conditionarea fructelor

8/9/2019 conditionarea fructelor

1/22

Condiionarea fructelor

1.Propietile fructelor

1.1.Propietile fizice ale fructelor.

Trsturilecaracteristice care definesc propietile fizice sunt: forma, dimensiunile,volumul, greutatea specific, conductibilitatea termoelectric, punctul deinghe, fermitateastructo-textural i starea sanitar in sens larg.

Forma ca trstur caracteristic, variaz cu specia, soiul, gradul de maturare, condiiilede mediu, etc.Pentru fructe, forma poate fi rotund i oval, cu diferite i profunde modificri,dintre care cele mai caracteristice sunt date de creterea acestor organe mai mult inlungime,lime sau grosime.unoaterea formei de baz i a variaiilor ei, in funcie de gradul dematurare considerat i de condiiile de mediu permite o orientare uoar in labirintul multiform alfructelor cu privire la rezolvarea problemelor de ambalare, la forma i dimensiunile pieseloractive ale instalaiilor mecanice necesare i folosite la sortare i calibrare! la felul de ambalare,natura i mrimea ambala"elor.

Mrimea. #rimea fructelor se definete prin diametre transversale i prin lungime,lime i grosime i se exprim in milimetri. a i forma, mrimea inregistreaz variaii care secontureaz prin mic, mi"locie i mare.Prin urmare, in orice condiii de cretere i maturare,fiecare specie de fructe are o mrime specific ce variaz intre anumite limite.$e asemenea ininteriorul speciei mrimea este foarte mult influenat de soi. $e exemplu: soiurile tarzii de pereau fructele mult mai mari decat cele timpurii.

a i in cazul formei, mrimea dimensional a fructelor st la baza calculrii spaiilor depstrare, numrului de ambala"e, mi"loace de transport, pentru dimensionarea localurilor iambala"elor care sunt condiionate de cerinele standardelor interne i internaionale.

Greutatea (G). %reutatea reprezint propietatea fizic ce hotrte, nu numai meninereain cultur a speciilor i soiurilor respective prin cantitatea obinut la unitatea de suprafa ci estei un factor comercial i tehnologic.&a se determin prin cantrire individual, cand se dorete stabilirea limitelor de variaie incadrul soiului.

Greutatea specific (Gs).&xprimat matematic greutatea specific reprezint raportuldintre greutatea in aer '%( a produselor i volumul acestora ')(. *n practic greutatea specific iadenumirea de greutate volumetric i se obine prin raportul dintre greutatea in aer cu volumul deap dislocuit exprimat in grame pe baza faptului c greutatea specific a apei la + este egalcu .%reutatea specific este un indiciu al raportului dintre greutate i volum i se exprim prinformula:

%s %/)

1


2/22

Volumul. #rimea volumului influeneaz foarte mult dimensiunile spaiilor de pstrarei de prelucrare industrial, instalaiile de prelucrare i piesele active, precum i mrimeaambala"elor i cantitatea transportat in unitatea de timp.

Cldura specific. antitatea de cldur necesar, la volum constant, pentru ridicarea

temperaturii unei uniti de mas de produs cu o se numete cldur specific.0ceast propietate fizic prezint importan pentru operaiile de recoltare, manipulare,condiionare, transport, prelucrare i pstrare.ldura specific se exprim in 1cal/ . &a se poate determina direct prin calcul, cunoscandu-seprocentul de substan uscat, cu a"utorul formulei lui T&2&)*T*34)

s '55 6 5,77 x 8 substan uscat( / 55

ldura specific servete la stabilirea temperaturii de manipulare,transport, laintensitatea aerisirii i la calcularea energiei necesare pentru rcirea i congelarea produselor.

Conductibilitatea termic sau propagarea cldurii prin produse are valoare foarte mic,din care cauz se spune c produsele sunt rele conductoare de cldur.

Punctul de congelare. Punctul de congelare este specific i caracteristic speciei i soiuluii printre altele este direct condiionat de concentraia i natura soluiilor din sucurile celulare icele vacuolare care variaz cu gradul de maturare al produselor considerate.

$in punct de vedere practic, cunoaterea limitelor de variaie ale punctului de congelarereprezint un factor important cu a"utorul cruia se pot preciza condiiile termice pentrutransportul produselor in perioadele reci, temperaturile minime de pstrare in vederea evitriiefectelor nedorite ale temperaturilor sczute.

1.2.Proprieti organoleptice ale produselor horticole.

Propietile caracteristice fructelor, denumite organoleptice se sesizeaz cu organele de sim.

Culoarea. uloarea fructelor se datoreaz prezenei in celulele epidermei i uneori chiarin celulele celorlalte esuturi componente,a unor substane cunoscute sub denumirea de pigmenivegetali. 0cetia aparin la diferite clase de substane organice i anume: pigmeni clorofilieni,localizai in cloroplaste care imprim culoarea verde! pigmeni antocianici care se gsesc in suculcelular, in lichidul din vacuole i dau nuana de culoare violet, rou i albstrui cu tonurileinrudite! pigmenii flavonici care dau fructelor culoarea galben cu diferitele ei nuane.

Gustul. %ustul se exprim prin senzaiile fundamentale: dulce, srat, acru i amar cua"utorul crora se formeaz numeroase senzaii gustative in funcie de concentraia substanelorrespective i de persoana considerat.9a gust se deosebete calitatea i pragul gustativ.

Mirosul. Pentru acelai soi de fructe, mirosul caracteristic se realizeaz pentru unelepentru o anumit perioad de timp de la recoltare, motiv pentru care este absolut necesar ca ele

2


3/22

s fie recoltate numai dup ce au atins un anumit grad de maturitate care s permit desfurareaproceselor biochimice respective.

9a formarea senzaiei de miros particip diferite grupe de substane organice existente infructe la recoltare, sau care se formeaz dup aceasta. *ntensitatea mirosului este diferit i

variaz, cu specia, soiul,condiiile agroclimatice, gradul de maturare, etc.

Aroma. *n general se poate spune c substanele aromate exist ca atare in fructe sau seformeaz dup recoltare sub influena activitii enzimelor respective al cror substrat pot fi :acizii aminici, zaharurile i derivaii lor, lipidele, acizii grai i alte substane cunoscute subdenumirea de precursori aromatici.

Perisabilitatea fructelor. 9a acelai grad de maturare i frgezime, lipsa strii deturgescen i de elasticitate face ca fructele s manifeste o nou caracteristice denumitperisabilitate.Perisabilitatea este o insuire negativ a fructelor deoarece durata de comercializare, prelucrare i

pstrare este cu atat mai scurt, iar pierderile cantitative i deprecierile calitative sunt cu atat maimari cu cat gradul de perisabilitate este mai mare.

1.3.Operaii premergtoare condi ionrii i pstrrii

Recoltarea. *n sens economic, recoltarea produselor agricole i horticole reprezint uncomplex de operaii succesive, dintre care o parte sunt organizatorice iar o parte sunt funcional-operatoare care se fac in scopul adunrii, strangerii i punerii lor in stare de a fi consumate pe oanumit perioad de timp, fie in stare proaspt, fie divers prelucrate.Tehnica recoltrii const in executarea operaiilor de desprindere de pe planta mam la momentul

oportun in aa fel incat asupra produselor respective s se exercite o presiune cat mai mic.2ecoltarea se face manual, mecanizat i mixt.Recoltarea manual este operaia principal pentru aproape toate speciile hortiviticole

destinate consumului in stare proaspt.Recoltarea mixt sau semimecaniat se face in scopul scurtrii perioadei de recoltare.

onst in efectuarea recoltrii propriu-zise manual dar transportul muncitorilor i ambala"elor seefectueaz mecanizat.

Recoltarea mecaniat realizeaz detaarea produselor de pe plant, manipularea iincrcarea lor cu a"utorul unor dispozitive speciale mai mult sau mai puin complexe.$up criteriul uniformitii coacerii se deosebesc dou metode de recoltare: integral, folositcand coacerea produselor dintr-o cultur este uniform i selectiv, realizat in mai multe etape.*n cele ce urmeaz vor fi caracterizate operaiile care fac parte din condiionare indiferent deschema tehnologic aplicat, respectiv: descrcarea, curarea, sortarea, tratarea, controlul decalitate, ambalarea.

