Românii de pretutindeni, sub aripa unei singure reviste

1
În cele aproape 60 de pagini ale re- vistei, semnează autori români din Slova- cia, Canada, S.U.A, Germania, Australia, Spania, Elveţia, Israel, Irlanda, Italia, Bel- gia, Suedia, Franţa, Cipru care abordează subiecte diferite. Hotărârea de a-ţi părăsi ţara în care te-ai născut nu e uşor de luat. Motivele sunt explicate în „Gustul amar al despărţi- rii. Gustul dulce al liberăţii”, de către ro- mânul Ion Nălbitoru care este stabilit în Italia: „Am părăsit România într-o perioadă în care TVA-ul creştea odată cu explozia preţurilor, iar impozitele şi taxele depăşi- seră limitele bunului-simţ. În schimb, sa- lariile şi pensiile erau reduse cu 25% şi, probabil, aleşii noului regim pregăteau în- tregului popor o mare surpriză, reducerea duratei de viaţă tot cu 25 la sută. După numeroasele incertitudini, în final, m-am decis ca într-o după amiază să-mi părăsesc patria cu gustul amar al despărţirii. Mulţi dintre autorii care semnează în paginile revistei „Itaca” sunt originari din Transilvania, precum Viorel Vintilă (Braşov) sau Emanuel Stoica (fost ziarist în Alba Iu- lia). „Dacă ar fi să-l parafrazez pe Vasile Alecsandri, în poezia sa, Peneş Curcanul, aş putea zice aşa: Plecat-am şase din Bra- şov (însă nu aveam sergent) şi într-adevăr nu erau deloc în piept inimile reci, ba dim- potrivă, inimile noastre fierbeau de entu- ziasm şi vibrau de bucurie, deoarece peste numai 30 de zile urma să păşim pe „pă- mântul făgăduinţei”, relatează Viorel Vintilă, în istorisirea „Zborul către America”. În data de 3 noiembrie 1995, lotul celor şase bra- şoveni format din: Alex zis „Inginerul” care absolvise Politehnica, Vali zis „Baronul” pentru că petrecuse nişte ani prin Germa- nia, Vio, poreclit „Titratul”, avea pregătire şi experienţă în munca pe care urma să o facă ca ospătar, Cătălin, zis „Aţă”, deoarece era foarte slab, Petrişor alias Hussein, pen- tru asemănarea izbitoare cu personajul, drept pentru care în aeroport la Londra a şi fost reţinut mai mult decât ceilalţi la con- trol şi verificări, şi Viorel (autorul), supra- numit „Creangă”, pentru faptul că era un bun povestitor, spunea „Good bye” Braşo- vului şi se grăbea să spună „Hello” Americii. Revenind, la românii care trăiesc în marile oraşe europene, precum Londra, Paris sau Stockholm, aceştia îi vâd adesea, pe străzi, pe conaţionalii cerşetori. „Uneori trebuie să fiu într-o situaţie dificilă pentru a găsi suficientă înţelegere pentru cerşetori. În raport cu ale vieţii capricii, sunt şi eu un fel de cerşetor, aştept şi accept şanse, la fel ca noi toţi. Atunci de ce oare îmi re- prim cu greu impulsul de a arunca nişte vorbe tăioase cerşetoarei care tocmai îşi zăngăne bănuţii din palmă? Este a doua oară, a treia oară când o văd. O privesc mai atent. E la vârsta la care o femeie de- vine bunică. Câţiva dinţi de aur îi sclipesc sporadic din colţul zâmbetului. Milogeala de tip constantinopolitan, modelul ei nu stârneşte compasiunea la Stockholm. Aici mai degrabă oferi un surâs, un cântec, te transformi într-un personaj care aduce pu- ţină diversitate”, scrie Emanuel Stoica în „Cum să nu cerşeşti la Stockholm”. Ardeleni de aur, pe scenele irlan- deze. Lista ardelenilor prezentaţi în pagi- nile noii publicaţii