Ce vor moldovenii?REFERENDUM // Deşi pragul de validare a referendumului a fost redus până la 33,33 %,

duminică la urne s-au prezentat doar 29,05 % din alegători

Partea bunăa eşecului

Naţionala s-a impus cu 2-0în faţa selecţionatei Finlandei

Foto: GRIFOR

MARŢI, 7 septembrie 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

15,81 ▲ 12,28 ▲

ANUL X, NUMĂRUL 64 (978)

PETRU BOGATU

LidERii ALiANţEi, cU cAPUL îN NORi >P6

>P8-9

cAMpANie JURNAL de chişiNĂU

VREm TVR!

>P3

>P7

SUccESUl obţinut de selecţionata R.Moldova în faţa echipei naţionale a Finlandei, catalogat de presa internaţională drept o surpriză, s-a datorat în primul rând celor peste 11.000 de suporteri prezenţi pe arena „Zimbru”, dar nu în ultimul rând fotbaliştilor lui Gabi Balint.

4,28 %, sau aproximativ 120 de mii de voturi,nu i-au ajuns Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) pentru a valida referendumul de duminicăşi a modifica art. 78 din Constituţie.

Deşi au întreprins măsuri care ar fi trebuit să asigure succesul plebiscitului (prin reducerea până la 33,33 % a pra-gului de validare a referendumului – n.r.), guvernanţii tot nu au reuşit să evite ceasul rău. La referendumul de duminică au participat doar 29,05 % din alegători. 78 % dintre cei care s-au prezentat la secţiile de votare au optat pentru alegerea şefului statului de către popor.

Cea mai ridicată rată de participare la referendum a fost înregistrată în localităţile: Teleneşti – 41.12%, Nisporeni – 37.65%, Orhei – 37.60%, Ialoveni – 36.19%, Rezina – 35.54%, Hânceşti – 35.13%, Criuleni – 34.68%. Iar cel mai rău s-a votat în UTA Găgăuzia – 8.62%, Taraclia – 12.10% şi Bălţi – 18.90%. La Chişinău, la votare au mers 188.247 de persoane din cele 613.113 cu drept de vot, ceea ce constituie 30.7%.

Rezultatele referendumului sunt de-a dreptul surprin-zătoare, mai ales după ce sondajele din ultima vreme arătau că la plebiscit vor participa peste 70 la sută din alegători, dintre care 91 % vor vota pentru modificarea art.78.

Contactat de presă să explice diferenţa atât de mare dintre datele din sondaj şi rezultatele referendumului, Doru Petruți, managerul Institutului de Marketing şi Sondaje (IMAS) care a prezentat acum două săptămâni ultimul său sondaj, a declarat că cifrele din sondaj dovedesc că unul din doi respondenți s-a ținut de cuvânt şi a făcut ceea ce a declarat. „O companie de sondaj înregistrează declarațiile respondenților, iar acest lucru nu se face în prezența unui detector de minciuni. Este ceea ce se cheamă comportament declarativ, dar care poate fi diferit de prezentarea la secția de vot – comportamentul acțional”, a mai precizat directorul IMAS.

Pe de altă parte, analiştii politici afirmă că rezultatele de duminică nu ar trebui să ne mire. La referendum au ieşit alegătorii fideli ai partidelor din AIE. Celelalte 70 % care au ignorat plebiscitul reprezintă electoratul comunist (circa 30 %) şi indecişii (40 %).

Mariana RAŢĂ

www.jurnal.md Marţi, 7 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JURNAl TRUST MEDIA

PREşEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu pârcălab 63, etaj 3, centrul Skytower,

cod poştal 2012, chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: cotidian@jurnal.md

internet: www.jurnal.md

REDAcţIA:

DIREcToR: Aureliu Cornescu

aureliu.cornescu@jurnal.md

REDAcToR-şEF: Rodica Mahu

rodica.mahu@jurnal.md

REDAcToR-şEF ADJUNcT: Mariana Raţă

mariana.rata@jurnal.md

EDIToRIAlIşTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPoRTERI:Vitalie Hadei

vitalie.hadei@jurnal.md

Irina Nechitirina.nechit@jurnal.md

Svetlana Corobceanusvetlana.corobceanu@jurnal.md

Marina Liţamarina.lita@jurnal.md

Victoria Popavictoria.popa@jurnal.md

Svetlana Panţasvetlana.panta@jurnal.md

REDAcToR STIlIzAToR: Ilie Gulicailie.gulica@jurnal.md

EDIToR FoTo: Elena Grozavuelena.grozavu@jurnal.md

DESIgN: Alex Marchitan

alex.marchitan@jurnal.md

Corneliu Comendantcorneliu.comendant@jurnal.md

MANAgER PRoDUcţIE & AboNAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de chişinău” este marcă înregistrată a JURNAl TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAl TRUST MEDIAVal Butnaru

val.butnaru@jurnaltv.md

DIREcToRAdrian Gîţu

adrian.gitu@jurnaltv.md

DIREcToRI DEPARTAMENTE:

DIREcToR DEPARTAMENT TEhNIcArtur Hasnaş

artur.hasnas@jurnaltv.md

DIREcToR PUblIcITATEVirginia Prodan

virginia.prodan@reforma.md

DIREcToR DEPARTAMENT coNTAbIlITATEVictoria Ursu

victoria.ursu@jurnaltv.md

DIREcToR DEPARTAMENT JURIDIc Gheorghe Stratan

gheorghe.stratan@jurnaltv.md

DIREcToR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

sergiu.bivol@jurnaltv.md

DIREcToR DEPARTAMENT WEb Ion calmîş

ion.calmis@jurnaltv.md

JURNAl TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAl TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAl TV şi

a postului de radio JURNAl FM.

publicitatea JURNAl TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REFoRMA ADVERTISINg”.

şEF DEPARTAMENT PUblIcITATE PRINT:Alina Vdovicenco

alina.vdovicenco@reforma.mdtelefon 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Ziar finanţat de Guvernul României – departamentul pentru Românii de pretutindeni

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu p (publicitate) şi pp (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “prag-3”, str. petricani 94/1, chişinău, Republica Moldova

comanda nr. 702

de ce a eşuatreferendumul?Viorica, bălţi: „Mai puţindespre referendum,mai mult despre prezidenţiale”

„La Bălţi s-au prezentat la urne, într-un număr mai mare, tinerii, în special vorbito-rii de limbă română. Prezenţa a fost foarte mică, unul din motive fiind că la noi locuiesc mulţi ruşi. Până la referendum comuniştii au umblat îndemnând oamenii să boicoteze referendumul. Consilierii municipali din par-tea PCRM au vizitat mai multe întreprinderi locale, întărâtându-i pe lucrătorii acestora să boicoteze referendumul. Am auzit că la Comisariatul de poliţie Bălţi au parvenit mai multe plângeri de la persoane în etate care au declarat că au fost intimidate la domi-ciliu de un grup de tineri să nu voteze. Din partea Alianţei pentru Integrare Europeană la Bălţi a fost numai Marian Lupu, cu vreo patru săptămâni înainte de data desfăşurării referendumului. El a spus doar câteva cuvinte despre referendum, dar a avut un discurs lung despre alegerile prezidențiale.”

Marina, UTA găgăuzia:„comuniştii le-au spălat creierii”

„Pentru că locuitorii Găgăuziei nu cunoşteau ce-i cu acest referendum şi de ce este atât de important să se prezinte la secţia de votare, ei au căzut în capcana unor bârfe şi ameninţări. Se spune că comuniştii prin acţiunile lor pur şi simplu au spălat creierii oamenilor. La noi sunt sate în care au participat la vot doar doi locui-tori. De fapt, în sate mai mici prezenţa la secţia de votare a fost mai mare decât, de exemplu, în Copceac, unul din cele mai mari sate, unde la vot s-au prezentat vreo 2 %. Din întâmplare sau nu, la cârma acestui sat sunt reprezentanţi ai PCRM. Mulţi nu au participat la referendum pentru că nu cred în noua conducere.”

Mihai, Tighina: „grăniceriiau blocat accesul spresecţiile de votare”

„Atât la postul de grăniceri din Varniţa, cât şi la cel din Tighina, pe 5 septembrie s-au for-mat rânduri enorme de autobuze şi automobile. Traficul era blocat de grănicerii care înregistrau fiecare unitate de transport şi fiecare persoană care venise la cele două secţii de votare deschise la Varniţa pentru a-şi exercita dreptul la vot. S-a organizat transport care aducea la secţia de votare locuitori din Tighina, din Tiraspol şi alte localităţi din stânga Nistrului. Cred că o mare greşeală a fost că mulţi oameni nu au ştiut nimic despre desfăşurarea referendumului. La posturile de televiziune transnistrene nu prea am văzut ştiri despre acest subiect. Culmea e că unii au aflat despre referendum abia pe data de 6 septembrie dimineaţa, când toate posturile de televiziune din Rusia care emit în regiunea respectivă au anunţat că referendumul din R. Moldova a eşuat.”

Sondaj realizat de Svetlana PAnŢA

dere în această guvernare, de aceea a boicotat referendumul Alianţei”, a adăugat bărbatul. Solicitat să spună cum ar dori să fie ales preşedinţele ţării, copănceanul a declarat totuşi că poporul ar trebui să-l aleagă.

În satul Bogdanovca Veche, din raionul Cimişlia, doar 109 persoane, din cei 1.086 de alegă-tori, şi-au exprimat opţiunea. Potrivit lui Vladimir Fomin, vicepreşedintele Comisiei de votare, oamenii nu au ieşit pentru că nu au fost informaţi şi a fost puţină informaţie în limba rusă despre referendum. „Mă întrebau pe mine în ziua alegerilor pe cine să aleagă – pe Lupu sau Filat. Aceasta s-a întâmplat pentru că populaţia a fost ignorată de liderii AIE. Doar membrii PDM-ului au

făcut ceva agitaţie în favoarea referendumului, în timp ce comuniştii au chemat oame-nii să-l boicoteze”, ne-a spus Fomin.

