Diversitatea fructelor

16
Diversitatea fructelor 1. Fructul – definiţie: - este un organ de înmulţire caracteristic angiospermelor (plantelor superiore); - se formează după fecundaţie, din gineceu cu participarea mai mult sau mai puţin pronunţată a celorlalte elemente florale (receptacul); - în fruct, sunt adăpostite seminţele, care provin din ovule; - transformarea gineceului (sau pistilululi), respectiv a ovarului în fruct, este urmată de modificări histologice importante; - cele mai evidente modificări le suferă peretele ovarului, care va deveni pertele fructului (numit si pericarp), provenit din epiderma externă a carpelei, mezocarpul diferenţiat din mezofilul acesteia şi endocarpul, rezultat din epiderma internă; - din punct de vedere morfologic, fructele se deosebesc între ele prin formă, mărime, culoare, simetrie, dimensiuni, iar după origine, se deosebesc prin tipul de gineceu din care provin; - după fecundaţie, podoaba florilor dispare, caliciul (tottalitatea sepalelor), corola (totalitaea petalelor) şi staminele (androceul=totalitatea staminelor) se veştejesc şi cad; rolul lor s-a îndeplinit; - din fosta floare rămâne numai ovarul, ai cărui pereţi se dezvoltă, cresc şi se transformă în fruct, în vreme ce ovulele din interior devin seminţe;

Transcript of Diversitatea fructelor

Page 1: Diversitatea fructelor

Diversitatea fructelor

1. Fructul – definiţie:

- este un organ de înmulţire caracteristic angiospermelor (plantelor superiore); - se formează după fecundaţie, din gineceu cu participarea mai mult sau mai puţin

pronunţată a celorlalte elemente florale (receptacul);- în fruct, sunt adăpostite seminţele, care provin din ovule;- transformarea gineceului (sau pistilululi), respectiv a ovarului în fruct, este urmată de

modificări histologice importante;- cele mai evidente modificări le suferă peretele ovarului, care va deveni pertele

fructului (numit si pericarp), provenit din epiderma externă a carpelei, mezocarpul diferenţiat din mezofilul acesteia şi endocarpul, rezultat din epiderma internă;

- din punct de vedere morfologic, fructele se deosebesc între ele prin formă, mărime, culoare, simetrie, dimensiuni, iar după origine, se deosebesc prin tipul de gineceu din care provin;

- după fecundaţie, podoaba florilor dispare, caliciul (tottalitatea sepalelor), corola (totalitaea petalelor) şi staminele (androceul=totalitatea staminelor) se veştejesc şi cad; rolul lor s-a îndeplinit;

- din fosta floare rămâne numai ovarul, ai cărui pereţi se dezvoltă, cresc şi se transformă în fruct, în vreme ce ovulele din interior devin seminţe;

- din pereţii ovarului se formează pericarpul (sau peretele fructului), diferenţiat, de regulă, în trei straturi distincte: epicarpul, mezocarpul şi endocarpul.

- pericarp este provenit din epiderma externă a carpelei, mezocarpul diferentiat din mezofilul acesteia (carpelei) şi endocarpul, rezultat din epiderma internă.

●carpela=frunză modificată care intră în compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poartă ovulele la plantele gimnosperme (lb. gr. karpos=fruct);

►epicarpul (sau exocarpul) (membrană externă, subțire, constituită dintr-unul sau din două straturi de celule, care acoperă fructul unei plante; pieliță care învelește partea exterioară a fructului unei plante;)

►mezocarpul (parte cărnoasă a unui fruct (adică pulpa fructului), cuprinsă între coajă și sâmbure);

►endocarpul (ţesut intern tare care îmbracă și protejează sămânța unor fructe (prune, cireșe, caise etc.); învelișul tare al seminței unor fructe; stratul cel mai dinăuntru al pericarpului);

Page 2: Diversitatea fructelor

Formarea fructului:

- floarea trăieşte un timp scurt;- după fecundaţie, toate parţile florii suferă numeroase transformări care au loc aproape

în acelaşi timp, şi anume:• petalele şi staminele se vestejesc şi cad;• sepalele fie se reduc, fie cad şi ele;• stigmatul (sau stigmatul lipicios) şi stilulul pistilului se vestejesc şi se reduc.

