tUMstraţiniea ii Tipoirtlt3?agov. plate, mar# nr. 30.

TELEFON Nr. 8 2 6 .Bmisori netrancato nu >•

priraeso. 'ianasoripte nu se la tn a it .

I a s e r a t » a* pzimsao la Aimlulstrsţiase

Braşov şi la tumaátoaraia 0IF0URI da ANUlŢURI:

•:a tfisîik ia M. Dukea iiaohf., aTox. Auzenfald & Rmerie Les- a«s, Keinrieh Soh&lak. A. O' palik ÎTaoht'.. Anton Oppelik. Ksi Budapeata la A. V Golber- g«y. JKkstein Somat, Iuliu Le- opoIá (VII Brassébet-körut

Preţul Ineerţlunilor: o serie ^armund pe o coloană 10 bani pántra o publica?«. Pmblicări sxsi daae după tarifă şi Invo. i&iă. — BEOLiAMS pa pagina 0»a o serie 20 bani.

REDÂCŢnJITEl»

Nr. 260.

A N U L L X X IITelefon: Nr. 226.

Braşov, Miercuri 2 (15) Decemvrie

SAZETA apare m sieo*rA iM e a te p e itr i A nsirc-lM S’Pe an &n i i cor., o* $4 3 « lv

12 oor., pe trei i wJ 6 áo® l«rll to Dwirineoi 4 oor. j»t »

Peairi Roaâsia it s t r ă in i i »Pe! un au 40 tranci. pe ştu.

kmiâO t r., pe trei Jjml 10 n ■-ril ás Ownlneos 8 Ir. pi» an

S ţ prenumera la,„ţqar« o* siila poştale din tdkru işi 4- afară şi la d-nii colectori.

Alonameanil p n ir i MmÂţmlnlatraţlunea, Piaţa; nm*.

feSrfjul Inului Nr. :-30.£. Ee uŞ an âO cof5, pi »actltm| 10 cor., pe tre i iun» F< <?•:>.? Ou idusul acasă : Pe uâ an ‘Ai oor<. p eşaae luni 12 opr.. ţ?; treji luni 6 cor. — Un, esem plafr 10 bani. — Atât 'abon,*' m entele. cflt şi snse^tiuni’

plăti tjiii’ .'"•••

„ J ü t í l j L ™

Ufl model de discurs... Frumoasa zi de Duminecă a societăţii braşovene s-a distins şi prin forma închegată, scurtă, accentuată, cuprinzătoare, a discursurilor ce s-au rostit, — vrednice de a fi im itate chiar ia marile noastre întruniri culturale. Cum Românul este, între altele şi născut orator, dar numai născut, nu şi »crescut«— credem că nu facem rău dacă dăm la acest loc unul din aceie jdiscursuri, drept model. Este al d-lui Dr. Alexandru Bog­dan pentru d-şoara Dr. Nora Lem^nyi:

»In simfonia C-moll a lui Bee- thoven, în partea a doua a ei, lină, adâncă şi nelămurita, este un loc, unde în învăl­măşeala de tonuri aspre şi ascunse răsună un cântec de biruinţă amuţind cu accen­tele sale hotărâte întunerecul nelămurit

Nehotărâte şi nelămurite au fost căile pe cari le-am încercat noi Românii, lumi­nate din când în când de un fulger de învingere!

Unora vi se va părea curios, că o simfonie îţi deşteaptă idei politice. Dar tocmai pentru aceea fie-care va re­cunoaşte, că în privinţa maturităţii po­litice există, e enormă deosebire între oamenii, cari ascultând chiar o muzică cu­rată, se gândesc ia binele şi la nenorocul neamului lor, şi oamenii, cari preumblân- du -şi trupurile pe două-trei picioare, s ta ­bilesc în şirul idealurilor lor /ista de bucate pentru ziua de mâne. Este o enormă deo­sebire între aceste două feluri de oam eni! Şi mărturisească-şi fiecare, din care fel avem noi Românii mai m ulţi! De aceea, fiindcă ne-au lipsit, nu indivizii idealişti, ci massele purtate de un ideal comun spre o anumită ţintă, de aceea drumurile noa­stre au fost nelămurite şi au rămas fără semn.

Din timp în timp abia le-a regăsit câte unul. Şi spre norocul nostru, în se ­colul acesta al 20 lea, răsună de dincolo de munţi iarăş cântecul de învingere, pe care nu pot să-l uite acei ce ascultă şi povestea trecutului nostru. Noi, cei de aci, l-ani auzit, l-am înţeles, şi am găsit calea,

care e s te : întemeiarea pe vecie a culturii româneşti în ţările şi-n locurile noaştre.

Dar aceasta este o clădire, la care regulat se va surpa în nopţile întunecate, cari vor veni, tot ce vom fi zidit în zilele luminate de soare. Pentru trăinicia ei tre­bue să aducem jertfa din legendă. Şi jertfa ce trebue zidită în temeliile culturii româ­neşti este : ambiţiunea proastă, invidia neagră, sgărcenia de ghiaţă, cari însuşiri singure caracterizează massele intelectualilor ro­mâni în deosebi dincolo de munţi.

Şi unde ne sunt ziditorii ? Dincolo de munţi iată sunt mai mulţi decât nouă meşteri mari cu Manole zece. La noi am fi bucuroşi să avem atâţia. Dar toţi, cari simţesc că ar putea aşeza şi numai o piatră, aceia să vină cu încredere, cu bu­năvoinţă, cu dărnicie, dar fără ambiţiuni !

D-ta oaspele nostru, chemat de noi, tocmai fiindcă ai aceste îns* şiri, ai venit să aşezi o piatră. Şi astfel, când te vedem luându-ţi cu atâta dragoste şi entusiasm partea de muncă întru creşterea şi întărirea rădă­cinilor de viaţă ale acestui popor, vânjos şi puternic, dar nediscip/inat şi neascultător j de ai săi, — noi încă prindem puteri nouă j şi ne luminăm de speranţa, că îşi dau în sfârşit mână de ajutor toţi conducătorii şi viitorii conducători ai neamului. Căci numai prin înţelegerea noastră a celor pu­ţini, dar tari prin ideal şi muncă, înlocuim puterea şi favorurile de cari nu avem parte

Mulţumindu-ţi, că ai venit să sameni un sâmbure de idealism, din acel idealism curat, care încolţeşte des la femei sufle­teşte înnălţate, să-l sameni în acest oraş încătuşat de un cras utilitarism, care ne roade şi ne suge măduva de viaţă, (şi vai despre care oraş nu s-ar putea spune a- ceasta ! — Red.) mulţumindu-ţi pentru a- ceastă faptă, pe care n-o numesc mare, fi­indcă noi, cei ce-o primim, suntem mici, cred că exprim dorinţa tuturor celor de faţă, când îţi z ic : Să te vedem fruntaşă între fruntaşi«

Ceva despre Sârbii din Ungaria.

— Dintr-o scrisoaro particulară. ~

Neoplanta, 10 Dec. n. 1909.

Având de re«olvat nişte afaceri particulare în acest oraş cu o po- poraţie respectabilă sârbească, am pe­trecut aici câteva zile, în care timp am căutat să mă informez întrucât mi-a fost cu putinţă, şi despre situa­ţia actuală a Sârbilor din Ungaria, despre cari atât de puţin s-a scris în timpul din urmă prin ziarele noastre naţionale.

Deja după câteva convorbiri a- vute cu câţiva intelectuali s^rbi din acest ţinut, m am convins că multe şi dîverse sunt şi durerile şi năcazu­rile Sârbilor.

Ca şi Ja noi, dar în măsură mai mare, i-a succes guvernului maghiar să creieze şi în sânul Sârbilor o ceată de „burdişti“, cari pentru un os de ros şi pentru căpătuiala unora sau altora din Sârbii mai slabi de înger, săvârşesc munca de soboli la existenţa naţionalităţii sârbeşti. Şeful acestei clici nenorocite este deputatul bătrân radical Ia sa Tomici, cunoscu­tul autor intelectual al exodului de­putaţilor sârbi radicali din partidul naţionalităţilor şi ataşării acestora la partidul 4b-ist dietal.