Descrcarea. 4dat recepionate, produsele sunt descrcate dup specific lang instalaiade condiionare din cadrul centrului de prelucrare livrare.e deosebesc urmtoarele variante dedescrcare: pentru produse transportate in vrac, ambala"e nepaletizate i ambala"e paletizate. 9aacestea se adaug i operaia de descrcare a produselor din ambala"e i aceea de preluare aambala"elor goale.

3


4/22

$escrcarea vehiculelor de produsele transportate in vrac se realizeaz de obicei prinbasculare lateral, in buncrul mobil, sau cel al instalaiei de condiionare. Produsele pot fideplasate mai departe cu benzi transportoare sau cu benzi elevatoare. $escrcarea vehiculelor cuambala"e nepaletizate se face dup procedee mixte. e descarc mai intai manual ambala"ele dinvehicul i apoi se pun pe utila"ele de transport interior 'crucior cu platform, transpalet,

transportor-elevator, etc.($escrcarea vehiculelor de ambala"e pline paletizate se realizeaz cu a"utorulmotostivuitorului i al electrostivuitorului. ;nele lzi se pot descrca cu a"utorul ridictoruluihidraulic montat pe tractor.

2. Condi ionarea fructelor

2.1.Curarea. Prin curare se inelege atat scuturarea de pmant i indeprtareaimpuritilor de pe suprafaa produselor prin tergere, periere, splare cu ap sau diferite soluiiapoase, dup care urmeaz neaprat zvantarea, dar i indeprtarea frunzelor slab aderente sau a

unor poriuni din produs prin fasonare sau cizelare.cuturarea de pmant se aplic produselor formate in sol, care au pe ele pmant aderent.

Procedeele folosite sunt mai ales mecanizate. ;nele instalaii de scuturare sunt integrateunor sectoare ale benzilor transportoare orizontale sau elevatoare individuale sau sunt integratein liniile tehnologice de condiionare.

vantarea se realizeaz cu a"utorul unui curent de aer rece sau cald, sau cu a"utorul unorperii speciale care absorb apa.*ndeprtarea unor poriuni din produse cum sunt: boabele nedezvoltate la struguri, etc., invederea imbuntirii aspectului commercial al produselor se efectueaz prin diferite operaiispecifice cum sunt: curirea de frunze, fasonarea, cizelarea.

2.!."asonarea const din inlturarea poriunilor necorespunztoare cum sunt: frunzeleexterioare, tulpinile i rdcinile, rozeta de frunze. ?asonarea se execut manual, mecanizat imixt.

4


5/22

2.#.Cizelarea se aplic strugurilor pentru mas i const din indeprtarea boabelornecorespunztoare i uneori a varfurilor i unora din ramificaiile secundare ale ciorchinilor.4peraia se execut manual.

2.$.Sortarea. copul acestei operaii const in clasificarea recoltei dup criterii standardi anume: stare fitosanitar, vtmri mecanice i biologice, devieri de forme de la cele specifice

soiului, gradul de maturare exprimat prin culoare i luciu corespunztor. ortarea se face parialsau total, in timpul recoltrii i dup. and se efectueaz concomitent sau imediat dup recoltarepoart numele de presortare.Procedeele folosite sunt manuale, mecanizate i mixte, dar cu preponderen manuale.Procedeele manuale se folosesc de obicei la locul de producie i sunt generale i selective.ortarea general const din examinarea fiecrui exemplar in parte. ortarea selectiv const dineliminarea exemplarelor negative sau din alegerea celor pozitive i trecerea lor in ambala"elecorespunztoare.

2.%.Cali&rarea inseamn sortarea sau alegerea fructelor dup dimensiuni i se face ingeneral mecanizat i parial manual, caz in care se utilizeaz o trus de inele sau abloane decalibrat.

alibrarea are la baz diferenierea categoriilor in cadrul aceluiai soi prin: diametru,greutate individual, numr de buci la 1g sau la unitate de ambala", etc.e consider c cele mai bune instalaii de calibrare sunt acelea la care procentul de

produse vtmate nu depete @8.2.'.()&alarea reprezint operaiile ce constau in aran"area fructelor in spaii delimitate

prin perei din diferite materiale numite ambala"e .&xecutarea acestei operaii trebuie astfel fcut incat s se evite deprecierea calitativ a

produselor respective fie in timpul ambalrii fie in timpul transportului. #odul de ambalareutilizat influeneaz meninerea insuirilor calitative ale produselor pe durata transportului,pstrrii i comercializrii acestora. 0mbalarea produselor i ambala"ele utilizate trebuie sindeplineasc urmtoarele condiii: s asigure o bun protecie a produsului la ocurile mecanicecare apar in timpul manipulrilor i transportului, s permit o bun circulaie a aerului ieliminarea cldurii din interiorul ambala"ului, s permit un schimb intens de gaze cu mediul, sfie uor manevrabile, s permit stivuirea, etc.

Ambalarea prin nearan!are ("rac) in acest caz, produsele nu se aran"eaz in ambala",umplerea acestora fcandu-se in A-B reprize. $up fiecare cantitate nou introdus se scutur uorambala"ele. 0ceast metod se folosete in cazul fructelor mici: ciree, viine, agrie, nuci,prune, caise, precum i la calitile inferioare de mere, pere, etc.*ntrucat ambalarea prin nearan"are este deficitar in ceea ce privete estetica de prezentare, s-auadus unele imbuntiri prin folosirea couleelor de plastic la unele fructe 'ciree, cpuni,zmeur( i prin separarea produselor in interiorul unui ambala" cu foi de hartie 'struguri pentrumas(.

Ambalarea etan# este o variant imbuntit a ambalrii in vrac.#etoda se aplic la ambalarea produselor cu form rotund care se ambaleaz in

ambala"e de carton tip telescopic onform acestei metode, produsele se introduc in ambala", invrac, iar deasupra lor se pune o pernu confecionat dintr-un plic de hartie in care s-a introdustala din esene lemnoase moi, dup care se aplic un capac telescopic. 0mbala"ele astfelpregtite se trec pe o mas oscilatorie i sunt supuse unei vibraii vertical timp de C-@ secunde.

Ambalarea prin aran!are se folosete pentru produsele uniforme ca mrime i foarte binecalibrate. 0ceast metod const in aran"area produselor in ambala"e dup anumite scheme,

5


6/22

pentru asigurarea stabilitii acestora. 9ucrarea se execut de obicei manual. $up schemafolosit, ambalarea prin aran"are se poate face: in randuri drepte, in ah, in diagonali ambalare estetic.

Ambalarea $n r%nduri drepte se utilizeaz la produsele de dimensiuni mari, cu formrotund, precum i la cele cu alte forme dar cu contur uniform 'mere, piersici, etc(.

0mbalarea se poate face in dou variante: prima const in aran"area produselor unele langaltele, acestea venind in contact direct! a doua const in separarea produselor prin grtareseparatoare sau coulee din plastic.

Ambalarea $n #a& este utilizat pentru produsele mi"locii ca mrime, fiind indicat maiales pentru ambalarea merelor i perelor. onform acestei metode, fructele primului rand alprimului strat se aran"eaz unul lang altul, paralel cu captul lzii. ?ructele din al doilea rand, alaceluiai strat se aran"eaz in dreptul spaiilor libere ale fructelor din primul rand . 0l doilea stratde produse se aeaz procedand in acelai mod, cu suprapunerea in rand transversal, numai cfructele acestuia ocup golurile existente intre fructele randului inferior. e procedeaz incontinuare pan la umplerea ambala"ului.

Ambalarea estetic. Prin aceast metod se pun in eviden calitile produselor

ambalate. e utilizeaz pentru fructe. 0mbala"ele sunt reprezentate prin cutii de carton, dedimensiuni mici, in care se ambaleaz un numr redus de fructe.Ambalarea prin semiaran!are. onform acestei metode, produsele se introduc in ambala"

in vrac, aran"andu-se numai cele de la suprafa intr-un strat cel mult dou, dup metoda inranduri drepte sau in ah. 0ceast aran"are se face cu scopul de a prezenta atrgtor produsele.