e lungă. Dorina Şişu dedică o pagină întreagă ardeleanului Flo- rian Zapra, bistriţeanul care face cinema- tografie în Dubblin şi care a fondat Festi- valul Internaţional de Muzică şi Film de Scurtmetraj în aceeaşi capitală. Din anul 2000, trăieşte în Dublin, iar, după ce stu- diază drama la Gaiety School of Acting, joacă în filmele „Treasure Island”, „Asterix şi Obelix: În serviciul Majestăţii Sale”, „Standby”. Florian Zapra este producătorul filmelor de scurtmetraj: „Clowns”, „Oz”, „Prin ochii lui”, „Animals”. A participat la festivaluri de film şi a câştigat cu filmul „Clowns”, premiul pentru cea mai bună comedie la Ballinamore Film Festival. De filmul scurt, „Oz” s-a arătat interesat TVR1, spune chiar Florian Zapra, însă a ales să-l prezinte la festivaluri internaţionale sau la cele din ţară, precum „Comedy Cluj”. „Faptul că un film participă la mai multe festivaluri, este nominalizat sau chiar premiat este o garanţie pentru cei care doresc să investească în proiectele mele”, explică Florian Zapra. Cel mai nou film produs este „Animals”. Este o come- die, povestea a doi prieteni buni care tră- iesc într-o lume în care este interzis să mănânci carne de animale. Unul dintre ei nu rezistă tentaţiei şi, ca urmare, priete- nul îl internează la o clinică de reabilitare. În viitorul apropiat, ardeleanul inten- ţionează să se apuce de regizat filme: „M-am gândit să regizez un film scurt. Cu câţi regizorii am lucrat, nu ne-au prea coincis ideile. Chiar actorii şi camerama- nii m-au încurajat să regizez”. Totodată, Viorel Ploeşteanu prezintă ac- tivitatea interpretei de muzică populară Cri- stiana Ştefania Ţărean, născută în Sibiu, care din 2009 se stabileşte în Irlanda. După ce în ţară a activat în cadrul Ansamblului Cibinul şi în Ansamblul „Căluşelul din Or- lat” şi a fost premiată la mai multe festiva- luri şi concursuri, în 2011, înfiinţează, la Dublin, Grupul Vocal „Trăistuţa”, cu acesta participând la diferite evenimente şi spec- tacole ale comunităţii româneşti, români şi irlandezi, deopotrivă, apreciind evoluţia copiilor şi porturile populare, achiziţionate din fonduri proprii de către artistă. Tia SÎRCA 6 comunitate D oi români inimoşi, creatori de lite- ratură, s-au stabilit în Dublin, capi- tala Irlandei şi au dus cu ei spiritul iubirii de carte, reuşind să strângă în jurul lor, în noua ţară adoptivă, un nucleu viu, români talentaţi care se implică să pro- moveze comunitatea pe care o reprezintă. Munca Dorinei Şişu şi lui Viorel Ploeşteanu concurează cu cea a ambasadorilor şi, de multe ori, o depăşesc, cei doi izbutind să strângă în paginile unei singure reviste gându- rile românilor din diasporă. Românii, plecaţi din ţară şi stabiliţi în toate colţurile lumii, care stăpânesc arta scrisului vor putea să-şi publice creaţiile în revista de cultură „Itaca”, aceasta fiind lansată de curând în Du- blin, capitala Irlandei. Fondatorii revistei sunt Emanuel Pope (Anglia), Dorina Şişu şi Viorel Ploeşteanu. Ultimii doi români locuiesc în pre- zent în Ţara Trifoiului, din anul 2011, respectiv, 2010, şi au conceput mai multe proiecte dedi- cate comunităţii româneşti, unul dintre cele mai importante fiind înfiinţarea primei biblio- tecii româneşti din Dublin, Biblioteca „Fănuş Neagu”. „Fondul de carte