„Lumea e obosită de alegeri şi indiferentă faţă de refe-rendum”, a declarat pentru JURNAL Emilia Stoica, preşe-dinta Secţiei de votare din satul Brânzenii Vechi, raionul Tele-neşti. „La noi în sat partidele din cadrul Alianţei nu au lucrat deloc. Singura formaţiune care a venit a fost PCRM-ul care are o echipă puternică şi a fost la fiecare casă, a vorbit cu toate persoanele în vârstă şi le-a explicat de ce să nu participe la referendum”, a conchis Emilia Stoica.

Marina LIŢA

„Eu cu cine votez?” - în-trebarea caragialiană i-a frământat pe mai mulţi oameni pe data de 5 sep-tembrie. Deşi populaţia a fost întrebată despre mo-dalitatea alegerii şefului statului în cadrul refe-rendumului de duminică, mulţi au înţeles că trebuie să voteze pentru preşedin-tele ţării. Îndemnată de Partidul Comuniştilor să boicoteze referendumul, o parte a electoratului a ales să nu participe la plebiscit, iar cealaltă parte a prefe-rat să rămână acasă.

În raionul Căuşeni, doar 29,69 % din alegători şi-au exprimat opţiunea. Potrivit preşedintelui Comisiei de votare din Căuşeni, rezulta-tele modeste de duminică se datorează faptului că în minţile electorilor a existat confuzia că se desfăşoară alegeri preziden-ţiale, şi nu un referendum de modificare a unui articol al Constituţiei.

„Nu am fost la alegeri, căci nu ştiam pe cine să aleg”, a declarat pentru JURNAL Elena, din Căuşeni. Atunci, când i-am spus că a fost referendum, în care trebuia să aleagă dacă vrea ca preşedintele să fie ales de popor sau de Parlament, aceas-ta ne-a replicat mirată: „Prima dată aud! Eu am văzut afişele cu Lupu, Filat şi alţii, unde scria să-i votez pe ei ca preşedinţi şi am înţeles că ei sunt candidaţi la preşedinţie”, a adăugat feme-ia. Aceasta a ţinut să menţione-ze că doreşte ca şeful statului să fie ales de popor.

Aceeaşi confuzie a fost înregistrată şi în localitatea Săiţi, din acelaşi raion, unde, deşi alegătorii au fost destul de activi, au existat persoane care nu s-au întrebat pentru cine votează. „Pot spune că s-a votat bine, în comparaţie cu alte localităţi. Din cele 1 580 de persoane incluse în lista de votare, la vot s-au prezentat 700 de persoane, dintre care 600 au aplicat ştampila Pentru, iar 100 de persoane – Contra”, ne-a spus Valeriu Musteaţă, prima-rul localităţii. Acesta a menţi-onat că au lipsit cu desăvârşire acţiunile din partea adminis-traţiei centrale. „Doar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a încleiat un afiş electo-ral”, a spus primarul.

Iarăşi alegeri?

În localitatea Copanca, din acelaşi raion, au votat doar 300 de persoane, din cele 1.000 incluse în listele electorale. „Oamenii nu au participat, pentru că nu vor să se unească cu România”, a declarat pentru JURNAL Vladimir Rezin, lo-cuitor al satului Copanca, care a spus că nu înţelege limba română. „Lumea nu are încre-

„Eu cu cine votez?”REFERENDUM // Deşi populaţia a fost chemată la plebiscit,

mulţi alegători au crezut că participă la alegerile prezidenţiale

DEşI PoPUlAţIA A FoST îNTREbATă despre modalitatea alegerii şefului statului în cadrul referendumului de duminică, mulţi au înţeles că trebuie să voteze pentru preşedintele ţării. (Foto: GRiFOR)

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3Scenarii post-referendumÎn timp ce liderii AIE îşi revin după ruşinoasa în-frângere de duminică, analiştii politici contactaţi de JURNAL au încercat să identifice posibile so-luţii care ar putea ajuta cele patru partide să iasă din situaţia jenantă în care au ajuns. Modificarea art.78 în Parlament şi apariţia unei a treia forţe sunt, după părerea unor experţi, două dintre sce-nariile care s-ar putea realiza în viitorul apropiat.

Victor Popa, doctor în drept: „Art.78 mai poate fi modificat în Parlament”

Vorbind despre soluţii care ar mai putea fi aplicate, doctorul în drept Victor Popa susţine că acum AIE fie va tre-bui să caute un consens politic cu PCRM pentru a modifica art. 78 în Parlament, fie va trebui să meargă la anticipate cu problema nerezolvată. „I-am auzit pe unii speculând zilele acestea că, din moment ce referendumul a eşuat, norma legală stabileşte un termen de doi ani în care guvernarea nu mai poate reveni asupra acestei probleme. Fals. Referendu-mul a eşuat din cauza prezenţei slabe la vot a alegătorilor, nu din cauza că aceştia nu sunt de acord cu modificarea mo-dalităţii de alegere a şefului statului. Aşa că, dacă va exista voinţă, art. 78 poate fi modificat în Parlament şi Voronin a propus acest lucru”, ne-a declarat Popa. Totuşi, modificarea articolului buclucaş din Constituţie poate fi posibilă abia în noiembrie, când se împlineşte jumătate de an de la înregis-trarea celor două proiecte de lege de modificare a Constitu-ţiei. „Avem proiectul propus de PCRM şi cel înaintat de AIE. Acum cineva va trebui să cedeze, ceea ce e puţin probabil. De aceea, şansele ca AIE să intre în alegeri fără a modifica art. 78 sunt mari”, crede doctorul în drept.

Anatol ţăranu, analist politic:„Forţa a treia ar putea fi o soluţie”

Una dintre principalele soluţii pe care le identifică ana-listul politic pentru situaţia creată este apariţia unei a treia forţe care să asigure recăpătarea încrederii populaţiei în par-tidele democratice. „Referendumul a demonstrat că alegătorii şi-au pierdut încrederea în Alianţă. Problema democraţilor în acest moment este de a nu pierde puterea, ceea ce acum pare o perspectivă mai mult decât realistă. Apariţia unei a treia forţe spre care să se canalizeze voturile alegătorilor dezamă-giţi ar putea fi o soluţie pentru evitarea revenirii comuniştilor la putere”, crede Anatol Ţăranu. Analistul politic este sigur că alegerile anticipate nu pot fi evitate, de aceea, recomandă el, partidele din AIE trebuie să îşi revadă comportamentul şi să se concentreze pe un mesaj mobilizator şi anticomunist. „În ultimul timp, partidele din AIE au fost concentrate mai mult pe interese egocentriste. În loc să se gândească la anihilarea comuniştilor, ei s-au preocupat de altceva”, susţine Ţăra-nu. Referindu-se la soluţia pe care o propune liderul AMN, Serafim Urechean (un staff şi o listă comună –n.r.), analistul afirmă că aceste propuneri sunt irealizabile.

M.R.

Mihai Ghimpu:„Parlamentulva fi dizolvat”

„Există mai multe motive care ar putea explica prezenţa scăzută la vot a cetăţenilor. Vorbim aici de politica antista-tală a comuniştilor, de lipsa de unitate în această campanie a Alianței pentru Integrare Europeană, unii au crezut că pot merge pe cont propriu deja, de discuţiile pe alte subiecte care au avut loc în timpul campa-niei pentru referendum şi, nu în ultimul rând, de vină se face indiferența cetățenilor”, afirmă preşedintele interimar Mihai Ghimpu.

Chiar dacă crede că AIE a informat suficient societatea, Ghimpu recunoaşte că liderii Alianței nu au fost suficient de „concentrați pe referendum”. „Nu a fost informată prost societatea, problema e că nu am fost concentrați anume pe refe-rendum. Am încercat dezbateri pe diferite subiecte care i-au supărat pe alegători, probabil. Din păcate, nu toţi înţelegem că problemele trebuie rezolvate câte una, la timpul lor”, crede preşedintele interimar.

Întrebat despre ce are de gând să facă mai departe şi dacă mai are vreun as în mânecă, preşedintele Ghimpu s-a arătat şi optimist, şi pesimist, în acelaşi timp. „Eu tot timpul am soluții, dar vreau să am şi oameni cu care să le realizez”, a declarat Ghimpu.

Solicitat să precizeze dacă va fi dizolvat parlamentul în această toamnă, preşedintele a fost concis: „Constituția mă obligă să dizolv Parlamentul”.

Vlad Filat:„A lipsitmesajul coerent”

Prim-ministrul Vlad Filat consideră că referendumul con-stituţional nu s-a soldat cu suc-cesul scontat din cauza acţiunii agresive de boicotare a scrutinu-lui de către PCRM, precum şi din cauza lipsei unui mesaj coerent din partea tuturor actorilor implicaţi în organizarea acestuia. "În urma rezultatului referendu-mului vom trage concluziile şi ne vom stabili acţiunile pe viitor", a declarat premierul.

Cât priveşte acţiunile de mai departe ale AIE, Filat a declarat că soluţiile nu trebuie să fie căutate, ele reies din lege. „Urmează să fie dizolvat Parlamentul şi să aibă loc alegerile anticipate într-un ter-men rezonabil, adică în jumătate de an de la 16 iunie", a confirmat premierul Vlad Filat declaraţiile preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. Vlad Filat crede că modificarea art. 78 din Constitu-ţie va putea fi posibilă abia după alegerile parlamentare, în viitorul Parlament.

Serafim Urechean: „A venit timpul să fim nu doar puternici,ci şi înţelepţi”

În opinia liderului Alianţei „Moldova Noastră”, vinovată de eşecul referendumului se face în mare parte AIE. „Au fost mai multe greşeli la capitolul expli-cării sarcinii referendumului. În loc să le spună alegătorilor ce trebuie să facă la referendum, unele partide din Alianţă i-au chemat să voteze preşedinte-le. Aceste formaţiuni au fost

După ce au cheltuit peste 30 de milioane de lei pentru organizarea unui referendum despre care nu s-au os-tenit prea tare să informeze populaţia, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) au ieşit ieri pe rând în faţa presei să îşi facă „mea culpa”. Deşi recunosc cu toţii că vinovată de eşecul referendumului este AIE, liderii celor patru partide au încercat să ne convingă fi-ecare în parte că nu atât ei, cât ceilalţi colegi de coaliţie au călcat pe greblă. Ca urmare, Parlamentul va fi dizol-vat şi vom avea alegeri parlamentare, ne promit preşe-dintele interimar Mihai Ghimpu şi premierul Vlad Filat. Iar la modificarea art. 78, cel mai probabil, se va reveni în Parlamentul de legislatura viitoare.

