare, de regularizare a cursurilor de apă și a viiturilor, construcția de baraje, canale de irigație și apeducte, construcția de structuri hidromecanice etc.).


3.3.3.2.1 Analiza regională a frecvenței de achiziție a lucrărilor în funcție de numărul procedurilor inițiate

Cele mai multe proceduri de achiziție a lucrărilor de finisare clădirilor sunt inițiate de autoritățile contractante care își desfășoară activitatea la nivelul regiunilor SE (17% din totalul procedurilor lansate pentru achiziționarea acestui tip de lucrări), acestea fiind urmate de entitățile publice din regiunile SM (15%), C (14%), BI și NE (fiecare cu o pondere de 12%). Lucrările de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate sunt achiziționate cu precădere de autoritățile contractante din regiunile C (18% din totalul procedurilor inițiate la nivel național pentru achiziționarea acestui tip de lucrări), SM (16%), SE (13%), NE și NV (11%).

O distribuție relativ echilibrată în profil teritorial se poate constata și în cazul procedurilor inițiate care presupun achiziționarea lucrărilor de instalații pentru clădiri: din totalul procedurilor de acest tip, 18% sunt lansate de autoritățile contractante din regiunea SM, 16% de entitățile publice din regiunea SE, 13% de cele din regiunea BI, 12% de cele din regiunea C, 11% de cele din regiunea NE și 10% de cele din regiunea NV. Nevoile de a achiziționa lucrări de inginerie și de construcții par a fi pregnante în cazul autorităților contractante din regiunile SE (18%), C (15%) și SM (13%), în timp ce nevoile legate de achiziționarea lucrărilor speciale de construcții și de acoperire par a fi stringente la nivelul entităților publice din regiunile SE și SM (fiecare cu o pondere de 17% din totalul procedurilor inițiate pentru achiziția acestui tip de lucrări).

Nr.

crt.

Tipul de lucrare (contracte de lucrări) Numărul procedurilor

atribuite



Tipul de lucrare (contracte de lucrări) Nr.

crt.

1 Lucrări de finisare a construcții lor 15.006 24.467.184


comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de

aerodromuri și de căi ferate; lucrări de nivelare

1

2




12.922 5.447.508 Lucrări de inginerie și de construcții 2

3 Lucrări de instalații pentru clădiri 12.060 4.268.736 Lucrări de construcții de clădiri 3

4 Lucrări de inginerie și de construcții 5.513 3.765.571 Lucrări de instalații pentru clădiri 4


construcții 3.601 3.047.201


miniere și de uzine de fabricație și de construcții

pentru industria petrolului și a gazului

5

6 Lucrări de construcții de clădiri 2.216 2.369.085 Lucrări de finisare a construcții lor 6

7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 1.271 1.125.967 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 7

8




743 675.675 Lucrări de acoperire și alte lucrări speciale de

construcții 8

9 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 366 608.215 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 9

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere 6 475 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere 10

53.704 45.775.617

Frecvența de achiziție a principalelor categorii de lucrări în funcție de numărul procedurilor atribuite și valoarea contractelor încheiate (2014-2016)

TOTAL TOTAL



3.3.3.2.2 Analiza regională a frecvenței de achiziție a lucrărilor în funcție de valoarea estimată a procedurilor inițiate

Ca și în cazul contractelor de servicii și furnizare, rezultatele analizei regionale a frecvenței de achiziție a lucrărilor în funcție de valoarea bugetată a procedurilor inițiate evidențiază discrepanțe semnificative de la o regiune la alta. Astfel, în cazul lucrărilor de instalații pentru clădiri, valoarea estimată a procedurilor inițiate la nivelul regiunii BI reprezintă 55% din bugetul cumulat al tuturor procedurilor lansate la nivel național pentru achiziționarea acestui tip de lucrări, ponderile înregistrate la nivelul celorlalte regiuni de dezvoltare înregistrând variații între 9% (C) și 2% (NE, SV și V).

O situație similară se poate constata în cazul lucrărilor de finisare a construcțiilor: 59% din bugetul acestor proceduri provine din valorile estimate ale achizițiilor publice desfășurate la nivelul regiunii BI, celelalte regiuni de dezvoltare înregistrând ponderi cuprinse între 8% (NV) și 3% (SV). Aceleași disparități regionale se observă și în cazul achiziției de lucrări speciale de construcții și de acoperire (valori estimate la nivelul regiunii BI de 37%, comparativ cu numai 5% în regiunile NV și SV), dar mai ales în cazul lucrărilor de sondaj și foraj de recunoaștere (bugete cumulate la nivelul regiunii BI de 81% din ansamblul pieței, comparativ cu ponderi sub 3% în cazul regiunilor C, NE, NV).

O distribuție mai echilibrată în profil teritorial se poate constata în cazul lucrărilor de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate. Valorile estimate ale procedurilor inițiate la nivel regional

Nr.

crt.Tipul de lucrare (contracte de lucrări) AC BI C NE NV SM SE SV V Total

1 Lucrări de finisare a construcțiilor 1.155 1.987 2.321 1.991 1.534 2.579 2.947 1.171 1.169 16.854

2




de nivelare

1.045 847 2.603 1.678 1.601 2.342 1.912 1.249 1.365 14.642

3 Lucrări de instalații pentru clădiri 841 1.814 1.700 1.482 1.374 2.453 2.180 1.042 771 13.657

4 Lucrări de inginerie și de construcții 635 576 945 643 558 795 1.112 509 507 6.280

5Lucrări de acoperire și alte lucrări speciale de

construcții341 438 449 484 331 707 698 312 334 4.094

6 Lucrări de construcții de clădiri 185 211 344 342 291 355 471 158 206 2.563

7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 160 140 274 145 125 184 183 101 113 1.425

8




gazului

32 87 208 167 44 98 96 37 48 817

9 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 24 19 48 82 54 59 58 51 23 418

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere 1 1 1 1 1 - 2 - - 7

4.419 6.120 8.893 7.015 5.913 9.572 9.659 4.630 4.536 60.757

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de lucrări în funcție de numărul procedurilor inițiate (2014-2016)

TOTAL


Nr.


1




de nivelare

33.523.459 3.406.465 3.768.642 3.020.726 5.066.790 2.893.320 2.635.973 3.098.706 2.724.760 60.138.839

2 Lucrări de instalații pentru clădiri 1.209.719 5.111.609 808.364 178.867 696.018 697.083 260.630 186.724 158.431 9.307.445

3 Lucrări de inginerie și de construcții 1.964.266 971.785 768.855 615.009 1.879.261 761.827 644.110 684.473 287.230 8.576.816

4




gazului

3.879.473 49.069 1.989.817 49.373 48.416 177.847 222.210 196.165 223.951 6.836.322

5 Lucrări de construcții de clădiri 1.402.516 1.525.146 371.544 699.234 684.508 762.734 425.747 416.987 200.093 6.488.509

6 Lucrări de finisare a construcțiilor 175.703 1.988.197 215.458 156.524 258.740 148.572 177.228 113.333 158.856 3.392.611

7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 1.237.396 168.154 63.059 19.179 126.191 91.465 68.752 34.798 150.350 1.959.344

8 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 193.882 4.579 39.841 97.339 157.388 22.010 226.615 132.308 11.556 885.518


construcții126.248 310.588 81.366 78.659 44.409 46.642 53.153 43.845 50.305 835.215

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere 85 644 8 1 24 - 29 - - 791

43.712.745 13.536.235 8.106.954 4.914.912 8.961.744 5.601.500 4.714.447 4.907.339 3.965.532 98.421.410


Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de lucrări în funcție de valoarea estimată a procedurilor inițiate în 2014-2016 (mii Lei)

TOTAL



variază între 8% (NV) și 4% (SE) din bugetul cumulat al tuturor procedurilor de acest tip lansate la nivelul întregii țări, însă în acest caz trebuie remarcată ponderea semnificativă la nivelul autorităților centrale (56%). O situație similară se poate observa în cazul lucrărilor de demolare a clădirilor și de terasament (valoare bugetată la nivelul autorităților centrale de 63% și variații interregionale cuprinse între 9% în regiunea BI și 1% în regiunea NE).

3.3.3.2.3 Analiza regională a frecvenței de achiziție a lucrărilor în funcție de numărul procedurilor atribuite

Analiza regională a frecvenței de achiziție a lucrărilor în funcție de numărul procedurilor atribuite relevă o imagine similară în profil teritorial cu cea rezultată în urma analizei din punct de vedere al numărului procedurilor inițiate. Cele mai multe proceduri atribuite și care vizează achiziția de lucrări de finisare a construcțiilor sunt înregistrate în cazul autorităților contractante din regiunile SE (18% din totalul procedurilor de acest tip), urmate de cele din regiunile SM (15%) și C (14%).

Procedurile atribuite în regiunea C și care se referă la achiziția de lucrări de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate reprezintă 19% din totalul procedurilor de acest tip, atribuite la nivel național. Clasamentul este completat de regiunile SM (16%), SE (13%), NV (12%) și NE (11%). Lucrările de instalații pentru clădiri sunt mai des achiziționate în cadrul procedurilor atribuite din regiunile SM (18%), SE (16%), C și BI (13%), în timp ce lucrările de inginerie și de construcții sunt preferate de entitățile publice din regiunile SE (18%), C (16%) și SM (12%).

Din totalul procedurilor atribuite care vizează achiziția de lucrări speciale de construcții și de acoperire, 17% sunt derulate în regiunile SM și SE, 12% în regiunea NE și 11% în regiunile C și BI.

3.3.3.2.4 Analiza regională a frecvenței de achiziție a lucrărilor în funcție de valoarea contractată

Dacă se analizează frecvența de achiziție a lucrărilor în funcție de valoarea contractată, se constată aceleași disparități regionale ca în cazul analizei bazate pe valoarea estimată a procedurilor inițiate. Astfel, din totalul valorii contractelor încheiate care vizează achiziția lucrărilor de instalații pentru clădiri, 33% reprezintă valoarea contractată la nivelul regiunii BI. Pe de altă parte, valorile contractelor de acest tip încheiate la nivelul regiunilor NE, SV și V reprezintă între 3% și 4% din ansamblul pieței. O situație similară se poate constata și în cazul achiziției lucrărilor de finisare a construcțiilor. Mai mult de jumătate din valoarea contractată provine de la contractele încheiate de autoritățile contractante din regiunea BI, în timp ce contractele aferente procedurilor atribuite la celorlalte regiuni de dezvoltare variază între 8% și 4% din totalul volumului valoric.

Nr.


1 Lucrări de finisare a construcțiilor 940 1.743 2.145 1.778 1.344 2.311 2.684 1.048 1.013 15.006

2




de nivelare

796 672 2.391 1.482 1.496 2.062 1.705 1.110 1.208 12.922

3 Lucrări de instalații pentru clădiri 679 1.572 1.550 1.297 1.238 2.161 1.954 925 684 12.060

4 Lucrări de inginerie și de construcții 534 535 859 573 473 678 981 440 440 5.513


construcții280 390 404 425 292 630 623 265 292 3.601

6 Lucrări de construcții de clădiri 166 185 311 299 259 317 360 137 182 2.216

7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 147 131 250 136 117 151 154 92 93 1.271

8




gazului

26 83 187 160 41 88 86 34 38 743

9 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 21 13 41 70 48 52 55 44 22 366

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere - 1 1 1 1 - 2 - - 6

3.589 5.325 8.139 6.221 5.309 8.450 8.604 4.095 3.972 53.704

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de lucrări în funcție de numărul procedurilor atribuite (2014-2016)

TOTAL




În cazul achiziției lucrărilor de acoperire și a altor lucrări speciale de construcții, 42% din valoarea tuturor contractelor de acest tip provine de la cele încheiate de autoritățile contractante din regiunea BI, în timp ce restul regiunilor de dezvoltare înregistrează între 10% (C și NE) și 6% (NV, SM, SV și V). Deși un sfert din valoarea contractată aferentă procedurilor atribuite care presupun achiziția de lucrări de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate provine din contractele încheiate de autoritățile centrale, în acest caz se constată o situație mai echilibrată la nivel regional. Astfel, ponderea valorii contractelor privind achiziția acestei categorii de lucrări în volumul valoric al tuturor contractelor de acest tip variază la nivel regional între 12% (NV) și 7% (V).

3.3.4 Analiza complexității și potențialului de standardizare a serviciilor, bunurilor și lucrărilor achiziționate la nivel regional

Centralizarea achizițiilor publice devine o strategie din ce în ce mai atractivă pentru entitățile publice din statele comunitare cu rol de autorități contractante. Cu toate acestea, decizia de a centraliza sau descentraliza anumite tipuri de achiziții publice trebuie să țină cont de o serie de factori, precum: volumul estimat al economiilor ce pot fi obținute prin agregare și controlul costurilor; importanța strategică a serviciilor, bunurilor și lucrărilor pentru instituțiile publice achizitoare; caracteristicile și dinamica diferitelor segmente de piață; dispersia geografică a autorităților contractante, practicile acestora în domeniul achizițiilor publice și nivelul de rezistență la schimbare; rapiditatea cu care trebuie organizate și desfășurate anumite proceduri de achiziții publice; modul de organizare a departamentelor de achiziții publice din cadrul entităților achizitoare; nivelul de concentrare a puterii de cumpărare și negociere, practicile anticoncurențiale și posibilitățile de acces la piață pentru IMM etc. Unul dintre factorii esențiali în fundamentarea deciziei de a centraliza sau descentraliza anumite tipuri de achiziții publice constă în capacitatea de a armoniza și standardiza serviciile, produsele și lucrările ce pot face obiectul agregării.

În general, varianta agregării și consolidării achizițiilor publice apare drept o soluție optimă atunci când caracteristicile serviciilor, bunurilor și lucrărilor cumpărate sunt standardizabile. Exemple de astfel de categorii de produse și servicii standardizabile sunt: echipamentele IT, consumabilele, tichetele de masă, serviciile de catering, combustibilii, serviciile de transport și cazare, serviciile de curățenie, electricitatea ori automobilele. Deși grade multiple de diferențiere există chiar și în rândul categoriilor de produse și servicii menționate anterior, acestea pot fi în general apreciate drept adecvate pentru a satisface nevoile și preferințele comune ale unui spectru larg de autorități contractante.

Existența unui nivel ridicat de standardizare a serviciilor, bunurilor și lucrărilor stimulează procesul de centralizare a achizițiilor publice. În primul rând, standardizarea facilitează

Nr.


1




de nivelare

6.329.620 1.838.149 2.789.128 2.308.219 3.047.462 2.258.750 1.934.994 2.161.259 1.799.603 24.467.184

2 Lucrări de inginerie și de construcții 1.103.947 646.361 565.009 348.454 1.197.088 438.753 425.919 526.282 195.695 5.447.508

3 Lucrări de construcții de clădiri 1.016.344 650.042 305.874 483.894 488.853 549.290 275.854 330.369 168.216 4.268.736

4 Lucrări de instalații pentru clădiri 433.125 1.241.293 550.327 153.083 459.357 443.168 196.845 160.912 127.461 3.765.571

5




gazului

860.029 41.022 1.701.084 28.314 42.406 113.764 182.025 75.461 3.096 3.047.201

6 Lucrări de finisare a construcțiilor 125.407 1.264.540 150.726 137.805 200.830 124.317 151.522 88.488 125.452 2.369.085

7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 636.077 113.508 58.899 16.532 42.500 78.821 55.088 28.944 95.598 1.125.967


construcții53.036 286.594 64.924 68.945 38.615 41.827 45.066 39.454 37.214 675.675

9 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 141.699 3.788 11.467 72.228 103.462 18.026 157.582 89.667 10.295 608.215

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere - 412 8 1 24 - 29 - - 475

10.699.283 6.085.709 6.197.447 3.617.475 5.620.596 4.066.716 3.424.924 3.500.835 2.562.630 45.775.617

Frecvența de achiziție la nivel regional a principalelor categorii de lucrări în funcție de valoarea contractelor încheiate în 2014-2016 (mii Lei)

TOTAL




procesul de agregare și prelucrare a informațiilor. Produsul standardizat poate fi identificat și descris în mod clar și riguros, dată fiind eterogenitatea scăzută a sub-categoriilor asociate respectivului produs, precum și relativa omogenitate a nevoilor și preferințelor locale/ regionale. Prin urmare, riscul agregării și procesării unor informații incomplete sau incorecte de către unitățile de achiziții publice centralizate este cu atât mai mic cu cât gradul de standardizare a produselor cumpărate este mai mare. Un exemplu de produs standardizabil care ar putea face obiectul unei proceduri de achiziții publice centralizate este hârtia, întrucât nevoile autorităților contractante locale sunt într-o bună măsură similare, iar ritmicitatea aprovizionărilor poate fi previzionată cu suficientă precizie. Similar, serverele IT sunt echipamente standardizabile în pofida unor caracteristici tehnice diferite în materie de scalabilitate, număr de utilizatori simultani sau nivelul de acces al acestora.

În al doilea rând, standardizarea permite furnizorilor de produse/ servicii să obțină economii de scară semnificative din producerea/ prestarea unor volume ridicate de astfel de bunuri/ servicii. Prin urmare, standardizarea reduce costurile unitare practicate de potențialii participanți la procedurile de achiziții publice, fapt care permite autorităților contractante să cumpere aceste produse și servicii la prețuri inferioare în condițiile agregării cererii și utilizării unor contracte centralizate. Această situație este cu atât mai evidentă în cazul segmentelor de piață în care sectorul public deține o pondere semnificativă în totalul cererii, centralizarea, standardizarea și agregarea achizițiilor publice putând conduce la creșteri substanțiale ale cotei de piață pentru entitatea ofertantă declarată câștigătoare. Acest lucru sporește puterea de cumpărare și negociere a autorităților contractante care atribuie procedura centralizată, ceea ce conduce la o intensificare a concurenței între entitățile participante la achiziția publică pentru a oferi prețuri competitive și o calitate superioară a serviciilor/ bunurilor furnizate. În orice caz, economiile rezultate din obținerea unor prețuri de atribuire mai scăzute ar trebui să depășească eforturile autorităților contractante de a se asocia sau ale unităților centralizate de a comasa și agrega cererea locală.

Deși standardizarea serviciilor, bunurilor sau lucrărilor oferă argumente în favoarea centralizării achizițiilor publice, practica internațională arată că autoritățile contractante/ unitățile centralizate întâmpină dificultăți semnificative în comasarea propriu-zisă a procedurilor de achiziții publice.

Experiența unităților regionale de achiziții publice centralizate arată că standardizarea serviciilor/ produselor/ lucrărilor și comasarea procedurilor de achiziții publice s-au realizat treptat, în baza unor analize detaliate a nevoilor locale ale autorităților contractante. Chiar și în cazul unor produse cu un grad ridicat de standardizare (de exemplu, achiziția de combustibili sau furnizarea de electricitate), autoritățile contractante pot avea nevoi și preferințe diferite în ceea ce privește condițiile de livrare, calendarul plăților, destinația de livrare, profilul/ obiceiurile de consum, gradul de libertate în gestionarea bugetului contractului și în asigurarea controlului financiar etc.

În anumite situații, centralizarea procedurilor de achiziție publică este dificil de realizat din cauza preferințelor autorităților contractante pentru anumite caracteristici tehnice sau tehnologii (de exemplu, telefoanele mobile), pentru bunuri rezultate din combinarea mai multor categorii de produse (de exemplu, stațiile de lucru, care combină elemente de hardware și software), pentru anumiți termeni contractuali (de exemplu, biletele de avion) sau pentru produse cu niveluri calitative diferite (de exemplu, hârtie de o anumită calitate). De asemenea, există categorii de servicii și bunuri care presupun un nivel ridicat de personalizare, adaptare la nevoile specifice locale ale cetățenilor (de exemplu, serviciile de întreținere a anumitor clădiri publice sau de colectare a deșeurilor) ori ale autorităților contractante (servicii de curățenie).

În toate aceste cazuri, contracte de achiziții publice aparent similare și care ar putea face obiectul centralizării sunt de fapt proceduri extrem de variate și care nu pot fi consolidate.



Astfel, pentru ca centralizarea procedurilor de achiziții publice să fie justificată și posibilă, se impune ca standardizarea serviciilor, produselor și lucrărilor să fie însoțită de un nivel scăzut de eterogenitate a cererii/ nevoilor locale. În plus, distanța geografică dintre autoritățile contractante poate constitui un alt factor care poate descuraja procesul de centralizare a achizițiilor publice. Dificultatea sau imposibilitatea unor prestatori locali de servicii/ furnizori locali de produse de a participa la procedurile agregate de achiziții publice pot reduce avantajele centralizării.

Concluzionând, nivelul de standardizare a serviciilor, bunurilor și lucrărilor deține un rol important în fundamentarea deciziei de centralizare, însă comasarea procedurilor de achiziție publică trebuie să țină cont și de posibilitatea uniformizării nevoilor locale. Prin urmare, orice decizie de centralizare a achizițiilor publice ar trebui să aibă la bază o analiză detaliată a cerințelor specifice locale.

Tabelul de mai jos prezintă lista principalelor categorii de servicii, produse și lucrări care sunt procurate prin intermediul unor proceduri de achiziții publice organizate de unitățile centralizate înființate la nivelul celor opt state membre ale Uniunii Europene care au fost selectate pentru analiza comparativă.

De remarcat că majoritatea procedurilor centralizate de achiziții publice presupun

procurarea de bunuri și servicii. De asemenea, tabelul arată că bunurile și serviciile

cumpărate pentru administrațiile publice locale/ municipalități de către marea majoritate

a unităților de achiziții publice centralizate (naționale sau regionale) vizează următoarele

categorii: echipamente și servicii TIC, hârtie și produse de birotică, mobilier, combustibili,

servicii de transport și cazare, produse și servicii de curățenie, produse farmaceutice și

echipamente medicale, sisteme de securitate și pază, autovehicule, hrană și servicii de

catering. Mai puțin răspândite sunt achizițiile centralizate de lucrări de construcții.

În continuare este analizat potențialul de standardizare a bunurilor și serviciilor procurate

în mod frecvent de către autoritățile contractante din România, astfel încât să poată fi

analizată ulterior oportunitatea ca acestea să poată face obiectul unor proceduri de achiziții

publice centralizate. În analiză s-a ținut cont de numărul și valoarea diferitelor categorii/

tipuri de achiziții publice, clasificate din perspectiva codurilor CPV, așa cum au reieșit din

Țara/ unități naționale și regionale

de achiziții publice centralizate

Categorii de servicii, produse și lucrări

achiziționate centralizat

Austr

ia

(BB

G)

Danem

arc

a

(SK

I)

Fin

landa

(Hansel O

y)

(Kunta

hankin

nat

Oy)

Fra

nța

(UG

AP)

(GIP

RES

AH

)

Ungari

a

(KEF)

Italia

(Consip

)

(SC

R P

iem

onte

)

Ola

nda

(RIJ

K)

Port

ugalia

(eS

Pap)

Mare

a B

rita

nie

(NEPO

)

(ES

PO

)

(LG

OPC

)

Tehnologia informației și comuncațiilor (componente hardware,

software, servicii de mentenanță, telefoane mobile)√ √ √ √ √ √ √ √ √

Papetărie și birotică (stilouri, pixuri, agrafe, dosare, etc.) √ √ √ √ √ √ √ √ √

Mobilier (școlar, de birou, de bucătărie de mici dimensiuni) √ √ √ √ √ √ √ √ √

Produse medicale (medicamente, consumabile) și echipamente

de laborator√ √ √ √ √ √ √

Alimente, servicii de catering, inclusiv tichete de masă √ √ √ √ √ √ √

Servicii de consultanță, formare profesională și audit (recrutarea

de personal temporar/ experți)√ √ √ √ √

Produse/ sisteme de iluminat și furnizarea de energie electrică √ √ √ √ √ √

Materiale de curățenie (chimicale) și servicii de curățenie √ √ √ √ √ √ √ √

Combustibili pentru încălzire și transport √ √ √ √ √ √ √ √

Servicii de transport și cazare √ √ √ √ √ √ √ √

Sisteme de securitate (sisteme de monitorizare și supraveghere,

sisteme de inchidere și antiefracție) și servicii de pază√ √ √ √ √ √ √

Autovehicule √ √ √ √ √ √ √

Lucrări de construcții (drumuri, clădiri publice, iluminat stradal,

stații de epurare a apelor, sisteme de canalizare)√ √

Principalele categorii de bunuri, servicii și lucrări achiziționate centralizat în statele europene



prelucrarea statistică a datelor privind procedurile de atribuire inițiate la nivel național/

regional în ultimii trei ani. De asemenea, pentru completitudine, analiza a luat în

considerare și practica/experiența europeană în ceea ce privește principalele categorii de

bunuri și servicii care sunt în mod uzual achiziționate centralizat.

Sunt prezentate în cele ce urmează principalele categorii de bunuri și servicii cu

potențial de standardizare, propuse pentru a fi achiziționate de o manieră centralizată

prin intermediul Unităților de Achiziții Centralizate Regionale. De asemenea, este

prezentată și o analiză privind nivelul de complexitate a acestui proces pentru fiecare

categorie ca parte a analizei PEST.

1) Tehnologia informației și comunicațiilor

Această categorie de servicii și bunuri cuprinde:

echipamente hardware; pachete software; servicii de mentenanță și telefoane mobile.

Componentele hardware (calculatoare, laptopuri, servere, imprimante, scannere, multifuncționale) sunt în general ușor standardizabile, acestea putând face obiectul unor achiziții centralizate. Cu toate acestea, este necesară o analiză detaliată a nevoilor existente la nivelul autorităților publice locale pentru a structura și uniformiza cererea pentru acest tip de produse. Astfel, în vederea standardizării, ar trebui avute în vedere preferințele autorităților contractante locale în ceea ce privește configurația plăcilor de bază, procesoarelor, unităților de hard-disk, unităților optice (calculatoare, laptopuri și servere), rezoluția de scanare, profunzimea de culoare, viteza de scanare, ciclul de lucru zilnic (scannere), rezoluția la imprimare/ scanare, modalitate de alimentare cu hârtie, viteză la imprimare/ scanare (imprimante și multifuncționale) etc. În urma colectării acestor informații, se pot defini o serie de produse standardizabile de tipul calculatoare „Standard”, „Business”, laptopuri „Standard”, „Business”, „High-End”, „Ultrabook” ori servere standardizate „Low-end”, medii sau „High-End”. Aceste produse standardizate ar putea face obiectul unor acorduri-cadru centralizate sau unor proceduri naționale sau regionale de licitație deschisă.

Pachetele software și sistemele informatice sunt într-o mai mică măsură standardizabile comparativ cu echipamentele hardware. Acest lucru se datorează multitudinii de segmente care intră în componența acestei clase de produse: sisteme de operare, sisteme de gestionare a bazelor de date, pachete software pentru rețele, internet și intranet, pachete software pentru creare de documente, desen, imagistică, planificare și productivitate, pachete software de comunicații și multimedia, sisteme de siguranță (backup) sau recuperare, pachete software de securitate, pachete software de protecție antivirus, pachete software pentru managementul sistemelor, al stocării și al conținutului, sisteme de informare și servere etc. Se impune, prin urmare, o analiză aprofundată a nevoilor individuale ale autorităților publice locale înaintea adoptării unei decizii referitoare la centralizarea procedurilor de achiziții publice. Produsele informatice cel mai des achiziționate sau închiriate centralizat la nivelul majorității statelor europene sunt licențele de tip Microsoft Office (Standard sau Professional), Microsoft Government Open License, IBM Passport License, Oracle License, Microsoft Enterprise Agreement.

Serviciile de mentenanță hardware și software sunt dificil de standardizat întrucât acestea sunt de obicei adaptate nevoilor specifice ale fiecărei autorități contractante. Experiența altor state comunitare arată că aceste servicii pot fi achiziționate centralizat în condițiile unei uniformizări a nevoilor locale, dar și a unei definiri și delimitări clare între serviciile de mentenanță care vizează componentele hardware și cele care se referă la sistemele informatice. Acordurile cadru ar trebui să prezinte detaliat componentele fizice care vor



face obiectul achizițiilor centralizate (servere, console, routere, switch-uri, segmente de rețea, internet, intranet etc.), precizând totodată în mod clar termenele de intervenție și remediere a defecțiunilor, precum și termenele de înlocuire, reparare, reconfigurare a componentelor defecte. De asemenea, achizițiile publice centralizate ar trebui să descrie detaliat serviciile de mentenanță care vizează funcționarea optimă a programelor/ aplicațiilor avute în vedere (actualizarea licențelor la cele mai noi versiuni ale programelor, backup baze de date, reinstalarea și configurarea aplicațiilor, ștergere date temporare, defragmentări etc.). Practica europeană arată că serviciile de mentenanță pot fi cumpărate centralizat și prin intermediul unor acorduri-cadru, divizate pe loturi, care combină achiziția acestui tip de servicii cu procurarea de componente hardware și/ sau pachete software.

Telefoanele mobile (inclusiv smartphone-urile și tabletele) și serviciile conexe sunt produse standardizabile, fiind frecvent achiziționate sau închiriate într-o manieră centralizată în statele Uniunii Europene. Acordurile cadru trebuie să prezinte detaliat cerințele tehnice și funcționale ale telefoanelor mobile (tip bandă, tipul de date, modalități de conectare, caracteristici display, memorie și media, accesorii, tip baterie etc.)

2) Papetărie și birotică

Hârtia pentru copiere/ imprimare poate fi standardizată cu ușurință, întrucât structura acestei clase de produse este relativ simplă. Astfel, există doar trei mari categorii de hârtie utilizată pentru copiere și imprimare: standard, ecologică și reciclată. În plus, hârtia pentru copiere și imprimare este definită cu precizie în standardele UE, ceea ce facilitează procesul de agregare a cererii locale, dar și cel de elaborare a specificațiilor tehnice. Deși este de așteptat ca nevoile și cerințele privind utilizarea acestui produs să nu varieze semnificativ de la o autoritate contractantă la alta (ca în cazul altor servicii și bunuri standardizabile), lansarea unei proceduri centralizate de achiziție publică ar trebui să fie precedată de o analiză detaliată a volumelor solicitate la nivel local, întrucât numai procurarea unor cantități substanțiale poate conduce la obținerea unor prețuri avantajoase. Experiența unităților de achiziții publice centralizate din alte state europene arată că acordurile cadru pe termen scurt (6 luni), divizate pe loturi în funcție de tipul de hârtie procurată (standard, ecologică sau reciclată), sunt cele mai potrivite pentru achiziționarea acestor produse.

Produsele de birotică sunt dificil de standardizat din cauza numărului mare de articole incluse în această clasă, redactarea specificațiilor tehnice fiind de asemenea un proces anevoios. Pixurile, creioanele, stilourile, separatoarele, dosarele, bibliorafturile, calculatoarele de birou, capsatoarele, decapsatoarele, perforatoarele, suporturile de stocare cu memorie (CD, DVD, memory stick-uri), aparatele de laminat ori echipamentele de tăiat hârtia sunt printre cele mai răspândite articole de birotică care se achiziționează centralizat în statele comunitare. Pentru achiziționarea centralizată a acestor produse este necesară o uniformizare prealabilă a cerințelor existente la nivelul autorităților contractante locale. De asemenea, volumul cantităților procurate ar trebui să fie suficient de mare pentru a asigura economii din diferențele de preț obținute.

3) Mobilier

Unitățile de achiziții publice centralizate de la nivel regional din statele europene cumpără în general următoarele trei tipuri de mobilier: școlar, de birou și pentru bucătării de mici dimensiuni, organizate în cadrul spațiilor de birouri (chicinete). Toate aceste articole de mobilier sunt standardizabile, însă utilizarea unor acorduri-cadru centralizate trebuie să fie precedată de o analiză sistematică a nevoilor și solicitărilor existente la nivel local, precum și de o analiză aprofundată a pieței (furnizori, prețuri, cataloage, condiții de livrare și plată, standarde europene în materie etc.) De asemenea, specificațiile tehnice aferente procedurilor de achiziție publică centralizate trebuie să prezinte detaliat cerințele calitative privind materialele utilizate, variantele de design acceptate, dimensiunile, greutatea și



stabilitatea articolelor achiziționate. Acordurile cadru centralizate pot fi organizate și pe loturi separate pentru a distinge între următoarele tipuri de articole: dulapuri și rafturi, mese, birouri, scaune, pupitre școlare, table și suprafețe de proiectare etc.

4) Produse farmaceutice, echipamente medicale și ambulanțe

Această categorie este extrem de eterogenă, cuprinzând o mare varietate de produse/ echipamente: medicamente, reactivi, materiale sanitare (truse, dispozitive de intubație, măști de oxigen, comprese, pansamente, fire de sutură, ace, seringi, cearșafuri, halate, mănuși, măști chirurgicale etc.), dispozitive medicale (echipamente de diagnostic sau tratament prin radiații ionizante, medicină nucleară, rezonanță magnetică și ultrasunete, echipamente pentru anestezie și terapie intensivă, echipamente cardiovasculare, echipamente pentru endoscopie, echipamente pentru neonatologie, echipamente pentru transport intraspitalicesc, dispozitive medicale de screening auditiv etc.), ambulanțe și alte vehicule de intervenție. Standardizarea acestor produse/ echipamente este dificil de realizat, iar întocmirea specificațiilor tehnice presupune cunoștințe aprofundate în domeniu.

La nivelul Uniunii Europene, produsele și echipamentele medicale sunt achiziționate centralizat, la nivel național (e.g. în Italia, Consip achiziționează la nivel natțional servicii și produse medicale - ambulanțe, ace, seringi, echipamente medicale și de diagnosticare, mănuși și instrumente chirurgicale, servicii de asistență medicală) sau regional (e.g. Italia, toate autoritățile contractante locale din domeniul sănătății sunt obligate să-și achiziționeze serviciile și bunurile necesare prin intermediul unităților regionale - fie că aceste organisme sunt specializate în sectorul medical sau au o abordare „generalistă”, Marea Britanie: Eastern Shires Purchasing Organisation (ESPO) organism regional de achiziție care își desfășoară activitatea în zona centrală a Angliei și achiziționează servicii medicale, de asistență medicală și sociale (echipamente medicale, de monitorizare electronică la domiciliu, produse și servicii de carte și bibliotecă, alte servicii de sănătate și comunitare) sau Yorkshire Purchasing Organisation (YPO) este o unitate regională de achiziții publice centralizate care achiziționează servicii socio-medicale și de urgență - echipamente și produse de intervenție în situații de urgență, articole de îmbrăcăminte pentru situații de urgență, produse pentru persoanele cu dizabilități, produse și servicii medicale). De asemenea, există unități de achiziții publice centralizate sectoriale, specializate în procurarea produselor și echipamentelor medicale (e.g. GIP RESAH - Groupement d'intérêt Public – Réseau des Acheteurs Hospitaliers în Franța).

În România, Ministerul Sănătății derulează proceduri de achiziție publică centralizate la nivel național pentru procurarea unor medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecție, servicii, combustibili și lubrifianți pentru parcul auto, aceste produse și servicii fiind stabilite prin Ordinul nr. 658/2013, cu modificările și completările ulterioare.

5) Produse alimentare, servicii de catering (inclusiv tichete de masă)

Standardizarea produselor alimentare în vederea organizării unor proceduri centralizate de achiziții publice este un proces anevoios având în vedere varietatea articolelor care intră în componența acestei clase de produse: produse de origine animală, carne și produse din carne, preparate din pește și conserve din pește, fructe și legume, produse lactate, produse de morărit și panificație, cafea, ceaiuri etc. Achizițiile centralizate de produse alimentare sunt utilizate pe scară largă la nivelul statelor comunitare, scopul acestor acorduri-cadru constând în agregarea cererii locale provenite de la entități publice de tipul spitalelor, instituțiilor de învățământ (școli și universități), unităților militare și penitenciarelor. Decizia finală privind comasarea regională a procedurilor de achiziții publice ar trebui să fie precedată de o analiză detaliată a nevoilor locale și a volumelor/



cantităților de produse alimentare procurate în mod uzual de autoritățile contractante, precum și de o analiză a diferitelor segmente ale pieței agroalimentare.

Serviciile de catering sunt dificil de standardizat întrucât trebuie adaptate nevoilor specifice ale autorităților contractante. Cu toate acestea, serviciile de catering se regăsesc în mod frecvent pe lista produselor și serviciilor procurate de unitățile de achiziții publice centralizate din statele Uniunii Europene. Acordurile cadru sunt definitivate în urma analizei nevoilor și agregării cererilor provenind de la diferite tipuri de clienți ai unităților centralizate de achiziții publice: unitățile școlare, instituțiile spitalicești și alte entități publice. Specificațiile tehnice ale unor proceduri centralizate de achiziții publice ar trebui să precizeze cu claritate cerințele privind: calitatea materiilor prime utilizate (origine, perisabilitate, condiții de depozitare, manipulare, condiții nutriționale și de igienă, caracteristici merceologice etc.), metodele de gătit (de exemplu, fără uleiuri, sare, condimente, margarină, gluten etc.), tipurile de preparate aferente meselor principale ale zilei, mărimea porțiilor alimentare (gramaj), calendarul livrărilor de produse alimentare și meniul zilnic, precum și alte cerințe specifice (produse dietetice, destinate persoanelor vegetariene sau vegane etc.).

În ceea ce privește tichetele de masă, acestea sunt produse ușor standardizabile, fiind achiziționate frecvent în statele europene prin intermediul unor acorduri-cadru centralizate.

6) Servicii de consultanță, formare profesională și audit

Organismele centrale de achiziții publice din statele europene (în special cele din Marea Britanie și Finlanda) cumpără în mod frecvent servicii de consultanță și audit în numele unor autorități publice locale/ municipalități. Cele mai multe acorduri-cadru centralizate care au ca obiect servicii de consultanță acoperă următoarea gamă de servicii: consultanță strategică, servicii de optimizare a proceselor, servicii de gestiune contabilă și audit financiar, recrutare și servicii de consultanță în domeniul resurselor umane, servicii de proiectare tehnică, inginerie și supervizare a lucrărilor, servicii de formare profesională, servicii de programare și dezvoltare de software. De remarcat că aceste servicii nu sunt ușor standardizabile, armonizarea nevoilor locale ale autorităților contractante fiind un proces dificil de realizat. Chiar dacă acordurile cadru de prestări servicii în sprijinul autorităților române din sistemul de management al instrumentelor structurale nu pot fi considerate drept achiziții centralizate propriu-zise, aceste contracte constituie exemple de succes privind agregarea unor cereri variate de servicii de consultanță și audit.

7) Electricitate, inclusiv produse și sisteme de iluminat

Energia electrică este un produs ușor standardizabil, specificațiile tehnice fiind, de asemenea, facil de redactat. La nivelul statelor europene (în special în Finlanda și Marea Britanie) există un număr semnificativ de proceduri de achiziții publice centralizate având ca obiect procurarea și distribuția de energie electrică. Acordurile cadru centralizate acoperă furnizarea propriu-zisă a energiei electrice (inclusiv pentru iluminat stradal), dar și servicii conexe, precum: asistență tehnică și suport în vederea monitorizării consumului, prognozării acestuia și a cererilor viitoare de energie electrică, sprijin în realizarea unor analize comparative între consumul prognozat și cel efectiv. În cazul acordurilor-cadru centralizate, energia electrică nu este achiziționată la un preț fix, valabil la o anumită dată calendaristică, ci la prețuri și intervale de timp diferite, de regulă anterioare perioadei propriu-zise de aprovizionare. Prin acest mecanism se elimină riscul stabilirii unor prețuri fixe de aprovizionare în condiții de piață volatile, unitățile de achiziții publice centralizate având libertatea de a cumpăra volume mai mari de energie electrică în perioade când nivelul prețurilor este scăzut, respectiv cantități mai mici de energie electrică atunci când prețurile sunt în creștere.



