VECHEA CONSTITUŢIE,— Degeaba, mi; ard eu, ilar tot voi ră­mâneţi... pârliţii » ' _

F U R N I C A Anul XVIII, No. 4 Marţi 19 Decembre 1922

Grecia e coaptă...

în urma asasinatelor de pe vasul Averoff, s'a anunţat că Venizelos a trimis o scrisoare, care s'a afişat la Atena, cumcă Grecia e coaptă pentru republică.

Grecia, coaptă ? ! Da, e coaptă. Dar nu ca un fruct ajuns la

maturitate. Ci, este coaptă ca o bubă ce

a început să spargă şi ameninţă cu a gangrena.

însă primejdia nu'i mare, căci Anglia întâi, şi celelalte state civilizate apoi, o să 'i-o coacă rău Greciei!

în Ioc să coacă republici, deci mai bine ar face grecii să coacă plăcinte, îndeletnicire pentru care au o pregătire mult mai temeinic dovedită de descendenţii ilustru­lui Pericle.

Admirăm, îa adevăr, Grecia lui Pericle, dar nu o Grecie care pericle... tează civilizaţia şi pacea Europei.

Nimeni nu va lua în serios aşa numita revoluţie dela Atena. Ne aflăm în faţa unui simplu pfonunciamento militar. Un grup de ofiţeri cari se cred perse­cutaţi de fostul rege Constantin se răzbună acum, în mod balca­nic, 'exterminând pe camarazii şi civilii pe care'i socotesc că au fost favorizaţi subt regimul trecut.

La acest «scoală-te tu ca să şed eu», manifestat într'o formă barbară, se reduce pretinsa re­voluţie grecească, fără nîcio ră­dăcină populară, «Comitetul re­voluţionar» nefiind decât «un soviet ofiţeresc» eare se răsbună sângeros, până ce o veni alt soviet care să'I curăţe şi pe el.

Până a nu ajunge la această lamentabilă anarhie, însă, nădăj­duim că poporul grecesc care e cu totul strein de isprăvile odioase ale dictaturei de o clipă a stratioţilor p a r a p o n i s i ţ i şi exasperaţi, nădăjduim că acest popor hellen de o aşa de nobilă

origine îşi va deschide ochii şi va vedea situaţia aşa cum este în realitate, nu n u m a i prin ochelarii lui Venizelos, care e incontestabil om mare, dar tinde să devie megaloman.

Presa română, ca întreaga presă civilizată din lume de altminteri, vestejeşte sălbăticia săvârşită în Grecia. Numai zia­rele „Aurora" şi „Adevărul, par printre rânduri, să fie mulţumite de ceea ce ele numesc «justiţia populară şi atrage luarea aminte a fruntaşilor politici ai oligarhiei române asupra avertismentului dat de calău'n uniformă dela Atena.

Să sperăm că Dumnezeul părinţilor noştri ne va feri de fericirea de-a vedea pe doctorul Lupu preşedinte al republicei române şi pe confratele Rosen-thal primul său ministru, fiindcă mărturisim că nu ne-ar face prea mare plăcere să îmbarce pe po-liticianii noştri burghezi pe va­porul „Regele Carol" şi să le impuie o baie în fundul mărei la Constanţa.

Prinţul Ghiţă

PopeSCU & Comp. — A D A P T Ă R I —

Sfântul Niculae...

...cu b a r b a a lbă ! Aşa l -am pomeni t , aşa-i ş i -acum : nu s 'a c ă n i t ! Ce cumin te a fost pr i ­mul făur i to r al c a l e n d a r u l u i că n ' a pus p r in t r e sfinţi şi-un băr­b ie r ! î n c h i p u i ţ i - v ă un „ca­l enda r la modă» , cu toţi sfinţii raş i , monoclaţ i , p u d r a ţ i şi p a r ­fumaţ i , f ăcând cur te d-nelor şi d-şoare lor sfinte î m b r ă c a t e „der -niere m o d e " ! Inchipui ţ i -va nu­ma i l u m â n a r e a în locui tă cu b e ­cul electric de sute de „vol ţ i " , i a r umi la cande l ă cu fa ru l s t ră luc i tor al a u t o m o b i l u l u i ! I n -

chipui ţ i -vă . . . B r r r !... ce s a c r i ­legiu !

Ce f rumos sună ; „Sfân tu l Nicolae cu b a r b ă a lbă !";•— o b a r b ă l inişt i tă , cascadă pe piep­tul acoper i t cu m a n t a u a azur ie . Ce cumin te sun t fiinţele care-i p o a r t ă numele , p răznuindu-1 cinst indu-1. . . cu feluri te v inur i şi şampani i ! A sosit S fân tu l Nicolae cu b a r b a albă. . . ca ză­p a d a ce scâr ţâ ie sub tă lpi le desfundate ale nevoiaşului ce'şi scârţ ie dinţii fiindcă 1-a p r i n s i a rna fără l emne ! F ie ' ţ i b a r b a a lbă s imbol al spălă torese lor , al sugace lor care 'ş i b a t joc de rufe , p lă t ind s c u m p ca să ţi le -aducă mai m u r d a r e decât le-ai dat ! O sfinte N i c u l a e Răpc iugă . . .