Preambalarea fructelor. Prin preambalare se inelege ambalarea produselor, dup oprealabil pregtire, in cantiti reduse, cu o prezentare atrgtoare.$iversitatea mare a ambala"elor folosite la preambalare, asigur o prezentare foarte variat aproduselor in funcie de specificul acestora.

0stfel, fructele uor perisabile se preambaleaz inc din camp in coulee din materialplastic cu capaciti de aproximativ 5,C 1g. 4 serie de fructe se preambaleaz in pungi depolietilen cu capaciti cuprinse intre 5,C-A 1g.

Preambalarea in folie contractabil 'criovac(, cu i fr suport de polietilen se practic lacaise, piersici, mere, citrice.

2.*.Prercirea fructelor pentru depozitare. Prercirea reprezint totalitatea operaiilorexecutate in vederea inlturrii excesului de cldur de la nivelul cldurii de livad pan la cel lacare urmeaz ca produsele respective s fie pstrate.Prercirea se face prin mai multe metode, toate avand la baz transferarea rapid a cldurii dinprodusele respective unui mediu de rcire reprezentat de aer, ap sau ghea. Prercirea saurcirea adecvat se poate realiza in funcie de natura produselor intr-o perioad de timp variabilde la Bo minute pan la A+ de ore i mai mult. )iteza de prercire a oricrui produs depinde inprimul rand de accesibilitatea lui la mediul de rcire, viteza de micare a mediului de rcire,natura mediului de rcire, etc.

$intre metodele folosite pentru prercire amintim:

Prercirea cu ap sau &idrocooling' foarte utilizat in practic, const fie in a trece apapeste produse fie in imersia produselor respective in ap la 5. reprezint cea mai rapidmetod de prercire prezentand o eficien foarte bun.

Prercirea cu aer $n mi#care rapid este de asemenea o metod rspandit pentruprercirea fructelor. &a se face in spaii fixe sau cu instalaii mobile de rcire a aerului, adaptabile

6


7/22

la spaiile fixe, tunele in care produsele ambulate circul pe benzi in micare sau prin forareaaerului sub presiune pentru prercirea produselor aezate in diferite containere.

Prercirea $n "acuum const in introducerea produsului respectiv, intr-un spaiu cilindric,inchis ermetic in care presiunea scade continuu.)iteza de prercire in vacuum este in funcie de raportul dintre suprafaa i masa produselor i de

uurina cu care este cedat apa.2.1+. Depozitarea fructelor$epozitarea este o operaie important din cadrul procesului de pstrare in stare proaspt afructelor i const in introducerea acestora in spaiile de pstrare.

0legerea metodei de depozitare este in strans legtur cu propietile fizice, chimice ifiziologice ce caracterizeaz fiecare produs in parte.

Metode de depozitare*n practic se folosesc mai multe metode de depozitare i anume: depozitarea inambala"e,paletizat i nepaletizat.

epoitarea $n ambala!e. e utilizeaz pentru pstrarea de lung durat a fructelor indepozite frigorifice i depozite cu ventilaie natural.

e depoziteaz in ambala"e produsele perisabile i foarte perisabile .epoitarea $n li palet const in introducerea produselor in ambala"e, in vrac pan lamarginea superioar a lzii palet dup care, cu a"utorul stivuitoarelor lzile se introduc in celulade pstrare. 0ran"area acestora se face prin stivuire dup o schem dinainte stabilit, respectandprincipiul Dprimul intrat, primul ieitD. *n felul acesta se realizeaz o depozitare compact in stivebloc.onform acestei metode, aran"area ambala"elor incepe de la intrarea in celul de o parte i de altaa uii de acces dinspre pereii laterali ctre centru, unde se las un spaiu liber pentru manevrareastivuitoarelor. e continu stivuirea pan cand se ocup i spaiul liber respectiv culoarul decirculaie. coaterea de la pstrare a ambala"elor se face in ordinea in care au fost introduse incelul. Pe vertical stivuirea se face pe @-E nivele, pan la o inlime de depozitare de C,E-7,7 m.0stfel, rmane un spaiu liber de aproximativ A5 cm. intre perei i marginile blocului de stiveiar, intre coloanele de ambala"e un spaiu de C-5 cm. 0ceste spaii permit circulaiaaerului condiionat, refulat de bateriile de rcire i asigur un spaiu de siguran pentru stivuireaambala"elor.

epoitarea $n ldie. onform acestei metode, la depozitare se utilizeaz lzile din lemnpropriu-zise i de tip platou care se stivuiescpaletiat i nepaletiat. in vederea depozitriipaletizate este necesar executarea a dou operaii in succesiune i anume: aran"area ambala"elorpe palet i stivuirea ambala"elor paletizate in spaiile de pstrare. 0ran"area ambala"elor pepalet se face in sistemulesut i in coloane in funcie de dimensiunile ambala"elor i a paletelorutilizate pentru a ocupa o proporie cat mai mare din suprafaa paletei. Paletele se stivuiesc incelula de pstrare in stive bloc, pe patru nivele, pan la inlimea de C,7 m. 0tunci cand seutilizeaz paleta de depozitare, pe aceasta se aran"eaz lzi obinuite de tip Pi $, iar pentru ambala"ele de tip platou, pentru a asigura stabilitatea acestora se utilizeaz paletacu montani.Pentru depozitarea paletizat se utilizeaz la stivuire pe lang ambala"e i paleta dedepozitare sau paleta cu montani.0mbala"ele de tip platou se stivuiesc pe palete cu montani dup sistemul $n coloan dup care,paletele se stivuiesc de + nivele pan la inlimea de F metri 'ex. strugurii pentru mas(.

7


8/22

0tunci cand se utilizeaz paleta de depozitare, pe aceasta se aran"eaz lzi obinuite de tip P i $,iar pentru ambala"ele de tip platou, pentru a asigura stabilitatea acestora se utilizeaz paleta cumontani0mbala"ele de tip platou se stivuiesc pe palete cu montani dup sistemul $n coloan dup care,paletele se stivuiesc de + nivele pan la inlimea de F metri 'ex. strugurii pentru mas(.

$epozitarea nepaletizat se face prin stivuirea direct a ambala"elor in spaiul de pstrare.

3. Descrierea fazelor tehnologice si echipamentelor folosite lacondiionarea fructelor

"azele tehnologice preli)inare ,in cazul centrelor sezoniere sau permanente, sunt:recepia cantitativ i calitativ, descrcarea i manipularea, eventual stocarea de scurta durat incazul unor loturi de marfa prea mari. #odul cum se desfoar depinde de organizarea,

amena"area i dotarea acestor centre. tocarea trebuie evitat, dar totodat prevzut ca posibil.*n condiii mai modeste' in cadrul aceleiai gestiuni, exist un minimum de dotare careconst din cantar-bascul, oproane, magazii, copertine, depozite de ambala"e, mese de sortare.Personalul care particip va avea experiena operaiilor manuale sau semimecanice dedescrcare, manipulare i condiionare.;nflux te&nologic modern se poate organiza doar in condiiile eficienei folosirii unor dotri iutila"e modeme, ceea ce presupune un volum de produse suficient de mare. Personalul calificat,manipularea paletizat pe platforma betonat de depozitare, eventualele aggregate frigorificepentru prercire sau stocare frigorific de scurt durat permit o productivitate ridicat i asigurcalitatea obligatorie pentru efectuarea exportului. 4 parte a produselor, prea mature saunesolicitate la export, poate fi condiionat pentru consumul intern imediat i oferit la o calitate

competitiv.Recepia calitati" #i cantitati"permite o eviden exact a produselor sub raportulgestiunii i al stabilirii destinaiei fiecrui lot.

escrcarea trebuie s fie bine organizat, cat mai rapid i adaptabil la toate situaiilecare pot aprea. Produsele pot sosi in vrac, in ambala"e nestandardizate 'couri(, in saci sau lzi,iar in anumite situaii se poate organiza i transportul lor paletizat 'lzi paletizate sau inlzi paletGbox paleteH in termeni uzuali(, cu o productivitate a muncii superioar.

