L8_Studiul Comportarii Reologice a Fructelor in Stare Prospata

Laborator 8 PFPA 1 L.8 Studiul comportării reologice a fructelor în stare prospat ă Scopul lucrării Materialele vâscoelastice prezintă comportamente diferite, în condi ţii de încercare asemănătoare, faţă de cele elastice. O parte din energia materialului este acumulat ă sub formă de energie poten ţială, restul inducând curgerea şi fiind disipată sub formă de frecare vâscoas ă. În acest caz, este necesar ă o abordare specială pentru a obţine informaţii corecte despre comportarea materialului supus încerc ărilor. Cunoştinţele despre reacţia fructelor şi legumelor la aplicarea diferitelor tipuri de sarcini mecanice, constituie baza descrierii propriet ăţilor materialului, şi sunt utilizate pentru a determina rezistenţa produselor agricole împotriva v ătămarilor la transport, prelucrare, depozitare, precum şi la calitatea lor de consum. În lucrarea de fa ţă se va studia influenţa vitezei iniţiale de deformaţie asupra proprietăţilor vâscoelastice ale merelor prin aplicarea testelor de curgere lent ă şi de relaxare a tensiunii. Vor fi analizate modelele matematice, pentru elementele tip şi câteva combinaţii reprezentative ale acestora, care aproximeaz ă cel mai bine comportamentul reologic al fructelor în stare proasp ătă. Consideraţii teoretice Unele fenomene care se observ ă în sectorul fructelor şi legumelor cu un con ţinut mare de apă pot fi descrise prin intermediul unor modele vâscoelastice liniare. Modelul generalizat Maxwell este utilizat pe scar ă largă în determinarea tensiunii de relaxare, ce este definit ă ca fiind descreşterea constantă a tensiunilor mecanice din structura materialului investigat. Reologia studiază comportamentul curgerii şi deformaţiei materialelor supuse diferitelor sarcini sau eforturi exterioare. Principalele propriet ăţi reologice care influenţează curgerea şi deformaţia materialelor alimentare sunt: vâscozitatea, caracteristicile legii putere, elasticitatea, variaţia tensiunii de revenire sau variaţia funcţiei de fluaj. Din acest punct de vedere, produsele alimentare se pot clasifica în dou ă mari categorii: - produse lichide, ca de exempl u: apa, ketchup-ul, maioneza, creme le, smântana, etc.; - produse solide, cum ar fi: merele, c erealele, brânza, etc. Aproape toale produsele alimentare lichide sau solide con ţin la scara macromolecur ă lanţuri de biopolimeri, care alc ătuiesc matricea polimerică vâscoelastică a materialului la scara micro, după cum se poate observa în figura 8.1. Fig. 8. 1 Matricea biopolimerică vâscoelastică Majoritatea produselor alimentare se situează din punct de vedere al comportamentului la curgere între cele dou ă extreme, lichidele newtoniene şi solidele elastice (fig. 8.2). La viteze de deformare mici toate materialele se comport ă predominant vâscos, elasticitatea putând fi neglijată. La viteze de deformare mari situa ţia se inversează.

L8_Studiul Comportarii Reologice a Fructelor in Stare Prospata

Documents

Transcript of L8_Studiul Comportarii Reologice a Fructelor in Stare Prospata