Eşecul AlianţeiREFERENDUM // Parlamentul va fi dizolvat şi vom avea alegeri parlamentare

preocupate mai mult de propria imagine, decât de sarcina de ba-ză a AIE”, a declarat Urechean. Potrivit lui, toate iniţiativele AMN care aveau drept scop consolidarea Alianţei (staff-ul unic, lista comună şi candidatul unic – n.r.) au fost ignorate de unii lideri ai coaliţiei.

„În loc să ne mobilizăm, să consolidăm electoratul, unii colegi din Alianţă s-au ocupat de corupere pasivă, cumpărând consilieri locali, inclusiv de la AMN. Acest comportament aro-gant a dus la lipsa de comunicare între liderii AIE şi la dezamăgirea alegătorilor. Acum a venit timpul să fim nu doar puternici, ci şi înţelepţi. Trebuie să găsim un nu-mitor comun în cadrul AIE, poate prin crearea unui staff electoral comun, prin participarea pe o listă comună la anticipate”, a mai declarat Urechean. În altă ordine de idei, prim-vicepreşedintele Parlamentului crede că modifi-carea în Parlament a art.78 din Constituţie ar putea fi posibilă, dacă PCRM nu aruncă din nou cuvinte în vânt.

Marian Lupu:„Unii au pus pe prim plan idei care nureprezintă priorităţi”

Liderul Partidului Demo-crat, Marian Lupu, crede că ab-senteismul se datorează faptului că alegătorii nu au înţeles ce au de făcut la scrutin din cauza

mesajelor agresive ale politicie-nilor. „Anumiţi exponenţi din Alianţă au încercat să pună pe prim plan idei care în realitate nu reprezintă priorităţile ţării. Oamenii nu au înţeles mesajul", afirmă Lupu.

Vladimir Voronin:„PcRM esteorientat spre dialog”

Mulţumit de eşecul refe-rendumului, liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, susţine totuşi că prezenţa redusă a cetăţenilor la vot se datorează nu campaniei anti-referendum promovată de PCRM, ci „respon-sabilităţii poporului”. Vorbind despre acţiunile ce urmează, Voronin a chemat „oponenţii politici la calm”, specificând că „PCRM este orientat la dialog cu forţele politice care doresc să se consolideze în jurul statalităţii, valori care au fost profanate”. În ziua referendumului, Voronin a mai declarat că, dacă referendu-mul nu va fi validat, PCRM este gata să voteze modificarea art. 78 din Constituție în Parlament, dar preşedintele oricum să fie ales de legislativ.

Ieri, în cadrul briefingului pe care l-a susţinut, Voronin nu a mai pomenit despre această propunere, insistând pe dizolva-rea imediată a Parlamentului şi organizarea alegerilor anticipate.

Mariana RAŢĂ

Centrul Lingvistic Americanvă invita la cursurile de limbă engleză.

Grăbiţi-vă să vă înscrieţi în grupelede dimineaţă (9:00 şi 10:00)

precum şi în cele de la 16:00.

Numărul de locuri este limitat! Tel.: 22-58-60 (ne aflăm lângă USM)

Vă aşteptăm!

PRIM-MINISTRUl VlAD FIlAT consideră că referendumul constituţional nu s-a soldat cu succesul scontat din cauza acţiunii agresive de boicota-re a scrutinului de către pcRM (Foto: GRiFOR)

www.jurnal.md Marţi, 7 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 4 | La marginea Europei

ANUNţ lIcITAţIE PUblIcăOficiul de executare centru a de MJ RM anunţă licitaţia publi-

că pentru data de 29.09.2010 orele 10.00 în incinta Oficiului de exe-cutare centru bd. ştefan cel Mare,73 bir.347 a imobilului nr.75 din str. Izvoarelor,or. codru m. chişinău cu suprafaţa totală 211,3 m.p.,materiale de construcţie-piatră albă calcar,acoperire cu foi de ardezie,încălzirea autonomă, apă rece–centralizat, conectate la gaz–centralizat,canalizare-centralizat la preţul de start – 1 217 400 lei.

pentru familiarizarea prealabilă cu imobilul expus şi depunerea ce-rerii şi acontului de 2% din suma de start este necesar să vă prezentaţi la Oficiul de executare centru pe adresa indicată mai sus sau să sunaţi pe numerele de telefon: 27-24-28, 068888069. primirea cererilor şi acontului se finalizează cu o zi înainte de licitaţie.

compania Auction house oferă servicii de logistica a bunu-rilor sechestrate: Transport, hamali, depozit, comercializare de bunuri Tel. de contact 286631, www.ah.md

Vineri a avut loc şedința Con-siliului Suprem de Securitate (CSS), în care s-a discutat des-pre cazul Plahotniuc şi despre acuzațiile care i-au fost adu-se acestuia. După trei ore de şedință, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat că au fost audiate rapoarte ale Pro-curaturii Generale, CCCEC şi Ministerului de Interne. Potri-vit lui Ghimpu, au fost deschi-se dosare penale în cazul mai multor instituții: Victoriabank, hotelul Codru, SA „Gemenii”, SA „Carmez” şi SA „Franzeluța”, în legătură cu semnalarea unor ilegalităţi economice la aceste instituții.

„Ancheta se desfăşoară şi nu se face într-o noapte. Nu am dreptul să învinuiesc pe cineva înainte de decizia instanței de judecată", a declarat Ghim-pu. La rândul său, liderul democrat, Marian Lupu, acuzat de Sergiu Mocanu că ar fi „mascota mafiei”, a ținut să menționeze că „suntem într-un stat de drept şi trebuie să respectăm principiul nevinovăției”.

În cadrul şedinței nu a fost însă luată nicio decizie şi asta pentru că CSS nu poate da indicații, fiind un organ consultativ. „Am recomandat instituțiilor care au prezentat ra-poarte să investigheze toate cazurile anunțate”, a conchis Mihai Ghimpu.

Prin convocarea şedinței Consiliu-lui Suprem de Securitate, guvernarea a încercat „să dea drumul la aburi”, să cal-meze spiritele în societate şi doar atât. Cel puțin aşa crede Sergiu Mocanu, care a declarat pentru PRO TV că membrii CSS sunt dirijați de omul de afaceri Vlad Plahotniuc.

„Au încercat să dea drumul la aburii din cazanul ăsta care s-a umplut cu multă presiune socială”, susține Mocanu. Potrivit lui Mocanu, o dovadă în acest sens este şi faptul că dosarele despre care s-a raportat (în cazul Victo-riabank, hotelul Codru, SA „Gemenii”, SA „Carmez” şi SA „Franzeluța”) nu sunt împotriva lui Plahotniuc. „Plahotniuc dirijează nu doar membrii Consiliului Suprem de Securitate, el are controlul asupra politicului din Republica Moldo-va”, a adăugat Mocanu.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al lui Vlad Plahotniuc, Diana Da-nu, şi-a exprimat siguranța că, în urma şedinței CSS, va fi soluționat scandalul legat de numele acestui om de afaceri.

Acum două săptămâni, Mihai Ghimpu a solicitat informaţii cu privire la aceste cazuri de la SIS, MAI, PG şi CCCEC. În aceste două săptămâni, mai mulți politicieni şi analişti politici au criticat dur neimplicarea guvernării în scandalul Mocanu-Plahotniuc, calificând tăcerea AIE drept „spălare pe mâini” sau „protecționism” în favoarea lui Plahotniuc.

„Incompetenţisau vânduţilui Plahotniuc”

Faptul că de un an de zile conduce-rea țării tace în cazul Plahotniuc, deşi în campania de anul trecut a folosit declarații privind ilegalitățile acestuia, denotă complicitate şi protecţionism în favoarea controversatului om de afaceri. De această părere este fostul ministru al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Anatol Plugaru, care a

declarat în cadrul unei conferințe de presă că guvernanţii sau nu ştiu cum să acţioneze, sau sunt şi ei vânduţi.

„De mai bine de un an presa scrie despre afacerile lui Plahot-niuc, iar preşedintele interimar Ghimpu abia acum se trezeşte să convoace Consiliul Suprem de Securitate. Imaginaţi-vă, dacă Mocanu are dreptate, cine vine la preşedinţie – Lupu-mafiotul sau Filat-contrabandistul? Cine sunt preşedintele Ghimpu şi premierul Filat, dacă ei nu se implică?”, a subliniat juristul.

„Nu ştiu de ce dovezi mai este nevoie ca să vezi că avem mafie, dacă țara este la pământ – iar aici se pot face milioane! Ce fel de documente se cer când vin oameni vii cu declarații?”, se întreabă fostul ministru. Plugaru mai crede că nu contează cine stă şi dacă stă cineva în spatele lui Sergiu Mocanu. „Toți vorbesc despre cine stă în spatele lui Mocanu. Nu contează cine stă în spatele lui Mocanu, contează nu-mai dacă este adevărat sau nu ceea ce spune”, a menționat acesta.

„oare tinerii auprotestat la 7 aprilie pentru Plahotniuc?”

Juristul Plugaru a ținut să vorbească şi despre tinerii care au protestat la 7 aprilie. „Oare aceşti tineri au protestat pentru Pla-hotniuc, ca acesta să aibă şi mai multă putere decât pe timpul lui Voronin?”, spune Plugaru. Juristul mai crede că Plahotniuc s-a folosit de posibilitățile lui Voronin, iar acum încearcă să se folosească de puterea actuală.

La rândul său, juristul Mihai Petrache a menţionat că Plahot-niuc nu este unicul şi cel mai bogat om din Republica Moldova. „Întrebarea trebuie pusă altfel: cine se vinde, şi nu cine cumpără. Prin aceasta se poate explica tăce-rea guvernării”, a spus Petrache.

Cei doi jurişti au adus şi recomandări pentru a combate fenomenul mafiei în ţară. Astfel, potrivit lor, este nevoie de convo-carea unei comisii parlamentare, constituirea unui tribunal ob-ştesc, reatestarea tuturor angajaţi-lor CCCEC, reorganizarea institu-ţională a organelor de stat, dar şi de suspendarea din funcţii a celor care cad sub incidenţa acuzaţiilor.