Ca să vă faceţi o ideie despre modul de luptă al acestei clici în contra Sârbilor naţionalişti de sub con­ducerea venerabilului deputat Polyt, vă dan o singură pildă. Pentru a dis­credita pe Sârbii naţionalişti şi în deosebi pe deputatul Polyt şi ziarul acestuia „Branik“ în faţa poporului sârb, dep. Tomici şi soţii săi au lan­sat în diferite rânduri şi în diverse ediţii prin coloanele ziarului „Zastava“ vestea, că Polyt şi ziarul Branik“ sunt vânduţi Românilor.,., şi între altele că mănăstirea Hodoş-Bodrog

a ajuns în mânile Românilor prin tradare» intereselor sârbeşti de cătră dep. Polyt. etc. etc.

Apucături d-al de acestea n-au prea prins însă. Din contră mi-s’a spus şi am avut chiar ocasiiinea să mă conving, că Sârbii radicali îşi sapă înşişi groapa. De câtva timp se remarcă o sciziune în tabăra ra d i­calilor. Tinerii Sârbi radicali au ţinut deja două. meetinguri, în cari s-au ri­dicat în contra politicei de doi bani în trei pungi a deputatului Tomici. Chiar aialtăeri mi-a căzut în mână o foaie volantă semnată de politicianul sârb Dr. Branko Ilici, advocatul fon­durilor naţionale ale bisericei gr or. sârbe, în care acesta atacă cu vehe­menţă pe Tomici şi îi pune în ve­dere, că-1 va da în judecată pentru calomnie. Este interesant substratul acestei afaceri. Tomici l a acuzat pe Dr. Ilici în ziarul „Zastava“, că a tradat interesele ţăranilor sârbi, lă­sând ca pământurile rămase bisericei gr. or. române din averea răposatului TrandaGl să fie date în arândă nu unor obştii ţărăneşti sârbeşti, ci ţă ­ranilor slovaci. In foaia volantă amin­tită Dr. Ilici se apără în contra a- cestor învinuiri nedrepte şi arată că chiar dânsul a esoperat dela advo­catul Dr. Babeş, reprezentantul me­tro poli ei române gr. or., ca acele pă­mânturi să fie arendate Sârbilor. Stră­duinţele sale »u fost însă zădărnicite printr-o mână nevăzută, care stă foarte aproape de deputatul Tomici...

Interesant e*te că Tomici şi Dr. Ilici erau pănă nu de mult prietini şi soţi de principii. De teama unei con­curenţe neplăcute însă, Tomici a cău­tat să discrediteze în modul amintit pe Dr. Iiici în faţa ţărănimei sârbe.

*In numărul de eri a) ziarului

„Branik“ cetesc un articol elogios scris la adresa Românilor naţionalişti

FOILETONUL »GAZ. TRANS.«

Salon de convorbiri.(înviem această rubrică. înfiinţată de regre­

tatul nostru director, dând răspunsurile, ce ne-au sosit la rugarea adresată cătră cetitori în unul din numerele noastre trecute.)

— Bună dimineaţa, da v’aţi scu lat?— Mulţam dumitale, da iacă abia

acum.Unul dintr-ai casii, găsindu-l pe strein

în casă.— Ai vint la noi bădicule?— Da, am vint o leacă la d-voastră

Măriucă.La sămănat, când sunt bruşi.

— Sânt bădicule, sân t?— Nu-s rari, da-s mari.

La secerat.— Bun lucru vecini, da aţi vint odată

cu ziua ?— Mulţam d-tale, d’apoi am vint mai

de dimineaţă, că mai târziu vin toţi.Cu rufele la vale.

— Aţi vint la vale le ică?— Da, am mai vint oţâr la vale.

La fân.— Uscă-să, bună, uscă-să 9— Să uscă, că azi-i bine dela D zeu.

Dacă-i mort la casă.— Dumnezeu să-l ierte!— Să-l ierte Dumnezeu !

La cancelarie (notariu).— Bună dimineaţa, aţi mai vint şi

d-voastră ?— Mulţam d-tale, am mai vint si noi

oţiră.Cătră unul care~şi bate coasa.

— O mai baţi vere Ghiţă?— Da cau-s-o mai ciocănim oţiră, că

nu vrea să mai mânce.La tăiatul porcului.

— Bună ziua, da aţi dat de proaspăt?— Mulţam d-tale, da l-am tăiat, că

ne-ajungea Crăciunul fără proaspăt în casă.Uneia care vine din vecini.

— Ai fost pe uliţă le ică?— Da am mai fost oţâr aci-n vecini.

Aflându-i prânzind.— Bună ziua şi bun prânzu dumnia-

voastră !— Mulţam d-tale, poftim cu noi.

— Numai cu Dumnezeu, că v’am în­trecut.

La moară.— Ai fost !a moară, bade Niculae?— Da-am fost de-am măcinat neşte

urluială (făină de ovăs) la porci.La ţigan.

— Ai vint la meşter şogorâ?— Da am vint să’ncalţ oţâr o roată

La încărcatul fânului, snopilor etc..— Mai încărcaţi nepoate Chimule?— Mai încărcăm oţâr, mulţam dumi­

tale.Cu pânzele la vale.

— Ai mai vint cu pânzele Ia vale Nişcuţă ?

•— Am mai vint oţâr să le mai tinz. Unuia care ară până târziu în amează.

— Da mai şezi de amiazi cuscre !— Deloc, cuscre, deloc !J

(Culese din Vad, comit. Făgăraş, de d-nul Ştefan Boeriu.) *

La lucru.— Noa da mai puteţi?— Mai facem şi noi ce putem...— Noa, bine, noa!

*

— Şi mai bun lucru !— Mulţămim dumitale I

La întâlnire.— Mai sta ţi de vorbă, oameni buni?— Mai povestim tun piculeţ (oţâră,

oleaeă).*

— Povestiţi?— Mai 1

*— Noa da până unde?— Numa pân’ aci!

*— Haideţi la noi 1—- Ba c’om mai răm ânea!

La despărţire,— Doamne-ajută 1— S’ajute Dumnezeu drăguţul

(Cohalm.)*

— Seara bună.— Bună seara.— Cum ai zuat?— Bine, da d-ta.— Bine, să trăeşti.— Să trăeşti şi d-ta!

(Din Maramureş).

Pagina 2.

din incidentul alegerei recente de episcop al eparchiei Caransebeşului. Autorul articolului e probabil însuşi Dr. Polit. In menţionatul articol se aduce Sârbilor ca un vrednic exemplu de imitat energica şi solidara atitu­dine a deputaţilor naţionalişti sino­dali, cari nu s-au lăsat terorisaţi nici înmuiaţi de machinaţiunile guvernului ungar şi ale burdiştilor, ci au scos din urnă şi la a treia alegere, pe can­didatul bisericei gr. or. române şi al obştei româneşti. Autorul articolului respinge apoi cu indignare intrigile neputincioase, cari se ţes prin ziarele şoviniste maghiare în contra acestei alegeri şi încurajează pe Români în lupta lor pentru apărarea autonomiei bisericei gr. or. române.

Justiţia noastră EH avea să se în­ceapă noua pertractare a procesului Ha- ▼erda, hi Szabadka, Unul dintre judecători însă, Balog, a scris în »Bud. Hirlap« un articol, spunând, că juraţii ar face un pă­cat achitând pe Maria Haverda. Apărătorii acuzatei au văzut în asta influinţarea ju ­raţilor, şi lipsa de independenţă la juzi, Pentru acest motiv au cerut delegarea unui nou tribunal, şi cererea lor se va împlini, punându-se afacerea la tribunalul din Segtedin, sau la cel din Budapesta.