Pentru a achiziționa produse și sisteme de iluminat, unitățile de achiziții publice centralizate din Austria sau Marea Britanie utilizează acorduri-cadru cu mai mulți operatori. În general, echipamentele și produsele electrice achiziționate sunt destinate iluminatului în zone rezidențiale (clădiri) și al celui stradal. Pentru iluminatul clădirilor sunt achiziționate centralizat următoarele tipuri de produse și echipamente electrice, divizate pe loturi: corpuri de iluminat (plafoniere, aplice de perete, lustre, abajururi etc.), piese pentru corpuri de iluminat (becuri, tuburi, spoturi etc.) și accesorii (startere, dulii, etc.). În cazul iluminatului stradal, sunt achiziționate centralizat echipamente și lămpi de iluminat stradal. În general, furnizarea de produse și echipamente electrice este însoțită de achiziționarea de lucrări de cablare și realizare a conexiunilor electrice. Toate aceste produse sunt standardizabile, specificațiile tehnice fiind, de asemenea, ușor de întocmit. Ca și în cazul altor servicii sau produse, decizia de centralizare a achizițiilor trebuie să se fundamenteze pe o analiză riguroasă a nevoilor și solicitărilor locale, precum și pe o analiză detaliată a respectivelor segmente de piață. Caietele de sarcini ar trebui să detalieze caracteristicile tehnice ale corpurilor de iluminat (număr becuri, putere maximă, dimensiuni, diametru, tensiunea de alimentare, etc.) și ale pieselor destinate corpurilor de iluminat (randament luminos, reproducere culori, fluxul luminos, intensitatea luminoasă, tip de fasung etc.).

8) Materiale (chimicale) și servicii de curățenie

Atât standardizarea, cât și redactarea specificațiilor tehnice pentru produsele de curățenie presupun un nivel scăzut de dificultate. În Marea Britanie se utilizează pe scară largă acorduri-cadru pentru achiziționarea centralizată a unor produse de curățenie, precum: soluții și preparate pentru spălare/ curățare (detergenți, dispersanți, soluții de curățat/ clătit etc.), produse antistatice, preparate odorifere și de ceruire, materiale din pânză pentru curățat/ lustruit sau articole de menaj (mături, perii, bureți, găleți, fărașe etc.). De regulă, achiziția de soluții de curățenie (dezinfectanți) și materiale de igienizare pentru unitățile spitalicești fac obiectul unor acorduri-cadru separate.

Serviciile de igienizare și curățenie sunt frecvent achiziționate de unitățile centralizate din Marea Britanie, Austria și Finlanda. Cu toate acestea, standardizarea acestor tipuri de servicii este destul de dificil de realizat, având în vedere nevoile și preferințele specifice ale autorităților publice locale. De obicei, acordurile cadru centralizate pentru astfel de servicii vizează asigurarea igienizării și curățeniei în spațiile de birouri și în unitățile școlare. Caietele de sarcini trebuie să detalieze tipurile de servicii achiziționate: igienizarea spațiilor interioare, a grupurilor sanitare și a spațiilor exterioare, frecvența prestării serviciilor (zilnic, săptămânal, lunar etc.), tipurile și caracteristicile echipamentelor și produselor utilizate pentru igienizare și curățenie, cerințele privind personalul responsabil cu igienizarea, orice alte tipuri de servicii solicitate (de exemplu, igienizarea birourilor în urma unor lucrări de reamenajare sau a unor reparații interioare ori transportul hârtiei la punctele de colectare).

9) Combustibili pentru încălzire și transport

Kerosenul pentru avioane, benzina, gazele petroliere lichefiate și combustibilii gazoși (motorina și biodiesel) sunt produse frecvent achiziționate centralizat în state europene, precum Franța, Austria, Olanda sau Marea Britanie. Produsele sunt ușor standardizabile, neexistând dificultăți nici în redactarea specificațiilor tehnice. Ca și în cazul electricității, combustibilii sunt achiziționați prin intermediul unor acorduri-cadru flexibile, la prețuri care variază în timp, unitățile de achiziții publice centralizate cumpărând volume mai mari în perioade când nivelul prețurilor este scăzut, respectiv cantități mai mici atunci când prețurile sunt în creștere. În aceste acorduri-cadru participă entitățile publice care dispun sau pot închiria spații proprii pentru depozitare. Printre instituțiile beneficiare ale acestor acorduri-cadru se află entități ce își desfășoară activitatea în următoarele domenii: industria aeronautică, industria navală, industria de apărare (unități militare), pază și



ordine publică (departamentele de poliție) sau intervenții în situații de urgență (departamentele de pompieri). Pe lângă aceste instituții, la astfel de acorduri-cadru pot lua parte și alte entități, precum: primării/ consilii locale, agenții de mediu, unități școlare sau instituții spitalicești, inclusiv serviciile de ambulanță.

10) Servicii de transport și cazare

În majoritatea statelor comunitare, serviciile de transport aerian sunt achiziționate centralizat, prin intermediul unităților specializate de achiziții publice. Aceste organisme centrale de achiziții publice utilizează acorduri-cadru pentru a comasa cererile de servicii de transport aerian provenite de la ministere, municipalități/ autorități publice locale, companii de utilități publice, alte agenții și structuri guvernamentale. De remarcat că decizia de centralizare a achizițiilor publice pentru acest tip de servicii depinde de nivelul concurenței pe anumite destinații de zbor, agregarea cererilor locale ale entităților publice justificându-se numai în măsura unei competiții autentice între companiile de transport aerian (obținerea unor prețuri competitive și, implicit, a unor economii de scară semnificative depinde de numărul companiilor aeriene care oferă servicii de transport pe anumite rute de zbor). În general, serviciile de transport aerian sunt ușor standardizabile. De asemenea, redactarea specificațiilor tehnice nu presupune dificultăți semnificative, având în vedere ofertele detaliate ale companiilor aeriene în ceea ce privește destinațiile, orarele de zbor și serviciile prestate la bordul aeronavelor. Caietele de sarcini ar trebui să precizeze cu claritate următoarele aspecte: tipul de transport aerian (ocazional sau pe bază de grafic), lista destinațiilor finale sau orientative naționale, continentale sau internaționale (dacă transportul este ocazional), tipul zborului (de linie sau low cost), clasa de zbor (economic, business sau clasa I) orele de plecare/ retur, escale și durata zborului (dacă transportul este ocazional), structura tarifului serviciilor de transport aerian (valoarea prețului propriu-zis al biletului, a taxelor de zbor și a taxelor de servicii – rezervare și emitere bilete de avion), numărul orientativ (minim și maxim) al persoanelor beneficiare ale serviciilor de transport aerian, serviciile și asistența oferită la bordul aeronavelor etc.

În ceea ce privește achizițiile de servicii de transport rutier, există state comunitare (Belgia sau Olanda) în care unitățile centrale pun la dispoziția clienților lor, autorități publice locale, acorduri-cadru pentru transportul pasagerilor cu microbuze (angajații instituțiilor publice locale), taxiuri (angajații instituțiilor publice locale și/ sau personalul care asigură managementul acestor entități) sau limuzine (corpul diplomatic sau funcționarii de rang înalt, invitați ai entităților publice locale). Instituțiile publice ale acestor acorduri-cadru beneficiază fie de servicii de taximetrie, fie de servicii de închiriere a unor automobile cu șofer. De asemenea, în Olanda sau Marea Britanie, unitățile de învățământ superior, instituțiile spitalicești și/ sau municipalitățile se asociază ori recurg la acordurile cadru oferite de unitățile de achiziții publice centralizate pentru a cumpăra servicii de transport rutier specializat (transportul studenților de la universitate/ domiciliu la sediile instituțiilor publice unde își efectuează stagiul de practică, transportul pacienților neaflați în stare critică, a copiilor și tinerilor din grupurile vulnerabile). Standardizarea și redactarea specificațiilor tehnice pentru achiziționarea serviciilor de transport rutier nu presupun eforturi substanțiale. De regulă, caietele de sarcini includ următoarele tipuri de cerințe tehnice: informații despre parcul auto (numărul autoturismelor deținute, anul fabricației, data intrării în circulație, situația inspecțiilor tehnice periodice, tipul/ modelul/ culoarea/ puterea motorului/ capacitatea cilindrică/ dotările autoturismelor deținute, inclusiv dotările pentru transportul persoanelor cu mobilitate redusă, licența de operare în cazul taxiurilor etc.), informații despre timpul de răspuns la comenzi, detalii despre tarifele practicate etc.

În Marea Britanie, ca și în România, serviciile de transport rutier sunt uneori achiziționate împreună cu serviciile de cazare și masă. Serviciile integrate de gestionare a călătoriilor (transport, masă, cazare) sunt dificil de standardizat din cauza relativei eterogenități a



nevoilor și preferințelor entităților publice locale, fapt care îngreunează și procesul de comasare și agregare a procedurilor locale de achiziții publice.

11) Sisteme de securitate și servicii de pază

Achizițiile de echipamente și sisteme de securitate pot face obiectul unor achiziții publice centralizate. Acordurile cadru centralizate pentru achiziționarea unor sisteme de supraveghere și monitorizare TVCI, a unor sisteme de comunicație wireless (GPRS), a unor echipamente de control al accesului, de detecție și alarmare în caz de incendiu sau efracție sunt uzuale în state precum Marea Britanie, Finlanda, Austria sau Olanda. În cazul acordurilor-cadru complexe, livrarea unor astfel sisteme de securitate este adeseori însoțită de produse de tipul cititoarelor de carduri de acces, porților de securitate, butoanelor de panică, încuietorilor electromagnetice, cititoarelor biometrice, radarelor ori barierelor infraroșu. Standardizarea unor astfel de produse nu este ușor de realizat, specificațiile tehnice fiind, de asemenea, dificil de întocmit. În principiu, caietul de sarcini ar trebui să detalieze aspecte precum: caracteristicile înregistratoarelor video digitale, numărul și cerințele camerelor video de interior și exterior, caracteristicile tehnice ale hard disk-urilor, monitoarelor și accesoriilor (tastatură de control, dulapuri rack, UPS, distribuții de alimentare în rack, cabluri de alimentare etc.), lucrările necesare pentru instalarea și punerea în funcțiune, prețul și garanția materialelor, echipamentelor și lucrărilor efectuate.

În state comunitare precum Olanda, Austria, Finlanda sau Marea Britanie, organismele centrale de achiziții publice utilizează acorduri-cadru pentru procurarea de servicii de pază și protecție. Printre instituțiile beneficiare ale acestor acorduri-cadru se află entități, precum: ministere, primării, agenții de mediu, unități școlare, instituții spitalicești etc. Serviciile de siguranță achiziționate centralizat cuprind: servicii de pază, servicii de monitorizare a sistemelor de alarmă, de control al accesului, de supraveghere video în timp real și servicii de patrulare. Acest tip de servicii sunt ușor de standardizat și de achiziționat într-o manieră centralizată. Caietele de sarcini ar trebui să detalieze cerințele privind personalul de pază (număr și calificări solicitate), timpul de intervenție, dotările minime necesare (autoturisme de intervenție rapidă, echipamente de emisie-recepție, dispozitive electroșoc, spray-uri iritant-paralizante, costume, legitimații etc.), programul de lucru.

12) Autovehicule

Marile unități de achiziții publice centralizate din Italia (Consip), Franța (UGAP), Austria (BBG), Finlanda (Hansel), Olanda (PIANOo) sau Marea Britanie utilizează acorduri-cadru de mari dimensiuni pentru procurarea sau închirierea de autovehicule. În funcție de complexitatea acestora, acordurile cadru pot acoperi o gamă variată de autovehicule (grupate pe loturi): autovehicule de mici dimensiuni destinate transportului de pasageri (break-uri și berline), autovehicule cu 4 roți motoare (jeepuri și vehicule de teren), autovehicule cu utilizare specială (de urgență, de salvare, ambulanțe, de poliție, microbuze), mijloace de transport în comun (autobuze și autocare), autovehicule pentru transportul de mărfuri (camioane, furgonete, tractoare rutiere), autovehicule de mare capacitate (camioane de tip macara, autobasculante, autovehicule pentru deszăpezire și întreținere pe timp de iarnă, autovehicule de curățare și aspirare a străzilor, autovehicule pentru colectarea, transportul și compactarea deșeurilor menajere, vehicule electrice etc.). Standardizarea unor astfel de produse, dar mai ales elaborarea unor specificații tehnice comun acceptate sunt operațiuni extrem de complexe. În vederea standardizării, unitățile de achiziții publice centralizate utilizează cataloage publicate de autoritățile de omologare naționale și care conțin informații despre producătorii și tipurile de autovehicule comercializate. De asemenea, cunoașterea detaliată a nevoilor și preferințelor entităților publice locale, precum și a caracteristicilor, structurii și dinamicii pieței reprezintă condiții esențiale pentru asigurarea succesului unor achiziții centralizate de autovehicule. Nu în



ultimul rând, obținerea unor economii de scară semnificative este posibilă numai în condițiile unui volum considerabil al cererii locale.

13) Lucrări de construcții

Autoritățile centrale și locale, agențiile de mediu, unitățile școlare și instituțiile spitalicești din Olanda și Marea Britanie se asociază ori recurg la serviciile specializate ale unor unități de achiziții publice centralizate pentru a procura lucrări de construcții/ reabilitare a clădirilor (inclusiv lucrări de instalații pentru clădiri), lucrări de construcții a podurilor, tunelurilor sau pasajelor subterane, lucrări de construcții a stațiilor de tratare a apei potabile ori lucrări de construcții, de pavare și îmbrăcare a autostrăzilor și drumurilor. Complexitatea acestor acorduri-cadru este foarte ridicată, standardizarea și comasarea procedurilor de achiziție publică fiind extrem de dificil de realizat. Întocmirea specificațiilor tehnice necesită cunoștințe aprofundate în domeniul ingineriei civile.

Elementele analizate pentru categoriile de mai sus vor fi luate mai departe in calcul în definirea modalității de ierarhizare a bunurilor, serviciilor și lucrărilor identificate ca fiind pe primele 10 locuri, în fiecare categorie amintită.

3.4 IERARHIZAREA CATEGORIILOR CRITICE DE SERVICII, PRODUSE ȘI LUCRĂRI ACHIZIȚIONATE LA NIVEL REGIONAL

3.4.1 Ierarhizarea categoriilor critice de produse

În cazul produselor, modalitatea de acordare a punctajelor pentru cele patru criterii menționate anterior au fost definite conform tabelului următor:

Tabelul de mai jos prezintă scorurile finale obținute pe baza celor patru criterii menționate anterior pentru cele 10 categorii de produse alese din rândul tuturor produselor achiziționate la nivelul României. Menționăm că o parte din aceste produse nu se regăsesc în lista primelor 20 de produse din punct de vedere al frecvenței de achiziție, însă fac obiectul unui număr considerabil de proceduri inițiate și/ sau înregistrează valori estimate/ bugetate semnificative. De asemenea, tabelul prezintă ordinea ierarhică a acestor produse, clasament rezultat în urma determinării scorului individual.

1 2 3 4 5

Complexitatea procesului de

standardizare

50% Foarte dificil de

standardizat

Dificil de

standardizat

Dificultate

moderată de

standardizare

Ușor de

standardizat

Foarte ușor de

standardizat

Complexitatea procesului de redactare a

specificații lor


redactat

Dificil de redactat Dificultate

moderată de

redactare

Ușor de redactat Foarte ușor de

redactat

Numărul procedurilor inițiate 10% Sub 10.000 10.001 - 50.000 50.001 - 100.000 100.001 - 500.000 Peste 500.001

Volumul estimat al procedurilor inițiate

(mii Lei)

10% Sub 100.000 100.001 - 500.000 500.001 -

1.000.000

1.000.001 -

5.000.000

Peste 5.000.001

Criteriul utilizat în vederea ierarhizării

Ponderea

criteriului în

punctajul final

Sistem de acordare a notelor

Criteriile utilizate în vederea ierarhizării produselor și ponderea acestora în scorul final al fiecărui tip de produs

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

1 Produse alimentare 3 3 5 4 3,3 V

2 Articole de birotică, altele decât hârtia 3 2 5 2 2,8 VII

3 Produse de curățenie 4 4 4 2 3,8 IV

4 Combustibili 5 5 2 5 4,7 I

5 Pachete software și sisteme informatice 2 3 2 4 2,5 VIII


computerele personale și imprimantele 3 3 4 2 3,0 VI

7 Autovehicule, altele decât cele militare, pentru

transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări 2 2 2 4 2,2 IX

8 Energie electrică 5 4 1 4 4,2 III

9 Cărți, manuale și hărți 5 5 2 2 4,4 II

10 Echipamente și sisteme de securitate și siguranță 2 2 2 2 2,0 X

50% 30% 10% 10%

Nota acordată Ponderea

criteriului în

punctajul final


criteriului în

punctajul final


criteriului în

punctajul final

Ierarhizarea categoriilor de produse în funcție de potențialul de comasare a procedurilor de achiziții publice

Nr.

crt.Tipul de produs


standardizare


redactare a specificațiilor

Numărul procedurilor inițiate Volumul estimat al procedurilor

inițiateScorul

final

Ordinea

ierarhicăPonderea

criteriului în

punctajul final

Nota acordată



Astfel, din analiza realizată în tabelul de mai sus rezulta următoarea ierarhizare a primelor zece tipuri de produse cu potențial ridicat de standardizare și implicit de achiziționare centralizată în cadrul unei unități regionale de achiziții centralizate:

I – Combustibili II – Cărți, manuale și hărți III – Energie electrică IV – Produse de curățenie V – Produse alimentare VI – Echipamente și accesorii de birou, altele decât computere personale și imprimante VII – Articole de birotică, altele decât hârtia VIII – Pachete software și sisteme informatice IX – Autovehicule, altele decât cele militare, pentru transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări. X – Echipamente și sisteme de securitate și siguranță. Este important de subliniat că pentru realizarea achizițiilor de produse în cadrul unităților centralizate de achiziții regionale este oportună realizarea unor analize particulare, specifice regiunii pentru a se ține astfel cont de particularitățile zonei (dimensiunea pieței ca volum și valoare, tipuri de produse, proceduri de atribuire utilizate, autorități contractante ca număr, dimensiune, expertiză etc și disponibilitatea acestora de realizare de achiziții în comun, operatori economici existenți pe tipuri de produse etc), putându-se dovedi relevantă atât o ierarhizare diferită cât și includerea unei/or alte categorii de produse.

3.4.2 Ierarhizarea categoriilor critice de servicii

În cazul serviciilor, modalitatea de acordare a punctajelor pentru cele patru criterii menționate anterior au fost definite conform tabelului următor:

Tabelul de mai jos prezintă scorurile finale obținute pe baza celor patru criterii menționate anterior pentru cele 10 categorii de servicii alese din rândul tuturor serviciilor achiziționate la nivelul României. Menționăm că o parte din aceste servicii nu se regăsesc în lista primelor 20 de servicii din punct de vedere al frecvenței de achiziție, însă fac obiectul unui număr considerabil de proceduri inițiate și/ sau înregistrează valori estimate/ bugetate semnificative. De asemenea, tabelul prezintă ordinea ierarhică a acestor servicii, clasament rezultat în urma determinării scorului individual.

1 2 3 4 5


standardizare


standardizat

Dificil de

standardizat

Dificultate

moderată de

standardizare

Ușor de

standardizat

Foarte ușor de

standardizat


specificații lor


redactat


moderată de

redactare


redactat



(mii Lei)

10% Sub 100.000 100.001 - 500.000 500.001 -

1.000.000

1.000.001 -

5.000.000

Peste 5.000.001

Criteriile utilizate în vederea ierarhizării serviciilor și ponderea acestora în scorul final al fiecărui tip de serviciu


Ponderea

criteriului în

punctajul final




Astfel, din analiza realizată în tabelul de mai sus rezulta următoarea ierarhizare a primelor zece tipuri de servicii cu potențial ridicat de standardizare și implicit de achiziționare centralizată în cadrul unei unități regionale de achiziții centralizate:

I – Servicii de pază, securitate și siguranță II – Servicii de reparare și de întreținere și servicii conexe pentru computere personale III – Servicii de transport rutier IV – Servicii de consultanță în management și afaceri și de elaborarea a studiilor de piață, studiilor de fezabilitate, cercetărilor economice, sondajelor, statisticilor și de publicitate V – Servicii de arhitectură, de construcție, de inginerie și de inspecție VI – Servicii de curățenie VII – Servicii poștale VIII – Servicii de curățenie și igienizare în mediul urban sau rural și servicii conexe IX – Servicii de transport aerian X – Servicii juridice

Ca și în cazul produselor, este important de subliniat că pentru realizarea achizițiilor de servicii în cadrul unitaților centralizate de achiziții regionale este oportună realizarea unor analize specifice regiunii pentru a se ține astfel cont de particularitățile zonei (dimensiunea pieței ca volum și valoare, tipuri de servicii, proceduri de atribuire utilizate, autorități contractante ca număr, dimensiune, expertiză etc și disponibilitatea acestora de realizare de achiziții în comun, operatori economici existenți pe tipuri de servicii etc), putându-se dovedi relevantă atât o ierarhizare diferită cât și alte categorii de servicii.

3.4.3 Ierarhizarea categoriilor critice de lucrări

În cazul lucrărilor, modalitatea de acordare a punctajelor pentru cele patru criterii menționate anterior au fost definite conform tabelului următor:

1 2 3 4 5


standardizare


standardizat

Dificil de

standardizat

Dificultate

moderată de

standardizare

Ușor de

standardizat

Foarte ușor de

standardizat


specificații lor


redactat


moderată de

redactare


redactat



(mii Lei)

10% Sub 1.000.000 1.000.001 -

3.000.000

3.000.001 -

5.000.000

5.000.001 -

10.000.000

Peste 10.000.001


Ponderea

criteriului în

punctajul final


Criteriile utilizate în vederea ierarhizării lucrărilor și ponderea acestora în scorul final al fiecărui tip de produs

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5


și de inspectie 2 2 5 5 2,6 V

2 Servicii de reparare și de întreținere și servicii

conexe pentru computere personale 3 4 4 2 3,3 II

3 Servicii de curățenie 2 3 3 3 2,5 VI

4 Servicii de pază, securitate și siguranță 4 4 3 4 3,9 I

5 Servicii juridice 2 2 2 1 1,9 X

6 Servicii poștale 2 2 2 4 2,2 VII

7 Servicii de curățenie și igienizare în mediul urban

sau rural și servicii conexe 2 2 1 4 2,1 VIII

8 Servicii de transport rutier 3 3 2 4 3,0 III

9 Servicii de transport aerian 2 2 1 3 2,0 IX

10

Servicii de consultanță în management și afaceri și

de elaborare a studiilor de piață, studiilor de

fezabilitate, cercetărilor economice, sondajelor,

statisticilor și de publicitate

2 3 4 4 2,7 IV

Nr.

crt.Tipul de serviciu


standardizare



Numărul procedurilor inițiate

Ponderea

criteriului în

punctajul final

Ierarhizarea categoriilor de servicii în funcție de potențialul de comasare a procedurilor de achiziții publice

Scorul

final

Ordinea

ierarhică

50% 30% 10% 10%


criteriului în

punctajul final


criteriului în

punctajul final


criteriului în

punctajul final

Nota acordată

Volumul estimat al procedurilor

inițiate



Tabelul de mai jos prezintă scorurile finale obținute pe baza celor patru criterii menționate anterior pentru cele 10 categorii de lucrări alese din rândul tuturor lucrărilor achiziționate la nivelul României. Menționăm că o parte din aceste lucrări nu se regăsesc în lista primelor 20 de lucrări din punct de vedere al frecvenței de achiziție, însă fac obiectul unui număr considerabil de proceduri inițiate și/ sau înregistrează valori estimate/ bugetate semnificative. De asemenea, tabelul prezintă ordinea ierarhică a acestor lucrări, clasament rezultat în urma determinării scorului individual.

Astfel, din analiza realizată în tabelul de mai sus rezulta următoarea ierarhizare a primelor zece tipuri de lucrări cu potențial de standardizare și implicit de achiziționare centralizată în cadrul unei unități regionale de achiziții centralizate:

I – Lucrări de acoperire și alte lucrări speciale de construcții II – Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere III – Lucrări de finisare a construcțiilor IV – Lucrări de demolare de clădiri și de terasament V – Lucrări de instalații pentru clădiri VI – Lucrări de construcții de clădiri VII – Lucrări de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice, de autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și de căi ferate; lucrări de nivelare VIII – Lucrări de construcții de lucrări hidraulice IX – Lucrări de construcții de uzine, de exploatări miniere și de uzine de fabricație și de construcții pentru industria petrolului și a gazului X – Lucrări de inginerie și de construcții

Este important de precizat că deși se poate face o ierarhizare, contractele de achiziție de lucrări sunt totuși dificil de standardizat, lucrările fiind mai degrabă potrivite pentru a fi achiziționate de către asocieri/ consorții de autorități contractante care implementează proiecte în comun. În plus, din experiența altor state rezultă că lucrările nu fac de obicei parte din portofoliul procedurilor de atribuire inițiate de unitățile de achiziții centralizate, acest fapt datorându-se tocmai dificultăților de standardizare (excepția o constituie unitățile de achiziții publice centralizate din Marea Britanie, care în ultimii ani au început să utilizeze și acorduri-cadru de lucrări).

Și în cazul lucrărilor, pentru determinarea oportunității realizării achizițiilor în cadrul unitaților centralizate de achiziții regionale este oportună realizarea unor analize specifice regiunii pentru a se ține astfel cont de particularitățile zonei (dimensiunea pieței ca volum și valoare, tipuri de servicii, proceduri de atribuire utilizate, autorități contractante ca număr, dimensiune, expertiză etc și disponibilitatea acestora de realizare de achiziții în comun, operatori economici existenți pe tipuri de servicii etc), putându-se dovedi relevante atât o ierarhizare diferită cât și și alte categorii de lucrări.

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

1




1 1 4 5 1,7 VII

2 Lucrări de instalații pentru clădiri 2 2 4 4 2,4 V

3 Lucrări de inginerie și de construcții 1 1 3 4 1,5 X

4




1 2 1 4 1,6 IX

5 Lucrări de construcții de clădiri 2 2 1 4 2,1 VI

6 Lucrări de finisare a construcții lor 3 3 5 3 3,2 III

7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 3 3 1 2 2,7 IV

8 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 2 2 1 1 1,8 VIII


construcții 4 4 2 1 3,5 I

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere 4 4 1 1 3,4 II

50% 30% 10% 10%


criteriului în

punctajul final


criteriului în

punctajul final


criteriului în

punctajul final

Ierarhizarea categoriilor de lucrări în funcție de potențialul de comasare a procedurilor de achiziții publice

Nr.

crt.Tipul de lucrare


standardizare



Numărul procedurilor inițiate Volumul estimat al procedurilor

inițiateScorul

final

Ordinea

ierarhicăPonderea

criteriului în

punctajul final

Nota acordată



4 ELABORAREA UNEI ANALIZE PENTRU STABILIREA OPORTUNITĂȚII RECURGERII LA SPRIJINUL UNITĂŢILOR DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE SAU LA CONSORŢII DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE LA NIVEL REGIONAL

4.1 ANALIZA POTENȚIALULUI IMPACT AL CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL DIN PERSPECTIVA EFICACITĂȚII

4.1.1 Analiza potențialului impact al centralizării achizițiilor publice la nivel regional din perspectiva nivelului de transparență

Transparența este un principiu fundamental în procesul achizițiilor publice, constând în aducerea la cunoștința tuturor factorilor interesați a informațiilor referitoare la desfășurarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/ acordurilor-cadru. Importanța aplicării principiului transparenței în acizițiile publice derivă chiar din textul Legii 98/2016 privind achizițiile publice. Astfel, articolul 2 al legii achizițiilor publice consfințește rolul fundamental al principiului transparenței în atribuirea contractelor de achiziție publică și organizarea concursurilor de soluții. De asemenea, articolul 49 al Legii 98/2016 privind achizițiile publice precizează că: Autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională. Totodată, în vederea respectării regulilor referitoare la asigurarea transparenței întregului proces de achiziție publică, Legea 98/2016 privind achizițiile publice introduce o serie de obligații fundamentale pentru orice autoritate contractantă, implicit și pentru unitățile regionale de achiziții centralizate.

Textul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice accentuează de asemenea rolul transparenței. Preambulul directivei menționează că aplicarea principiului transparenței este esențială pentru respectarea libertăților fundamentale statuate prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: Atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența.

Din conținutul Directivei 2014/24/UE rezultă existența unei legături indisolubile între transparentizarea procesului de achiziții publice și funcționarea în condiții optime a pieței comune. În primul rând, aplicarea principiului transparenței în achizițiile publice conduce la o scădere a costurilor aferente tranzacțiilor, ceea ce contribuie la asigurarea unei piețe funcționale. În al doilea rând, existența unui mediu transparent conferă acces egal la informații tuturor agenților economici care doresc să participe la o procedură de achiziții publice, fapt care stimulează concurența, cu efecte benefice asupra modului de funcționare a pieței. Nu în ultimul rând, transparența contribuie la optimizarea funcționării pieței prin faptul că stimulează respectarea principiilor referitoare la egalitatea de tratament și nediscriminare, permițând totodată verificarea măsurii în care aceste principii au fost aplicate sau nu de autoritățile contractante.

În ceea ce privește legătura dintre principiul transparenței și cele privind nediscriminarea și tratamentul egal, textul directivei este de asemenea extrem de explicit. Transparența este necesară pentru a preveni tratamentul discriminatoriu al potențialilor participanți la procedurile de achiziții publice. Se poate concluziona că principiile egalității de tratament și nediscriminării conțin o obligație intrinsecă de transparență, întrucât aceasta din urmă creează premisele egalității de șanse între ofertanți, înlăturând situațiile de discriminare directă sau indirectă și permițând, totodată, verificarea respectării celorlalte două principii.



Prin urmare, un nivel adecvat de transparență garantează înlăturarea riscurilor de favoritism și de arbitrar din partea autorităților contractante.

Conform literaturii de specialitate15, principiul transparenței în achizițiile publice presupune patru elemente distincte:

asigurarea vizibilității regulilor de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică (publicitatea regulilor generale și a celor specifice unei anumite proceduri);

publicarea oportunităților de participare la procedurile de achiziții publice (publicarea anunțurilor de intenție/ participare);

crearea posibilităților de verificare a regulilor și punerea în aplicare a acestora în cazul în care nu au fost respectate (motivarea deciziilor adoptate și existența unor mecanisme de sesizare și remediere a neregulilor);

fundamentarea deciziilor în baza unor reguli care limitează puterea discreționară a autorităților contractante (publicarea criteriilor de atribuire a contractelor, limitarea cerințelor rezultate din aplicarea criteriilor de atribuire, comunicarea rezultatelor procesului de achiziții publice/ publicarea anunțurilor de atribuire și utilizarea cu preponderență a procedurilor competitive de licitație deschisă sau restrânsă în detrimentul celorlalte tipuri de proceduri).

4.1.1.1 Principiul transparenței în achizițiile centralizate

Procedurile aplicabile în sistemul național de achiziții publice sunt, transpuse majoritar din Directiva 2014/24/UE. Astfel, potrivit articolului 68 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, contractele de achiziție publică/ acordurile-cadru și concursurile de soluții cu o valoare estimată egală sau superioară pragurilor prevăzute la articolul 7, alineatul 5 se atribuie prin utilizarea uneia din următoarele tipuri de proceduri: licitația deschisă, licitația restrânsă, negocierea competitivă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea fără publicare prealabilă, concursul de soluții, procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice și procedura simplificată. În cazul contractelor de achiziție publică de servicii și produse având o valoare estimată mai mică decât 132.519 lei și a contractelor de achiziție publică de lucrări cu o valoare estimată inferioară pragului de 441.730 lei, autoritățile contractante au posibilitatea de a recurge la achiziția directă. Prin urmare, legea achizițiilor publice nu prevede o procedură standard de achiziții publice, oferind autorităților contractante un set de proceduri la care acestea pot recurge în funcție de nevoile lor specifice.

Totuși, trebuie remarcat că articolul 69 din legea achizițiilor publice instituie prevalența utilizării procedurilor de licitație deschisă sau restrânsă în cazul atribuirii contractelor de achiziție publică/ acordurilor-cadru cu o valoare estimată egală sau mai mare cu pragurile valorice prevăzute la articolul 7, alineatul 1. Alineatele 2-6 din articolul 69 al legii achizițiilor publice precizează în mod clar că parteneriatul pentru inovare, negocierea competitivă, dialogul competitiv, negocierea fără publicarea prealabilă, concursul de soluții și procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice constituie excepții de la regula generală, aplicarea acestora urmând a se realiza numai în cazuri și condiții specifice, menționate expres în textul legii. Se poate deduce, astfel, că procedurile de licitație deschisă și restrânsă sunt metodele uzuale, implicite, de achiziție, aplicarea celorlalte tipuri de proceduri urmând a se realiza în anumite situații deosebite și numai în cazul îndeplinirii unor condiții specifice.

15 S Arrowsmith, D Wallace, J Linarelli – Regulating Public Procurement: National and International Perspectives, Kluwer Law International, Haga, 2000



De asemenea, Arrowsmith16 consideră că utilizarea cu preponderență a procedurilor de licitație deschisă și restrânsă constituie o obligație de asigurare a unui nivel adecvat de transparență în achizițiile publice. Într-adevăr, cele două proceduri menționate anterior presupun un nivel de transparență superior celui obținut prin utilizarea procedurilor de negociere, a dialogului competitiv, a parteneriatului pentru inovare sau a concursului de soluții. Situațiile deosebite care îndreptățesc utilizarea procedurilor “speciale” justifică un nivel mai scăzut de transparență.

Sistemele naționale de achiziții publice în care există un nivel ridicat de descentralizare se caracterizează și printr-un nivel redus de transparență. Pe lângă dezavantajele sistemelor descentralizate referitoare la lipsa de eficiență și eficacitate, literatura de specialitate le consemnează și pe acelea referitoare la fragmentarea excesivă și nivelul inadecvat de transparență. Cu cât valoarea estimată a unei proceduri este mai mare, cu atât regulile de publicitate și transparență, precum și obligațiile autorităților contractante ce derivă din conformarea cu aceste reguli sunt mai stricte. Prin urmare, centralizarea achizițiilor publice acționează în sensul creșterii vizibilității procedurilor de atribuire a contractelor/ acordurilor-cadru, creându-se totodată premisele reducerii elementelor de corupție.

Creșterea nivelului de transparență ca urmare a agregării procedurilor de achiziție publică

este rezultatul acțiunii conjugate a doi factori. Pe de o parte, prin organizarea unei

proceduri comune de achiziție sunt înlocuite mai multe proceduri similare, derulate în

paralel de mai multe autorități contractante. Având în vedere că prin agregarea achizițiilor

publice crește valoarea estimată a procedurilor, unul dintre efectele benefice ale

centralizării constă în posibila reducere a numărului procedurilor caracterizate printr-un

nivel inferior de transparență: achiziții directe sau negocieri fără publicarea prealabilă a

unui anunț de participare. Pe de altă parte, comasarea procedurilor de achiziții publice

conduce la creșterea utilizării procedurilor de licitație deschisă și restrânsă în detrimentul

procedurii simplificate, acest fapt fiind de natură a asigura un nivel îmbunătățit de

vizibilitate a oportunităților de participare. Aceasta întrucât perioada de care dispun

operatorii economici pentru a-și pregăti și depune ofertele este substanțial mai mare în

cazul procedurilor de licitație deschisă și restrânsă decât în cazul procedurii simplificate.

Datele extrase din SEAP și care se referă la cele 10 categorii de produse considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat indică utilizarea cu preponderență a procedurilor cu un nivel scăzut de transparență. Astfel, indiferent de categoria produselor analizate, numărul cumulat al procedurilor mai puțin transparente (negociere fără publicare prealabilă, procedură simplificată și achiziții directe) în totalul procedurilor inițiate în intervalul 2014-2016 reprezintă peste 85%. De exemplu, din totalul procedurilor inițiate în perioada 2014-2016 pentru a achiziționa produse alimentare, numărul cumulat al achizițiilor directe, procedurilor simplificate și al negocierilor fără publicare prealabilă reprezintă peste 99% din totalul procedurilor inițiate pentru achiziția acestui tip de produse (licitații deschise, licitații restrânse, negocieri competitive, dialoguri competitive plus cele trei proceduri mai puțin transparente). Prin urmare, comasarea procedurilor de achiziții publice pentru aceste categorii de produse ar putea conduce la o creștere a procedurilor de licitație deschisă și restrânsă în detrimentul celor caracterizate de un nivel inferior de transparență.

16 Sue Arrowsmith – EC Regime on Public Procurement, in: Khi V. Thai (ed.) International Handbook of Public Procurement, London: Auerbach, 2008.



În ceea ce privește cele 10 categorii de servicii care ar putea face obiectul centralizării la nivel regional, ponderea procedurilor mai puțin transparente (negociere fără publicare prealabilă, procedură simplificată și achiziții directe) în totalul celor inițiate în intervalul 2014-2016 a fost semnificativă (peste 90%). Prin urmare, și în acest caz, o eventuală agregare a procedurilor de atribuire a serviciilor ar putea contribui la creșterea transparentizării procesului de achiziție publică.

Aceeași observație este valabilă și în cazul celor 10 categorii de lucrări cu potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat. Datele istorice arată că peste 70% din procedurile inițiate în perioada 2014-2016 pentru a achiziționa aceste categorii de lucrări sunt achiziții directe, proceduri simplificate ori negocieri fără publicare prealabilă. Similar, o posibilă agregare a procedurilor de atribuire la nivel regional ar putea conduce la o reducere a numărului procedurilor caracterizate printr-un nivel scăzut de transparență.

Nr.

crt.Tipul de produs

NFPAP/

NFPPCO/ PS AD

Total

proceduri

mai puțin

transparente

Total

proceduri

inițiate

1 Produse alimentare 12 1.844 978.593 980.449 981.352

2 Articole de birotică, altele decât hârtia 2 147 599.900 600.049 600.179

3 Produse de curățenie - 136 332.292 332.428 332.508


computerele personale și imprimantele - 265 210.262 210.527 210.713

5 Echipamente și sisteme de securitate și siguranță - 149 27.469 27.618 27.778

6 Cărți, manuale și hărți - 14 23.006 23.020 23.029

7 Pachete software și sisteme informatice 3 304 15.088 15.395 15.686


transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări - 688 10.295 10.983 11.613

9 Combustibili 18 868 9.218 10.104 10.725

10 Energie electrică 25 103 984 1.112 1.260

60 4.518 2.207.107 2.211.685 2.214.843

Numărul procedurilor cu un nivel scăzut de transparență desfășurate în perioada 2014-2016 pentru procurarea categoriilor

de produse considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

Notă: NFPAP/ NFPP - Negociere fără publicarea unui anunț de participare/ Negociere fără publicare prealabilă; CO/ PS -

Cerere de ofertă/ Procedură simplificată; AD - Achiziție directă

TOTAL

Nr.


NFPAP/

NFPPCO/ PS AD

Total

proceduri

mai puțin

transparente

Total

proceduri

inițiate

1 Servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie și

de inspectie 7 1.182 33.226 34.415 35.521

2





1 90 20.729 20.820 20.931

3





1 311 15.130 15.442 15.699

4 Servicii de curățenie 2 254 13.012 13.268 13.639

5 Servicii de pază, securitate și siguranță - 137 5.228 5.365 5.599

6 Servicii juridice - 9 4.151 4.160 4.163

7 Servicii de transport rutier 2 171 3.595 3.768 4.025

8 Servicii poștale 13 115 3.019 3.147 3.268


sau rural și servicii conexe 3 51 1.476 1.530 1.718

10 Servicii de transport aerian 2 95 1.372 1.469 1.584

31 2.415 100.938 103.384 106.147




de servicii considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

TOTAL



Astfel, din perspectiva centralizării achizițiilor publice la nivelul unei unități regionale de achiziții, comasarea unui număr important de proceduri, determină creșterea cantităților de bunuri, servicii sau lucrări achiziționate prin intermediul unui număr redus de proceduri și implicit a valorii acestor proceduri lansate de unitatea de achiziții centralizate. Drept urmare, în conformitate cu prevederile legislației achizițiilor publice, vor fi utilizate proceduri de atribuire cu un grad ridicat de transparență precum licitația deschisă sau licitația restrânsă. În acest mod, prin centralizarea procedurilor de achiziție gradul de transparența este îmbunătățit, fiind asigurat accesul egal al tuturor agenților economici interesați la informațiile aferente respectivelor proceduri și fiind stimulată respectarea principiilor referitoare la egalitatea de tratament și nediscriminare. Consecința imediată este optimizarea funcționării pieței și scăderea costurilor aferente respectivelor proceduri, fiind eliminate atât costurile administrative aferente organizării procedurilor și gestionării contractelor cât și costurile generate la nivelul operatorilor economici de participarea la proceduri multiple.