În final, Plugaru şi Petra-che au declarat că nu e clar de ce Ghimpu cere ca Zubco să se autoinvestigheze în cazurile menționate. „Dacă Ghimpu nu va lua măsuri clare, nu-i va suspenda pe Zubco şi pe Chetraru, îl vom bănui de protecționism şi compli-citate!”, a adăugat Plugaru.

Cristina BACIU

consiliul Suprem de Securitate a examinat cazul Plahotniuc

''Dacă toţi cetăţenii care au vizitat pagina noastră de web între orele 21.00 şi 22.00 – 1,5 milioane – şi-ar fi dat votul, atunci referen-dumul ar fi fost validat”, a decla-rat Iurie Ciocan, şeful Comisiei Electorale Centrale din R.Moldova, în cursul unei conferinţe de presă. „Interesul pentru acest referen-dum a fost foarte mare în rândul vizitatorilor site-ului, dar nu şi al alegătorilor”, a precizat el.

Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, şi premierul Vladimir Filat au pus înfrângerea pe seama unui apel la boicotare din partea opoziţiei comuniste. Dar Ghimpu a recunoscut, de asemenea, o „lipsă de coerenţă” în rândul partidelor pro-răspuns afirmativ în referendum, în contextul în care au optat pentru a face campanie independent, în locul unei platforme comune. „A existat o lipsă de unitate în aceas-

tă campanie din partea Alianţei”, a afirmat Ghimpu.

Parlamentulva fi dizolvat

Cu toate acestea, niciunul dintre lideri nu a acceptat res-ponsabilitatea personală. „Timp de o lună nu a fost spus niciun singur cuvânt despre importanţa acestui referendum”, a declarat Marian Lupu, un fost comu-nist a cărui fracţiune Partidul Democrat din Moldova (PDM) a aderat la AIE anul trecut. „Unii politicieni au crezut că rezul-tatul era sigur şi au început să facă campanie pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale”, a precizat el.

Între timp, pe străzile Chişi-năului tronează fotografia lui Lupu pe panouri publicitare cu sloganul:

Referendumul constituţional,un fiasco moldovenesc

„ThE EcoNoMIST” // Un semn rău pentru fragila coaliţie AIE„Preşedintele trebuie să fie ales de către popor”.

Dacă referendumul va fi in-validat, după numărarea tuturor voturilor, preşedintele interimar va dizolva parlamentul şi va organiza alegeri anticipate. Noul legislativ va încerca apoi să aleagă un preşedin-te, un exerciţiu care a eşuat de mai multe ori anul trecut, în contextul în care coaliţia aflată la guvernare a fost incapabilă să atragă suficiente voturi ale comuniştilor pentru a-şi instala candidatul, acelaşi Lupu.

Populaţia este nemulţumită de guvernul reformist

Potrivit „The Economist”, prezenţa scăzută la urne este un semn rău pentru fragila coaliţie AIE formată din patru partide, indicând nemulţumirea crescândă a populaţi-ei faţă de guvernul reformist, la ceva mai mult de un an de la înlăturarea comuniştilor de la putere. Aceasta în pofida unor deschideri recente din partea Comisiei Europene unui nou împrumut de la FMI şi a îmbunătă-ţirii relaţiilor cu România vecină, subliniază revista britanică.

O mare parte a electoratului pa-re să privească spre fostul preşedin-te Vladimir Voronin, care a condus ţara din 2001 până anul trecut. În aprilie 2009, el a ordonat o repri-mare brutală împotriva manifes-tanţilor, în majoritate studenţi, exasperaţi de faptul că comuniştii păreau să rămână la putere, după un tur de scrutin după cât se pare fraudat. Voronin a demisionat şi au avut loc noi alegeri, AIE câştigând cu o marjă subţire.

Cu toate acestea, în alegerile parlamentare din noiembrie, parti-dele prooccidentale vor trebui să se coalizeze, în caz contrar se va asista la o revenire a comuniştilor. Este puţin probabil că tinerii protesta-tari vor umple din nou străzile, este de părere în final „The Economist”. (Agerpres)

Nimeni nu s-a aşteptat la un fiasco în referendumul constituţi-onal de duminică din R. Moldova privind alegerea preşedintelui ţării direct prin votul populaţiei. Exit poll-urile dădeau răspun-sul „da” în proporţie de 87%, dar veştile proaste au început să apară. Cifrele preliminare de duminică noaptea privind prezenţa la vot au arătat că numai 30,4% dintre alegătorii înregistraţi au participat la scrutin, sub pragul de 33% legal pentru validarea referendumului, comentează revista britanică „The Economist”.

„oARE TINERII AU PRoTESTATla 7 aprilie pentru plahotniuc?” -se întreabă fostul ministrual Serviciului de informaţiişi Securitate, Anatol plugaru

EUgENIU şTIRbU, preşedintele comisiei electorale centrale, nemulţumit de rata de participare a electoratului la referendum. (Foto: elena Grozavu // Jurnal de chişinău)

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Observator | 5

Transparency International - Moldova lansează ediţia VIIa concursului „Reflectarea fenomenului corupţiei în presa scrisă”

Scopul concursului este de a încuraja reflectarea argumentată a fenomenu-lui corupţiei şi de a diminua toleranţa faţă de aceasta. La concurs sunt invitate persoanele care au elucidat fenomenul corupţiei din Republica Moldova în presa scrisă în perioada septembrie 2009 până în prezent. Participanţii la concurs vor prezenta cel mult 10 articole în formă electronică, indicând sursa şi data publicaţiei, nu mai târziu de 30 septembrie 2010, fie prin email (office@transparency.md), fie la adresa Transparency International – Moldova: str. „31 August 1989” nr. 98, of. 204, MD-2004, Chişinău. Materialele prezentate vor fi evaluate de o comisie care va întruni experţi din media academică, mass-media, jurişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale. Rezultatele concursului vor fi anunţate în noiembrie 2010. Câştigătorii con-cursului vor primi următoarele premii: locul I – 200 $, locul II – 150 $, locul III – 100 $.

Informaţii suplimentare la telefonul 23-78-76

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care a promis că, în luna martie 2010, TVR 1 va reveni în R. Moldova, s-a arătat mai rezervat în declaraţii, cel puţin pentru reporte-rii de la JURNAL de Chişinău. „Îmi păstrez dreptul de a decide cu ce instituţii media să colaborez şi în ce măsură”, a menţionat Tănase. Totoda-tă, Ministerul Justiţiei a dat publici-tăţii un comunicat din care reiese că „Ministerul Justiţiei nu gestionează frecvenţele din spaţiul audiovizual al RM şi nu poate interveni în niciun mod în procedurile de gestionare sau de distribuire a acestora. Gestiona-rea frecvenţelor ţine de competenţa Consiliului Coordonator al Audiovizu-alului (CCA), iar partea tehnică de ges-tionare a emiţătoarelor pe frecvenţele de stat este în sarcina Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (MTIC). Ministerul Justiţiei are tangenţe cu acest caz doar în contextul procedurilor în care este antrenat Guvernul Republicii Moldova în faţa CEDO”.

luată prin acţiunide tip rider

Amintim că deja au trecut trei ani de la dispariţia TVR 1 de pe ecranele telespectatorilor din R. Moldova. În 2007, Societăţii Române de Televiziune (SRTV) i-a fost retrasă licenţa pentru retransmiterea TVR 1 în R. Mol-dova, pe frecvenţa a doua de stat, frecvenţa acordată SRTV fiind transmisă unei alte companii, şi anume postului de televiziune „2 Plus”. Chiar dacă fostul direc-tor al postului „2 Plus”, Răzvan Paveliu, recunoaşte că TVR 1 a fost lipsită ilegal de licenţă, prin acţiuni de tip rider, venind şi cu o serie de dovezi. „Licenţa TVR 1 a fost scoasă la concurs în urma unei sesizări precum că postul respectiv n-a achitat nişte fac-turi. Acest caz nici până astăzi nu are un răspuns”, a declarat Paveliu. Fostul director al postu-

Elemente noi în dosarul TVR 1 contra R. Moldova nu există. Autorităţile pledează pentru soluţionarea acestei probleme pe cale amiabilă, cazul respectiv fiind în prezent pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi promit că vor întreprin-de acţiuni concrete pentru a întoarce TVR 1 în R. Moldova. „Vom discuta cu Ministerul Justiţiei şi vom lua o decizie în acest sens foarte curând. Licenţa TVR-ului a fost luată ilegal şi trebuie să fie întoarsă”, a declarat prim-ministrul Vlad Filat.

respectiv, lucru pe care trebuie să-l realizăm până la 7 octombrie curent. Vă asigur că acestea nu au nicio legătură cu declaraţiile lansate de Răzvan Paveliu”.

Recuperată pe cale amiabilă

Cât priveşte contribuţia CCA la retragerea ilegală a licenţei TVR 1 şi faptul că Gheorghe Go-rincioi nu face declaraţii pentru presă pentru a confirma sau a infirma acest lucru, preşedinta Comisiei parlamentare pentru cultură, învăţământ şi mass-me-dia, Corina Fusu, are următoarea explicaţie. „TVR 1 a fost expulza-tă din câmpul informaţional al R. Moldova sub un pretext evaziv şi foarte neconvingător la solicita-rea fostei guvernări comuniste, iar CCA pur şi simplu a executat comanda. Şi astăzi CCA are ace-eaşi componenţă, este doar un loc care rămâne vacant”.

Fusu consideră că sunt două căi pentru revenirea TVR 1 în R. Moldova. Prima ar fi ca Guvernul R. Moldova să găsească soluţio-narea problemei pe cale amiabilă, astfel încât TVR 1 să emită pe frecvenţa care i-a fost luată, adică pe frecvența care îi aparţine acum 2 Plus, iar cealaltă posibili-

tate ţine de lansarea televiziunii digitale în R. Moldova.

Durata în care este posibilă revenirea TVR 1 în R. Moldova depinde de „etapa la care este do-sarul la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi cât de rapid va acţiona guvernul în soluţiona-rea acestei probleme”, a subliniat Corina Fusu, preşedinta Comisiei parlamentare pentru cultură, învăţământ şi mass-media.

