№2G

K A I Z E R U L W E X I L . G U R A P A C A I OSULUI. . .

Ka... ka... put... Kaput!

V ) \ N ! f. Ă ml XIV. No ii. i Uli i , Ianuarie lîfl'.l

CERCUL MILITAR Cei caii, iu urmărirea unei perechi •

de ciorapi răstigniţi pe un picior cambrat, trec pe Calea Victoriei cu bătaie de inimă, nici un bănuiesc ce. sinistru mormanI a fost baraca uriaşă îngropata în grădina, bisericei Săr indar căci baracă e. in ultima analiză, palatul măreţ la exterior, pe a cărui senin monumenta lă rău jian mitralierele nemţeşti până mai de -ună-zi.

Jos, la iu tiare, erau două senti­nele, stupide şi crude ca fot ce e german. In faţa acestor sentinele tre­buia să se legitimeze, de cate zece ori pe zi, agentul poliţienesc care de zece ori pe zi venea cu calc un transport de.., indezirabili.

După ce se deschidea uşa cimi­tirului, te angajai pe o scară aproape abruptă , şi, cu agentul după d u m ­neata, giliiai vre-o treizeci de trepte, piuă la poarta de fier dela rc/.-de-ehausee. Aci, in faţa portei; două sentinele puneau baioneia in piep­tul agentului. Acesta se legitima, sentinelele făceau..front şi mer ­geai iu cancelaria penitenciarului, unde cinci piraţi, bătrini, tirili şi cu ochelari, aleşi-de nemţimea cea mai densă la cap, te.' trecea, cu mi-

.rnele, p ronumele şi toate semnal ­mentele, in patru condici diferite. După această formalitate, care se în­deplinea încet, metodic si cu severă scrtîpulozitate, venia un animal pre-piTS'4iiume la treaba asta .şi începea să le scotocească până in cutele cele mai ascunse a le 5 ves tmintu lu i celui mai intim. Şi ţi lua : paralele, cea­sornicul, creionul, cariile de vizită, lista spălâtoresei, briceag, ţigări, chi­brituri şi ori ce ţi gâsia necesar pentru trebuinţele vieţei de toată ziua. iu schimb, iţi dedea un căuş. de cositor, care avea să ţi servească drept farfurie de supă - şi o lingură de (ier, ruginită, lingură care , .pinu la dimineaţa, servise peiitru toate gurile câte. se perindaseră pe la Cerc.

Cu zestrea asta, şi cu un temni­cer de astă dată, plecai in sus. alte patruzeci de trepte, până la uşa, fe­recată cu fier, a pr imulu i etaj, unde două sentinele fioroase ţi puneau baioneta în piept de teamă să nu le ataci prin surpr indere. După expli­caţia temnicerului , ţi se deschidea d rumul spre scara etajului al dorn­ica. Uscat ,-ca pe Colgota ; treceai, cu formalitatea de rigoare, printre caraula diferitelor 'etaje următoare , până:când ajungeai la mansa rdă* -faimosul cucurig cum ii ziceau pen­sionarii. Aci, altă jigodie de neamţ, care te înţepa cu ochii, le lua in p r iv i r e ' : te dedea pe mana unui cizmar care te tund ea cu maşina No. 0 ; te dycea la despădu'chere, iar

efectele li le baga la etuvă, pentru ca. ciad ie va introduce in salon, să iii curai, luminat, dl dela Diimuc-zeu lăsat.

.Odaia IerChezu.it, te 'ducea pe o tiudă, fără lumină, formată din două i induri de coteţe, fâcuTc de scân­duri : so\.oprca in (aţa tisei unuia dinlre coteţe: scotea, din Irusou, o cheia mare, desebidea uşa, iţi dedea brîuci miiăimtfti, răsucea cheia şi se ciordea de-alungal gangului,

Kcoul cu i e lor de pe cisme, poc ­nite pe podeală, te.' biciuia multă vreme după ce dispărea bestia.

In celulă aveai o scindară lată pusă pe doui căpr ior i ; pe scîridură, un pumn de praf, care. intr'o in-carnaiic anterioară, fusese paie şi se macerase acum iar lingă acest cri vai. u n ' hirdău.

in uşă. era o tăietură circulară pe care, când şi-aducea aminte tem­nicerul? iţi vira câte -un coltuc de piine făcută din coceni de porumb măcinaţi.

Aici, dacă n'avusescşi automobilul vreunui minister ca să te retragi in ..unghiul morţii", pefreecai vorba lui Creangă, ...ca la mama acasă" — pe când patrioţii, iu cluburi le dela iaşi, dedeau cu săcunja la rădăcina co­pacului preţios din care avea să sre cioplească România Mare.