Şi pentrucă unul dintre ai noştri a făcut câteva ironii pe socoata unei astfel de justiţii, a fost resplătit cu 4 luni tem­niţă ordinară şi 500 cor. am endă!

Procesele noastre din săptămâna tre ­cută — cele mai nedrepte procese ce s’au făcut vre-odată pentru bagatele, au trezit şi atenţia streinătăţii. In »Adevărul« ce­tim că 'Reichspost« va publica la începu­tul săptămânei viito re un articol, în care se va ocupa de prigonirile autoritătilor maghiare, îndreptate împotriva ziarului ro­mânesc »Gazeta Transilvanie’«.

Intre altele articolul va spune:»Parchetele maghiare urmăresc ga­

zetele româneşti din Ungaria cu o stă ­ruinţă demnă de o cauză mai bună. El pare a avea de scop exterminarea tuturor redactorilor numitei gazete«. Urmează o serie de dat,*» foarte semnificative. Redac- torul-şef al »Gazetei Transilvaniei« Victor Branişte a în‘ rat de câteva săptămâni în închisoarea din Seghedin pentru a-$i face osânda de 9 luni. Redactorul actual al »Gazetei« l)r. Sever Dan a fost condam­nat în săptămâna trecută la 4 iuni închi­soare ordinară şi la o mare amendă. Un alt colaborator al »Gazetei« advocatul Fr. Hosszu-Longîn, a fost condamnat la un an închisoare şi la 1000 coroane amendă. Dr. Casiu Maniu, fratele deputatului, va în tră Marţi în închisoarea din Vaţ, spre a şi face pedeapsa de 1 an.

Ţinându-se seamă de aceste condam nări, nimeni nu va nega existenţa siste­mului de... Dar acest sistem nu va birui Căci puterea de sacrificiu a Românilor va găsi mereu noui oameni, cari să Jupte şi să sufere pentru cauza Românilor de peste munţi.

»Lupta« comentează arestările în massă în redacţia »Gazetei Transilvaniei« şi spune că acest ziar porneşte spre o glorie nouă«.

E Ilare frica în tabăra »patrioţilor«, pentru destăinuirile ce se fac la procesul Friedjung. Fruntaşa în frică »Bud. Hir.«, aice in articol prim :

„ Vecinii noştri vor sgândări ne- loialitatea partidului independist in spusa acestui proces. Toată Europa aşteaptă ca să-şi arate dispreţul faţă de „cei mai buni fii“ ai Ungariei. Asta-i aroma procesului. Ştim bine, că „până la cele mai inalte trepte sunt mulţi acei cari de la acest pro­ces aşteaptă compromiterea acelora, cari mai anii trecuţi încă erau su­fletul politicei din Ungaria. Tocmai de aceia opinia publică şi pressa maghiară nu poate rămânea streină de acest proces, căci fără acte, fără cercetări şi fă ră bănueli, putem chema la lumină toate stafiile ulti­mei fase din procesul pan-sârbesc. {Câtă „logică“ în o propoziţie!/ — Bed.) Un Lengyel Zoltán, care în svă- păiarea lui tinerească mai credea în contopirea naţionalităţilor (va să sică d? aceia caută maghiarii o „alianţă“?

G A Z E T A T R

— Bed.) poate să dea de mal. Dară tradare, mai cu seamă tradare pen­tru bani, vindere, nu este om, care să poată dovedi despre un Maghiar. Suntem un popor sangvinic, gata a ne face curuţi sau lobonţi, a con­spira, pentru ambiţii jignite, de ciudă, din iubire de patrie, dar ba­nul lui luda , încă niciodată nu ne-a mânjit cureţenia sufletelor...“

Hm, hm....

Universitatea săsească şi-aţinut adu­narea generală în 10 Dec. Venitele unui an, mai cu seamă după vinderea pădurilor din Lotru, fac 1,300,000 cor. In urma ur­cării venitului s-a înfiinţat un nou fond de 350,0(î0 cor. pentru scopuri şcolare, din care 70,000 cor. se va da şcoalelor româ­neşti, şi tot atâta şcoalelor maghiare. An de an se vor capitaliza 450,000 cor., aşa că în anul 1927 universitatea va putea întrebuinţa pentru scopuri şcolare anual600,000 cor.

Ce ar şti face alte popoare, cu banii aceştia !

Scandal in camera austriacă.In cursul şedinţei de Sâmbătă a luat

cuvântul deputatul &ternberg, care a de­clarat că votui universal în Ungaria este de dorit şi în interesul Austriei. Austria nu vrea să se amestece în politica internă a Ungariei, dar votul universal ungar este o chestiune economică pentru Austria.

Un scandal enorm a provocat discur­sul deputatului ceh Myslivec, care a vor­bit de reforma impozitelor. Acesta a de­clarat că nu vrea să ţie un discurs incen­diar în contra Evreilor, a căror libertate religioasă o respectă, dar trebue să re­marce, că în ultimii 50 ani, averea Evrei­lor a crescut în mod colosal şi aceasta nu numai mulţumită inteligenţei ci şi hărni­ciei lor. Nici creştinii nu sunt proşti, dar creştinismul nu permite mijloacele pe cari le permite talmudul.

Acest discurs a găsit aprobare ge­nerală în băncile creştinilor sociali, dar a jrrovocat indignarea ceîorialţi denutaţi, dând naştere unui enorm scandal. Ordinea n’a putut fl restabilită decât cu m*re greutate.

S’a remarcat faptul, că după-ce Mys­livec şi-a început discursul, preşedintele Pattai a predat preşidenţia vicepreşedin­telui şi s’a aşezat lângă orator, pentru ca apoi după terminarea discursului să d«*a semnalul aplauzelor. Deputatul Kuranda i-a cerut seamă. Scandalul a mai continuat câtva timp. A avut loc un violent schimb de cuvinte între deputaţii creştini-sociali de o parte şi deputaţii zionişti şi evrei po­lonezi de alta.

In cursul şedinţei deputatul rutean cavalerul Vasilko a ţinut un discurs, în care a vorbit asupra invaziei ruseşti in vestul Bucovinei, atrăgând atenţia guver­nului asupra acestui fspt. Discursul a fost dese-ori întrerupt de cătră deputaţii ruso­fili, dar e considerat ca o senzaţie.

Geva şî din lumea mare... îi. Reichstag cancelarul Bethman-Hollweg a rostit un discurs privitor ia politica externă. Ora­torul declară că renunţă a face conside- raţiuni asupra situaţiei mor-dial« şî crede că nu e nevoie de a nr 'u>rbl de rela- ţiunile Germaniei cu Austro-Ungaria.

Cancelarul a spus că ţinta generală a politicei externe germane a fost expusă de mai înainte în discursul tronului. De când s-au terminat actele privitoare la Maroc, un schimb de vederi s-a făcut neîncetat Intre guvernul german şi cel francez în privinţa punerei în execuţie a acestor acte şi s-a arătat bună voinţă din ambele părţi. S-a stabilit o înţelegere în ceea-ce priveşte punctele cele mai impor­tante şi pe baza rezultatelor obicinuite pănă acum se poate spera, <'1 chestiunile actuale vor fi rezolvite î< «r-un mod fu o- rabil intereselor economice germane.

Mai mulţi bărbaţi de stat englezi au declarat în diferite cuvântări rostite de curând că ei se silesc să îmbunătăţească raporturile între Anglia şi Germania; din partea cercurilor politice germane nu poate fi decât aprobare sinceră pentru asemenea sentimente. Ţinta aceasta va fi ajunsă când în regularea chestiunilor care privesc interesele ambelor ţări se va arăta un spirit aşa de leal.

A N S I L V A NI E l .

In ceea ce priveşte întrevederea dela Racconigi şi situaţia Italiei în tripla alianţă, este foarte aparent că părerile puţin mă­gulitoare faţă de tripla alianţă sunt în mi­noritate.

