Jurnalul diavolului - cdn4.libris.ro diavolului - Robert K... · Jurnalul incepe in l934,la un an...
16
ROBERT K. WITTMAN DAVID KINNEY JURNALUL DIAVOLULUI Alfred Rosenberg gi secretele celui de-alTreilea Reich I tfr
Transcript of Jurnalul diavolului - cdn4.libris.ro diavolului - Robert K... · Jurnalul incepe in l934,la un an...
ROBERT K. WITTMAN
DAVID KINNEY
JURNALULDIAVOLULUI
Alfred Rosenberggi secretele celuide-alTreilea Reich
I
tfr
Cuprins
PIERDUT $I RECUPERAT: 1949-2013
L Cruciatul.. ..............-............25
2. ,N-a mai r[mas nimic".......... ..................49
3. ,,S[ pltrunzi in mintea unui suflet intunecaf'".- ...........75
vrETI tN CUMpANA: 1918-1939
4. ,,Copiii vitregi ai sor!ii"....... '....'..............101
5. ,,Cel mai hulit ziar dinfarl!"........... ..,.....117
6. Clderea nopfii ........... -....'.'.155
'7. ,,Calea lui Rosenberg"................... ...'......185
8. Jurnalul.... ..-...219
9.,,Manevre inteligente gi coincidenle fericite". "..... .......243
10. ,,inc[ nu mi-a sosit vremea".................... ...........-.......255
ll. Exil in Toscana ...........'.....283
12. ,,Arn cucerit inima vechiului partid" .....307
13. Evadare'. ".'"331
nAzgorut: 1-c39-1946
14. Povara viitorului...... .........347
15. in cdutarea unui rost.... .....369
16. Holi in Paris......... .............381
t0 Robert K. Wittman 9i David Kinney
17. ,,Rosenberg, a sosit clipa ta de glorie" .......................417
18.,,Misiuni speciale"...... ......449
19. Destinul nostru tragic, aparte .......... ......481
20. Nazigtii de vi2avi........ ... . ....-...... ........493
22. ,,O ruinil'.......... ................535
23. ,,Credincios pdn6 la capif'...... ..............563
Epilog ................627
Anex[ A: Cronologia celui de-al Treilea Reich ...............632
Bibliografie selectiv5....... .......641
Index............ ......659
Prolog: Seiful
Palatul din v6rful colinei strljuia peisajul ruralbavatez
etdt de pitoresc, inc6t era cunoscut ca Gottesgarten -G'ridina Domnului.
Castelul Banz domina satele qi fermele presdrate de-a
lungul rdului qerpuit. intinsele sale aripi de piatrd luceau
aurii in bdtaia soarelui, iar cele doud turle ascu{ite de cupru
se in[lfau suav spre cer, deasupra bisericii baroce. Era un
loc cu tradilie milenard: centru de nego!, cetate fortificatd
p€ntru a fine piept invadatorilor sau mdnlstire benedictin[.
Prldat gi distrus in r[zboaie, castelul fusese reconstruit
cu opulen!6 pentru familia regald Wittelsbach. Un intreg
alai de regi, duci, ba chiar gi kaizerul Wilhelm al Il-lea,
ultimul impdrat al Germaniei, ii innobilaserd s6lile luxoase
cu prezenta 1or. in primdvara anului 1945, acest colos de
piatrl era avanpostul bine-cunoscutului grup operativ SS
care prldase Europa ocupatd intru gloria celui de-al Treilea
Reich.
Pe tot cuprinsul Germaniei, naziqtii ardeau documente
oficiale cu caracter sensibil, inainte ca acestea s[ fie
14 Robert K. Wittman gi David Kinney
confiscate qi folosite impotriva lor. Birocralii care nuglseau puterea sd le dea foc le ascundeau prin piduri, prinmine, castele gi palate precum Banz. lara era presdratd
cu arhive uriage, pline de secrete gata sd cad6 in mdinileAlialilor: documente detaliate ce urmau s6 scoati la ivealiincdlcita birocralie germand, strategiile necrufItoare alearmatei, precum gi proiectul obsedant al nazigtilor de acurlfa Europa o dat[ pentru totdeauna de ,,elementele eiindezirabile".