Aici, in Cercul .Militar, am stat o lună, după ce m'am întors din Bul­garia - şi, in vremea asta, Virgil Arion, cu Bârnoschi şi pu dinastia lui Lupii Kostaki, stăteau de vorbă cu Burghele şi cu alţii...

f iecare cu norocul lui.

t 'n indezirabil

N u m ă r u l v i i tor v a fi p u s în v â n ­z a r e V i n e r i 11 I a n u a r i e .

S f â n t u l N e a I o n

Aljred, Edyurd, ie.şil-tm azi din moda. Ion domneşte azi biruitor... Ion r şi arevistul din obor. Ion fu şi cumplitul lon-vodă.

Ionul romanesc, fără metodă, fon, un nume c-e-i al tuturor (II poartă şi rirălianu, domnilor!/ Ion să aibă-o viaţă mai comodă...

Căci nu erau Maurice, Coco sau Tony Cei ee-au jnuril in luptă... Nu, Ionii La Mărăşeşli, cam fără de bbn-ton

Făcul-au Ilomănia triumfala.*. Propunem deci din Sfântul Nea Ion Să facem sărbătoare naţională

Geo

•: 1 ̂ % 3

P a l a v r e .

„S'ii i sp r ăv i t r ăzbo iu l din cauza noas ­t r ă ! " — p r e t i n d Bulgar i i , l ir i iuiţ i d e b r a ­ve le a r m a t e a l ia te .

Alt n e a m slav, vecini i l ipsiri i Unşi. re p l ică , cu d r e p t cuvân t : „Noi am grăbi t s f â r ş i tu l r ă z b o i u l u i , făcând .«.a ual « p e s t e Kuropa vân tu l l i be r t ă ţ i i , sulit formă de bolşevism !•'

Nu ş t i m de p a r t e a c u i es te d r e p t a t e a : un luc ru însă e"s igur : r ăzbo iu l s'a i sp răv i t , d â n d n a ş t e r e u n u r b a l a m u c : b a l a m u c u l l ibe r t ă ţ i i . F i eca re cau tă să liL; c i t mai

, l i b e r - ca l i t a t e de ca r e s'a Im. u ra t şi mai î na in t e l ă ' ă să b a g e de s c a m ă ; să fie li­b e r c a pasă r i e c e r u l u i , aşa cum ii t r ăz -nes t e Iui p r i n c a p . T r ă i a s c ă l ibe r t a t ea , s c l avă s t o m a c u l u i !

L ibe r t a t ea :̂ u d o b â n d i t o nuiliaţi cu I): c iu l bo teza t „ s c u m p i r e a î r a iu l i i". Is alftl c o n t r a s t i n t r e vis şi r e a l i t a t e , ca 'n cu r â n d — mai c u r â n d c h i a r decât se bănu-eş te - v o m d u c e la s p ă l ă t o r i e rufe le c u r a t e ca sa (ie... m u r d ă r i t e . Ne- r in boer i i ca la tea t ru , d i n t r ' o scelfă iu t r ' a l ta , una mai b u r l e a s c ă decâ t ai l a ; a ş t e p t ă m să fim ser­viţ i la masă , u i t ând că no i ieşim» t r e b u e să ne s e r v i m . Să-o să m u r i m de foame... In ţ :u» in c a r e . n i m e n i până a c u m u'a mur i t de foame. PiecU'e aş teap tă de la a l t u l : a p r o a p e toţi au b u z u n a r e l e p l i ne şi s t o m a c u l gol . Se ce r e m ă r i r e a sa l a r iu lu i . Se a c o r d ă . Vocea p o p o r u l u i , vocea lui Dumnezeu . . . c a r e a răguş i t de când s t r igă î n t r u n a , s u s ţ i n â n d m u l ţ i m e a ce a b ine ­voit să-1 ia d r e p t f i rmă.

S fâ r ş i t u l ' : Nu-ţ i t r a n s f o r m a s t ă p â n u l în s lugă, dacă nu vre i ca s t ă p â n u l de m â i n e să fie şi mai n 'enoroci t decât s luga d e ie r i . Dovadă SI. P e t r e : d 'a tâ lea mii de v e a c u r i păzeş t e p o r ţ i l e r a i u l u i , fără Ca m ă c a r oda tă să se fi p u s în g revă c e r â n d un m e s c h i n

-do sa l a r iu sau o ţ â r ă de . . repaus d u m i ­n ica l " . Şi-i m e r g e b ine , m o ş n e a g u l u i . Ca re d i n t r e m u n c i t o r i i d e azi a » „ v i s a t n u m a i să a t ingă v â r s t a lui".'

Ho tă r â t luci u, s u c c e s u l a î n c o r o n a t sfor­ţăr i le , la lă-ne ajunşi in cu lmea c iv i l iza ţ ie i noi ne b a t e m j o c d e noi !

Şi p e n î r u c â . . .

veni vo rba , mai exisfă u n u l ca re in toata a face rea asta u m b l ă ca un t razni l : p r o p r i e t a r u l .