Căci aşa ' l che?mă complec t pe eminentul savant , fala ch i rur ­giei româneş t i , Şi-a invi ta t pr ie­tenii cu pa t ruzec i şi opt de ore mai înainte , prietenii aleşi p r in t re foşti şi vi i tor i clienţi, ca sâ'şi serbeze onomast ică . L a „dese r t " încep snoavele . F ieca re mosaf i r a re de povest i t ceva, î n t âmp la t sau inventa t .

— E u , de exemplu — ia cu­v â n t u l R ă p c i u g ă în mij locul a-tenţii g e n e r a l e — o d a t ă am pă ţ i t u n a şi b u n ă . F i i n d chemat în g r a b ă ca să operez u n client la s tomac , d u p ă ce i l -am în­chis şi cusu t la loc, tocmai a-tunc i b a g de seamă că 'mi u i ta ­sem cleştele î n ă u n t r u .

— Aoleooo.. . . aoleooo.. . . — sare dela locul lui Mitică, ţ i-nânduse cu mane le de pântece .

Răpc iugă î n g ă l b e n e ş t e : — Ce e ?... Ce s'a în tâm­

p la t ?... Mitică expl ică a g i t a t : — Aoleo, doctore ţ i -aduci

amin te , acum o lună . . . — Când te-am opera t de a-

pendici tă . . . — ...şi la plecare n 'a i ma i

găs i t bas tonu l . Nu c u m v a l-ai u i t a t în b u r t a m e a ?

...A râs şi doc toru l Răpciu-

F U R N I C A

a râs ca să nu se iacă Capitala... de r â s .

D-nul inspector sanitar...

...a descins direct la p r imă­r ia sa tu lu i ca mai intâi să ia cuvenitele informaţ i i .

D-nul no ta r tocmai făcea pe M i h a l a c h e : făcea pol i t ică ci­t ind u n ziar vechi , ş terpel i t din corespodenţa a r endaşu lu i localnic.

— Mă r o g : unde stă d-nul medic ?

Notarul r id ică ochii pe dea­supra ziarului la spate le căruia sta ascuns, r ă s p u n d e mi r a t :

— Ce medic ? ... N ' a v e m nici u n medic.

— Cum se poa te ! D a r când sunteţ i bo lnav i , cine vă c u r a r i -seste '?

— Nimeni ! C â n d s u n t e m bolnavi , m u r i m s inguri .

D nul inspector sani ta r a fă­cu t s t â n g a ' m p r e j u r , cu c ă r u ţ ă cu tot, s 'a în tors la o raş ra ­por tând că „s ta rea san i t a ră a în t regulu i judeţ, e exce len tă" .

Sn restaurantul gărei...

Du ce i-am face r ec l amă g r a ­tis '? — când p a t r o n u l şi-un p a h a r cu a p ă te p u n e de ' l p l ă ­teşti .

I n r e s t a u r a n t u l gă re i u n d e linia se b i furcă cu a ju to ru l m a c a z u l u i a u t o m a t , i n t r ă g r ă ­b i t un cunoscu t „ f run t a ş " l i ­be ra l .

— Che lne r ! — s 'aşează el la masă p r iv ind mereu spre u ş a pe ca re a venit .

•— Pof t i ţ i , m ă r o g ? — P â n ă soseşte t r enu l , po t

să m ă n â n c u n biftec ? — C r e d că da : d o m n u l a re

nişte dinţ i foarte sol iz i!

I n r e s t a u r a n t u l găre i . . . N u ' i ma i facem rec lamă că ne re­c l a m ă !

...se poa te m â n d r i cu b i r tu ­rile ei. N u cred să existe o raş în l u m e cu r e s t a u r a n t e mai luxoase şi chelneri ma i ob raz ­nici. P ă c a t că nu s 'a const i tu i t în p a r t i d poli t ic : n u m a i u n g u v e r n de obrazn ic i a r veni de h a c hoţ i lor cu monoc lu la ochiu şi „pe rmise" în toa te buzuna re l e .

Bucureş t i i ma i ţ in şi recor­dul pre ţur i lor . . . m a x i m a l e : ma­x i m u m de p re ţ cu m i n i m u m de p o r ţ i e ! Pro tes tez i . Nu te m a i serveşte n imen i : chelneri i t r ec fan tomat ic i pe l â n g ă t ine de p a r ' c ă m a s a la care stai a r fi de chemat spir i tele.

Vreo câ te-va l o c a l u r i do noap t e şi-au făcut r e c l a m ă pr in ziare că „ţine la d ispo­ziţia onor publ icu lu i c o n s u m a ­tor peş te p r o a s p ă t de la P e s c ă ­riile S t a t u l u i " . Câ te zile îl ţ ine as ta ' i a l t ă mânca re . . . to t de peşte .

P o p e s c u a c o m a n d a t o m a ­ioneză de şa lău. C â n d s'o r ă s ­colească cu furcul i ţa , p a r c ă a r fi răscol i t o cutie cu gunoa i e .