in a doua sipt6mdn[ a lunii aprilie, trupele Armatei a
III-a Americane, aflate sub comanda generalului GeorgeS. Patton, gi ale Armatei a VII-a Americane, aflate subcomanda generalului Alexander patch, au pus stlpAnire pe
regiune. Trecuser[ Rinul cu c6teva sdpt6m6ni in urm[ gi
de-atunci mdturau regiunile apusene ale finutului pustiitl,fiind incetinite doar de podurile distruse, de stavileimprovizate qi de mici grupuri de soldali prea incdplfdnafisi depunl armele. Au trecut prin oraqele nivelate de
bombardamentele Aliate. Au intdmpinat sdteni cu priviripierdute qi case deasupra c[rora nu mai flutura svasticanazist5, ci cearqafi.ri sau fele de pern[ albe. Armatagermani se destrimase aproape complet. in trei s[pt6mdnigi jumdtate, Hitler avea s[-qi afle sffirgitul.
La scurt timp dupd descinderea in regiune, americaniiau int6lnit un aristocrat extravagant cu monoclu qi cizme
I After Action Report, Third (ISArmy, I August 1944 - 9 May l945,vol. l:The Operations,p.337
JURNALUL DIAVOLULUI IS
lrurltc, lustruite. Kurt von Behr petrecuse rlzboiul la Parisr,
lrlirind colecfii private de artd gi devaliz0nd mobila din
lrrscle a zeci de mii de evrei din Franfa, Belgia qi Olanda.
I'rrlirr inainte de eliberarea Parisului, el gi so{ia sa fugiserd
ln llanz cu sutele de comori furate, intr-un convoi de
unsprezece maqini qi patru camioane de mobilS. Von Behr
voiir sI ajungd la o in{elegere cu americanii.
S-a deplasat in Lichtenfels, un ordgel din apropiere,
rrrrtlc a intrat in legdturl cu un ofiler american pe nume
Snrnuel Haber. Se pdrea cd von Behr se obignuise cu traiul
rcgcsc2 de sub bollile omate ale palatului. Daci Haber ilItlsir in plata Domnului, von Behr se angaja sd-i pun[ la
rlispozilie o arhivl secret5 de documente naziste.
Americanul s-a aritat interesat de propunerea lui.
l)eoarece informaliile operalionale erau la mare ciutare
pi crimele de rizboi unnau sI fie judecate c6t de cur6nd,
lirr[cle Aliate primiseri ordin s[ depisteze qi sd recupereze
cl'it mai multe documente germane. O unitate de spionaj
rrrilitar G-2 din armata lui Patton primise aceasti sarcinl3.
I'iin[ la sfhrgitul lunii aprilie, agenlii sdi aveau s[ captureze
rru mai pulin de treizeci de tone de documente naziste.
Urm6nd pontul lui von Behr, agenlii americani au
rurcat dealul qi au pdtruns in incinta palatului pentru o
I l)reyfus gi Gensburger, Nazi Labour Camps, p. 9, p. 130.
' Marguerite Higgins, ,,Americans Find Nazi Archives in Castle Vault",New York Herald Tribune, 24 aprilie 1945.\(i-2: After Action Report, Third US Army, 1 August 1944 - 9 MayI t)4 5, vol.lli Staff Section Reports, p. G-2 41 .
16 Robert K. Wittman gi David Kinney
intrevedere cu nobilul gelTnan. Acesta i-a condus cinci
etaje sub nivelul solului, unde, in spatele unui perete fals de
beton, se ascundea un maldir impresionant de documente
naziste cu caracter secret. Hartiile se g6seau intr-un seif
gigantic. Cele care nu incdpuserd acolo zdceatimprdqtiate
pe podeaua incsPerii.
Odati ce secretul a fost dezvIluit qi realiz0nd c[
stratagema sa nu avea s6-1 salveze de la nenorocirile aduse
de infr0ngerea umilitoare a Germaniei, von Behr s-a hotir6t
sI pdr[seasci scena in stil de mare actor' A imbrdcat trna
dinfie uniformele sale extravagante qi a purces in dormitorul
conjugal, insofit de solia sa. Cei doi au inlllat paharele
de qampanie imbog[lit[ cu cianur[ qi au ciocnit pentru
sfhrqitul sfhrqiturilor. Dupi cum scria un corespondent de
presi american, ,,acest episod conline toate elementele
melodramatice dupl care liderii naziqti se dau in v6nt"'
in acest scop, cuplul nobil alesese un vin de colecfie'
dintr-un an cu o simbolisticd aparter: 1918, anul in care
patria lor iubit[ fusese ingenuncheati la cap[tul altui
rdzboi mondial.