Ministrul de externe al Italiei, d-1 Tittoni a făcut o comunicaţie la Berlin despre tot ce s-a vorbit între cei doi su­verani şi a declarat că în politica sa bal­canică Italia nu urmăreşte vreo ţintă care să nu fie de acord cu tratatele triplicei. De asemenea guvernul rus a confirmat bunele relaţiuni cari există între cele două împărăţii, confirmate în întrevederile dese ale celor doi împăraţi legaţi de o strânsă amiciţie personală, prin urmare şi din partea Rusiei cabinetul din Berlin a fost informat de subiectul convorbirilor dela Rac­conigi. Cancelarul a mai spus că limbagiul puţin măgulitor al unei anumite prese faţă de guvernul german, arată că în orice ţară sunt cercuri politice cari tind a îm­pinge imperiul german la aventuri, ame­ninţând astfel pacea mondială. Dar opi- niunea publică din imperiu cere ca poli­tica externă germană care nu vrea să ştie de asemenea proiecte, să fie condusă cu cel mai mare calm şi fără nervositate. Presa ar face un m?re serviciu păcei, pă- strându-şi rezerva cuvenită în critica po­liticei externe. Dacă opinia publică ar lucra împreună cu politica oficială, lucră­rile ar merge mult mai bine.

Friedjung c|a coaliţia sârbo-croată.Ziua a 11-a.

Desbateriie de Sâmbătă in procesul Friedjung au început prin ascultarea mar­torilor.

Primul care a depus a fost Dr. Fun- der, redactorul-şef al ziarului Reichspost. Martorul spune, că încă în 1905 a apărut în Reichspost un articol, în care Friedjung spunea că deputatul Supiio a primit mită dela guvernul sârb. Supilo a publicat o desminţire în gazeta sa, dar n-a dat în judecată pe Reichspost. /

»Articolele din Reichspost publicate în Octomvrie şi Noemvrie 1908 se bazează pe scrisoarea şefului de secţie Spalaicovici cătră primul ministru sârb. Din ea reiese că Supilo, Pribicevici, Lukienici se aflau în legătură de corespondenţă cu guvernul sârb. Mai reiese că Pribicevici şi cu Spa- l&icovid au fixat suma de bani ca preţ al acţiunei.

»Deputaţii croaţi au primit în total dela guvernul sârb suma de 12 mii de lei şi făgăduiala, că li-se vor mai da şi alte sume. Au primit de asemenea subvenţii dela ministerul de externe sârb mai multe ziare, între cari şi »Pobran«.

Apoi face declaraţiuni identice cu ale d-rului Friedjung.

>Supilo a cerut guvernului sârb sume de bani pentru a mitui ziarele ungureşti ale opoziţiei*.

Dr. Funder mai prezintă un act din care reiese, că ministerul de externe Milo- vanovici a scris ambasadorului sârb din Viena, că Serbia este hotărâtă să nu lase multă vreme în stăpânirea dinastiei habs- burgice „terenurile Sârbiei, deţinute cu forţa.

Ambasadorul Serbiei la Viena a des- minţit autenticitatea acestei scrisori, pu­blicate în Reichspost, martorul însă, men­ţine declaraţiunea sa.

»Ambasadorul sârb din Budapesta a fost învitat să găsească noui iorme de a- gitaţie în Ungaria, Supiio şi alţi deputaţi croaţi i-au fost recomandaţi pentru sco­pul său«.

Martorul mai spune că ziarele croate din America au primit înştiinţări dela de­putaţii croaţi în sensul că setea de răsbu- nare a Croaţilor nu se va stinge până ce toate prinţesele habsburgice nu ror pune hvne de doliu.

o întrebare a advocatului părţii c'vL_ ai 'init dacă martorul poate cita nu­mele unui deputat croat, care ar fi luat parte la vizita dela Semendria, făcută de ieputaţii unguri. Funder răspunde că nu poate s-o facă momentan.

Dr. Benedict, apărătorul d-rului Fried­jung declară că va prezenta dovada docu­mentelor de cari vorbeşte clientul său. Co­pii tipărite ale documentelor vor fi supuse şi juraţilor.

La o întrebare a părţii civile dacă a cetit document le în original, d-rul Fried­jung spune că nu, de oare ce nu ştie sâr- beşte. Ele i-au fost însă traduse în nem­

Nr. 2 6 0 .- 1909

ţeşte de două personagii de a căror ono­rabilitate martorul nu se putea îndoi.

*După amiază apărătorul a depus ac­

tele în baza cărora d-rul Friedjung a fă­cut declaraţiile sale de eri. Sunt copii şi texte germane şi sârbeşti. Textele sârbeşti au fost contro ate de un expert, care a constatat că traducerile sunt exacte.

S-a citit apoi o declaraţie a şefului de secţie Spalaikovici, apărută în »N. F. Presse«. Prin această declaraţie Spalaikovici declară ca falşe rapoartele prezentate de d-rul Friedjung şi susţine că nu a avut nici odată legături cu membrii coaliţiei croato- sârbe.

Se citesc apoi mai multe acte pre­zentate de şeful redactor al ziarului »Reichs­post« şi anume:

Un raport al şefului de secţie Spa­laikovici cătră Pasici, în urma unei între­vederi cu deputatul Pribicevici; diverse alte rapoarte cătră Pasici, un memoriu al societăţii »Slovenski Jug« cătră Milovano- vici asupra situaţiei propagandei pansârbe în Bosnia, asupra planurilor de război şi asupra subvenţiei pentru Croaţia; apoi un document cu privire la instrucţiile date de cătră ministrul de externe ai Serbiei mi­nistrului sârb la Viena pentru a distruge urmele propagandei pan-sârbe.

*D-rul Popovici, unul dintre acuzatori,

anunţă că la Agram s-a pornit o vie ag i­taţi« în contra deputaţilor acuzaţi. Se răs­pândesc broşuri şi manifeste, prin cari se spune că membrii coaliţiei au fost de­mascaţi prin documente ca trădători de patrie şi oameni răi. Popovici declara însă că documentele nu s-au văzut, şi nu s au prezentat decât traduceri şi fotografii. Cere să se prezinte originalele.

Preşedintele răspunde că el nu poate face altceva decât să dea citire dovezilor ce se prezintă.

Apărătorul d-ruiui Friedjung declară că acuzaţii sunt convinşi că documentele sunt rele şi că ziarul »Reichspost« n-ar fi menţinut acuzarea în baza unor docu­mente nesigure.

Ziua i* 111-a.

Apărătorul lui Friedjung a dovedit că documentele aduse de clientul său pen­tru a dovedi că deputaţii croaţi şi în spe- c a l, Supilo au fost mituiţi, sunt adevă­rate. Persoane competente au declarat că scrierea de pe lotografii este identică cu scrisul a trei dintre denutaţi. Partea civili declară că documentul care poartă numele şefului de secţie Spalaicovici este falş.

Un episod picant.Advocatul părţii Hvile se adresează

primului redactor at ziarului „ Reichspost*.— D-ta susţii că deputaţii croaţi au

stat în legătură cu Kossuth şi lusth. Ştii oare că Kossuth este ministru şi lusth consilier intim al împăratului?*

Funder: »Da în Ungaria sunt oa­meni, cari din rebelii cei mai irascibili, au devenit nişte umili servitori ai împăra­tului.

Curtea hotăreşte ca să fie citaţi toţi martorii învitaţi. Reclamantul Dr. Popo­vici vrea să stabilească cum că documen­tul in care deputaţii croaţi sunt acuzaţi că au luat mită, într-o chestie electorală, datează dela 27 Februarie 1908, pe câr d alegerile s-au efectuat înaintea acestei date. Preşedintele declar# că se va adresa în această chestie dietei, pentru a stabili ziua când au avut ioc zisele alegeri.