— Cost ică. . . — Vineee. . . — Cost ică, b ă e a t u l e , peştele

ă s ta pute . — N u se poate , d-le P o p e s c u :

îl ţ inem mereu la gh i a ţ ă . — Atunci să ştii că g h i a ţ a

p u t e !

D 'a i a , pe^semne , d-nul Cor -bescu, p r i m a r u l Capi ta le i , nu pune căru ţe le să r idice g u n o a -ele de la domic i l i u : să r ă m â e cetăţenii fără . . . m a i o n e z ă ?

Ultimă.

Stan B o ţ o r o a g ă a veni t cu

f iu-său la oborul de vite să emu pere un ca l

H ă i m ă l a e ca la „ judecata din u r m ă " , ţ igani i geambaş i u r l â n d şi t r ăzn ind din bice de p a r c ă ' a r fi însăşi drac i i în­sărc inaţ i s ă ' n h a ţ e pe cei „aşe­zaţ i de-a s t â n g a T a t ă l u i " . " Din când în când treco'n g o a n ă un au tomobi l b u c i u m â n d din „s i renă" a coabe, asemenea unui vapor ce se 'neacă .

Boţoroagă-f iu l sgâeş te ochii m i r a t — la al şeaşelea a u t o ­m o b i l î n t r eabă :

— T a t ă , ce însemnează nu­m ă r u l ăla de la spa te le maşinei?

— N u m ă r u l ăla , fiule, e n u m ă r u l oameni lor pe cari i-a schi lodi t au tomobi lu l de când u m b l ă !

Nae D. Ţăranu

O U Ă L E O dată cu începerea

gerului, guvernul a oprit exportul de ouă.

G u v e r n u l nos t ru v r e a să facă P rov i z i i ca o câr t i ţă , T o c m a i a c u m când ou l nu ma i Iese de sub tâ r t i ţ ă .

Cocoş

Primim reclame î n text, CINCI LEI RÂNDUL corp 8

Reclamele în versuri S sau ilustraţii cu legende, I după învoială.

I Agenţiilor de publicitate se I acordă cuvenitul rabat

BRAŞOAVE T e l e g r a m e l e d in L a u s a n n e a n u n ţ ă că, d in cauza p r e t e n ­ţ i i lor de legaţ ie i tu rceş t i , c a r e u m b l ă cu b u c l u c u r i şi dan­dana le , confe r in ţa este în pe­r ico l să t u r t e a s c ă fesul.

I n t r ' a d e v ă r , şeful de legaţ ie i t u rce , I zmet P a ş a p r e a se i zme tneş t e , b i zu indu - se p e c o n c u r s u l sov ie te lor ruseş t i şi pe v ic tor i i le r e p u r t a t e c o n t r a grec i lo r . K e m a l Paşa , r i d i c â n d a t â t ea g r eu t ă ţ i la confer in ţă , dovedeş te că e u n a d e v ă r a t H a m a l Paşa , i a r n u u n b ă r b a t de stat. . . la taifas cu c i u b u c şi g ing i r l i e cu c a i m a c .

Se s p e r ă însă că, la u r m a u r m e i , t u r c i i v o r fi nevo i ţ i să se î n c h i n e în faţa lu i Curzon , de l ega tu l Angl ie i , c a r e deş i se p o a r t ă c u r t e n i t o r cu ei, le p r e p a r ă în secre t o l u c r ă t u r ă n u m ă r u l u n u .

© e l e b r u l Ni ţă Ionescu , fost t e n o r de for ţă în c o r u l c lu­b u l u i soc ia l i s t de la So t i r şi a c t u a l m e n t e c i s m a r oficial al T e a t r u l u i Na ţ iona l , a a v u t u n a b u n ă v o r b i n d cu c ineva d e s p r e e v e n i m e n t e l e d in I tal ia. ' — Ce se l a u d ă Mussol l in i . d o m n u l e , cu fasc ismul l u i ? Să pof tească să d e a ochi i cu m i n e şi să ' l î n t r e b d o a r a tâ t : Ia ascu l tă , s ignore , î nd răz ­neşt i d-ta să susţ i i că faci cisme m a i b i n e ca Ni ţă cis-m a r u l d i n Ş t i rbey V o d ă ? ! Şi d a c ' o c râcn i ceva îl şi „mie r l e sc" pe masca l ţ on ! . . . D a r să l ă s ă m pe fascişti, e v o r b a : cu ce faci c i n s t e ?

e ştie că, p r i n t r e cele m a i b u n e e l e m e n t e de c u r â n d i m p o r t a t e la H y p o d r o m u l nos t ru , es te şi a r m ă s a r u l

Cocoş (cx S L u i y t e l l e r ) apa r ­ţ i n â n d c u n o s c u t u l u i spo r t s -m a n şi p o e t d -nu l N. Her jeu . Din cauza u n e i bol i de care-a suferi t , Cocoş n u a p u t u t t o m n a aceas ta să 'ş i a r a t e l a B ă n e a s a v a l o a r e a a r ă t a t ă p e tu r fu l m a g h i a r , u n d e e r a p r e ţ u i t ca s u p e r i o r lu i Z a g r e b cu c a r e este frate de pe ta tă . La u n m o m e n t dat , d e s c u r a ­ja t , p r o p i e t a r u l său i n t e n ţ i o n a să ' l cas t reze . Atunc i , subsem-n a t u l ' i - a m dedica t u r m ă t o r u l ca t r en ca re '1-a conv in s să r e n u n ţ e la ideea de-a l ipsi

c r e scă to r i a n a ţ i o n a l ă de u n e t a lon s u p e r i o r .