Ouată a d m i s p r i n c i p i u l că t r a iu l s'a s c u m p i t înzeci t şi că, p r i n u r m a r e , p r o • po r ţ i ona l . toa te i r e b u e s e p lă i i t e înzeci t , c u m va p r o c e d a m i c u l p r o p r i e t a r c a r e t rucş le de azi pe mâ ine , d e p e u r m a elii-

• r ie i micei lui " p r o p r i e t ă ţ i ? Negreş i t că et va r a ţ i o n a - jus t , d ea l t f e l : „l)-le ch i r i a ş , până a c u m p lă tea i 800 lei anual . . .

— P e n t r u d o u ă odăi p l i n e de i g r a s i e ! -ii va lua VOTba din g u r ă ce l in te rpe la t .

l ) - nu l*p rop r i e t a r însă va c o n t i n u a , im p l a c s b i t ca fatal i ta tea :

- „ T r a i u l s c u n i p u i d u - S e de zece or i . pe v i i to r î m i vei plăt i a n u a l opt mii în Ioc de op t su t e , plus apa şi g u n o i u l " .

Sun t ce p r e t ex t»va p u t e a î m p i e d i c a ci­neva ca acest p r o p r i e t a r să ia, la r â tu lu i lui, p ie lea a l tu ia , c â n d d'a lui -iuţind toţi borfaş i i ?

A doua c a t e g o r i e : mar i i p r o p r i e t a r i . . .Milionarii vor scăpa de u r m ă r i l e scum-

petei t ra iului cu a ju to ru l unui . . . pâ"*aport

F U R N I C A 3

<>a sa poa la ieşi la soco tea l a , m a r e l e pro-pricisvr va t r ece g ran i ţ a , d u c ă i i d n - s e să I răească Jn Pa r i s sau L o n d r a , u n d e t ra iu l n u s'a s c n m p î t , d in cauza r ă z b o i n i c i , decăt c u t re izec i la su tă . l "accs ta să nu ' l p l â n g e m , o a m e n i b u n i ; să ' l l ă săm, p u r şi s i m p l u , in p rada . . . p e r c e p t o r u l u i .

S a n d a simplicîtas l Vi) sul d i m î i u p i e j u r i m i l e C a p i t a l e i N'iţă al flo'ţbrfeagci a v e n i t la c u r t e a b o -

i i u l n i s ă i c ea r ă o „ d u b l ă " de p o r u m b p e n t r u so i a - sa r ă m a s ă v ă d u v a c'o d r o a e de. c o p i i .

Arendaşu l tocmai işi p regă tea . .maşina" ca să p l ece .

N'iţu al BoţOroagei s a p r o p i e de a u t o m o b i l ; u i t ând la ce-a ven i t . î n c e p e şă ' î dea lâr-

.Hoc iu l " g l u m e ş t e : — Vrei să'l c u m p e r i K de v â n z a r e .

- F.vA... Ce să l a c cu e l ? Ce la<e toa t ă l u m e a i te p l imb i . Să

un c r ez i eă-i v r e o ş g h i o a r ţ ă : m o t o r u l c a p r o a p e n o u ş i a r e c i n c i s p r e z e c e cai...

— C i n c i s p r e z e c e c a i ! - se ba t e ţ ă r a n u l cu p a l m a pes te falca Da p r o s t m ă crezi , b o e r u l c : c e - o să fac eu cu c i n c i s p r e z e c e caj , c â n d in c o ş a r abia au loc ce le două m â r ţ o a g e ale melc .'!

№ae D. Ţăranu

Numărul viHpr va ti pus în vân­zare Vineri 11 Ianuarie.

Glasul inimeL.

A/crin un -glas neceniurat f Tu inima upapururi jună Ce ticăeşti. ÎD piept nebună. Spune mi drăgu(ă ce pofteşti

In Bucureşti?

Vrei ,/oelui scurte... cu poli ne, Mătăsuri sau dantele tine? Hai, spuhe'n şoapte, tără tricu! —-,,Q tripturieâ !... ' ,

Ah, inimă nu ti meschină. Te ştiu nu gusturi de regină

Cochetă', fină şi duioasă... --..Să fie grasă !

Tu ruşinezi divina liră... <). vino muză de mă'hspirn In ajutor verifai-mi zei!... -„Vreau mititei!...

Doar sunt poetă talentata (!) ' (Bătu-te-nr sjinţii să te bata '.} ' .Vii vezi a toamnei poezie• - ..Eu vreau pikie!...

S'a isprăvii... La- mănăstire Să dorm cu capul pe psaltire!... ' A dat se vede'n tine, un... drac!...'

-..E'ihi'"stomac.'.„• 4 - \

.. S'u vreau să ştiu de vr'o cartelă:

..Sunt. îndrăcită!... Sunt rebelă! .TJuu toate — mofturile... sfinte l'e-un blid de linte...'"