Documentele descoperite in seif 1ii aparfineau lui
Alfred Rosenberg, cel mai de seam[ ideolog al lui Hitler
qivechimembrualPartiduluiNazist.Rosenbergasistase
la zilele de inceput ale partidului, in 1919, cind mai mul1i
nalionaliqti germani, cuprinqi de-o furie amarb, qi-au glsit
liderul in persoana lui Adolf Hitler, un veteran vagabond
IHiggins, ,,.{mericans Find Nazi Archives"'
JURNALUL DIAVOLULUI 17
yi bombastic al Primului R6zboi Mondial. in acea noapte
rlc noiembrie,in 1923, c6nd Hitler a incercat sd ristoarne
guvernul bavarez, Rosenberg a descins in beririe al[turi
rlc eroul s[u. Se afla in Berlin zece ani mai tdtzit, cdnd'
plrtidul a pus m0na pe putere 9i a inceput s6-qi persecute
rlrrgmanii. A luptat aldturi de nazigti pentru a remodela
( icrmania dupi chipul qi infb(igarea 1or. I-a insofit p6nd
ll oapdt, cdnd so(ii rizboiului s-au intors impotriva lor 9i
viziunea lor bolnavd s-a n[ruit.
in primdvaral:ui 1945, cdnd au inceput sd rSsfoiascl
prin muntele de documente naziste (printre care se aflau
150 de volume de corespondenld oflcialE 9i personal6),
lnchetatorii au fbcut o descoperire important[: jurnalul
pcrsonal al lui Rosenberg.
Mdrturiile scrise de mdn6 se intindeau pe cinci sute
tlc pagini, unele legate in caiete, cele mai multe pe foi
sr:parate. Jurnalul incepe in l934,la un an dupd ascensiunea
Itri Hitler la putere, 9i se incheie un deceniu mai tdrzi,u,
la cdteva luni dupd sfhrgitul rdzboiului. Dintre cei mai de
scami reprezentanli ai celui de-al Treilea Reich, doar
l{osenberg, Joseph Goebbels - ministrul propagandei - 9i
Ilans Frank - necru!6torul guvemator-general al Poloniei -itu l[sat in urm6 jurnale similarel. Ceila$i, printre care se
rrumlr[ gi Hitler, qi-au dus secretele in morm6nt' Jurnalul lui
Itosenberg avea sE scoatd la lumind regimul de funclionare a
| .lumalele lui Himmler, cele care au supraviefuit, se termin6 in 1924'
Multe dintre personajele mai pulin importante al celui de-al Treilea
Iteich au linut jumale.
l8 Robert K. Wittman 9i David Kinney
Reichului din perspectiva unui individ aflat weme de 25 de
ani in egaloanele superioare ale ordnduirii naziste.
Rosenberg nu s-a bucurat de aceeagi notorietate in afara
Germaniei precum Goebbels sau Heinrich Himmler, qeful
serviciilor de securitate SS, sau Hermann G6ring, dirijorul
economiei nemleqti qi comandantul forlelor aeriene.
Dimpotrivd, a fost nevoit sd se lupte cu greii birocraliei
naziste pentru autoritatea care credea cd i se cuvine. S-a
bucurat ins[ de sprijinul Fiihrerului de la inceput pdn[ la
sf6rqit. Gdndeau la fel in privin{a chestiunilor importante,
iar Rosenberg i-a fost intotdeauna credincios. Hitler l-a
numit intr-o serie de funclii de conducere in partid qi in
aparatul de stat, elev6ndu-i statutul public qi asigur0ndu-i
totodat[ o pozilie extrem de influenti. Era detestat de
rivalii sii din Berlin, ins6 membrii de rdnd ai partidului
il considerau drept una dintre figurile marcante ale
nazismului: iati un mare g6nditor la care pleca urechea
insiqi Fiihrerul.