Cocoş, cas lrat peste un an, I -ar z ice în program „jugan". Dar protestez , s 'avem pardon : Cocoş castrat ar fi... c lapon !

Contele de Teklrghiol

Unui proprietar Proprietarii Urbani

s'au adunat întrun nou congres la Bucureşti.

T e văicăreş t i de sărăc ie Şi par t ic ipez! la s fa tu r i , Căci n ' a i decât o b ă r b i e Şi-o ceafă cu t rei ca tu r i .

August Prostu

Cântecul gentei-latrine

Ginta Statuei e stăpână Pe harta României Mari, Ea poartă vecinie o geantă'n mână Şi'i psima printre cămătari.

„Pentru noi înşine!" îi menirea, Către budget merg ai săi paşi, Şi când e gata cotropirea Dă iama ceata'i de apaşi.

Moşii, podgorii, bănci, tramvaie, Ginta mai are, plus bodegi, Ea stă la cârmă — cucuvae — Şi făureşte Jăr'de legi.

Dar solul ţârei nu'i ajunge, Şintinde ghiarai spre subsol, Ca şobolan-sondă'l străpunge, Vrând lacomă să bea petrol.

In ziua cea de judecată, Când jaţa'n cer cu Domnul sjânt, Ginta Statuei va fi'ntrebată:

— Ce ai făcut p'acest pământ ?

Ea va răspunde cu'ngâmfare: — 0, Doamne, 'n lume cât am stat,

Afaceri, cointeresare, Eu am făcut cu bietul Stat 1

Ş'atuncea, Pronia Divină, Scârbită d'aşa murdării:

— Hai marş, tu eşti geantă-latrină, Şi'n iad eşti vrednică să fii t

Gsprge Biciuşca

Domnule, te rog, nu ştii d-ia o casă goală ? Vezi aceea clin fund» cu turlă... Păi aia e biserică... Singura care-i goală.,, şi Duminica!

MDCURI IE HEI — O R I G I N A L E —

«MW

Savantlic. B o a l a a p u s s t ăpân i r e pe

t r u p u l lui o d a t ă cu căde rea p r ime i ploi de t o a m n ă . E cam m u l t d e - a t u n c i ; şi tot de -a tunc i s 'a în to rs mereu în pa t , o t t ând , şi pe-o pa r t e şi pe a l ta , că s 'ar fi p u t u t duce de-a t ăvă lucu p â n ă dincolo de Chi t i la .

L a început , r u d e l e şi pr ieteni i s 'au e m o ţ i o n a t ; azi e ap roape complec t u i t a t . F e m e i l e în vâ r s t ă doa r se ma i ocupă de el.

— S ă r a c u l D ' a l a l t â e r i de c â n d t r a g e să m o a r ă .

— Minune , s o r o : de c â n d îi m e r g e r ă u , p a r c ă ' i m e r g e ma i b i n e !

C u m e t r e l e se d e s p a r t t r i s te , g â n d i n d u - s e că mâ ine -po imâ ine le v o r veni şi lor r î n d u l . Căci m a h a l a u a a început să se ră ­r ea scă : bă t r î n i i mor , fireşte, de b ă t r i n e ţ e ; copii nu p r e a se ma i văd . . . de cât în la t r inele moa­şelor p rovoca toa re de avor tu r i . Se v a s t inge v r e o d a t ă o m e n i r e a ?

D e p i n d e . L ă s â n d la opa r t e pe D u m n e ­

zeu, c a r e t r ebue să fie t a r e scâ rb i t de ce-a făcut ca să mai re înceapă , ia tă ce s p u n e ş t i in ţ a :

Omul se trage din maimuţă. A d m i s fă ră nici o rezervă . î n c h i p u i ţ i - v ă că, cu t impul ,

d a t o r i t ă boa le lo r şi războae lor , o m u l d i spare . D i n ce se va t r a g e v i i toa rea omen i re ?

— T o t din m a i m u ţ ă ! — răs­punde ţ i , logic , d -voas t r ă .

E r o a r e ! Aşa a r fi dacă n ' a r fi... d-rul Woronoff, cel care re în t inereş te omul inocu lându ' i tes t icule de ma imuţo i . C u ce se vor m a i r e p r o d u c e p a t r u m a n e l e dacvv le lipsesc... e s e n ţ i a l u l ?

A ş a dar , j u s t este ca maimu­ţele să d i spa ră îna in tea omului meni t , l a r â n d u l său, să d i spară d u p ă u l t i m u l ma imu ţo i .