Mimi Pinson

SFATURI PRACTICE p e n t r u î n ţ e l e p c i u n e a în toate

î m p r e j u r ă r i l e v i e ţ i i , liixnr prin testament olograf singurului nwşte-

i:itor al tuturor virilii mcit; (ingtiţă —

C H I U ţi-am mai spus. nimica nu poale Sării slujiască drept mai hună călăuză, şi chiar drepl mângâiere, in toate imprejurăr i le vieţii, decăt înţelepciunea populară care se-tra­duce prin proverbe, zicători, pilde, ş'aşa mai departe.

lată de pildă eu. pe cânii tu te „ aflai încă in stare de proiect, in an ­ticamera vieţii, ca să zic aşa. eram pregătii Ia toate şi mă gandiam : l)acă pfogehihrra-rhî va m o ş t e n i toate multiplele şi distinsele mele talente, o sa-mi zic : ..Aşchia nu sare departe de iruuchiiî • : dacă m o în­trece in blestemăţii, o să dau din cap : „Capra sare masa. iada sare casa" ; — in sfârşii, dacă s'o alege o nătăfleaţă si >mai mare decăt mine, o să-mi Împac gândul cu vorba ce despre mulţi se poale spune : „Ce folos că tat'său a fost Domn, daca el nu e om".—-Aşa vei face şi Iu. ncuifând că n a i cum s'o prinzi cu minciuna, comoara asta de pilduiri, inîâmple-se orice, s a r întâmplă.

Vei li d'ăia porniţi, indrăsneţi le vei avântă in viaţă zieându-ţi : „Ori Stan, ori Căpitan", dacă insă firea le-o îndemna s'o iei mai domol, iţi vei zice : „Ţine calea de mijloc" şi .Capul pledat sabia nn-l taie".

Intrând in viaţa publică. îţi ve i -alege şi Iu uri partid şi un număr de idei. în numele cărora să poţi pret inde la ocazie o slujbă.

De vei intră in vreun partid derim-eralie, o să-ţi alegi deviza : „Opincâ-i talpa ţării" şi pentru oligarhie vei avea vorba : ..Peştele dela cap Să strică"... Iar dacă vei ţinea cu par ­tidele mai reacţionare, vei zice cu emfază: . f iule, nu-i cap, vai de p i ­cioare"' ş i : Nici salcia pom. nici mojicii! om".

— „Cum e turcul şi pistolul" o sa zici când judecata -proastă ce- l i vei face despre cineva se va ade­veri ; - d a r dacă in judecata aceasta te vei înşelă, iţi vei cere iertare: .Aparentele inşală"'. —- „Haina face pc om", ţi-:ii zis in cazul dintâi,

- d a r apoi ţi-.aiadus aminte că : . A I I haina face pe călugăr" - - deci or i ­cum vor ti aparenţele, ele ori de ­notă ceva ori inşală. după rum se nimereşte.

Apoi când li s 'o parca că le plic­tisesc prea mult cu prelungirea exis­tenţei mele eieălitoare. o să-ţi zici (să nu mi-ozici mie că le plesnesc: : - -,A)mul dacă m b ă l r â n e ş l c , e.tc. Când insă Iu insuţi \e i ajunge la aceeaşi vârstă venerabi la , o să-ţi aduci aminte de vorba : .Cinsteşte

pe bătrâni, căci, poţi li .şi iu odaia bătrân , ş i : ..Dac;* n a i uri bătrân la casă. să ţi-I cumper i . •

, Căutând şi mai departe prin co­lecţiile de proverbe, vei găsi tu in­suţi, după acest indreplavin, şi pentru alte circumstanţe ale viaţii, şi pentru oricare din ele, toi atâtea vorbe în* ţelepte, câte posibilităţi de sminteli sunt. ce omului i se prezintă ocazia să comită iu viaţă.

Să mai ţii insă minte şi anecdota următoare, pc care s'o păstrezi in forma aceasta simplă şi concisă, si să n o cauţi cumva in vo lumele .de ..Anecdote cu belteâ" ale d-lui Th. 1). Spera n ţi a. că atuncea n'o să mai înţelegi nimicii :,

— Un o v r e i trece pe s t r a d ă : d i n l r o curie, uri cape se repede la el cu lătrături furioase. Ovreiul tuşii pe t rotuarul din faţă. Acolo, un tre­cător ii î n t âmpină : — Ce te spetei, fricosule.'.' Nu ştii tu p r o v e r b u l , : ..Cânele care latră-; nu muşcă' ' '?—I.a rare ovreiiil, cil o mitll adâncă fi­losofic, i-a răspuns : — . . Ha iu ştiu p r u v e r b : da ' nu ştiu dacă şlie şi chine".