4.1.2 Analiza potențialului impact al centralizării achizițiilor publice la nivel regional din perspectiva nivelului concurenței

Alături de transparență, asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici reprezintă unul din dezideratele legislației europene și naționale în materia achizițiilor publice. De altfel, dezvoltarea unei concurențe autentice pe piața achizițiilor publice constituie o condiție obligatorie a funcționării optime a pieței interne a UE și a unei economii de piață deschise, bazată pe o concurență liberă (articolul 119 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene). Așa cum rezultă chiar din preambulul Directivei 2014/24/UE, obiectivele principale ale legislației europene în domeniul achizițiilor publice rămân realizarea pieței interne și crearea unei concurențe autentice între operatorii economici: „Atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența. Cu toate acestea, pentru contractele de achiziții publice care depășesc o anumită valoare, ar trebui elaborate dispoziții pentru coordonarea procedurilor de achiziții publice naționale,

Nr.


NFPAP/

NFPPCO/ PS AD

Total

proceduri

mai puțin

transparente

Total

proceduri

inițiate

1 Lucrări de finisare a construcții lor 2 684 16.022 16.708 16.854

2




14 4.501 9.165 13.680 14.642

3 Lucrări de instalații pentru clădiri - 1.004 12.483 13.487 13.657

4 Lucrări de inginerie și de construcții - 917 5.135 6.052 6.280


construcții - 205 3.845 4.050 4.094

6 Lucrări de construcții de clădiri - 928 1.506 2.434 2.563

7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 6 135 1.245 1.386 1.425

8

Lucrări de construcții de uzine, de exploatări miniere

și de uzine de fabricație și de construcții pentru

industria petrolului și a gazului

- 113 588 701 817

9 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice - 123 265 388 418

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere - - 5 5 7

22 8.610 50.259 58.891 60.757 TOTAL




de lucrări considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat



pentru ca principiile respective să fie transpuse în practică și achizițiile publice să fie deschise concurenței.”

Legea 98/2016 privind achizițiile publice și Hotărârea 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/ acordului-cadru conțin o serie de prevederi care fac referire la promovarea sau păstrarea unui nivel adecvat al concurenței în desfășurarea achizițiilor publice și consacrând rolul primordial al concurenței în rândul celorlalte principii care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publică. Astfel, legislația achizițiilor publice tratatează concurența în toate etapele procesului de achiziție publică fiind asigurate astfel bazele creării și susțierii unui mediu concurențial corect pe piața achizițiilor publice. Toate aspectele particulare aferente modului de asigurarea a respectării principiului concurenței sunt descrise în Ghidul achizițiilor publice disponibil on line pe site-ul ANAP17.

În continuare, pornind de la prevederile legislative menționate care statuează aspectele generale privind concurența în cadrul achizițiilor publice, vor fi analizate particularitățile referitoare la concurență și modalitatea în care aceasta este influențată ca urmare a realizării achizițiilor publice de o manieră centralizată.

4.1.2.1 Aspecte privind concurența în achizițiile centralizate

Efectele centralizării achizițiilor publice asupra climatului concurențial au o natură duală.

Pe de o parte, agregarea nevoilor mai multor autorități contractante și comasarea procedurilor de achiziții publice contribuie la creșterea valorii estimate a contractelor/ acordurilor-cadru care urmează a fi atribuite, fapt care este de natură a stimula participarea operatorilor economici și de a intensifica nivelul concurenței dintre aceștia. Practic, cu cât volumul serviciilor, bunurilor și lucrărilor achiziționate centralizat este mai mare, cu atât concurența între prestatorii de servicii/ furnizorii de produse/ executanții de lucrări este de așteptat să fie mai mare.

Faptul că agregarea nevoilor conduce în general la o intensificare a concurenței este confirmat de analiza comparativă a numărului mediu de oferte primite prin utilizatrea instrumentului acord-cadru, respectiv la nivelul PCAP. Datele extrase din SEAP pentru tipurile de servicii, produse și lucrări care prezintă un potențial ridicat de standardizare și centralizare arată că numărul mediu al ofertelor primite este în general mai mare în cazul PAC decât în cazul PCAP.

Dacă agregarea nevoilor anuale ale unei singure entități este de natură a stimula concurența, este de așteptat ca prin comasarea cererii locale provenind de la mai multe autorități contractante efectele benefice asupra nivelului concurenței să se amplifice, efectul fiind augmentat la nivelul unităților de achiziții centralizate și de faptul că este realizată o analiză extinsă a pieței și astfel procedurile de achiziție sunt adaptate atât nevoilor autorităților contractante cât și posibilităților de răspuns din partea operatorilor economici.

Așa cum menționam și în analiza transparenței la nivelul achizițiilor centralizate și direct corelat cu acest principiu, agregarea nevoilor de achiziție determină optimizarea funcționării pieței și scăderea costurilor aferente respectivelor proceduri. Toate aceste măsuri care vizează reducerea sarcinilor administrative și a costurilor de participare la procedurile de atribuire au ca scop maximizarea accesului la procesul de achiziții publice, precum și intensificarea concurenței între potențialii participanți.

17 https://www.achizitiipublice.gov.ro/workflows/view/0

https://www.achizitiipublice.gov.ro/workflows/view/0



În cele ce urmează este prezentată analiza comparativă a numărului mediu al ofertelor primite în cazul PAC și al PCAP aferente serviciilor, produselor și lucrărilor care ar putea face obiectul unor proceduri comune/ centralizate la nivel regional.

În ceea ce privește cele 10 categorii de produse analizate, se poate constata că numărul mediu al ofertelor primite la nivelul PAC variază între 2 oferte (acordurile-cadru pentru achiziționarea de autovehicule, altele decât cele altele decât cele militare, pentru transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări) și 5 oferte (acordurile-cadru pentru achiziționarea de cărți, manuale și hărți, respectiv cele pentru achiziționarea de energie electrică). În mod absolut firesc, concurența la nivelul PAC atribuite prin aplicarea procedurii de licitație deschisă este superioară celei înregistrate la nivelul PAC atribuite prin intermediul celorlalte tipuri de proceduri (licitație restrânsă, negociere competitivă și negociere fără publicare prealabilă).

Așa cum se poate constata din tabelul de mai jos, cu excepția procedurilor de licitație deschisă destinate achiziționării energiei electrice, numărul mediu al ofertelor primite în cazul PCAP este inferior valorilor obținute la nivelul PAC. Numărul ridicat al achizițiilor directe comparativ cu celelalte tipuri de proceduri (de exemplu, 486.260 de achiziții directe de produse alimentare la nivelul perioadei 2014-2016, comparativ cu numai 389 de proceduri de licitație deschisă desfășurate în același interval de timp) face ca media generală a ofertelor primite per PCAP (indiferent de tipul procedurii alese) să se apropie de cifra 1.

Dacă se analizează intensitatea concurenței la nivelul procedurilor de atribuire care presupun achiziționarea celor 10 categorii de servicii considerate a avea potențial de centralizare la nivel regional, se poate constata că numărul mediu al ofertelor primite per PAC este superior celui înregistrat la nivelul PCAP în cazul majorității tipurilor de servicii analizate: servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspecție, servicii de curățenie, servicii de transport rutier, servicii de pază, securitate și siguranță, servicii de consultanță în management și afaceri și de elaborare a diverselor studii tehnice, servicii de curățenie și igienizare în mediul urban sau rural, servicii poștale, servicii de transport aerian, servicii de reparare și de întreținere pentru computere personale și servicii juridice.

LD LR NNFPAP

/ NFPP

Media per

acord-cadruLD LR N AD

Media per

proced. indiv.

1 Produse alimentare 3,6 3,0 2,0 1,8 3,5 2,6 2,2 - 1,0 1,0

2 Articole de birotică, altele decât hârtia 3,0 - 3,0 1,0 2,9 2,6 - - 1,0 1,0

3 Produse de curățenie 4,2 - - - 4,2 2,5 - - 1,0 1,0


computerele personale și imprimantele 4,5 - 2,0 - 4,4 3,6 - - 1,0 1,0

5 Echipamente și sisteme de securitate și siguranță 3,9 2,3 2,2 - 3,5 1,9 2,2 1,9 1,0 1,0

6 Cărți, manuale și hărți 5,2 - - - 5,2 1,5 - - 1,0 1,0

7 Pachete software și sisteme informatice 3,9 - 2,0 1,0 3,2 2,8 1,0 1,8 1,0 1,0


transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări 2,1 - 1,0 - 2,1 1,7 - 1,3 1,0 1,0

9 Combustibili 2,6 - 1,3 3,5 2,6 2,9 - 1,7 1,0 1,1

10 Energie electrică 5,0 - 4,0 5,7 5,2 6,0 - - 1,0 1,5

3,4 2,5 2,0 3,9 3,4 2,6 1,8 1,7 1,0 1,0

Nota 1: LD - Licitație deschisă; LR - Licitație restrânsă; N - Negociere; NFPAP/ NFPP - Negociere fără publicarea unui anunț de participare/

Negociere fără publicare prealabilă; AD - Achiziție directă

Nota 2: Baza de date din care au fost extrase informațiile referitoare la cererile de ofertă/ procedurile simplificate nu conține date despre numarul

ofertelor primite. În cazul achizițiilor directe, s-a presupus că a fost primită o singură ofertă per procedură. Baza de date din care au fost extrase

informațiile referitoare la NFPAP/NFPP conține date numai despre acordurile-cadru, nu și despre procedurile de sine-stătătoare.

Media per categ. de produse cu potențial de centralizare

Numărul mediu al ofertelor primite în cazul acordurilor-cadru și al contractelor de achiziție publică (proceduri individuale) desfășurate în perioada 2014-

2016 pentru procurarea categoriilor de produse considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

Nr.

crt.Tipul de produs

Acord-cadruContracte de achiziții publice (proceduri

individuale)



Diferențe semnificative între PAC și PCAP din punctul de vedere al aspectelor concurențiale se înregistrează în cazul achiziționării serviciilor de transport aerian și a serviciilor juridice. Astfel, în cazul acordurilor-cadru utilizate pentru achiziția de servicii de transport aerian, numărul mediu al ofertelor primite este de 6, în timp ce același indicator calculat la nivelul PCAP este de 2. Similar, numărul mediu al ofertanților este de 6 în cazul achiziției de servicii juridice prin intermediul PAC, în timp ce același indicator este de 1 la nivelul PCAP derulate pentru procurarea aceluiași tip de servicii.

O situație oarecum atipică se constată în cazul serviciilor de consultanță în management și afaceri și de elaborare a diverselor studii tehnice și al serviciilor de curățenie și igienizare în mediul urban sau rural, întrucât numărul mediu al ofertelor primite în cazul utilizării PAC este sensibil inferior celui obținut la nivelul PCAP.

Așa cum rezultă din tabelul de mai sus, și în cazul celor 10 categorii de lucrări considerate ca având un potențial semnificativ de a fi achiziționate în comun/ centralizat, datele extrase din SEAP arată că, în general, utilizarea PAC în detrimentul PCAP generează un nivel superior de concurență. Această observație este cu precădere valabilă în cazul

LD LR NNFPAP

/ NFPP

Media per


Media per

proced. indiv.


de inspectie 4,0 3,5 4,6 1,4 3,9 3,2 7,0 3,0 - 3,2

2 Servicii de curățenie 1,8 2,0 2,0 1,0 1,8 2,6 - - - 2,6

3 Servicii de transport rutier 3,2 - 2,9 3,0 3,1 1,4 - 1,0 - 1,4

4 Servicii de pază, securitate și siguranță 3,4 - 5,0 1,5 3,4 3,9 - - - 3,9

5





5,2 - - - 5,2 4,0 5,8 5,0 1,0 3,6


sau rural și servicii conexe 5,5 - - - 5,5 2,2 - 1,0 - 2,1

7 Servicii poștale 1,6 - - 1,0 1,6 1,8 - 2,0 - 1,8

8 Servicii de transport aerian 2,2 1,5 2,5 1,0 2,0 1,6 - 1,0 - 1,5

9 Servicii de reparare și de întreținere și servicii

conexe pentru computere personale 1,8 - 1,3 1,0 1,8 1,5 - 2,0 - 1,5

10 Servicii juridice 6,3 - - 4,5 6,2 1,0 - - - 1,0

3,4 2,4 3,5 1,4 3,3 2,9 6,5 2,3 1,0 2,9






Contracte de achiziții publice (proceduri

individuale)

Media per categ. de servicii cu potențial de centralizare


2016 pentru procurarea categoriilor de servicii considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

Nr.


Acord-cadru

LD LR NNFPAP

/ NFPP

Media per


Media per

proced. indiv.

1




6,3 - 2,0 2,8 5,2 4,0 3,3 5,8 - 4,1

2 Lucrări de inginerie și de construcții 4,8 - 4,4 - 4,6 5,5 4,0 1,5 - 5,5

3 Lucrări de instalații pentru clădiri 4,6 9,0 4,4 1,1 4,5 3,5 3,0 4,0 - 3,5

4




2,0 - 2,0 - 2,0 4,2 - - - 4,2

5 Lucrări de construcții de clădiri 10,0 5,0 - - 7,5 3,7 2,3 1,0 - 3,5

6 Lucrări de finisare a construcții lor 17,0 - - - 17,0 1,8 1,0 2,0 - 1,8

7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament 9,2 - 3,6 1,2 4,6 3,3 - - - 3,3


construcții 3,7 6,7 - - 5,2 3,2 1,5 - - 3,0

9 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice 9,5 - - - 9,5 5,6 - 4,0 - 5,5

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere - - - - - 4,0 - - - 4,0

4,9 8,3 4,2 1,3 4,6 4,0 2,7 5,1 - 4,0


2016 pentru procurarea categoriilor de lucrări considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat






Nr.


Acord-cadruContracte de achiziții publice (proceduri

individuale)

Media per categ. de lucrări cu potențial de centralizare



achiziționării lucrărilor de acoperire. Astfel, în cazul achiziționării lucrărilor de acoperire, numărul mediu al participanților la procedură este de 8 în cazul utilizării PAC, respectiv 3 în cazul PCAP. Superioritatea nivelului concurențial înregistrat în cazul PAC comparativ cu cel specific PCAP se poate constata și în cazul lucrărilor de construcții hidraulice (10 oferte per PAC față de numai 6 oferte per PCAP) și a celor de construcție de clădiri (17 oferte per PAC față de numai 4 oferte per PCAP).

Corelat cu analiza pe produse, servicii și lucrări realizată mai sus, achizițiile publice a căror valoare estimată se situează sub pragurile menționate la articolul 7, alineatele 1 și 5, din Legea 98/2016 privind achizițiile publice sunt deosebit de relevante din punctul de vedere al impactului asupra concurenței pe piață pe care îl poate aduce centralizarea achizițiilor publice. Aceste achiziții se referă la procurarea serviciilor, produselor și lucrărilor fie în mod direct, fie prin aplicarea procedurii simplificate. Centralizarea determină în mod firesc creșterea cantităților achiziționate și implicit a valorii contractelor de achiziție, decurgând astfel necesitatea utilizării procedurilor cu grad de transparență ridicat (licitația deschisă și licitația restrânsă). Prin urmare, autoritățile contractante – unități de achiziții centralizate sau asocieri de autorități contractante – vor desfășura cea mai mare parte a procedurilor de achiziții publice în cel mai deschis mod posibil.

Pe lângă consecințele benefice pe care centralizarea achizițiilor publice le poate avea asupra nivelului competiției, comasarea procedurilor poate genera și efecte adverse în materie de concurență. Existența unui posibil impact negativ al agregării procedurilor de atribuire asupra nivelului concurenței este recunoscută chiar în textul Directivei 2014/24/UE. Astfel, în preambulul directivei se menționează clar că agregarea și centralizarea achizițiilor ar trebui monitorizate cu atenție, pentru a se evita concentrarea excesivă a puterii de cumpărare și înțelegerile anticoncurențiale și pentru a menține transparența și concurența, precum și posibilitățile de acces la piață pentru IMM-uri.

Într-adevăr, așa cum s-a menționat și în cadrul secțiunii 2.4.2 Dezavantajele desfășurării centralizate a achizițiilor publice, comasarea procedurilor de atribuire poate genera apariția efectului monopsonist, ceea ce înseamnă că în urma centralizării achizițiilor publice se poate ajunge la situația în care piața unui anumit tip de serviciu, produs sau lucrare este controlată de un cumpărător unic sau dominant. În strânsă legătură cu apariția efectului monopsonist, agregarea procedurilor de achiziții publice poate conduce și la exercitarea abuzivă a puterii de negociere și cumpărare a autorităților contractante care se asociază ori a unităților centralizate de achiziții publice. De asemenea, centralizarea achizițiilor publice poate restricționa accesul la piață al operatorilor economici de mici dimensiuni (și în special al IMM), fapt care poate conduce și la amplificarea tendințelor de concentrare a pieței. Nu în ultimul rând, creșterea gradului de concentrare a pieței și reducerea numărului procedurilor inițiate pot avea ca efect încurajarea unor practici și conduite anticoncurențiale din partea operatorilor economici (înțelegeri exprese sau tacite). Prin urmare, tehnicile și practicile de agregare a achizițiilor publice ar trebui să țină cont de posibilele efecte adverse ale comasării procedurilor, încheierea unor contracte/ acorduri-cadru centralizate urmând a se realiza cu respectarea cu strictețe a principiilor concurenței.

4.1.3 Analiza potențialului impact al centralizării achizițiilor publice la nivel regional din perspectiva calității procesului de achiziție

Calitatea procesului de achiziție a fost analizată din perspectiva următoarelor aspecte:

numărul de contestații, rata de respingere a ofertelor anularea/suspendarea procedurilor

de achiziții.



4.1.2.1 Analiza aspectelor privind calitatea procesului de achiziție – numărul de contestații

Un indicator important al calității procesului de achiziție este reprezentat de numărul de contestații formulate cu privire la documentația de atribuire și la rezultatul procedurii de achiziție coroborat cu numărul contestațiilor admise cu măsuri de remediere.

Admiterea contestațiilor cu măsuri de remediere este generată în principiu de o calitate necorespunzătoare a documentației de atribuire sau a procedurii de achiziție în sine (proces de evaluare) având potențial la bază o pregătire deficitară a personalului (tehnic, financiar, juridic) implicat în pregătirea documentației sau în evaluare sau chiar o pregătire insuficientă în domeniul achizițiilor publice a juriștilor implicați în etapa de soluționare a contestațiilor.

Acest indicator a fost analizat comparativ cu numărul procedurilor inițiate, rezultatele fiind prezentate în tabelul de mai jos.

Se poate observa astfel că, deși ponderea procedurilor contestate se apropie de 20% (aproape o cincime din numărul procedurilor inițiate), ponderea procedurilor admise de CNSC cu măsuri de remediere este mult mai mică, respectiv 5%. Pe de altă parte, așa cum se mai menționează în raport, agregarea procedurilor de atribuire la nivel regional ar trebui să conducă la profesionalizarea personalului implicat (ne referim aici la specializarea personalului tehnic și mai ales la specializarea juriștilor unităților de achiziții centralizate) și implicit la îmbunătățirea calității documentațiilor de atribuire, precum și la creșterea calității actului de juridic legat de soluționarea contestațiilor și de reprezentare în instanță.

4.1.2.2 Analiza aspectelor privind calitatea procesului de achiziție – rata de respingere a ofertelor

Un alt indicator important al calității procesului de achiziție este rata de respingere a ofertelor. Acest indicator surprinde inițial o calitate slabă a ofertelor dar care poate avea la bază neclarități în cadrul documentației de atribuire sau în cadrul răspunsurilor de clarificare care pot afecta pregătirea ofertelor. Aceste neclarități ar putea fi rezultatul unei pregătiri deficitare a personalului (tehnic, financiar, juridic) implicat în elaborarea documentației. Acest indicator trebuie analizat comparativ cu numărul ofertelor primite pentru procedurile de achiziție bunuri, servicii și lucrări separat pentru acorduri-cadru și PCAP. Având în vedere că pentru achiziția de acorduri-cadru nu se utilizează procedura simplificată/cererea de oferte și nici achiziția directă iar proceduri de dialog competitiv nu au fost înregistrate pentru categoriile de bunuri, servicii sau lucrări selectate, comparația între PAC și PCAP a fost realizată pe înregistrările aferente licitație deschise, licitației restrânse, negociere cu anunț și negociere fără anunț.

Nr.

crt.Indicatori 2014 2015 2016 TOTAL

1 Numărul contestații lor formulate de operatorii economici la CNSC,

din care: 3.753 2.559 2.990 9.302

1.1 Contestații la rezultat 2.459 429 2.475 5.363

1.2 Contestații la documentație 1.294 2.130 515 3.939

2 Numărul decizii lor de soluționare a contestații lor emise de CNSC,

din care: 3.758 2.568 2.348 8.674

2.1 Contestații respinse 2.407 1.675 1.545 5.627

2.2 Contestații admise 1.351 893 803 3.047

3 Numărul contestații lor admise de CNSC cu măsuri de remediere,

din care: 1.109 804 802 2.715

3.1 Contestații la rezultat 341 94 121 556

3.2 Contestații la documentație 768 710 681 2.159

4 Numărul procedurilor inițiate (mai puțin AD) 16.119 19.098 16.006 51.223

5 Rate de eficacitate

5.1 Raportul dintre contestațiile formulate și procedurile inițiate 23% 13% 19% 18%

5.2 Raportul dintre contestațiile admise de CNSC și procedurile inițiate 8% 5% 5% 6%

5.3 Raportul dintre contestațiile admise cu măsuri de remediere și

procedurile inițiate 7% 4% 5% 5%

Analiza contestațiilor formulate și soluționate de CNSC în perioada 2014-2016

Sursa: Rapoartele de activitate ale ANAP și CNSC, precum și datele extrase din SEAP



Prezentăm în cele ce urmează analiza comparativă a ratei de respingere a ofertelor în cazul PAC și al PCAP aferente bunurilor, serviciilor și lucrărilor care ar putea face obiectul unor proceduri comune/ centralizate la nivel regional.

În ceea ce privește cele 10 categorii de produse analizate, se poate constata în tabelul de mai sus că rata de respingere a ofertelor la nivelul PAC înregistrează valori mai mici 12%-16% pentru bunuri cu un grad mai ridicat de complexitate (energie electrică, pachete software și sisteme informatice, echipamente și sisteme de securitate și siguranță) și valori ridicate (peste 25%) pentru produsele cu grad scăzut de complexitate (echipamente și accesorii de birou altele decât computere personale și imprimante sau articole de birotică altele decât hârtia). Analiza comparativă a PAC cu PCAP nu relevă diferențe semnificative pe datele înregistrate în perioada de analiză.

Similar analizei realizate pentru achiziția de produse, pentru procedurile de achiziție servicii se poate constata că analiza comparativă a PAC cu PCAP nu relevă diferențe semnificative pe datele înregistrate în perioada de analiză.

LD LR NNFPAP/

NFPPTOTAL LD LR N TOTAL

Număr oferte primite 1.392 6 2 21 1.421 995 2 - 997

Rata de respingere 19% 17% 0% 5% 19% 17% 28% 0% 17%

Număr oferte primite 591 - 5 63 659 776 - 10 786


Număr oferte primite 141 - 1 - 142 602 - 5 607


Număr oferte primite 47 - 4 3 54 558 3 11 572


Număr oferte primite 385 - 2 - 387 234 - - 234


Număr oferte primite 301 - 4 142 447 364 - - 364


Număr oferte primite 118 9 11 - 138 138 13 13 164




Număr oferte primite 168 - - - 168 66 - - 66




Număr oferte primite 3.264 15 32 231 3.542 3.916 18 39 3.973

Rata de respingere 21% 27% 19% 11% 20% 19% 14% 17% 19% TOTAL


Negociere fără publicare prealabilă.

Nota 2: Baza de date din care au fost extrase informațiile referitoare la cererile de ofertă/ procedurile simplificate nu conține date despre

numarul ofertelor primite. Baza de date din care au fost extrase informațiile referitoare la NFPAP/NFPP conține date numai despre acordurile-

cadru, nu și despre procedurile de sine-stătătoare.

10 Cărți, manuale și hărți

Rata de respingere a ofertelor în cazul acordurilor-cadru și al contractelor de achiziție publică (proceduri individuale) desfășurate în perioada 2014-2016

pentru procurarea categoriilor de produse considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

7 Echipamente și sisteme de securitate și

siguranță

8 Articole de birotică, altele decât hârtia

9 Produse de curățenie

4 Pachete software și sisteme

informatice

5

Echipamente și accesorii de birou,

altele decât computerele personale și

imprimantele

6 Energie electrică

Produse alimentare 1

Combustibili 2

3

Autovehicule, altele decât cele

militare, pentru transportul de mărfuri,

ambulanțe și salvări

Acord-cadru Proceduri individualeNr.

crt.Categorii de produse Indicator



În ceea ce privește, cele 10 categorii de lucrări, per total sunt înregistrate diferențe mai vizibile între PAC și PCAP, acest lucru fiind general de numărul semnificativ mai mic de PAC (194 proceduri) pentru lucrări versus PCAP (988 proceduri).

LD LR NNFPAP/


Număr oferte primite 259 7 88 10 364 1.975 49 21 2.045




Număr oferte primite 88 - - 2 90 157 - 2 159






Număr oferte primite 155 - 1 3 159 67 - 2 69


Număr oferte primite 131 3 18 13 165 31 - 4 35


Număr oferte primite 522 - - 9 531 8 - 1 9


Număr oferte primite 44 2 12 1 59 65 - 8 73




Număr oferte primite 1.874 12 141 44 2.071 3.646 72 43 3.761



pentru procurarea categoriilor de servicii considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

TOTAL






9




10 Servicii juridice

6

Servicii de curățenie și igienizare în

mediul urban sau rural și servicii

conexe

7 Servicii poștale

8 Servicii de transport aerian

3 Servicii de transport rutier

4 Servicii de pază, securitate și siguranță

5

Servicii de consultanță în management

și afaceri și de elaborare a studiilor de

piață, studiilor de fezabilitate,

Proceduri individuale

1 Servicii de arhitectură, de construcții,

de inginerie și de inspectie

2 Servicii de curățenie

Nr.

crt.Categorii de servicii Indicator

Acord cadru

LD LR NNFPAP/


Număr oferte primite 744 63 88 16 911 1.866 23 225 2.114


Număr oferte primite 4 - 2 - 6 764 4 3 771


Număr oferte primite 62 - 35 - 98 333 3 16 352


Număr oferte primite 4 7 - - 10 349 - - 349


Număr oferte primite 17 - - - 17 278 7 2 287






Număr oferte primite 10 5 - - 15 67 3 - 70


Număr oferte primite 19 - - - 19 101 - 4 105


Număr oferte primite - - - - - 4 - - 4


Număr oferte primite 955 75 135 29 1.193 3.960 41 254 4.256








pentru procurarea categoriilor de lucrări considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

9 Lucrări de construcții de lucrări

hidraulice

10 Lucrări de sondaj și de foraj de

recunoaștere

TOTAL

6 Lucrări de finisare a construcții lor


terasament

8 Lucrări de acoperire și alte lucrări

speciale de construcții

3 Lucrări de instalații pentru clădiri

4

Lucrări de construcții de uzine, de

exploatări miniere și de uzine de

fabricație și de construcții pentru


5 Lucrări de construcții de clădiri

Proceduri individuale

1

Lucrări de construcții de conducte, de

linii de comunicații și electrice, de

autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și

de căi ferate; lucrări de nivelare

2 Lucrări de inginerie și de construcții

Nr.

crt.Categorii de lucrări Indicator

Acord cadru



Deși analiza privind ratele de respingere a ofertelor nu relevă diferențe semnificative între PAC și PCAP, totuși, agregarea procedurilor de atribuire la nivel regional ar trebui să conducă la profesionalizarea personalului implicat în derularea achizițiilor comune (specializarea personalului tehnic și specializarea juriștilor unităților de achiziții centralizate) și implicit la îmbunătățirea calității documentațiilor de atribuire și a ofertelor elaborate în baza acestor documentații. Astfel, rata de respingere ar trebui să înregistreze o tendință descrescătoare pe măsură ce experiența de realizare de achiziții în comun devine tot mai relevantă și mai extinsă.

4.1.2.3 Analiza aspectelor privind calitatea procesului de achiziție – anularea procedurilor de achiziții

Calitatea procesului de achiziție este surprinsă și de numărul de anulări ale procedurilor. Astfel, anularea procedurilor de achiziții publice are loc în conformitate cu prevederile legale în vigoare18 în situațiile următoare:

nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă;

au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/ori financiare;

există încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului;

CNSC sau instanța de judecată dispune modificarea/eliminarea oricăror specificații tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile achizițiilor publice reglementate la art. 2 alin. (2)din legea 98/2016;

contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câștigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul și nu există o ofertă clasată pe locul 2 admisibilă.

Anularea/suspendarea procedurilor de achiziții publice poate avea la bază:

o necunoaștere a capacității segmentului de piață vizat; calitatea necorespunzătoare a documentației de atribuire care poate determina fie

o lipsă de răspuns din partea operatorilor economici, fie contestarea procedurii având ca efect inițial suspendarea și chiar anularea acesteia;

calitatea slabă a ofertelor dar care poate avea la bază neclarități în cadrul documentației de atribuire sau în cadrul răspunsurilor de clarificare care pot afecta pregătirea ofertelor;

o pregătire insuficientă din punct de vedere juridic a personalului specializat.

În continuare sunt analizate comparativ (PAC versus PCAP) numărul și ponderea procedurilor anulate din total proceduri de achiziții lansate pentru bunuri, servicii și lucrări.

Trebuie menționat că achizițiile directe au fost analizate separat și exclusiv pentru PCAP, deoarece numărul acestora este foarte mare (pe fiecare din categoriile analizate, respectiv bunuri, servicii, lucrări) și ar genera distorsiuni importante în analiza comparativă PAC versus PCAP.

Din datele prezentate mai pentru achizițiile de produse jos se constată că per total, pentru PCAP se înregistrează o pondere mai mare a anulărilor, 7% comparativ cu 4% pentru PAC. De altfel, și la nivel de categorie de produs se constată în general aceeași situație, respectiv ponderea anulărilor în total proceduri lansate este mai ridicată în cazul PCAP decât în cazul

18 Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice , Secțiunea a 12-a Finalizarea procedurii de atribuire, art. 212.



PAC cu excepția echipamentelor și accesoriilor de birou, altele decât computere personale și imprimante unde se observă o pondere ridicată a anulărilor pentru PAC.

Așa cum precizam anterior, achizițiile directe au fost analizate separat. Și pentru această categorie de achiziții ponderea procedurilor anulate în totalul procedurilor lansate este în medie de 5% (procent aproximativ similar cu cele înregistrate pentru celelalte proceduri de atribuire), cu valori individuale între 4% și 16% (energie electrică).

Atribuite Anulate Alte situații TOTAL Atribuite Anulate Alte situații TOTAL

Număr proceduri 1.374 32 36 1.442 1.249 34 34 1.317

% 95% 2% 2% 100% 95% 3% 2,58% 100%

Număr proceduri 517 37 14 568 877 40 22 939

% 91% 7% 2% 100% 93% 4% 2,34% 100%

Număr proceduri 75 8 4 87 1.039 153 39 1.231

% 86% 9% 5% 100% 84% 12% 3,17% 100%

Număr proceduri 23 6 4 33 506 40 19 565

% 70% 18% 12% 100% 90% 7% 3,36% 100%

Număr proceduri 165 8 9 182 252 10 7 269

% 91% 4% 5% 100% 94% 4% 2,60% 100%

Număr proceduri 57 5 3 65 213 24 7 244

% 88% 8% 5% 100% 87% 10% 2,87% 100%

Număr proceduri 91 3 1 95 159 17 8 184

% 96% 3% 1% 100% 86% 9% 4,35% 100%

Număr proceduri 139 10 6 155 111 7 3 121

% 90% 6% 4% 100% 92% 6% 2,48% 100%

Număr proceduri 105 4 3 112 97 3 4 104

% 94% 4% 3% 100% 93% 3% 3,85% 100%

Număr proceduri 2 - 4 6 16 - 1 17

% 33% 0% 67% 100% 94% 0% 5,88% 100%

Număr proceduri 2.548 113 84 2.745 4.519 328 144 4.991

% 93% 4% 3% 100% 91% 7% 2,89% 100%


TOTAL

Nota 1: Alte situații - proceduri suspendate sau în curs de atribuire.

7 Pachete software și sisteme informatice

8

Autovehicule, altele decât cele militare,

pentru transportul de mărfuri, ambulanțe

și salvări

9 Combustibili

4

Echipamente și accesorii de birou, altele

decât computerele personale și

imprimantele

5 Echipamente și sisteme de securitate și

siguranță


1 Produse alimentare



Ponderea procedurilor anulate în cazul acordurilor-cadru și al contractelor de achiziție publică (proceduri individuale) desfășurate în perioada 2014-2016 pentru

procurarea categoriilor de produse considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

Nr.


Acord-cadru Proceduri individuale

Atribuite Anulate Alte situații TOTAL

Număr proceduri 928.545 49.910 138 978.593

% 95% 5% 0,01% 100%

Număr proceduri 575.158 24.631 111 599.900

% 96% 4% 0,02% 100%

Număr proceduri 315.340 16.888 64 332.292

% 95% 5% 0,02% 100%

Număr proceduri 200.866 9.361 35 210.262

% 96% 4% 0,02% 100%

Număr proceduri 25.028 2.426 15 27.469

% 91% 9% 0,05% 100%

Număr proceduri 21.839 1.159 8 23.006

% 95% 5% 0,03% 100%

Număr proceduri 13.677 1.402 9 15.088

% 91% 9% 0,06% 100%

Număr proceduri 9.313 979 3 10.295

% 90% 10% 0,03% 100%

Număr proceduri 8.066 1.150 2 9.218

% 88% 12% 0,02% 100%

Număr proceduri 824 158 2 984

% 84% 16% 0,20% 100%

Număr proceduri 2.098.656 108.064 387 2.207.107

% 95% 5% 0,02% 100%


TOTAL

Ponderea procedurilor de achiziție directă anulate în cazul contractelor de achiziție publică (proceduri individuale) desfășurate

în perioada 2014-2016 pentru procurarea categoriilor de produse considerate ca având potențial de a fi achiziționate în

comun/ centralizat


7 Pachete software și sisteme informatice


transportul de mărfuri, ambulanțe și salvări

9 Combustibili


computerele personale și imprimantele

5 Echipamente și sisteme de securitate și siguranță


1 Produse alimentare



Nr.


Proceduri individuale - AD



În ceea ce privește serviciile, media ponderii procedurilor anulate pe cele 10 categorii de

servicii selectate este mai ridicată decât în cazul bunurilor, respectiv 13%. De altfel și în

cadrul fiecărei categorii de servicii se înregistrează ponderi mai ridicate ale anulărilor,

majoritatea valorilor fiind de peste 10% din procedurile lansate, atât pentru PAC cât și

pentru PCAP.

Și în cazul achizițiilor directe de servicii se înregistrează o pondere ridicată de anulare raportată la totalul procedurilor, respectiv 14%, iar cadrul fiecărei categorii de servicii se înregistrează ponderi mai ridicate ale anulărilor, majoritatea valorilor fiind de peste 10% din procedurile lansate.

În cazul procedurilor de lucrări, din cauza complexității mai mari a acestor proceduri coroborată cu potențialul scăzut de standardizare, numărul PAC este foarte mic prin


Număr proceduri 144 36 13 193 1.786 252 64 2.102

% 75% 19% 7% 100% 85% 12% 3,04% 100%

Număr proceduri 154 20 6 180 402 30 15 447

% 86% 11% 3% 100% 90% 7% 3,36% 100%

Număr proceduri 64 11 8 83 378 89 19 486

% 77% 13% 10% 100% 78% 18% 3,91% 100%

Număr proceduri 105 26 3 134 237 53 6 296

% 78% 19% 2% 100% 80% 18% 2,03% 100%

Număr proceduri 71 11 16 98 228 28 17 273

% 72% 11% 16% 100% 84% 10% 6,23% 100%

Număr proceduri 135 16 11 162 82 4 1 87

% 83% 10% 7% 100% 94% 5% 1,15% 100%

Număr proceduri 92 33 17 142 73 25 2 100

% 65% 23% 12% 100% 73% 25% 2,00% 100%

Număr proceduri 168 7 12 187 18 5 2 25

% 90% 4% 6% 100% 72% 20% 8,00% 100%

Număr proceduri 65 10 9 84 104 12 2 118

% 77% 12% 11% 100% 88% 10% 1,69% 100%

Număr proceduri 6 - - 6 6 - - 6

% 100% 0% 0% 100% 100% 0% 0,00% 100%

Număr proceduri 1.004 170 95 1.269 3.314 498 128 3.940

% 79% 13% 7% 100% 84% 13% 3,25% 100%


TOTAL



8 Servicii poștale

9 Servicii de curățenie și igienizare în

mediul urban sau rural și servicii conexe



6 Servicii juridice

1 Servicii de arhitectură, de construcții, de

inginerie și de inspectie

2



personale, pentru echipamente de birou,

pentru echipamente de telecomunicații și

3

Servicii de consultanță în management și

afaceri și de elaborare a studiilor de

piață, studiilor de fezabilitate,

cercetărilor economice, sondajelor,


procurarea categoriilor de servicii considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat

Nr.




Număr proceduri 26.750 6.432 44 33.226

% 81% 19% 0,13% 100%

Număr proceduri 19.495 1.225 9 20.729

% 94% 6% 0,04% 100%

Număr proceduri 12.592 2.530 8 15.130

% 83% 17% 0,05% 100%

Număr proceduri 11.342 1.662 8 13.012

% 87% 13% 0,06% 100%


% 87% 13% 0,11% 100%


% 91% 9% 0,02% 100%

Număr proceduri 3.134 461 - 3.595

% 87% 13% 0,00% 100%


% 85% 15% 0,13% 100%


% 85% 15% 0,14% 100%


% 92% 8% 0,07% 100%

Număr proceduri 86.698 14.157 83 100.938

% 86% 14% 0,08% 100% TOTAL


8 Servicii poștale


sau rural și servicii conexe



6 Servicii juridice


2





3






Ponderea procedurilor de achiziție directă anulate în cazul contractelor de achiziție publică (proceduri individuale) desfășurate în

perioada 2014-2016 pentru procurarea categoriilor de servicii considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/

centralizat

Nr.




de inspectie



comparație cu numărul PCAP. Această complexitate crescută justifică și ponderea mai mare de anulare a PAC, 7%, comparativ cu PCAP, 4%.

În cazul achizițiilor directe se înregistrează o pondere semnificativ mai ridicată (13%) a anulării procedurilor comparativ cu același indicator înregistrat pentru PAC sau restul PCAP, cea mai mare rată a anulărilor fiind identificată la nivelul lucrărilor de construcții clădiri (20%).