S ă fie Woronoff a t â t de m u l t t r îmb i ţ a tu l Ant ichr i s t care va

a n u n ţ a popoare lor s f â r ş i t u l lumei ?

Mifa... ... a suferit u n „acc iden t "

o r â n d u i t să m ă r e a s c ă cu u n u întâmplările din Capitală ale z iarelor cot id iane. Deci, fu­r ioasă , s 'a dus di rect la secţia respec t ivă ca să 'şi expue cazul .

— D-le comisar , m ' a u jefui t ho ţ i i !

Miţa, emoţ iona tă , se opreş te cu res tul petiţiei ve rba l e înghe­sui t în gâ t .

D-nu l comisar , fire g a l a n t ă cu damele îmblăn i te , su râde binevoi tor , încearcă să reia „ex­p u n e r e a cazu lu i" î n t r e r u p t ă de nervi i sens ib i l i :

— C â n d , domnişoară , v ' a u j e fu i t hoţ i i ?

— Azi noap te . — Mă m i r : de obicei noap­

tea , la d-voas t ră , s e ' n t â m p l ă c o n t r a r i u !

0 istorioară... ... a d e v ă r a t ă , c a r e aduce pu­

ţ in cu an t ica î n t â m p l a r e : Iosef tentat de madam Putifar.

D u p ă m u l t ă c ă u t a r e , a găs i t , în sfârşit , o odae „cu to t con­for tu l" .

P r o p r i e t ă r e a s a , c h i r i a ş e a ve r i t ab i lu lu i p rop r i e t a r , i-a spus :

— P e n t r u d-ta , fiindcă ieşti t â n ă r şi ş t iu că t inerii din ziua de azi nu p rea au pa ra l e , v 'o fac cu două mii lei chirie l u n a r .

— Mă rog... — se b â l b â e chir iaşul în perspect ivă .

— Şi ma i am o condiţie. , . — C a r e ? — Să vezi d-ta. A p a r t a m e n t u l

ca re ' l ocup eu se compune n u m a i din două o d ă i : odaea m e a de culcare şi odaea pe ca re v ' o închir iez d -voas t ră .

— Mersi . . . foar te gen t i l ă ! — Şi fiindcă n u pot să ies

pe fereas t ră , când o fi să ies să 'mi daţ i voe să t rec pr in o-daea d-voastră .

— C u p l ă c e r e ! — b â l b â e a doua o a r ă t â n ă r u l de t e a m ă

ca femeea să nu 'ş i ia seama. Ce şi-a zis e l : o cucoană în

vâ r s t ă , nu poa te fi decâ t o cu­coana cumin te .

C â n d colo — vo rba lui P o - . pe scu : ba din c o n t r ă ! P r o p r i e ­t ă r easa t recea cât ma i des pr in c a m e r a noului chir iaş , ma i a les când acesta e ra culcat .

— P a r d o n !—se scuza ea r ân j i n d buze le boi te violent cu roş iu .

—• N u face n i m i c ! — îşi p u n e a el p l a p u m a ' n cap ca să n 'o mai v a d ă .

î n t r ' o zi 1-a su rp r ins tocmai când se d e s b r ă c a :

— î m i da ţ i v o e ? — vâ ra ea capul pe uşe.

— Poft i ţ i , mă r o g : nu sun­te ţ i d -voas t ră s t ă p â n a ?

Şi 'n loc să t r eacă , ca de obicei, cucoana, î n fă ina tă şi p a r f u m a t ă ca o cut ie de p u d r ă , s 'a opri t în pic ioare l îngă el, cât ma i ap roape de el.. .

Chir iaşul , pe j u m ă t a t e des-b răca t , a început să t r emure . . . d a r s'a g â n d i t că de-o dă afa­ră, r ă m â n e şi el pe d r u m u r i .

Vops i t a î n t r ebă m i e r o s : — D-le Nicu , ce v â r s t ă aveţ i ? — O-ho, ^ o ^ ^ h ă ^ f i u n t cam

b ă t r â n — m I r J № j ^ < j W v a p l e c a : la s fân tu Nicu lae împl i ­nesc pa t ruzec i şi cinci de an i .

— N u a r ă t a ţ i ! — Nic ioda tă , d o a m n ă : eu u m ­

b lu t o t d e a u n a î n c h e i a t la n a s t u r i ! M a d a m Pu t i f a r a fugit bom­

b ă n i n d — n u c o m p l i m e n t e : m o d e r n u l Iosef e rea n u m a i în cămaşe , p a n t a l o n i şi g h e t e !

: • ' :.;>'i':- $ V ::. -; • Expoziţia...

. . . t ab lou r i l o r lui a f ăcu t senzaţ ie . N u m a i pânze reprezen­t â n d copii mici , în făşa ţ i sau goi . E u l t ima sa „man ie r ă " , ma i îna in te o c u p a t fiind exclusiv cu . pe i sag i i " .