De asemenea, Fusu a semna-lat o schimbare în grila de emisi-uni ale posturilor de televiziune Prime şi 2 Plus, cărora le apar-ţin două din cele trei frecvenţe naţionale. Dacă până nu demult acestea difuzau în mare parte emisiuni şi filme în limba rusă, treptat încep să apară cu proiecte televizate proprii în limba româ-nă. Codul Audiovizualului preve-de că cel puţin 70% din timpul de emisie al unui post de televiziune trebuie să fie acoperit cu emisi-uni producţie proprie realizate în limba de stat.

Până se stabileşte acel „foarte curând” promis de autorităţi, pen-tru a urgenta revenirea TVR 1 pe micile ecrane din casele cetăţenilor R. Moldova, Jurnal Trust Media lansează campania „Vrem TVR 1 acasă”.

Bogdan CIoBAnU

lui de televiziune „2 Plus” regretă că, fără să-şi dea seama, a devenit instrumentul în mâinile omului de afaceri Vlad Plahotniuc, care i-a promis investiţii substan-ţiale în „2 Plus” şi că postul va retransmite în continuare TVR 1. „Transmiterea TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova a fost sistată nefondat, iar în spatele acestei ilegalităţi stă Vlad Plahotniuc, din biroul căruia, de câteva ori, l-am văzut ieşind pe Gheorghe Gorincioi”, a mărturisit Paveliu.

Avocata TVR 1 la CEDO, Janeta Hanganu, a ţinut să facă următoarea precizare legată de acest caz: „CEDO a solicitat să facem câteva precizări la dosarul

Vrem TVR 1 acasă!MASS-MEDIA // „licenţa TVR-ului a fost luată ilegal şi trebuie să fie întoarsă"

De ce în R. Moldova medicamentelesunt de trei ori mai scumpe decât în România

PRoMISIUNI ElEcToRAlE // Deşi guvernul Filat s-a angajat să găsească o soluţiepentru micşorarea preţurilor la medicamente, carul a rămas pe loc

Cu toate că, acum trei luni, angajaţii Ministerului Să-nătăţii au dezvăluit scheme ilegale de introducere în ţară a unor medicamente, în urma aplicării acestora preţurile au fost majorate de două – trei ori, iar ofiţerii CCCEC au de-marat controale la opt dintre cei mai mari distribuitori de medicamente, situaţia nu s-a schimbat în mai bine, preţu-rile la medicamente au rămas aceleaşi sau chiar sau majorat.

Cu toate acestea, responsabi-lii de la CCCEC ne-au informat că la depozitele distribuitorilor de medicamente nu au fost depistate încălcări şi că aceştia acţionează în conformitate cu legislaţia Repu-blicii Moldova în ceea ce priveşte aplicarea adaosului comercial. Cât priveşte schemele de comerciali-zare a medicamentelor prin firme off shore înainte de a fi introduse în ţară, „CCCEC nu are pârghii de monitorizare a activităţii acestor firme”. Potrivit şefei serviciului de presă al instituţiei în cauză, Angela Starinschi, înlăturarea schemelor de comercializare a medicamen-telor prin firme intermediare va fi posibilă începând cu 2011, odată cu crearea Registrului în care vor fi indicate preţurile de la producător.

Au sesizat guvernul

Angajaţii Ministerului Sănă-tăţii au sesizat anterior conducerea Guvernului că o parte din importatori dublează preţurile la medicamente înainte de a le introduce în ţară, prin firme intermediare. Legislaţia Republicii Moldova prevede un adaos la medicamente pe teritoriul Repu-blicii Moldova de 40 %, (distribuitorul aplica un adaos de 15%, iar farmaciile – până la 25 %).

Potrivit responsabililor de la Mi-nisterul Sănătăţii, Î.M. “Dita Estfarm” SRL, ÎM “Casa Farm” SA, “Tetis Inter-naţional CO” SRL, “Becor” SRL, ÎM “RihPanGal Farma” SRL, ÎM “Vina-mex” SRL, “Farmina” SRL au introdus în Republica Moldova medicamente din România prin intermediul unor companii dislocate pe continentul american. De exemplu, medicamen-tul “Aflutrop”, administrat pe larg în tratamentul persoanelor în etate, în România costa 19,86 RON (circa 70 de lei moldoveneşti). Valoarea acestuia declarată în vama moldovenească, după ce trecea printr-o serie de firme intermediare, era deja de circa 290 de lei MD. Ulterior, conform legislaţiei, la această sumă se aplica adaosul comercial de până la 40% şi medi-camentul ajungea să se vândă în farmacii la preţul de 430 lei MD. Prin această schemă, pe parcursul anului 2009, din România s-au importat în

ţară preparate medicamentoase de peste 9 milioane de lei.

Medicamente mai scumpe de trei orica în România

După trei luni de la deconspi-rarea acestor scheme, preţurile la medicamente au rămas neschimbate. De exemplu, în farmaciile de la Iaşi „Aflutrop” costă 31 RONI (circa 110 lei). Pe când în farmaciile din Republica Moldova acesta poate fi achiziţionat la preţul de 470 – 490 de lei. „Au fost timpuri când aceste medicamente costau circa 150 de lei”, ne spune o angajată a farmaciei „Mama” de pe str. Puşkin din Chişinău. În viziunea ei, preţurile la medicamente nu s-au redus în acest an, ba chiar unele din-tre ele s-au scumpit. Aceeaşi părere este împărtăşită şi de farmaciştii din teritoriu. Ala Guzun, angajata unei farmacii din or. Criuleni, ne spune că preţul la Normatens s-a majorat de la 20 la 40 de lei, la Besocadil preţul a crescut de trei ori.

Anterior, Octavian Grama, viceministrul Sănătăţii, se arăta mai optimist declarând că odată cu eliminarea schemelor ilegale preţurile la unele medicamente ar putea să se reducă cu 50 – 200%.

În urma acţiunilor Guvernului care a adoptat decizia de eliminare a

fâşiei latente, s-a reuşit doar o redu-cere nesemnificativă a preţurilor la medicamente cu 4 – 11 la sută (circa 40 – 80 de bani).

Solicitată de JURNAL, Angela Starinschi, şefa serviciului de presă al CCCEC, a declarat că, în urma unor controale la cei 8 distribuitori de medicamente din Republica Moldova, ofiţerii Centrului Antico-rupţie n-au descoperit abateri de la legislaţie. „Se respectă adaosul de 40 % aplicat pe teritoriul Republicii Moldova. Cât despre schemele de comercializare a medicamentelor prin intermediul unor firme off

shore, CCCEC nu are pârghiile necesare de monitorizare a activi-tăţii acestora”, a spus ea precizând totuşi că înlăturarea schemelor de comercializare a medicamen-telor prin firme intermediare va fi posibilă începând cu 2011, odată cu crearea Registrului în care vor fi indicate preţurile de la producător.

Acest Registru va fi creat de Serviciul de monitorizare a formă-rii preţurilor la medicamente din cadrul Ministerului Sănătăţii, care şi-a început activitatea la 1 septem-brie curent.

Svetlana CoRoBCeAnU

www.jurnal.md Marţi, 7 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

Scrisori din casa de nebuni

banii vorbesc $ banii se întâlnesc € banii se înmulţesc

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

Liderii Alianţei,cu capul în nori

Liderii Alianţei au pierdut o bătălie pe care părea imposibil să o piardă. Acum, ei arată cu degetul spre alţii, refuzând să-şi asume vina pentru eşec. Însă greşeala e în primul rând a lor. Ei au fost incapabili să-şi coordone-ze acţiunile, să evalueze situaţia reală şi să elaboreze o strategie eficientă pentru a asigura prezenţa la referendum. Bazându-se pe un sondaj mai vechi al IMAS, care avusese alte obiective, Alianţa nu a făcut evaluări proprii, sigure, credibile, a intenţiilor de participa-re a populaţiei, acţionând orbeşte, ca pe timpul lui Papură Vodă. Liderii AIE au crezut naiv, prosteş-te că au referendumul în buzunar. Asta o demonstrează şi declaraţia lui Ghimpu în dimineaţa zilei de 5 septembrie: „Comuniştii vor avea astăzi un eşec ca niciodată”. Şi Alexandru Tănase, vicepreşedin-tele PLDM, se arăta sigur în ajunul referendumului că prezenţa va fi peste 50 la sută. Părea că politi-cienii noştri trăiesc într-un spaţiu paralel şi comunicau doar vizual cu ceilalţi „muritori”.

Declanşatorul, înainte de timp, al goanei pentru postul de preşedinte a fost,

trebuie să recunoaştem, premie-

Ieri am discutat despre refe-rendum. Unii spuneau că trebuie să mergem la referendum, dar nu ştiau de ce, alții ştiau de ce, dar nu ştiau ce este un referendum.

„Eu am auzit că preşedintele interimar îi va decora pe toţi par-ticipanţii la refendum cu Ordinul Republicii” – spuse Cozonac. „Cu siguranţă ar trebui ca aceştia să beneficieze de transport gratu-it şi adaos la pensie” – îl sprijini Scurtoi.

„De ce proştii au voie să voteze, dar nebunii – nu? Nu mi-ar strica şi mie Ordinul Republicii!” – se ener-vă moş Dumitru.

„Am auzit că cei care nu vor participa la referendum, vor fi declarați nepatrioți şi vor plăti impozit dublu pe venitul neimpo-zitat şi pe imobilele nedeclarate. Pentru neparticipare intenționată, adică boicot al referendumului şi alte acțiuni duşmănoase împotri-va statalității şi democrației, cei vinovați vor fi expulzați în Sibe-

ria. În acest scop, Ministerul de Externe în persoana ministrului Iurie Leancă va încheia în regim de urgență un tratat bilateral cu Rusia” – spuse Cozonac.

„Asta nu-i adevărat, nu-i de-mocratic! – strigă Colesovnazadov. – Eu am să protestez la Consiliul Europei şi la OSCE!”

„Nu te sfătuiesc – replică Scurtoi – deoarece aceasta se face legal, prin decizia procurorului, directorului SIS şi a ministrului de Interne, ca în orice stat democra-tic, european. Mai mult decât atât, aceste decizii vor putea fi contesta-te în ordinea stabilită de lege....”