Număr proceduri 327 19 13 359 4.885 164 69 5.118

% 91% 5% 4% 100% 95% 3% 1,35% 100%

Număr proceduri 36 6 - 42 1.090 30 12 1.132

% 86% 14% 0% 100% 96% 3% 1,06% 100%

Număr proceduri 15 1 - 16 1.045 63 21 1.129

% 94% 6% 0% 100% 93% 6% 1,86% 100%

Număr proceduri 2 - 1 3 1.008 39 7 1.054

% 67% 0% 33% 100% 96% 4% 0,66% 100%

Număr proceduri 34 8 4 46 732 22 32 786

% 74% 17% 9% 100% 93% 3% 4,07% 100%

Număr proceduri 14 - - 14 216 6 13 235

% 100% 0% 0% 100% 92% 3% 5,53% 100%

Număr proceduri 2 - - 2 197 21 9 227

% 100% 0% 0% 100% 87% 9% 3,96% 100%

Număr proceduri 16 1 - 17 155 7 1 163

% 94% 6% 0% 100% 95% 4% 0,61% 100%

Număr proceduri 3 - - 3 141 8 1 150

% 100% 0% 0% 100% 94% 5% 0,67% 100%

Număr proceduri - - - - 1 1 - 2

% 50% 50% 0,00% 100%

Număr proceduri 449 35 18 502 9.470 361 165 9.996

% 89% 7% 4% 100% 95% 4% 1,65% 100% TOTAL


8

Lucrări de construcții de uzine, de

exploatări miniere și de uzine de

fabricație și de construcții pentru


9 Lucrări de construcții de lucrări

hidraulice

10 Lucrări de sondaj și de foraj de

recunoaștere

5 Lucrări de acoperire și alte lucrări

speciale de construcții



terasament

2

Lucrări de construcții de conducte, de

linii de comunicații și electrice, de

autostrăzi, de șosele, de aerodromuri și

de căi ferate; lucrări de nivelare



Nr.





procurarea categoriilor de lucrări considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/ centralizat


Număr proceduri 14.240 1.766 16 16.022 % 89% 11% 0,10% 100%

Număr proceduri 10.934 1.532 17 12.483

% 88% 12% 0,14% 100%

Număr proceduri 7.710 1.448 7 9.165 % 84% 16% 0,08% 100%


% 87% 13% 0,04% 100%

Număr proceduri 3.371 470 4 3.845 % 88% 12% 0,10% 100%

Număr proceduri 1.206 300 - 1.506

% 80% 20% 0,00% 100%

Număr proceduri 1.100 144 1 1.245 % 88% 12% 0,08% 100%

Număr proceduri 544 43 1 588

% 93% 7% 0,17% 100%

Număr proceduri 222 43 - 265

% 84% 16% 0,00% 100%

Număr proceduri 5 - - 5

% 100% 0% 0,00% 100%

Număr proceduri 43.785 6.426 48 50.259

% 87% 13% 0,10% 100%

10 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere

TOTAL


7 Lucrări de demolare de clădiri și de terasament

8

Lucrări de construcții de uzine, de exploatări miniere

și de uzine de fabricație și de construcții pentru


9 Lucrări de construcții de lucrări hidraulice



construcții



2





Ponderea procedurilor de achiziție directă anulate în cazul contractelor de achiziție publică (proceduri individuale) desfășurate în

perioada 2014-2016 pentru procurarea categoriilor de lucrări considerate ca având potențial de a fi achiziționate în comun/

centralizat

Nr.





Concluzionând capitolul 4.1.3 Analiza potențialului impact al centralizării achizițiilor publice la nivel regional din perspectiva calității procesului de achiziție, pe baza analizei celor trei indicatori de calitate a procesului de achiziție: numărul de contestații, rata de respingere a ofertelor anularea/suspendarea procedurilor de achiziții, în contextul comasării achizițiilor publice la nivel regional și pe fondul creșterii valorii contractelor centralizate, este de așteptat într-o primă fază ca operatorii economici să conteste într-o mai mare măsură rezultatele procedurilor de atribuire, dat fiind interesul crescut pentru procedurile de valori mari și pentru acordul cadru ca instrument de atribuire care asigură pe un termen relativ lung oportunități crescute de afaceri.

Pe de altă parte, agregarea procedurilor de atribuire la nivel regional ar trebui să conducă la profesionalizarea personalului implicat în derularea achizițiilor comune (specializarea personalului tehnic și specializarea juriștilor unităților de achiziții centralizate) și implicit la îmbunătățirea calității documentațiilor de atribuire, la soluționarea contestațiilor în favoarea autorității contractante, precum și la creșterea calității actului de reprezentare în instanță.

În acest context, pe termen lung, comasarea procedurilor de atribuire ar trebui să conducă înregistrarea unei îmbunătățiri a indicatorilor de calitate.

4.2 ANALIZA POTENȚIALULUI IMPACT AL CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL DIN PERSPECTIVA EFICIENȚEI

4.2.1 Analiza potențialului impact al centralizării achizițiilor publice la nivel regional din perspectiva economiilor de scară și a costurilor de proces

Principalul argument în favoarea comasării procedurilor de achiziții publice constă în posibilitatea obținerii unor economii de scară substanțiale. De regulă, agregarea nevoilor aparținând mai multor autorități contractante conduce la intensificarea concurenței între operatorii economici. Perspectiva obținerii unor contracte semnificative și nevoia de a se menține competitivi pe piață determină agenții economici să reducă prețurile practicate în cadrul procedurilor de atribuire. Prin urmare, valoarea crescută a achizițiilor publice, rezultată în urma comasării procedurilor de atribuire, poate contribui la obținerea de economii de scară de către operatorii economici, autoritățile contractante/ unitățile de achiziții centralizate beneficiind de pe urma discount-urilor oferite de agenții economici. În plus, literatura de specialitate arată că obținerea unor condiții contractuale și prețuri avantajoase în cazul agregării procedurilor poate fi și rezultatul creșterii puterii de negociere și cumpărare a unităților de achiziții centralizate.

Pe lângă economiile rezultate din reducerea prețurilor practicate în cadrul procedurilor de atribuire, centralizarea achizițiilor publice poate conduce și la diminuarea costurilor tranzacționale (de proces). Utilizarea unui acord-cadru centralizat în locul mai multor PCAP de achiziții publice determină o reducere a perioadei de timp necesare gestionării întregului proces de achiziție, începând cu etapa de definire și identificare a nevoilor și finalizând cu etapa de contractare. Prin urmare, comasarea achizițiilor publice contribuie la reducerea costurilor administrative pentru autoritățile contractante, dar și la diminuarea costurilor de participare la procedurile de atribuire pentru operatorii economici (aceștia din urmă vor pregăti o singură ofertă tehnică în loc de mai multe). Literatura de specialitate arată că centralizarea procedurilor de atribuire conduce la eficientizarea utilizării resurselor limitate implicate în derularea achizițiilor publice, contribuind la scăderea costurilor administrative, de management și logistice aferente procesului de achiziție.

Deși beneficiile agregării procedurilor de atribuire asupra prețurilor de achiziție și a costurilor de proces sunt incontestabile, cuantificarea economiilor rezultate în urma centralizării este un proces extrem de dificil. De regulă, experiența altor state arată că



unitățile de achiziții centralizate au dezvoltat metode de estimare a economiilor bazate pe analiza comparativă a prețurilor și costurilor aferente procedurilor centralizate și ale celor descentralizate. Astfel, pentru a evidenția efectele comasării procedurilor de atribuire asupra prețurilor, unitățile de achiziții centralizate compară prețurile obținute în urma utilizării acordurilor-cadru centralizate cu prețurile obținute de autoritățile contractante înaintea aderării la modelul centralizat sau cu prețurile curente, practicate pe piață (prețuri de listă). Pe de altă parte, estimarea economiilor rezultate din reducerea costurilor de proces presupune compararea duratelor aferente fiecărei etape a procesului de achiziție publică, timpul efectiv de lucru fiind calculat atât la nivelul modelului descentralizat, cât și la nivelul celui centralizat. Concluzionând, estimarea economiilor presupune, pe de o parte, existența unui model centralizat, care să poată furniza informații relevante despre prețurile și costurile rezultate în urma agregării procedurilor. Pe de altă parte, estimarea economiilor nu poate fi realizată în absența unor date detaliate despre prețurile și costurile istorice, practicate de autoritățile contractante anterior adoptării modelului centralizat.

Având în vedere constrângerile menționate anterior (inexistența unui model centralizat și a unor date istorice care să fundamenteze analiza comparativă), abordarea avută în vedere pentru estimarea economiilor ce ar putea fi obținute prin centralizarea procedurilor de atribuire la nivel regional s-a bazat pe experiența altor state și pe rezultatele aferente publicate în studii de specialitate. Astfel, un studiu recent19 solicitat de Comisia Europeană arată că volumul economiilor raportate de statele membre ale UE ca urmare a centralizării achizițiilor publice poate ajunge la aproximativ 20%. Acest procent este confirmat de rezultatele practice ale unui studiu20 elaborat de un grup de cercetători finlandezi despre volumul economiilor generate de comasarea procedurilor de atribuire derulate de Hansel Oy, unitatea națională de achiziții publice din Finlanda (stat membru UE). Conform estimării realizate de Karjalainen, Kivioja și Pellava (2008), în teorie, rata maximă de economisire rezultată din comasarea achizițiilor publice ar fi de aproximativ 25%, acest procent fiind obținut în cazul în care toate bunurile și serviciile standardizabile ar fi procurate într-o manieră centralizată. Aceeași autori susțin că, în practică, rata de economisire în cazul centralizării achizițiilor publice ar fi de aproximativ 20% comparativ cu situația în care achizițiile s-ar desfășura într-o manieră descentralizată. Prezentăm în cele ce urmează rezultatele din modelul academic utilizat de Hansel Oy pentru a estima volumul economiilor rezultate din centralizare.

Estimarea economiilor rezultate din centralizarea achizițiilor publice (Finlanda, Hansel Oy)

Analiza economiilor realizate din centralizarea achizițiilor publice desfășurate de Hansel Oy a făcut obiectul unui studiu comandat de Ministerul Finanțelor din Finlanda și care a fost elaborat de cercetătorii Școlii Economice din Helsinki (Karjalainen, Kivioja și Pellava, 2008). Studiul a concluzionat că, în comparație cu achizițiile derulate într-o manieră descentralizată, utilizarea unui model centralizat generează economii semnificative, de aproximativ 20-25%.

Conform studiului, guvernul finlandez achiziționează anual servicii și produse a căror valoare cumulată reprezintă aproximativ 4,5 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ un miliard de euro reprezintă valoarea serviciilor și produselor care ar putea face obiectul centralizării. Studiul a analizat 13 categorii de servicii și produse (bilete de transport aerian, servicii de transport și cazare, telefoane mobile, servicii de instruire în TIC, echipamente TIC, autovehicule, produse alimentare, instalații sanitare și servicii conexe,

servicii de medicina muncii, mobilier, copiatoare și echipamente multifuncționale, servicii de curățenie, birotică și papetărie) și a ajuns la concluzia că modelul centralizat ar putea genera economii anuale maxime de 25,7% comparativ cu modelul descentralizat. Conform studiului, această rată maximă de economisire este efectul combinat al reducerii prețurilor de achiziție și al diminuării costurilor de proces. În plus, studiul a evidențiat

19 Crown Agents Ltd, Dana Mitea - Report on policy recommendations concerning the establishment of centralised public procurement bodies in Ukraine, Harmonisation of public procurement system in Ukraine with EU standards, septembrie 2015. 20 Karjalainen, K., T. Kivioja, S. Pellava – Yhteishankintojen kustannusvaikutus – valtion hankintatoimen kustannussäästöjen selvittäminen, Helsinki School of Economics, B-94, 2008



că rata maximă de economisire s-ar putea obține în condițiile în care toate autoritățile contractante utilizează și respectă integral condițiile și termenii acordurilor-cadru centralizate puse la dispoziție de Hansel Oy.

Autorii studiului susțin însă că autoritățile contractante au adeseori un comportament imprevizibil, caracterizat de achiziționarea unor produse și servicii în afara contractelor prestabilite cu operatorii economici selectați anterior. Astfel de achiziții sunt cunoscute în literatura de specialitate drept achiziții imprevizibile (Maverick buying) și, în contextul achizițiilor comune, se referă la neutilizarea acordurilor-cadru sau nerespectarea angajamentelor contractuale asumate de autoritățile contractante prin aderarea la procedurile centralizate. Potrivit unui alt studiu21 elaborat de Karjalainen, exemple de comportament imprevizibil sunt achiziționarea de servicii de cazare și transport aerian prin intermediul paginilor de Internet în condițiile existenței unor acorduri-cadru cu agenții de turism, comandarea și achiziționarea unor piese de schimb de la un distribuitor

local atunci când există un contract cu un furnizor național ori cumpărarea de echipamente de birou atunci când există cataloage electronice cu prețuri negociate anterior. Ținând cont de efectele achizițiilor imprevizibile, Karjalainen, Kemppainen și van Raaij22 susțin că procedurilor de atribuire cu potențial de centralizare nu pot fi comasate complet, autoritățile contractante finlandeze înregistrând rate anuale de conformitate cu/ utilizare a acordurilor-cadru centralizate care pot varia între 20% și 80%. În aceste condiții, economiile anuale obținute în urma centralizării achizițiilor publice ar putea ajunge la un nivel maxim de 20,5% (80% x 25,7% = 20,5%).

Un alt studiu23 elaborat de Karjalainen și van Raaij arată că apariția achizițiilor imprevizibile are loc pe fondul dificultăților întâmpinate de unitățile de achiziții centralizate în monitorizarea comportamentului autorităților contractante. Acesta este un proces dificil și costisitor, iar în situația în care unitățile de achiziții centralizate nu dispun de instrumente adecvate de monitorizare și analiză a cheltuielilor, ele întâmpină dificultăți în verificarea conformității comenzilor efectuate de autoritățile contractante cu prevederile acordurilor-cadru centralizate.

În prezent, Hansel Oy utilizează în mod practic modelul academic dezvoltat în urma rezultatelor studiilor menționate anterior pentru a estima și a urmări volumul anual al economiilor obținute din centralizarea achizițiilor publice. Prezentăm mai jos modul de calcul al economiilor obținute de Hansel Oy la nivelul anilor 2006-2013 (extras din Raportul anual 2013 al unității naționale de achiziții centralizate din Finlanda):

21 Karjalainen, K. – Challenges of Purchasing Centralization – Empirical Evidence from Public Procurement, Helsinki School of Economics, A-344, 2009 22 Karjalainen, K., Kemppainen, K. și van Raaij, E. - Non-Compliant Work Behaviour in Purchasing: An Exploration of Reasons Behind Maverick Buying, Journal of Business Ethics, 84(2), 2009 23 Karjalainen, K. & van Raaij, E.M. - Maverick Buying as an Agency Problem, Green Management Matters, 2009 Academy of Management Meeting, Chicago, Illinois, 2009.

Modul de calcul al valorii anuale a economiilorFormula

de calcul2006 2009 2010 2011 2012 2013

Valoarea achiziți i lor în sistem complet centralizat (în situația în care

toate procedurile de atribuire cu potențial de centralizare ar fi

comasate) - milioane Euro

A=B-C 850,0 904,0 854,0 1.036,0 1.014,0 1.177,0

Valoarea achiziți i lor în sistem complet descentralizat (în situația în

care toate procedurile de achiziți i cu potențial de centralizare ar fi

atribuite descentralizat) - milioane Euro

B 1.144,0 1.217,0 1.149,0 1.395,0 1.365,0 1.584,0

Valoarea teoretică maximă a economiilor în condiții le centralizării

integrale a procedurilor de atribuire - milioane EuroC=D*B 294,0 313,0 295,0 359,0 351,0 407,0

Rata maximă de economisire (procent maxim din volumul achiziți i lor

publice în sistem descentralizat, conform Karjalainen, Kivioja și

Pellava ) - %

D 25,7% 25,7% 25,7% 25,7% 25,7% 25,7%

Gradul de util izare a acordurilor-cadru centralizate conform

Karjalainen, Kemppainen și van Raaij) - %E 33,0% 59,0% 65,0% 65,0% 68,0% 59,0%

Valoarea achiziți i lor în sistem centralizat (pentru gradele propuse de

utilizare a acordurilor-cadru) - milioane EuroF=A*E 281,0 533,0 555,0 673,0 690,0 694,0

Valoarea achiziți i lor dacă modelul descentralizat ar fi fost aplicat -

milioane EuroG=B*E 378,0 718,0 747,0 907,0 928,0 935,0

Valoarea estimată a economiilor anuale (pentru gradele propuse de

utilizare a acordurilor-cadru) - milioane EuroH=G-F 97,0 185,0 192,0 234,0 238,0 241,0

Ponderea economiilor anuale (pentru gradele propuse de util izare a

acordurilor-cadru) în volumul total al achiziți i lor publice - %I=H/B 8,5% 15,2% 16,7% 16,8% 17,4% 15,2%

Modul de calcul și valoarea estimată a economiilor anuale în cazul Hansel Oy

Sursa: Raportul anual 2013, Hansel Oy



La nivelul anului 2013, volumul achizițiilor publice având potențial de centralizare a fost estimat la 1.584 milioane de euro. Dacă toate procedurile de atribuire cu potențial de centralizare ar fi fost comasate, valoarea economiilor anuale ar fi reprezentat 407 milioane euro (25,7% x 1.584 milioane euro). Aceasta înseamnă că, la nivelul aceluiași an, valoarea achizițiilor în sistem complet centralizat ar fi fost de doar 1.177 milioane euro (din valoarea descentralizată de 1.584 milioane euro reducându-se impactul economiilor în cuantum de 407 milioane euro). Cu toate acestea, în practică, comasarea integrală a achizițiilor publice nu poate fi realizată, întrucât gradul de utilizare a acordurilor-cadru centralizate nu este niciodată de 100%. Conform estimărilor realizate de Karjalainen, Kemppainen și van Raaij, gradul anual de utilizare a acordurilor- cadru variază între 20% și 80%. Potrivit estimărilor Hansel Oy, gradul de utilizare a acordurilor-cadru la nivelul anului 2013 a fost de 59%. Aceasta înseamnă că volumul estimat al achizițiilor în sistem centralizat în anul 2013 a fost de

aproximativ 694 milioane euro (59% x 1.177 milioane euro). Dacă modelul descentralizat ar fi fost aplicat integral, valoarea achizițiilor descentralizate rezultate ar fi fost de 935 milioane euro (59% x 1.584 milioane euro). Prin urmare, utilizând metodologia descrisă mai sus, Hansel Oy a estimat economiile rezultate din centralizare la nivelul anului 2013 la aproximativ 241 milioane de euro (din valoarea descentralizată de 935 milioane euro reducându-se impactul economiilor în cuantum de 694 milioane euro). Economiile obținute ar reprezenta aproximativ 15,2% din totalul pieței de achiziții publice cu potențial de agregare (241 milioane euro din 1.584 milioane euro).

Pornind de la rezultatele studiilor menționate anterior, precum și de la metodologia de calcul utilizată în practică de Hansel Oy, prezentăm în cele ce urmează estimările noastre privind economiile anuale rezultate din centralizarea achizițiilor publice din România la nivel regional. De asemenea, precizăm că estimările noastre se bazează pe o metodologie similară, care ține de cont de dimensiunile pieței naționale a achizițiilor publice, dar și de constatările și concluziile studiilor menționate anterior.

În vederea estimării economiilor rezultate din centralizarea achizițiilor publice la nivel regional, am ținut cont de următoarele ipoteze:

Estimarea volumului economiilor s-a realizat numai pentru scenariul care presupune înființarea unităților regionale de achiziții centralizate. În cazul consorțiilor de autorități contractante, astfel de estimări sunt imposibil de realizat fără o analiză detaliată a complementarității nevoilor acestora, a intențiilor concrete de asociere, informații cruciale pentru a determina numărul potențial al unor astfel de parteneriate.

Pentru a determina volumul pieței achizițiilor publice care ar putea face obiectul centralizării au fost utilizate informațiile referitoare la valoarea estimată (bugetată) a procedurilor inițiate pentru cele 10 categorii de servicii și respectiv de produse considerate ca având potențial de agregare. Lucrările au fost eliminate din analiză având în vedere dificultățile privind standardizarea acestora. Într-adevăr, lucrările sunt mai degrabă potrivite pentru a fi achiziționate de către asocieri/ consorții de autorități contractante care implementează proiecte în comun. În plus, studiile academice care au furnizat o serie de ipoteze utilizabile în calculul estimării economiilor anuale rezultate din centralizarea achizițiilor publice din România nu fac niciun fel de referire la categorii de lucrări. Aceasta și pentru că lucrările nu fac de obicei parte din portofoliul procedurilor de atribuire inițiate de unitățile de achiziții centralizate, acest fapt datorându-se tocmai dificultăților de standardizare (excepția o constituie unitățile de achiziții publice centralizate din Marea Britanie, care în ultimii ani au început să utilizeze și acorduri-cadru de lucrări).

Din totalul valorii estimate a procedurilor inițiate pentru cele 10 categorii de servicii și respectiv produse au fost eliminate valorile procedurilor anulate. De asemenea, din totalul procedurilor inițiate la nivel regional au fost eliminate din analiză valorile procedurilor desfășurate de următoarele tipuri de autorități contractante: instituții deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației

publice centrale (întrucât independența acestora este limitată în condițiile apartenenței la entitățile administrației centrale; în acest context, s-a considerat că achizițiile derulate de aceste entități ar putea face obiectul procedurilor agregate desfășurate de unitatea națională de achiziții centralizate);



alte organe ale administrației publice centrale cu reprezentare teritorială (din aceleași motive ca cele menționate anterior);

companii naționale, regii autonome naționale și societăți naționale cu reprezentare în teritoriu (din aceleași motive ca cele menționate anterior, la care se adaugă limitări date de lipsa complementarității nevoilor acestor entități);

unități spitalicești și ambulatorii (întrucât procedurile inițiate de aceste entități ar urma deja să facă obiectul unor achiziții centralizate desfășurate la nivel sectorial);

unități de învățământ superior (întrucât acestea dispun de o autonomie deplină).

Prin urmare, pentru a estima valoarea procedurilor inițiate pentru cele 10 categorii de servicii și produse considerate ca având potențial de centralizare au fost luate în calcul numai următoarele tipuri de autorități contractante:

autorități ale administrației publice locale; unități în subordinea administrației publice locale (muzee, teatre, biblioteci, centre

medico-sociale, centre culturale, case de cultură, servicii publice aflate în subordinea consiliilor locale etc.);

companii locale de utilități publice (companii de apă, salubritate, termoficare, transport, aflate în subordinea consiliului local/ județean);

unități de învățământ preuniversitar (întrucât achizițiile acestora sunt desfășurate integral de autoritățile administrației publice locale).

Valorile rezultate în urma aplicării tuturor acestor filtre sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Produse având potențial de comasare

Servicii având potențial de comasare

Nr. crt. Tipul de produs 2014 2015 2016

1 Produse alimentare 474.172 432.333 600.686

2 Autovehicule, altele decât cele militare, pentru transportul de mărfuri,

ambulanțe și salvări 280.760 301.576 231.673

3 Energie electrică 267.711 249.314 183.375

4 Combustibili 241.627 112.891 153.256

5 Pachete software și sisteme informatice 150.918 55.957 31.922

6 Echipamente și sisteme de securitate și siguranță 14.524 16.466 31.883

7 Produse de curățenie 13.460 14.271 28.808

8 Echipamente și accesorii de birou, altele decât computerele personale și

imprimantele 9.692 13.918 25.113

9 Articole de birotică, altele decât hârtia 7.194 11.804 20.016

10 Cărți, manuale și hărți 3.032 4.506 9.837

1.463.088 1.213.035 1.316.570

Valoarea estimată a procedurilor inițiate în 2014-2016 pentru cele 10 categorii de produse cu potențial de centralizare (mii RON)

TOTAL

Nr. crt. Tipul de serviciu 2014 2015 2016

1 Servicii de arhitectură, de construcții, de inginerie și de inspectie 815.959 880.045 764.137

2 Servicii de curățenie și igienizare în mediul urban sau rural și servicii

conexe 143.940 116.118 210.086

3

Servicii de consultanță în management și afaceri și de elaborare a

studiilor de piață, studiilor de fezabilitate, cercetărilor economice,

sondajelor, statisticilor și de publicitate

98.067 93.839 190.427

4 Servicii de pază, securitate și siguranță 74.369 47.588 180.660

5 Servicii de curățenie 16.871 32.875 85.632

6 Servicii de transport rutier 15.388 29.222 81.461

7

Servicii de reparare și de întreținere și servicii conexe pentru computere

personale, pentru echipamente de birou, pentru echipamente de


5.418 6.069 13.024

8 Servicii poștale 5.153 5.688 11.369

9 Servicii de transport aerian 2.527 2.364 4.022

10 Servicii juridice 204 386 1.639

1.177.896 1.214.194 1.542.457

Valoarea estimată a procedurilor inițiate în 2014-2016 pentru cele 10 categorii de servicii cu potențial de centralizare (mii RON)

TOTAL



Pentru a estima nivelul nevoilor anuale ale autorităților contractante și, implicit, volumul anual al pieței achizițiilor publice care ar putea face obiectul centralizării la nivel regional s-a calculat o medie aritmetică simplă între valorile procedurilor inițiate în perioada 2014-2016. Deși acordurile-cadru încheiate într-un an se referă și la nevoi viitoare, există și în mod similar instituții care își bazează comenzile din anul curent pe acorduri-cadru, încheiate în anii anteriori, fără a mai lansa noi proceduri. Analizând pe un orizont multianual, aceste situații au tendința de a se compensa, ceea ce susține metoda de estimare a nevoilor anuale. În urma utilizării acestui raționament, s-a obținut o valoare anuală a procedurilor de achiziții cu potențial de centralizare de aproximativ 2.642 milioane RON.

Pentru a estima volumul economiilor rezultate din centralizarea achizițiilor publice la nivel regional s-au utilizat rezultatele/ ipotezele studiilor menționate anterior, precum și metodologia de calcul utilizată în practică de Hansel Oy. Astfel, rata maximă de economisire ce ar putea fi obținută prin comasarea tuturor procedurilor cu potențial de centralizare a fost considerată 25%. De asemenea, gradul de utilizare a viitoarelor acorduri-cadru centralizate a fost considerat ca evoluând gradual de la 20% și până la 80%. Cu toate acestea, având în vedere lipsa experiențelor practice anterioare ale autorităților contractante din România în utilizarea unui mode de achiziții centralizate, evoluția ratei anuale de utilizare a/ conformitate cu viitoarele acorduri-cadru a fost apreciată a fi mult mai lentă. Tabelul de mai jos prezintă rezultatele obținute pentru economiile anuale rezultate în urma centralizării achizițiilor publice la nivel regional:

La nivelul fiecărui an din perioada analizată (de la anul N la anul N+10), volumul achizițiilor publice având potențial de centralizare a fost estimat la 2.642 milioane de

Nr. crt.Produse și servicii cu

potențial de centralizare2014 2015 2016

Valoarea anuală a

procedurilor de

achiziții cu potențial

de centralizare

1 Produse 1.463.088 1.213.035 1.316.570 1.330.898

2 Servicii 1.177.896 1.214.194 1.542.457 1.311.516

2.640.984 2.427.229 2.859.026 2.642.413 TOTAL

Valoarea estimată a procedurilor inițiate anual pentru cele 10 categorii de produse și servicii cu potențial de centralizare

(mii RON)

Formula

de calculN N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 …… N+10

Valoarea achiziți i lor în sistem complet centralizat (în situația în care

toate procedurile de atribuire cu potențial de centralizare ar fi

comasate) - milioane RON

A=B-C 1.981,8 1.981,8 1.981,8 1.981,8 1.981,8 1.981,8 …… 1.981,8

Valoarea achiziți i lor în sistem complet descentralizat (în situația în

care toate procedurile de achiziți i cu potențial de centralizare ar fi

atribuite descentralizat) - milioane RON

B 2.642,4 2.642,4 2.642,4 2.642,4 2.642,4 2.642,4 …… 2.642,4

Valoarea teoretică maximă a economiilor în condiții le centralizării

integrale a procedurilor de atribuire - milioane RONC=D*B 660,6 660,6 660,6 660,6 660,6 660,6 …… 660,6

Rata maximă de economisire (procent maxim din volumul achiziți i lor

publice în sistem descentralizat, conform Karjalainen, Kivioja și

Pellava ) - %

D 25,0% 25,0% 25,0% 25,0% 25,0% 25,0% …… 25,0%

Gradul de util izare a acordurilor-cadru centralizate conform

Karjalainen, Kemppainen și van Raaij) - %E 20,0% 30,0% 35,0% 40,0% 45,0% 50,0% …… 80,0%

Valoarea achiziți i lor în sistem centralizat (pentru gradele propuse de

utilizare a acordurilor-cadru) - milioane RONF=A*E 396,4 594,5 693,6 792,7 891,8 990,9 …… 1.585,4

Valoarea achiziți i lor dacă modelul descentralizat ar fi fost aplicat în

integralitate - milioane RONG=B*E 528,5 792,7 924,8 1.057,0 1.189,1 1.321,2 …… 2.113,9


utilizare a acordurilor-cadru) - milioane RONH=G-F 132,1 198,2 231,2 264,2 297,3 330,3 …… 528,5


utilizare a acordurilor-cadru) - milioane Euro

J=H/4,5

RON/Euro29,4 44,0 51,4 58,7 66,1 73,4 …… 117,4

Ponderea economiilor anuale (pentru gradele propuse de util izare a

acordurilor-cadru) în volumul total al achiziți i lor publice - %I=H/B 5,0% 7,5% 8,7% 10,0% 11,2% 12,5% …… 20,0%

Modul de calcul al valorii anuale a economiilor

Economii anuale estimate

Valoarea estimată a economiilor anuale rezultate din centralizarea achizițiilor publice la nivel regional

Notă 1: Anul N este anul înființării unității de achiziții centralizate

Notă 2: S-au luat în calcul prețuri curente, fără a se lua în calcul indexări nuale datorate creșterii generale a prețurilor



RON. Dacă toate procedurile de atribuire cu potențial de centralizare ar fi comasate, valoarea economiilor anuale ar reprezenta aproximativ 661 milioane RON (25% x 2.642 milioane RON). Aceasta înseamnă că valoarea achizițiilor în sistem complet centralizat ar fi de aproximativ 1.982 milioane RON (din volumul decentralizat de 2.642 milioane de RON se deduce cuantumul maxim al economiilor de 661 milioane RON). Cu toate acestea, în practică, comasarea integrală a achizițiilor publice nu poate fi realizată, întrucât gradul de utilizare a acordurilor-cadru centralizate nu este niciodată de 100%. Conform estimărilor realizate de Karjalainen, Kemppainen și van Raaij, gradul anual de utilizare a acordurilor-cadru a fost considerat a evolua gradual de la 20% până la 80%.

Concluzionând, valoarea anuală a economiilor generate în urma agregării achizițiilor publice regionale considerate a avea potențial de centralizare ar putea varia între 29,4 milioane euro (anul de referință N) și 117,4 milioane euro în funcție de gradul de utilizare a acordurilor-cadru centralizate. Economiile anuale maxime de 117,4 milioane euro (rezultând într-o rată de economisire de 20% din totalul achizițiilor centralizabile) s-ar putea obține atunci când gradul de utilizare/ adoptare a acordurilor-cadru ar atinge potențialul rezonabil de 80%.

4.2.2 Analiza costurilor suplimentare rezultate din centralizarea achizițiilor publice la nivel regional prin stabilirea unor asocieri de autorități contractante sau înființarea unor unități centralizate de achiziție la nivel regional

Costurile suplimentare rezultate din centralizarea achizițiilor au fost analizate din perspectiva celor două opțiuni majore de organizare / desfășurare, fiecare cu câte două sub-opțiuni, respectiv:

Achiziții comune, fără delegare sau cu delegare de responsabilitate către liderul de

asociere

Unitatea de achiziții centralizate la nivel regional sau la nivel național pentru

achiziții locale.

Particularități de organizare și funcționare ale opțiunilor prezentate mai sus sunt analizate în cadrul acestui capitol doar din perspectiva costurilor implicate. Mai departe, în capitolul 5.3 Aspecte organizaționale rezultate din adoptarea fiecăruia dintre scenariile propuse, particularitățile fiecărei opțiuni au fost analizate în mod detaliat pe elementele specifice fiecărei opțiuni de organizare precum: modul de înființare, modul de finanțare, răspunderea legată de procesul de achiziție, luarea deciziilor, celeritatea achizițiilor, costuri implicate și profesionalizarea procesului /specialiștilor în achiziții.

Costurile suplimentare generate de centralizarea achizițiilor sunt de principiu cele legate de sediu, personal, echipamente, costuri administrative de funcționare și expertiză externă. În funcție de opțiunea de centralizare a achizițiilor, prezentăm în cele ce urmează analiza potențialelor costuri suplimentare generate de centralizarea achizițiilor.

4.2.2.1 Achizițiile comune fără delegare

Achizițiile comune fără delegare sunt cea mai simplă variantă de comasare a achizițiilor din punct de vedere al interacțiunilor organizaționale. În această variantă, autoritățile contractante vor realiza o achiziție comună fără a delega în nici un fel atribuțiile specifice pe care le exercită în procesul de achiziții publice. Autoritățile contractante își păstrează integral autonomia pe parcursul întregului proces de achiziții.

Această modalitate de centralizare are cel mai scăzut nivel de formalizare. Astfel, se poate considera că implică nivelul cel mai scăzut de poveri administrative/birocrație dintre toate variantele posibile analizate și de aceea cele mai scăzute costuri aferente. Suplimentar, deoarece luarea deciziilor legate de derularea procedurii de achiziție se face în comun și



nu există o responsabilitate delegată de coordonare a activității în cadrul asocierii nu există costuri suplimentare de coordonare aferente procesului de achiziție.

Astfel, singurul tip de cost care poate fi considerat este cel legat de expertiza externă pe care autoritățile contractante membre ale asocierii o pot considera necesară sau nu pentru resurse suplimentare externe necesare procesului/elor de achiziții publice derulat/e.

4.2.2.2 Achizițiile comune cu delegare de responsabilitate către liderul de asociere

Această variantă de comasare a procedurilor de achiziție publică presupune asocierea între două sau mai multe autorități contractante și delegarea formală a responsabilității privind gestionarea procedurii de atribuire către una din autoritățile contractante membre. În acest caz, autoritatea contractantă desemnată ca lider de asociere va organiza procedura acționând atât în nume propriu cât și pe seama celorlalte autorități contractante. Răspunderea însă va rămâne solidară pentru activitățile efectuate în comun.

Delegarea responsabilităților legate de desfășurarea activităților/etapelor în cadrul procedurilor de achiziții publice, către un lider al asocierii, presupune, în mod nemijlocit, creșterea necesității asigurării unor resurse, atât financiare cât și materiale la nivelul acesteia. Astfel, în cadrul acestei opțiuni de organizare în comun a achizițiilor pot apărea costuri suplimentare legate atât de expertiza externă considerată necesară cât și de personalul suplimentar pe care autoritatea contractantă desemnată ca lider de asociere va trebui să le acopere

4.2.2.3 Unitatea de achiziții centralizate la nivel regional

Această variantă de comasare a procedurilor de achiziție publică presupune crearea efectivă a unor entități de drept public la nivelul fiecărei regiuni24.

Înființarea unei unități centralizate de achiziții la nivel regional presupune costuri mai mari

decât cele aferente asocierii de autorități contractante.

Aceste costuri provin din crearea unei structuri organizaționale distincte, pentru care

trebuie avute în vedere costurile de funcționare aferente: sediu, personal, echipamente,

costuri administrative de funcționare. Nivelul costurilor de funcționare trebuie estimat

distinct pentru fiecare unitate de achiziții centralizate regionale în parte, fiind corelat atât

cu specificul local (i.e. piața imobiliară, piața forței de muncă etc) cât și cu activitatea

specifică a unității. Toate aceste elemente vor trebui să rezulte dintr-un studiu de

fezabilitate realizat pentru fiecare unitate regională în parte.

De asemenea, deși la nivelul unității de achiziții centralizate se consideră că există un nivel

de profesionalizare ridicat, există situația în care este sunt necesară achiziționarea de

expertiză externă având costuri specifice asociate.

Pentru a dimensiona corect costurile aferente selectării opțiunii de organizare de unități

regionale de achiziții centralizate, trebuie să fie considerat factorul de multiplicare -

numărul entităților înființate la nivel regional.

24 În cadrul analizei am avut în vedere, pentru definirea termenului “regiune” sau “regional” subdiviziunile regionale stabilite în anul 1998 prin Legea 151/1998. Cu toate acestea, regionalizarea poate fi însă considerată și pe baza de alte criterii, mai restrânse sau mai largi decât cele determinate de legea menționată, inclusiv pe baza de domenii economice de interes, în funcție de scopul înființării unității centralizate de achiziții la nivel regional.



4.2.2.4 Unitatea de achiziții centralizate la nivel național pentru achiziții locale

Această opțiune presupune înființarea unei singure structuri instituționale la nivel național (central) specializată în realizarea achizițiilor comune exclusiv pentru autoritățile contractante de la nivel local.

Ca și în cazul unităților de achiziții centralizate la nivel regional, înființarea unei unității la nivel național presupune costuri legate de funcționarea unei structuri organizaționale distincte (sediu, personal, echipamente, costuri administrative) și de achiziționarea de expertiză externă.

Costurile legate de selectarea acestei opțiuni sunt mai mici decât cele pentru opțiunea unități regionale deoarece factorul de multiplicare dispare: va fi realizat un singur studiu de fezabilitate și va funcționa o singură unitate centralizată.

5 ANALIZA FEZABILITĂȚII CENTRALIZĂRII ACHIZIȚIILOR PUBLICE LA NIVEL REGIONAL ȘI ELABORAREA DE PROPUNERI CARE SĂ STEA LA BAZA IMPLEMENTĂRII CONCEPTELOR DE UNITĂȚI DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE ŞI/SAU CONSORŢII DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE. ELEMENTE DE ANALIZĂ PEST

5.1 ANALIZA PRELIMINARĂ A FLUXURILOR ADMINISTRATIVE ȘI A RELAȚIILOR DINTRE ENTITĂȚILOR IMPLICATE ÎN PREGĂTIREA ȘI DESFĂȘURAREA ACHIZIȚIILOR PUBLICE COMUNE

Fenomenul achizițiilor publice desfășurate în comun a căpătat amploare în ultimii ani, acest tip de proceduri fiind din ce în ce mai des întâlnite în statele europene. Creșterea gradului de utilizare a achizițiilor comune se datorează potențialului acestora de a spori eficacitatea și eficiența întregului sistem al achizițiilor publice.

Așa cum s-a mai arătat pe parcursul prezentului studiu, achizițiile comune pot lua forme diferite. Un prim exemplu de achiziții comune îl constituie achizițiile coordonate, care presupun elaborarea unor specificații tehnice comune de către o serie de autorități contractante, fiecare dintre acestea derulând însă o procedură separată de atribuire a contractului public. În categoria achizițiilor comune se încadrează și acele situații când mai multe autorități contractante desfășoară o singură procedură de achiziție, fie acționând împreună (asociere/consorțiu de entități publice în care fiecare membru are responsabilități în derularea achiziției), fie încredințând gestionarea procedurii respective unei autorități contractante cu rol de lider al asocierii/ consorțiului (asociere de entități publice în care autoritatea contractantă mandatată cu rol de lider acționează în numele tuturor membrilor consorțiului). Nu în ultimul rând, achizițiile comune pot lua forma procedurilor desfășurate de unități centralizate, naționale sau regionale, de achiziții publice.

Având în vedere că ANAP a realizat și a pus la dispoziția tuturor celor implicați în realizarea de achiziții publice în România “Ghidul achizițiilor publice”25, disponibil pe pagina de internet dedicată www.achizitiipublice.gov.ro, prezenta secțiune a raportului detaliază doar acele element caracteristice procesului de organizare și desfășurare a achizițiilor

25 Ghidul oferă informaţii care acoperă toate procesele în legătură cu achiziţiile publice realizate de către orice

autoritate contractantă pe întreg parcursul de derulare a tuturor activităţilor: mai precis, de la momentul identificării unei nevoi până la analiza gradului de realizare a indicatorilor de performanţă asociaţi achiziţiilor şi oferirea datelor şi informaţiilor cu privire la rezultatele obţinute şi identificarea măsurilor de îmbunătăţire a proceselor de achiziţii publice.

http://www.achizitiipublice.gov.ro/



publice comune, precum și relațiile dintre entitățile implicate în derularea unor astfel de proceduri comune. Sub-capitolul analizează etapele achizițiilor publice și fluxurile administrative dintre autoritățile contractante ținând cont de modul de desfășurare a achiziției comune26:

prin intermediul unei unități centralizate de achiziții publice la nivel regional sau prin intermediul unei asocieri de autorități (considerând și variantele: cu implicarea

tuturor membrilor consorțiului sau a unei singure autorități căreia i-au fost delegate astfel de atribuții).

Astfel, prezentăm în cele ce urmează, din perspectiva achizițiilor comune, principalele faze ale procesului de desfășurare a achizițiilor publice comune, etapele fiind structurate în funcție de ordinea cronologică a acestora, de la activitățile pregătitoare ale procedurii, până la cele care presupun asigurarea managementului contractului.

