Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul VI - Nr.55

l

Mai

2013

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2Bl. J10 (parter)

Constanþa (900130)Telefon: 0341/176.415

Fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

TORTUL ESTE AŞTEPTAT SĂ VINĂ DE LA SPONSORI

DISTRACŢIA E MAXIMĂ LA MARE

DRUMUL STUPARILOR

detalii în pag.5

DE PROIECTE ŞI DE O ALTĂ ATITUDINE

ZONA PENINSULARĂE O PRIORITATE

Pag.6

Pag.3

l Proiecte pe agenda comunităţii

l Când turismul e în floare

l LA CENTRUL PILOT DE LA TECHIRGHIOLl Inginerul şef de la Staţiunea de

cercetare şi dezvoltare pentru pomicultură Valu lui Traian, Ion Caplan,

spune că horticultorii constănţeni au nevoie

UN SEMNAL CU DOVEZI ŞI ARGUMENTE

Din sumar

PORTURIPESCĂREŞTIÎN MAMAIA

Pag.2

l În privinţa cercetării

l Proiecte pentru apicultori

Pag.7

Pag.7

l În jur de 40 000 de turişti au fost pe litoral.*În minivacanţa din preajma sărbătorilor de 1

mai, când a fost o avalanşă de turişti pe litoral,în cadrul PARADEI au defilat maşini de epocă,autobuzele etajate, iar în piaţeta CAZINO din

Mamaia turiştii s-au fotografiat alături de ele.

lSpectacolul “Dobrogea multietnică” a fost

îndelung aplaudat. lSezonul estival de noapte

2013 anunţă o vară fierbinte. lLa evenimenteleprilejuite de 1 Mai şi de sărbătorile de la începu-tul acestei luni a participat şi dl.Bronislav Denev,consilier economic şi comercial al Ambasadei Bul-

gariei în România. lCorina Martin, preşedinteleAsociaţiei LITORAL-DELTA DUNĂRII a declarat:„Întreaga desfăşurare a evenimentelor s-a bucu-rat de succes, un succes care se datorează ex-celentului parteneriat public-privat pe care le-amconstruit. Împreună construim o nouă atitudine înturismul românesc: Am încheiat PARADA LITO-RALULUI ROMÂNESC în Mamaia cu un show înavampremieră la FASHION SUMMER TOURISMFESTIVAL 2013, lansând melodia oficială a sta-ţiunii Mamaia “Viva la noche, viva loca Mamaia”avându-i ca protagonişti pe Loredana şi pe pri-marul Constanţei, Radu Mazăre.

Începând cu vara lui 2013, careva fi o vară de cotitură în privinţaîmbunătăţirii plajelor, nu se va maidiscuta de samsarii plajelor. Pla-jele se vor afla în grija proprietari-lor de hoteluri, aşa că toată varaele vor fi întreţinute, vor fi curate.Mai mult, în urma proiectului pri-vind combaterea eroziunii co-stiere, proiect care va fiimplementat în curând, vor apăreadiguri de larg care să favorizezedepunerea nisipului pe plajă. Aso-ciaţiile patronale au izbutit, iată, săîşi impună punctul de vedere,ceea ce ne îndreptăţeşte săscriem că de acum încolo vor apă-rea şi investitorii, mai cu seamă înMamaia, Eforie şi Vama Veche,sezonul estival se va mări, aşacum se întâmplă în Grecia şi Tur-

cia, încă o obligaţie pentru ca, dela un an la altul să remarcăm, ca-litatea serviciilor. La mijloc maisunt şi evenimentele verii: specta-cole, parade, festivaluri şi carna-valul, care a fost aşteptat cunerăbdare de turiştii ispitiţi de di-vertisment, de distracţie şi, cumspuneam, de servicii de calitate.

În Mamaia, ca să dăm unexemplu, a fost gândit un cadruprietenos: numărul locurilor deparcare s-a dublat, încă un semncă primăria municipiului Constanţaşi Asociaţia Patronală Mamaia auo colaborare care le dă încredereinvestitorilor.

Turiştii au la dispoziţie cluburicu capete de afiş, evenimenteleverii sunt atractive, expoziţiile s-auînmulţit (de la cele cu produse tra-

diţionale până la târgurile de îm-brăcăminte, expoziţii cu vânzare şicu vad, atmosfera din Mamaia areîn fiecare an ceva nou, atractiv. Şipentru că am amintit de noutăţi, săinserăm câteva informaţii de ultimăoră: în zona Pescărie, la intrareaîn Mamaia, în următorii doi ani, vaapărea un port pescăresc, investi-ţie făcută cu bani europeni.Într-ofază avansată privind avizele seaflă şi portul pescăresc care se vaamenaja în zona de nord a staţiu-nii.

Am amintit, pe scurt, câteva in-formaţii utile pentru turişti, dar şipentru localnici, pentru cei care seaflă în căutarea unui loc demuncă, vara nu îşi găsesc un locde muncă doar cei care fug demuncă, în rest, cum spuneam,

suntem martorii unor schimbări ra-dicale în turism. Câştigătorii pro-iectelor implementate sunt turiştii.Iar în Mamaia, vorba cuiva, nu veziturişti care să mănânce doi dintr-oîngheţată.