*In cursul desbaterilor procesul Fried­

jung a luat o turnură senzaţională.A fost ascultat ca martor baronul

Leopold Chlumecky, funcţionar la prefec­tura din Raguza. Acesta a declarat, că Su­pilo, încă pe când era în serviciul Aus­triei primea des sume mici de bani, ca de ex. 200 cor.

Francisc Supilo, declară pe cuvântul său de onoare că n-a primit nici un ban şi că e gata să jure aceasta. Preşedintele Curţei învită pe martor să numească per­soana care a dat banii iui Supilo.

— Dacă trebue, voi spune o. Eu i-am dat banii — zise Chiumetsrky.

Se produce mare mişcare în public. Preşedintele constată că deputatul Supilo şi-a călcat cuvântul de onoare, chiar în iaţa Curţei cu juraţi.

Supilo: .....Nu găsesc cuvinte.Preşed.: Cred şi e u !Deputatul Supilo, continuă a nega,

spunând că nici nu cunoaşte pe martor. Acesta se ridică atunci şi cu glasul agitat indică locul şi timpul întâlnirei când i-a predat banii, numind şi un martor, care

sr 260. 1909 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . PagM& á.

se află d© faţă. Deputaţii croaţi au rămas lucru îl aflăm la toţi nervoşii: o nestator* consternaţi. nicie a fiinţei lor, simţiri şi stări sufleteşti

E ascultat apoi martorul Dorotk*, cu totul cu neputinţă de prevăzut, neli- ziarist din A gram, care spt ne, că Supilo apărea regulat la contele Ladislau Sza- nişte în fapte, lipsă de lămurire şi sigu­

ranţă în cele mai însemnate probleme ale v ieţe i.. . ,

(Din o carte a D-rului Robert Gaupp,

pâry, căruia îi spunea:— Ce ordonaţi excelenţă să scriu?După această întrebare, contele îi da , . . . . ,. m x

reziliat 5 f lo r in e i informaţii. Snpilo. toarte ; Profesor la d iv e rs ita tea din Tubingen.)agitat, neagă. Martorul declară că poate aduce m ărturia contelui Szapâry

— Noaptea târziu, Supilo, a anunţat eşirea sa din coaliţia croato sârbă sub mot>'v că nu vrea să îrigreueze situaţia mulţumite colegilor săi şi a ceh r'a lţ’ acuzatori El a j V 1 rugat şi pe a\ ărător să renunţe a-1 mai apăra şi-şi va lua un apărător special. In urm a destăinuirilor de astăzi şi-au anunţat eşirea din coaliţia croato-sârbă şi fostul

Pentru pomul de Crăciun ai întemni­ţaţilor am primit de la d-1 preot din Să- cele, Aurel Oancea, şi dela d-1 preot din Ţapu, Ioan Mărgineanu, câte 1 cor. —

Prem iile Nobel, au fost împărţite anul acesta a s tfe l: Pentru fiz ică: Marconi şi prof. Ferd. Braun, din Sfashurg . Pentru chimje Wilhelm Osvald, Lipsea. Pentru me­

ii an al Croaţiei, contel« Pejakevich, şeful j dicină prof T Kocher, Bern. Pentru lite- de secţie Nicolici şi deputatul Tomici. j ratură Selma Lagerlof. însuşi regele Sve-

* ] diei a dat premiile şi diplomele, celor dis­tinşi. Toate premiile fac împreună suma de 193.360 franci. Premiul pentru pace a

i * i fost împărţit între fostul prirn-ministru ali ° r P± , , r Z i Ui . n r L \ , r dUlU1 CUm B elg ie i? Ifeernaert şi între contele Des-

tournelles de Constant, senator francez.

»Cehski Slovo« anunţă că în şedinţa de astăzi a uniunei slave a hotărât a se

este condus procesul FriedjungUn membru al comitetului societăţei

»Slovenski Jug«, fiind intervievat, a de Sâmbătă seara regele a dat o cină mare. La solemnităţi au iost de faţa toţi înalţii

clftrat că procesul Friedjung, nu prezintă j digmtari, reprezentanţii Storthingului, şi nici o importanţă politică pentru societate j numărosi a iH oaspeţi.’ şi rezultatul acestui proces îi este indi- ’fe ren t!

ŞTIRILE ZILEI.— 1 Decemvrie v.

N ervo şii... foarte dese-ori sunt oa­meni buni şi înzestraţi cu inteligenţă. Foar­te simţitori, pricep lesne orice, au simţ delicat pentru muzică, forme şi colori, se entusiasmează lesne pentru lucruri ideale şi deci sunt prea ades oameni foarte in te­resanţi şi vrednici de iubire. Printre ar­tişti şi literaţi se află în număr m are ...

Simptoma de căpetenie, care înso-

Priffli fUÎ Vieuel- Actualul ministru al comerciului din Austria, drul Weisskirch- n< r, are intenţia de a demisiona şi să can­dideze la alegerea de primar al Vienei, în locul d-rului Lueger. Şansele lui de a reuşi sunt mari.

Succesele d-rulul Toma loaescu. fro-fesorul Toma Ionescu a continuat la spi­talele din New-York operaţiunile cu noua d-sale metodă de anestezie, dovedind mari succese. Dr. Ionescu pleacă, invitat, la Fi- ladelfia, Chicago şi Rochester.

Şcoala industrială, susţinută de Reu­niunea femeilor din Sibiiu, între alte lu­cruri frumoase pregăteşte şi odăjdii, apli­când si la acestea numai motive originale

ţeşte în toată viata pe nervoşi, este aşa i [ ““*»*!«• MateJ.i?i“1, ce seA tntrebulnte«*». . . ' . A / . la pregatirea odăjdiilor e de calitatea ceazisa >slăbiciune lesne de aţaţat«. Aţaţăn rna, ţ)Un3> Preoţii noştr* ar face un lucrufoarte mici îi înviorează, dar înviorarea | (*& laudă, dacă având trebuinţă de odăjdii,

orhestra din Berlin, aceasta e singura or­chestră germană, care a dat concerte în Paris. Bilete se capătă- de pe acum la li­brăria Hiemesch.

— S-a găsit un cercel de aur, forma de verigă. Proprietarul să se prezinte la poliţie.

Âppolo biOSCOp va avea Miercuri şi Joi următorul program : Svedia şi Norve­gia (studiu), Armata italiană (studiu), Trei păpuşi de probă (humor), Pe-o barcă de pânză (sport), Mica buchetieră (dramă), Delhi (colorat), Principesa şi arestata (dramă), Boxerul sălbătăcit (humor), Glu­me de marinari (humor).

Un barmoniu şi un policandru de bronz pentru 12 luminări şi lampă sunt cu jumătate, din preţul lor, de vânzare. Amă­nunte la administraţia ziarului nostru.

Mulţămită publică.Din prilejul trecerii la vecinicie atât

de neaşteptate şi zguduitoare a neuitatu­lui nostru Dr. Augustin Bunea, fost cano­nic metropolitan, membru al Academiei Române, cununa capetelor noastre, care necunoscând cruţarea de sine, a jertfit totul pe altarul bisericei şi neamului său, s-a manifestat în cele mai largi cercuri, începând dela cele mai înalte corporaţiuni, o jale atât de măreaţă şi deamnă, o atât de înălţătoare »solidarisare în lacrimi şi durere«, şi nouă în deosebi ni-s-a dat a- tâtea dovezi de sinceră condolenţă, cât ne este peste putinţă să exprimăm în parti­cular muiţămita noastră fierbinte tuturor ceior ce ^i-au adus aminte de noi în ja lea noastră nemărginită.