M a d a m Porcdecâ ine a a u z i t ; ca să se convingă , s ' apropie de pictor , î n t r e a b ă :

— Face ţ i de m u l t copi i? — De c â n d mi-a mur i t ne­

vas ta , — r ă s p u n d e B i d i n e a fără să clipească. NAI,

w* U r— l E 7 \ J TV r L. U £1 T O i F

ochii!

10 F U R N I C A

Minis terul de Jus t i ţ i e publ ică In ziare u n l u n g pomeln ic de j ă l b i pr in car i unele persoane cer să 'şi scb imbe nume le ac­t u a l e in al tele ce li se p a r mai s imandicoase .

A r e m a r e d rep ta te b u n ă o a r ă d o m n u l A l e x a n d r u Ţu ică , do­micil iat în Bucureş t i , să do­rească a i se sch imba nume le . S'o fi ameţ i t o m u l de a tâ t a Ţu ică . D a r nu în ţe legem gus tu l de-a îşi în locui acest n u m e , care în to t cazul e or ig ina l , pr in a-cela de Stănescu, b a n a l şi cam ţă răn i s t . A r fi p u t u t foarte b ine , şi to t a t â t ' l -ar fi cos ta t taxele p re t inse de min is te ru l de j u s ­t i ţ ie, ca din ţuică ce era să se avanseze cu ma i mul te g r a d e de alcohol şi să se n u m e a s c ă A l e x a n d r u Coin t reau , Piper-ment , e t c , n u m e ceva mai aris­tocrat ice şi s impat ice .

T o t aşa nu în ţe legem gus tu l fistichiu al d-lui F r o i m L e i b din Iaş i să 'ş i sch imbe numele său pa t ron imic în ace la de Lei-bovic i . A s t a ' n s e m n e a z ă a cădea din g â r l ă ' n pu ţ . Recunoaş t em însă că d. Le ib e modes t şi sincer şi că n ' a profi tat de o-cazie ca alţ i compatr io ţ i să se împopoţoneze cu nume- neaoşe şi boereşţ i ă la F lo re scu , (Blu-mentha l ) , C â m p i n e a n u (Fe ld-m a n n ) etc.

Sau ca d. Mihail S. Buza tu , de exemplu , ca re cere minis te­r u l u i să 'şi s ch imbe n u m e l e de B u z a t u în ace la de Buzescu , n u m e istoric, p u r t a t de eroul nos t ru na ţ iona l P r e d a Buzescu „care vede cu d u r e r e oastea Român ie i c u m pe vale p ie re" — cum zice cântecul popu la r , şi de amicu l nos t ru Buzescu, sec re ta ru l gene ra l al Opere i Ro­m â n e , care vede idem că a-ceas ta ins t i tu ţ ie e in t r 'o s i tuaţ ie idem.

Mai exista odin ioară in Bu­cureş t i u n B u z a t u , vest i t chi­tar is t , u r i t ca m a m a pădu re i

d a r s impat ic ca o zână. Aces ta a p roceda t a l t f e l : d u p ă ce s'a întors dela P a r i s unde făcuse furori in f runtea unei b a n d e de lău ta r i , îşi franţuzise numele şi toa tă l umea îi zicea „Maren B iuze" . Ideea avea haz .

P r i n a l tă peti ţ ie, un domn Ion St . B a b ă , din Bucureş t i , cere să 'şi schimbe n u m e l e în acela de Sterescu. B u n şi ap roba t . blste inadmis ib i l ca u n b ă r b a t să fie B a b ă , oricât a r fi de bă ­t r â n , căci el posedă ceeace nici o b a b ă din l u m e n ' a r e , ştiţi d u m n e a v o a s t r ă ce, exceptând pe d-nii Pav l i că B r ă t ă ş a n u şi Mişu Margh i loman . O s ingură obiec­ţie to tuş i : a r fi fost m a i logic ca, în loc de I . S t . B a b ă , sti­mab i lu l domn să se n u m e a s c ă pe vii tor I . St. Moş.

Al ta . D . locotenent C răc iun R a d u din Bucureş t i cere să'şi schimbe numele în acela de Crăciun L ă z ă r e s c u . Noi b ă n u i m p e n t r u ce. „ R a d u '1-a c h e m a t " este o expresie p r in care popo­r u l des ignează pe aceia car i d a u b i ru l cu fugiţii . Or i , u n asemenea n u m e n u e compa t i ­b i l cu demni t a t ea u n u i b r av ostaş caro nu t r e b u i e să dezer­teze n ic iodată de la post , a f a ră b ineînţe les de p o s t u l C răc iunu ­lui pe care d. C răc iun n u e ob l iga t să ' l respec te .

D a r de ce şi-o fi ales d. lo ­cotenent n u m e l e de L ă z ă r e s c u ? P r o b a b i l a fost î n d e m n a t de temeinice cons idera ţ i i de fami ­lie. Cu toate a s t ea , a v â n d în vedere că numele de L a z ă r se se rbează în p r e a j m a Paş t i lo r , eu unu l aş fi f ăcu t un pas ma i înnain te şi aş fi a les d rep t n u m e pa t ron ic însăşi z iua învierei Domnulu i . M'aş fi numi t adică locotenent Crăc iun Paş te . A r fi fost mu l t mai nos t im, nu ' i a ş a ?