În Mamaia sunt proiecte de im-pact, proiecte care înscriu staţiu-nea în circuitele internaţionale,promovarea staţiunii trebuie făcutăcu tenacitate, pentru că promova-rea ajută turismul. Investitorii suntaşteptaţi cu braţele deschise.

A consemnatAni Merlă

Uniunea Judeţeană a Co-operativelor Meşteşugăreşti numai e ce a fost, atelierele de odi-nioară au bătut pasul pe loc în ul-timii ani, cooperativele nu au maifăcut investiţii în privinţa dotărilor.Din această cauză prestările deservicii nu s-au dezvoltat, ceeace îl îndreptăţeşte pe Ionică Voi-can, preşedintele UJCM Con-stanţa, să afirme că “e greu săiasă din impas toate cooperati-

vele. Unele au izbutit să rămânăpe o linie de plutire, dar asta nuînseamnă că ele pot ţine pasulcu concurenţa în privinţa servicii-lor. Înainte, a precizat dl.Voican,aveam contracte şi puteam sămodernizăm atelierele, aveamsecţii de producţie, ceea ce erafoarte important. Acum facemdoar prestări de servicii, dar depe urma acestor servicii coope-rativele nu se mai pot capitaliza,

nu mai avem resurse financiaresă facem investiţii. Meşteşugariis-au împuţinat, pentru unele me-serii n-au venit tinerii din urmă săpreia ştafeta, aparatele şi utila-jele unor ateliere s-au uzat, scu-lele s-au învechit. Şi situaţiaprecară din cooperaţie n-a fostprivită cu atenţia cuvenită, măgândesc că nu au existat soluţiila timpul potrivit pentru salvareablazonului. Vă pot pune la dispo-ziţie câteva cifre care mă vorscuti să mai fac vreun comenta-riu: aveam 11 000 de meşteşu-gari cândva, azi nu mai avemdecât 1000. E o scădere ameţi-toare. În cooperaţie au rămas ul-timii mohicani. Sunt cooperativeunde există o brumă de câştig depe urma chiriilor. Avem un liceuunde tinerii se pot pregăti şi cali-fica, dar piaţa muncii, spune pre-

şedintele U.J.C.M. Constanţa, eîntr-o continuă mişcare, într-ocontinuă schimbare. Ne gândimcum să ne adaptăm din mers,dar nu e uşor. Am încercat câ-teva variante, am gândit o strate-gie, dar în cooperaţie nu maiexistă atâta interes încât să cre-dem că vom fi martorii unui revi-riment. Mai degrabă am puteavorbi de împărţire, ca la agricul-tură. Mai e o problemă cu tere-nurile unde sunt spaţiile unorcooperative. Am făcut o propu-nere pentru a limpezi apele!“

Iată, pe scurt, starea de lu-cruri din cooperaţie. Despre co-operaţie, vă reamintim, am scrisîn urmă cu ceva vreme. Vremeacare a urmat n-a adus vreoschimbare, asta însemnând căviitorul nu sună bine.

Adrian Crăciun

Pag 2 l proiecte mai

2013

DE CE NU SUNĂ BINEVIITORUL PENTRU

COOPERAŢIE?

PORTURI PESCĂREŞTI ÎN MAMAIA

l Sub semnul întrebării

l Proiecte mult aşteptate

l Pag 3servicii socialemai

2013

În ziua documentării noastrela CENTRUL PILOT DE SERVI-CII COMUNITARE PENTRUPERSOANE CU HANDICAP ŞIFORMARE PERSONALĂ dinoraşul Techirghiol erau 124 debeneficiari cu vârste între 18 şi45 de ani . Aici ajung, după cumne-a precizat Liliana Iliana, şefulcentrului amintit, persoane din ju-deţul Constanţa, dar şi din altejudeţe cum ar fi Galaţi ori Tulcea,asta se întâmplă datorită unuiconcurs de împrejurări: părinţiiunora au avut domiciliul acolo,dar între timp s-au mutat maiaproape de Techirghiol. Dar nuasta e important, important estecă Direcţia Judeţeană de Asis-tenţă Socială şi Protecţia Copilu-lui, dar mai cu seamă ConsiliulJudeţean Constanţa, al căruipreşedinte este Nicuşor Con-stantinescu, au ajutat de fiecaredată Centrul pilot de la Techir-ghiol precum şi Centrul de Îngri-jire şi Asistenţă ARMONIA de laNegru Vodă.

“Ceea ce facem noi aici, îmiexplică Liliana Iliana, este o acti-vitate complexă. Serviciile so-ciale includ şi servicii medicale,noi facem educaţie, reabilitare şirecuperare psihică şi fizică. Spuncă e o activitate complexă şi pen-tru că am experienţă: am începutdin ’85 să lucrez în acest dome-niu, am văzut şi am trecut prinmulte. Am început la NegruVodă, iar din 2006 sunt aici. LaTechirghiol avem şi baza de re-

cuperare medicală unde pot venişi persoane din afară, cu o con-diţie: să fie încadrate în grad dehandicap!”

Când vorbim de serviciile so-ciale, se ştie, există o problemă.Şi nu ne ferim să spunem că în-totdeauna e loc pentru mai bine.Centrul pilot de la Techirghioleste un exemplu, un bun exem-plu, în puţine judeţe s-a făcut aşaceva, şi aici, trebuie să subliniemacest lucru, meritul este al pre-şedintelui Consiliului JudeţeanConstanţa.