Ne vedem deci constrânşi a ne fo­losi de calea publicităţii pentru a exprima adânca noastră mulţămită şi recunoştinţă înaltelor corpuri legiuitoare române din regatul fraţilor noştri, Academiei Române, reprezentanţilor clubului deputaţilor naţio­nalişti din dieta ţării noastre, pressei ro­mâne de pretutindenea, diferitelor institu- ţiuni, societăţi şi institute de învăţământ, Excelentei Sale I. P. S. Domn mitropolit Dr. Victor Mihályi de Apşa, Venerabilului cap«tul metropolitan şi în deosebi ilustru­lui său prepozit loan M. Moldovan, distin­şilor oratori şi slujitori ai serviciul fune-

»Scumpei noastre mame : Septimiu, Dorina, Horea, Ionel, Bujor, Dragavera şi Steluţa. Scumpei noastre unice fiice E lisa : Tata, mama şi bunica. Iubitei noastre soră, re­grete e terne : fraţii Cornel, Iosif, Aurel, Emil şi nepoţii Iosif şi Viorica.

Din Braşov am remarcat pe domnii : I. Lenger adr., I. Dariu dir. şcolar, C. Muşlea înv., D. Jarca proprietar.

S-au primit şi mai multe telegrame de condolenţă din partea mai multor a- mici şi cunoscuţi ai familiei.

Destul că această înmormântare a fost una dintre cele mai frumoase şi im­pozante, dovedind toţi cei prezenţi cât şi mulţi dintre cei absenţi, durerea cu care se asociază la durerea familiei.

Un amic al familiei.

u invioreaza,nu ţine, ci se stinge repede şi odată cu ! s ar adrusa cu comandele lor cătră şi-oala«a se sting planurile şi hotărârile. . a 'i in t itâ ('ib iiu , Str. Schew s «sr. 15). Sun- ; _

. . . » * • ,*•»ţ ' « - S Ä 5 S Ä V J Ä :R Ä T . Ä S S t S Ä S Eviaţa, pe cari sa le urmareasca lin iştit şi ^m iţi, fiind şi mai frumoase şi mai dura- » care s-a dovedii de ja lea neamului româ-cu sârguinţă şi de la cari să nu-i abată bile ca cele confecţionate q fabricile străine, j ne se de pretutindenea — singura noastrăîntâm plările şi neplăcerile vieţei, întâlnim cari nu se uita de; ât la câştig. Reuniu- i mângâiere

nea femeilor române din Sibi:u, prin con­fecţionarea de ornate bisericeşti nu um­blă Uupă caşiig, scopul ei este a da oca- zis ne bisericilor noastre, ca să se pro vadă

btbnu, în Decemvrie 1909.Jalnica familie.

cu ornate frumoase şi trainice şi a InaCU3H &lltâreâ plO ÎO pieSbiterei

E i-S d l Teculescu n. Comanescu.

la nervoşi hotărâri nestatornice, schimbă- «sioase, când idealiste, când senzuale. Ca o •corabie fără cârmă merge vi*»ţa nervoşi­lor şi e numai întâmplare că dă pesteţărmuri fericite ori peste ţinuturi triste şi duce pretutindenea motiveie vie artăprim ejd ioase... mâneascâ. Fără, îndoială un scop nobil,

n w cai-e merită toată atenţiunea din partea!Aceşti nervoşi, în ciuda talentelo or oţimii noastre de ambele conîe iuni. j Mare piâns şi tânguire, mare ja le şimari, în ciuda sim ţirilor frumoase ce-i în- | întristare a cuprins iam ilia parochuîui«ufleţesc şi a planurilor marinimoase ce GGftVOCafii. Fiind autorizat din partea j los*f Comanescu din Codiea, prin pierde-croesc, sunt oameni de rând şi fără nici comitetului central al »Asociaţiunei pen- j rea unicei sale fiice Eliza, soţia vrednicu-o Durtare statornică tru (‘u^ ura română şi literatura poporului I lui protopresbiter Ioan Teculescu din Aiba-

. •••.*. român« cu reorganizarea »despărţământu- ] lulia, întâmplată la 10 Noemvrie v. a. c.Şi, in această privinţă, se deosebesc Zârneşti« învit prin aceasta, — pe in -j Ei a în etate numai de 36 de ani, şi în

de proşti — îşi dau seamă de neajunsul teiigenţi şi popor din comunele aparţină- i urma ei au rămas 7 oriani minori.lor, ba chiar sufer nespus din pricina dis- ; toare acestui cerc, adecă; Z.rneşti, Toha- proporţiei între hotărârile lor şi între chi- I nul-yechiu şi nou, Holbav şi Poiana Mâ-pul cum le aduc la îndeplinire, între voin-j rului’ Pr®cu[n ^ Pe i0^ cari 80 iniG_ . , . - , j reseaza de înaintarea incultură a poporu-ţa lor ş. Intre ceeace pot aduce la înde- ; , uj roD)ân _ ]a adunarea de constituire,plinire. Din pricina aceasta găsim ia ei că 1 Ce se va ţinea Duminecă îu 13 (26) De­se examinează mereu, jca-şi bat joc de eî cemvrie a. c. !a 2 ore p. ni. in edificiul înşişi, că se lapădă de toate şi se supun j şcoalei din Zârneşti, cu programul obicifatalităţei. Dacă se mai adauge pe lân^ră ■ toate astea — de pildă la cei bogaţi — saţ ! de viaţă, apoi îi vedem duşmani vieţei, — pesimişti, stăpâniţi de un lasă-mă să te ; las, mania de a se juca cu vorbe şi sim~ j ţiri, pe cari le uită în clipa următoare. I Sunt >sufletele obosite« ale scriitorului j nordic Arne Garborg. Dese-ori, deşi nu tot­deauna, se întovărăşeşte cu această slăbi­ciune lesne de aţâţat a sistemului nervos şi un egoism fără cruţare. Născut şi cres­cut într-o societate în care domneşte lupta tuturor în contra tuturor, egoismul ajunge, la nervoşi lesne de aţâţat, o nevoie; nu mai au nimic pe lume în afară de îngri­jirea de eul lor împrejurat de tot felul de primejdii ; slăbiciunea, teama, sfiiciunea duc nu rare-ori la dorinţa mişelească de a parveni cu orie© preţ, sau lâ o zgârce­nie,, mizantropică__

Nu întâlnim totdeauna această des- voltare neplăcută__

nuit. — Poiana Mărului, în 1909. - Moise Micu, pre.

1 PecA;i*ihi'e

Necrolog, ştefan Rusu, paroh în Ida- ! mare, şi-a dat nobilul său suflat în mânile j Creatorului, Vineri, în 10 Decembre, în | anul 7S sl etăţii.

Şcoala pentru economia de casă (şcoalade menaj), susţinută de »Reuniunea femei­lor române din Sibiiu«, deschide la 15 Ia­nuarie n. un curs de bucătărie fină. Cur­sul va dura dela 15 Ianuarie până la 15 Aprilie. Taxa lunară a acestui curs e de 80 cor. Elevele primesc locuinţa şi întreagă întreţinerea în internatul şcoalei. Informa- ţiuni se pot primi dela d şoara Tollia Bog­dan, Sibiiu, Strada Baier Nr. 1. n timpul acestui curs şcoala primeşte »i execută co­mande pe lângă preţuri convenabile.

Locale- Orhestra germană din Mün­chen, care se numeşse »Tonkünstlerorches- ter, früher Kaimorchester« va da. în nu­măr complet, un mare concert în 27 Dec. la Redută. In oraşul nostru poate încă nici-odată nu ni s-a dat să ascultăm o

lim orm âaiarea s-a fâ^ut la 12 Nov. 2 /4 ore p. m. Poporul întreg românesc :> u Codiea cu mic cu mare era de faţă. Afaiâ de acesta o mulţime de ami ;i şi cunoscuţi ai mult întristatei familii. Bise­rica destul de ncăpătoare n-a putut cu­prinde mulţimea în treagă ; o parte din ea a rămas şi pe afară.