5.1.1 Etapa de planificare a achiziției

Activitățile tradiționale ale etapei de planificare a unei proceduri comune de achiziții publice27 sunt următoarele:

identificarea nevoilor și analiza cererii; armonizarea nevoilor și standardizarea; analiza pieței și evaluarea comparativă a datelor obținute; pregătirea acordurilor de parteneriat, de asociere sau de delegare; planificarea detaliată a procedurii și elaborarea strategiei de contractare; organizarea întâlnirilor între parteneri; elaborarea versiunii preliminare a documentației de atribuire (fișa de date a

achiziției, caietul de sarcini, criteriile de calificare și selecție, criteriul de atribuire, factorii de evaluare, formularele etc.);

consolidarea versiunii finale a documentației de atribuire în baza contribuțiilor primite.

În continuare detaliem fiecare din aceste activități din perspectiva achizițiilor comune.

5.1.1.1 Identificarea nevoilor și analiza cererii

Indiferent dacă procedura comună urmează a fi derulată de o unitate de achiziții centralizate sau de o asociere de autorități contractante, identificarea nevoilor și analiza cererilor specifice constituie o activitate esențială pentru a asigura finalizarea cu succes a achiziției.

Trebuie remarcat că responsabilitatea acestei faze a etapei de planificare a achiziției revine fiecărei autorități contractante în parte, aceasta fiind cea mai în măsură a evalua nevoile interne sau pe acela ale consumatorilor finali și de a estima necesarul de servicii, produse și lucrări pentru a satisface aceste nevoi. Cu toate acestea, în cazul achizițiilor comune desfășurate de o asociere de autorități contractante, este foarte important transferul de cunoștințe între entitățile membre ale asocierii, pentru a integra eventualul surplus de experiență al unor autorități contractante în procesul de identificare a nevoilor și cerințelor locale. Suplimentar, în cazul achizițiilor comune desfășurate prin intermediul unui organism central/regional de achiziție, unitatea de achiziții centralizate se poate implica în procesul de identificare a nevoilor și cererii locale prin furnizarea unor formulare tip pentru evaluarea nevoilor la nivelul autorităților contractante (a se vedea mai jos).

26 În conformitate cu prevederile Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice. 27 Ghid on-line/Portofoliul proceselor de achizitii publice/Planificare – faza 7 (stabilirea abordarii pentru

realizarea proceselor de achizitii publice)



Indiferent de modalitatea aleasă pentru derularea în comun a procedurii de achiziții publice (unitate de achiziții centralizate sau asociere de autorități contractante), în cazul în care autoritățile contractante achiziționează pentru consumatori externi – terțe părți pentru care autoritatea contractantă realizează activități conform obiectului de activitate (a se vedea exemplele de mai jos), acestea trebuie să ia în considerare nevoile specifice ale consumatorilor finali, pentru care procură respectivele servicii, bunuri sau lucrări. Este cazul, de exemplu, al serviciilor de alimentație și catering pentru unitățile de învățământ, cele spitalicești sau penitenciare, consumatorii finali în aceste situații fiind elevii, pacienții sau persoanele private de libertate. În astfel de cazuri, nevoile consumatorilor finali și orice cerințe de natură legală (conținutul nutritiv al alimentelor, regimurile și meniurile zilnice/ săptămânale, caracteristicile produselor alimentare, condițiile privind ambalarea, transportul, livrarea și păstrarea alimentelor etc.) sunt deosebit de importante în vederea evaluării nevoilor și dimensionării nevoii. Un alt exemplu îl constituie achiziționarea în comun a serviciilor de colectare și transport de deșeuri, pentru care consumatorii finali sunt cetățenii arondați unei anumite zone geografice. Identificarea nevoilor în acest caz presupune cunoașterea numărului de locuitori arondați respectivei zone și a cantității estimate de deșeuri menajere și reciclabile generată zilnic/ săptămânal/ lunar, la care se adaugă informații despre numărul punctelor de colectare, despre numărul recipientelor existente ori despre distanța ce trebuie parcursă până la stațiile de transfer etc.

Un aspect important în definirea și evaluarea nevoii de achiziție este și cunoașterea contractelor în vigoare, a duratei acestora, precum și a intenției autorităților contractante pentru utilizarea unor noi aranjamente contractuale. În aceste cazuri, chiar dacă autoritățile contractante manifestă un interes real pentru participarea în comun la proceduri de achiziții publice (centralizat sau prin intermediul consorțiilor), existența unor contracte aflate în derulare ar trebui să genereze analize detaliate ale implicațiilor legale și financiare asociate fie rezilierii acestora, fie încheierii de contracte noi cu obiect similar, înaintea adoptării unei decizii finale privind implicarea într-o achiziție comună. Cu alte cuvinte, inițierea unei proceduri comune de achiziții este favorizată nu numai de existența unor cereri locale pentru același tip de serviciu, produs sau lucrare, ci și potențialul de apariție în același timp, a nevoilor respective.

Un alt element important în funcție de care autoritățile contractante trebuie să calibreze definirea nevoilor de achiziție este analiza pieței potențialilor furnizori de servicii, bunuri și lucrări. Analiza pieței este un element esențial pentru a determina atât capacitatea furnizorilor existenți pe piață de a oferi serviciile, bunurile sau lucrările solicitate conform specificațiilor tehnice, cât și nivelului concurenței și, implicit, potențialul de încadrare în bugetele estimate și de obținere a economiilor propuse. În capitolul 5.1.1.3 Analiza pieței și evaluarea comparativă a datelor obținute de mai jos, sunt detaliate aspectele incluse în analiza de piață.

Indiferent dacă procedura comună urmează a fi derulată de o unitate de achiziții centralizate sau de o asociere de autorități contractante, activitatea de evaluare a nevoilor și de analiză a nevoilor ar trebui să se finalizeze cu următoarele rezultate:

denumirea și identificarea fără echivoc a serviciului, produsului sau lucrării care se dorește a fi achiziționat(ă), inclusiv cu precizarea clară dacă este vorba despre un singur articol (de exemplu, hârtie) sau mai multe articole din aceeași gamă (de exemplu, papetărie, care include bibliorafturi, dosare, capsatoare, perforatoare etc.);

definirea cantității anuale estimate, fie printr-o cifră fermă, atunci când se cunoaște cu exactitate necesarul de servicii, produse sau lucrări, fie printr-un interval, cu limite minime și maxime, atunci când cererea nu este cunoscută cu precizie;

unitatea de măsură, stabilită în funcție de obiectul achiziției (e.g. litrul, recipiente de 3, 5, 10 litri etc.);



valoarea estimată pe unitate de măsură și în total (pentru care un rol important îl deține analiza pieței);

data estimată la care devine necesar serviciul, produsul sau lucrarea achiziționată (în funcție de care o autoritate contractantă poate decide să participe sau nu la achiziția comună).

Trebuie menționat în final că estimarea incorectă a nevoilor și evaluarea imprecisă a nevoilor, inclusiv definirea ambiguă a acestora, pot afecta semnificativ succesul derulării unei proceduri de achiziții comune. Pe de o parte, supraestimarea nevoilor poate conduce la apariția unui surplus de servicii, bunuri și lucrări achiziționate, ceea ce poate genera risipă, o diminuare substanțială a economiilor rezultate prin agregarea procedurilor sau chiar pierderi. Pe de altă parte, o definire inexactă a nevoilor și cererilor locale poate pune în pericol întreaga procedură de achiziții publice, întrucât furnizorii existenți pe piață fie nu vor avea capacitatea de a oferi serviciile, bunurile sau lucrările solicitate, fie nu vor putea înțelege specificațiile tehnice, cu efecte negative asupra nivelului concurenței și, implicit, al prețurilor și economiilor obținute.

Prin urmare, putem concluziona că identificarea corectă a nevoilor corelată cu o cunoaștere detaliată a pieței este un factor crucial pentru realizarea cu succes a unei achiziției publice comune.

5.1.1.2 Armonizarea nevoilor și standardizarea

După identificarea nevoilor autorităților contractante, următorul pas în pregătirea unei proceduri de achiziții comune constă în armonizarea nevoilor individuale și standardizarea serviciilor, bunurilor și lucrărilor care urmează a fi procurate.

Așa cum s-a menționat anterior, în cazul organismelor centrale sau regionale de achiziție, procesul de armonizare a nevoilor și de standardizare poate fi facilitat de utilizarea unor formulare standard. Astfel de formulare predefinite, dezvoltate în baza expertizei acumulate de unitatea de achiziții publice centralizate, includ de regulă câmpuri/celule predefinite în care autoritățile contractante completează informații standard, precum: tipul de serviciu/ produs/lucrare ce urmează a fi achiziționat în comun, domeniul de aplicabilitate/utilizare, caracteristicile și performanțele acestuia, culoarea, valoarea anuală estimată a cererii, alte cerințe suplimentare (de exemplu, garanția) etc.

În principiu, unitățile naționale sau regionale de achiziții publice centralizate procură servicii și bunuri ușor standardizabile, de o complexitate redusă, pentru care există standarde internaționale și pentru care preferințele consumatorilor/autorităților contractante variază într-o mică proporție. Pe măsură ce acestea dobândesc mai mult experiență, unitățile centralizate în achiziții publice pot avea în vedere standardizarea unor bunuri sau servicii complexe sau chiar a unor lucrări.

În ceea ce privește consorțiile de autorități contractante, acestea pot achiziționa și categorii de servicii, bunuri și lucrări de o complexitate mai ridicată, dacă au experiență în derularea unor achiziții comune. În primul rând, numărul relativ scăzut al autorităților contractante din cadrul unei asocieri, comparativ cu numărul entităților publice care utilizează serviciile specializate ale organismelor centrale de achiziție, face ca armonizarea nevoilor și cererilor locale să fie mult mai ușor de realizat. În al doilea rând, practica internațională arată că derularea unor achiziții comune de către asocieri de autorități contractante este rezultatul firesc al dezvoltării unor proiecte integrate, care presupun implicarea mai multor entități publice. Acest tip de colaborare între autorități contractante contribuie la achiziționarea în comun a unor servicii și lucrări de o mai mare complexitate (servicii de colectare, transport și depozitare de deșeuri, servicii și lucrări pentru asigurarea iluminatului public, lucrări de reparații și servicii de mentenanță a drumurilor și clădirilor, servicii de supervizare și asistență tehnică a lucrărilor etc.).



Așa cum precizam și anterior, indiferent de modalitatea aleasă pentru desfășurarea achizițiilor comune (centralizat sau prin intermediul unei asocieri), cooperarea dintre departamentele de achiziții publice ale autorităților contractante asociate sau dintre acestea și departamentele specializate ale organismului de achiziții centralizate este esențială pentru armonizarea nevoilor și standardizarea serviciilor/ bunurilor/ lucrărilor cumpărate. În acest sens, este de maximă importanță ca entitățile participante la achizițiile comune să organizeze un spațiu comun de lucru (cum ar fi grupurile de lucru) în care să-și desfășoare activitatea experți în achiziții publice și în domeniile relevante pentru obiectul contractului. Organizarea/structurarea acestor spații comune de lucru și desemnarea reprezentanților autorităților contractante în aceste grupuri de lucru trebuie să țină cont de dimensiunea cererii estimate (cu cât este mai mare, cu atât structura de colaborarea poate fi mai complexă și nivelul de reprezentare mai consistent), dar și de experiența anterioară în derularea unor achiziții comune.

De remarcat că alegerea serviciilor, bunurilor și lucrărilor ce vor fi standardizate și care vor face obiectul achiziției comune trebuie să țină cont și de potențialul acestei centralizări de a genera economii de scară. Un indiciu important al posibilității de reducere a prețurilor poate fi înregistrarea de variații semnificative de preț de la un furnizor la altul. Din nou, cunoașterea aprofundată a pieței este un element cheie al deciziei de inițiere a unei proceduri comune de achiziții publice.

Concluzionând, autoritățile contractante ar trebui să transmită nevoile și cererile locale unității de achiziții publice centralizate/autorității contractante mandatată cu rol de lider, acestea din urmă fiind responsabile cu armonizarea nevoilor și standardizarea serviciilor, produselor și lucrărilor ce urmează a fi achiziționate. Implicarea autorităților contractante în procesul de standardizare este însă absolut necesară. După definitivarea standardelor, utilizarea acestora devine obligatorie atât pentru unitatea de achiziții centralizate de achiziții publice /autoritatea contractantă căreia i-au fost delegate atribuții în desfășurarea procedurii comune, cât și pentru celelalte autorități contractante, în cazul în care acestea gestionează împreună respectiva procedură. În cazul apariției unor nevoi speciale la nivelul unei autorități contractante, acestea trebuie comunicate în cel mai scurt timp posibil unității centralizate sau autorității mandate cu rol de lider al asocierii, precizându-se totodată și motivele pentru care o anumită cerere de servicii, bunuri sau lucrări nu poate fi onorată.

5.1.1.3 Analiza pieței și evaluarea comparativă a datelor obținute

Importanța etapei de analiză a pieței derivă din necesitatea realizării unei evaluări a capacității operatorilor economici de a furniza serviciile, bunurile sau lucrările solicitate de autoritățile contractante. Acest aspect este în mod uzual parte a planificării strategice anuale la nivelul autorităților contractante ( a se vedea Ghidul on-line28). Cu atât mai mult,autoritățile contractante membre ale unei asocieri sau unitățile centralizate de achiziții publice centralizate trebuie să investigheze piața pentru a dobândi cunoștințe aprofundate despre următoarele elemente:

oferta de servicii, bunuri sau lucrări ce urmează a fi achiziționate în comun: oferta reală și potențială pe piață, componentele corporale și acorporale ale produsului, nivelul calitativ al produselor, stadiul din ciclul de viață al produsului, ritmul de înnoire a produselor și de lansare pe piață, obiceiuri și comportamente ale consumatorilor finali etc.;

piața furnizorilor: numărul și poziționarea geografică a acestora, dimensiunea furnizorilor (întreprinderi mari, mijlocii, mici), cota de piață, cifra de afaceri și

28 Ghid on-line/Portofoliul proceselor de achizitii publice/Planificare – faza 8 (realizarea cercetării de piață și a

analizei pieței)



rentabilitatea economică a furnizorilor, capacitatea de producție și tehnologică, condițiile de livrare, numărul și calificarea angajaților, asistența tehnică și serviciile conexe oferite de furnizori etc.;

prețurile practicate pe piață pentru serviciile, bunurile și lucrările care urmează a fi achiziționate în comun: modul de formare a prețurilor (prețul producătorului – prețul de livrare – prețul cu ridicata – prețul cu amănuntul), mărimea adaosului comercial pentru distribuitori angrosiști și detailiști, rabaturile comerciale (discount-urile oferite) existența unor prețuri reglementate, relația ofertă-preț-cerere, raporturile dintre prețurile diferitelor servicii, produse și lucrări în funcție de originea acestora sau nivelul cererii etc.;

rețelele de distribuție a serviciilor, bunurilor și lucrărilor care urmează a fi achiziționate în comun: nivelul de dezvoltare a rețelelor de distribuție, tipurile canalelor de distribuție (vânzări directe, canale cu unul, două sau trei verigi intermediare), intermediarii existenți (angrosiști, detailiști) și caracteristicile acestora, politica prețurilor practicate de verigile intermediare etc.;

mijloacele promoționale utilizate (tipurile de publicitate, formele de promovare, relațiile publice, forțele de vânzare, efectele mijloacelor promoționale etc.).

Astfel de informații despre piață pot fi obținute din valorificarea unor surse secundare de date (informații extrase din contractele publice anterioare sau în curs de desfășurare ale autorităților contractante, publicații oficiale naționale sau regionale emise de ANAP sau AADR, date statistice din buletinele și rapoartele emise de Institutul Național de Statistică ori Comisia Națională de Prognoză, oferte de prețuri și cataloage online, dări de seamă și alte publicații ale producătorilor/ furnizorilor, monografii, teze și articole științifice, studii, rapoarte și materiale pregătite de companii de consultanță etc.). În situațiile în care consorțiile de autorități contractante sau unitățile de achiziții publice centralizate nu dispun de resursele umane necesare obținerii informațiilor menționate anterior ori în situațiile în care datele rezultate din surse secundare sunt insuficiente scopului analizei, este recomandabil să se recurgă la serviciile specializate ale unor firme de cercetări de piață sau de consultanță pentru a suplimenta informațiile din surse secundare și a obține inclusiv date primare.

Întrucât utilizarea achizițiilor comune reprezintă mai degrabă o noutate pentru România, este recomandabil ca potențialii furnizori ai serviciilor, bunurilor sau lucrărilor să fie informați din timp despre intenția inițierii unei astfel de proceduri. În acest sens, se poate avea în vedere derularea unui proces de analiză a pieței, prin intermediul căruia să se obțină un feedback preliminar cu privire la planificarea achiziției comune și la gradul de acceptare a acestei modalități de achiziționare (consorțiu de autorități contractante sau organisme centrale de achiziție) de către operatorii economici. În plus, prin inițierea unui dialog direct cu potențialii ofertanți se pot obține informații extrem de valoroase despre: capacitatea operatorilor economici de a furniza cantitățile agregate de servicii, bunuri și lucrări, intenția de a participa la o astfel de procedură, eventualele constrângeri de natură tehnică, financiară sau contractuală care pot limita participarea la o astfel de procedură, eventualele rabaturi comerciale care ar putea fi oferite, eventuale limitări legate de dimensiunea canalelor de distribuție și acoperirea teritorială a acestora etc. Toate informațiile obținute din analiza pieței, inclusiv cele rezultate în urma procesului de consultare a pieței ar trebui utilizate în procesul de elaborare a strategiei de contractare.

În mod uzual, decizia de a achiziționa centralizat sau prin intermediul unei asocieri de autorități contractante ar trebui adoptată atunci când analiza pieței relevă următoarele aspecte:

piața este competitivă, ceea ce înseamnă că există un număr suficient de mare operatori economici care au capacitatea de a furniza serviciile, bunurile sau lucrările solicitate (în caz contrar, fie cererea agregată nu poate fi acoperită integral, fie



nivelul scăzut al concurenței nu generează prețuri avantajoase și economii de scară);

puterea de vânzare și negociere a furnizorilor este ridicată (în caz contrar, aceștia nu vor avea capacitatea de a reduce prețurile ofertate, renunțând la a mai participa la procedura respectivă);

variațiile prețurilor practicate de furnizori sunt semnificative (existența unor prețuri aliniate poate indica fie existența unor înțelegeri secrete de tip cartel, fie un nivel sub care operatorii economici nu pot furniza respectivele servicii, bunuri sau lucrări, ceea ce înseamnă imposibilitatea obținerii unor economii de scară);

canalele de distribuție ale furnizorilor sunt suficient de dezvoltate pentru a asigura livrarea serviciilor, bunurilor sau lucrărilor la nivelul mai multor localități sau la nivelul unei regiuni de dezvoltare (în caz contrar, aceștia nu vor avea capacitatea de a furniza serviciile, bunurile sau lucrările la destinațiile prevăzute în documentația de atribuire, renunțând la a mai participa la procedura respectivă).

Realizarea unei analize comparative a datelor obținute din analiza de piață permite evaluarea comparativă a beneficiilor potențiale rezultate în urma achiziționării în comun a diferitelor categorii de servicii, bunuri sau lucrări.

Astfel, ca urmare a parcurgerii acestei etape se pot obține informații extrem de utile pentru:

definirea concretă a obiectului achiziției comune; identificarea eventualelor servicii conexe care pot fi anexate obiectului achiziției; stabilirea condițiilor contractuale și specificațiilor tehnice; identificarea caracteristicilor și particularităților cererii; analiza pieței furnizorilor și a canalelor de distribuție existente; identificarea prezenței IMM pe diferitele segmente de piață; analiza prețurilor practicate pe piață; stabilirea modalității de evaluare a ofertelor.

Concluzionând, analiza pieței și realizarea analizei comparative ar trebui să conducă la identificarea celui/celei mai potrivit(e) serviciu, bun sau lucrare pentru a fi achiziționat în comun. Acesta ar trebui să beneficieze de o cerere reală (nevoie autentică), să nu implice specificații tehnice ori condiții de livrare extrem de sofisticate, să fie oferit de un număr suficient de mare de furnizori pe piață, nivelurile de preț practicate de aceștia fiind suficient de diversificate pentru a permite obținerea de economii de scară. Aceasta este etapa cea mai importantă a procesului de planificare a achiziției comune, fiind desfășurată de unitatea de achiziții publice centralizate sau de autoritatea contractantă din asociere cu experiența cea mai bogată în acest domeniu (de obicei, entitatea mandată cu rol de lider al consorțiului).

5.1.1.4 Pregătirea acordurilor de parteneriat, de asociere sau de delegare

Practica europeană arată că există mai multe forme de cooperare între entitățile publice implicate în desfășurarea achizițiilor comune derulate prin intermediul unităților centralizate de achiziții publice. Astfel, există situații când sistemul centralizat a fost instituit prin decrete guvernamentale, acestea introducând obligativitatea pentru anumite entități publice de a utiliza serviciile specializate ale organismelor centrale de achiziție atunci când procură anumite categorii de servicii, produse sau lucrări. Aceste entități publice la care facem referire sunt de regulă autorități guvernamentale centrale, finanțate integral de la bugetul de stat, ori agenții aflate în subordinea acestor instituții. În astfel de situații, relația dintre unitățile de achiziții publice centralizate și autoritățile contractante nu mai este necesar să fie formalizată prin niciun fel de contract sau acord, întrucât entitățile publice și responsabilitățile acestora sunt nominalizate explicit în respectivele decrete guvernamentale.



Pe de altă parte, autoritățile regionale sau cele din administrația publică locală pot avea libertatea de a utiliza acordurile-cadru organizate și derulate de unitățile naționale de achiziții publice centralizate. În general, autoritățile și municipalitățile regionale și locale au o poziție independentă în cadrul administrației publice, funcționarea acestora fiind reglementată prin alte acte normative decât cele care vizează organizarea autorităților publice centrale. Este cazul statelor federale și a celor unitare puternic descentralizate în care administrația centrală nu poate impune utilizarea acordurilor-cadru naționale în afara propriei jurisdicții, adică la nivel regional sau local. Prin urmare, utilizarea acordurilor-cadru naționale de către autorități regionale sau locale, atunci când acest lucru este permis de lege, are întotdeauna la bază principiul voluntariatului. În general, autoritățile contractante locale beneficiază de aceeași libertate atunci când utilizează acordurile-cadru ale unităților regionale de achiziție publică centralizată.

În condițiile în care marea majoritate a autorităților regionale și locale beneficiază de libertatea de a participa la aranjamentele de achiziție centralizată, relația dintre organismele de achiziție centralizată (indiferent de caracterul lor național sau regional) și autoritățile contractante care doresc să utilizeze acordurile-cadru centralizate presupune o reînnoire la începutul fiecărui an a unui acord / abonament care să le permită accesul la astfel de contracte publice. Întrucât cele mai multe unități centralizate de achiziții publice își finanțează activitatea din taxele plătite de entitățile furnizoare participante la acordurile-cadru (rabaturi comerciale în funcție de volumul vânzărilor), reînnoirea acordurilor / abonamentelor de către autoritățile contractante nu presupune vreun transfer de fonduri, ci transmiterea unei notificări scrise de asumare a unui angajament de a utiliza acordurile-cadru în cauză, cu excepția situațiilor în care o autoritate contractantă are motive justificate pentru atribuirea unei proceduri în afara acordului-cadru. De principiu, în cazul clienților semnificativi (autorități contractante care achiziționează cantități semnificative de bunuri, servicii sau lucrări), este preferabil ca unitățile centralizate de achiziții publice să încheie acorduri formale, respectiv contracte de parteneriat.

În cazul achizițiilor comune desfășurate de asocieri de autorități contractante, entitățile publice utilizează acorduri de asociere sau acorduri de delegare pentru a-si formaliza relațiile din cadrul asocierii. Alegerea partenerilor presupune identificarea autorităților contractante cu nevoi similare în timp. În lipsa unei cooperări autentice în domeniul achizițiilor publice, autoritățile regionale sau locale ar trebui să se asocieze ținând cont de eventuale parteneriate existente între instituțiile locale în alte sectoare de activitate, întemeierea asocierilor de autorități contractante putând valorifica relațiile instituționale de încredere stabilite anterior. Derularea unor proiecte integrate, implementate de mai multe autorități publice regionale sau locale (acolo unde există), ar putea constitui punctul de plecare în configurarea unor asocieri/ consorții de autorități contractante care să desfășoare proceduri comune de achiziții publice. De altfel, practica europeană arată că formarea asocierilor/ consorțiilor de autorități contractante este consecința firească a unor proiecte implementate în comun de respectivele autorități publice regionale sau locale.

De asemenea, decizia de formare a consorțiilor de autorități contractante ar trebui să ia în considerare și piața, respectiv posibilitatea furnizării serviciilor, bunurilor sau lucrărilor achiziționate în comun în diferitele zone geografice în care operează autoritățile contractante membre ale asocierii. Cu alte cuvinte, ar trebui analizat dacă operatorii economici care participă în prezent la PCAP organizate de autoritățile contractante dețin canale de distribuție adecvate, care să le permită livrarea serviciilor, bunurilor sau lucrărilor ce urmează a fi achiziționate în comun la nivelul mai multor unități-administrativ teritoriale. Prin urmare, prezența operatorilor economici în mai multe zone geografice ar putea constitui un element cheie în structurarea viitoarelor asocieri de autorități contractante.

În ceea ce privește dimensiunea structurii asociative, numărul autorităților contractante care participă la formarea consorțiului ar trebui stabilit în funcție de experiența acestora



în derularea unor proceduri similare de achiziții comune. În general, dacă o autoritate contractantă nu a mai participat la desfășurarea unor achiziții publice comune, este recomandabil ca aceasta să încerce să se asocieze cu instituții publice familiarizate cu acest tip de proceduri. În orice caz, în situația în care autoritățile contractante nu au experiență în derularea unor proceduri de achiziții comune, este recomandabil ca dimensiunea consorțiului să fie pe cât posibil limitată pentru a se evita apariția unor procese complicate de gestionare și coordonare a activităților desfășurate de entitățile partenere. Cu cât coordonarea activităților derulate de autoritățile contractante membre presupune eforturi mai mari, cu atât costurile asociate desfășurării achizițiilor comune vor fi mai importante, cu efecte negative asupra beneficiilor rezultate din agregarea procedurilor. Pe de altă parte, utilizarea unor parteneriate extinse poate contribui la creșterea volumului agregat de servicii, bunuri sau lucrări ce fac obiectul achiziției comune, cu efecte benefice asupra nivelului economiilor de scară. În plus, transferul de experiență între autoritățile contractante asociate poate fi însemnat în condițiile implicării unui număr mai mare de entități publice. Trebuie avut în vedere că prin agregarea achizițiilor publice provenite de la un număr foarte mare de autorități contractante, unii operatori economici ar putea fi nevoiți să nu mai participe la o astfel de procedură comună, întrucât nu vor putea furniza cantitățile solicitate de servicii, bunuri sau lucrări. Concluzionând, aspectele esențiale care trebuie avute în vedere atunci când se stabilește dimensiunea structurii asociative sunt: experiența în derularea unor proceduri similare, resursele umane ale entităților membre și capacitatea acestora de a gestiona sarcinile administrative asociate procedurii comune, precum și capacitatea de producție/ de distribuție a operatorilor economici și posibilitatea / experiența anterioară de asociere a acestor operatori economici.

Așa cum menționam anterior, formarea asocierilor de autorități contractante trebuie să aibă la bază principiul voluntariatului. Implicarea autorităților publice regionale sau locale în astfel de aranjamente trebuie să fie precedată de semnarea unui acord de asociere. Astfel de acorduri de asociere ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele elemente: obiectivele achiziției comune, informații despre procedura preconizată (inclusiv detalii despre strategia de contractare și calendarul de desfășurare a activităților), angajamentul părților de a colabora pe parcursul derulării procedurii comune, rolul și responsabilitățile fiecărei entități membre, stabilirea unor grupuri de lucru (grupul de experți în achiziții, grupul experților tehnici etc.) la nivelul asocierii (inclusiv definirea sarcinilor și atribuțiilor acestor grupuri), modalitatea de comunicare între parteneri și modul efectiv de lucru, informații despre modalitatea de partajare a costurilor și veniturilor generate de procedura comună, informații despre partajarea echitabilă a riscurilor și a răspunderii legale. Un punct important de plecare în realizarea acordurilor de asociere îl constituie Ordinul comun cu nr. 6712/890 din 27 noiembrie 2017 al ministrului delegat pentru fonduri europene și al președintelui ANAP privind aprobarea modului de efectuare a achizițiilor în cadrul proiectelor cu finanțare europeană implementate în parteneriat și care include în anexă modul de efectuare a achiziţiilor în cadrul proiectelor cu finanţare europeană implementate în parteneriat.

Autoritățile contractante membre ale unei asocieri pot derula în comun o procedură de achiziții publice, fie acționând împreună, fie încredințând unei autorități contractante gestionarea procedurii de achiziție în numele tuturor autorităților contractante. În primul caz, fiecare entitate participantă deține un rol activ, fiind implicată în toate etapele și deciziile care privesc respectiva procedură de achiziție publică. În practică, chiar și în situațiile în care organizațiile partenere dețin un rol activ în derularea procedurii comune, acestea obișnuiesc să mandateze o autoritate contractantă cu rol de lider al asocierii. Această autoritate contractantă asigură coordonarea tuturor activităților desfășurate și comunicarea între entitățile partenere. Într-un astfel de aranjament, rolul activ al fiecărei autorități contractante asigură respectarea intereselor tuturor entităților implicate, însă eforturile de comunicare și coordonare sunt semnificative. Din acest motiv, în practica europeană autoritățile contractante coordonatoare sunt adeseori îndreptățite să primească



sume forfetare anuale sau plăți compensatorii per procedură din partea celorlalte entități participante. De asemenea, o alta variantă aplicabilă parteneriatelor pe termen lung, care presupun participarea în comun la mai multe proceduri de achiziții publice, este utilizarea principiului rotației, autoritățile contractante asumându-și pe rând rolul de coordonator al consorțiului.

Mandatarea unuia dintre membrii asocierii cu rolul de lider al asocierii presupune delegarea integrală a atribuțiilor legate de derularea procedurii comune către o autoritate contractantă, aceasta din urmă acționând în numele tuturor entităților asociate. În acest caz, entitățile membre ale asocierii au mai degrabă un rol pasiv, autoritatea contractantă cu rol coordonator deținând o poziție cheie în cadrul asocierii și acționând într-o manieră mai mult sau mai puțin autonomă. O astfel de structură presupune costuri scăzute asociate procesului de coordonare a activităților, dar și un nivel ridicat de încredere a entităților participante în autoritatea contractantă mandată cu rol de lider. În practică, astfel de situații sunt rar întâlnite, întrucât instituțiile publice preferă să nu delege atribuțiile și sarcinile legate de derularea unor achiziții comune, păstrând în același timp un nivel ridicat de răspundere și o mare parte a riscurilor asociate proiectului pentru care se organizează procedura.

Nu în ultimul rând, practica europeană arată că atunci când autoritățile contractante cooperează pe o perioadă îndelungată de timp pentru a organiza și derula un număr mare de proceduri comune, acestea preferă să înființeze entități juridice de sine stătătoare, cu rol de unități locale de achiziții publice centralizate. În acest caz, autoritățile contractante deleagă unităților locale de achiziții publice centralizate toate sarcinile și atribuțiile legate de desfășurarea procedurilor comune, întrucât acordurile-cadru utilizate în astfel de situații nu implică obligații executorii din partea autorităților contractante. Acesta este însă un caz clasic de achiziție prin intermediul unei unități de achiziții centralizate și nu o formă de achiziție comună derulată de o asociere de autorități contractante.

5.1.1.5 Planificarea detaliată a procedurii și elaborarea strategiei de contractare

Elaborarea strategiei de contractare reprezintă o etapă esențială în pregătirea achizițiilor comune (centralizate sau realizate prin intermediul unei asocieri de autorități contractante). Strategia de contractare este un document care fundamentează deciziile din etapa de planificare a achiziției, fiind pregătit de unitățile specializate de achiziții publice centralizate sau de entitățile mandatate cu rol de lider al consorțiilor de autorități contractante. În cazul asocierilor de autorități contractante, entitatea cu rol de coordonare în cadrul consorțiului este sprijinită în procesul de elaborare a strategiei de contractare de către celelalte autorități contractante (în funcție de rolul mai mult sau mai puțin activ pe care acestea și le-au asumat).

În elaborarea strategiei de contractare a unei achiziții comune trebuie să se țină cont de toate informațiile rezultate din analiza pieței și similar cu PCAP29, va trebui să urmărească elementele prevăzute în Ghidul privind strategia de contractare30.

În ceea ce privește aspectele procedurale, strategia de contractare trebuie să conțină informații referitoare la: obiectivele achiziției comune și eventuala complementaritate a acestora cu strategii naționale/ regionale/ locale, obiectul achiziției comune (inclusiv identificarea codului CPV principal și a celor secundare), tipul contractului (servicii, bunuri sau lucrări), persoanele responsabile cu adoptarea deciziilor, aprobarea și avizarea diverselor documente elaborate la nivelul fiecărei entități implicate în achiziția comună

29 A se vedea Ghidul-on line/Procesul de achizitii publice/Planificarea care are implicit la Faza 17 -Finalizarea

Strategiei de contractare, cu document suport – Strategia de contractare 30 http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2015/09/Ghid-privind-strategia-de-contractare-_-v1-site.pdf

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2015/09/Ghid-privind-strategia-de-contractare-_-v1-site.pdf



(centralizată sau nu), instrumentele și tehnicile specifice de atribuire ce urmează a fi utilizate (acord-cadru, sistem dinamic de achiziții, licitație electronică), modalitatea de divizare pe loturi, criteriile de calificare și selecție, criteriul de atribuire și factorii de evaluare, modul de alocare a riscurilor în cadrul contractului de achiziție comună, publicarea documentației de atribuire pentru a asigura vizibilitatea acesteia, modalitatea de atribuire a contractelor subsecvente (inclusiv nominalizarea entităților responsabile cu desfășurarea mini-competițiilor), modalitatea de evaluare a ofertelor, documentele doveditoare necesare, orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităților autorităților contractante.

Aspectele economice pe care trebuie să le includă o strategie de contractare a unei achiziții comune se referă la: valoarea estimată a contractului/ acordului-cadru, modalitatea de stabilire a prețului (preț unitar sau discount-uri acordate la o listă de prețuri predefinite), modalitatea de ajustare a prețului pe întreaga perioadă de valabilitate a acordului-cadru, mecanismele de plată în cadrul contractului, penalitățile aplicabile în condițiile neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoasă a obligațiilor contractuale etc.

Secțiunile juridice ale strategiei de contractare ar trebui să detalieze cele mai relevante aspecte reglementate de legea achizițiilor publice, în special cele referitoare la desfășurarea achizițiilor centralizate sau comune. În plus, documentul ar trebui să prezinte remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică. De asemenea, strategia de contractare ar trebui să descrie și alte prevederi legale relevante pentru buna implementare a contractului atribuit printr-o procedură comună de achiziție (de exemplu, reglementările referitoare la serviciile, produsele sau lucrările achiziționate în comun, aspecte privind jurisprudența etc.). Nu în ultimul rând, strategia de contractare trebuie să cuprindă informații referitoare la tipul procedurii de atribuire a contractului public (licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv, concurs de soluții, parteneriat pentru inovare, negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare etc.). Procedurile cele mai des utilizate în cazul achizițiilor comune sunt licitația deschisă și licitația restrânsă, întrucât pragurile valorice stabilite prin legea achizițiilor publice sunt depășite prin folosirea tehnicilor de agregare. Ambele tipuri de proceduri presupun un nivel adecvat de transparență și asigură o concurență reală, însă perioada necesară derulării unor astfel de proceduri este relativ mare.

5.1.1.6 Organizarea întâlnirilor între parteneri

Indiferent de modalitatea aleasă pentru derularea achiziției comune (prin intermediul unei unități specializate de achiziții publice centralizate sau prin intermediul unei asocieri de autorități contractante), este recomandabilă organizarea unor întâlniri între entitățile partenere. Reuniunile din faza de planificare a procedurii de achiziție comună sunt absolut necesare întrucât permit fiecărui partener să-și expună propria abordare în materie de achiziții publice și contribuie la clarificarea modului de adoptare a deciziilor. Totodată, aceste întâlniri oferă posibilitatea transferului de cunoștințe și expertiză, monitorizării progreselor înregistrate și stabilirii pașilor de urmat în pregătirea și desfășurarea propriu-zisă a procedurii. La aceste întâlniri, organizate și coordonate de reprezentanții unităților de achiziții publice centralizate sau de cei ai autorității contractante cu rol de lider al asocierii, ar trebui să participe decidenții tuturor entităților implicate.

Pe lângă aceste întâlniri, entitățile implicate în derularea achiziției comune ar trebui să organizeze reuniuni periodice ale grupurilor de lucru, la care ar trebui să participe experți în achiziții publice și experți în domeniile relevante pentru procedură. În cadrul acestor întâlniri tematice, experții entităților desemnate ar trebui să dezbată aspectele legate de identificarea obiectului achiziției, de analiza pieței ori cele referitoare la definitivarea strategiei de contractare.

De asemenea, reuniuni ale reprezentanților autorităților contractante pot fi organizate și pe parcursul derulării procedurii și implementării acordurilor-cadru contractate. Scopul



unor astfel de întâlniri constă în analizarea progreselor înregistrate în implementare, a eventualelor probleme apărute, precum și în adoptarea eventualelor măsuri corective.

În practica la nivel european, coordonarea zilnică a activităților desfășurate de entitățile implicate se realizează de regulă prin intermediul conferințelor telefonice/ video și a e-mail-urilor.

5.1.1.7 Elaborarea versiunii preliminare a documentației de atribuire

De regulă, unitățile centralizate de achiziții publice dețin un rol esențial în elaborarea documentației de atribuire, entitățile partenere fiind cooptate în acest proces doar la cerere. În cazul asocierilor de autorități contractante, elaborarea documentației de atribuire revine în mare parte entității mandatate cu rol de coordonare în cadrul consorțiului. În acest ultim caz, celelalte autorități contractante din structura asociativă au un nivel mai mare de implicare în procesul de redactare a documentației de atribuire. Punctul de plecare în procesul de elaborare a documentației de atribuire îl constituie agrearea unui model standard, crearea acestuia intrând în responsabilitatea unității specializate de achiziții publice centralizate sau a autorității contractante coordonatoare. După definitivarea structurii documentației de atribuire, fiecare entitate participantă poate fi invitată să dezvolte o anumită secțiune a documentului.

Conținutul documentației de atribuire pentru o procedură comună de achiziții publice este similar cu cel utilizat în cazul PCAP, fiind de altfel reglementat în legislația privind achizițiile publice31 și detaliat în Ghidul on-line32: fișa de date a achiziției, anunțul de participare, caietul de sarcini, clauzele contractuale obligatorii și formularele solicitate (inclusiv DUAE). Cea mai importantă parte a documentației de atribuire este caietul de sarcini, acesta incluzând și specificațiile tehnice. Acestea din urmă sunt cerințe și caracteristici de natură tehnică ale serviciilor, bunurilor și lucrărilor care urmează a fi achiziționate în comun: tehnologii și metode de prestare a serviciilor/ de producție și furnizare a bunurilor/ de execuție a lucrărilor, dimensiuni, modalități de testare, cerințe de ambalare și etichetare, condiții privind siguranța în exploatare, criterii pentru certificarea conformității cu sistemele de asigurare a calității, condițiile de recepție a serviciilor, bunurilor sau lucrărilor etc.

Etapele definite în cadrul strategiei de contractare, succesiunea acestora și planul de lucru trebuie respectate cu strictețe în procesul de elaborare a documentației de atribuire. Grupurile de lucru înființate dețin un rol central în redactarea documentației de atribuire: experții tehnici vor fi responsabili cu elaborarea specificațiilor tehnice, în timp ce experții în achiziții publice și juriștii vor conlucra îndeaproape pentru a defini toate aspectele de natură procedurală și legală. Întrucât interacțiunea acestora este esențială pe parcursul elaborării documentației de atribuire, în practica europeana se utilizează platforme comune pentru gestionarea documentelor, acestea putând fi accesate în timp real de reprezentanții tuturor entităților implicate.

5.1.1.8 Consolidarea versiunii finale a documentației de atribuire

După ce fiecare entitate implicată în procesul de redactare a documentației de atribuire și-

a adus aportul la elaborarea acesteia, unității specializate în centralizarea procedurilor de

achiziții publice/autorității contractante coordonatoare îi revine rolul de a consolida

contribuțiile primite și de a întocmi versiunea finală a documentului.