„Şi dacă, din greşeală, ne deportează şi pe noi în Siberia? – întrebă sanitara Vera. - Sora bunicii mele a fost deportată din greşeală, fiindcă numele ei era Aglaia Şurub, şi mai era o Aglaie Şurub în satul lor. Dar cui să-i deie prin cap că pot exista două Şuruburi de gen feminin pe ace-eaşi hudiţă?”

Clasa politică spaniolă, inclusiv Partidul Socialist (PSOE), aflat la putere, şi-au exprimat duminică scepticismul cu privire la anun-ţul unui armistiţiu din partea or-ganizaţiei separatiste basce ETA.

"Acest anunţ este, în mod clar, insuficient", a declarat pentru postul privat de radio Cadena Ser, Leire Pajin, numărul trei în ierar-hia PSOE.

"Cerem o dată în plus (ETA) ceea ce doreşte cel mai mult so-cietatea spaniolă, şi anume să se dizolve şi să abandoneze armele definitv", a adăugat ea, părând că anticipează reacţia Guvernului.

"Acest comunicat este foarte departe" de ceea ce cere Guvernul spaniol de la ETA şi de la aripa sa politică, Batasuna, respectiv abandonarea definitivă şi necondi-ţionată a luptei armate, a subliniat luni ministrul spaniol de Interne, Alfredo Perez Rubalcaba, pentru postul public de televiziune TVE.

Preşedintele filialei din Ţara Bascilor al principalului partid de opoziţie spaniol, Partidul Popu-lar (dreapta), Antonio Basagoiti, a apreciat, într-un comunicat, drept "insuficient" gestul, la fel ca liderul formaţiunii comunist-eco-logiste, Gaspar Llamazares.

"Declaraţia pe care noi o dorim este o dizolvare definitvă", a decla-rat Basagoiti, estimând că anunţul ETA "are toate aspectele unei miş-cări tactice", în apropierea alegeri-lor municipale basce, în 2011.

"Nu trebuie să uităm că ne aflăm la câteva luni de alegerile

municipale la care (separatiştii din cadrul formaţiunii politice interzise a ETA, Batasuna) vor să participe cu orice preţ", a decla-rat el.

Angeles Pedraza, preşedinta Asociaţiei Victimelor Terorismului (AVT), a apreciat, de asemenea, acest anunţ ca "insuficient".

"Nu are nicio credibilitate, deoarece ETA a decretat, deja, mai multe armistiţii şi a continuat să ucidă", a declarat ea. "Singu-rul lucru care ne interesează, ca victime, este înfrângerea totală, depunerea armelor şi dizolvarea mişcării" armate, a adăugat ea.

Anunţul organizaţiei separa-tiste basce ETA de încetare a focu-lui este "insuficient" şi "ambiguu", deoarece nu este vorba despre un angajament de încetare definitivă a violenţelor, a declarat duminică şi ministrul Afacerilor Interne din cadrul Guvernului autonom basc.

Acest anunţ este "absolut insuficient, pentru că nu răspun-de cerinţei imensei majorităţi a societăţii basce, care cere ETA să abandoneze definitiv activitatea teroristă", a declarat Rodolfo Ares, într-o conferinţă de presă, la Bil-bao (nord).

ETA, considerată vinovată de moartea a 829 de persoane, timp de peste 40 de ani de violenţe, a anunţat duminică un armistiţiu, după un an în care nu a avut loc niciun atentat şi în care au fost arestaţi numeroşi membri din ca-drul organizaţiei, fără să precizeze dacă acest armistiţiu este tempo-rar sau definitiv. (mediafax.ro)

Lumi paraLeLe

Scepticism în Spania, după ce ETA a anunţat un armistiţiu

„Asta-i fleac – spuse moş Dumitru. La noi în sat erau 5 de-alde Dumitru Papuc, şi poştaşii înnebuneau când venea câte o scrisoare pe numele lor. Femeia mea, care era şefa poştei, le citea mai întâi, ca să poată priblui încotro s-o trimită. Şi cineva s-a plâns că ea deschide scrisorile şi era cât pe ce s-o deie afară, dacă eu nu aş fi fost secretar de partid. De atunci soţia nu le deschidea şi le punea în sertar. Şi nimeni nu s-a mai plâns.”

Unii nebuni au considerat că soţia lui moş Dumitru nu a procedat corect, alţii aveau păreri opuse şi cât pe ce să nu izbucnească un scandal, dacă nu intra dr Stuh să spună că referen-dumul s-a terminat pe alocuri cu succes, ceea ce ne permite să fim optimişti.

Acuma stau şi mă gândesc, aş fi participat eu la referendum sau l-aş fi boicotat, dacă nu eram nebun? Fiindcă îs nebun, orice aş face nu este normal. Şi atunci, logic, nu are niciun rost să mai fac ceva. Dar dacă nu fac nimic, cum se va vedea că sunt nebun? Nu m-or alunga din ospiciu?

Al vostru herculent, unionalist, cinstitolog, Ion Buraga

Bilanţulreferendumului

rul Vlad Filat, tocmai cel care ar fi putut contribui cel mai mult la reuşita referendumului. Nu este clar de ce s-a grăbit el, crispat, încordat, să-şi anunţe candidatu-ra din partea PLDM. În loc să lu-creze cu aceeaşi energie pentru a contracara boicotul comuniştilor (susţinuţi în demersul lor, indirect, de Rusia, care trimitea cetăţenilor moldoveni semnale defavorabile Alianţei), în loc să-şi aplice ştiute-le capacităţi organizatorice spre asigurarea participării cât mai numeroase a electoratului la re-ferendum, premierul s-a lansat în competiţia prezidenţială, atrăgân-du-i şi pe ceilalţi lideri. Îndemnul de a fi „puternic” şi de a vota la referendum „un preşedinte puter-nic” relevă nu numai o nerăbdare în exces, dar şi carenţe de comu-nicare, prezente de altfel pe par-cursul întregului an. Alegătorii au fost direcţionaţi astfel pe o pistă falsă, ei crezând că referendum înseamnă alegerea preşedintelui. Deşi are consilieri buni, dl Filat nu-i ascultă, probabil.

Exemplul lui Filat a fost urmat

de Ghimpu, care se afişa în postu-ra de preşedinte „cinstit”, „demn”, şi de Lupu, cu promisiunea să fie „un preşedinte care ne uneşte”. Porniţi să împartă blana ursului din pădure, liderii AIE au pierdut sim-ţul realităţii şi s-au făcut de râs.

Acum ei acuză mass-media pentru că i-a criticat în loc să le cânte ditirambi. S-ar putea într-adevăr ca unii cetăţeni să interpreteze greşit critica la adresa guvernării AIE, după ce opt ani de zile ei nu au auzit cu-vinte critice la adresa guvernului comunist. Unii cetăţeni ar putea ajunge la concluzia că fostul guvern a fost mai bun căci nu era criticat de nimeni. Dar ce e de fă-cut în asemenea situaţie? Să ne abţinem de la comentarii critice până dispare pericolul comunist?

Mass-media i se mai impu-tă că ar fi acordat atenţie nemeritată lui Sergiu

Mocanu. Scandalul declanşat de Mocanu a avut cu siguranţă un impact negativ asupra repu-taţiei Alianţei, dar acesta putea

fi neutralizat dacă preşedin-tele interimar Mihai Ghimpu şi premierul Filat ar fi acţionat aşa cum se acţionează într-un stat de drept, democratic. „Politica struţului” sau simularea implicării i-a dezamăgit cu siguranţă pe simpatizanţii lor.

Din punctul nostru de vedere, vina mass-media în acest refe-rendum este că s-a lăsat influen-ţată de politicieni, implicându-se în lupta dintre partide. Dezbateri-le la radio şi televiziune s-au axat în cea mai mare parte pe activi-tatea partidelor, nu pe sensul şi necesitatea referendumului.

Ce ar putea urma după acest eşec? Voronin a declarat deja că nu mai

sprijină alegerea preşedintelui prin vot direct şi revine la proiec-tul de modificare a Constituţiei în parlament, propus de PCRM şi avizat de Curtea Constituţională. Acesta va putea fi examinat la sfârşitul lunii octombrie, dacă până atunci preşedintele interi-mar Mihai Ghimpu nu va dizolva parlamentul. El însă a declarat că este obligat de Constituţie să-l dizolve. Asupra dizolvării insistă şi Consiliul Europei.

Ceea ce înseamnă că re-intrăm în acelaşi cerc vicios şi numai o victorie electorală sigură va permite alegerea preşedintelui şi ieşirea din blocaj.

Să sperăm că eşecul va fi ca un duş rece pentru alianţă şi o va determina să coboare cu picioare-le pe pământ. Liderii AIE vor trebui să formeze în sfârşit acel consiliu de coordonare, care să elaboreze o strategie comună pentru alege-rile parlamentare. Sau să încheie un „pact de neagresiune”, renun-ţându-se la spălarea rufelor în public şi la tot felul de înţepături şi lovituri sub centură.

A fost pierdută o bătălie, nu şi războiul. Luând în calcul prezenţa la alegerile din 29 iulie 2009, se poate spune că Alian-ţa şi-a păstrat intact numărul de alegători, dar nu a reuşit să spargă nucleul electoral al PCRM. Totuşi, nu toţi cei care nu au participat la referendum au fost influenţaţi de PCRM. Există şanse reale de câştig, după cum au existat şi în acest referendum. Întrebarea e dacă liderii Alianţei au înţeles ce s-a întâmplat cu ei.

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Politică | 7

Lilian NEGURă

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

Partea bună a eşeculuiInvalidarea plebiscitului constituţional e un eşec lamentabil, desigur. Dar cum niciun necaz nu vine singur, înainte se întreză-reşte o belea şi mai mare. O adevărată catastrofă politică.

ce ziceţi de ameţeala de pe urma succeselor?