La Tehirghiol au ajuns şi câ-ţiva sponsori care au rămaslângă benefciarii centrului pilot.ELCOMEX, o fundaţie cu sediulîn oraşul Cernavodă, vine în spri-jinul Centrului de la Techirghiolcu 1000 de lei în fiecare lună.

Liliana Iliana mai spune căexistă un obicei frumos aici: ceicare sunt născuţi în aceeaşi lunăsunt invitaţi lângă tort şi îm-preună cântă din inimă şi din su-flet „La mulţi ani”. Anul acesta

pare să fie mai sărac, asta pen-tru că sponsorii s-au mai rărit, iarbruma de bani din sponsorizăriva fi folosită la reparaţii şi la igie-nizare. Un domn din Costineşti asponsorizat centrul cu 10 000 delei. Mustafa Harmanda, un băr-bat cu suflet mare, vine aici şi în-treabă: ce vă lipseşte? „Apoiîntr-o zi două vine cu tot ceea ceam cerut“, precizează LilianaIliana.

Primăria Techirghiol se îngri-jeşte şi ea de nevoile centruluipilot, iar o Fundaţie din Irlanda,“Aurelia Trust”, le facilitează celorde aici deplasările şi alte costuripână la plaja din Eforie.

Pe adresa Centrului pilot dela Techirghiol sosesc puţine scri-sori. Rudele şi cunoştinţele trecrar să-i vadă pe beneficiarii carelocuiesc pe strada Eroilor nr.28.Unii primesc doar telefoane dinpartea familiei. Din cei 124 sunt60 pe care îi vizitează cineva dinfamilie. Margareta Dincă, AnaEnache, Seitamet Sein, Filip Au-relia, Rodica Busuioc sunt câţivadintre salariaţii cei mai vechi înacest centru, ei îi cunosc bine pebeneficiarii serviciilor sociale, aufost şi au rămas aproape de ei.Atât de aproape încât păstreazăîn memoria inimii lor amintiri cu-tremurătoare.

Iacob Ioniţă

TORTUL ESTE AŞTEPTAT DE LA SPONSORI

l LA CENTRUL PILOT DE LA TECHIRGHIOL

Pentru Nicolae Dinu, mana-gerul proiectului “O comunitatedeschisă”, e o bucurie să comen-teze o zi de tabără din cadrulCentrului Sunlight al AsociaţieiRaza Soarelui, din Dunavăţul deJos, un loc mirific din Delta Du-nării. Nelu Dinu are multe de po-vestit despre ajutorul primit de laprimăria municipiului Tulcea, darşi de la partenerii de proiect: Li-ceul de Artă “George Georgescu”şi Asociaţia “Mâini întinse” de laŞcoala nr.14. Zilele din tabăra dela Dunavăţul de Jos au fost me-morabile pentru copiii care au ză-bovit aici câteva zile, au fost zileşi nopţi care au lăsat în sufletul lor

fiorul poeziei. Copiii nu vor uitauşor zilele de tabără, orele petre-cute în atelierele de pictură. Co-piii cu dizabilităţi au lucratîmpreună cu voluntarii şi au învă-ţat, susţin organizatorii, câte ceva

pentru viaţă, unii ai pictat tricouri,alţii au pictat şepci, destui s-au in-trecut în bucătărie la concursulgogoaşa înfuriată! S-au legatprietenii şi au vorbit despre soli-daritate, au plecat în excursii cu

bărcile.Nicolae Dinu, managerul unui

proiect cu o largă deschidere, şivoluntarii care i-au fost alături,după cum puteţi vedea şi dinimaginea din această pagină,merită cuvinte de laudă. Şi nu esingurul. Un semn de preţuiremerită şi primăria municipiuluiTulcea, încă un semn că admi-nistraţia din zonă sprijină dezvol-tarea turismului, dar mai cuseamă ajută comunitatea des-chisă ca o fereastră spre lumeacopiilor, o lume care trebuie pri-vită tot timpul cu sufletul. Memo-ria inimii trebuie să fie trează tottimpul, iar la Dunavăţul de Josproiectul “O comunitate des-chisă” rămâne un semn pe caretrebuie să îl priviţi. De la mana-gerul Nicolae Dinu puteţi afla de-talii şi informaţii de ultimă orăprivind tabăra din această vară.

Andreea Arsenie

POVESTEA DIN MEMORIA INIMIIl O comunitate deschisă la Dunavăţul de Jos

Pag 4 l timp libermai

2013

www.champs.ro

- Din vara trecută şi pânăacum cât s-a schimbat Com-plexul hotelier Traian în pri-vinţa condiţiilor de cazare şi detratament?- E o altă viaţă acum: în mareparte mobilierul este nou, amşi recondiţionat ceva din celvechi, mocheta din tot hotelulTraian este nouă acum, came-rele au fost dotate cu televizor,frigider şi aer condiţionat, ho-telurile au fost, şi ele, moche-tate în totalitate, au fostmontate ferestre termopan, fa-ţada hotelului, se vede şi dacătreci în grabă, a fost reabilitată.Ne pregătim să facem pasulde la două la trei stele. Cutoate acestea, vă rog să reţi-neţi că tarifele au rămas ace-leaşi, ne-am gândit la turişti, laclienţii noştri fideli. Canapeleleşi fotoliile de pe holuri sunt noi,baza de tratament oferă alte