31 HG 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordul-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Secțiunea a 4-a Documentația de atribuire, Paragraful 1 Considerații generale, Art.20. 32 A se vedea etapa Ghidul on-line/Procesul de achiziții publice/Planificarea.

https://achizitiipublice.gov.ro/workflows/view/169



5.1.2 Etapa de desfășurare a procedurii de achiziție

Etapa de derulare propriu-zisă a procedurii de achiziție comună presupune parcurgerea următoarelor sub-etape, așa cum sunt ele de altfel prevăzute și în Ghidul on-line33:

publicarea anunțului de participare și a documentației de atribuire; completarea formularului de integritate: comunicarea cu potențialii ofertanți; desemnarea comisiei de evaluare; organizarea ședinței de deschidere a ofertelor; verificarea DUAE și evaluarea ofertelor, inclusiv solicitarea de clarificări; elaborarea raportului de evaluare, inclusiv comunicarea rezultatului procedurii

(informarea ofertantului declarat câștigător și a celor respinși); formularea de puncte de vedere la contestațiile emise de ofertanții declarați

necâștigători; încheierea acordului-cadru/contractului de achiziție publică în numele autorităților

contractante.

5.1.2.1 Publicarea anunțului de participare și a documentației de atribuire

Publicarea anunțului de participare și a documentație de atribuire se va face cu respectarea prevederilor cadrului legal în domeniul achizițiilor publice și conform detalilor incluse în Ghidul on-line.

În vederea asigurării vizibilității și transparenței procedurii comune de atribuire a contractului de achiziție publică/ acordului-cadru, unitatea de achiziții publice centralizate/ autoritatea contractantă cu rol de lider al asocierii de autorități contractante este responsabilă pentru publicarea documentației de atribuire pe platforma electronică națională (SEAP). De asmenea, ulterior publicării unitatea de achiziții publice centralizate/ autoritatea contractantă cu rol de lider al asocierii de autorități contractante colectează datele necesare în identificarea unui posibil conflict de interese, respectiv va realiza completarea Formularului de integritate, parte integrantă a procedurii de achiziție / documentației de atribuire.

5.1.2.2 Comunicarea cu potențialii ofertanți

Comunicarea cu potențialii ofertanți se realizează într-o manieră transparentă în mod exclusiv de către unitatea de achiziții publice centralizate sau de către entitatea publică cu rol de lider al asocierii de autorități contractante. Ghidul on-line detaliază acest proces (Organizarea procedurii și atribuirea contractului/Faza 11).

Este important de precizat că, de regulă, procedurile de achiziție comună generează un număr mai mare de solicitări de clarificare decât în cazul PCAP, întrucât interesul operatorilor economici este mai mare, iar nivelul așteptărilor acestora este unul ridicat. Este recomandabil ca atribuțiile privind furnizarea răspunsurilor la solicitările de clarificare ale operatorilor economici să fie alocate unui grup specific de lucru format din persoanele responsabile de întocmirea documentației de atribuire. Astfel, membrii acestui grup de lucru ar trebui să fie familiarizați cu rezultatele analizei de piață, specificațiile tehnice din caietul de sarcini și conținutul general al documentației de atribuire pentru a putea înțelege natura întrebărilor/ solicitărilor potențialilor ofertanți și pentru a putea furniza răspunsurile adecvate.

33 Procesul de achiziții publice / Organizarea procedurii și atribuirea contractului




5.1.2.3 Desemnarea comisiei de evaluare

În cazul derulării achiziției comune prin intermediul unei unități specializate de achiziții publice centralizate, comisia de evaluare este de obicei compusă din specialiști aparținând compartimentelor organismului central de achiziție. Este recomandabil ca în cadrul comisiei de evaluare să fie desemnate persoane cu expertiză juridică relevantă, specialiști în domeniul achizițiilor publice și experți în domeniile tehnice asociate obiectului contractului. Reprezentanți ai autorităților contractante pot fi cooptați în comisia de evaluare.

Este recomandabil ca în structura comisiei de evaluare organizată la nivelul unei unități de achiziții centralizate să se regăsească în mod obligatoriu un jurist și un expert în achiziții publice aparținând organismului central de achiziție, precum specialiști ai celor mai reprezentative (care dețin experiență anterioară relevantă în derularea unor proceduri de achiziție similare sau care au în structură specialiști cu pregătire relevantă) autorități contractante cu pregătire tehnică de relevantă pentru procedura respectivă.

În cazul asocierilor de autorități contractante, rolul central în cadrul comisiei de evaluare îl dețin reprezentanții entității publice coordonatoare, aceasta din urmă fiind mandatată cu rol de lider al consorțiului tocmai în baza experienței anterioare a experților săi în derularea unor proceduri de achiziții comune. Implicarea celorlalte autorități contractante din cadrul asocierii se poate realiza în funcție de rolul mai mult sau mai puțin activ pe care acestea și l-au asumat prin acordul de parteneriat.

Un aspect important de subliniat pentru achizițiile centralizate cu caracter repetitiv este că prevederile legale în vigoare permit ca nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare să se poate realiza atât pentru atribuirea fiecărui contract/acord–cadru în parte, cât și pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri-cadru, acest din urmă caz aplicându-se când contractele respective sunt de complexitate redusă34. Astfel, se pot organiza comisii de evaluare specializate pentru fiecare din bunurile, serviciile sau lucrările identificate ca având potențial de standardizare și implicit centralizare.

Comisia de evaluare desemnată pentru evaluarea achizițiilor centralizate/în comun funcționează conform acelorași prevederi stabilite pentru comisiile nominalizate pentru PCAP, respectând aceleași principii privind subordonarea ierarhică, confidențialitatea ori conflictul de interese, toate aceste detalii fiind include în ghidul on-line (Procesul de achiziții publice/ Organizarea procedurii și atribuirea contractului/Faza 12).

5.1.2.4 Organizarea ședinței de accesare/dechidere a ofertelor

Întrucât platforma informatică națională permite utilizarea mijloacelor electronice pentru derularea procedurii de atribuire, accesarea/deschiderea ofertelor se va realiza de către comisia de evaluare desemnată la nivelul unității specializate de achiziții publice centralizate sau din partea autorităților contractante asociate sau de la nivelul entității publice cu rol de lider al asocierii de autorități contractante.

Ghidul on-line detaliază toate aspectele privind această etapă în cadrul secțiunii Procesul de achiziții publice / Organizarea procedurii și atribuirea contractului / Licitația deschisă Transmiterea, accesarea și evaluarea ofertelor / Deschiderea/Accesarea ofertelor în SEAP de către comisia de evaluare.

34 HG 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, Secțiunea a 9-a Comisia de evaluare și modul de lucru al acesteia, art. 126, paragraful (4).




5.1.2.5 Verificarea DUAE și evaluarea ofertelor, inclusiv solicitarea de clarificări

Ghidul on-line (Procesul de achiziții publice/ Organizarea procedurii și atribuirea contractului/Fazele 16-27) detaliază toate aspectele privind această etapă cu precizarea că unitatea de achiziții centralizate sau liderul asocierii de autorități contractante este unicul punct de contact cu ofertanții..

5.1.2.6 Elaborarea raportului procedurii de atribuire și a comunicarii rezultatului procedurii

Ghidul on-line detaliază toate aspectele privind această etapă (Procesul de achiziții publice/ Organizarea procedurii și atribuirea contractului/Fazele 28-30) cu precizarea că unitatea de achiziții centralizate sau liderul asocierii de autorități contractante este unicul punct de contact cu ofertanții.

5.1.2.7 Formularea de puncte de vedere la contestațiile emise de ofertanții declarați necâștigători

Ghidul on-line detaliază toate aspectele privind această etapă (Procesul de achiziții publice/ Organizarea procedurii și atribuirea contractului/Fazele 31-32) cu precizarea că unitatea de achiziții centralizate sau liderul asocierii de autorități contractante este unicul punct de contact cu ofertanții.

5.1.2.8 Încheierea contractului/ acordului-cadru în numele autorităților contractante

Ghidul on-line detaliază toate aspectele privind această etapă (Procesul de achiziții publice/ Organizarea procedurii și atribuirea contractului/Faza 33) cu precizarea că în cazul contractului de achiziție publică / acordului-cadru aferent unei proceduri de achiziție comună semnătura împuternicităeste cea a șefului unității specializate de achiziții publice centralizate sau cea a entității publice cu rol de lider al asocierii de autorități contractante sau de către toate autoritățile contractante membre în asocierea de autorități contractante și de către ofertantul/ofertanții desemnat(i) câștigător(i). Aceste aspecte de ordin legal privind angajarea autorităților contractante/unității centralizate de achiziții vor trebui în mod clar prevăzute în cadrul acordurilor de parteneriat, de asociere sau de delegare.

5.1.3 Etapa post-atribuire

Etapa post-atribuire (de organizare a procedurilor de atribuire a contractelor subsecvente și de implementare propriu-zisă a acestora) cuprinde următoarele sub-etape, identificate de altfel și în Ghidul on-line35:

asigurarea disponibilității contractului de achiziție publică/acordului-cadru într-un mediu on-line/electronic.

atribuirea contractelor subsecvente (fără reluarea competiției, cu reluarea competiției sau parțial fără reluarea competiției);

raportarea și monitorizarea implementării contractelor; determinarea beneficiilor (economiilor) asociate procedurii comune de achiziție; identificarea și analizarea lecțiilor învățate.

5.1.3.1 Asigurarea disponibilității contractului de achiziție publică / acordului-cadru într-un mediu on-line/electronic

În contextul achizițiilor comune sau centralizate instrumentele de comunicare electronice sunt elemente cheie pentru asigurarea unei transparențe crescute și pentru facilitarea întregului proces de comunicare pe de o parte între autoritățile contractante sau între unitatea de achiziții centralizate și autoritățile contractante și pe de altă parte cu operatorii economici.

35 Procesul de achiziții publice / Executarea și monitorizarea implementării








De aceea este important ca elementele contractuale (contractul/acordul cadru în sine, contracte subsecvente, acte adiționale etc.) să fie disponibile pe siturile web ale unității centralizate de achiziții publice sau al entității publice cu rol de lider al asocierii de autorități contractante sau al tuturor autorităților contractante membre în asocierea de autorități contractante.

Într-o etapă ulterioară a demersului de centralizare a achizițiilor publice experiența internațională demonstrează ca fiind extrem de utilă utilizarea unei platforme electronice de tip e-procurement. Platformele electronice complete (care acoperă atât procesul de achiziție propriu-zis cât și elementele de monitorizare a implementării contractelor de achiziție publică) de tip e-procurement sunt extrem de utile în cazul achizițiilor comune, fie că acestea sunt derulate prin intermediul organismelor centrale de achiziție sau prin intermediul autorităților contractante coordonatoare din cadrul unei asocieri de entități publice. De altfel, acesta este un important factor tehnologic din cadrul analizei PEST care influențează derularea achizi’iilor de o manieră centralizată.

Spre deosebire de platformele electronice tradiționale care permit publicarea și depunerea online a documentațiilor de atribuire și a propunerilor tehnice și financiare, soluțiile informatice integrate includ facilități care se extind și în fazele post-contractare, oferind suport pentru gestionarea contractelor de achiziție publică sau a contractelor subsecvente, precum și pentru asigurarea comunicării cu furnizorii. De regulă, astfel de facilități presupun:

existența unor cataloage online cu serviciile, produsele și lucrările ce pot fi achiziționate într-o manieră agregată;

posibilitatea plasării unor comenzi directe, online, de către autoritățile contractante care utilizează un contract public sau acord-cadru atribuit ca urmare a unei proceduri de achiziție comună;

posibilitatea emiterii online de facturi de către furnizorii care aderă la un contract public sau acord-cadru atribuit ca urmare a unei proceduri de achiziție comună.

Astfel de instrumente electronice contribuie, implicit, la reducerea costurilor de proces. În general, unitățile specializate de achiziții publice centralizate din statele europene dispun de astfel de platforme, prin intermediul cărora asigură accesul autorităților contractante partenere la acordurile-cadru pentru care au optat. Mai mult decât atât, organismele specializate de achiziție publică centralizată publică pe aceste platforme electronice prețurile unitare de referință și chiar informații despre prețurile practicate pe piață pentru comercializarea serviciilor, bunurilor sau lucrărilor care fac obiectul acordurilor-cadru. Aceste informații sunt stocate, prelucrate, analizate și utilizate în procesul de calculare a economiilor de scară obținute sau în procesul de adoptare a deciziilor privind configurarea viitoarelor acorduri-cadru (inclusiv derularea analizelor de piață și a analizelor comparative).

Prin urmare, este recomandabil ca înființarea unor unități specializate de achiziții publice să fie însoțită de crearea unor astfel de platforme electronice de tip e-procurement. Și în cazul asocierilor astfel de instrumente pot fi foarte utile întrucât oferă posibilitatea autorităților contractante partenere să asigure managementul online al contractelor și clienților/ furnizorilor.

5.1.3.2 Atribuirea contractelor subsecvente

Atât în cazul achizițiilor comune derulate prin intermediul unităților specializate de achiziții publice centralizate, cât și în cazul celor desfășurate prin intermediul consorțiilor de autorități contractante, responsabilitatea organizării și desfășurării competițiilor în cadrul acordului-cadru revine entităților publice partenere. Întrucât unitățile specializate de achiziții publice centralizate sau entitățile publice cu rol de lider al asocierilor de autorități contractante au acționat în calitate de coordonatori ai procedurii de achiziție comună, este necesar ca experții și specialiștii acestora să comunice permanent cu celelalte autorități



contractante pentru a se asigura că acestea din urmă au înțeles: termenii și condițiile contractului de achiziție publică / acordului-cadru și modul în care acestea vor fi aplicate, aspectele referitoare la prețuri, modul de atribuire a contractelor subsecvente și de organizare a mini-competițiilor ori condițiile de livrare a serviciilor, bunurilor sau lucrărilor.

În practica europeană există situații în care acordurile de parteneriat/asociere și documentațiile de atribuire conțin prevederi explicite care permit autorităților contractante partenere să încheie direct contracte subsecvente până la o anumită valoare cu furnizorul clasat pe primul loc în procedura de atribuire a acordului-cadru. În situația în care există instrumente electronice integrate de tip e-procurement, autoritățile contractante partenere pot plasa comenzi online direct către acest furnizor. Pentru contractele subsecvente care depășesc pragul prestabilit, autoritățile contractante partenere sunt obligate să desfășoare mini-competiții la care sunt invitați să participe toți furnizorii preselectați în urma atribuirii acordului-cadru.

Autoritățile contractante partenere au de regulă obligația de a raporta rezultatele mini-competițiilor către unitățile specializate de achiziții publice centralizate sau către entitățile publice coordonatoare din cadrul asocierilor de autorități contractante, acestea din urmă realizând centralizarea, prelucrarea și analiza datelor. Pe baza acestor informații, unitățile specializate de achiziții publice centralizate sau entitățile publice coordonatoare din cadrul asocierilor de autorități contractante pot adopta decizii privind prelungirea duratei de implementare a acordurilor-cadru, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

5.1.3.3 Raportarea și monitorizarea implementării contractelor

În mod uzual, autoritățile contractante elaborează o metodologie comună de monitorizare și raportare a progreselor înregistrate în implementarea contractelor subsecvente de către fiecare entitate parteneră. În acest sens, este recomandabilă desemnarea la nivelul unității specializate de achiziții publice centralizate sau al entității publice cu rol de lider în cadrul asocierii de autorități contractante a unei persoane responsabile cu monitorizarea și raportarea. Rolul acestei persoane constă în asigurarea managementului general al contractului / acordului-cadru și a managementului calității. De asemenea, această persoană ar trebui să asigure implementarea în condiții optime a contractului / acordului-cadru, să identifice eventualele deficiențe în implementarea acestuia, să observe și să analizeze gradul de utilizare a acordului-cadru încheiat prin investigarea mini-competițiilor desfășurate și să asigure același grad de înțelegere a prevederilor contractuale la nivelul fiecărei entități implicate pe întreaga durată a contractului/ acordului-cadru.

La rândul lor, autoritățile contractante partenere ar trebui să desemneze ofițeri responsabili cu monitorizarea și raportarea datelor referitoare la contractele subsecvente. Aceștia ar trebui să se afle într-o permanentă comunicare cu persoanele cu rol similar la nivelul unității specializate de achiziții publice centralizate sau al entității publice cu rol de lider în cadrul asocierii de autorități contractante. În situația în care autoritățile contractante achiziționează în comun servicii, bunuri sau lucrări destinate unor entități externe acestora (de exemplu, școli, spitale etc.), este recomandabil ca ofițerii de monitorizare ai autorităților contractante să solicite rapoarte de progres din partea beneficiarilor finali. În cazul utilizării unor platforme informatice performante de tip e-procurement, consumatorii finali ai acordurilor-cadru ar putea raporta direct datele solicitate în sistemul comun de monitorizare, astfel încât autoritățile contractante să poată înțelege mai bine utilitatea contractului pentru satisfacerea nevoilor acestora și să poată reacționa în cazul apariției unor probleme. De asemenea, performanța furnizorilor ar trebui monitorizată îndeaproape, prin intermediul unor rapoarte de progres, pentru a se asigura identificarea unor eventuale probleme într-o fază incipientă și pentru a se adopta măsuri corective adecvate, care să permită derularea în condiții optime a contractelor/ acordurilor cadru.



5.1.3.4 Determinarea beneficiilor (economiilor) asociate procedurii comune de achiziție

Unitățile specializate de achiziții publice centralizate sau asocierile de autorități contractante ar trebui să elaboreze o metodologie de determinare a beneficiilor asociate procedurii comune de achiziție. Calcularea economiilor de scară presupune colectarea sistematică a datelor referitoare la prețurile unitare obținute în urma utilizării procedurii comune de achiziție. De asemenea, determinarea beneficiilor ar trebui să presupună o măsurare riguroasă a intervalului de timp necesar parcurgerii fiecărei etape și sub-etape a procesului de organizare și desfășurare a procedurii comune de achiziție. Prețurile unitare și duratele proceselor aferente achizițiilor comune ar trebui ulterior comparate cu cele rezultate din utilizarea unor PCAP similare. Pe baza acestei analize comparative se pot determina beneficiile/ economiile rezultate din utilizarea procedurilor comune de achiziție. În procesul de calculare a beneficiilor asociate procedurilor comune de achiziție nu ar trebui neglijate nici eventualele dezavantaje rezultate din utilizarea tehnicilor de agregare (de exemplu, concentrarea pieței, apariția efectelor de tipul patului de apă, apariția unor practici anticoncurențiale sau înțelegeri secrete etc.).

Prin urmare, calcularea beneficiilor asociate procedurilor comune de achiziție presupune colectarea riguroasă a unor seturi de date. În vederea facilitării procesului de colectare a informațiilor relevante, un rol esențial revine utilizării unor platforme informatice performante, prin intermediul cărora să se poată asigura stocarea, prelucrarea și raportarea datelor necesare.

5.1.3.5 Identificarea și analizarea lecțiilor învățate

Este recomandabil ca unitățile specializate de achiziții centralizate sau asocierile de autorități contractante să identifice și să analizeze lecțiile învățate asociate fiecărei achiziții derulate în comun pentru a îmbunătăți procedurile ce vor fi inițiate în viitor.

5.1.4 Identificarea atribuțiilor autorităților contractante implicate în procesul de realizare a achizițiilor

În cele ce urmează, pe baza etapelor detaliate anterior, prezentăm sintetic potențialele relații dintre entitățile implicate în derularea procedurilor de achiziție pe principalele etape și sub-etape ale procesului de organizare și desfășurare a achizițiilor publice comune. Această este o propunere generală detaliată atât pentru unitățile de achiziții centralizate regionale cât și pentru asocierile de autorități contractante ce se stabilesc pentru realizarea de achiziții comune ocazionale. Această propunere va trebui reanalizată în detaliu într-o etapă ulterioară de fezabilitate a creării fiecărei unități de achiziții centralizate la nivel regional sau în etapa de analiză pentru asocierile de autorități contractante.



5.1.4.1 Unități de achiziții centralizate regionale

Etapele procesului de achiziție publică

Responsabilități ale Unității

Regionale de Achiziții Centralizate

Responsabilități ale autorităților

contractante care recurg la Unitatea

Regională de Achiziții Centralizate

1.1 Identificarea nevoilor și analiza cererii Cooperare Responsabil

1.2 Armonizarea nevoilor și standardizarea Responsabil Cooperare

1.3 Analiza pieței și analiza comparativă a datelor obținute Responsabil

1.4 Pregătirea acordurilor de parteneriat, de asociere sau

de delegareResponsabil Cooperare

1.5 Planificarea detaliată a procedurii și detalierea

strategiei de contractareResponsabil

1.6 Organizarea întâlnirilor de lucru Responsabil Participare

1.7 Elaborarea versiunii preliminare a documentației de

atribuireResponsabil Cooperare la cerere

1.8 Consolidarea versiunii finale a documentației de

atribuire în baza observațiilor primiteResponsabil

2.1 Publicarea documentației de atribuire Responsabil

2.2 Comunicarea cu potențialii ofertanți Responsabil Cooperare la cerere

2.3 Organizarea ședinței de deschidere a ofertelor Responsabil Participare

2.4 Verificarea DUAE și evaluarea ofertelor, inclusiv

solicitarea de clarificăriResponsabil Cooperare la cerere

2.5 elaborarea raportului de evaluare, inclusiv

comunicarea rezultatului proceduriiResponsabil

2.6 formularea de puncte de vedere la contestațiile emise

de ofertanții declarați necâștigătoriResponsabil

2.7 Încheierea acordului-cadru în numele autorității

contractanteResponsabil

3.1 Asigurarea disponibilității acordului-cadru pe o

platformă electronică de tip e-procurementResponsabil

3.2 Organizarea de mini-competiții pentru atribuirea

contractelor subsecventeCooperare Responsabil

3.3 Raportarea și monitorizarea implementării

contractelorResponsabil Cooperare

3.4 Determinarea beneficiilor (economiilor) asociate

procedurii comune de achizițieResponsabil

3.5 Identificarea lecțiilor învățate Responsabil

Etapele și sub-etapele procesului de organizare a achizițiilor publice centralizate și relațiile dintre entitățile implicate

1. Etapa de planificare a achiziției comune

2. Etapa de derulare prorpiu-zisă a procedurii de achiziție comună

3. Etapa post atribuire (de organizare a procedurilor de atribuire a contractelor subsecvente și de implementare propriu-zisă a

acestora)



5.1.4.2 Achiziții comune ocazionale

5.2 ANALIZA APETENȚEI AUTORITĂȚILOR CONTRACTANTE DE LA NIVEL REGIONAL PENTRU SCENARIILE PROPUSE

Analiza apetenței autorităților contractante de la nivel regional pentru scenariile de centralizare propuse acoperă atât dimensiunea factorului politic cât și cea a factorului social din cadrul analizei PEST. În contextul autonomiei locale analiza potențialului centralizării achizițiilor publice la nivel regional trebuie să fie făcută ținând cont de opinia autorităților contractate, la nivel regional, cu privire la oportunitatea centralizării procedurilor de achiziție publică.

Percepția favorabilă în rândul entităților a căror activitate va fi afectată în mod direct prin implementarea unor măsuri de centralizare a achizițiilor publice poate reprezenta o garanție importantă a eficienței și eficacității a măsurilor de centralizare.

Pentru realizarea analizei apetenței autorităților contractante de la nivel regional/local a fost conceput un chestionar pe baza căruia să poată fi analizat gradul de deschidere a principalelor categorii de autorități contractante față de scenariile propuse pentru centralizarea achizițiilor publice.

Etapele procesului de achiziție publicăResponsabilități ale autorității

contractante cu rol de lider

Responsabilități ale autorităților

contractante partenere

1.1 Identificarea nevoilor și analiza cererii Cooperare Responsabil

1.2 Armonizarea nevoilor și standardizarea Responsabil Cooperare

1.3 Analiza pieței și analiza comparativă a datelor obținute Responsabil Cooperare

1.4 Pregătirea acordurilor de parteneriat, de asociere sau

de delegareResponsabil Cooperare

1.5 Planificarea detaliată a procedurii și detalierea

strategiei de contractareResponsabil Cooperare

1.6 Organizarea întâlnirilor între parteneri Responsabil Cooperare

1.7 Elaborarea versiunii preliminare a documentației de

atribuireResponsabil Cooperare

1.8 Consolidarea versiunii finale a documentației de

atribuire în baza observațiilor primiteResponsabil

2.1 Publicarea documentației de atribuire Responsabil

2.2 Comunicarea cu potențialii ofertanți Responsabil Cooperare

2.3 Organizarea ședinței de deschidere a ofertelor Responsabil Participare

2.4 Verificarea DUAE și evaluarea ofertelor, inclusiv

solicitarea de clarificăriResponsabil Cooperare

2.5 elaborarea raportului de evaluare, inclusiv

comunicarea rezultatului proceduriiResponsabil Cooperare

2.6 formularea de puncte de vedere la contestațiile emise

de ofertanții declarați necâștigătoriResponsabil Cooperare

2.7 Încheierea acordului-cadru în numele autorității

contractanteResponsabil

3.1 Asigurarea disponibilității acordului-cadru pe o

platformă electronică de tip e-procurementResponsabil Cooperare

3.2 Organizarea de mini-competiții pentru atribuirea

contractelor subsecventeResponsabil Responsabil

3.3 Raportarea și monitorizarea implementării

contractelorResponsabil Cooperare

3.4 Determinarea beneficiilor (economiilor) asociate

procedurii comune de achizițieResponsabil Cooperare

3.5 Identificarea lecțiilor învățate Responsabil Responsabil

Etapele și sub-etapele procesului de organizare a achizițiilor ocazionale comune și relațiile dintre entitățile implicate

1. Etapa de planificare a achiziției comune

2. Etapa de derulare prorpiu-zisă a procedurii de achiziție comună

3. Etapa post atribuire (de organizare a procedurilor de atribuire a contractelor subsecvente și de implementare propriu-zisă

a acestora)



Grupul țintă către care s-a adresat chestionarului este format în principal din unități administrativ teritoriale la nivel național36. În cadrul chestionarului, pentru o încadrare mai facilă a respondenților în categoriile de autorități contractante, s-a avut în vedere o variantă simplificată, bazată, în principal, pe mărimea populației și factori de ce țin de organizarea administrativ teritorială, după cum urmează: județe, Municipiul București/ sectoare ale municipiului București, orașe mari (peste 100.000 de locuitori), orașe mici (sub 100.000 de locuitori), comune, altele. Ultima categorie enumerată mai sus acoperă alte categorii de autorități contractante la nivel local (e.g. unități operative în domenii precum cel militar, al sănătății, protecției sociale, educației, culturii și sportului etc) și care s-ar putea asocia cu unitățile administrative teritoriale în realizarea de achiziții comune sau care ar putea utiliza serviciile unităților de achiziție centralizată.

Informarea autorităților contractante cu privire la oportunitatea de a participa în cadrul sondajului de percepție privind centralizarea activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică, s-a efectuat cu suportul ANAP, prin transmiterea de solicitări către structuri asociative organizate la nivelul administrației publice, cum ar fi ACOR (Asociația Comunelor din România), AOR (Asociația Orașelor din România), UNCJR (Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România), AMR (Asociația Municipiilor din România).

Chestionarul a fost aplicat on-line iar durata sondajului a fost de aproximativ trei săptămâni, în perioada 21 august – 7 septembrie 2017.

În cadrul chestionarului întrebările au fost structurate după cum urmează:

Secțiunea 1 – Identificarea respondenților Secțiunea 2 – Oportunitatea centralizării Secțiunea 3 – Preferința centralizării (etape ale procesului de achiziție, categorii de

produse/servicii/lucrări și tipuri de centralizare)

Chestionarul este prezentat în detaliu mai jos.

Secțiunea 1, cu următoarele întrebări și variante de răspuns:

(Este necesară completarea unui răspuns pentru fiecare din următoarele 4 întrebări. În cazul în care nu veți oferi un răspuns în cadrul uneia (sau mai multora) dintre cele 4 întrebări, câmpul aferent va fi marcat cu culoarea roșie, nu veți putea continua completarea chestionarului prin accesarea următoarei secțiuni iar răspunsurile oferite până la acest punct nu vor fi luate în considerare în cadrul sondajului.)

Denumirea organizației __________

Localitatea __________ Județul __________ Vă rugăm să încercuiți în care din categoriile de mai jos se încadrează autoritatea

contractantă: o Comună o Oraș mic sau mijlociu (sub 100.000 de locuitori)

o Oraș mare (peste 100.000 de locuitori) o Municipiul București/Sector al municipiului București o Județ o Altele

36 Conform Legii 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea IV-a rețeaua de localități, ierarhizarea localităților pe ranguri este următoarea: a) rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanță europeană; b) rangul I – municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european; c) rangul II – municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități; d) rangul III – orașe; e) rangul IV – sate reședință de comună; f) rangul V – sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor.



(Este necesară completarea unui răspuns la următoarea întrebare. În cazul în care nu veți oferi un răspuns, câmpul va fi marcat cu culoarea roșie, nu veți putea continua completarea chestionarului prin accesarea următoarei secțiuni iar răspunsurile oferite până la acest punct nu vor fi luate în considerare în cadrul sondajului.)

Dacă autoritatea contractantă nu se încadrează în nici una din categoriile menționate, vă rugăm să oferiți detalii cu privire la acest aspect.

Secțiunea 2

(Este necesară completarea unui răspuns la următoarea întrebare. În cazul în care nu veți oferi un răspuns, câmpul aferent va fi marcat cu culoarea roșie, nu veți putea continua completarea chestionarului prin accesarea următoarei secțiuni iar răspunsurile oferite până la acest punct nu vor fi luate în considerare în cadrul sondajului. În cazul în care veți selecta ultima variantă de răspuns completarea chestionarului se va opri aici, veți putea accesa butonul de transmitere a formularului completat iar răspunsurile dumneavoastră vor fi luate în considerare în cadrul sondajului.) Este necesară completarea unui răspuns la următoarea întrebare. În cazul în care nu veți oferi un răspuns, câmpul va fi marcat cu culoarea roșie, nu veți putea continua completarea chestionarului prin accesarea următoarei secțiuni iar răspunsurile oferite până la acest punct nu vor fi luate în considerare în cadrul sondajului.

În vederea eficientizării activității dumneavoastră, considerați oportun transferul activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică de la nivelul entității din care faceți parte către o entitate regională sau o asociere de autorități contractante care să realizeze achiziții în mod centralizat pentru mai multe autorități contractante?

o Da, în totalitate (Consider oportună realizarea de achiziții în mod centralizat prin transferul tuturor procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică către o entitate regională sau o asociere de autorități contractante)

o Da, parțial (Consider oportună realizarea parțială de achiziții în mod centralizat prin transferul anumitor proceduri de atribuire a contractelor de achiziție publică către o entitate regională sau o asociere de autorități contractante, în funcție de specificul acestora)

o Nu, deloc (Nu consider deloc necesar transferul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică către o entitate regională sau o asociere de autorități contractante)

Secțiunea 3

(Este necesară completarea unui răspuns pentru fiecare dintre următoarele 3 întrebări. În cazul în care nu veți oferi un răspuns în cadrul uneia (sau mai multora) dintre cele 3 întrebări, câmpul aferent va fi marcat cu culoarea roșie, nu veți putea finaliza completarea chestionarului iar răspunsurile dumneavoastră nu vor fi luate în considerare în cadrul sondajului. De asemenea, în cazul în care răspunsurile dumneavoastră nu vor corespunde cerințelor de completare specificate în cadrul fiecărei întrebări (marcarea unei singure coloane pentru fiecare etapă sau categorie de produse/servicii/lucrări), răspunsurile dumneavoastră nu vor fi luate în considerare în

cadrul sondajului.)

Pentru următoarele etape ale procesului de achiziție publică, vă rugăm menționați pe cele pe care le considerați potrivite pentru a fi desfășurate în mod centralizat sau respectiv pe cele potrivite să rămână la nivelul autorității contractante.

(Vă rugăm să selectați, pentru fiecare dintre etapele procesului de achiziție publică enumerate, una dintre cele 2 variante de răspuns. Marcați doar o singură coloană pentru fiecare etapă ( pe fiecare rând trebuie să se regăsească o singură bifă).

Etape

o Identificarea necesităților și elaborarea referatelor de necesitate o Elaborarea strategiei anuale de achiziții, inclusiv a programului anual al Achizițiilor

publice

o Elaborarea strategiei de contractare o Estimarea valorii achiziției publice și alegerea modalității de atribuire o Organizarea și desfășurarea procesului de consultare a pieței o Elaborarea anunțului de intenție/ participare și a documentației de atribuire (fișa de

date, caietul de sarcini sau documentul descriptiv, proiectul de contract, formulare și modele de documente, implicit stabilirea criteriilor de calificare și a criteriilor de

selecție, stabilirea criteriului de atribuire, stabilirea garanției de participare și a celei de execuție, după caz)



o Evaluarea ofertelor (furnizarea de răspunsuri la solicitările de clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire, verificarea criteriilor de calificare/ selecție, a propunerilor tehnice și financiare, transmiterea de solicitări de

clarificări/ completări ale propunerilor tehnice și evaluarea răspunsurilor primite din partea operatorilor economici, elaborarea rapoartelor procedurilor de atribuire și informarea participanților despre rezultatele procedurii de achiziție publică)

o Formularea de puncte de vedere la contestațiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire

o Încheierea contractului de achiziție publică/ acordului-cadru cu operatorul/ operatorii economic/ economici a cărui/ căror ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare

o Executarea și monitorizarea implementării contractului/ acordului-cadru

Variante de răspuns

o Centralizat o La nivelul autorității contractante

În opinia dumneavoastră, în ce măsură este oportun ca următoarele categorii de

produse/servicii/lucrări să fie achiziționate într-o manieră centralizată? (Vă rugăm să selectați, pentru fiecare dintre categoriile de produse/servicii/lucrări enumerate, una dintre cele 6 variante de răspuns. Marcați doar o singură coloană pentru fiecare categorie de produse/servicii/lucrări (pe fiecare rând trebuie să se regăsească o singură bifă).)

Tipuri de produse/servicii/lucrări

o Tehnologia informației și comunicațiilor (i.e. echipamente hardware, pachete software, servicii de mentenanță și telefoane mobile).

o Papetărie și birotică o Mobilier

o Produse farmaceutice, echipamente medicale și ambulanțe o Produse alimentare, servicii de catering (inclusiv tichete de masa) o Servicii de consultanță și audit (e.g. consultanță strategică, consultanță în domeniul

resurselor umane, proiectare tehnică, inginerie și supervizare a lucrărilor, formare profesională, programare și dezvoltare de software).

o Energie electrică

o Produse și sisteme de iluminat (inclusiv produse consumabile pentru iluminat, ex.

becuri, neoane etc.) o Materiale și servicii pentru curățenie o Combustibil pentru încălzire și transport o Servicii de transport și cazare o Sisteme de securitate și servicii de paza o Autovehicule

o Lucrări de construcții


o Foarte mult (6 puncte) o Mult (5 puncte) o Potrivit (4 puncte) o Puțin (3 puncte) o Foarte puțin (2 puncte)

o Deloc (1 punct)

Având în vedere aceleași categorii de produse, servicii și lucrări, vă rugăm să indicați pentru

care dintre următoarele modalități de organizare a procedurilor de achiziție publică ați opta?

(Vă rugăm să selectați, pentru fiecare dintre categoriile de produse/servicii/lucrări enumerate, opțiunea pe cea pe care o considerați cea mai potrivită. Marcați doar o singură coloană pentru fiecare categorie de produse/servicii/lucrări (pe fiecare rând trebuie să se regăsească o singură bifă). singură coloană pentru fiecare categorie de produse/servicii/lucrări (pe fiecare rând trebuie să se regăsească o singură bifă).

Tipuri de produse/servicii/lucrări



o Tehnologia informației și comunicațiilor (i.e. echipamente hardware, pachete software, servicii de mentenanță și telefoane mobile).

o Papetărie și birotică

o Mobilier o Produse farmaceutice, echipamente medicale și ambulanțe o Produse alimentare, servicii de catering (inclusiv tichete de masa) o Servicii de consultanță și audit (e.g. consultanță strategică, consultanță în domeniul

resurselor umane, proiectare tehnică, inginerie și supervizare a lucrărilor, formare profesională, programare și dezvoltare de software).

o Energie electrică

o Produse și sisteme de iluminat (inclusiv produse consumabile pentru iluminat, ex. becuri, neoane etc.)

o Materiale și servicii pentru curățenie o Combustibil pentru încălzire și transport o Servicii de transport și cazare o Sisteme de securitate și servicii de paza

o Autovehicule

o Lucrări de construcții


o Menținere la nivelul autorității contractante o Asociere de autorități contractante o Unitate de achiziții centralizate la nivel național o Unitate de achiziții centralizate la nivel regional

Prezentăm mai jos situația răspunsurilor primite, clasificate la nivel regional, în funcție de

categoria de autoritate contractantă din care au făcut parte respondenții37.

Ponderea cea mai importantă a respondenților (peste 80%), este reprezentată de autoritățile contractante aparținând categoriei “Comune”, dată fiind și proporția importantă a acestora în cadrul rețelei naționale de unități administrativ teritoriale. De asemenea, precizăm că, în cadrul analizei efectuate pe baza răspunsurilor la chestionar, detaliată în sub-capitolele ce urmează, au fost luate în calcul, din totalul celor 500 de răspunsuri primite, doar acele răspunsuri care au fost evaluate ca fiind valide38, ulterior procesării lor.

37 Pentru o genera o imagine de ansamblu cât mai relevantă, răspunsurile primite din partea autorităților contractante care fac parte din categoria Municipiul București/Sectoare ale municipiului București au fost asimilate răspunsurilor primite din partea orașelor mari, luând, iarăși, în calcul, criteriul dimensiunii populației (peste 100.000 de locuitori).

38 Validarea s-a făcut prin prisma respectării in baza indicațiilor de completare include în chestionar. Astfel, au fost eliminate, ca fiind invalide, răspunsurile venite din partea respondenților care nu au corespuns criteriilor de valabilitate menționata în mod explicit în cadrul formularului de chestionar, cum ar fi: - marcarea unei singure coloane pentru fiecare etapa a procesului de achiziție publică, - marcarea unei singure coloane pentru fiecare categorie de produse/servicii/lucrări.

RegiuneTotal

regiuneJudețe

Orașe

mari

Orașe

miciComune Altele

București-Ilfov 6 0 3 1 2 1

Centru 57 1 2 8 46 0

Nord-Est 107 1 1 13 92 0

Nord-Vest 93 0 2 9 82 0

Sud-Muntenia 60 1 0 9 50 0

Sud-Est 95 8 5 8 74 0

Sud-Vest 38 1 0 5 32 0

Vest 43 3 1 10 29 0

TOTAL 500 15 15 63 407 1

Centralizarea răspunsurilor la chestionar pe regiuni, în funcție de categoria

de autoritate contractantă



5.2.1 Analiza gradului de deschidere a autorităților contractante de la nivel regional față de scenariile propuse

Analiza gradului de deschidere a autorităților contractante de la nivel regional față de perspectiva centralizării activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică, s-a realizat pe baza răspunsurilor primite la întrebările cuprinse în cadrul Secțiunii 2 și a întrebării nr. 1 din cadrul Secțiunii 3 a chestionarului (așa cum au fost ele prezentate mai sus). Perspectiva autorităților cu privire oportunitatea implementării unor măsuri de centralizare a activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică a analizată din pe de o parte dintr-o perspectivă generală (care a divizat respondenții în două categorii, a autorităților a căror opinie exprimată este favorabilă și a celor care au considerat astfel de măsuri ca nefiind necesare) și pe de altă parte dintr-o perspectivă detaliată pe proces (prin care se obțin informații specifice cu privire la etapele procesului de achiziție publică considerate a fi potrivite pentru a fi desfășurate în mod centralizat, versus etape care sunt considerate a fi potrivite pentru a fi desfășurate, în continuare, la nivelul autorității contractante).

5.2.1.1. Rezultatul evaluării oportunității transferului activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică de la nivelul autorității contractante la cel al unei entități regionale sau a unei asociații de autorități contractante, care să realizeze achiziții în mod centralizat pentru mai multe autorități contractante.