$escrcarea produselor transportate $n "rac se poate efectua mechanic prin basculare in buncre.$escrcarea produselor ambalate se efectuaz fie manual, in cazul celor nepaletizate, fiemecanic la cele paletizate, cu diferite stivuitoare.%olirea ambala"elor de produsele transportate se poate face manual sau mecanizat 'pe caleuscat(, cu a"utorul descrctoarelor cu tambur su rsturntoarelor basculante de lzi. &xist iinstalaii cu band pentru descrcarea prin imersie a lzilor.

Manipularea produselor pe parcursul condiionrii se execut in ambala"e sau in vrac,manual sau mecanizat.Manipularea mecanic $n vrac a produselor cu fermitate structo-textural bun se realizeaz cubenzi transportoare, benzi elevatoare i lopei mecanice de diferite lungimi.

Manipularea paletiat are numeroase variante i posibiliti.

8


9/22

*tocarea de scurt durat $nainte de condiionare' dei contraindicate poate surveni inmod accidental. Produsele perisabile trebuie pstrate in spaii prote"ate, rcoroase i bine aerisite,cu umiditate relativ optim.tarea iniial a produselor i accesul aerului in stivele de ambala"e sunt factori determinani,taionand in condiii improprii, produsele se pot degrada.

Curarea produselorpoate fi efectuat sub forma indeprtrii pmantului aderent sauinsoitor, tergere, periere, splare, zvantare etc. 9a unele produse foarte perisabile, starea decurenie se constat la recoltare/presortare pentru consumul proaspt, fiind interzis splarea'cpuni fructe de arbuti(.

+ndeprtarea pm%ntului de pe produse i scuturarea 6 separarea acestuia se fac laspeciile la care organele comestibile se formeaz in sol. $ispozitive de separare sub form de sitei grtare se gsesc la ma"oritatea benzilor transportoare i liniilor de condiionare mecanic.

,tergerea prafului de pe produse, cu o carp curat, uor umezit cu ap, urmat dezvantare, este o operaie manual care permite curarea concomitent cu presortarea sau sortarea.&fectuarea ei este foarte frecvent i rezultatele ei sunt apreciate, dei productivitatea este redus.

Perierea se execut atat pentru indeprtarea prafului, pufului, sau a impuritilor de pe

suprafaa unor produse, cat i pentru lustruirea acestora.Pentru piersici, la linia tehnologic de condiionare se ataaz un dispozitiv cu perii de plastic,menit s desprind praful, care este absorbit de un exhaustor prevzut cu ventilator.

*plarea urmat de "%ntare se face la mere,pere i alte produse destinate prelucrrii saupreambalrii. ;neori, pe aceast cale se aplic i diverse tratamente fitosanitare. Procedeelemanual fiind neproductive, procedeele mecanice au devenit foarte rspandite.plarea mecanic se realizeaz in mai multe faze: inmuierea 'avand drept scop slbireaaderenei impuritilor pe suprafaa produselor(, splarea prin agitare 'care determinindeprtarea in prima faz a acestor impuriti( i cltirea 'care asigur desvarirea eliminriiurmelor de impuriti(.

"asonarea i tierea frunzelor sau rdcinilor. 0u drept scop ameliorarea aspectuluicomercial al acestora.4peraiile se execut in ma"oritatea cazurilor manual.

Cizelarea strugurilor de )aspresupune indeprtarea unor boabe sau poriuni dinciorchini, de regul varful i unele ramificaii secundare.izelarea se efectueaz manual, la mesele de sortare, cu foarfeci speciali care au varful rotun"it icurbat. e organizeaz i linii cu alimentare mecanic 'dou benzi transportoare suprapuse, careaduc ambala"ele i ldiele cu struguri pentru condiionare(, in cazul unor cantiti mari.trugurii de mas destinai pstrrii nu se cizeleaz in mod normal, preferandu-se alegerea prinrecoltare selectiv i presortare a unor ciorchini corespunztori, care se pot condiiona dupperioada de depozitare.

Sortarea sau alegerea, precum i separarea produselor pe categorii se pot efectua subforma iniial de presortare, concomitent cu recoltarea, dar mai ales sub forme distinctetehnologic de sortare pe caliti 'sortare calitativ( sau pe calibre 'calibrare(.Produsele uniforme se valorific mai bine prin faptul c omogenitatea le determin sreacioneze in mod asemntor la toate situaiile care apar pe parcursul valorificrii, atat lafactorii tehnologici, cat i la factorii de stress.&ste foarte important ca in timpul pstrrii sau transportului toate produsele s se comporte inmod asemntor, pentru a putea realiza controlul lor in condiii de stabilitate. ;niformitatea esteo latur inseparabil a calitii produselor.

9


10/22

Produsele uniforme au aspect comercial atrgtor, se manipuleaz i se ambaleaz mai uor, iarpierderile pe parcursul valorificrii se reduc substanial. tandardele de calitate prevd criterii decalibrare, indicand diferenele maxime admise intre produse intr-o unitate de ambala", precumi toleranele maxime admise la calibrare.

Sortarea calitativ se efectueaz specific pentru fiecare produs, conform prevederilor din

standarde. e apreciaz vizual 'autenticitatea, uniformitatea, forma, culoarea, aspectul exterior,starea de sntate i de curenie( sau prin palpare 'consistena(. 0ceste elemente permit ievaluarea strii de prospeime sau a gradului de maturitate, oferind in final posibilitateapersonalului calificat care execut manual sau semimecanizat aceast operaie s separe pecategorii de calitate fructele. and sortarea calitativ se execut prin presortare, ea se poatemecaniza sau automatiza, diri"at de senzori fotoelectrici sau de alt tip. &xist instalaiipentru produse mari 'mere( sau pentru produse mici .$ispozitivele electronice cu programare pot realiza sortarea inclusiv pe categorii de culoare 'debaz i acoperitoare(, form, volum, suprafa i greutate, specifice.

Cali&rarea este o operaie care const in gruparea produselor in funcie de mrime, dupmrimea diametrului maxim 'mm( sau dup greutate 'mas, g(, in categorii sau in clase de

calibrare. alibrarea asigur uniformitatea produselor, iar printre calitile apreciate la un soi senumr i acest criteriu de selecie.alibrarea se poate executa manual, de ctre muncitori calificai, iar in unele cazuri se pot folosiinele de calibrare, abloane i alte instrumente specifice. 9a calibrarea manual nu existintotdeauna certitudinea uniformitii perfecte, uneori se practic incorect fuirea 'produselecare se vd in ambala"e sunt de calitate, dar nu sunt reprezentative pentru cele pe care leacoper(. Productivitatea este redus, operaiunea dureaz mai mult i trebuie permanentcontrolat.

Calibrarea mecaniat elimin aceste nea"unsuri, cu condiia reglrii utila"elor iinstalaiilor. $iversitatea acestora este foarte mare i trebuie s indeplineasc urmtoarele cerine:s permit sortarea a cat mai multor calibre, eficiena separrii s permit o difereniere strictintre domeniile de calibrare, dul de vtmare a produselor s fie cat mai redus dup efectuareamecanic a calibrrii i productivitatea cat mai ridicat.#ainile, instalaiile i utila"ele cel mai folosite au tambur rotativ sau site *plane. Tipurile maiperformante au incorporate i dispositive auxiliare 'de rsturnare, de periere i lustruire, deincrcare etc(. Produsele vin in contact cu suprafee care atenueaz ocurile, cptuite cu materialspeciale, iar prile active reduc la minimum cderile, trepidaiile sau micrile care producocuri.

Calibrarea dup diametru.e poate face dup unul, dou sau mai multe diametre.