condiţii, am executat o serie deîmbunătăţiri şi aici. Acumfacem ultimele finisaje larampa pentru persoanele cuhandicap.Baza de tratament e o bijute-

rie acum. A fost reabilitată întotalitate, au fost montate că-diţe noi, am pus gresie şi fa-ianţă, a fost schimbatăinstalaţia sanitară şi cea elec-trică.- O listă cu multe schimbări, oinvestiţie adevărată, pentrudezvoltarea turismului balnear.Oferta pare generoasă. Existăşi solicitări?- Există. Am investit mai bine

de 8 miliarde de lei vechi. Re-ţineţi, investiţia a fost făcută dinsurse proprii. Nu ne-am dus labancă. Acum ne pregătim săîmbunătăţim şi serviciile, avemo carte de vizită în ochii turişti-lor, atât din ţară, cât şi din

Rusia şi Ucraina. Când facempasul către trei stele vom aveacu siguranţă solicitări şi dinGermania şi Franţa, de undeam început, iată o surpriză plă-cută, să primim scrisori. Avemo strânsă colaborare cu agen-ţiile de turism. Sunt semne căpână la începutul sezonuluivom avea un grad de ocuparede aproape 95 la sută din ca-pacitatea hotelului. Avemoferte speciale: “Înscrieri tim-purii”, “Litoralul pentru toţi”, “Osăptămână pentru refacere”.Suntem la dispoziţia turiştilorde la 1 mai. Acum ne organi-zăm să prelungim sezonul. Avem un val de solicitări pen-

tru procedurile termale. Am în-cheiat contract pentru nămolulde Techirghiol. Oferim şi pro-ceduri prin Casa de asigurăripentru sănătate, proceduripentru tratarea afecţiunilor reu-matismale, ortopedice, neuro-logice, dermatologice şirespiratorii. Avem oferte buneşi pentru perioada de iarnă. Înprivinţa investiţiilor nu ne oprimaici. Pe lista privind calitateaserviciilor se află baza de tra-tament de la etaj şi restauran-tul, parcările şi locurile dejoacă pentru copii. Ce a fostmai greu s-a rezolvat. Un tarifde la 65 de lei cu mic dejunpână la 95 de lei în perioadade vârf şi două proceduri prinCasa de asigurări pentru să-nătate este, zic eu, ademeni-tor.

Silviu Pocora

SERVICII DE TREI STELE LA PREŢ DE DOUĂ!

l Interlocutorl Liliana Ionescu, directorul Complexului

hotelier Traian din Eforie Nord

RECREAŢIA MARE este o re-vistă şcolară, ea a ajuns la nr.15şi este editată de Şcoala gim-nazială nr.37 din Constanţa.Coperta revistei, trebuie săscriem din capul locului, esteuna inspirată şi colectivul redac-ţional merită cuvinte de laudă şiun semn de prietenie, iar ceicare au gândit acest număr secuvine să-i amintim în ordineaîn care sunt trecuţi în caseta depe penultima pagină:prof.inv.primar Liliana Iancu,prof.Doiniţa Panici, prof.Vero-nica Stefan; Ovidiu Dorobăţ, An-drei Dulgheru, Andrei Grigore,Andrei Teodor Popa, RobertaIoana Râpanu, Iulia Negru,elevi.Revista pe care o avem înmână e un jurnal cu eveni-

mente, numai că talentul elevi-lor şi iscusinţa cadrelor didacticeîi ajută şi pe unii şi pe alţii săpună în pagină texte care au,spre lauda celor care le sem-nează, o prospeţime care îl în-deamnă pe cititor să le parcurgăpână la capăt cu interes: ZIUAPAMÂNTULUI e un semnaldespre pădure, dar mai cuseamă despre poluare, într-unalt articol întâlnim detalii despreenergia valurilor marine. Artico-lul este semnat de profesoarade fizică, Mariana Şerban. Peaceeaşi pagină dăm peste sem-năturile unor elevi: Mara Teo-dora Gafiţa, Emran Gufar.Nicoleta Ursulescu, profesoarăde religie şi colegii ei prof.Nico-leta Dedeţină, dar şi elevii MariaBrânzan, Andreea Bratu, sem-

nează articole de interes. Prof.Emil Seit Memet scrie des-pre NEVRUZ, o sărbătoare aprimăverii.

La rubrica “Din activităţilenoastre”, un fel de jurnal al şco-lii, semnează elevii Iulia Lefter şiDiana Mocanu, învăţătoareaElena Gozdaru, prof.NicoletaFilip. Ilustraţia revistei trebuie re-marcată şi ea, aşa cum trebuiesemnalată şi rubrica “Recoman-dări pentru cultură” semnată deprof.înv.primar Liliana Iancu.

“Cercul de literatură”, “Călătorprin oraşul meu” şi “Lecţia demuzică” sunt alte texte care me-rită atenţie.

Câteva cuvinte şi despre Doi-niţa Panici, directoarea şcolii: uncadru didactic cu chemare, unsuflet mare care poate dărui cugenerozitate lumină de carte,har pe care l-a dobândit la cate-dră.