A. Analiza pe regiuni

În tabelul de mai jos au fost centralizate răspunsurile primite cu privire la oportunitatea transferului activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică, în funcție de regiunea de dezvoltare din care provin autoritățile contractante respondente. Alocarea pe regiuni s-a făcut pe baza informațiilor de identificare solicitate în cadrul Secțiunii 1 a chestionarului.

Cu excepția Regiunii București-Ilfov, peste 50% dintre autoritățile contractante

respondente au declarat ca sunt de acord (total sau parțial) în favoarea transferului

activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică de la nivelul autorității

contractante către o entitate regională sau o asociere de autorități contractante care să

realizeze achiziții în mod centralizat.

Analizând separat răspunsurile primite pentru regiunea București-Ilfov, menționăm că s-a primit un număr limitat de răspunsuri, respectiv: două (2) din categoria „comune”, unul (1) din categoria „oraș mic sau mijlociu (sub 100.000 de locuitori)”, municipiul București și două (2) din categoria „sector al Municipiului București”. Astfel, rezultatele chestionarului ne arată că peste 67% dintre respondenți s-au declarat total în defavoarea scenariilor propuse și doar 33% parțial în favoarea acestora. Cu toate acestea, în contextul unei analize detaliate a potențialului de înființare a unei unități de achiziții centralizate la nivelul regiunii București-Ilfov, este importantă reluarea (chiar mai detaliată) cercetării cu privire la percepția autorităților contractante pentru obținerea unui număr mai mare de răspunsuri.

B. Analiza în funcție de tipul de autoritate contractantă

În tabelul de mai jos au fost centralizate răspunsurile primite cu privire la oportunitatea transferului activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică, în funcție de tipul de autoritate contractantă. Precizăm că, în tabelul de mai jos nu a fost inclusă categoria

Nr.

crt

Variante de

răspuns TOTAL BI C NE NV SM SE SV V

1 Da, in totalitate 13% 0% 12% 15% 12% 12% 16% 13% 5%

2 Da, parțial 51% 33% 56% 51% 45% 55% 49% 47% 58%

3 Nu, deloc 36% 67% 32% 34% 43% 33% 35% 39% 37%

Gradul de deschidere la nivel regional a autorităților contractante față de scenariile propuse



Altele deoarece s-a primit un singur răspuns, din partea Asociației Municipiilor din România, prezentarea acestei categorii fiind astfel puțin relevantă în cadrul acestei secțiuni.

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus, rezultă că la nivelul tuturor categoriilor

de autoritate contractantă, peste 50% (excepție fac comunele, dar procentul este extrem

de apropiat de 50%) dintre respondenți s-au declarat parțial în favoarea scenariilor

propuse, la nivelul județelor înregistrându-se cel mai mare procent, de 73%.

Comunele au înregistrat cel mai mare procent (14%) de acord total privind transferului

activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică de la nivelul autorității

contractante la cel al unei entități regionale sau a unei asociații de autorități contractante

5.2.1.2. Rezultatul evaluării oportunității transferului anumitor etape în cadrul procedurilor de achiziție publică de la nivelul autorității contractante la cel al unei entități regionale sau a unei asociații de autorități contractante, care să realizeze achiziții în mod centralizat pentru mai multe autorități contractante.


În tabelul de mai jos au fost centralizate răspunsurile primite, în funcție de regiunea de

dezvoltare din care provin autoritățile contractante reprezentate de către respondenți,

pentru fiecare din etapele procesului de achiziție publică.

Din analiza răspunsurilor primite se poate observa faptul că percepția favorabilă a respondenților cu privire la oportunitatea centralizării activităților de achiziție publică devine și mai limitată atunci când este analizată separat pe fiecare dintre cele 10 etape ale procesului de achiziție publică, așa cum au fost ele identificate în chestionar.

Astfel, raportat la media regiunilor, nici una dintre cele 10 etape nu reușește să întrunească o pondere mai mare de 16% răspunsuri favorabile în direcția centralizării.

Dintre cele 10 etape se remarcă cu o pondere mai mare în favoarea centralizării:

elaborarea anunțului de intenție/ participare și a documentației de atribuire;

Nr.

crt

Variante de

răspuns TOTAL Comune

Orașe mici

și mijlociiOrașe mari Județe

1 Da, in totalitate 13% 14% 8% 9% 0%

2 Da, parțial 51% 49% 57% 55% 73%

3 Nu, deloc 36% 37% 35% 36% 27%

Gradul de deschidere al autorităților contractante față de scenariile propuse în

funcție de categoria de autoritate contractantă

Nr.

crtEtapele procesului de achiziție publică TOTAL BI C NE NV SM SE SV V

1Identificarea necesităților și elaborarea referatelor de

necesitate1% 0% 1% 1% 2% 0% 1% 2% 1%

2Elaborarea strategiei anuale de achiziții, inclusiv a

programului anual al Achizițiilor publice5% 0% 4% 4% 5% 4% 5% 8% 3%

3 Elaborarea strategiei de contractare 11% 0% 10% 10% 12% 12% 10% 10% 11%

4Estimarea valorii achiziției publice și alegerea

modalității de atribuire9% 0% 6% 10% 8% 11% 10% 7% 8%

5Organizarea și desfășurarea procesului de consultare

a pieței12% 100% 13% 13% 11% 13% 12% 13% 15%

6Elaborarea anunțului de intenție/ participare și a

documentației de atribuire 16% 0% 17% 16% 15% 15% 16% 17% 16%

7 Evaluarea ofertelor 15% 0% 16% 15% 15% 15% 15% 16% 16%

8Formularea de puncte de vedere la contestațiile

formulate în cadrul procedurilor de atribuire16% 0% 19% 16% 16% 17% 16% 14% 17%

9Încheierea contractului de achiziție publică/ acordului-

cadru cu operatorul/ operatorii economic/ economici a

cărui/ căror ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare

8% 0% 8% 7% 9% 7% 8% 7% 6%

10Executarea și monitorizarea implementării

contractului/ acordului-cadru7% 0% 6% 8% 7% 6% 7% 6% 7%

Gradul de deschidere a autorităților contractante de la nivel regional față de scenariile propuse, pe etape ale procesului de

achiziție publică și pe regiuni de dezvoltare



formularea punctelor de vedere la contestațiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire;

evaluarea ofertelor.

La polul opus, ca etape considerate, în medie, cel mai puțin oportune de desfășurat într-o manieră centralizată, se situează:

identificarea necesităților și elaborarea referatelor de necesitate; elaborarea strategiei anuale de achiziții, inclusiv a programului anual al achizițiilor

publice.

Analiza pe regiuni relevă aceeași stare de fapt. Procentele întrunite la nivelul fiecărei regiuni (cu excepția regiunii București-Ilfov) fiind asemănătoare.

În cazul regiunii București-Ilfov trebui menționat faptul că răspunsurile vin exclusiv din partea a 2 respondenți din categoria “sector al municipiului București” și a unui singur respondent din categoria „comune”. Așa cum se menționa într-o secțiune anterioară, în contextul unei analize detaliate a potențialului de înființare a unei unități de achiziții centralizate la nivelul regiunii București-Ilfov, este importantă reluarea (chiar mai detaliată) cercetării cu privire la percepția autorităților contractante pentru obținerea unui număr mai mare de răspunsuri.


În tabelul de mai jos au fost centralizate răspunsurile primite cu privire la oportunitatea transferului anumitor etape în cadrul procedurilor de achiziție publică, în funcție de tipul de autoritate contractantă. Similar cu analiza efectuată în secțiunea anterioară 5.2.1.1 B, precizăm că, în tabelul de mai jos nu a fost inclusă categoria Altele deoarece s-a primit un singur răspuns, din partea Asociației Municipiilor din România, prezentarea acestei categorii fiind astfel puțin relevantă în cadrul acestei secțiuni.

Analiza detaliată la nivelul fiecărui tip de autoritate contractantă cu privire la oportunitatea

desfășurării într-o manieră centralizată a fiecăreia dintre cele 10 etape ale procedurilor de

achiziție publică, relevă o percepție similară cu obținută din analiza la nivel de regiune.

Astfel, percepția favorabilă a respondenților cu privire la oportunitatea centralizării activităților de achiziție publică devine și mai limitată atunci când este analizată separat pe fiecare dintre cele 10 etape ale procesului de achiziție publică. Astfel, raportat la media tipului de autorități contractante, nici una dintre cele 10 etape nu reușește să întrunească o pondere mai mare de 16% răspunsuri favorabile în direcția centralizării.

Nr.

crt.Etapele procesului de achiziție publică TOTAL Comune

Orașe mici


1Identificarea necesităților și elaborarea referatelor

de necesitate1% 1% 1% 0% 2%

2Elaborarea strategiei anuale de achiziții, inclusiv a

programului anual al Achizițiilor publice5% 4% 7% 2% 7%

3 Elaborarea strategiei de contractare 11% 11% 10% 8% 9%

4Estimarea valorii achiziției publice și alegerea

modalității de atribuire9% 9% 8% 11% 7%

5Organizarea și desfășurarea procesului de

consultare a pieței12% 12% 14% 17% 11%

6Elaborarea anunțului de intenție/ participare și a

documentației de atribuire 16% 16% 15% 17% 17%

7 Evaluarea ofertelor 15% 16% 15% 17% 17%

8Formularea de puncte de vedere la contestațiile

formulate în cadrul procedurilor de atribuire16% 16% 18% 11% 15%

9Încheierea contractului de achiziție publică/

acordului-cadru cu operatorul/ operatorii

economic/ economici a cărui/ căror ofertă a fost

8% 8% 7% 14% 11%

10Executarea și monitorizarea implementării

contractului/ acordului-cadru7% 7% 5% 3% 4%

Gradul de deschidere a autorităților contractante de la nivel regional față de scenariile propuse, pe etape ale

procesului de achiziție publică și pe tip de autoritate contractantă



Similar cu analiza la nivel regional, dintre cele 10 etape se remarcă cu o pondere mai mare în favoarea centralizării:

elaborarea anunțului de intenție/ participare și a documentației de atribuire;

formularea punctelor de vedere la contestațiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire;

evaluarea ofertelor.

Iar la polul opus, ca etape considerate, în medie, cel mai puțin oportune de desfășurat într-o manieră centralizată, se situează:

identificarea necesităților și elaborarea referatelor de necesitate; elaborarea strategiei anuale de achiziții, inclusiv a programului anual al achizițiilor

publice.

5.2.2 Analiza tipurilor de achiziții preferate de autoritățile contractante de la nivel regional

Analiza tipurilor de produse/servicii/lucrări din perspectiva oportunității centralizării

activităților de realizare a procedurilor de achiziție publică a fost efectuată pe baza

răspunsurilor primite în cadrul Secțiunii 3 a chestionarului.

5.2.2.1. Clasificarea principalelor tipurilor de produse/servicii/lucrări achiziționate din punct de vedere al oportunității achiziției într-o manieră centralizată

Clasificarea principalelor tipurilor de produse/servicii/lucrări din perspectiva oportunității

achiziționării în manieră centralizată s-a realizat prin acordarea unui punctaj de la 6 la 1

fiecăreia dintre cele 14 tipuri de produse/servicii/lucrări supuse evaluării autorităților

contractante.

Pe baza răspunsurilor primite din partea autorităților contractante s-a obținut un clasament

al preferințelor care a fost analizat, ca și în cazul etapelor specifice procedurilor de achiziții

publice, atât din perspectivă regională cât și la nivelul fiecărei categorii de autoritate

contractantă.


În tabelul de mai jos au fost centralizate răspunsurile primite cu privire la clasificarea

principalelor tipurilor de produse/servicii/lucrări achiziționate din punct de vedere al

oportunității achiziției într-o manieră centralizată, în funcție de regiunea de dezvoltare din

care provin autoritățile contractante respondente.

Nr. crt Tipuri produse/servicii/lucrări Național BI C NE NV SM SE SV V

1 Energie electrică 1 1 1 1 1 2 3 2 1

2 Lucrări de construcții 2 3 6 2 3 1 1 1 2

3 Servicii de consultanță și audit 3 2 4 3 2 3 2 1 4

4Produse farmaceutice, echipamente medicale și

ambulanțe4 3 2 4 4 5 6 4 4

5 Tehnologia informației și comunicațiilor 5 3 3 5 4 7 5 3 6

6 Autovehicule 6 3 5 6 6 4 4 6 7

7 Sisteme de securitate și servicii de paza 7 3 7 7 5 6 8 5 3

8Produse și sisteme de iluminat (inclusiv produse

consumabile pentru iluminat)8 3 8 8 7 11 7 8 5

9Produse alimentare, servicii de catering (inclusiv tichete

de masa)9 3 10 7 8 10 9 9 9

10 Combustibil pentru încălzire și transport 10 3 9 10 9 9 10 10 8

11 Servicii de transport și cazare 11 3 11 9 10 8 11 7 10

12 Mobilier 12 3 12 12 11 12 13 12 13

13 Materiale și servicii pentru curățenie 13 3 14 13 13 12 12 11 11

14 Papetărie și birotică 14 3 13 11 12 13 14 13 12

Clasificarea pe regiuni a tipurilor de produse/servicii/lucrări din punct de vedere al oportunității

achiziției în manieră centralizată



Tipurile de produse/achiziții/lucrări au fost enumerate în cadrul tabelului de mai sus în

funcție de punctajul obținut pe baza tuturor răspunsurilor valide primite. În cadrul tabelului

a fost de asemenea incluse și detaliile clasamentele pe fiecare din cele opt (8) regiuni.

Astfel, la nivel național pe primul loc în topul oportunității achiziționării în manieră

centralizată se situează energia electrică, urmată de lucrările de construcții și serviciile de

consultanță și audit. La polul opus, cu cele mai puține perspective de achiziționare într-o

manieră centralizată, se situează produsele de papetărie și birotică, materialele și serviciile

destinate curățeniei, mobilierul și serviciile de transport și cazare.

Deși există ușoare diferențe la nivelul regiunilor de dezvoltare, se poate observa că la nivel

regional clasamentul este asemănător celui la nivel național.

Există însă câteva particularități în legătură cu percepția respondenților din cadrul

autorităților contractante din regiunea Centru și de la nivelul regiunii București-Ilfov.

La nivelul regiunii Centru, lucrările de construcții ocupă un loc la mijlocul clasamentului,

pe locul 6 din 14, în timp ce locul 2 este ocupat de produse farmaceutice, echipamente

medicale și ambulanțe iar locul 3 de produse și servicii din categoria tehnologiei informației

și a comunicațiilor. Un caz aparte este cel al regiunii București-Ilfov. Astfel, deoarece s-a

înregistrat un număr limitat de răspunsuri, nu au fost disponibile date pentru a putea

identifica un top 14 produse/servicii/lucrări ci doar un top 3, ocupat, de asemenea de cele

3 tipuri de produse/servicii/lucrări care au obținut maximum de punctaj din perspectiva

oportunității de achiziționare în manieră centralizată, la nivel național. (energie electrică,

lucrări de construcții și servicii de consultanță/audit).


În tabelul de mai jos au fost centralizate răspunsurile primite, cu privire la clasificarea

principalelor tipurilor de produse/servicii/lucrări achiziționate din punct de vedere al

oportunității achiziției într-o manieră centralizată în funcție de tipul de autoritate

contractantă.

Spre deosebire de analiza realizată la nivel regional, analiza la nivel de tip de autoritate

contractantă relevă disparități importante între cele 4 categorii de autorități contractante.

Răspunsurile venite din partea “comunelor” situează pe primul loc, din perspectiva

oportunității achiziționării în manieră centralizată, lucrările în construcții, urmate de

energia electrică și produsele și serviciile de consultanță/audit. La polul opus, cu cele mai

Nr.

crt.Tipuri de achiziții TOTAL Comune

Orașe

mici și

mijlocii

Orașe

mariJudețe

1 Energie electrică 1 2 2 3 2

2 Lucrări de construcții 2 1 7 6 9

3 Servicii de consultanță și audit 3 3 9 6 5

4 Produse farmaceutice, echipamente medicale și ambulanțe 4 6 1 5 2

5 Tehnologia informației și comunicațiilor 5 4 3 1 3

6 Autovehicule 6 5 6 6 8

7 Sisteme de securitate și servicii de paza 7 7 5 2 5

8Produse și sisteme de iluminat (inclusiv produse consumabile

pentru iluminat etc .)8 8 8 4 6

9 Produse alimentare, servicii de catering (inclusiv tichete de masa) 9 9 10 6 1

10 Combustibil pentru încălzire și transport 10 11 4 4 6

11 Servicii de transport și cazare 11 10 12 7 7

12 Mobilier 12 12 13 8 8

13 Materiale și servicii pentru curățenie 13 13 12 5 7

14 Papetărie și birotică 14 14 11 8 8

Clasificarea tipurilor de produse/servicii/lucrări din punct de vedere al oportunității achiziției în manieră

centralizată



puține perspective de achiziționare într-o manieră centralizată, se situează, produsele de

papetărie și birotică, materialele și serviciile destinate curățeniei, mobilierul și

combustibilul pentru încălzire și transport.

Răspunsurile venite din partea “orașelor mici și mijlocii” situează pe primul loc, din

perspectiva oportunității achiziționării în manieră centralizată, produsele farmaceutice,

echipamentele medicale și ambulanțele, urmate de energia electrică și produsele și

serviciile din zona tehnologiei informației și comunicațiilor. La polul opus, cu cele mai

puține perspective de achiziționare într-o manieră centralizată, se situează mobilierul,

serviciile de transport și cazare și materialele și serviciile destinate curățeniei.

Răspunsurile venite din partea “orașelor mari” situează pe primul loc, din perspectiva

oportunității achiziționării în manieră centralizată, produsele și serviciile din zona

tehnologiei informației și comunicațiilor, urmate de sisteme de securitate și servicii de paza

și energie electrică. La polul opus, cu cele mai puține perspective de achiziționare într-o

manieră centralizată, se situează produsele de papetărie și birotică, mobilierul și serviciile

de transport și cazare.

Din perspectiva “județelor” primul loc, din perspectiva oportunității achiziționării în

manieră centralizată, este ocupat de produsele alimentare și serviciile de catering, urmate

de produsele farmaceutice și produsele și serviciile din zona tehnologiei informației și

comunicațiilor. La polul opus, cu cele mai puține perspective de achiziționare într-o

manieră centralizată, se situează, la fel ca în cazul orașelor mari, produsele de papetărie

și birotică, mobilierul și serviciile de transport și cazare.

5.2.2.1. Evaluarea preferințelor autorităților contractante cu privire la modalitățile propuse de organizare a achizițiilor publice, în funcție de tipul de produse/servicii/lucrări achiziționat

Nu în ultimul rând, un aspect important în cadrul evaluării preferințelor autorităților

contractante cu privire la centralizarea activităților de achiziție publică, este reprezentat

de perspectiva asupra modalitatea de organizare optimă a achizițiilor comune, respectiv:

menținere la nivelul autorității contractante, asociere de autorități contractante, unitate

de achiziții centralizate la nivel național sau unitate de achiziții la nivel regional.

Rezultatele sondajului de percepție oferă perspective specifice pentru fiecare categorie de

produse/servicii/lucrări identificate. Totuși, este important de precizat că pentru anumite

categorii analizate (i.e. produsele de papetărie și birotică, mobilier, materialele și serviciile

destinate curățeniei), se poate identifica o tendință la nivel național de menținere a

achizițiilor la autoritatea contractantă (peste 70%).


În tabelul de mai jos au fost centralizate răspunsurile primite cu privire la modalitățile

propuse de organizare a achizițiilor publice, în funcție de regiunea de dezvoltare din care

provin autoritățile contractante respondente.

Pentru fiecare tip de produse/servicii/lucrări există diferențe de percepție între cele opt (8)

regiuni de dezvoltare. Din analiză rezultă că în general opțiunile preferate sunt de

menținere a activităților de achiziție publică la nivelul autorităților contractante sau de

transfer a acestor activități către o unitate de achiziții centralizată la nivel regional.



Nr. crt Tipuri de achiziții TOTAL BI C NE NV SM SE SV V

1

1.1 Asociere de autorități contractante 18% 0% 13% 19% 25% 23% 10% 13% 30%

1.2 Menținere la nivelul autorității contractante 38% 100% 40% 32% 42% 36% 40% 43% 37%

1.3 Unitate de achiziții centralizate la nivel național 12% 0% 15% 17% 8% 5% 15% 13% 4%

1.4 Unitate de achiziții centralizate la nivel regional 32% 0% 33% 32% 26% 36% 35% 30% 30%

2





3





4





5





6





7





8





9





10





Opțiuni la nivel regional privind modalitatea de organizare a achizițiilor publice pe tipuri de achiziții

Tehnologia informației și comunicațiilor

Papetărie și birotică

Mobilier

Produse farmaceutice, echipamente medicale și ambulanțe

Produse alimentare, servicii de catering (inclusiv tichete de masa)

Servicii de consultanță și audit

Energie electrică

Produse și sisteme de iluminat (inclusiv produse consumabile pentru iluminat)

Materiale și servicii pentru curățenie

Combustibil pentru încălzire și transport




În tabelul de mai jos au fost centralizate răspunsurile primite cu privire la modalitățile

propuse de organizare a achizițiilor publice, în funcție de tipul de autoritate contractantă.

Ca și în cazul rezultatului obținut prin analiza datelor la nivel regional, în general opțiunile

preferate sunt de menținere a activităților de achiziție publică la nivelul autorităților

contractante sau de transfer a acestor activități către o unitate de achiziții centralizată la

nivel regional.

Nr. crt Tipuri de achiziții TOTAL BI C NE NV SM SE SV V

11





12





13





14





Opțiuni la nivel regional privind modalitatea de organizare a achizițiilor publice pe tipuri de achiziții

Sisteme de securitate și servicii de paza

Lucrări de construcții

Servicii de transport și cazare

Autovehicule

Nr. crt. Tipuri de achiziții TOTAL ComuneOrașe mici


1

1.1 Asociere de autorități contractante 18% 20% 10% 14% 18%

1.2 Menținere la nivelul autorității contractante 38% 38% 31% 29% 55%

1.3 Unitate de achiziții centralizate la nivel național 11% 11% 15% 0% 9%

1.4 Unitate de achiziții centralizate la nivel regional 33% 31% 44% 57% 18%

2





3





4





Opțiuni pe tip de autoritate contractantă privind modalitatea de organizare a achizițiilor publice pe tipuri de achiziții

Tehnologia informației și comunicațiilor

Papetărie și birotică

Mobilier

Produse farmaceutice, echipamente medicale și ambulanțe



Nr. crt. Tipuri de achiziții TOTAL ComuneOrașe mici


5





6





7





8





9





10





11





12





13





14





Lucrări de construcții

Opțiuni pe tip de autoritate contractantă privind modalitatea de organizare a achizițiilor publice pe tipuri de achiziții

Produse alimentare, servicii de catering (inclusiv tichete de masa)

Servicii de consultanță și audit

Energie electrică

Produse și sisteme de iluminat (inclusiv produse consumabile pentru iluminat)

Materiale și servicii pentru curățenie

Combustibil pentru încălzire și transport

Servicii de transport și cazare

Sisteme de securitate și servicii de paza

Autovehicule



Concluziile care se desprind în urma analizării răspunsurilor obținute prin aplicarea

chestionarului de percepție sunt:

există deschidere pentru centralizarea parțială / organizarea parțială în comun a achizițiilor;

etapele procesului de achiziție pentru care există o deschidere mai mare pentru centralizare sunt: elaborarea anunțului de intenție/ participare și a documentației de atribuire, evaluarea ofertelor și organizarea și desfășurarea procesului de consultare a pieței;

decizia de centralizare a achizițiilor trebuie să ia în considerare mai degrabă opțiunile pe fiecare tip de autoritate contractantă, opțiuni care sunt determinate de expertiza și gradul de pregătire de la nivelul acestora. De exemplu, la nivelul autorităților contractante mici de tipul comunelor, unde expertiza este limitată, apetența pentru centralizare se orientează către achiziții complexe - lucrări de construcții, servicii de consultanță și audit sau tehnologia informațiilor și comunicațiilor.

Astfel, în cadrul unei potențiale etape ulterioare de analiză de fezabilitate a înființării unei unități centralizate de achiziții la nivel regional este recomandabil ca această analiză de percepție să fie reluată la un nivel mai detaliat și structurată pe tipul de autorități contractante.

5.3 ASPECTE ORGANIZAȚIONALE REZULTATE DIN ADOPTAREA FIECĂRUIA DINTRE SCENARIILE PROPUSE. CADRUL LEGAL APLICABIL

Analiza aspectelor organizaționale rezultate din adoptarea scenariilor completează analiza PEST, respectiv analiza factorilor politici. Pentru realizarea analizei aferente aspectelor organizaționale rezultate din adoptarea unuia din scenariile propuse, respectiv asociere de autorități contractante sau unitate de achiziții centralizate, s-a pornit de la prevederile legislației în materia achizițiilor publice precum și ale legislației care guvernează autonomia locală precum și ale reglementărilor privind descentralizarea.

Din perspectiva analizei oportunității centralizării achizițiilor publice la nivel regional fie prin stabilirea unor asocieri de autorități contractante sau prin înființarea unor unități specializate de achiziție, legislația în materia achizițiilor publice reglementează calitatea de autoritate contractantă și noțiunea de achiziții comune.

Astfel, determinarea calității de autoritate contractantă este reglementată prin Legea 98/2016 privind achizițiile publice, secțiunea a 3-a Autorități contractante. Astfel, entitățile care au calitate de autoritate contractantă sunt:

autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice;

organismele de drept public39;

39 Prin organisme de drept public se înțelege orice entități, altele decât autoritățile şi instituțiile publice centrale

sau locale și structurile din componența acestora care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt înființate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial; b) au personalitate juridică; c) sunt finanțate, în majoritate, de către autorități sau instituții publice centrale sau locale sau structuri din componența acestora sau de către alte organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul uneia din entitățile amintite dintre sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de administrație/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiți de către o entitate dintre cele amintite ori de către un alt organism de drept public.



asocierile care cuprind cel puțin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la punctele anterioare.

De asemenea, Legea 98/2016 privind achizițiile publice, prin intermediul prevederilor SECȚIUNII a 8-a, Paragraful 1 - Activități de achiziție centralizată și Paragraful 2 - Achiziții comune ocazionale40 reglementează achizițiile comune, după cum urmează:

Paragraful 1 - Activități de achiziție centralizată – prevede că modalitatea de înființare și de funcționare a unităților de achiziții centralizate, precum și situațiile și condițiile în care autoritățile contractante achiziționează prin intermediul acestor unități centralizate sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern. De asemenea, acest paragraf prevede excepțiile și obligațiile de aplicare a prevederilor Legii 98/2016.

Este important astfel de subliniat că, modalitatea de organizare și funcționare a unităților centralizate de achiziții precum și relațiile juridice stabilite cu autoritățile contractante individuale, trebuie analizate și definite în particular pentru fiecare unitate de achiziții centralizată, în funcție de specificul achizițiilor realizate sau de specificul autorităților contractante deservite.

Paragraful 2 - Achiziții comune ocazionale – prevede posibilitatea asocierii autorităților contractante în vederea realizării de achiziții în comun, fie în totalitate fie prin desemnarea unei singure autorități contractante să acționeze în numele și pe seama tuturor membrilor asocierii. În cazul achizițiilor comune ocazionale, membrii asocierii sunt responsabili în mod solidar pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin în materie de achiziție publică.

Chiar și în cazul asocierilor de autorități contractante, decizia de asociere și stabilirea detaliilor de funcționare a asocierii trebuie să fie analizate în funcție de oportunitatea modului de structurare a parteneriatului: asociere fără desemnare sau cu desemnare lider de asociere, asociere cu realizarea integral sau parțial în comun a activităților, asociere pentru o anumită procedură de achiziție publică sau asociere pe termen lung.

Astfel, legea achizițiilor publice asigură cadrul general care permite realizarea de achiziții comune, fie prin realizarea asocierilor de autorități contractante fie prin unitățile de achiziții centralizate înființate în acest scop. Adițional, cadrului general amintit și complementar prevederilor legii achizițiilor publice, autonomia locală este un element determinant în ecuația deciziei de centralizare a achizițiilor la nivel local.

Autonomia locală este guvernată de Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare. Acest act normativ reglementează regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea administrației publice locale. Conform reglementării în discuție, ”prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii”41.

Din perspectiva organizării achizițiilor publice și a posibilității de centralizare a acestora la nivel local, sunt de reținut următoarele prevederi ale actului normativ privind autonomia locală:

Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege42,

40 Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Sursa: Lege 5, Indaco Systems, copyright (c) 1999 – 2017. 41 Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, Art. 3, alin. (1).

Sursa: Lege 5, Indaco Systems, copyright (c) 1999 – 2017. 42 Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, Art. 4, alin. (1).

Sursa: Lege 5, Indaco Systems, copyright (c) 1999 – 2017.



Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz43,

Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice44,

Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și municipii și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ45,

Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică46,

Unitățile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori județene, după caz, în condițiile legii47,

Consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu capital ori cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local ori județean, în condițiile legii48.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine49.

De asemenea, descentralizarea este un element important în determinarea oportunității realizării achizițiilor în mod centralizat. Legea cadru a descentralizării, Legea nr. 195/2006, stabilește principiile, regulile și cadrul instituțional care reglementează procesul de descentralizare administrativă și financiară.

În conformitate cu prevederile acestui act normativ, autoritățile administrației publice locale de la nivelul județelor, comunelor sau orașelor, după caz, exercită anumite competențe transferate de la Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale. Transferul de competențe se face având la bază principiul subsidiarității și următoarele criterii: economiile de scară și aria geografică a beneficiarilor.

Competențele transferate autorităților administrației publice locale vizează asigurării serviciilor publice de interes local și sunt exercitate ca și competențe exclusive,

43 Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, Art. 4, alin. (2).




Sursa: Lege 5, Indaco Systems, copyright (c) 1999 – 2017. 47 Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, Art. 14. Sursa:

Lege 5, Indaco Systems, copyright (c) 1999 – 2017. 48 Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, Art. 17. Sursa:

Lege 5, Indaco Systems, copyright (c) 1999 – 2017. 49 Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare, Art. 45, alin. (1),

lit. (f). Sursa: Lege 5, Indaco Systems, copyright (c) 1999 – 2017.



competențe partajate și competențe delegate. În scopul prezentului studiu, de interes este analiza competențelor exclusive și a celor partajate.

Astfel, competențele exclusive sunt acele competențe atribuite prin lege autorităților administrației publice locale și de realizarea cărora acestea sunt responsabile. Autoritățile administrației publice locale au dreptul de decizie și dispun de resursele și mijloacele necesare îndeplinirii competențelor exclusive, cu respectarea normelor, criteriilor și standardelor stabilite de lege.

Competențele partajate sunt acele competențe exercitate de către autoritățile administrației publice locale, împreună cu alte niveluri ale administrației publice (județean sau central), cu o separare clară a finanțării și a puterii de decizie pentru fiecare responsabil în parte.

Ca urmare a analizării prevederilor detaliate mai sus, se desprinde concluzia principală că, realizarea de achiziții comune la nivel local este o decizie exclusivă a autorităților contractante de la acest nivel, decizie care are la bază criterii economice de utilizare a bugetelor locale/ sau de dezvoltare locală și regională. Această concluzie este confirmată și de experiența statelor europene în demersul de centralizare a achizițiilor la nivel local, asocierea inițială a autorităților locale reprezentând nucleul de dezvoltare ulterioară a cadrului de organizare a achizițiilor comune la care să adere și alte tipuri de instituții cu rol de autorități contractante la nivel local.

Având în vedere cele mai sus menționate, din perspectiva realizării propriu-zise a achizițiilor centralizate la nivel regional, se pot avea în vedere două opțiuni majore de organizare / desfășurare, fiecare cu câte două sub-opțiuni, respectiv:

Achiziții comune fără delegare sau cu delegare de responsabilitate către liderul de

asociere

Unitatea de achiziții centralizate la nivel regional sau la nivel național pentru

achiziții locale

Opțiunile prezentate au în mod evident particularități de organizare, avantajele și respectiv dezavantaje specifice. Secțiunile următoare ale raportului detaliază elementele specifice fiecărei opțiuni de organizare. În analiză au fost luate în calcul următoarele elemente: modul de înființare, modul de finanțare, răspunderea legată de procesul de achiziție, luarea deciziilor, celeritatea achizițiilor, costuri implicate și profesionalizarea procesului /specialiștilor în achiziții.

5.3.1 Achizițiile comune fără delegare

Așa cum precizam și antreior, achizițiile comune fără delegare sunt cea mai simplă variantă de comasare a achizițiilor din punct de vedere al interacțiunilor organizaționale. În această variantă, nu se realizarză nici un proces de delegare între autoritățile contractante acestea păstrându-și integral autonomia pe parcursul întregului proces de achiziții.

Acest tip de comasare este utilizat pentru achizițiile comune ocazionale și constituie practic prima bază de conlucrare ce declanșează disponibilitatea de cooperare în realizarea achizițiilor publice.

În continuare sunt analizate în mod detaliat elementele componente ale analizei opțiunilor amintite în partea introductivă a acestei secțiuni.

5.3.1.1 Modul de înființare

Decizia de realizare a achizițiilor comune fără delegare de responsabilități presupune un grad de formalizare redus, fiind de principiu suficient un acord semnat între membrii asocierii prin care sunt statuate limitele de responsabilitate în legătură cu procesul de achiziție și este identificată procedura sau sunt identificate procedurile pentru care



autoritățile contractante decid să se asocieze. Cu toate că responsabilitatea membrilor asocierii este solidară pentru procedura sau procedurile pe care le derulează în comun, realizarea acestei asocieri nu presupune înființarea unei entități cu personalitate juridică, în general asocierea urmând a fi desființată conform deciziei membrilor asocierii sau odată cu finalizarea întregului proces de achiziție publică în momentul eliberării procesului verbal de recepție și al eliberării garanției de bună execuție.

De asemenea, este important de precizat că, la nivelul autorităților locale, această decizie de comasare a achizițiilor publice precum și elementele ei caracteristice trebuie aprobate de consiliul local care, în conformitate cu Legea administrației publice locale nr. 215/2001, exercită atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.

5.3.1.2 Modul de finanțare

Deoarece această modalitate de comasare a achizițiilor nu presupune înființarea unei entități cu personalitate juridică și implicit a unei structuri organizaționale specifice, nu se pune problema stabilirii unui mod de finanțare, membrii asocierii urmând practic să își deruleze activitatea de achiziții în mod obișnuit. Astfel, nici unul dintre membrii nu își asumă responsabilități suplimentare și astfel nu sunt realizate activități adiționale care să necesite finanțare suplimentară.

5.3.1.3 Răspunderea legată de procesul de achiziție

Conform prevederilor legislației aferente domeniului achizițiilor publice, responsabilitatea membrilor asocierii este solidară pentru procedura sau procedurile pe care le derulează în comun. În cazul în care o procedură de achiziție publică nu este organizată în întregime în numele și pe seama autorităților contractante membre ale asocierii, acestea sunt responsabile în mod solidar numai cu privire la activitățile efectuate în comun. Astfel, fiecare autoritate contractantă este responsabilă în mod individual pentru îndeplinirea obligațiilor sale în ceea ce privește activitățile pe care le realizează în nume propriu.

5.3.1.4 Luarea deciziilor

Totuși, această variantă ridică probleme legate de modul de luare a deciziei între autoritățile contractante care participă la procesul de achiziții comune. Având în vedere faptul că toate deciziile, inclusiv cele care privesc aspectele de detaliu ale achizițiilor în cauză vor trebui luate în mod consensual, există probabilitatea întâmpinării unor dificultăți reale de implementare practică a procedurilor de achiziții comune.

5.3.1.5 Celeritatea achizițiilor

Având în vedere faptul că deciziile trebuie sa fie luate cu acordul comun al membrilor asocierii, această modalitate de organizare în comun a achizițiilor necesită alocarea unui timp suficient de îndelungat pentru obținerea deciziilor individuale privind detaliile procesului de achiziție. Astfel, rapiditatea de derulare a procesului este, în mod clar, afectată.

5.3.1.6 Costuri implicate

Deoarece această modalitate de comasare implică nivelul cel mai scăzut de formalizare, se poate considera că implică nivelul cel mai scăzut de poveri administrative/birocrație dintre toate variantele posibile intrate în analiză. De asemenea, deoarece luarea deciziilor legate de derularea procedurii de achiziție se face în comun și nu există o responsabilitate delegată de coordonare a activității în cadrul asocierii nu există costuri suplimentare aferente.

5.3.1.7 Profesionalizarea procesului /specialiștilor în achiziții

Achizițiile comune fără delegare nu determină în mod necesar o profesionalizare a procesului sau a personalului responsabil. Cu toate acestea, ca urmare a realizării iterațiilor privind obținerea acordului comun, se creează premisele realizării unui transfer de



cunoștințe la nivelul personalului/specialiștilor în achiziții publice din cadrul fiecărei entități membre a asocierii. Internalizarea cunoștințelor constituie, însă, un proces individual, care depinde exclusiv de determinarea personală a specialiștilor implicați.

5.3.2 Achizițiile comune cu delegare de responsabilitate către liderul de asociere

Această variantă de comasare a procedurilor de achiziție publică presupune asocierea între două sau mai multe autorități contractante și delegarea formală a responsabilității privind gestionarea procedurii de atribuire către una din autoritățile contractante membre. În acest caz, autoritatea contractantă desemnată ca lider de asociere va organiza procedura acționând atât în nume propriu cât și pe seama celorlalte autorități contractante. Răspunderea însă va rămâne solidară pentru activitățile efectuate în comun.

Și în acest caz, autoritățile contractante membre ale asocierii pot decide să delege doar atribuții parțiale de organizare a procedurii sau să realizeze în comun doar parte din activități.

Această formă de organizare în comun a achizițiilor publice ar prezenta, în cazul implementării, o serie de avantaje, deoarece presupune, printre altele, raportarea la un proces de management bine stabilit. Deciziile și răspunderile asociate precum și modalitatea de finanțare vor fi în mod clar definite, conform prevederilor specifice incluse în actul legislativ, procesul putând fi implementat cu celeritate.

Având aspectele menționate mai sus, cel puțin din perspectiva oportunității și fezabilității pe termen scurt, această variantă poate fi una bună.


Realizarea în comun a procedurilor de achiziție publică cu delegarea de responsabilitate către structura asociativă presupune un grad de formalizare diferit, în funcție de scopul pentru care structura respectivă a fost înființată și în funcție de cadrul specific de reglementare.

În cazul înființării unei structuri asociative în scopul derulării, în mod exclusiv, a unor activități/etape din procedurile de achiziții publice legate în mod strict de desfășurarea activității curente a autorităților și instituțiilor publice centrale sau locale, formalizarea asocierii și desemnarea liderului de asociere este suficient a se realiza printr-un acord semnat între membrii asocierii. În cadrul unui astfel de acord trebuie identificate autoritățile contractante parte din asociere și liderul de asociere și de asemenea, trebuie statuate în mod clar limitele de responsabilitate ale membrilor asocierii în legătură cu procesul de achiziție, inclusiv responsabilitățile specifice ale liderului de asociere desemnat. De asemenea, în cadrul acordului vor fi identificate tipurile de produse/servicii/lucrări ce vor fi achiziționate în mod consolidat.

Similar cu situația achizițiilor comune fără delegare, deși responsabilitatea membrilor asocierii (inclusiv a liderului de asociere) este solidară pentru procedura sau procedurile pe care le derulează în comun și, mai mult decât atât, este desemnat un lider de asociere, realizarea acestei asocieri nu presupune în mod obligatoriu înființarea unei entități cu personalitate juridică. Și în acest caz, asocierea urmează să se desființeze conform deciziei membrilor asocierii sau odată cu finalizarea întregului proces de achiziție publică în momentul eliberării procesului verbal de recepție și al eliberării garanției de bună execuție.

Totuși, este important de precizat că, în contextul în care ne referim la autorități locale în calitatea lor de autorități contractante, această decizie de asociere în scopul realizării de achiziții publice în comun, precum și elementele ei caracteristice trebuie aprobate de consiliul local care, în conformitate cu Legea administrației publice locale nr. 215/2001, exercită atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.



O asociere aparte este reprezentată de comasarea activităților desfășurate în cadrul procedurilor de achiziții publice realizat în cadrul unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional.