- ovarul şi celula-ou nou formată îşi continuă viaţa, suferind fiecare transformări (astfel, celula-ou începe să se dividă şi va da naştere la embrionul seminţei);

- ovarul se va transforma treptat în fruct;- seminţele provin din ovule fecundate şi fructele din ovarul îngroşat.

2. Clasificarea fructelor:

- după cum pericarpul (sau peretele fructului) este subţire şi uscat sau mezocarpul cărnos şi suculent, bogat în substanţe de rezervă, se deosebesc două categorii mari de fructe:

►fructe uscate (au învelişul extern uscat şi mai subţire): - dehiscente (care se deschid la maturitate);- indehiscente (care nu se deschid la maturitate)

►fructe cărnoase (sau suculente) (în miezul lor se acumulează sucuri zaharate): - dehiscente (care se deschid la maturitate);

- indehiscente (care nu se deschid la maturitate) .●dehiscent=care se deschide la maturitate;●indehiscent= care nu se deschide la maturitate;

Clasificarea fructelor după consistenţă (sau tărie):

- cum florile sunt atât de diverse şi fructele vor diferi ca: mărime, formă, greutate, culoare;

Page 3: Diversitatea fructelor

- la început, după fecundaţie, fructele sunt mici, de culoare verde, în general acre, datorită unor substanţe pe care le conţin. Treptat ele cresc, se maturizează şi iau mărimi, forme şi culori specifice fiecărei specii.

- dacă la maturitate peretele ovarului devine tare, se va forma un fruct uscat;- dacă la maturitate peretele ovarului devine suculent, bogat în substanţe de rezervă va

forma un fruct cărnos; - unele fructe se pot deschide, altele nu;

Clasificarea fructelor:

După consistenţă (sau tărie) fructele pot fi de mai multe feluri:►fructe uscate (care au invelişul extern uscat şi mai subţire) şi pot fi:

- dehiscente, adică care se deschid la maturitate (Ex: fasolea, mazărea);- indehiscente, adică care nu se deschid la maturitate (Ex: floarea soarelui, grâu,

porumb, orz, ghinda de la stejar, aluna, jirul de la fag, păpădie, ulm). ►fructe cărnoase (în miezul lor se acumulează sucuri zaharate) şi pot fi:

- dehiscente, adică care se deschid parţial sau total la maturitate (Ex: castan, nuc); - indehiscente, care nu se deschid la maturitate (Ex: cireş, prun, pătlăgea).

●dehiscent=care se deschide la maturitate; care se deschide spontan când ajunge la maturitate, punând în libertate semințele;

●indehiscent= care nu se deschide la maturitate;

Clasificarea fructelor:

După consistenţă (sau tărie) fructele pot fi de mai multe feluri:►fructe uscate (care au invelişul extern uscat şi mai subţire) şi pot fi:

- dehiscente, adică care se deschid la maturitate (Ex: fasolea, mazărea);- indehiscente, adică care nu se deschid la maturitate (Ex: floarea soarelui, grâu,

porumb, orz, ghinda de la stejar, aluna, jirul de la fag, păpădie, ulm). ►fructe cărnoase (în miezul lor se acumulează sucuri zaharate) şi pot fi:

- dehiscente, adică care se deschid parţial sau total la maturitate (Ex: castan, nuc); - indehiscente, care nu se deschid la maturitate (Ex: cireş, prun, pătlăgea).

●dehiscent=care se deschide la maturitate; care se deschide spontan când ajunge la maturitate, punând în libertate semințele;

●indehiscent= care nu se deschide la maturitate;

Fructele uscate dehiscente, sunt:

a) Folicula este formată dintr-o singură carpelă (cu mai multe seminţe) care se deschide la maturitate pe linia de unire a carpelei: folicula nemţişorului de câmp - Delphinium consolida (a), folicula spânzului - Helleborus purpurascens (b).

b) Păstaia este fructul format dintr-o singură carpelă, dehiscentă la coacere in două valve sau teci: păstaia la mazăre - Pisum sativum (c), la măzăriche - Vicia sativa (d).