Lucrurile stau aproape ca în poveştile lui Petre Ispirescu. Un om verde, pui de român, este păcălit de nişte ciclopi şi ajunge prizonierul lor. Însă supliciul său nu se termină aici. Troglodiţii îl ameninţă cu moartea. Aşa-ză un cazan pe foc şi se pregătesc să-l fiarbă în apa clocotită ca să-l mănânce. Pericolul îi dă omului puteri pe care nici el nu le bănuia. Se răzvrăteşte, îşi imo-bilizează inamicii şi o ia la sănătoasa.

Privită din acest unghi, înfrângerea de duminică a Alianţei pentru Integrare Europeană, oricât de dezastruoasă ar părea, ar putea să aibă şi efecte pozitive. Partea bună e că invalidarea referendumului îi oferă coaliţiei de guvernământ şansa să se dezme-ticească. Să scape de ameţeala de pe urma succeselor de odinioară. Să se deştepte, în sfârşit, şi să vadă că asupra ei şi a cauzei democratice din Republica Moldova planează un peri-col de moarte.

Alianţa ar trebui să privească înapoi cu mânie. Să se supere pe propria-i prestaţie jalnică. Pentru că re-ferendumul a arătat ceea ce AIE refuza să vadă. Suficienţa, superficialitatea, mulţumirea de sine şi relaxarea nu sunt pe gratis. Toate se plătesc.

Coaliţia de guvernământ a celor patru partide democratice încet, dar sigur pierde teren. Dacă nu-şi revine rapid, va fi învinsă în viitoarele alegeri fără drept de apel.

ce ziceţi de pieleaursului din pădure?

Cu toate că anul trecut a preluat ţara de pe buza prăpastiei şi a pus-o pe picioare, Alianţa nu a izbutit să-şi scoată la vedere meritele. Din contra. Adesea şi-a compromis, singură şi nesilită de nimeni, cele mai promi-ţătoare iniţiative politice şi proiecte economice.

Deficitul de comunicare, mesa-jul şters, pasul leneş şi, nu în ultimul rând, cotonogeala reciprocă au tocit Alianţa pe interior. Liderii ei au început să împartă pielea ursului din pădure. Şi-au căutat din timp un jilţ prezidenţial pe măsura ambiţiilor. Şi-au pus piedici şi şi-au dat ghionturi unul altuia. S-au căznit să-şi tăvălească partenerii în no-roi, ca pe acest fundal dezagreabil să pară ei mai impozanţi. Astfel, AIE şi-a risipit zi de zi capitalul politic enorm.

Mai pe şleau vorbind, Alianţa a pierdut pur şi simplu contactul cu rea-litatea. Toţi fruntaşii ei păreau înaintea referendumului plini de sine. Creau impresia că ar avea un cec în alb care în mod automat le va aduce dividende politice şi în cadrul referendumului, şi în viitoarele alegeri parlamentare sau în cele prezidenţiale. Dar de unde şi până unde această siguranţă? Ce gaură în cer au făcut ei ca să fie iubiţi cu ochii închişi de toată lumea?

ce ziceţi de dreptate?

Au fost realizări incontestabile. Totuşi nivelul de viaţă nu s-a ridicat din luna august 2009 încoace. Şi nici nu avea cum, de fapt, în condiţii de criză, chit că guvernul Filat a obţinut o con-stantă creştere economică. În aceste împrejurări, autorităţile urmau să facă ceea ce fac în fond toate guvernările democratice noi când vin la putere

după o dictatură personală precum cea a lui Voronin.

Alianţa era obligată să se îmbrace în toga de justiţiar. Trebuia să le facă dreptate nedreptăţiţilor. Sau cel puţin să dea senzaţia că se opinteşte să întreprindă ceva. Într-o ţară măcinată de corupţie, AIE avea datoria să aibă un discurs anti-mafie. Să declanşeze o campanie anti-corupţie.

Mihai Ghimpu, când s-a întors din Georgia, s-a arătat încântat de lupta cu hoţia, birocraţia şi mita pe care o duce preşedintele Mihail Saakaşvili. Acesta din urmă a obţinut, de altfel, succese remarcabile în războiul pe care îl poartă împotriva parveniţilor de tot felul. De ce omologul său moldo-vean nici nu a dat semne că-i urmează exemplul? De ce lui Lupu nu îi e ruşine să se solidarizeze cu un om de afaceri controversat?

Nu e de mirare că, în această situaţie, scandalul Plahotniuc, în loc să scoată la suprafaţă mizeria afacerilor ilicite, s-a întors împotriva politicienilor aflaţi la putere. În absenţa unei strategii naţionale de combatere a favoritis-melor, protecţionismului, corupţiei şi a tentaţiilor oligarhice, căpuşele mafiote, care sug vlaga societăţii, sunt puse acum, vrând-nevrând, pe seama autorităţilor.

ce ziceţide un boicot interior?

Oricât ar părea de neverosimil, se pare că referendumul a fost boicotat nu numai de PCRM, ci şi de unele facţi-uni din partidele AIE. Nu este vorba de o obstrucţie activă, fireşte, ci mai cu-rând de una pasivă. De o împotrivire la-tentă a unor reprezentanţi ai partidelor din Alianţă care, printr-un angajament formal, nu numai că nu au pus umărul la succesul plebiscitului, ci dimpotrivă, au contribuit la invalidarea lui.

Se pare că în partidele AIE, care nu aveau şanse să învingă în alegerile prezidenţiale directe, au existat destule persoane care au optat pentru refe-rendum doar de ochii lumii. În realitate însă acestea, prin indiferenţa lor, au încurajat absenteismul.

ca ţiganul la mal

De ce ne-am mira, deci, că elanul populaţiei de acum un an a degenerat în lehamite? Evenimentul politic de duminică a fost lipsit de nerv, de sub-stanţă, de perspectivă şi de implicare. Dezamăgirea, plictiseala, proasta infor-mare şi aşteptările neonorate au ţinut oamenii acasă, departe de sectoarele de vot, toate acestea constituindu-se pentru AIE într-un fiasco ruşinos. Alian-ţa s-a înecat ca ţiganul la mal. Doar trei la sută din totalul de voturi au lipsit ca referendumul să fie validat.

Ca să nu mai spun că AIE nu a reuşit să asigure prezenţa la urne a unui electorat cu precădere favorabil schimbării. Alegătorii în marea lor majoritate erau dispuşi să spună ”da” în ziua plebiscitului.

Asta e ca şi cum ai pierde o partidă de şah având în dotare dama, turnul şi nebunul în faţa unui adversar care a rămas cu un singur pion pe tablă. Aşa au putut să se facă de râs, la Călugăreni, doar cei 180 de mii de turci din armata lui Sinan Paşa care au fost zdrobiţi de o modestă oaste cu numai 16 mii de soldaţi.

Trezi-ţi-vă! Pierzând un atare răz-boi, riscaţi să pierdeţi şi ţara.

Campania „Jurnal TVrea preşe-dinte”, organizată de Jurnal TV în perioada 27 iulie – 3 septem-brie curent, a luat sfârşit.

Timp de mai bine de o lună de zile, campania „Jurnal TVrea pre-şedinte” a reuşit să adune sute de

vizitatori la cortul campaniei din centrul oraşului. Acţiunea a avut drept scop informarea populaţiei despre Referendumul constituţio-nal din 5 septembrie curent.

Pe parcursul campaniei, vizitatorii şi locuitorii Chişinău-lui au avut posibilitatea să vină

campania „Jurnal TVrea preşedinte” s-a încheiatla cortul postului de televiziu-ne Jurnal TV, de pe bulevardul Ştefan cel Mare, să se fotografi-eze cu machetele celor trei foşti preşedinţi ai Republicii Moldova: Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, poze care mai apoi au fost plasate într-o galerie foto pe site-ul jurnal.md, care este accesibilă şi în prezent.

În afară de poze, participan-ţii la campania „Jurnal TVrea preşedinte” au lăsat mesaje şi păreri despre foştii preşedinţi ai Moldovei, care au fost expuse în buletinele de ştiri ale Jurnal TV.

Deşi opiniile vizitatorilor despre activitatea celor trei preşe-dinţi au fost diferite, majoritatea s-au arătat dezamăgiţi de activi-tatea şefilor de stat pe parcursul perioadelor lor de guvernare.

Fiţi cu ochii pe Jurnal TV, ca-re vă mai pregăteşte noi surprize.

În prezent, Jurnal TV des-făşoară campania „Jurnal TV îţi face curte”.

campania anti-referenduma PcRM

Pentru a înțelege acest re-zultat e nevoie să analizăm mai degrabă evenimentul sau eve-nimentele care au avut loc între acest sondaj şi referendum, ceva care a afectat radical intenția de participare la referendum. Un ast-fel de eveniment ar fi campania anti-referendum a PCRM. Această campanie însă a început mult mai devreme, iar în ultima lună nu s-au observat evenimente noi din partea PCRM care să fi schim-bat radical opinia publică: ei nu au adus mesaje noi, în spațiul mediatic erau destul de pasivi, prezența lor pe teren era sporadi-că şi prestația destul de mediocră. Eu nu cred că acest eşec al AIE ar fi meritul exclusiv al PCRM.

Alt eveniment important a fost dezintegrarea vizibilă a Alianței de guvernământ. În afară de unele chemări la uni-tate, din partea lui Ghimpu şi mai rar din partea lui Urechean, ziariştii aduceau cam în fiecare zi ştiri despre acuzații reciproce

şi comportamente disonante din partea componentelor Alianței. Deşi s-ar putea să fi dezamăgit pe cineva, aceste discordanțe şi disfuncționalități nu cred că au avut un efect dramatic asupra electoratului.

Evenimentul care a fost real-mente capabil, în opinia mea, să dezguste electoratul, făcându-l să nu participe la referendum, a fost campania anti-mafie dezlanțuită în mass-media moldovenească. În această campanie Mocanu a asociat sistematic guvernarea ac-tuală cu Plahotniuc şi mafia, ceea ce confirma mesajul PCRM care nu înceta să persuadeze cetățenii moldoveni că esența noii guver-nări democratice este de natură criminală. Atunci când mesajul vine şi dintr-o a doua sursă, care mai pare să fie şi informată, el pare mult mai credibil.

campanie cu efectfatal asupra publicului

Să încercăm însă să-l cre-dităm pe Mocanu cu o intenție bună. Să presupunem că el a dat de nişte informații pe care numai

Cum poate fi explicateşecul referendumului

constituțional? ScENARIUl coMPloTUlUI UNIVERSAl // Unde dai

şi unde crapă sau ce vrea de fapt Mocanu?