Iulian Talianu

RECREAŢIA MARE

l TURISMUL PENTRU SĂNĂTATE

l Pag 5investiţii în turismmai

2013

După evenimentele de la începutul aces-tei veri, avem la îndemână încă o dovadă căprimarul Radu Mazăre avea dreptate cândspunea că Mamaia va fi într-o bună zi o ten-taţie pentru turişti. A mai avut încă o datădreptate când i-a invitat pe cârcotaşi să nuuite că în Mamaia se adună în ultima vremecâte 13-14 000 de tineri într-o noapte. Hote-lierii au fost atenţi la ce se întâmplă în jur înprivinţa turismului şi au găsit, şi ei, o cale pen-tru a atrage turiştii. Şi în sudul litoralului a în-ceput să se mişte ceva şi credem că primaruloraşului Mangalia, Cristian Radu, a înţelesbine şi repede ce trebuie făcut. Mai nou, şi în

Eforie sunt multe lucruri de remarcat: turismulmedical are o tresărire şi pare că s-a vindecatde obiceiurile vechi şi e în revenire acum.

Investiţiile din ultima vreme şi moderniză-rile au pus în calea turiştilor noi facilităţi: altecondiţii de cazare, dar şi o sumedenie deoportunităţi. Închidem paranteza privind sudullitoralului şi ne întoarcem la Constanţa şi Ma-maia, ne întoarcem la proiectele de aici, la şo-seaua de coastă şi la Portul Tomis. Cazinoul,să-l trecem pe lista cu priorităţi, va intra înreabilitare cu fonduri europene. Trebuie sătrecem în rândul evenimentelor la care turiştiişi constănţenii vor fi martori în această vară:

târgurile de carte din Mamaia şi de pe falezadin faţa Cazinoului. În Zona Peninsulară seimplementează azi câteva proiecte, să le spu-nem cârcotaşilor că administraţia publică areiniţiative şi proiecte care vor schimba faţaZonei Peninsulare, nu putem face asta pestenoapte, nu-i uşor să învingi birocraţia şi iner-ţia din unele ministere, unde am fost nevoiţisă aşteptăm ani de zile pentru câteva avize.Poate că în Zona Peninsulară ar fi trebuit săne grăbim cu proiectele, cu utilităţile, darunele litigii nu pot fi rezolvate, după cum ob-servă Decebal Făgădău, viceprimarul muni-cipiului Constanţa, cât ai bătea din palme.

Vila Şuţu, ca să dăm un exemplu, e o în-treagă poveste. Mai bine scriem cum va arătaZona Peninsulară cu camere de suprave-ghere, cu mobilier nou, cu spaţii verzi. Negândim la un plan privind promovarea ZoneiPeninsulare. Şoseaua de coastă, se cuvinesă fac această precizare, am integrat-o, într-o primă etapă, în lucrările din Zona Peninsu-lară. În toamna acestui an vom începelucrările. A.B.A.D.L gestionează un proiect decombatere a eroziunii costiere, de la Pescă-rie şi până la Portul Tomis, ca să mă referdoar la municipiul Constanţa, e vorba de unproiect cu mari beneficii pentru constănţeni şipentru turişti, dar şi pentru investitori. În zonăvor apărea diguri, plajele din Mamaia şi dinalte zone de pe litoral vor fi mărite, Zona Pe-ninsulară se va dezvolta.

Să privim şi oraşul. “Zona Butelii va înre-gistra o schimbare la faţă, o schimbare radi-cală, bulevardul I.C.Brătianu e într-oreabilitare totală. “Ne cerem scuze pentru de-ranjul pe care l-am provocat în trafic, dar nuaveam alte soluţii, nu aveam cum să fim îngrafic cu pregătirile pentru sezonul estival. Înzona Pod Butelii e în lucru şi o parcare. Zonaaceasta, care părea uitată, va avea o altăfaţă. Vom continua lucrările cu reabilitareatrotuarelor, cu locuri de joacă pentru copii, cuzonele de picnic”, a precizat Decebal Făgă-dău, viceprimarul municipiului Constanţa.

Ani Merlă

ZONA PENINSULARĂ E O PRIORITATE

l Proiecte pe agenda comunităţii

Când meteorologii progno-zează încă o vară secetoasă, fer-mierii îşi amintesc de sistemelede irigaţii, de acele sisteme carenu mai sunt în stare de funcţio-nare. În ciuda faptului că politi-cienii promit că se vor ţine de

cuvânt şi reabilitarea lor nu vamai intarzia, irigaţiile au rămas în-cremenite în proiecte.

Preşedintele Consiliului jude-ţean Constanţa, Nicuşor Con-stantinescu, de fiecare dată afost tranşant când a venit vorba

de irigaţii şi a declarat că progra-mele pentru irigaţii ar trebui să fieprioritate naţională. Sistemele deirigaţii şi perdelele forestiere deprotecţie sunt investiţii care tre-buie privite cu alţi ochi şi cu aple-care, aplecare însemnînd în

acest caz mai mult interes pentruterenurile arabile, asta însem-nând că e cazul să se intervină înregim de urgenţă. Pepinierele dela Medgidia şi Plopeni pot punela dispoziţia fermierilor puieţi. Emai greu de înţeles de ce unii totamână înfiinţarea acestor per-dele câtă vreme avantajele lorsunt cunoscute, alţii spun că nuvor să micşoreze terenul arabil,uitând că solele înconjurate deperdele forestiere de protecţiedau producţii mai mari, sunt creş-teri care, la grâu, se apropie de otonă şi jumătate. Sunt şi alteavantaje: pe timp de iarnă elesunt mai bune decât parazăpe-zile, perdelele forestiere prote-jează drumurile.