Serviciul înmormântării l-a servit cu avânt părintele protopresbiter ai tractului Dobra, iosif A/orartu. Tot dânsul a ţinut la încheiere un avântat şi pătrunzător discurs funebral. Răspunsurile s-au dat cu multă preciziune din partea învăţătorilor prezenţi din Râşnov, Zârneşti, Ghimbav, Codiea, cari au pus în uimire întreg pu­blicul asistent — şi numai spre onoare le serveşte.

In acelaşi timp am remarcat la a- ceastă dureroasă înmormântare mai multe deputaţiuni:

I. Depuiaţiunea din Albs-luiia, din care f*cea .parie soţiile d-lor Andreiu Pa- tachi, a . tin Oom^s şi Vasile Bărbier, •>rt !b<- îtf o preafrum oasă cunună cu inscripţia auntă : »Preoţimea şi învăţâto- riiîîea ain tractul Alba-Iulia, iubitei noa- stiv protopresbitere*.

ii. Membrii societăţii de lectură din Râşnov cu flamura societăţii. III. Corpul învaţătoresc din Râşnov. IV. Corpul învă- ţătoresc de la Codiea. V. Oficiul opi- dan^ din Codiea, Preoţ-ii din Râşnov Constantin Proca, din Cristian Virgil Pop, din Vlâdeni Iacob Zorea şi Prea On. D-n

ULTIME ŞT IE !.Budapesta, 14 Dec. Se spune că

regele va adresa camerei un rescript, ia deschidere, în care pretinde să ră ­mână la postul lui guvernul actual. Unii miniştri totuşi vor părăsi cabi­netul. Iusthiştii se pregătesc la o „discuţie pe toată linia.“

Roma, 14 Decemvrie. Primul mi­nistru italian, încredinţat cu construi­rea cabinetului e ovreu. II chiamă Sonnino, şi a mai fost odată încre­dinţat cu construirea cabinetului, dar atunci a stat numai 1 1 0 zile la gu­vern. îşi trage obârşia din o veche familie florentină, şi a fost totdeauna un aprig adversar al lui Giolitti, pe care l-a trântit. — Cabinetul lui de acum este socotit ca o raliare a ce­lor mai largi grupări liberale.

Noul ministru de esterne, Guic­ciardini este aderentul sincer al tri­plei alianţe.

Yiena, 14 Decemvrie. Regele Belgiei, lovit de-o boală, care s-a agrav at pe neaşteptate, zace în ago­nie. Se aşteaptă in tot minutul sfâr­şitul fatal.

Icoana nervozităţii e nespus de felu- orch^tră de puterea şi calitatea acesteia.;-ux i • Orchestra e condusă de Jose Lassaile (dinritfc. însuşiii cu totul superioare se ames- Spania) Sllb a cărui conducere obţinuse şi j protopr. Iosif Morariutecă intr-un chip de necrezut cu lipsuri şi succesele fără păreche, la expoziţia din \ Cununi s-au depus : »Neuitatei melecusururi tot aşa de extraordinare. Dar un primăvara anului 1909, ia Paris. Pe lângă so ţ ii: loan, leculescu, protopop«, şi f i i i :

! l t b l i o g r a i i e .In tipografia »Neamul românesc« din

Vălenii-de-munte, a ap ăru t:JV. lo rg i: »Istoria Literaturei Româ­

neşti«, în veacul al XlX-lea de la 1821 înainte, în legătură cu dezvoltarea cultu­rală a neamului, Voi. IIl, preţul 5 lei.

— 1. Volkelt, prof. universitar, Lipsea »Arta, m >rala şi cultura«, traducere auto­rizată de Horia Petra-Petrescu. Tipografia A. Mureşianu. Preţul 45 bani, plus port*

B u c o lic e le ş i G eo rg ice le iui Ver-giiiu traduse de cunoscutul ţii apreciatul scriitor şi profesor pensionar M. S tra ja n u . Bucuresci I. V. Soeecu. Se pot procura prin lib ră ria A. Mureşianu. Preful cor. 2.60 plus 10 fii. porto.

Traducerea e făcută de uu bârbat competent, din cuvînt îa cuvînt şi e în­soţită de aualiîfa tuturor cuvintelor cu­prinsa in lextui latin. B ’.evii gimoi^iall carî au fost nevoiţî pănă acuma a utilis* traduceri streine, de stgur se vor bucura de aceatâ carte.

POŞTA REDACŢIUNEI.B. 1. D. Sibiiii. Scurt: nepublicabile,

şi n-avem nădejde nici pe viitor. Câid s-ar putea scoate ceva, nu eşti original, când eşti original nu Fe poate scoate ceva. De-altfel mai ştii? l)-ta ai un mare avan­ta j: nu te-ai născut poet. Astfel mai poate să te faci de acum î

D-şoara A. Ne oboseşte acest duel de vorbe. Mai bine aţi face, dacâ v-aţi a- puca să colectaţi pentru Pomul de Crăciun al întemniţaţilor, ca şi celelalte d-şoare, sau pentru orice alt scop. Fapte, fapte, fapte — chiar şi dela o femeie!

»Drapelul*. Vă asigurăm că cei ce ne-a dat corespondenţa cu pricina este absolut de bună credinţă. Şi vă asigurăm că nu dăm crezământ uşuratic ori şi cui. Corespondentul nostru a fost inspirat de oameni despre cari trebue să credem că-s tot aşa de bine informaţi ca şi corespon­dentul d-voastră. Primim însă bucuros, contra probe.

Proprietar : D r. A u re i M u re ş ian u .Ram.

Redactor respons.: D r. Sever Dai,

Pagnia 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 260 -190 )

Nr. 13900— 1909.

P u b l i c a ţ i u n ereferitoare la sarcinele de pe case şi pământuri cari sunt a se scădea ia

statorirea dării supletorie după venitul general

Dare supletoria după venit general se plăteşte:a) 80 perţente pământuri, după casele supuse dării de chirie, după

dările directe de stat prescrise pe anul curent şi dăpă aruncul pentru rescumpărarea pământului.

b) 40°/0 după casele, cari plătesc dare după clase.c) 2 0 % după case şi pământuri, cari beneiiciează de liberarea de

dare, perţentele se socotesc după suma de dare, care ar fi trebuit să se plătească sub numirea de venit general şi arunc pentru rescumpă- rare, dacă proprietatea nu ar avea beneficii de a fi liberă de dare pe un timp oareşi-care.

Proprietarului de casă sau de pământ, a cărui proprietate este în­greunată cu împrumuturi, în sensul articolului de lege XLVI. §. 18 ’i s’a dat următorul beneficiu:

a) I-se scade proprietarului 10°/t) din camătă de pe un an ce a plătit’o după suma capitalului încă neplătit pănă la finea anului prece­dent, dar aceasta numai în cazul dacă şi datoria şi şi carnetele sunt intabulate.

b) La împrumuturi luate dela institute de bani, cu condiţiuni de a replăti capitalul în mai mulţi ani în sume fixate, camăta se socoteşte socotindu-se cât cade pe un an în sensul carnetelor statorite în con­tract dacă împrumutul se replăteşte nu la începutul anului ci în decursul aceluia atunci se va socoti camăta anuală proporţional după carnetele din anul prim şi cel din urmă şi aşa ’i se va statori venitul anual general.

Carnetele ce să plătesc după dările statului intabulate nu se sub- trag la statorirea dării pentru venit general. (1888 XLVI. §. 16).

Din dispoziţiunea luată sub a) se vede limpede, că basa scăderii sau a subtragerii o formează acea sumă de camătă anuală care se plă­teşte după restul de capital rămas neplătit la finea anului ce premerge anului în care se statoreşte darea. Dar dacă un proprietur de pământ în luna lui Ianuarie 1909 a luat un împrumut de 1 0 0 .0 0 0 coroane dela un privat şi din aceasta pănă la 15 Decembre a replătit 6 0 .0 0 0 coroane, atunci baza scăderii sau a subtragerii pe anul 1910 o for­mează 10°/0 din carnetele ce se plătesc după restul capitalului de 4 0 .0 0 0 coroane neplătit încă la finea lui Decembre 1909.