a venit din bibliotecile proprii, a mea şi a Dorinei, aproximativ 1.000 de volume, precum şi prin donaţii din partea cunoscuţilor noştri de la Academia Română, Muzeul Literaturii Române din Bucureşti şi nu- meroşi scriitori, în total 2.000 de volume”, ex- plică Viorel Ploeşteanu. De asemenea, cei doi au pus bazele unui proiect cultural care se adresează românilor din Irlanda, creatori sau iubitori de artă, în acest scop înfiinţând Centrul de Excelenţă pentru Promovarea Creativităţii din Dublin. Transilvania susţine noua iniţiativă prin care toţi românii din diasporă îşi pot pu- blica creaţiile, revista fiind scoasă la editura „Transilvania”, condusă de Mihai Ganea, pre- şedintele Ligii Scriitorilor din Baia Mare. „Re- vista apare online, dar şi pe suport de hârtie. În acest fel ne-am deschis inimile către cei care creează, să-i încurajăm să facem ceva pentru ceilalţi pentru că acesta e rolul artiştilor. Avem nevoie de voi, să veniţi alături de noi ca să lu- crăm împreună şi să putem face ceva pentru comunitate, pentru ceilalţi. Trebuie să ţinem steagul sus, sunt tot mai puţini care fac asta, dar dacă gândim pozitiv sub acest steag, vor veni şi alţii care, la rândul lor, vor aduce alţi iu- bitori de cultură şi creatori ”, a fost îndemnul redactorului-şef Viorel Ploeşteanu, la lansarea revistei „Itaca”. «Milogeala de tip constantinopolitan nu stârneşte compasiunea la Stockholm. Aici mai degrabă oferi un surâs, un cântec, te transformi într-un personaj care aduce puţină diversitate», Emanuel Stoica Miercuri, 10 aprilie 2013 - Transilvania REPORTER Românii de pretutindeni, în cuprinsul unei singure reviste Itaca este o insulă din Marea Ionică. Conform Odiseei lui Homer, această insulă este patria lui Ulises şi ţinta lungii lui călătorii spre casă. A devenit simbolul unui obiectiv la care visezi mult şi pe care îl atingi cu sacrificii şi mai ales cu multă perseverenţă. dublă lansare media L ansarea revistei „Itaca”, care a avut loc weekendul trecut, la Cassidys Hotel, Dublin, a fost urmată de o altă lansare, cea a canalului media TV al Centrului de Excelenţă. La marcarea dublului eveniment au participat mai mulţi români, iubitori de cul- tură, printre care s-a aflat şi reprezentantul Ambasadei Române la Dublin, Ileana Cio- banu, toţi apreciind evoluţiile artiştilor: Theo- dora Maria Ciuta, Cristiana Ştefania Ţărean şi naistul Iulian Puşcă. „Domeniul nostru de activitate este promo- varea creatorilor români stabiliţi în Irlanda, iar acest lucru se face prin intermediul spaţiilor vir- tuale pe care le deţine Proiectul Cititor de proză - Republica artelor, din care facem şi noi parte, pe site-uri partenere, reviste on-line şi tipărite din România şi din străinătate, pe posturi de radio, iar, din aprilie 2013, şi pe canalul media TV al Centrului de excelenţă în promovarea creativităţii româneşti - Dublin. În mod firesc, a venit şi ideea de a realiza o revistă numai pentru scriitorii români din diaspora”, conchide Viorel Ploeşteanu, redactorul noii publicaţii. Activitatea bistriţeanului Florian Zapra este reflectată într-o pagină dedicată în cadrul noii reviste «Ne-am deschis inimile către cei care creează, să-i încurajăm să facem ceva pentru ceilalţi pentru că acesta e rolul artiştilor», Viorel Ploeşteanu