Kiriak Napadarjan

Criză şi iar Criză! P e cât se pa re , R o m â n i a de­

ţ ine recordu l c r i ze lo r : cr iza de combus t ib i l , cr iza de hâr t i e , cr iza de n u m e r a r pe p ia ţă , cr iza do ouă, etc. U n e l e cu leac , a l te le fără. T o t u l dep inde de negus tor i i specula tor i şi S t a tu l , cel ma i n e g u s t o r d in t re spe­cu la tor i . B u n ă o a r ă , cr iza de hâr t ie care m e r g e m â n ă ' n m â n ă cu criza de n u m e r a r pe p ia ţă . I m e d i a t ce fabr ican ţ i i a m e n i n ţ ă r i d i ca rea cos tu lu i u n u i chilo-g r a m de h â r t i e p roaspă tă , ime­d ia t d i spare şi n u m e r a r u l depe p ia ţă . N u ma i sunt bancno te , p e n t r u că n u se m a i găseş te h â r t i e ! Se poa te ceva m a i lo ­g i c ? B a n c a N a ţ i o n a l ă t i p ă r i n d zilnic mi l ioane de monedă-hâr -t ie , e şi n a t u r a l ca p re ţu l h â r ­t iei să crească p ropor ţ iona l . D e u n d e , c r i ză—şi de hâ r t i e şi de monedă -hâ r t i e , aceas ta din u r m ă m a i t oa t ă fiind dosi tă de mil i­onar i i de d u p ă război , S imp to ­ma t i c este că ch ia r clozetul de pe p i a ţ a T e a t r u l u i Na ţ iona l şi-a m ă r i t t a x a dela douăzeci b a n i l a douăzeci lei. S ingur i const i -pa ţ i i dacă ma i posedă azi o m o n e d ă de 20 b a n i , de nikel . Douăzeci de b a n i a ieşit din c i rcula ţ ie , în locui tă fiind p r in douăzeci de lei. P e t r u hâr t i i a cinci lei! Cinci lei t a x a obl iga­to r ie , din ca re se p lă teş te leafa femeei în să rc ina tă cu p a z a c lo-ze tu lu i ; r es tu l de t re i hâ r t i i a cinci lei se rv ind c l ientu lu i ca să se ş t e a r g ă la... na s .

*

Şi d u p ă a t â t e a soiur i de cr ize, h o p şi „cr iza de b u n ă c u v i i n ţ ă " . P r i m ă r i a Capi ta le i duce m a r e lipsă. N u exis tă „ în t runi re a consi l iului c o m u n a l " ca să n ' auz i , în p l ină ş e d i n ţ ă : „Eş t i un pun ­g a ş !"— „Nu s t au l a u n loc cu l iche le le !" — r ă s p u n d e cel v iza t . Sgomot de scaune de ran ja te . D - n u l Corbescu , preşedin te le comisiei i n t e r imare , se scoală

Schimbări de nume

F U R N I C A 11

i

ca s ă ' m p a c e lucrur i le . „ I - h a n ! I -han ! " — p o r n e ş t e din fundul sălei. D - n u l Corbescu, pe drep t , se 'nfur ie : „Ce râzi, mă , ca un m ă g a r ? " Apos t ro fa tu l , roşin ca r a c u l fiert, se scoală mânios : „ P a r d o n , dom' le preşedinte : eu nu sun t m ă g a r ; eu sunt . . . pel­tic : a m ceru t să vorbească dom­nul. . . I - h a n ! I -han! . . . " Ind iv i ­dul , cupr ins subi t de-o nouă criză de bunăcuv i in ţă , a b i a poa te a r t i c u l a : A m cerut să vorbească d-nul ajutor de pr i ­m a r C r i h a n " .

Mă r o g : nu se găseş te nici un expor t a to r de... vorbe g r e l e ? „Pe rmisu l " i'l dau eu, g ra t i s .

D u p ă m u l t ă m a t u r ă gând i r e , a m a juns la convingerea că, în p r ima t inereţe , femeea e un ad­mirab i l i n s t rumen t muz ica l cu c o a r d e : p r e a des aco rda tă , îi plesnesc.. . nervii .

Nenorocir i de soiul aces ta c u r g g â r l ă , zilnic şi în t re pa­t r u păre ţ i . T r ă i m în pl ină criză sen t imenta lă . T o t u l se v inde ; r a r m a r l a c u m p ă r a t ă co respunde pre ţu lu i p lă t i t . B a n u l a în locui t inima. |Şi dacă p â r d a l n i c a de inimă mai îşi pe rmi te să b a t ă din când în c â n d : t i c - toc ! t ic-toc !—as t a , în l imba ju l d r a g o s ­tei, î n semnează : „Câ t d a i ? "

S 'achi tă înainte , m a r f a fiind r eda t ă loco, f r anco—adică pe ranci . St r icăciuni le proveni te n u r m ă privesc direct pe. . . far ­

macis t . „As igu ră r i " se fac des­tu le cont ra „ r i scu lu i " ; a s igu ră r i pe. . . onoa rea ei, va i ! te r fe l i tă încă dela v â r s t a de pa t ru sp re ­zece ani. B a n u l e s t ă p â n ! Cu b a n i ch iar se măsoa ră t impu l :

— Mito, l a ce oră te găsesc a c a s ă ?