Aceasta însemnează, că atunci când aplici allora proverbele talc. nu a-junge ca tu insult să fii pătruns de adâncimea şi infailibilitatea înţelep­ciunii lor. ci mai va ca să le aprobe şi aceia. *

Astfel că, ia urmă şi ca încheiere, pot să-ţi dau asigurarea că, pe lângă bjâgosloyenia mea. cu acestea toate, şi dacă afară de acestea vei mai avea şi cinci parale, vei putea să-ţi cumper i un slerl de pâine, atuncea când pâiUca va ajunge să se mai vândă iarâş cu douăzeci de bani, ca pe vremea când s'a născocit această vorbă.

Drept care iţi mai alătur aci, toi în acelaş preţ. şi iscălitura mea, pe care dacă o vei contrafacere pe vr'o poliţă, te somez să-mi expediez! şi mie prin mandat telegrafic cât vrei la sută din suma CO care vei păcăli pe j idan. — Al tău părinte până la moarle » . . .

Ciocan Nicovala r

Subiectele şi explicaţiile 'ilustraţii­lor din arest număr sunt dale tic A. 1). Ţăranu.

REVISTA' „ F U R N I C A " Proprietar N. D. ŢĂRANU

/•pare de doua ori pe săntSmsniî: Lunea şi Vinerea Preţul: SO b a n i foaea

Abonamentu l : 50 lei pe c n ; 25 lei pe şease luni ; 12.50 pe trei luni, pldtit înainte prin

mandat poştal.

Adresa: Revista „ F U R N I C A " - - Bucur»ş.li

L A B E R Ă R I E t

Lăsaţi obloanele şi să nu mai primit: nici un muşteriu. —- D e ce, stăpâne}... mai avem încă» o jumătate butoi cu bere.

- Ştiu... ctar s a oprit cişmelele. f)rscn de F . Ş î r a t o

SLUJNICA DE COCOTA

. — Mamă Doamne, în viaţa mea n'am văzut femeie aşa de somnoroasă ca

pâna-mea: de câte ori vine acasă cu unu, se culcă! Desen tic F. Ş i r a i o

Savantlîc de femeie .

Când s'n prezentai s ă i ceară mâna oficial, părinţii , in urma unei con­sfătuiri intime, l-au refuzai net. dân -du'i să 'nţeleagâ că fata lor nu- i de nasul lui-(ca şi cum nasul a avut vreodată amestec în astfel de dara-veri!) . ; . .

Fiindcă se iubeau, s au mai văzu] ..pentru ult ima oară", jurându-ş i ..iubire eternă" şi reciprocă, până la a doua înviere. r

Jurământ de amor , jurământ de beţiv. - ,

El, gonii de răsmeriţă, a fugit la Ploeşti, unde avea un unchi.

Sosesc nemţii, flămânzi ca nişte lupi in codru pustiu.

Ka, de teamă ca să nu moară. . . fală bătrână, sc mărită cu un altul, foarte plă'Cut... părinţi lor ei.

Trec şeapte luni. HI, obţinând . .ausweis", se 'nfoarce la Bucureşti. Şi chiar in ziua aceea, t raversând calea. Victoriei în dreptul Palatului, dă peste aceea ca re—credea e l—ii aştepta imaculată ca şi m.a't inabile. Oroa re ! Pântecele doamnei prezintă o graţioasă linie curbă de fund de ceaun .răsturnat cu gura... (indife­rent direcţia).

întâi nu vede — amoru l e orb ! — inlinde mâna ca s ă i ureze „bine, te-am găsit"; dar, când vede. mâna in-linsă ii cade flcaşcă, pe când stânga dă fuga dc-i acoperă gura, in semn de mirare .

— Doamnă,—o dojeneşte cl tris.t— aceasta-i proba credinţei ce mi-ai j u r a t ? , •

— Oh, domnule— începe ea să râză, chiţâind cp şoriceii când dau lircoalc roatei de caşcaval - pen-Iruce atâta surpriză?. . . . D-la ştii foarte bine că şi'n matematică există „proba cu nouă" . , luni !

*

Secret profesional.

Madam Georgescd şi-a luat d o m ­nişoara in trăsură şi-a dus o la Conservator ca s'o înscrie in clasa <ie canto.

Madam Georgescu c văduvă şi a-proape" mil ionară. Scopul nu-i ca să'şi vadă fala artistă de Operă sau să cânte ca lăutarii în bâlciul Mo­şilor; madam.Georgescu , femeie cu judecată, vrea ca domnişoara , când o fi maritală şi bărbaîu-său dus d 'a-oasă după trebuii , să aibă cu ce sc distra... chiar dacă gramofonul e stricat. ..Femeia- Iară ocupaţie cade repede in păca te ! ' -of tează ca a-

dânc/ când vre-o prietenă îşi dă os­teneala să i asculte palavrele.