Transcript of Românii de pretutindeni, sub aripa unei singure reviste

Page 1: Românii de pretutindeni, sub aripa unei singure reviste

În cele aproape 60 de pagini ale re-vistei, semnează autori români din Slova-cia, Canada, S.U.A, Germania, Australia,Spania, Elveţia, Israel, Irlanda, Italia, Bel-gia, Suedia, Franţa, Cipru care abordeazăsubiecte diferite.

Hotărârea de a-ţi părăsi ţara în carete-ai născut nu e uşor de luat. Motivelesunt explicate în „Gustul amar al despărţi-rii. Gustul dulce al liberăţii”, de către ro-mânul Ion Nălbitoru care este stabilit înItalia: „Am părăsit România într-o perioadăîn care TVA-ul creştea odată cu exploziapreţurilor, iar impozitele şi taxele depăşi-seră limitele bunului-simţ. În schimb, sa-lariile şi pensiile erau reduse cu 25% şi,probabil, aleşii noului regim pregăteau în-tregului popor o mare surpriză, reducereaduratei de viaţă tot cu 25 la sută. Dupănumeroasele incertitudini, în final, m-amdecis ca într-o după amiază să-mi părăsescpatria cu gustul amar al despărţirii.

Mulţi dintre autorii care semnează înpaginile revistei „Itaca” sunt originari dinTransilvania, precum Viorel Vintilă (Braşov)sau Emanuel Stoica (fost ziarist în Alba Iu-lia). „Dacă ar fi să-l parafrazez pe VasileAlecsandri, în poezia sa, Peneş Curcanul,aş putea zice aşa: Plecat-am şase din Bra-şov (însă nu aveam sergent) şi într-adevărnu erau deloc în piept inimile reci, ba dim-potrivă, inimile noastre fierbeau de entu-ziasm şi vibrau de bucurie, deoarece pestenumai 30 de zile urma să păşim pe „pă-mântul făgăduinţei”, relatează Viorel Vintilă,în istorisirea „Zborul către America”. În datade 3 noiembrie 1995, lotul celor şase bra-

şoveni format din: Alex zis „Inginerul” careabsolvise Politehnica, Vali zis „Baronul”pentru că petrecuse nişte ani prin Germa-nia, Vio, poreclit „Titratul”, avea pregătire şiexperienţă în munca pe care urma să ofacă ca ospătar, Cătălin, zis „Aţă”, deoareceera foarte slab, Petrişor alias Hussein, pen-tru asemănarea izbitoare cu personajul,drept pentru care în aeroport la Londra aşi fost reţinut mai mult decât ceilalţi la con-trol şi verificări, şi Viorel (autorul), supra-numit „Creangă”, pentru faptul că era unbun povestitor, spunea „Good bye” Braşo-vului şi se grăbea să spună „Hello” Americii.

Revenind, la românii care trăiesc înmarile oraşe europene, precum Londra,Paris sau Stockholm, aceştia îi vâd adesea,pe străzi, pe conaţionalii cerşetori. „Uneoritrebuie să fiu într-o situaţie dificilă pentrua găsi suficientă înţelegere pentru cerşetori.În raport cu ale vieţii capricii, sunt şi euun fel de cerşetor, aştept şi accept şanse,la fel ca noi toţi. Atunci de ce oare îmi re-prim cu greu impulsul de a arunca niştevorbe tăioase cerşetoarei care tocmai îşizăngăne bănuţii din palmă? Este a douaoară, a treia oară când o văd. O privescmai atent. E la vârsta la care o femeie de-vine bunică. Câţiva dinţi de aur îi sclipescsporadic din colţul zâmbetului. Milogealade tip constantinopolitan, modelul ei nustârneşte compasiunea la Stockholm. Aicimai degrabă oferi un surâs, un cântec, tetransformi într-un personaj care aduce pu-ţină diversitate”, scrie Emanuel Stoica în„Cum să nu cerşeşti la Stockholm”.