“Trebuie să mărim suprafaţaîmpădurită şi să salvăm terenu-rile”, spune Nicuşor Constanti-nescu, care a făcut în câtevarânduri propuneri pentru întocmi-rea unui program naţional caresă asigure o împădurire tot maimasivă, un program care să înlă-ture deşertificarea.

Când vine vorba de sistemelede irigaţii se cuvine să amintimcâteva solicitări făcute de fer-mieri. Vom reveni.

Pag 6 l strategiimai

2013

Apicultorii constănţeni carefac parte din Asociaţia Apis Tomi-tana Dacica au avut multe între-bări în faţa lor când au pornit ladrum. În 2007, la prima strigare,erau 8 apicultori cu 400-450 destupi. În numai câţiva ani, pe careîi poţi socoti pe degetele uneimâini, s-a înregistrat o schim-bare: acum sunt, atenţie, 600 demembri, asociaţia constănţeană,cu 26 000 de stupi, este membrucu drepturi depline în FederaţiaInternaţională a Asociaţiilor Api-cole – APIMONDIA.

Ciprian Ardeleanu, preşedin-tele asociaţiei amintite, ne-a invi-tat să vedem arhiva cu proiecte.Am privit două rafturi cu dosare,unul până în tavan, celalalt maiscund, dar tot atât de lung. “Amdepus 247 de proiecte, spune Ci-

prian Ardeleanu. Privind fermelede subzistenţă, trebuie să inse-răm o cifră care ne scuteşte de

comentarii: 310 proiecte. Maimult, adaugă preşedintele Arde-leanu, asociaţia a fost autorizatăpentru cursuri de formare profe-

sională în meseria de apicultor.Suntem în curs de acreditarepentru un centru de educare

nonformală. Avem un contract cuDirecţia Silvică a judeţului Con-stanţa pentru patru cantoane sil-vice unde vor fi amplasate ferme

pentru multiplicare de materialbiologic (familiile de albine şi ro-iuri). Un alt proiect:”Schimbămun destin” s-a bucurat de un realsucces. Am fost ajutaţi şi deBRD, a venit şi asociaţia cu ocontribuţie. Am stăruit şi am făcutceva care ar putea fi un exempludemn de urmat şi de alţii, amşcolit 28 de copii orfani. Cinci din-tre ei au fost premiaţi şi drept răs-plată au primit 25 de familii dealbine. Un alt proiect – DRUMULSTUPARILOR – a fost primit cumult interes. Să spunem şi de ce:prin implementarea acestui pro-iect vom amplasa 25 de info-chioşchiuri. De la Vama Veche şipână la Rasova. Mai avem unproiect care îi va stimula pe api-cultori: la Hagieni se va înfiinţa oStaţiune de cercetare şi dezvol-tare pentru apicultură. Către sfâr-şitul lunii mai, la Limanu, se vatăia panglica la fabrica de proce-sare a mierii.“

Pagină realizată deAdrian Crăciun

MODELUL CARE TREBUIEURMAT E LA CONSTANŢA

DRUMUL STUPARILOR

l DE LA VAMA VECHE ŞI PÂNĂ LA RASOVA

l Perdelele forestiere de protecţie

l Consiliul Judeţean Constanţa începe să preia sistemele de irigaţii

l Pag 7actualitatemai

2013

Am citit câteva memorii expe-diate către Ministerul Agriculturiide INSTITUTUL DE CERCE-TARE ŞI DEZVOLTARE PEN-TRU CREŞTEREA OVINELORŞI CAPRINELOR Palas din Con-stanţa. Ştiţi şi dvs., memoriilesunt patetice, pline de lacrimi, deastă dată avem de-a face cu unsemnal de alarmă. Asemeneasemnale au mai fost, în 2011, în2012, cu toate acestea nu s-a în-registrat o schimbare la faţă.Spre deosebire de alte memorii,specialiştii de la institutul amintitau pus pe fiecare pagină argu-mente şi dovezi că este nevoiemai mult decât oricând să fie spri-jinită activitatea specialiştilor pen-tru ca obiectivele unităţilor decercetare să fie atinse în aşa felîncât efectivele să crească, iarstructura de rasă să se îmbună-tăţească. Spaţiul tipografic nu nepermite să reproducem aici gra-

fice cu efective de ovine şi ca-prine, nu putem prezenta tabelecu evoluţia pieţei de carne deovine şi caprine, dar putem găsiloc, în schimb, pentru o conclu-zie: în 2030 România ar putea săasigure 30 – 35 la sută din nece-sarul de consum al ţărilor din U.Ecare consumă carne de oaie şicapră. Cu ce beneficii? Veniturilecrescătorilor ar creşte, se vor în-fiinţa exploataţii specializate de