De asemenea, un caz particular este cel al înființării asociațiilor de dezvoltare intercomunitară conform Legii administrației publice locale 215/2001, art. 11 alin 1 din Legea 215/2001 care stabilește ca “Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică”.

Modul de înființare al acestui tip de asocieri este, în mod evident, mai complex, fiind necesară înființarea unei structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înființate în condițiile legii, conform prevederilor art. 1 alin 2 al Legii nr. 215/2001.

Pe de altă parte, acest tip de asociere cu personalitate juridică prezintă un grad sporit de complexitate și în ceea ce privește desființarea, fiind necesară parcurgerea etapelor specifice prevăzute în cadrul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005.


În cazul asocierilor înființate în scopul exclusiv al comasării achizițiilor publice, ținând cont de faptul că nu există obligativitatea înființării unei entități cu personalitate juridică și implicit a unei structuri organizaționale specifice, nu se pune problema stabilirii unui mod de finanțare, membrii asocierii urmând practic să își deruleze activitatea de achiziții în mod obișnuit. Având în vedere, totuși, faptul că un membru al asociației, desemnat ca lider, își asumă o serie de responsabilități suplimentare inclusiv în legătură cu coordonarea proceselor, se presupune că acesta va realiza activități adiționale care vor necesita finanțare suplimentară. Sursa finanțării poate fi bazată pe contribuții din bugetele proprii ale entităților membre ale asociației, cuantumul fiind stabilit, pe baza unor estimări privind volumele de operațiuni delegate.

În cazul comasării achizițiilor publice realizate în legătură cu implementarea unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional, finanțarea activităților întreprinse în contextul asocierii este reglementată în baza art. 12 din Legea 215/2001 care stabilește ca finanțarea activității asociațiilor se face pe baza contribuțiilor din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii.

În cazul înființării unui aparat tehnic propriu la nivelul asociației de dezvoltare intercomunitare finanțarea acestuia va fi asigurată, potrivit legii, din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară.

5.3.2.3 Răspunderea legată de procesul de achiziție

În cazul asocierilor înființate în scopul exclusiv al comasării achiziții publice realizate în legătură cu desfășurarea activității curente a autorităților și instituțiilor publice centrale sau locale, răspunderea membrilor asocierii și a liderului desemnat în legătură cu procesul de achiziție, va fi definită în cadrul acordului de asociere.

Conform prevederilor legislației aferente domeniului achizițiilor publice, responsabilitatea membrilor asocierii este solidară pentru procedura sau procedurile pe care le derulează în comun. În cazul în care o procedură de achiziție publică nu este organizată în întregime în numele și pe seama autorităților contractante membre ale asocierii, acestea sunt responsabile în mod solidar numai cu privire la activitățile efectuate în comun. Astfel, fiecare autoritate contractantă este responsabilă în mod individual pentru îndeplinirea obligațiilor sale în ceea ce privește activitățile pe care le realizează în nume propriu.



5.3.2.4. Luarea deciziilor

Și în cazul asocierilor cu delegare de responsabilitate către liderul de asociere înființate în scopul exclusiv al derulării în comun a unor proceduri de achiziție publică pot exista probleme legate de modul de luare a deciziei. Limitele mandatului acordat liderului asocierii sunt stabilite prin prevederi specifice în cadrul acordului de asociere, însă elementele de responsabilitate în legătură cu procesul de achiziții rezultate din autonomia locală nu pot fi acoperite integral. Astfel, parte din deciziile cu privire la procedurile de achiziție în cauză vor trebui luate în mod consensual și există în continuare probabilitatea întâmpinării unor dificultăți legate de implementare practică a procedurilor de achiziții comune.

5.3.2.5. Celeritatea achizițiilor

Spre deosebire de varianta asocierii fără delegare, în cazul asocierilor înființate în scopul exclusiv al comasării achizițiilor publice, mandatul acordat liderului asociației prin acordul de asociere presupune reducerea timpului alocat activității de coordonare între membrii asocierii și parțial reducerea timpului alocat luării deciziilor privind detaliile procesului de achiziție. Astfel se poate afirma că procesul decizional este îmbunătățit cu efect pozitiv asupra celerității derulării procesului de achiziție publică.

5.3.2.6. Costuri implicate

Delegarea responsabilităților legate de desfășurarea activităților/etapelor în cadrul procedurilor de achiziții publice, către un lider al asocierii, presupune, în mod nemijlocit, creșterea necesității asigurării unor resurse, atât financiare cât și materiale la nivelul acesteia. Liderul de asociere va trebui să asigure desfășurarea activităților pentru care acesta primit mandat din partea membrilor asociației iar încărcarea administrativă/birocratică la nivelul liderului asociației prin elementul de coordonare atribuit, va crește în comparație cu cea a celorlalți membrii ai asocierii, generând costuri suplimentare pentru acesta.

Se impune reglementarea, în acest caz, prin intermediul acordului de asociere, a activităților specifice ce vor trebui derulate de către liderul de asociere și a unei modalități de finanțare a cheltuielilor suplimentare generate de aceste activități. De principiu sursa de finanțare este reprezentată de bugetele proprii ale membrilor asociației iar nivelul valoric trebuie stabilit în concordanță cu nivelul de complexitate a acțiunilor de coordonare întreprinse și a încărcării suplimentare asociate liderului desemnat.

5.3.2.4 Profesionalizarea procesului /specialiștilor în achiziții

Achizițiile comune în cadrul unei asociații de autorități contractante cu delegare către un

lider desemnat pot determina necesitatea implementării unui proces de profesionalizare a

personalului responsabil de la nivelul entității desemnate ca lider. Este totuși de așteptat

ca autoritatea contractantă cu cea mai importantă experiență în domeniul în care se

realizează achiziția comună să fie desemnată ca lider al asocierii. De asemenea, ca urmare

a realizării iterațiilor privind obținerea acordului comun și a desemnării liderului asocierii,

se realizează un transfer de cunoștințe între personalul cu atribuții în zona achizițiilor

publice din cadrul fiecărei entități membre a asocierii și cel al entității desemnate ca lider

ce poate fi asimilat de către aceasta și utilizat pentru activitățile pentru care a primit

mandat, în cadrul asocierii.

5.3.3. Unitatea de achiziții centralizate la nivel regional

Această variantă de comasare a procedurilor de achiziție publică presupune crearea efectivă a unor entități de drept public la nivelul fiecărei regiuni. În cadrul analizei am avut în vedere, pentru definirea termenului “regiune” sau “regional” subdiviziunile regionale stabilite în anul 1998 prin Legea 151/1998. Cu toate acestea, regionalizarea poate fi însă



considerată și pe baza de alte criterii, mai restrânse sau mai largi decât cele determinate de legea menționată, inclusiv pe baza de domenii economice de interes, în funcție de scopul înființării unității centralizate de achiziții la nivel regional.


Spre deosebire de asocierea de autorități contractante, această variantă presupune înființarea de structuri instituționale specializate, care să planifice, să organizeze și să implementeze la nivelul regiunii în care acționează achizițiile agreate a fi realizate în comun.

Crearea acestor entități poate fi pusă în legătură cu componenta de dezvoltare atribuită regiunilor prin prisma politicilor stabilite la nivel național, cu toate acestea decizia de înființare a unei astfel de unități trebuie să fie bazată pe un studiu detaliat de fezabilitate prin care să fie determinate elemente precum: apetența autorităților contractante locale de a realiza achiziții prin intermediul acestei entități centralizate regionale, care sunt acele servicii/bunuri/lucrări pentru care unitatea specializată va realiza achiziții, oportunitatea înființării și funcționării acestei entități versus realizarea achizițiilor la nivelul fiecărei autorități contractante în parte, potențialul pieței de a răspunde unor cereri agregate venite din partea acestei entități etc.

Astfel, procedura de înființare se poate dovedi a fi relativ simplă însă procesul pregătitor anterior deciziei de creare a unei astfel de unități centralizate este complex.


Deoarece unitatea de achiziții centralizate este o entitate de drept public, finanțarea ei va

fi susținută din resurse bugetare, fie alocate de la nivel național, fie de la nivel

regional/local de la autoritățile locale care achiziționează prin intermediul unității

centralizate. De asemenea, finanțarea unei astfel de unități se poate face fie pe baza

stabilirii unor tarife standard aferente procedurilor de achiziții, fie prin alocarea de cote de

finanțare între autoritățile contractante, în funcție de volumul prezumat de achiziții al

fiecăreia dintre ele.

5.3.3.3. Răspunderea legată de procesul de achiziție

Răspunderea procesului de achiziție rămâne la nivelul unității centralizate regionale, iar la

nivelul autorităților contractante din cadrul regiunii rămân responsabilități aferente deciziei

de participare în cadrul proceselor de achiziții comune implementate la nivelul unității

centralizate, stabilirea necesităților proprii, executarea acordului cadru (cu sau fără

reluarea competiției) și angajarea responsabilității contractuale a autorității contractante.


Responsabilitatea privind luarea deciziilor privind procesul de achiziție este alocată la

nivelul unității centralizate. Autoritățile contractante din cadrul regiunii în cauză își

păstrează toată autoritatea decizională privind participarea la procesul de achiziții comune

la nivel regional și ulterior privind executarea acordului cadru (încheierea contractelor

subsecvente și implementarea lor tehnică și financiară).

5.3.3.5.Celeritatea achizițiilor

Această opțiune de centralizare a achizițiilor presupune un nivel crescut de formalizare a

rolului unității centralizate și a relațiilor acesteia cu autoritățile contractante participante

la procesul de achiziții comune. Acest fapt implică crearea unor procese și proceduri clare

privind întregul proces de achiziție desfășurate la nivel centralizat. Cadrul procedural bine

determinat asigură o operabilitate crescută în procesul de achiziție și o eficientizare a

resurselor implicate, inclusiv din perspectiva reducerii poverii administrative și a timpului

alocat întregului proces.



5.3.3.6.Costuri implicate

Înființarea unei unități centralizate de achiziții la nivel regional presupune costuri mai mari

decât cele aferente asocierii de autorități contractante. Acestea provin din crearea unei

structuri organizaționale distincte cu costuri de înființare și costuri de funcționare aferente

(sediu, personal, echipamente, utilități etc). Costurile aferentă înființării de unități

regionale de achiziții centralizate sunt multiplicate cu numărul entităților înființate la nivel

regional.

5.3.3.7. Profesionalizarea procesului /specialiștilor în achiziții

Adoptarea acestei variante de organizare a achizițiilor comune la nivel regional implică încă de la început existența unui grad de profesionalizare corespunzător a personalului unității centralizate, mai ridicat decât în cazul asocierilor de autorități contractante dar potențial mai scăzut decât în cazul unei unități la nivel național din perspectiva disponibilității pe piața locală de muncă a unui număr suficient de specialiști. De asemenea, unitatea de achiziții centralizate va trebui de asemenea să asigure un proces continuu de profesionalizare și dezvoltare pe termen lung atât a competențelor în domeniul achizițiilor (tehnice și juridice) cât și a acelor competențe specifice legate de piața bunurilor, serviciilor și lucrărilor achiziționate în comun, permițându-se astfel eficientizarea achizițiilor realizate în comun.

5.3.4 Unitatea de achiziții centralizate la nivel național pentru achiziții locale

Opțiunea privind unitatea de achiziții centralizate la nivel național pentru achiziții locale presupune înființarea unei singure structuri instituționale la nivel național (central) specializată în realizarea achizițiilor comune exclusiv pentru autoritățile contractante de la nivel local. Aceasta structură are aceleași atribuții de planificare, organizare și implementare a achizițiilor comune pentru autoritățile contractante locale precum unitatea regională de achiziții centralizate, acoperind de această data nevoile de la nivelul întregii țări.

5.3.4.1. Modul de înființare

Această variantă presupune, la fel ca în cazul unităților centralizate de achiziții la nivel regional, înființarea de structuri instituționale specializate, care să planifice, organizeze și să implementeze la nivel național, de această dată toate achizițiile comune necesare la nivel local.

Deoarece nevoile și opțiunile de realizare de achiziții în comun/centralizate sunt diferite în funcție de tipul de autoritate contractantă (comune, orașe mici și mijlocii, orașe mari și județe), înființarea unei asemenea entități poate beneficia de avantajul de putea stabili cu exactitate care sunt acele bunuri/servicii/lucrări pentru care se consideră eficientă înființarea unității centralizate de achiziții și de asemenea de a avea un număr critic de autorități contractante interesate de a achiziționa în mod centralizat anumite tipuri de bunuri/servicii/lucrări.

Și decizia de înființare a unei astfel de unități trebuie să fie bazată pe un studiu detaliat de fezabilitate prin care să fie determinate elemente precum: apetența autorităților contractante locale de a realiza achiziții prin intermediul acestei entități centralizate naționale dedicate nivelului local, care sunt acele servicii/bunuri/lucrări pentru care unitatea de achiziții centralizate va realiza achiziții, oportunitatea înființării și funcționării acestei entități versus realizarea achizițiilor la nivelul fiecărei autorități contractante în parte, potențialul pieței de a răspunde unor cereri agregate venite din partea acestei entități etc.



5.3.4.2. Modul de finanțare

Decizia de înființare la nivel național a unei unități centralizate de achiziții dedicate nivelului

local presupune ca finanțarea să se facă în principiu prin alocarea de resurse bugetare

necesare funcționării unității centralizate. De asemenea, finanțarea unei astfel de unități

se poate face și pe baza stabilirii unor tarife standard aferente procedurilor de achiziții,

sau chiar prin alocarea de cote de finanțare între autoritățile contractante, în funcție de

volumul prezumat de achiziții al fiecăreia dintre ele.

5.3.4.3. Răspunderea legată de procesul de achiziție

Răspunderea procesului de achiziție rămâne la nivelul unității centralizate naționale, iar la

nivelul autorităților contractante din cadrul regiunii rămân responsabilități aferente deciziei

de participare în cadrul proceselor de achiziții comune implementate la nivelul unității

centralizate, stabilirea necesităților proprii, executarea acordului cadru (cu sau fără

reluarea competiției) și angajarea responsabilității contractuale a autorității contractante.


Ca și în cazul scenariului privind centralizarea achizițiilor prin crearea unor structuri

dedicate la nivel regional, în cazul implementării scenariului privind înființarea unei unități

centralizate la nivel național, autoritatea decizională a autorităților contractante este

menținută integral în ceea ce privește participarea la procesul de achiziții comune la nivel

regional, la identificarea nevoilor de achiziții publice și va decide pentru ce produse, lucrări

sau servicii dorește să participe la procese de achiziții comune precum și ce etape din

cadru procedurilor alege să desfășoare în manieră centralizată.

5.3.4.5. Celeritatea achizițiilor

Și această opțiune de centralizare a achizițiilor presupune un nivel crescut de formalizare

a rolului unității centralizate și a relațiilor acesteia cu autoritățile contractante participante

la procesul de achiziții comune. Acest fapt implică crearea unor procese și proceduri clare

privind întregul proces de achiziție desfășurate la nivel centralizat. Cadrul procedural bine

determinat asigură o operabilitate crescută în procesul de achiziție și o eficientizare a

resurselor implicate, inclusiv din perspectiva reducerii poverii administrative și a timpului

alocat întregului proces.

De asemenea, această opțiune de centralizare beneficiază și de avantajul ca potențialul

pieței de a răspunde unor cereri agregate venite din partea acestei entități să fie mai

ridicat.

5.3.4.6. Costuri implicate

Înființarea unei unități centralizate de achiziții presupune costuri legate de crearea unei structuri organizaționale distincte cu costuri de înființare și costuri de funcționare aferente (sediu, personal, echipamente, utilități etc).

5.3.4.7. Profesionalizarea procesului /specialiștilor în achiziții

Crearea unei unități centralizate de achiziții la nivel național pentru achiziții locale are la bază ideea beneficiului profesionalizării procesului și a specialiștilor implicați. Adoptarea acestei variante de organizare a achizițiilor comune la nivel național pentru autoritățile contractante locale implică încă de la început existența unui grad de profesionalizare corespunzător a personalului unității centralizate. De asemenea, unitatea de achiziții centralizate va trebui de asemenea să asigure un proces continuu de profesionalizare și dezvoltare pe termen lung atât a competențelor în domeniul achizițiilor (tehnice și juridice) cât și a acelor competențe specifice legate de piața bunurilor, serviciilor și lucrărilor achiziționate în comun, permițându-se astfel eficientizarea achizițiilor realizate în comun.



5.4 IERARHIZAREA SCENARIILOR PROPUSE PE BAZA CRITERIILOR ANALIZATE

Pentru a realiza ierarhizarea scenariilor propuse, criteriile analizate în capitolul anterior 5.3 Aspecte organizaționale rezultate din adoptarea fiecăruia dintre scenariile propuse, au fost organizate în cadrul unui sistem de acordare a notelor, după cum este prezentat mai jos.

Utilizând sistemul propus mai sus, în funcție de intensitatea avantajelor și dezavantajelor analizate a fost realizată ierarhizarea opțiunilor analizate, după cum urmează:

Din ierarhizarea de mai sus se observă că unitatea de achiziții centralizate la nivel național

pentru achizițiile locale obține cel mai mare scor de oportunitate, justificat fiind în principal

de cel mai înalt grad de profesionalizare a personalului, generat atât de accesul mai bun

la resurse specializate cât și de un transfer mai intens de cunoștințe și de acumulare de

experiență, dar si de un proces decizional bine pus la punct care poate asigura o celeritate

ridicată a procesului de achiziție.

1 2 3

Înființare20%

SimplăComplexitate

medieComplexă

Finanțare20%

SimplăComplexitate

medieComplexă

Răspundere5%

Clară Neclară

Proces decizional10%

SimpluComplexitate

medieComplex

Celeritatea achizițiilor10%

Scăzută Medie Înaltă

Costuri20%

Ridicate Medii Scăzute

Profesionalizare15%

Scăzută Medie Înaltă

TOTAL 100%

Criteriul utilizat în

vederea ierarhizării

Ponderea criteriului

în punctajul final


Ierarhizarea scenariilor propuse pentru centralizarea achizițiilor

Achizițiile comune fără

delegare

Achizițiile comune cu

delegare de

responsabilitate către

liderul de asociere

Unitateade achiziții

centralizate la nivel

regional

Unitatea de achiziții

centralizate la nivel

național pentru achiziții

locale

1 1

2 2

3 3 3

1 1

2 2 2

3 3

1 1 1 1

2

3 3

1 1

2 2

3 3 3

1 1

2 2

3 3 3

1 1

2 2 2

3 3

1 1

2 2 2

3 3

1,5 2,0 2,4 2,5

IV III I II

Scorul final

Ordinea ierarhică

Ierarhizarea scenariilor propuse pentru centralizarea achizițiilor

Costuri

Ponderea criteriului 20%

Nota acordată

Profesionalizare


Nota acordată

Proces

decizional

Ponderea criteriului în

punctajul final10%

Nota acordată

Celeritatea

achizițiilor


Nota acordată

Finanțare


Nota acordată

Răspundere


Nota acordată

Opțiune de centralizare

Înființare


Nota acordată



6 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI. ETAPE DE ACȚIUNE ÎN VEDEREA CONFIGURĂRII UNITĂȚILOR DE ACHIZIȚII CENTRALIZATE LA NIVEL REGIONAL SAU A CONSORȚIILOR DE AUTORITĂȚI CONTRACTANTE.

6.1 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRELIMINARE

Achizițiile publice desfășurate în comun sunt practic o raritate în România. Cu excepția unui număr redus de acorduri-cadru derulate la nivel național și care au fost create pentru a acoperi nevoile mai multor ministere, astfel de forme de cooperare în domeniul achizițiilor nu sunt specifice autorităților contractante române, cu atât mai puțin autorităților din administrația publică locală.

Fragmentarea achizițiilor publice are cauze care țin mai degrabă de reticența autorităților publice locale de a se asocia și coopera între ele ori cu alte niveluri ale administrației publice (nivel județean sau central). Astfel, deși Legea administrației publice locale nr. 215/2011 oferă unităților administrativ-teritoriale posibilitatea de a încheia acorduri între ele și de a participa la inițierea și implementarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, proiectele integrate, care presupun cooperarea instituțională și organizatorică a mai multor autorități publice locale, nu sunt larg răspândite la nivelul României. Numărul redus al unor proiecte de investiții dezvoltate în parteneriat de autoritățile publice locale explică lipsa cooperării dintre acestea și în domeniul achizițiilor publice.

Așa cum menționam în prima parte a acestui raport, practica europeană arată că unitățile regionale de achiziții publice centralizate sunt specifice statelor federale (de exemplu, Germania sau Austria) și celor cu puternice structuri regionale (de exemplu, Italia sau Spania). Aceste state se caracterizează printr-un puternic nivel de descentralizare a administrației publice, ceea ce înseamnă că unitățile administrativ-teritoriale ale acestora (state, comunități autonome sau regiuni) au instituții regionale extrem de puternice, cu o autonomie sporită și atribuții semnificative în materie legislativă și jurisdicțională.

Comparativ cu situația statelor menționate anterior, regiunile de dezvoltare din România nu sunt unități administrativ-teritoriale, acestea fiind create pentru a asigura o mai bună gestionare a fondurilor europene și pentru a stimula dezvoltarea echilibrată din punct de vedere economic și social. Statutul juridic al actualelor instituții regionale (agențiile de dezvoltare regională – ONG-uri non-profit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, respectiv consiliile de dezvoltare regională - organisme regionale deliberative, fără personalitate juridică și care funcționează pe principii parteneriale) le conferă atribuții limitate, legate exclusiv de gestionarea fondurilor europene la nivel regional. Așadar, procesul de regionalizare din România nu a presupus crearea unor instituții regionale puternice și nici un transfer corespunzător de competențe administrative. Prin urmare, România se află într-o situație paradoxală: regiunile de dezvoltare corespund diviziunilor de nivel NUTS 2 din Uniunea Europeană, însă nu dispun de anumite competențe exercitate de un guvern, acesta din urmă fiind responsabil în fața unei adunări alese în mod democratic. În această accepțiune, se poate aprecia că județul este veritabila regiune din România, întrucât dispune de un consiliu județean (adunare aleasă prin vot direct), al cărui președinte exercită funcția executivă la nivelul județului (NUTS 3).

Având în vedere absența unui cadru legislativ coerent privind regionalizarea, dar și lipsa unor competențe administrative adecvate la nivelul unor autorități regionale, într-o primă etapă, agregarea achizițiilor publice la nivel regional apare ca fiind posibil să se realizeze prin stimularea asocierilor/ consorțiilor dintre autoritățile contractante, favorizate inițial de dezvoltarea de proiecte integrate, care presupun implicarea mai multor entități publice. Această propunere de realizare inițială a achizițiilor în comun prin asocierea autorităților contractante se sprijină și pe următoarele argumente suplimentare:

Competențe limitate în domeniul standardizării serviciilor și produselor;



Lipsa unor analize aprofundate ale segmentelor de piață pe care se tranzacționează bunuri și servicii standardizabile, ceea ce poate conduce la supraestimarea economiilor de scară ce ar putea fi obținute prin centralizarea achizițiilor la nivel regional;

Costuri ridicate legate de înființarea unor unități regionale de achiziții publice centralizate, comparativ cu cele generate de crearea unor asocieri/ parteneriate de autorități contractante;

Posibilitatea apariției unor suprapuneri între activitățile desfășurate de unitatea de achiziții publice centralizate ce urmează a fi înființată la nivel național și activitățile derulate de organismele centrale de achiziție create la nivel regional.

Numărul scăzut al autorităților contractante din cadrul unei asocieri, comparativ cu numărul entităților publice care utilizează serviciile specializate ale organismelor centrale de achiziție, face ca armonizarea nevoilor și cererilor locale să fie mult mai ușor de realizat.

Mai mult decât atât, practica internațională arată că derularea unor achiziții comune de către asocieri de autorități contractante este un rezultat firesc al cooperării în cadrul unor astfel de proiecte integrate.

Într-un astfel de context, autoritățile contractante ar putea fi încurajate să colaboreze prin intermediul departamentelor de achiziții de care dispun în prezent. Astfel, pe măsura îmbunătățirii experienței de lucru în comun, inclusiv în realizarea de achiziții comune, aceste asocieri temporare (limitate inițial la un anumit proiect) s-ar transforma în asocieri cu caracter permanent, în continuare fără a presupune crearea unor entități juridice de sine-stătătoare și nici deținerea în comun a unor active50.

Stabilirea asocierilor/ consorțiilor de autorități contractante ar trebui să se fundamenteze pe următoarele principii:

în lipsa unei cooperări autentice în domeniul achizițiilor publice, autoritățile locale

ar trebui să țină cont de parteneriatele existente între instituțiile locale în alte

sectoare de activitate, întemeierea asocierilor/ consorțiilor de autorități de

contractante putând valorifica relațiile instituționale de încredere stabilite anterior;

decizia de asociere a autorităților contractante ar trebui să ia în considerare

existența unor nevoi similare la nivelul instituțiilor partenere, precum și capacitatea

operatorilor economici de a furniza serviciile sau bunurile comune la nivelul mai

multor unități administrativ-teritoriale (eventual învecinate);

desemnarea autorităților contractante cu rol de lider în cadrul asocierilor/

consorțiilor ar trebui să se fundamenteze pe baza experienței anterioare a acestora

în domeniul achizițiilor publice, precum și în funcție de resursele materiale și umane

de care acestea dispun.

Totodată, în cadrul primei etape, pentru evaluarea concretă a beneficiilor ce pot fi obținute ca urmare a centralizării achizițiilor la nivel regional, poate fi oportună dezvoltarea unui/unor proiect/e pilot pentru înființarea unei/unor unități de achiziții centralizate. Acțunile concrete ce ar trebui realizate pentru înființarea acestei/acestor UCA pilot sunt:

50 O astfel de asociere este London Contracts and Supplies Group (LCSG), care funcționează în baza unor protocoale prestabilite, care definesc rolul și responsabilitățile fiecărei entități partenere în ceea ce privește analiza pieței furnizorilor, elaborarea documentației de atribuire, organizarea și desfășurarea procedurilor de achiziție publică, evaluarea ofertelor etc., precum și modul de colaborare și consultare între autoritățile contractante membre



selectarea regiunii/regiunilor în care este oportun să se înființeze UCA (pe baza

experientei anterioare a autorităților contractante precum și a volumului de achiziții

din fiecare zonă),

realizarea unei analize concrete a pieței achizițiilor din fiecare zona vizată, respectiv

regiune/județ/ municipiu(dimensiunea pieței ca volum și valoare, tipuri de produse,

proceduri de atribuire utilizate, autorități contractante ca număr, dimensiune,

expertiză etc și disponibilitatea acestora de realizare de achiziții în comun, operatori

economici existenți pe tipuri de produse / servicii/lucrări etc),

realizarea unei analize de oportunitate aprofundate,

realizarea unui proces de consultare a pieței în baza rezultatelor obținute,

stabilirea modalității de centralizare, a structurii și modului de organizare UCA la

nivel regional/local (tipul de entitate în cadrul căreia este recomandabil a fi

înființate UCA la nivel regional/local, modele de acte de înființare, inclusiv

Regulament de Organizare și funcționare),

definirea organigramei, a necesarului de personal și a expertizei adecvate

funcționării UCA (fișe de post), a proceselor și procedurilor de lucru,

stabilirea modului de evaluare a rezultatelor funcționării UCA (inclusiv indicatori

specifici) configurate în cadrul proiectului pilot.

Dezvoltarea proiectului/proiectelor pilot va contribui la atingerea rezultatului prevăzut pentru direcția de acțiune cuprinsă la capitolul 4 Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe profesionalizare și aspecte de integritate din Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice prin profesionalizarea personalului din cadrul Unităților de Achiziții Centralizate. Astfel, în contextul în care personalul UCA regional va avea responsabilități exclusive în procesul de organizare și derulare de proceduri de atribuire în numele autorităților contractante participante, va fi necesară asigurarea de expertiză și capacități îmbunătățite în domeniul achizițiilor publice, inclusiv prin organizarea de sesiuni de instruire specifice.

Într-o etapă ulterioară (a doua etapă), soluția de agregare a cererii locale ar putea fi în continuare multiplicarea experienței obținute prin proiectul/ele pilot prin înființarea de noi UCA regionale în baza modelului obținut în prima etapă și/sau prin crearea la nivel central/național a unei unități de achiziții centralizate, destinată însă în exclusivitate autorităților locale51.

În această etapă experiența de realizare a achizițiilor comune devine relevantă la nivel local iar rezultatele proiectului/elor pilot încep să apară și pot fi analizate, fiind de altfel realizate și analize aprofundate ale segmentelor de piață pe tipuri de produse sau pe tipuri de autorități contractante.

Astfel, experiența proiectului/elor pilot poate fi multiplicată prin înființarea de noi unități de achiziții centralizate la nivel regional/local. Este important de subliniat că oportunitatea înființării unor astfel de entități ar trebui să se adopte in continuare în urma elaborării de studii aprofundate (similar cu cele realizate la nivelul proiectului/elor pilot) asupra necesității de agregare la nivel central a nevoilor locale ale autorităților contractante. În mod evident aceste studii ar trebui să ia în calcul atât rezultatele funcționării proiectului/elor pilot precum și alte date suplimentare, nedisponibile în prezent, și care ar trebui să se refere cel puțin la prețurile unitare ale serviciilor și produselor procurate prin achiziții publice și costurile de proces asociate diferitelor tipuri de proceduri (de exemplu,

51 Un astfel de model este practicat în Finlanda, unde KL-Kuntahankinnat centralizează achizițiile publice ale tuturor municipalităților în domenii cheie precum: energie, TIC, servicii sociale și de sănătate, papetărie, birotică și alte articole consumabile.



numărul mediu de ore-om necesare derulării tuturor etapelor aferente unei proceduri de licitație deschisă, restrânsă, dialog competitiv, negociere etc.).

În cadrul analizelor realizate va putea fi investigată și oportunitatea creării unei unități naționale de achiziții centralizate dedicată exclusiv atorităților locale. Pentru realizarea unei unități centralizate la nivel național destinată exclusiv autorităților locale, este de asemenea oportună analizarea rezultatelor obținute în urma funcționării unității de achiziții centralizate pentru entitățile de la nivel național.

Într-o a treia etapă de agregare a achizițiilor la nivel regional, ar putea fi create unitățile de achiziții centralizate la nivel regional/local inclusiv prin hotărâri ale entităților locale, (autorități publice locale). Aceasta etapă va putea fi realizată într-un context cu potențial ridicat de stimulare a achizițiilor centralizate, respectiv: vor fi alocate competențe administrative adecvate la nivel de autorități regionale, proiectul/ele pilot obțin rezultate pozitive și/sau expertiza funcționării la nivel național a unității de achiziții centralizate dedicată autorităților contractante locale, după caz, demonstrează oportunitatea și eficiența înființării la nivel regional a unor unități de achiziții centralizate. De asemenea, această a treia etapa poate apărea și ca o consecință directă a sporirii gradului de cooperare între autoritățile contractante locale și de identificare, din partea autorităților contractante locale, a necesității de colaborare în domeniul achizițiilor prin intermediul unei structuri distincte care să faciliteze procesul și să contribuie la realizarea de economii.

6.3 CALENDARUL IMPLEMENTĂRII52 SCENARIULUI PROPUS ȘI ACTIVITĂȚI AFERENTE

Calendarul de implementare propus pentru realizarea procesului de centralizare a achizițiilor la nivel regional/local este prezentat în continuare.

6.3.1 Activități desfășurate în Etapa I – Asocieri între autoritățile contractante dezvoltarea unui/unor proiect/e pilot pentru înființarea unei/unor unități de achiziții centralizate

Această primă etapă, este în primul rând una de stimulare/încurajare a autorităților contractante și de creare a obișnuinței de cooperare pentru realizarea de achiziții publice, dar și de identificare/demonstrare a avantajelor ce pot fi obținute din realizarea în comun a achizițiilor publice ca urmare a funcționării proiectelor pilot.

Rolul ANAP și al Unității de achiziții centralizate de la nivel național este foarte important în această primă etapă. Astfel, pentru a analiza și a determina în mod concret potențialul de centralizare a achizițiilor atât la nivel local/regional cât și pe diverse categorii de autorități locale este recomandabil ca următoarele activități să fie realizate:

Îmbunătățirea modului de introducere a datelor în SEAP și a modalităților de

raportare;

Realizarea periodică (anual) de analize de piață la nivel regional;

Realizarea periodică (anual) de analize de piață pe tip de autorități

contractante;

Realizarea de studii de fezabilitate/oportunitate pentru înființarea de proiecte

pilot pentru unități regionale de achiziții centralizate.

Dezvoltarea proiectului/eleor pilot și analiza periodică a rezultatelor obținute.

Nu în ultimul rând, pentru obținerea de informații suplimentare, analiza

periodică (anual) a rezultatelor obținute de Unitatea de achiziții centralizate de

la nivel central.

52 Anumite etape se pot suprapune, în funcție de rezultatele unor studii relevante



6.3.2 Activități desfășurate în Etapa II – Multiplicarea experienței obținute din implementarea proiectului/elor pilot prin înființarea de noi UCA regionale în baza modelului obținut în prima etapă și/sau înființarea unei unități de achiziții centralizate la nivel național destinată autorităților locale

Pornind de la rezultatele obținute în prima etapă vor continua demersurile de inființare a unităților de achiziție centralizată la nivel regional / local / municipal sau / și în baza unui studiu de fezabilitate/oportunitate favorabil înființării unei Unități de achiziții centralizate la nivel național destinată autorităților locale, în această etapă vor fi inițiate și finalizate demersurile de înființare a acestei unități, respectiv crearea entității juridice de drept public și a cadrului de funcționare a acesteia (obiective, regulamente interne, proceduri operaționale, organigramă, roluri și responsabilități etc), identificarea spațiului pentru sediul unității și încheierea contractelor necesare funcționării în acest spațiu, organizarea concursurilor și angajarea specialiștilor, achiziționarea echipamentelor necesare.

În paralel, ANAP și Unitatea de achiziții centralizate pentru autoritățile centrale vor continua să realizeze analizele periodice identificate în prima etapă, urmând ca odată cu operaționalizarea noii unități de achiziții centralizate, aceasta să preia responsabilitatea realizării analizelor de piață la nivel regional/local sau pe tipuri de autorități contractante.

6.3.3 Activități desfășurate în Etapa III – unitățile de achiziții centralizate la nivel regional/local

În cadrul acestei etape se vor realiza în continuare analizele privind piața la nivel local/regional sau pe tip de autoritate contractantă și analiza rezultatelor obținute de unitățile de achiziții centralizate (de la nivel central și de la nivel regional/local).

De asemenea, va fi analizată (de către UCA atât de la nivel central cât și de la nivel regional) și oportunitatea includerii de bunuri și servicii suplimentare în portofoliu.

Având la bază aceste analize și experiența de cooperare de la nivelul autorităților contractante, autoritățile locale pot fi stimulate/interesate să realizeze studii de fezabilitate/oportunitate pentru înființare de unități de achiziții centralizate la nivel regional/local și ulterior, în baza acestora să și înființeze aceste entități.



BIBLIOGRAFIE

1. Support of the internal market policy for growth: Feasibility study concerning the actual

implementation of a joint cross-border procurement procedure by public buyers from different Member States, BBG and SCHI, Ref. Ares(2017)1490500 - 20/03/2017

2. Report on policy recommendations concerning the establishment of centralised public procurement bodies in Ukraine, Dana Mitea, September 2015

3. European Commission Green Public Procurement (GPP) Training Toolkit - Module 1: Managing GPP Implementation, Factsheet, Joint procurement, European Commission

4. (De)centralization of public procurement at the local level in the EU, Boštjan Brezovnik, Žan Jan Oplotnik, Borut Vojinović, Transylvanian Review of Administrative Sciences, No. 46 E/2015, pp. 37-52

5. Collaborative purchasing: Foreign best practices and lessons learned for Czech Republic, Jiří

Skuhrovec, Miroslav Palanský, 4/2016

6. Centralised Purchasing Systems in the European Union, A SIGMA study of central purchasing bodies in selected EU Member States awarding and managing framework agreements, SIGMA

Paper No. 47, OECD, 2010

7. Centralised and decentralised public procurement, CCNM/SIGMA/PUMA(2000)108, OECD, 2000

8. Centralizing public procurement and competitiveness in Directive 2014/24, Ignacio Herrera Anchustegui, LL.M., PhD Candidate, Faculty of Law, University of Bergen. Member of the Bergen Centre for Competition Law and Economics (BECCLE)

9. Impact of Public Procurement Aggregation on Competition: Risks, Rationale and Justification for the Rules in Directive 2014/24, University of Leicester School of Law Research Paper No. 14-35,

Sanchez-Graells, Albert and Herrera Anchustegui, Ignacio, December 5, 2014.

10. Central Public Procurement Structures and Capacity in Member States of the European Union”, SIGMA Papers, No. 40, OECD Publishing, OECD, 2007

11. Government at a glance 2015: Public procurement, Central purchasing bodies, OECD 2015

12. Stock-taking of administrative capacity, systems and practices across the EU to ensure the

compliance and quality of public procurement involving European Structural and Investment

(ESI) Funds, Final Report, PWC, January 2016

13. EC Regime on Public Procurement, in: Khi V. Thai (ed.) International Handbook of Public Procurement, London, Sue Arrowsmith, Auerbach, 2008.

14. Regulating Public Procurement: National and International Perspectives, Kluwer Law International, S Arrowsmith, D Wallace, J Linarelli, Haga, 2000

15. Public procurement and the EU competition rules (2nd edition), Sanchez-Graells, Albert, Oxford: Hart Publishing, 2015

16. Prevention and deterrence of bid rigging: a look from the new EU Directive on public procurement, Sanchez-Graells, Albert, disponibilă la adresa: http://ssrn.com/abstract=2053414

17. Public Procurement Award Procedures in Directive 2014/24/EU, Pedro Telles, Luke R. A. Butler, disponibilă la adresa: http://ssrn.com/abstract=2443438

18. Report on policy recommendations concerning the establishment of centralised public procurement bodies in Ukraine, Harmonisation of public procurement system in Ukraine with EU standards, Crown Agents Ltd, Dana Mitea, septembrie 2015.

19. Yhteishankintojen kustannusvaikutus – valtion hankintatoimen kustannussäästöjen

selvittäminen, Karjalainen, K., T. Kivioja, S. Pellava, Helsinki School of Economics, B-94, 2008

20. Challenges of Purchasing Centralization – Empirical Evidence from Public Procurement, Karjalainen, K., Helsinki School of Economics, A-344, 2009

21. Non-Compliant Work Behaviour in Purchasing: An Exploration of Reasons Behind Maverick Buying, Karjalainen, K., Kemppainen, K. și van Raaij, E., Journal of Business Ethics, 84(2), 2009

22. Maverick Buying as an Agency Problem, Green Management Matters, Karjalainen, K. & van Raaij, E.M., 2009 Academy of Management Meeting, Chicago, Illinois, 2009.

http://ssrn.com/abstract=2053414

http://ssrn.com/abstract=2443438



23. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

24. HG 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordul-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile

publice.

25. Legea nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național

26. Legea administrației publice locale nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare

27. Directiva 2004/18/CE A Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii

28. Public procurement in Europe, Cost and effectiveness, PwC, London Economics și Ecorys, martie

2011

29. SMEs' access to public procurement markets and aggregation of demand in the EU, PwC, ICF GHK și Ecorys, februarie 2014

30. Rapoartele anuale ale Hansel Oy (2014-2016), Hansel Oy, www.hansel.fi

31. Rapoartele statistice anuale privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică inițiate prin publicarea de anunț sau invitație de participare în cadrul SEAP (2014-2016),

Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Direcția Monitorizare și Statistică, www.anap.gov.ro

32. Centralised and Decentralised Public Procurement, SIGMA Papers, No. 29, OECD Publishing, http://dx.doi.org/10.1787/5kml60w5dxr1-en, OECD 2000

33. Rapoarte de activitate ale CNSC (2014-2016), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, http://www.cnsc.ro/raport-de-activitate

http://www.hansel.fi/

http://www.anap.gov.ro/

http://dx.doi.org/10.1787/5kml60w5dxr1-en

http://www.cnsc.ro/raport-de-activitate/

LA NIVEL REGIONAL PRIN STABILIREA UNOR ASOCIERI DE...

Documents

Transcript of LA NIVEL REGIONAL PRIN STABILIREA UNOR ASOCIERI DE...