- alibrarea dup un singur diametru se realizeaz cu diferite tipuri de benzi cu ecartamentvariabil 'benzi divergente, longitudinale sau circulare! benzi paralele cu ecartamente succesive(.$eplasandu-se de-a lungul acestora, in momentul cand a"ung in sectorul unde distana intre benzieste egal sau mai mic decat diametrul lor maxim, cad pe un transportor sau pe un plan inclinatcare le conduce la ambala"e cu produse de acelai calibru.#erele i alte fructe sferice sunt cele mai potrivite la acest mod de sortare.- alibrarea dup dou diametre se face prin intermediul unor plci perforate suprapuse, care auorificii de calibrare diferite. in timpul deplasrii, plcile rabatabile sunt acionate una cate una.Prin rabatare, incepand cu placa inferioar 'diametru minim(, ele permit depunerea fructelor lacategoria corespunztoare diametrului lor.

10


11/22

- alibrarea dup mai multe diametre asigur precizia de calibrare cea mai bun, o dat cucreterea numrului de dimensiuni dup care se separ produsele. &xist cinci tipuri decalibratoare de acest tip:a. cu orificii circulare extensibile cu resoarte!b. cu mai multe plci perforate excamotabile, care au orificii circulare de diametre progresiv

variabile!c. cu degete care au deschiderea variabil!d. cu rulouri spirale, de tipul urubului fr sfarit, care permit calibrarea dup diametrul minim!e. cu cilindri perforai, sau cu plci perforate, cu orificii circulare tot mai mari 'sau tot mai mici(. 4rificiile 'fantele( reglabile se folosesc la utila"ele de calibrare a cpunelor.0ceste fante suntconstituite din @F de segmente din tabl, care sunt montate pe dou laturi. *niial, toatesegmentele de tabl stau in poziia orizontal i nu permit cderea cpunelor. Prin deplasareatreptat a lanului, plcile iau una cate una poziie oblic, delimitand un spaiu tot mai mare, acrui dimensiune maxim a"unge la F5 mm. punele calibrate cad pe benzile de evacuaresituate sub banda de calibrare. 4rificiile 'alveolele( conice cu deschidere variabil se utilizeaz in cazul merelor, perelor,

piersicilor. =anda are ase - opt alveole pe fiecare rand, sub carel se gsesc piese triunghiularedin plastic ce formeaz un con, cu varful indreptat in "os. Pe msura deplasrii benzii, piesele dinalctuirea conurilor se indeprteaz, realizandu-se orificii de dimensiuni tot mai mari.?ructele din alveole cad in momentul cand dimensiunile orificiului le permit, fiind preluate debenzi colectoare. =enzile perforate de cauciuc 'pentru produse sensibile( pot fi aezate in cascad, fiecare bandcu orificii din ce in ce mai mari. #aina de sortat mere '##( are un principiu constructivereluat in numeroase variante moderne. &a permite calibrarea fructelor sferice pe patru sau optdimensiuni, dup sortarea semimecanic, iar in final incrcarea in lzi. 0re in alctuire untransportor cu rol pentru lzi, un rsturntor, "gheabul de alimentare, masa de sortaresemimecanic i calibrorul cu benzi perforate in cascad, iar in final "gheaburi prelungitoare

cu saci de umplere a lzilor.

iurul rotativ este intrebuinat pentru fructe sferice de dimensiuni mai mici 'nuci, ciree iviine depedunculate(. Pentru calibrarea nucilor, exist patru sectoare de orificii 'A+ mm, AC mm,A7 mm i AF mm(. Prin rotire longitudinal, nucile sunt separate difereniat. #aina de calibratcu ciur rotativ este compus din corpul calibrorului i ciurul propriu-zis. orpul calibrorului estemetalic, compartimentat in partea de "os in patru sectoare desprite cu perei de tabl. iurul dintabl perforat are diametrele orificiilor dimensionate in funcie de produs, grupate pe patru zonecorespunzand compartimentelor de colectare. &l este inclinat i cuplat la un motoreductor.

Ceruirea i prote,area pelicular. eruirea fructelor este operaia de aplicare a unei

pelicule de cear 'natural sau parafin( sub form de emulsie, prin pulverizare sau imersie, pesuprafaa acestora.;neori se adaug i diverse substane fungicide. e recomand la piersici, pere, mere, pepenigalbeni, etc. 9ustruirea dup ceruire uniformizeaz grosimea, netezete suprafaa i confer luciupeliculei de cear. eruirea prezint avanta"e prin faptul c reduce intensitatea respiraiei i atranspiraiei. Previne apariia unor deran"amente fiziologice prin absorbirea unor compui deoxidare celular. Permite reducerea pierderilor, o mai bun pstrare sau valorificare 'piersici(.;neori pot aprea i deficiene, avand in vedere faptul c stratul protector de cear impiedic

11


12/22

desfurarea normal a unor procese metabolice. &le se manifest sub forma unor brunificri,inmuieri sau modificri de gust i miros.?ructele cernite trebuie din acest motiv pstrate la o temperatur optim sczut de refrigerare.Prote"area pelicular a produselor horticole se poate realiza i cu alte substane inerte din punctde vedere alimentar, care nu le modific aspectul exterior. $intre acestea se menioneaz diveri

compui macromoleculari naturali, naturali modificai sau sintetici 'forme modificate de amidon,mase plastice etc(.-riacetilamiloa este o amiloz 'amidon cu molecul liniar( modificat prin esterificare saueterificare, folosit pentru pelicule inerte din punct de vedere chimic, flexibile- i extensibiledeosebit de fine, care pot adera pe suprafaa produselor in mod intim, prezentand totodatavanta"ele permeabilitii selective pentru gaze i transparenei aproape perfecte.extranii sunt poliglucide obinute prin procedee biotehnologice din bacteriaeuconostocdex$ranicum' care prezint dup purificare i prelucrare proprieti compatibile cu compuii dinacceast categorie 'transparen, tensiune superficial corespunztoare, lips de reactivitate cumaterialele de contact, rezisten etc(.

C&itosanul este un poliglucid cationic cu mas molecular mare obinut in mod obinuitprin deacetilarea alcalin a chitinei. Produsul comercial este insoit de un numr de copolimericare, spre deosebire de chitin, sunt solubili in acizi organici diluai. Producia sa comercial ainceput in ;0, in EF5, fiind extras din anumite deeuri piscicole coninand chitin, caredeveniser mult mai uor disponibile. &l este nu numai o pelicul protectoare ideal pentrufructe, dar are, de asemenea, i proprieti fungistatice sau chiar fungicide. in interiorul peliculeisemipermeabile de chitosan, acesta formeaz enzime ca 'B-,B-glucanaza i chitinaza, care au unrol de aprare.ondiia esenial a ceruirii sau prote"rii peliculare de orice tip este de a trece cat maineobservat sau de a ameliora aspectul produselor. 4rice aparen de artificialitate i oriceopacizare 'in cazul peliculelor( determin reinerea cumprtorilor de a cumpra aceste produse.Pe de alt parte, aceste procedee au un mare viitor, iar folosirea chitosanului pelicular a dus la onou concepie in valorificarea cpunelor sau zmeurei. Pe lang efectul su fungicid, care s-adovedit superior thiabendazolului, pelicula de chitosan a meninut fermitatea structotextural,aciditatea, coninutul in acid ascorbic i in antociani, in parametric mult mai mult decatsatisfctori. Temperatura de pstrare a putut fi ma"orat la + , iar in anumite condiii, la B.