Amestecul lui Rosenberg in multe dintre nelegiuirile
naziste avea sd fle ulterior dovedit. A orchestrat jaful
operelor de artd, al arhivelor 9i al bibliotecilor din Paris 9i
pAnI in Cracovia qi Kiev, o pradi generoasl care avea s5
fie descoperitd de cdtre specialigtii Alialilor in castelele 9i
ocnele de sare nemlegti.
in t92O i-a vdrdt in cap lui Hitler ideea perfidi cd in
spatele revoluliei comuniste din Uniunea Sovieticd se afla
o conspirafie mondial[ a evreilor, idee pe care avea s-o
repete la nesffirqit. Rosenberg a fost principalul suslin6tor
JURNALUL DIAVOLULUI 19
nl tooriei la care avea si apeleze Hitler, doul decenii mai
I {i rz i u, pentru a j ustifi ca nimicitorul rdzboi purtat impotrivarr r v i eticilor. in zorii inv aziei Uniunii Sovietice, Rosenberg
grnrntacdrlzboiul va fi ,,o adevdratS revolulie mondiali de
prrrificare biologic6", ce va eradica o datl pentru totdeauna
,,to(i microbii rasiali ai jidanilor gi ai lacheilor acestora"l. in
lrrimii ani ai rdzboiului din Rdsdrit, cdnd trupele germane
lrntuiseri Armata Rogie la porlile Moscovei, Rosenberg
s-a aflat in fruntea forlelor de ocupa{ie care au tercrizat'l'rlrile Baltice, Belarusul qi Ucraina, iar ministerul sdu a
colaborat cu trupele de exterminare conduse de Himmlefin vederea masacrSrii evreimii din est.
Nu in ultimul rdnd, Rosenberg a pus bazele Holocaus-
tului. Ideile sale inveninate despre evreime au inceput s5
vadi lumina tiparului in 1919, iar in calitate de redac-
tor-gef al oficiosului de partid a semnat numeroase artico-
le, pamflete gi cdrfi menite sI rdspdndeascS acest mesaj al
urii. Ulterior, Rosenberg avea sd devin6 reprezentantul luil{itler pe probleme ideologice, fiind int6mpinat cu steaguri
Ei urale prin toate oraqele gi satele Germaniei. Opera sa
de clpitdi, intitulati Mitul secolului XX, a fost vdndutl inpeste un milion de exemplare gi a fost considerat[, alSturi
de Mein Kampf, o lucrare fundamental6 pentru doctrina
nazistd. Rosenberg gi-a ticsit scrierile greoaie cu noliuni
I Office of the U.S. Chief of Counsel for the Prosecution of AxisCriminality, N azi C ons p iracy and Aggres s i on, v ol. 5, pp. 5 5 4 - 5 57 .
'zVezi Emst Piper, ,,Vor der Wannsee-Konferenz: Ausweitung derKampfzone", Der Tages spiegel, I 1 decembri e 2011.
Robert K. Wittman 9i David KinneY
invechite despre rasA $i istorie, imprumutate de la a{i pse-
udo-intelectuali, pe care le-a contopit intr-un sistem aparte
de convingeri politice. Liderii locali qi regionali de partid
i-au m[rturisit cI in nenum[ratele lor cuvdntlri l-au urmat
aproape cuvdnt cu cuvdnt.
,,in operele mele - se mdndrea Rosenberg in jurnal -au descoperit deopotrivd o cdliltzdgi un strigdt de lupt6'"1
Rudolf Hdss2, comandantul lagdrului de concentrare de
la Auschwitz, unde au fost exterminali peste un milion
de oameni, spunea ci trei oameni l-au ajutat sd facl fa
JURNALUL DIAVOLULUI ZI
ncnum5ratele documente germane capturate de Alia{i la
rlrir;itul rdzboiului. Hans Fritzsche, acuzat de crime de
rtlzlxri in calitate de gefal Departamentului de $tiri din cadrul
lv'lirristerului Propagandei, i-a mdrturisit unui psihiatru din
trrt'lrisoare, in timpul procesului, cd Rosenberg jucase un rolrscrr{ial in formarea gAndirii lui Hitler in arii'20, inainte de
rrsr:cnsiunea nazigtilor la putere. ,,in opinia mea, Rosenberg
l irvut o influen!5 uriagd asupra lui Hitler in perioada in care
I litlcr mai avea o brum6 de limpezime in g6ndire", declara
lir itzsche, care avea sd fie achitat laNtirnberg qi condamnat
rrltcrior la noul ani de inchisoare de un tribunal german
irrslrcinat cu denazificarea. ,,Rosenberg e important
pcntru ci ideile sale teoretice au devenit realitate, gra{ie
lrri Hitler... E tragic cE elucubrafiile lui Rosenberg au fost
puse pdnl la urmd in practicS."