mari dimensiuni, vor apărea noilocuri de muncă, nu vom maivorbi de zone defavorizate, arputea fi valorificate cu eficienţăcele 4 milioane de hectare de pă-şuni şi fâneţe. Pentru a puteavorbi de o altă stare a unităţilor decercetare trebuie luate în regimde urgenţă următoarele măsuri:să se asigure cu prioritate sumelenecesare acordării niveluluimaxim al plăţilor directe pe capde ovină şi caprină: subvenţia,iată un detaliu, ar trebui să fie lanivelul ţărilor dezvoltate din UE;trebuie sprijinită ameliorarea ras-elor de ovine şi de caprine (ajutorde stat pentru plata berbecilor dereproducţie); se impune să fie im-plementat un program pentruaplicarea noutăţilor ştiinţifice şitehnologice; în exploataţiile deovine şi caprine trebuie utilizaţireproducătorii testaţi ca amelio-ratori, trebuie urmărit progresul

genetic realizat; mediul rural arînregistra o altă dezvoltare dacăar exista susţinere financiarăpentru prelucrarea artizanală aproducţiei de lână, piei şi pieli-cele; este nevoie de o încurajarede natură fiscală pentru înfiinţa-rea unor ateliere în zona rurală;ateliere unde prelucrarea cărnii şia laptelui de la ovine şi caprine araduce beneficii; specialiştii atragatenţia că este nevoie de sprijinfinanciar pentru conservarea ras-elor autohtone în condiţiile demediu în care s-au format.

Despre obiectivele şi per-spectivele cercetării privind creş-terea ovinelor, un subiect deactualitate, vom scrie în numărulviitor, apelând la soluţiile identifi-cate de directorul INSTITUTULUIDE CERCETARE ŞI DEZVOL-TARE PENTRU CREŞTEREAOVINELOR ŞI CAPRINELORPalas din Constanţa, dr.ing.RaduRăducu, specialist cu o vastă ex-perienţă, cercetător stăpân pe si-tuaţie, nevoit să facă faţă unorvaluri stârnite de criză, dar şi de obirocraţie care, din păcate, su-focă adeseori proiectele şi com-petenţa.

Adrian Crăciun

UN SEMNAL CU DOVEZI ŞI ARGUMENTE

l În privinţa cercetării

Dacă ar fi să depene amintiri, tânărul ingi-ner şef de la Staţiunea de Cercetare şi Dez-voltare Valu lui Traian ar avea destule depovestit, vă imaginaţi că din 1977 şi până azi,în 2013, Ion Caplan a văzut, dar mai cuseamă a trecut, alături de colegii săi, prin în-cercări care l-au marcat.

Spre deosebire de alţii, .dr.ing. Ion Caplanvorbeşte mai puţin despre trecut: „ne-a apăsatprea tare, aşa că ar fi mai nimerit să privimrealitatea de lângă noi”. Despre această rea-litate, inginerul şef are următoarea opinie:”LaValu lui Traian deţinem colecţiile naţionale decais, de piersic, de nectarin şi o parte de mig-dal. La staţiune avem două ferme, una dedezvoltare şi alta de producere, iar în localita-tea Agigea ne îngrijim de o fermă pomicolă şidendrologică, în suprafaţă de 30 de hectare.Aş putea să vă pun la dispoziţie câteva tabeleşi multe cifre ca să vedeţi ce s-a făcut la Valu

lui Traian din 1977, anul când s-a înfiinţat sta-ţiunea şi până în 2013, dar e mai concludentsă vă spun că am pus în aplicare tot ceea ceam creat noi: soiuri, tehnologii, am dezvoltattehnologii pe irigaţii şi fertilizări. Facem pro-iecte pentru înfiinţarea plantaţiilor pomicole, lefacem şi le garantăm. Cine se gândeşte laasemenea proiecte e bine să ceară sfatulspecialiştilor şi, mai mult, să îl respecte.

Fermierii ştiu, dar simt nevoia să precizez

pentru cei care n-au aflat: staţiunile sunt unetalon în zonă, fie că sunt în Dobrogea, fie căsunt în Buzău. Noi avem o firmă în Dobrogeaşi vă rog să mă credeţi că am câştigat acestprestigiu prin muncă şi pasiune. Facem pro-iecte şi acordăm consultanţă, iar cei interesaţide detalii ne pot căuta la telefonul 0241 231187. Răspundem cu promptitudine la fiecaresolicitare, investitorii care caută proiecte ebine să ştie că zece cercetători lucrează cutenacitate şi perseverenţă pentru ei: investiţiacercetătorilor se încheie cu ameliorarea pier-sicului, ameliorarea caisului, dar şi cu alte be-neficii pentru producători”.

De câteva zile s-a constituit SocietateaHorticultorilor din Constanţa, acolo unde dr.ingIon Caplan a fost ales vicepreşedinte înaplauzele participanţilor. L-am întrebat de ceau nevoie horticultorii constănţeni şi am primiturmătorul răspuns:”Trebuie să ne organizămşi să fim uniţi, să îi ajutăm pe producători să îşivalorifice producţia la preţuri bune, trebuie să-i atragem pe investitori şi să avem o colabo-rare permanentă cu alte staţiuni de cercetare.E momentul să-i încurajăm pe producători.Avem o echipă tânără şi toţi vrem să facemcu adevărat o schimbare. De mentalitate şi deatitudine, să fie şi horticultura competitivă”.