4. paii pentru pstrarea fructelor

0ceste spaii pot fi considerate din punctul de vedere al materializrii lor constructive cat i alfuncionalitii lor. 0stfel, materialul constructive este in funcie de evoluia concepiilorconstructive, starea economic, iar natura materialelor de construcie variaz cu scopul pentrucare sunt pstrate produsele respective.

epoite cu "entilaie natural. ?ac parte din categoria depozitelor simple, construite lasuprafaa solului sau subsolate. &le sunt destinate pstrrii fructelor seminoase, fcand parte dincategoria depozitelor specializate. ;n asemenea depozit este format din celule de pstrare, salde sortare, birou i ramp de descrcare. elulele de pstrare in numr de C-F au forma ptratsau dreptunghiular iar, suprafaa lor reprezint aproximativ @58 din suprafaa depozitului. alade sortare este amplasat fie la un capt al depozitului, fie de-a lungul acestuia. uprafaa sa

12


13/22

reprezint 5-C8 din suprafaa depozitului. uloarul face legtura intre sala de sortare i celulei are limea de ,C5 m. 2ampa de descrcare este construit la exterior, cu limea de B,5-B,Cm. &a poate servi i la pstrare provizorie a produselor i a ambala"elor goale.)entilaia la aceste tipuri de depozite se realizeaz prin circulaia natural a aerului datoritdiferenei de temperatur i de densitate a aerului rece i cel cald. Pentru realizarea circulaiei

aerului, depozitele au la partea inferioar, intre pardoseala celulelor i cea a depozitului, ocamer de aer sau camera tampon cu o inlime de B,5 m. 9a nivelul solului, de-a lungulpereilor lungi, se las prin construcie, deschideri care se continu sub form de canal pan lanivelul pardoselii depozitului prin care circul aerul proaspt din exterior care ptrunde incamera tampon.Pentru indeprtarea aerului viciat din depozit, in plafon i acoperi se monteaz pe unul sau douranduri, canalele de evacuare care au o suprafa mai mic decat cele ale canalelor de acces.Partea interioar a acestor canale se gsete la nivelul plafonului. in acest fel circulaia aerului serealizeaz din exterior in interior avand o micare ascendent. 0erul rece din exterior ptrundeprin canalele de acces in camera tampon a depozitului unde se inclzete uor. a urmare aerulcapt un sens de circulaie ascendent, trece prin spaiile libere dintre grinzile pardoselii

celulelor, strbate masa de produse dup care este eliminat din depozit prin canalele de evacuareamplasate in plafon. a urmare a absorbiei cldurii i nocivitilor din produs acesta se rcete itotodat se asigur evacuarea bioxidului de carbon, etilenei i vaporilor de ap.

epoite frigorifice au atmosfer normal . unt construcii bine izolate fa de factoriide mediu, ce asigur toi parametrii optimi de pstrare a produselor considerate. Pot fi de tipuniversal sau specializat. e construiesc din beton armat, crmid, metal i panouri prefabricate0ceste depozite sunt compuse din depozitul propriu-zis cu anexele i centrala frigorific.$epozitele sunt constituite din: celule de pstrare, hala de condiionare, culoarul tehnologic,culoarul tehnic i grupul social.elulele de pstrare sunt @-AF in funcie de capacitatea depozitului fiind amplasate de o parte ide alta a culoarului tehnologic, pe dou sau trei randuri. in celulele de pstrare se monteazbateriile de rcire, la nivelul solului sau sub nivelul plafonului. ele montate la nivelul soluluirefuleaz aerul rece in masa produselor avand o micare ascendent iar cele montate in plafonimprim o circulaie a aerului descendent. Tot in plafoanele celulelor se monteaz i instalaiilede umidificare a aerului.Iala de condiionare este amplasat la un capt al depozitului i face legtura cu celulele depstrare prin intermediul culoarului tehnologic.0cesta este situat intre dou randuri de celule i servete ca spaiu de circulaie pentru mi"loacelede transport din interiorul depozitului. uloarul tehnic se afl deasupra culoarului tehnologic inacesta fiind amplasate conductele prin care circul apa, agentul frigorigen, cablurile electrice,etc.%rupul social este amplasat la eta"ul depozitelor. entrala frigorific poate fi in aceeaicldire cu depozitul sau ca o construcie separat. in aceeai cldire cu centrala se amplaseazatelierele mecanice i postul trafo. 9a exterior, depozitele sunt prevzute cu rampe de descrcareacoperite cu copertine.

epoite cu atmosfer controlat au o structur asemntoare cu depozitele frigorifice,fa de care au o impermeabilizare i etaneizare perfect pentru gaze, executat atat pe pereiicelulelor cat i pe pardoseal i tavan.

!. Metode de pstrare

13


14/22


15/22


16/22

$atorit metabolismului foarte intens, dup recoltare se faceprercirea fructelor. 0ceastoperaie se poate face in incperi speciale sau direct in mi"loacele de transport prin prercirefrigorific sau prin vacuum cooling. Temperatura de prercire este cuprins intre A-+ .

Pstrarea cpunelor este numai de scurt durat, aceasta fiind de B-7 zile. Pstrareatemporar se execut in spaii specializate sau poate coincide cu prercirea in timpul

transportului. ondiiile de pstrare sunt: temparatur A,C ! u.r. @C-E58 i o bun ventilaie.Pentru industrializare, durata de pstrare poate a"unge la @ zile.*n vederea livrrii i valorificrii, loturile de cpune trebuiesc accommodate, prin aducereaacestora treptat la temperaturi de +-5 , evitandu-se formarea condensului.

i"rarea se face difereniat i rapid cu mi"loace de transport auto frigorifice pentrudistane mari i obinuite acoperite cu prelate pentru distane mici.

Comercialiarea se efectueaz la temperaturi moderate de @-C.

$.2.Pstrarea fructelor de ar&uti fructiferi.

(finele. )aloarea alimentar a acestora este dat de coninutul in glucide '-+8(,vitamina 'A-A5 mg/55 g s.p.( i sruri minerale.e recolteaz manual cand @5-E58 din fructe au a"uns la maturitate. 9a afine exist o singurclas de calitate! fructele trebuie s fie sntoase, turgescente, fr mucegai. 2ecoltarea esteealonat i se face concomitent i sortarea i ambalarea. a i la cpuni nu se efectueazsplarea fructelor. Pentru ambalare se utilizeaz coulee din material plastic i chiar pahare icaserole din carton, de capaciti diferite, supraambalate in ldie de tip platou.*n timpul transportului se execut prercirea la C-@ . Pstrarea se face numai temporar pe operioad de maximum + zile la 5 i u.r. E5- EC8.

Coaczele se evideniaz printr-un coninut foarte mare de vitamina @5-A55 mg/55 gs.p. i un coninut ridicat in fibre 'A-@8(. 2ecoltarea se face manual in A-B reprize la un grad dematurare difereniat in funcie de distana de transport. 2ecoltarea poate fi i mecanizatutilizandu-se diferite metode cum ar fi: prin batere, prin aspiraie, prin vibraie. in aceast situaiepentru uniformizarea maturrii, se efectueaz, in plantaie, cu A-B zile inainte de recoltaretratamente cu &threl in concentraie de C55 ppm. Transportul se face cu mi"loace frigorifice.Pstrarea este temporar, la temperatura de 5 i u.r. E58.

/)eura este un produs cu o valoare energetic de B75-7F5 1cal/1g, avand un procent derefuzuri de numai A8. Perioada de valorificare este de aproximativ B5 de zile. ?luxul tehnologicde valorificare este similar cu cel prezentat la cpune. e pstreaz in rare cazuri pe o perioadde A-B zile la 5 i u.r. @C-E58.

Pstrarea cireelor i viinelor. ?luxul tehnologic de valorificare in stare proasptcuprinde: recoltarea, sortarea, trasnportul, pstrarea temporar i valorificarea.

Recoltareapentru consum in stare proaspt se face manual cand fructele au a"uns lamaturitatea deplin, dar sunt in msur s suporte transportul i manipulrile. ?ructele nu iicontinu maturarea dup recoltare i au o rezisten mic la trasnport i manipulri.

oncomitent cu recoltarea se efectueaz ipresortarea. in acest sens, se aleg fructesntoase, curate, cu peduncul, fr urme de atac de boli i duntori sau defecte provocate deageni externi.Pentru consum in stare proaspt cireele i viinele se clasific in dou clase de calitate: extra i*. Pentru ciree, calitatea extra cuprinde fructe normal dezvoltate cu insuiri caracteristicesoiului, fr nici un defect i diametru de minim A mm. Pentru calitatea * se admit deformri iunele variaii in ceea ce privete culoarea caracteristic iar diametrul minim este

16


17/22

de @ mm. Pentru viine calitatea extra impune un diametru minim de A5mm, iarcalitatea * un diametru minim de @ mm.