Page 4: Diversitatea fructelor

c) Silicva, constituită din două carpele, este despărtită în interior printr-un perete sau sept, pe care sunt seminţele. Silicva o găsim la rapiţă - Brassica rapa ssp. oleifera (e) şi la alte crucifere

d) Silicula este o silicvă scurtă şi lăţită, aşa cum are traista ciobanului - Capsella bursa-pastoris (f), mare şi foarte turtită la pana zburătorului - Lunaria annua (g).

e) Capsula provine din unirea mai multor carpele, având forme variate ca morfologie şi dehiscenţă.

- capsulele valvicide: - capsulă septicidă la brănduşa de toamnă - Colchicum autumnale (h);

- capsulă loculicidă la lalea - Tulipa gesneriana (i), la trei-fraţi-pătaţi – Viola tricolor (j), la bumbac - Gossypium hirsutum (k);

- capsula septifragă la ciumăfaie - Datura stramonium (l). - capsulele poricide se găsesc la gura leului - Antirrhinum majus (m), la macul roşu -

Papaver rhoeas (n);- pixida de la măselariţă - Hyoscyamus niger (o) şi de la scânteiuţă - Anagallis

arvensis (p) este o capsulă care se deschide printr-un căpăcel.- capsulele poricide se găsesc la gura leului - Antirrhinum majus (m), la macul roşu -

Papaver rhoeas (n);- pixida de la măselariţă - Hyoscyamus niger (o) şi de la scânteiuţă - Anagallis

arvensis (p) este o capsulă care se deschide printr-un căpăcel.

Fructe uscate indehiscente, sunt:

a) Nuca - are pericarpul tare, lignificat şi sămănţa liberă, aşa cum sunt: ghinda la stejar - Quercus robur , jirul la fag - Fagus sylvatica şi fructul alunului - Corylus avellana

b) Achena se aseamănă cu nuca, dar pereţii sunt mai moi. Fruct de forma achenei se întălneşte la floarea-soarelui - Helianthus annuus , la păpădie - Taraxacum officinale

c) Cariopsa are pericarpul concrescut cu sămânţa. Fruct cariopsă au: grâul - Triticum aestivum , orzul, porumbul şi alte graminee.

d) Samara este o nucă cu pericarpul aripat: samara la ulm - Ulmus carpinifolia (g), la frasin - Fraxinus excelsior (h), la carpen - Carpinus betulus , disamara la paltinul de câmp - Acer platanoides

a) Nuca - are pericarpul tare, lignificat şi sămănţa liberă, aşa cum sunt: ghinda la stejar - Quercus robur, jirul la fag - Fagus sylvatica şi fructul alunului - Corylus avellana

b) Achena se aseamănă cu nuca, dar pereţii sunt mai moi. Fruct de forma achenei se întălneşte la floarea-soarelui - Helianthus annuus , la păpădie - Taraxacum officinale .

c) Cariopsa are pericarpul concrescut cu sămânţa. Fruct cariopsă au: grâul - Triticum aestivum , orzul, porumbul şi alte graminee.

d) Samara este o nucă cu pericarpul aripat: samara la ulm - Ulmus carpinifolia , la frasin - Fraxinus excelsior , la carpen - Carpinus betulus , disamara la paltinul de câmp - Acer platanoides .

Page 5: Diversitatea fructelor

I. Fructele cărnoase (sau suculente):

- conţin ţesuturi moi, bogate în substanţe nutritive cu rolul de a atrage consumatori;- animalele se hrănesc cu fructele dar contribuie şi la răspândirea lor;- fructele cărnoase: - dehiscente (care se deschid la maturitate); - indehiscente (care nu se deschid la maturitate).- au stratul extern al pericarpului (numit exocarp) subţire, mezocarpul (sau pulpa

fructului) suculent şi mult îngroşat;

- pot fi sub formă de: - drupe simple; - drupe compuse; - bacă.