Ardeleni de aur, pe scenele irlan-deze. Lista ardelenilor prezentaţi în pagi-nile noii publicaţii e lungă. Dorina Şişudedică o pagină întreagă ardeleanului Flo-rian Zapra, bistriţeanul care face cinema-tografie în Dubblin şi care a fondat Festi-valul Internaţional de Muzică şi Film deScurtmetraj în aceeaşi capitală. Din anul2000, trăieşte în Dublin, iar, după ce stu-

diază drama la Gaiety School of Acting,joacă în filmele „Treasure Island”, „Asterixşi Obelix: În serviciul Majestăţii Sale”,„Standby”. Florian Zapra este producătorulfilmelor de scurtmetraj: „Clowns”, „Oz”,„Prin ochii lui”, „Animals”. A participat lafestivaluri de film şi a câştigat cu filmul„Clowns”, premiul pentru cea mai bunăcomedie la Ballinamore Film Festival. Defilmul scurt, „Oz” s-a arătat interesat TVR1,spune chiar Florian Zapra, însă a ales să-lprezinte la festivaluri internaţionale sau lacele din ţară, precum „Comedy Cluj”.

„Faptul că un film participă la maimulte festivaluri, este nominalizat sauchiar premiat este o garanţie pentru ceicare doresc să investească în proiectelemele”, explică Florian Zapra. Cel mai noufilm produs este „Animals”. Este o come-die, povestea a doi prieteni buni care tră-iesc într-o lume în care este interzis sămănânci carne de animale. Unul dintreei nu rezistă tentaţiei şi, ca urmare, priete-nul îl internează la o clinică de reabilitare.

În viitorul apropiat, ardeleanul inten-ţionează să se apuce de regizat filme:„M-am gândit să regizez un film scurt.Cu câţi regizorii am lucrat, nu ne-au preacoincis ideile. Chiar actorii şi camerama-nii m-au încurajat să regizez”.

Totodată, Viorel Ploeşteanu prezintă ac-tivitatea interpretei de muzică populară Cri-stiana Ştefania Ţărean, născută în Sibiu,care din 2009 se stabileşte în Irlanda. Dupăce în ţară a activat în cadrul AnsambluluiCibinul şi în Ansamblul „Căluşelul din Or-lat” şi a fost premiată la mai multe festiva-luri şi concursuri, în 2011, înfiinţează, laDublin, Grupul Vocal „Trăistuţa”, cu acestaparticipând la diferite evenimente şi spec-tacole ale comunităţii româneşti, românişi irlandezi, deopotrivă, apreciind evoluţiacopiilor şi porturile populare, achiziţionatedin fonduri proprii de către artistă.

Tia SÎRCA

6 comunitate

Doi români inimoşi, creatori de lite-ratură, s-au stabilit în Dublin, capi-tala Irlandei şi au dus cu ei spirituliubirii de carte, reuşind să strângă

în jurul lor, în noua ţară adoptivă, un nucleuviu, români talentaţi care se implică să pro-moveze comunitatea pe care o reprezintă.Munca Dorinei Şişu şi lui Viorel Ploeşteanuconcurează cu cea a ambasadorilor şi, demulte ori, o depăşesc, cei doi izbutind săstrângă în paginile unei singure reviste gându-rile românilor din diasporă.