Yenindu i r â n d u l , d - n u i profesori care face „înscrierile! 1, se ţ n l e r e -sează: ~\' ' . *

— Domnişoara e îi ca d-voaslră'.)... Ce vârstă a re?

— Optsprezece ani neîmpliniţ i . — Vârsta când incepe să se 'n-

groaşe vocea... O să fie cam greu... — D-le profesor,, fata mea are

voce v . — ,A mai •învăţat .muzica? . — Da... slavă Domnului , ani cu

ce plăti. —: In căzu asia, afară de cursuri le

prevăzute in program, o. să t rebu­iască s ă i dau şt lecţii particulare.

— Cum credeţi d-voastrifc-ţVăspu­sei; fata mea are voce, dar n 'are ureche: cârttă falş. A avut un pro­fesor bun, care cânta foarte just şi-o punea mereu să cânte aceeaşi arie imediat după el. Degeaba: ea cânta toi falşi "

— Doamnă, nu d i spera ţ i : cu t impul, d o n m i ş o a R t o să piardă u-cest defecl. Am o metodă infailibilă.

— Cuni.^d-le profesor? — Ca să cânte just nu impor tă ce

arie de operă, am să i -o cânt eu intâi... falş !

Logic!

Madam Joiirseu, madam Popesc u şi - m a d a m Vasilescu. t inere mări laic de curând, profitând că soţii respec­tivi joacă „panţarola" într 'o odaie alăturată, s'au aşternut fa taifas căs-nindu-se a ş i frage reciproc „cacial-maie" de demnitate.

T A M A N Y H A L L

Va 's că, o făcurăm şi p asin ! Noroc -~ si : Trăiască România

Mare! DeciI, chestia arc un cienciu : toţi

românii la un loc .se chiamă că toţi să aibă drepturi Ia fel — şi cei eşiţi din cristelniţă si. cei trecuţi prin cotit; . v

Şi atunci, mă rog dumitaie , vine pentru alegeri, cam ia douăsprezece milioane, de alegători.

— Ei, şi? o să zici dumneata , care eşti aginmiu din partea politicei. Şi nu. e aşa. Nea Vasile Duzalu şi Niţă al Răcilului, şi Mache, şi feciorul popei <lin Ceauş Radu, şi Nae al Bălţatei, şi toţi prietenii cu care Iu-, crez eu Dichiul, ştiu ce va să zică douăsprezece milioane de alegători —fără umplutură şi fără făluiadă.

E, curat, moartea băieţilor. Până acilea, dacă mă'nvârlcani eu

|)iîi Teii!, r i v incanu prin Orbeţi, Pâscu spre Arsenal şt Elălăceaqu spre Gropile Ini Oualu. ştia lumea

Din 'Una ' â i t a vine' vorba de ..pu­doare" şi felul cum o înţeleg cocotele de -azi. • ' •

Madam lonescu. cinstea personi­ficată, se. indignează... grat is :

•— Maşcr, nu ştiu cum ie vine unor femei să se prezinte goale in faţa unui bărbat pe carc'l vede in-lâia oară şi, Йе\ sigur, n*are şă'î mai vadă niciodată ! hu, de exemplu, dacă ar intra un om peste mine când mă desbrac ş.i m a r găsi in că­inase, numaidecât i-aş arăta uşa şi aş s t r iga: „Ieşi afară, măgarule!"

Madam Vasilescu, însufleţită de cu­vintele prietenei, intervine energic :

" - - Eu aş face şi mai mul t : îna­inte de-a'J dafjpe uşe afară, i-aş as-vârh in cap totpV obiectele din <>-diie, ca să se'nvete minte si pentru al 'dată! , ' •

Madam Popele-u ascultă dusă pe gândur i .

Madam lonescu, curioasă, o în­treabă :

— Tu ce ;ii face, dacă tc-ai găsi in cazitl meu ?

— Ец'?—'se deşteaptă ea Câ^din-tr 'un vis plăcut. Eu, dacă ' a r intra un om c â n d m â desbrac şi aş li nu­mai in cămaşe, intâi m a s gândi...

I n val de pudoare ii năvăleşte fi­gura roşindu-i obrajii, pe când pr i ­virea i se pleacă naivă, ca să s i -proptească de covorul salonaşului.

Madam lonescu insista : — Apoi ? — Apoi?... Probabil că n timpul

când mă voi gândi, a r e să şe în­tâmple ceva care/să mă scutească complect de-a mai lua vrco.diotă-r i r e !

* Nae D. Ţăranu

pin' la Putu lui Crăciun, că simt alegeri şi că, dacă nu vrea să simţa democraţ ia , trebuia să voteze cu ;ii noştri că. al Hei, îşi lasă pielei) prin mărăcini . : ,

Şi. mai un locşor pe la Percepţie, mai ceva lemne pe Ia depozitele co­munale , bez bani ghiaţă de pe la candidaţi, nc făceam trebşoara,—ba, dacă erai abraş, puneai şi cevaşilea de-opar tc .