Fructe cărnoase indehiscente a) Baca este fructul cu epicarpul subţire, ceros şi cu mezocarpul cărnos, bogat în

glucide, în care se găsesc seminţele. Bace sunt, fructele de viţă de vie - Vitis vinifera , de agriş - Ribes uva-crispa , de pătlăgele roşii - Lycopersicum esculentum .

Fructele baciforme, asemănătoare cu bacele, sunt:- melonida - fructul harbuzului - Citrullus lanatus ;- hesperida - fructul de portocal - Citrus aurantium .b) Drupa are mezocarpul cărnos, plin cu substanţe zaharate, iar endocarpul sclerificat

formează sâmburele tare care adăposteşte sămănţa. Fruct drupă are cireşul - Prunus avium , prunul - Prunus domestica , caisul - Prunus armeniaca .

a) Baca este fructul cu epicarpul subţire, ceros şi cu mezocarpul cărnos, bogat în glucide, în care se găsesc seminţele. Bace sunt, fructele de viţă de vie - Vitis vinifera , de agriş - Ribes uva-crispa , de pătlăgele roşii - Lycopersicum esculentum .

Fructele baciforme, asemănătoare cu bacele, sunt:- melonida - fructul harbuzului - Citrullus lanatus ;- hesperida - fructul de portocal - Citrus aurantium .Fructe baciforme:►Peponide - la bostan, castravete, harbuz zămoz.►Hespiride - la lămîie, portocale etc.►Fructe drupe. Fructe cărnose ce au dezvoltate toate cele trei straturi ale pericarpului.

Cel intern este sclerificat şi formează peretele sâmburelui care protejează sămânţa pentru a nu fi digerată în tractul digestiv al animalelor (prunul, caisul, cireşul, cornul, nucul, castanul etc);

►Fructe false:- au pericarpul format nu numai din ovar, dar şi din caliciu, receptacul: la măr, păr,

căpşun, agriş, gutui;- fructele „false" provin din concreşterea ovarului cu alte părţi ale florii;- la măr, căpşun şi măceş, partea comestibilă se formează din receptacul;

Page 6: Diversitatea fructelor

Drupa are mezocarpul cărnos, plin cu substanţe zaharate, iar endocarpul sclerificat formează sâmburele tare care adăposteşte sămănţa. Fruct drupă are cireşul - Prunus avium (f), prunul - Prunus domestica (g), caisul - Prunus armeniaca (h).

a) Drupe simple:

►au o singură sămânţă; ►sunt fructe cărnose ce au dezvoltate toate cele trei straturi ale pericarpului (sau

peretele fructului) (care sunt: epicarpul, mezocarpul şi endocarpul); ►stratul intern (endocarpul) este sclerificat şi formează peretele sâmburelui care

protejează sămînţa pentru a nu fi digerată în tractul digestiv al animalelor;►exemple: prunul, caisul, cireşul, cornul, nucul, castanul etc.b) Drupe compuse: mur, smeur etc.Drupa: - are pericarpul (peretele fructului) diferentiat într-un mezocarp membranos, un

mezocarp cărnos şi un endocarp lemnos.- are mezocarpul cărnos, plin cu substanţe zaharate, iar endocarpul sclerificat formează

sâmburele tare care adăposteşte (protejeaza) sămănţa;- fruct drupă are cireşul - Prunus avium , prunul - Prunus domestica , caisul - Prunus

armeniaca .c) Baca:►sunt fructe cărnoase care au mai multe seminţe; ►exemple: viţa de vie , tomate (sau pătlăgelele roşii), agriş etc. ►fructe cu mezocarp cărnos în care sunt situate numeroase seminţe: la roşii, coacăz,

viţa de vie.►baca defineşte toate fructcle cu pericarp diferentiat în:

- exocarp membranos; - mezocarp; - endocarp cărnos.►este fructul cu epicarpul subţire, ceros şi cu mezocarpul cărnos, bogat în glucide, în

care se găsesc seminţele;►bace sunt, fructele de viţă de vie - Vitis vinifera , de agriş - Ribes uva-crispa , de

pătlăgele roşii - Lycopersicum esculentum .- baca de la Lycopersicum esculentum (pătlăgele roşii), provine dintr-un gineceu

alcătuit din două, până la mai multe carpele pluriovulate. În sectiune transversală se observă la exterior exocarpul subtire, pielos, urmează mezocarpul cărnos şi alipit de acesta şi endocarpul unistratificat care, la maturitatea fructului se gelifică. Lojele ovariene sunt în număr egal cu carpelele, iar placenta este bine dezvoltată şi căenoasă. Fructele de tip bacă se întâlnesc de asemenea la Vitis vinifera (vita-de-vie), Berberis vulgaris, Convallaria majalis etc.

II. Fructele uscate:

- învelişul fructului (sau pericarpul) are rol de protecţie;- pot fi: - indehiscente (care nu se deschid); - dehiscente (care se deschid).

Page 7: Diversitatea fructelor

1. Fructele uscate indehiscente (care nu se deschid):

►nu se deschid;►au o singură sămînţă.►pot fi sub formă de: - nucă; - achenă; - cariopsă; - samară; - bisamară.

a) Nuca: ►are pericarp tare (dur), lemnificat, iar sământa este liberă (adică sămînţa nu e lipită

de pericarp);►exemple: stejar (ghinda la stejar), alun, fag ; ►nucula este de dimensiuni mici la tei.

b) Achena: ►cu o singură sămânţă, nelipită de pereţii fructului; ►are un perete cornos şi sămînţa nu e lipită de el (la floarea-soarelui); ►achenă cu papus la păpădie, barba caprei;►exemple: floarea soarelui, chimen, păpădie etc.

c) Cariopsa: ►cu o singură sămânţă, lipită de pereţii fructului (sau pericarp);►are sămînţa concrescută cu pericarpul; ►exemple: grâu , orz, porumb, secară etc.

d) Samara:►seamănă cu achena dar peretele fructului (sau pericarpul) esteprevăzut cu aripioare,

ce au rolul de transport prin vânt;►exemple: frasin , paltin , ulm, carpen, mesteacăn etc.

e) Bisamara:►reprezintă două samare lipite cu partea bazală;►exemple: la arţar.

2. Fructele uscate dehiscente (care se deschid):

►au pericarpul uscat;►se deschid într-un mod sau altul;►conţin numeroase seminţe.►sunt sub formă de: - păstaie; - silicvă; - capsulă; - siliculă;

Page 8: Diversitatea fructelor

- foliculă;● pericarp=ansamblul straturilor de țesuturi care alcătuiesc pereții unui fruct; peretele

fructului;a) Păstăia (se deschid în două):

►este un fruct format dintr-o singură carpelă;►constă din două valve ce se deschid de la vîrf spre bază răsucindu-se în spirală şi

aruncînd seminţele;►exemple: fasole, salcâm, mazăre etc.

Pastaia:

►exemplu de la Phaseolus vulgaris (fasole);►este un fruct ce provine dintr-un gineceu monocarpelar, contine nurneroase seminte

(fruct polisperm);►se deschide la maturitate în două valve, atât pe linia de scutură a carpelei cât şi de-a

lungul nervurilor mediane ;►seminţele sunt mari, reniforme şi diferit colorate.►este fructul format dintr-o singură carpelă, dehiscentă la coacere in două valve sau

teci: păstaia la mazăre - Pisum sativum , la măzăriche - Vicia sativa .

b) Silicva:

►spre deosebire de păstaie, este formată din 2 carpele, de aceea valvele sunt separate de un perete longitudinal de care se prind seminţele;

►se deschid în trei, de la bază spre vîrf (la plantele din familia Cruciferelor), seminţele rămânând pe peretele central;

►exemple: rapiţă, varză etc.