— Ui te - t e şf tu la por to fe l : când o fi fix... plin, poţi să vii!

De la pa t ruzec i de ani în sus, e mai g r e u — c h i a r cu ban i . L a

pa t ruzec i de ani femeea r ă m a s ă cochetă a re u n rest de cel pu ­ţin zece ani . . . pe ac tu l de naş ­tere. F l a c ă r a s imţur i lor conti­n u ă s'o mis tue . . . d a r îi t r e b u e dinţi . Cu baba lâc i , g reu . . . s â ' n -tinzi de p a s t r a m a . P o a t e n u m a i aşa, v reo ocazie nespera tă . . .

. . .După miezu l nopţei , i s 'a p ă r u t că scâr ţâie uşa .

M a d a m Popescu , pa t ruzec i şi şoapte de an i la Crăc iun , sa l t ă voioasă de s u b t p l a p u m ă , s 'a-şează pe şezut... cât p 'aci să ' i vie r ă u : şi-a a d u s amin te că-i v ă d u v ă . D a c ă nu-i r ă p o s a t u l , a tunci cine să fie ?

— Coniţă. . . con i ţă . . .—vin şu­şoteli din spre uşea ca re a scâr-ţiit.

—- T u ieşti, Mari ţo ? — E u , coniţă , s ă ru 'n iâna . . .

U n hoţ. . . A m în tâ ln i t un ho ţ pe scară . . .

— B a r e m e t â n ă r ?

D e l a pat ruzeci de ani în sus , nervi i femeei sunt ca nişte coarde-de c o n t r a b a s : t r ebue să le ciu­peşti violent, ca să ma i scoată un. . . of ta t !

T o a t e an imale le pre ţ ioase ne veneau din Rus ia . Bolşev ismul în locuind ţ a r i smul , a da t naş ­tere crizei de b l ă n u r i . Demi -mondu l e dezo la t : cu ce-o s ă mai j u p o a e ele bă rba ţ i i , d a c ă muscal i i refuză să j u p o a e an i ­male le ?

E m a r e criză de b l ănu r i şi totuşi vi tr inele magaz ine lo r lu­xoase au aerul uno r mici m e -nager i i . T i g r i , s amur i , j d e r i , castor i , u rş i , e ţe tera . I m b l â n -zi toarea stă afară , pe t ro toar , a ş teap tă „ a m a t o r u l " care să-i ofere b l a n ă pen t ru b lană .

B lănur i mu l t e şi enorm de scumpe . De mul te ori îndoea la in t ră în sufletul clientei, ca re î n t r e a b ă sfios :

— D-le negustor . . . — P u f t i m , dija...

— G u l e r u l acesta de b iber e veri tabi l . . .

— Veri tabi l , dija.. . Şi cum cucoana a început

să t r e a c ă podul pa lmei peste b l ană , cu l cându ' i p ă r u l moale , n e g u s t o r u l a d a u g ă î ng r i j o r a t :

— N ' o ma i m â n g â i a că l a t r ă !

Bolşevicii au înlocuit urşi i pr in ţapi şi t igri i cu pisici! D a r pe ei cine-i va înlocui ?

Năiţă Idiotu

Odă Ploeştilor Oraş ce-adăpos teş t i republ ican i i , T e m â n g â i cu statuia libertăţii, P e s t răz i când seara fac cur te

[băeţii Rot indu-se în câ rdur i ' ca curcani i .

Femei l e din t ine-şi u i tă an i i , Şi p ă r u l şi-1 cănesc ca şi poeţii. Pe -a l eea gă re i chiţcuesc sticleţii P e c â n d la c lubur i j o a c ă cărţ i

[golanii .

In t ine tot norodu- i grofi şi groafe T o t visu-ţ i e n u m a i pet rol i fere Via ţa - ţ i faci în c inematogra fe .

T o t omul c rede că a r e avere Şi.. . l iber ta te ori şi ce femee C â n d face p r o m e n a d ă pe alee.

Wy.

g Rev i s t a «FURNICA 5 § 8 Director!. 6 RANETTI - N. 0. ŢÂRMU § O Desenatori. A. MURM - F. ŞIRATU g 8 A P A R E IN F I E C A R E M A R Ţ I O

§ Preţui î 3 L E I EXEMPLARUL S 8 ftfeorţamentu!: "iEB !ai pe an, ?5 lei pî § § sease luni. in străinătate, duata. fi 9 Ats-tameotiil se plăteşte înainte prin S 9 cak sau mandît peşta! adresatt 8 § {ţsvlsta „FURNICA", Bucureşti |

R E Z O N !

lancule, de ce ţi-ai pus sifonu la picioare? De gura lumi, Mi«o : « nu zică cumva ca am apa , a... c a p |