Această procedură însă se refereşte numai la împrumuturile îndati­nate menţionate în alineatul a), pentrucă acestea, se deosebesc în îm­prumuturile luate dela institute cu condiţii de plată speciale.

Şi anume pentru institute de credit, cari dau împrumuturi la s ta - ! torirea venitului general se observă următoarele: |

aa) Carnetele după împrumuturile ce se dau cu replătire într’un I număr anumit de ani se socotesc pe întreaga durată a anilor şi apoi j drept cassată e acea sumă, care cade pe un an socotită după perţentul' de camătă pus în contract pentru un an. j

bb) Din camăta ce cade pe anul de dare — nu pe anul prece-| dent — se iau 10°/0 şi în modul acesta se îndeplineşte acest beneficiu | şi la împrumuturile, care se încep în decursul anului (1891 41.187 j P. M. R. 1891 P. K.)

Observăm la acest loc, că sub cuvântul camătă la statorirea dării după venitul general, înţelegem acea camătă, care o plăteşte institutul după împrumutul original şi o petrece şi în cărticica partidei cu un perţent oarecare fixat, nu poate forma însă basă pentru scădere, ceeace se plătesc la institut pentru replătire din capital sau sumele ce se de- trag partidelor din partea institutelor sub titlul de administraţie (1898, Ord. M. Fin. 28058 P. K. 1898 Nr. 18.)

Fassiunea trebue dată la primăria comunală (perceptoratul orăşe­nesc) în anul de dăjduire şi anume dela 1 — 31 Ianuarie.

Fassiuni în trate mai târziu în senzul ord. M. Fin. 21275 din 1897 Martie 28 publicată în P. K. nr. 10 numai pe calea justificării se pot valora şi aceasta numai dacă se dovedeşte, că întârzierea s’a întâmplat dintr’o cauză neîncunjurabilă.

Despre fassiunea prezentată se dă adeverinţe, care serveşte drept dovadă.

Escepţiuni fac cazurile mentionate sub b), pentrucă acei plătitori de dare, cari iau împrumuturi dela vr’un institut şi-l intabulează după ter- minul pentru fassionări, au dreptul în termin de 80 de zile după înta- bulare să arete la direcţiunea financiară, că prin prescrierea dării îna­inte de întâmplata întabulare a împrumutului, ’i s’a făcut nedreptate şi cere îndreptare.

Toţi plătitorii de dare, cari cu intenţie umblă să păgubească erariul în chestia dării de venit general arătând datorii neîntabulate, comit transgresiune şi se vor pedepsi.

B r a ş o v , 1909 Decembre 9.

î8 1- 5) Perceptoratul orăsenese.

Nr. 13900-1909.Pu b l i c a ţ i u n e

referitoare la f*ssionarea venitelor din carnete şi rente

Venitele, cari cad sub darea de carnete şi darea de rentă trebue fassionate din partea celor ce le folosesc sau din partea persoanelor morale p ăn ă în 1 0 Ia n u a r ie 19i0.

Obiect pentru darea de carnete şi rentă formează ori-ce avere, care nu e supusă nici mijlocit, nici direct la dare, nici pe pământ, nici de casă, nici de câştig, precum la darea, care au să o plătească întreprin­derile şi reuniunile, cari sunt obligate a depune socoteală publică, cu deosebire formează obiect pentru dare de carnete şi rente tot soiul de carnete, quote şi dividende cari le primeşte vre-un locuitor al acestei ţări (individ sau persoană morală) din următoarele isvoare de venit, anum e:

a) Din rente viagere fie din ţară sau streinătate, din provederi pentru starea de revisuire sau din rente pentru rudenii.

b) Din capitale asigurate prin amanete sau întabulare, sau prin simple obligaţiuni, cambii sau şi alt soiu de contracte dacă banii sunt daţi împrumut fie în ţară sau în streinătate, tot asemenea şi de capi­tale fideicomisionale, familiare sau fundaţionale.

c) Din drepturi ce sunt incorporate pe pământuri din ţară, cari însă nu sunt supuse dării de pământ.

d) Din actii din ţări streine fie fonciere, urbane industriale sau comerciale.

e) Din obligaţiuni de stat, sauf) obligaţiuni de ale comitatelor, dacă nu-s eliberate de dare prin

vre-o lege specială.g) Din venitele, ce le trag pe baza de avisuri, cărticele de depu­

neri, alte documente de depuneri sau pe baza de conto-curenturi după banii depuşi spre fructificare la institute de credit, cari pe baza statu­telor lor primesc şi depuneri, mai departe la case de păstrare şi la toate institutele de credit, cari fac şi afaceri de păstrare de dani.

Contribuabilii sunt scutiţi de a face fasiuni despre venitele din ur­mătoarele capitale anume:

a) din obligaţiunile de stat numite mai sus;b) din carnetele după obligaţiunile de prioritate supuse dării;c) din carnetele capitalelor asigurate pe întabulare cari le-au îm­

prumutat întreprinderilor şi reuniunile obligate de a da socoteală publică.Darea de camătă după aceste carnete le plăteşte în cazul a) Sta­

tul, în cazul b) şi c) societatea care plăteşte celui ce trage camătă şi o transpune la perceptorat.

Venitul din capitalele aşezate la institute de bani menţionate sub g) proprietarii acestor bani de asemenea nu-s obligaţi a face fasiuni.

Pentru aceasta însă institutele de baui sunt datoare:a) A arăta suma cametelrr plătite după capitale a-le arăta la fie­

care pătrar de an în Martie, Iunie, Septembre şi Decembrie;b) A arăta la perceptoratul regesc suma carnetelor capitalizate tot

la jumătate de an şi totodată a-şi trimite darea ce cade pe acele ca­rnete, sunt îndreptăţite a reţinea din cametile plătite sau capitalizate suma dării plătite.

Fiindcă darea de carnete şi rente este a-se statori totdeauna pe baza carnetelor folosite în anul ce premerge anului de dăjduit: de

I aceea pentru statorirea dării pe 1910 trebüe fassÎQilât venitul de ca-I mete şi rente din auut 1909.

Darea de carnete şi rente se statoreşte pentru contribuabili tot­deauna în localitatea unde-şi are locuinţa permanentă.

Contribuabilii cari isvoarele lor supuse dării de carnete şi rente le fmssionează cu intenţie de a prescurta Starul în venitele sale — fie în scris sau verbal — sau cari ascund isvoarele lor de venit prin aceea că sau le retao sau spun mai puţin: se pedepsesc în senzul art. de lege XLVI. din 1888. §. 100.

B r a s s ó , 9 Decembre 1909.

(8'M-1) Perceptoratul orăsenese.

La prea înalta poruncă a m Maiest. Saie Âpost. c. şi reg.

A X X V II. LOTERIE I Stal c. slr.pentru scopuri de binefaceri militare.

I j o t e r i i i unică în Austria lega! concesionată conţine f 8 . 3 8 6eâşli^wri m intui gata în suma totală de 5 8 4 .1 0 0 Cor.

2 0 0 .0 0 0 c o r o n e b a n i g a t a .Tragerea urmeză irevocabil in 18 Oec 1909. Un los costă 4 corone.

LosiWi se capătă la secţiile loteriilor de stat în Viena I i i Vordere Zollamts- strasse 7. CoVeUi.ţi d-< MU.erie, Trafic!, la oficiile de dare, poşte, telegraf şi căi ferate, z-iraHi esc. P atiuri pentru cumpărători gratis.

-------- :— : lj<»$tiiai2e s e - t r im it f ra n c o . 1 ..zr.-rrz:

(772.9 -10 )

Direcţia e. r. a loteriei.Secţia loteriei de stat.

T'.pogralia A. Mureşsanu, Braşcv