$in ambala"ele de recoltare constituite din couri sau glei de plastic fructele sunt trecute inambala"ele de transport i livrare, reprezentate de ldie de tip platou cu capacitatea de C-5 1g,

curate, uscate, de preferin noi. 0cestea se cptuesc cu hartie pergament .-ransportulpe distane mici se face cu a"utorul camioanelor cu prelat, iar pe distanemedii i mari cu mi"loace frigorifice sau izoterme. *n acest fel se efectueaz i prercirea latemperaturi de C-F.

Pstrarea in stare proaspt este temporar i se efectueaz in depozite frigorifice. edepoziteaz in ambala"ele de valorificare paletizate sau stivuite. Paletele cu lzi se stivuiesc peun singur nivel pentru a face posibil circulaia uniform a aerului.

ondiiile optime de pstrare sunt: temperatura -A! u.r. E5-EC8 i o circulaiemoderat a aerului.

urata de pstrare este in funcie de soi i este cuprins intre +-A de zile la ciree i C-F zile la viine. in condiii de atmosfer controlat +-78 4A ! A-B8 5Apentru ciree i A-B8 5Ai B-+8 4A pentru viine, durata de pstrare se prelungete pan la o lun.

i"rarea loturilor pentru consum se face in condiii de rcire.$esfacerea se face in ambala"ele de transport.

Pstrarea caiselor i piersicilor.Recoltarea caiselor i piersicilor se face cu A-C zile inainte ca fructele s a"ung la

maturitatea de consum, cand fructele suport manipulrile i transportul, pe timp uscat,dimineaa sau seara. ?ructele ii continu maturarea i dup recoltare. 2ecoltarea se efectueazmanual prin rsucire idesprindere de pe ramura de rod. Pentru industrializare, piersicile 'paviile( pot fi recoltatemecanic prin vibrare i scuturare 'soiurile 2ed Iaven, ardinal(.oncomitent cu recoltarea se execut ipresortarea conform cu T0 BF@-EA care grupeaz

fructele in trei clase de calitate: extra, * i alia.Calibrarea este obligatorie pentru fructele de calitatea extra i *! diametru minim +5 mm

pentru caise i minim 75 mm pentru piersici.Ambalarea fructelor se face in ldie de tip platou sau *, **, ***, *), cu capacitatea de 7-

B 1g. 0mbala"ele se pot paletiza pe palete cu montani sau se pot manipula nepaletizate.-ransportul se execut in condiii de prercire 'sub 5 ( cu mi"loace izoterme sau

frigorifice.Pstrarea caiselor i piersicilor este doar temporar i se face in depozite frigorifice cu

atmosfer normal sau controlat in maxim A ore de la recoltare.epoitarea se face pe specii. Paletele cu lzi se stivuiesc pe -A niveluri, iar ambala"ele

nepaletizate se aran"eaz in stive de @-5.

ondiiile de pstrare sunt: pentru caise temperatura de 5- 5,C i u.r. E58, iar pentru piersici5- A i u.r. E58.

urata de pstrare este de dou sptmani pentru caise 'soiurile tardive + sptmani( iA-7 sptmani, in funcie de soi la piersici. in spaiile cu atmosfer controlat B8 5A i C8 4A ,la temperaturi de 5 i u.r. @C8 se poate prelungi durata de pstrare cu A-B sptmani. *nvederea desfacerii pentru consum se efectueaz o nou condiionare ce const, la caise in sortarei preambalare in pungi perforate sau pelicul semipermeabil, iar la piersici pe lang acestea sepoate efectua ambalarea in platouri alveolare, caz in care se execut i calibrarea.

17


18/22

Pstrarea prunelor.Recoltarea se face la momentul optim in funcie de destinaia de valorificare, i anume:

pentru consum imediat la maturitatea deplin i cu +-C zile inainte de aceasta pentru transport pedistane mai mari sau pstrare, deoarece fructele ii perfecteaz maturarea i dup recoltare. erecolteaz pe timp uscat i rcoros, pentru consum in stare proaspt, manual.

oncomitent cu recoltarea se face ipresortarea' care asigur fermitatea, integritatea i cureniafructelor.*n ceea ce privete condiiile de calitate, soiurile de prune se clasific in dou clase decalitate extra i *. alitatea extra admite fructe cu peduncul, fr nici un defect, caracteristicesoiului i diametru minim de BC-+5 mm.alitatea * admite uoare defecte de form, iar pedunculul poate fi rupt sau s lipseasc, avanddiametrul minim de B5-BC mm.?ructele recoltate se trec din ambala"ele de recoltare 'glei de plastic, couri( in cele devalorificare constituite din ldie de tip sau #. 0cestea se cptuesc cu hartie pergament.0mbala"ele se lotizeaz in spaii rcoroase, ferite de precipitaii sau razele solare. taionarea inaceste spaii nu trebuie s depeasc A ore.

-ransportul se efectueaz in condiii de prercire 'sub @ ( cu mi"loace izoterme sau

frigorifice.Pstrarea este temporar i se face in depozite frigorifice cu atmosfer normal saucontrolat. *n celule ambala"ele nepaletizate se aran"eaz in stive de @-5 ambala"e iar celepaletizate se stivuiesc pe -A nivele. 9a pstrare se introduc numai fructe de calitatea extra.ondiiile de pstrare. Temperatura de pstrare este difereniat in funcie de soi. 0stfel, soiurileTuleu gras, )inete romaneti, 0gen suport temperaturi de -l M 5 ! cele din grupa 2enclod nusuport decat temperaturi pozitive 5 M o . ;miditatea relativ este de E5 - EC8.

urata de pstrare este de A-B sptmani, putand fi prelungit in condiii de atmosfercontrolat '+-78 5A i B-+ 8 5A(. 9a scoaterea de la pstrare, in funcie de gradul de maturitate,se poate efectua opostmaturare de cateva zile, prin meninerea fructelor la C-A5 i u.r. @C8. $up scoaterea de la pstrare, fructele se condiioneaz i se ambaleaz in lzi de tip sau sau # ** din material plastic.

Pstrarea )erelor. $up caracteristicile comerciale, soiurile de mere se impart in treigrupe: superioare grupa 0, mi"locii grupa = i obinuite grupa .?iecare din aceste categorii se imparte in trei caise de calitate: extra, * i a ** a. 9a pstrare seintroduc mere de toamn i iarn aparinand celor trei categorii de calitatea extra i *.

Momentul optim de recoltare se stabilete in funcie de zona de cultur i specificulsoiului cu a"utorul unor determinri i analize de laborator. e apreciaz, astfel pigmentaiamerelor! se evideniaz amidonul din fructe, acesta trebuind s fie prezent pe seciunea fructelorin proporiede +5-758.

Recoltarea se execut manual prin rsucire i desprindere de pe ramura de rod, cupeduncul, evitandu-se smulgerea i lovirea fructelor.2ecoltarea se face pe timp uscat. oiurile de toamn i iarn se recolteaz selectiv, in mai multeetape. in ultima etap se recolteaz fructele pentru consum imediat i industrializare.oncomitent cu recoltarea se efectueaz ipresortarea ce const in alegerea fructelor intregi,fr defecte, sntoase, curate, fr umiditate exterioar.$in ambala"ele de recoltare, merele se trec in ambala"ele de transport, constituite din lzi de tip Psau lzi palete. Transvazarea se face evitandu-se lovirea fructelor, rsturnarea ambala"elorfcandu-se de la o inlime de maxim AC cm.

18


19/22


20/22

Recoltarea se execut manual direct in ambala"ele de transport i depozitare. oiurile devar se pot recolta ealonat iar cele de iarn integral.

oncomitent cu recoltarea, se execut presortarea pe clase de calitate. e va acordaatenie deosebit manipulrilor, deoarece perele sunt mai sensibile la ocuri mecanice decatmerele, iar suprafeele lezate se brunific.Perele se vor depozita in ambala"e de tip P paletizate, in

celule de dimensiuni mai mici. intr-o celul vor fi introduse fructe din acelai soi. e recomandefectuarea tratamentelor postrecolt inainte de depozitare. ;mplerea unei celule trebuie sdepeasc C-F zile.