Potrivit lui Fritzsche, dintr-un anumit punct de vedere,
l{osenberg ,,poartd cea mai mare responsabilitate dintre
trrfi cei care se afldastdzi pe banca acuzalllor"1.
in cadrul procesului, procurorul-qef american, Robert
ll. Jackson, l-a numit pe Rosenberg ,,marele apostol al
rasei superioareo'2. Rosenberg a fost g[sit vinovat de crime
rlo rdzboi qi astfel, la 16 octombrie 1946, a fost spdnzurat
la miezul noplii.
in deceniile urmdtoare, istoricii care au incercat sd
patrundd ilele celei mai mari nenorociri ale secolului au
| (i oldensohn, T h e Nuremb erg I nt erv iew s, pp. 7 3 -7 5
' [)eclaralia finali a lui Robert Jackson, procurorul general al Americii,'l'rial of the Major War Criminals,p.416.
22 Robert K. Wittman gi David Kinney
cercetat cu atentie milioanele de documente recuperate
de Aliali la finele rlzboiului' S-au confruntat cu o
documentafie vast6: secrete militare, inventare detaliate ale
prdzii de rdzboi, jurnale private, documente diplomatice'
transcrierile unor convorbiri telefonice 9i stenograme
birocratice terifiante despre genocid' Odati cu incheierea
proceselor, procurorii americani gi-au inchis birourile'
iar documentele capturate au fost transportate infi-o fosti
fabrici de torpile de pe malul r6ului Potomac, inAlexandria'
Virginia, de unde ufinau sd fie fiimise la Arhiva Na1ional6
pentru a fi inregistrate. Dupd ce au fost fotografiate pe
microfilm, majoritdtea originalelor au fost inapoiate
Germaniei.
insb ceva s-apetrecut cujurnalul secretal lui Rosenberg:
n-a ajuns niciodatd in Washington' N-a fost niciodati
transcris, tradus sau studiat in intregime de istoricii celui
de-al Treilea Reich.
La patru ani dupl descoperirea sa in seiful bavarez'
jumalul a disP6rut.
PIERDUT $I RECUPERAT:7949-2073
Procurorul Robert Kempner, in Palatul Justi'tiei din Niirnberg
(Muzeul Holocaustului din SUA, prin bundvointa lui John W'
Mosetithal)
Cruciatul
La patru ani dupi incheierea rdzboiului, un procuror
rilrr Sala 600 a Palatului Justiliei din Ntirnberg a$tepta
crtirea sentinfelor. Acestea reprezentau verdictul final
irrpotriva criminalilor de rlzboi naziqti puqi sub ac;.tzare
rlc americani, iar Robert Kempner era profund interesat de
rczultatul procesului.
Bf,t[ios, perseverent, neobosit vdn6tor de relafii qi mare
nrnator de intrigi, acest avocat de 49 de ani linuse mereu
h[rbia sus, invitindu-qi parc6 adversarii - gi nu pulini iipurtau sdmbetele - sd-gi incerce norocul.
Cu toate cd nu avea un fizic impundtor - 1,70 m gi
inceput de chelie -, personalitatea lui Kempner impdrlea
rnereu oamenii in dou[ tabere. tn func1ie de cum te raportai
la el, Kempner era charismatic sau ostentativ, hotdrdt sau
lixist, justi{iar sau un bdddran meschin.
Kempner se r[zboise aproape 20 de ani cu Hitler gi cu
nazigtii, dintre care ultimii patru ani in oragul devastat de
rnegalomania Fiihrerului gi de bombardamentele Aliafilor.
Lupta lui a fost deopotrivd solitard gi parte dintr-o poveste