Iulian Talianu

DE PROIECTE ŞI DE O ALTĂ ATITUDINE

lInginerul şef de la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru PomiculturăValu lui Traian, Ion Caplan, spune că horticultorii constănţeni au nevoie

Pag 8 l evenimente mai

2013

De fiecare dată când a promis ceva locui-torilor oraşului Eforie, în preajma cărora arămas tot timpul, aproape de grijile dar şi debucuriile lor, primarul Ovidiu Brăiloiu a sprijinitparteneriatele şi a căutat să dea încredere ce-tăţenilor, a căutat să fie aproape de ei şi să-iajute, aşa cum s-a întâmplat, în urmă cu câ-teva zile, prin Programul umanitar “Aproapede tine”, un program sprijinit de Asociaţia“ALIANŢA”. Răzvan Ionescu, managerulacestui proiect, ne-a precizat că de şase ani

un grup de medici oftalmologi, 30 la număr,rezidenţi şi studenţi, vin din Canada în Româ-nia pentru a oferi consultanţă de specialitategratuit, dar şi tratament persoanelor cu nevoi,pensionarilor şi copiilor proveniţi din familii cuvenituri reduse. În urma consultanţei, ei au pri-mit şi o pereche de ochelari gratuit. Iniţiatoriiacestui program de asistenţă s-au gândit lacei care au mai greu acces la servicii medi-cale de bună calitate, ei au crezut şi cred –iată o lecţie de viaţă – că solidaritatea se în-

vaţă, iar prin exemplulde la Eforie nu facemaltceva decât să îi aju-tăm pe oameni să se în-grijească mai bine, săvadă mai bine că trăiescîntr-o comunitate undenevoile şi grijile lor suntprivite cu atenţia cuve-nită, dar şi cu responsa-bilitate. Am văzut acestevirtuţi la primarul OvidiuBrăiloiu, primul gospo-dar al unui oraş care asprijinit întotdeauna pro-iectele şi evenimentelecomunităţii.“

Anca Ghenea, re-

prezentanta desemnată de primărie să spri-jine acest program, pe care am întâlnit-o înmijlocul oamenilor care s-au adunat în sala desport din Eforie Nord, ne-a declarat că “maibine de 3200 de localnici au beneficiat de con-sultanţă şi de o pereche de ochelari. Destuivârstnici, dar şi tineri care n-ar fi avut posibili-tatea să beneficieze de servicii de specialitateau venit aici. Toţi au fost înconjuraţi cu aten-ţie.Toţi au fost mulţumiţi şi s-au rugat ca ini-ţiatorii acestui program să fie, la rândul lor,sănătoşi. Le mulţumim, şi pe această cale,managerului acestui proiect şi domnului MihaiDărăban, preşedintele Camerei de Comerţ,Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa.Cuvinte de laudă merită şi elevii Liceului Car-men Sylva din Eforie Sud, care au rămas ală-turi de noi pe toată durata derulării acestuiprogram“.

Andreea Arsenie

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Luiza Þigmeanu, Andreea Arsenie,Cristina Chebuţã, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ, IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

PRIMARUL OVIDIU BRĂLOIU ESTE APROAPE DE TINE

l Un gest de solidaritate

RALIUL DELTEI se va desfăşura în pe-rioada 27 mai – 1 iunie la Tulcea şi esteetapa a treia din Campionatul Naţional deRaliuri. La startul acestei competiţii vor fi in-vitaţi şi numeroşi piloţi străini care vor con-cura alături de piloţii din CampionatulNaţional, obiectivul principal fiind readuce-rea judeţului Tulcea pe harta automobi-lismului sportiv românesc şi transformareaacestui eveniment într-un spectacol auto-mobilistic memorabil pentru sportivii partici-panţi şi publicul prezent, astfel încât RaliulDeltei să devină o tradiţie şi un factor deimagine pentru judeţul Tulcea.

Revenind în campionat după 20 de ani,raliul va păstra structura iniţială a ediţiilor1980-1993. Astfel, vor fi 10 probe speciale,din care 4 distincte: Teliţa, Cocoşu, Baba-dag, Parc Eoliene Agighiol, desfăşurate înzona centrală a judeţului Tulcea, cât şi două

super speciale care se vor desfăşura chiarîn centrul municipiului Tulcea.

Programul echipajelor înscrise în com-petiţie începe de luni 27 mai, iar zilele decompetiţie sunt vineri, 31 mai şi sâmbătă, 1iunie. Marţi, 28 mai, şi miercuri 29 mai, suntprogramate recunoaşterile oficiale, iar joi, înprima zi oficială a raliului sunt programateshakedown-ul, primele antrenamente ofi-ciale cu maşina de curse, şi startul festivcare se va da în centrul oraşului Tulcea. Vi-neri, 31 mai, sunt programate două treceripe specialele Telita şi Cocoşu plus superspeciala din centrul municipiului Tulcea, iarsâmbătă, 1 iunie, două treceri pe probeleBabadag şi Eoliene. Sosirea va avea locdupă super speciala, chiar pe Faleza Tul-cea.

A consemnatAdrian Crăciun

RALIUL DELTEI