Silicva:- este un fruct mai niult lung decât lat (Cheiranthus cheri);- este constituită din două carpele;- este despărtită în interior printr-un perete sau sept, pe care sunt seminţele;- silicva o găsim la rapiţă - Brassica rapa . oleifera şi la alte crucifere.

c) Capsula:

►au multe carpele, multe seminte; ►se deschid prin : - pori (la mac) ; - valve (la crin, brânduşa de toamnă etc).►este un fruct uscat cu seminţele aranjate în două sau mai multe cuiburi, adică format

din mai multe carpele;►se deschide prin liniile de sutură longitudinală, prin mai multe orificii sau printr-un

căpăcel (la mac, lalea, bumbac, ciumafaia, măsălariţă)

Page 9: Diversitatea fructelor

d) Silicula:

►este o silicvă scurtă şi lăţită;►exemple: puşculiţă, traista-ciobanului;

e) Folicula:

►este formată dintr-o singură carpelă ce se deschide la coacere pe linia de sutură;►exemple: nemţişor, spînz;

Capsula:- este cel mai răspândit tip de fruct;- are pericarpul uscat si dehiscent (care se deschid la maturitate); - se deschide la maturitate, în diferite moduri caracteristice, punând în libertate

semintele;- există mai multe tipuri de capsulă: păstaia, folicula, silicva, silicula, capsula

poricidă etc.

Capsula poricidă:- de la Papaver somniferum (Macul);- provine dintr-un gineceu pluricarpelar, cu carpele concrescute (sincarp);- provine din unirea mai multor carpele, având forme variate ca morfologie şi

dehiscenţă; - se deschide la maturitate prin numeroşi pori, localizati sub lobii stigmatului;- capsula de la această specie este globuloasă, iar stigmatul lobat în sens radiar (lobii

sunt în nurnăr egal cu carpelele), se observă pori dispuşi circular. În iriterior, capsula este pluriseptată, iar semintele sunt mici, reniforme şi negricioase.

Silicula: - este un fruct cu dimensiuni aproximativ egale (Capsella bursa-pastoris);- este o silicvă scurtă şi lăţită, aşa cum are traista ciobanului - Capsella bursa-pastoris

, mare şi foarte turtită la pana zburătorului - Lunaria annua .- silicula la Capsella bursa-pastoris are o forma triunghiulară, obcordată, uşor

emarginată la vârf; cu fetele laterale convexe.

Folicula: - provine dintr-un gineceu pluricarpelar, cu carpele libere, din care se formeaza atâtea

folicule câte carpele exista;- este un fruct uscat, cu dehiscenţă ventricidă; - este formată dintr-o singură carpelă (cu mai multe seminţe) care se deschide la

maturitate pe linia de unire a carpelei: - exemple: folicula nemţişorului de câmp - Delphinium consolida , folicula

spânzului - Helleborus purpurascens.

Page 10: Diversitatea fructelor

5. Răspândirea fructelor şi seminţelor:

• plantele fac fructe pentru a proteja seminţele care se dezvoltă în interiorul lor;• fructele ajută totodată la răspândirea seminţelor de lângă planta-mamă;• răspândirea evită competiţia pentru lumina şi hrana din sol, între plantele noi şi

planta-mamă.- unele plante au fructele strâns unite cu sămânţa şi se vor raspândi împreună: grau,

porumb (astfel de fructe conţin, de obicei, o sămânţă);- în majoritatea cazurilor, fructele conţin mai multe seminţe. Vom constata ca

seminţele lor sunt adaptate la diferite moduri de raspândire:

a) seminţe care se răspândesc prin deschiderea liberă a fructului (deci fructe care se deschid): mazăre, mac, traista ciobanului;

b) fructe cu seminţe care zboară: arţar, tei, păpădie. Aceste fructe cu seminţe sunt purtate de vânt.

c) fructe agăţătoare: castan, ciulin. Acestea se prind cu ţepii sau cârligele lor de blana animalelor sau de îmbrăcămintea oamenilor.

d) seminţe rezistente: păsările sunt foarte lacome, plîcându-le fructele cărnoase (struguri, prune, cireşe) din care consumă pulpa dulce. Uneori le înghit întregi, dar sâmburii rezistă la digestie şi sunt eliminaţi prin excremente.

Page 11: Diversitatea fructelor