Şi, se chiamă, erai om iu riridul oamenilor.

Dar acuşica! Cu votul universal, care bagă pe toată lumea într 'o .oală. nici nu se mai uită la mine gencinil I . a m b r u — c ă , acuma, e fiecare cu al Iui : te cunoaşte norodul depe fapte, iţi pune el candidatura şi lot el te. alege. Unde e cetăţeanul co-dâciu, sc bagă pr imarul şi treaba sc face singură.

încotro să apuc cu. da'.' Că. de treizeci de ani mă arănesc eu cu meseria asia - şi acu, la bâtritieţc, cum o să mă apuc de a l ta '

Să facă bine guvewiul să lase lu­crurile cum le-am apucai din bă-

l i t n i c >Că ne-a fosbbinc. Ce. lut cu vot universal am trăit noi"? Eu '«olul universal am împreunat noi toate mădularele «neamului ca să ajungem in i'induf oamenilo; ' . '

Hik uruil. inii fac datoria să-i spui guvernului că greşeşte de se ia dună marţafoii care c r e d e a lot ce sboară se mânincă. , .

*Daeă nu măscui tă , şi dacă. de ochii 1 urnei, crede ca şade bine Să rămiuem pe d rumur i o seamă de cetăţeni onorabili cari propteam can­didaturile cu umărul , ca să iasă unul şi unul, lină n lină r alunei, ca să ini ajungem muri tori de l'oanre, o să deschidem birou la mahala, ca in America: cine vrea să iasă, să intre la birou. Şi serviciul o şă-1 lucem cu preţ maximal - ea să nu zică Oarecine că. exploatăm gugu-şeriicii. A* * . -•

Atunci, ciocnirea de idei n 'âre să mai fie, ca până acuşica, iulie agent

r şi agent, ci intre agenţie şi agenţie • şi fireşte că landurile au să sară

mai departe. Dar pitea tul nu va fi al nostru :

cine sapă groapa altuia, îşi Sparge capul cu coada lirn'ăcopului.

Să ştiţi dela mine !

Vanghelo Tocitu ** Dela Omni tte Piatră

N u m ă r u l viitor va î i pus in v â n ­zare V i n e r i 11 lanunH-j.

Tca-ra-ta-tâ! Atizită de In un pârlit de

rffugiai i:i!t>rs dela Iaşi.

Prieteni, eu flutur năframa • Şi braţe şi pletele'n vânt! In tot cei mai bun azi dau iama, Sunt uesel, sunt tânăr şi cânt...

(ie-mi pasă că jlueră iarna. Că n'am nici palton nici galoşi? Voios sunt ca Franţa la Marna, Prieteni, scuparăm de Boşi!

Lăsal-um căsuţa pustie Şi tristă sărmana era A:i cică-s dator la chirie Dar mie nu-mi pasă!... Tra-ra'...

Suni uesel... Tari-la-la-tu! Căralu-s'uu Boşii de-aici... Poţi râde diiiiue maia. " Nn-mi pasă că nu am cipici

Nu-mi pasă că-i goală cămara... Mânca-voi chiflele de vânt... Prieteni, văzut-am pe Smare, Sunt uesel, sunt tânăr şi cânt'...

Stan Soiov . in

CUSUTE CU ÂTÂ ALBA Cu prilejui apropiat Ului congres

de pace delà Parts - (care, iu t rea­că! vorbind, nu va mai !i pentru noi. aşa de ra-puce ca cel dela Bu­cureşti)—--Se va vorbi de toa te : de anexări , de d e s p ă g u b i t , de liga po ­poarelor, de-vii toarele t r ibunale de arbitraj, şi aşa mai departe. Nu se va vorbi insă, desigur,-de meritele şi jertfele fiecărui popor, in lupta crân­cenii care s'a sfârşii.

K i j u n e , in lumea animală această chestiune a şi fost pusă. Unul din prietenii noştri — Furnica are tri­mişi speciali în toate straturile so-cietăţei, — a asislat zilele trecute la o întrunire publică iu grădina zoo­logică dela Londra, .şi ne scrie / l e -acolo lucruri inlercsanie.

Şedinţa era prezidată, ca de obicei, de 'M. S. Regele animalelor , Leul, care deşi iu ult imul t imp .a ajuns de hârtie — (s'ar puica zice că LeuI e azi un Rege de... carton) nu şi-a pierdut incâ prerogativele de odi ­nioară. . Se discuta cu apr indere — ceeace c r a r in zilele astea de criză de combus t ib i l ,— problema: . care e animalul cate s'a ilustrat mai mult in război ".' . .