Paletele cu lzi se stivuiesc in celule, pe patru nivele pan la inlimea de C,7 m.$istanele dintre perei i marginile randurilor de stive sunt de AC cm iar, intre stive de C-5 cm.9a plafon spaiul de circulaie a aerului este de @5 cm.

ondiiile de pstrare sunt difereniate pe soiuri. 0stfel, se recomand pentru soiurileontesa de Paris, 4livier de erres i =una 9uiza temperaturi de 5 - i 5 M - pentrusoiurile Oilliams, ;ntoas =os1, onference, ure i ;ntoas Iardenpont.)ariaiile de temperatur in timpul pstrrii nu trebuie s fie mai mari de M. ;miditatearelativ optim este de E5-EC8.

urata de pstrareeste in funcie de soi i se incadreaz in limitele de B-C luni. Pstrareain atmosfer controlat este difereniat 'B8 5A! C8 5A( i prelungete durata de pstrare cu B5-75 de zile.

coaterea de la pstrare se face obligatoriu cu faza de acomodare similar merelor'temperatura de @ (. $e asemenea este obligatorN operaia de postmaturare a fructelor care serealizeaz prin meninerea acestora timp de A-7 zile la temparaturi de @-A5 i u.r. E5-EC8.*nainte de valorificare, perele sunt condiionate manual, acestea fiind foarte sensibile lamanipulri.

Pentru li"rare' fructele se ambaleaz in lzi de tip P sau #, cptuite cu hartie. e poateexecuta i preambalarea, in pungi de hartie sau polietilen sau chiar ambalarea estetic pentruexemplarele deosebite.

PstrareagutuilorRecoltarea se face manual, fructele fiind trecute in ambala"ele de transport constituite dinlzi de tip P sau lzi palet.

epoitarea se face paletizat similar perelor. 9a pstrare se introduce fructe de calitateextra i *, fr defecte i umiditate exterioar. %utuile se pstreaz in depozite frigorifice cuatmosfer normal in condiii de: temperatur -5,C 5 i u.r. E58 .$urata de pstrare este deB-+ luni.

Pstrarea strugurilor. )alorificarea strugurilor pentru mas se poate realiza fie princonsumul imediat pe msura recoltrii sau dup un anumit numr de zile de la recoltare.

oiurile de struguri pentru mas sunt imprite in trei grupe de calitate:-grupa - superioar: 0fuz 0ii! *talia! #uscat de Iamburg, etc.

-grupa # - mi"locie: hasselas dore, oarn alb, oarn neagr, etc.-grupa 4 - obinuit.oiurile din fiecare grup menionat se clasific in trei clase de calitate: extra, * i a ** a,#omentul optim de recoltare pentru comercializare se situeaz cu cateva zile inainte dematuritatea deplin.

Recoltarea se efectueaz manual, pstrandu-se integritatea stratului de pruin ipedunculul. intrucat maturarea nu se petrece simultan, recoltarea se face ealonat de A-B ori peacelai butuc. Timpul in care se face recoltarea trebuie s fie rcoros, dimineaa dup ce s-a

20


21/22

ridicat roua. 2ecoltarea poate fi urmat sau nu de cizelare. oncomitent cu recoltarea se face ipresortareape caliti, dup care sunt trecui in ambala"e. 0mbalarea se face in ldie de lemn de tip cucapacitate de @ 1g sau, pentru export in ldie noi tip *) de C-7 1g capacitate.

-ransportul strugurilor pentru mas, pe distane mici se efectueaz cu camioane cu

prelat. 0mbala"ele se fixeaz bine in mi"locul de trasnport cu colare de lemn i fixatoare despatele camionului, dup care se acoper cu prelat. intre prelat i ultimul rand de lzi se las unspaiu de circulaie a aerului de 5,C-5,@ m. Transportul pe distane mari se execut cu mi"loaceizoterme, refrigerate i frigorifice 'mi"loace auto, ?, avioane, nave maritime i fluviale(.

Prercirea strugurilor inainte de incrcare se face in camere special amena"ate i dureazaproximativ 7 ore. in acest timp mi"loacele de transport sunt pregtite pentru incrcare,veriflcandu-se agregatul frigorific, sau se incarc buncrele pentru ghea.

Pstrarea strugurilor pentru mas se face difereniat, in funcie de capacitatea de pstrarea fiecrui soi in parte. Pstrarea modern a strugurilor pentru mas se face in depozite frigorificespecializate, cu cellule de capacitate mic 'C5-A55 t(, etane i prote"ate in vederea efecturiitratamentelor cu 5A. 9a pstrare se introduc numai struguri de calitate extra cu rahisul

turgescent, necizelai, ambalai in ldie de capacitate mic, intrun singur rand, cu codia in sus.epoitarea se face paletizat, pe palete cu montani, stivuite pe + nivele pan la inlimeade C,7-Fm. ondiiile de pstrare sunt: temperatur 5 i u.r. E5-EC8 la o vitez de circulaie aaerului de 5,A m/s. 4 importan deosebit in pstrarea strugurilor pentru mas oconstituie tratamentele cu */0 din timpul pstrrii. 0ceste tratamente intarzie apariia idezvoltarea putregaiului cenuiu '=otrNtis cinerea(.$epozitele frigorifice specializate sunt prevzute cu o instalaie special de in"ecie a 5A incelulele de pstrare. &vacuarea acestuia se face cu a"utorul unor dispozitive de eliminare i prinventilaie puternic. Pentru introducerea 5A lichid in celul se utilizeaz sulfitometrul gradat. *nunele situaii se pot efectua tratamentele de sulfitare i prin arderea pucioasei in celule.Pucioasase aeaz in lzi metalice, care se introduc in celule, dup care aceasta se aprinde. *n timpultratamentelor celulele trebuiesc inchise ermetic, iar ventilaia este oprit.Tratamentele de sulfitare sunt urmate de o aerisire puternic ce dureaz aproximativ A ore, dupcare se reia procesul normal de pstrare.Primul tratament de sulfitare se execut imediat dup umplerea celulei. oncentraia 5A este de8, iar tratamentul dureaz aproximativ B5 de minute. ;rmtoarele tratamente se efectueazsptmanal cu dioxid de sulf in concentraie de 5,AC8.

urata de pstrare a strugurilor pentru mas, este in funcie de soi i variaz de la -Aluni 'soiurile hasselas dore, #uscat de Iamburg( la +-C luni '0fuz 0ii, *talia(. Prin efectuareaunor tratamente cu radiaii ;) in doze moderate, se poate prelungi durata de pstrare dar sereduce i numrul de tratamente cu 5A aplicate ' *43*Q, #*20 EEE(.

*coaterea de la pstrare a strugurilor se face atunci cand incepe deshidratarea rahisului,iar boabele sunt pe cale de a se desprinde. Pentru a se evita formarea condensului, struguriitrebuiesc trecui, treptat la temperatura mediului ambiant.1n "ederea li"rrii' strugurii sunt cielai eliminandu-se boabele necorespunztoare 'crpate,desprinse, atacate de boli i duntori, etc(. )alorificarea se face in maximum A-B zile de lascoaterea de la pstrare. trugurii pentru mas, se pot pstra i in depozite frigorificenespecializate, caz in care se impun msuri de amena"are a pardoselei in vederea efecturiitratamentelor de sulfitare. Pentru aceasta, se instaleaz canale de ventilaie confecionate din

21


22/22

tabl, la nivelul pardoselei in scopul eliminrii dioxidului de sulf. 0ceste canale trebuie scomunice la unul din capete cu exteriorul, prin intermediul unor deschideri efectuate in peretelecelulei. in acest caz, sulfitarea se face prin arderea sulfului solid in aceleai concentraii ca i maisus, norma de consum fiind de aproximativ + g/mBaer 'la o concentraie de 8 5A( i B,C g/mBaer pentru o concentraie de 5,AC8 5A.

ontrolul pstrrii se face zilnic, pierderile lunare fiind de C-78.

22

conditionarea fructelor

Documents

Transcript of conditionarea fructelor