Românii, plecaţi din ţară şi stabiliţi în toatecolţurile lumii, care stăpânesc arta scrisului vorputea să-şi publice creaţiile în revista de cultură„Itaca”, aceasta fiind lansată de curând în Du-blin, capitala Irlandei. Fondatorii revistei suntEmanuel Pope (Anglia), Dorina Şişu şi ViorelPloeşteanu. Ultimii doi români locuiesc în pre-zent în Ţara Trifoiului, din anul 2011, respectiv,2010, şi au conceput mai multe proiecte dedi-cate comunităţii româneşti, unul dintre celemai importante fiind înfiinţarea primei biblio-tecii româneşti din Dublin, Biblioteca „FănuşNeagu”. „Fondul de carte a venit din bibliotecileproprii, a mea şi a Dorinei, aproximativ 1.000de volume, precum şi prin donaţii din parteacunoscuţilor noştri de la Academia Română,Muzeul Literaturii Române din Bucureşti şi nu-meroşi scriitori, în total 2.000 de volume”, ex-plică Viorel Ploeşteanu. De asemenea, cei doiau pus bazele unui proiect cultural care seadresează românilor din Irlanda, creatori sauiubitori de artă, în acest scop înfiinţând Centrulde Excelenţă pentru Promovarea Creativităţiidin Dublin. Transilvania susţine noua iniţiativăprin care toţi românii din diasporă îşi pot pu-blica creaţiile, revista fiind scoasă la editura„Transilvania”, condusă de Mihai Ganea, pre-şedintele Ligii Scriitorilor din Baia Mare. „Re-vista apare online, dar şi pe suport de hârtie. În

acest fel ne-am deschis inimile către cei carecreează, să-i încurajăm să facem ceva pentruceilalţi pentru că acesta e rolul artiştilor. Avemnevoie de voi, să veniţi alături de noi ca să lu-crăm împreună şi să putem face ceva pentrucomunitate, pentru ceilalţi. Trebuie să ţinemsteagul sus, sunt tot mai puţini care fac asta,dar dacă gândim pozitiv sub acest steag, vorveni şi alţii care, la rândul lor, vor aduce alţi iu-bitori de cultură şi creatori ”, a fost îndemnulredactorului-şef Viorel Ploeşteanu, la lansarearevistei „Itaca”.

«Milogeala de tip constantinopolitannu stârneşte compasiunea la Stockholm. Aici mai degrabă oferiun surâs, un cântec, te transformiîntr-un personaj care aduce puţină diversitate», Emanuel Stoica

Miercuri, 10 aprilie 2013 - Transilvania REPORTER

Românii de pretutindeni, încuprinsul unei singure reviste

Itaca este o insulă

din Marea Ionică.

Conform Odiseei lui

Homer, această insulă

este patria lui Ulises

şi ţinta lungii lui

călătorii spre casă.

A devenit simbolul

unui obiectiv la care

visezi mult şi pe care

îl atingi cu sacrificii şi

mai ales cu multă

perseverenţă.

dublă lansare media

Lansarea revistei „Itaca”, care a avut locweekendul trecut, la Cassidys Hotel,Dublin, a fost urmată de o altă lansare,cea a canalului media TV al Centrului

de Excelenţă. La marcarea dublului evenimentau participat mai mulţi români, iubitori de cul-tură, printre care s-a aflat şi reprezentantulAmbasadei Române la Dublin, Ileana Cio-banu, toţi apreciind evoluţiile artiştilor: Theo-dora Maria Ciuta, Cristiana Ştefania Ţărean şinaistul Iulian Puşcă.

„Domeniul nostru de activitate este promo-varea creatorilor români stabiliţi în Irlanda, iaracest lucru se face prin intermediul spaţiilor vir-tuale pe care le deţine Proiectul Cititor de proză- Republica artelor, din care facem şi noi parte,pe site-uri partenere, reviste on-line şi tipăritedin România şi din străinătate, pe posturi deradio, iar, din aprilie 2013, şi pe canalul mediaTV al Centrului de excelenţă în promovareacreativităţii româneşti - Dublin. În mod firesc, avenit şi ideea de a realiza o revistă numai pentruscriitorii români din diaspora”, conchide ViorelPloeşteanu, redactorul noii publicaţii.

Activitatea bistriţeanului Florian Zapra este reflectatăîntr-o pagină dedicată în cadrul noii reviste

«Ne-am deschis inimile către cei care creează, să-i încurajăm să facem ceva

pentru ceilalţi pentru că acesta e rolulartiştilor», Viorel Ploeşteanu