Caro ' Daca lucrurile s'ar li petrecut In*

ţara noastră, răspunsul ar li fost u-şor de. dat. Aşa insă, cele mai multe pretenţii au fost, la început, ale ca­l u l u i : — .,Ku, zicea protejatul Iui-iîuffon, am dus iu focul luptei toată cavaleria, am Iras in galop bateriile de câmp, şi toi eu am lTial parte la recunoaşterile cele mai îndrăzneţe... Chiar şi automobilele, şi ele n'au oare, •fiecare, atâţia... cai putere '.' Cine a făcut mai• midi ca mine".'..."

O pauză.., de reculegere. Boul a indrăsnit să în t re rupă : —

..N'icio ispravă n'a săvârşit cavaleria dumneavoast ră , iar cât despre ar t i ­lerie, cine alţii decât noi, boii, am transportat peste tot locul grele o-buziere cari au avut de luptat cu art i leria, grea duşmană ?"

Câinele a sărit şi el să ceară me­ritul de a li făcut parte din serviciul sanitar, salvând atâţia răniţi cari a r li muri t părăsiţi, uitaţi i n t r a u fund de tranşee sau pe un crâmpei de sârmă ghimpată.

pu un moment de înduioşări! ge­nerală. Dar, deodată, din mijlocul adunatei răsări măgarul , şi reven­dică pentru el rolul cel mai impor ­tant pé care 1-a avut vreodată un animal în decursul răsboiului.

— Cum, tu măgaru le . ' izbucni in râs tigrul, care tocmai se pregătea să-şi alişeze meri tul de .a . l i servil ca... poreclă d-lui Clemenceau.

— Desigur, răspunse emfutic mă­garul : dacă In 1914 n a ş ti fost eu

la ministerul de externe din Merlin, se raal declara oare războiul eu ro ­p e * .'

Dar şi pr intre oameni părerile, a-supra situaţiei sunt lot aşa dc im-părţite. lată de pildă numai-câteva p e care le-am cules iirtr'o singură după a m iu/J, intre Riegter şi Capsa, pe când eram în,că a tar ea unui s am­sar de lemne şi a unui ceas care să arate ora exact.!.

Am aflat astfel că deviza d-lui dr. Adolf Sleru, preşedintele Uh iune ie -vrei lor pământeni , pentru viitorul stat al Palestinei es te : „Nilul sine Ju-Dco f

Dorinţa d-şparaj Roro Tragere- , repede cu privire la viitorul con­gres de p a c e : — „Să se inlerviuă şi in coiiifictele... deini-mondialc !

Impresia d-lui 1. CosteScu, an i rc -prenor de pompe funebre despre situaţia actuală a Germanie^ :- - „ Ţ a r a asta e... pe dric,, d o m l e !"

Convingerea d-lui gemual Al. A-verescu In privinţa reformelor : „Ori ce s'ar*zice, guvernul nu mai poate să... bâtă în retragere."

Reflexia unui Capsoman elegant asupa Parizerului : ..De cap şi-a fă­cut, dar, ca su zic aşa, ia cap si-a dat !"

• Părerea d-nei Olimpia Ciortan, născută Plevuşcă, asupra dreptului naţiunilor de a dispune singure de

i I r » soarta ' lor : — „Perlele cel mare vu înghiţi totdeauna pe cel mic, ma chère '...}

Părerea mea... — Dar cine ţi-o cere, nenişorulc*'.'...

La urma urmelor , ce chilipir e să ii chemai la masa verde'. ' In ziua de azi e mai bine să Iii invitat la o masă. . undo se mănâncă .

Insă, de pildă, dacă sunteţi invitaţi pentru ziua de Sfântul Ion, e foarte prudent să vă prezentaţi... cu o zi înainte, cu să nu scăpaţi ocazia. Când vă aşezaţi la masă să nu vă miraţi penlruce şervetul e de hârtie (şi mai ales să nu faceţi aluzii indecente);— dacă din în tâmplare şervetul e de olandă să nu cumva să spuneţi :

— Ah ! ce mai obiele ruseşti mi-aş fi croit eu pe front de-aici...

In cursul m e s e i , să nu scuipi cumva in farfuria vecintîtui, să pu lauzi talentul gazdei de a spălă... farturiiie, şi mai ales, d a c ă . găseşti un fir de păr blond in supă. să nu întrebi dacă e al bucătăresei sau al domnişoarei casei.

In sfârşii, la plecare, să nu cumva să uiţi vreo lingură în 'buzunar (jţn orice caz, r d a c ă ţi se întâmplă o asemenea scăpare din vedere, ai yrije ca cel puţin lingura cu pricina să fie (ie argint).

Sandy

CHESTIE DE HIGIENA Cu lorite fii ni/.l»(»iul s a s f â r ş i t , î n Rusia aţi lin- z i lnic

i l l c ă c ! . ' l i O l iv i i <1.IS(J. -

Sf. Petru. - Femei- , unde vrei să vii î.şa )... Şterge-te bine pe picioare :

nu vezi ce urme laşi ?