Sondajul IMAS din iulie-august 2010 arăta că intenția de participare era atunci de 73%. Chiar şi dacă luăm în cal-cul discordanța previzibilă între intenția de participare şi participarea propriu-zisă, prezența de doar 30 % rămâne a fi extrem de mică.

acum câteva săptămâni le-a putut pune cap la cap şi descoperi legăturile mafiotice care discredi-tează instituțiile statului şi elita politică. Scopul acestui proiect ar fi deci lupta cu mafia. Cum s-a încercat realizarea acestui scop?

Nu s-au adus probe în instanță pentru că, spune Moca-nu, întreg sistemul judecătoresc este corupt (ceea ce este contra-productiv din start, e ca şi cum ai afirma că toți învățătorii sunt corupți şi nu trebuie să dăm copiii la şcoală). Ce face atunci Mocanu? El face spectacol: dezvăluiri perio-dice care nu au finalitate juridică, declarații ce acuză instituții în bloc (politicul este corupt, siste-mul judecătoresc este mafiotizat, mafia controlează statul etc.), intervenții pe lângă instituții externe care nu au competența să intervină în R. Moldova etc. Eu nu văd cum aceste acțiuni pot să contribuie real la dezrădăcinarea mafiei.

Ceea ce se vede în schimb cu ochiul liber sunt consecințele re-ale. E vorba că, atunci când se pre-zintă un duşman care controlează totul (ca şi în cazul altor scenarii de complot universal), efectul este paralizant. Astfel, această campa-nie, un adevărat spectacol, a avut un efect fatal asupra publicului, demoralizându-l şi creându-i stări de disperare şi fatalism.

Eu nu ştiu care a fost intenția reală a acestei campanii anti-ma-fie. Poate a fost bine intenționată. Contează însă doar efectele reale, care pot fi rezumate astfel: dis-trugerea speranței, absenteismul la referendum fiind doar prima şi cea mai neînsemnată dintre aceste consecințe.

www.jurnal.md Marţi, 7 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 8 | Sport

„PSIhologUl” bAlINT le-a redat încrede tricolorilor

11000 DE SUPoRTERI i-au împins pe tricolori spre victorie

FoTbAlIşTII NoşTRI l-au sufocat pe Suvorov, marcatorul primului gol în meciul cu Finlanda

4 milioane de inimi vor bate la unisonîn meciul cu Ungaria

FoTbAl // Naţionala s-a impus cu 2-0 în faţa selecţionatei Finlandei

Succesul obţinut de selecţionata R.Moldova în faţa redutabilei echipe a Finlandei, catalogat de presa internaţională drept o surpriză, s-a datorat în primul rând celor peste 11.000 de supor-teri prezenţi pe arena „Zimbru”, dar nu în ultimul rând fotba-liştilor lui Gabi Balint. Îmbărbătaţi de preşedintele FMF, Pavel Ciobanu, şi de antrenor, tricolorii au căpătat încrederea în for-ţele lor, pierdută în mandatul lui Dobrovolski, şi au demonstrat că se pot bate de la egal la egal cu orice adversar. Totuşi selecţi-onerul Balint nu vrea ca fotbaliştii săi să se îmbete cu apă rece şi vrea un rezultat bun în meciul de astăzi cu Ungaria.

11.000 de inimiau bătut la unisonpe „zimbru”

Cu 20 minute înainte de înce-perea primului meci oficial din 2010 pentru naţionala noastră, arena „Zimbru” era plină. La intonarea imnului de stat 11.000 de voci au cân-tat alături de tricolor. Celor prezenţi li s-a făcut pielea de găină în acele clipe pentru că prima dată stadionul „Zimbru” a fost arhiplin. Balint bănu-ia că la meci vor asista aproximativ 7000 de spectatori, exact ca la meciul amical cu Georgia, dar când a ieşit din tunelul arenei a rămas surprins. „Vreau să le mulţumesc fanilor pen-tru că au fost prezenţi în număr mare şi ne-au dus spre victorie. Publicul a fost extraordinar şi în mare măsură şi lui i se datorează această victorie din primul meci al preliminariilor Campionatului European din 2012”, a spus Balint la finalul meciului.

I-am dominatpe finlandezi

Fără vedetele Armaş şi Golova-tenco, dar cu căpitanul Alexandru Epureanu în teren, naţionala R.

Moldova a început în trombă me-ciul. Fostul jucător al lui Ajax, Lit-manen, şi al celor de la Liverpool, Hyypia, nici nu au fost observaţi în teren. Viorel Frunză a putut marca chiar în primele minute ale jocului, dar a greşit ţinta. Momen-tul-cheie al partidei s-a consumat în minutul 36 al partidei. Frunză a preluat perfect un balon la 25 metri de poarta finlandezilor, iar fostul fundaş de la Liverpool, Sami Hyypia, nu a avut altă soluţie decât să faulteze. Fără să ezite prea mult, arbitrul întâlnirii i-a arătat cartonaşul roşu căpitanului finlandezilor.

goluri de genericpentru tricolori

Cu un om în minus, finlande-zii au trecut în apărare şi mizau să conserve rezultatul de 0-0. Se părea că vor reuşi acest lucru, mai ales că fotbaliştii noştri nu au arătat prea mult la finalizare. Balint a sesizat că minutele se scurg în favoarea finlandezilor şi a decis să facă prima schimbare. Acesta l-a scos din teren pe Nicolae Josan, iar în locul acestuia a intrat Alexandru Suvorov. Peste zece

minute, fostul jucător al celor de la FC Sheriff a transformat impe-cabil o lovitură de la 20 de metri, fără şanse pentru portarul advers. Tribunele au explodat, iar fotbaliş-tii lui Balint au tăbărât pe marca-torul primului gol al naţionalei în aceste preliminarii. Era minutul 69, iar experimentatul Gabi Balint i-a îndemnat pe ai săi să rămână concentraţi. Tricolorii anume asta au făcut şi au continuat să-i sufoce pe fundaşii finlandezi.

Anatol Doroş a şutat violent pe poartă, dar portarul finlandez a reu-şit să respingă. Totuşi acelaşi Doroş nu a vrut să rămână dator fanilor şi a

Epureanu a devenit tăticînaintea meciului cu Finlanda

căpitanul echipei naţionale, care a devenit tătic înaintea meciului cu Finlanda, i-a dedicat victoria fiului său. Alexandru epureanu nici nu a reuşit să-şi vadă băieţelul, deoarece se afla în cantonament. Acesta nu şi-a văzut băieţelul nici după meciul cu Finlanda. „Medicii nu mi-au permis să intru şi să-mi văd soţia şi copilul. când o să mă întorc din Ungaria, voi avea posibilitate să-i văd. deocamdată nu ne-am gândit ce nume o să poarte, important este să fie sănătos”, a spus Alexan-dru. Marcatorul celui de-al doilea gol, Anatol doroş, i-a dedicat golul copilului căpitanului său. Acesta, împreună cu Alexandru, dar şi cu alţi coechipieri, a mers la marginea terenului şi au mimat că leagănă un copil, asemenea brazilianului Bebe-to care a făcut un asemenea gest la campionatul Mondial din 1994.

luat pe cont propriu o acţiune finali-zată cu gol. Şutul său de la 18 metri a trecut de un fundaş, da şi de neferici-tul Fredrikson. La acest scor, nimeni

nu mai credea că finlandezii pot reveni. Chiar şi aşa, Balint i-a certat pe jucătorii săi pentru faptul că nu au fost concentraţi în minutele de

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 septeMbrie 2010 www.jurnal.md

Ultima victorie a naţionalei R. Moldova într-un meci oficial, excluzând meciul cu Finlanda, este anume împotriva Ungariei. Victoria cu 3-0 a fost repurtată în preliminariile campionatu-lui european din 2008 şi s-a produs pe 17 noiembrie 2007. În acel meci au marcat igor Bu-gaiov (min. 12), Nicolae Josan (min. 22) şi Sergiu Alexeev. epureanu, eugen cebotari, Jo-san, Bulgaru, Bordian, Namaşco şi Bugaiov sunt unicii jucători din actualul lot al lui Balint care au fost prezenţi pe teren în acel meci. Un alt moment impor-tant, consumat în acel meci, a fost titularizarea lui Stanislav Namaşco în poarta tricolori-lor. Namaşco a reuşit un meci foarte bun şi de atunci a devenit portarul numărul unu al echipei naţionale a R. Moldova.

Sport | 9

ghIMPU, îN ExTAz după victoria cu Finlanda, vrea 2-0 cu Ungaria

SUVoRoV A SIMţIT că VA MARcA cu Finlanda, lucru care s-a şi întâmplat

DoRoş l-A îNcERcAT de câteva ori pe portarul finlandez, şi în cele din urmă a marcat

prelungire, când finlandezii au ratat o şansă de a reduce din handicap.

balint: Finlanda e la acelaşi nivel cu noi

Selecţionerul a spus la finalul meciului că nu a rămas surprins de rezultat pentru că Finlanda nu este peste Moldova ca valoare. Acesta a remarcat dăruirea jucătorilor săi pe teren. „Am obţinut o victorie de moral. Noi am avut cinci-şase ocazii şi meritam să câştigăm. Echipa mea a jucat cu doi atacanţi pentru prima da-tă, iar acest lucru i-a surprins pe fin-landezi. Ei credeau că vom presta un joc de expectativă, dar nu a fost aşa. Nu mi se pare un rezultat surprinză-tor, chiar dacă finlandezii au jucători cu renume. Până la eliminarea lui Hyypia, noi am avut două ocazii de a marca, iar ei niciuna. Jucătorii mei sunt foarte tehnici şi au un control foarte bun al balonului. În plus, sunt foarte mulţumit de jucătorii care au intrat la schimb, aici a fost făcută diferenţa”, a menţionat Balint.

laude pentru„psihologul” balint

Tricolorii sunt mai mult decât mulţumiţi pentru faptul că preşedin-tele FMF, Pavel Ciobanu, a reuşit să-l convingă pe Balint să preia naţionala R. Moldova. Aceştia spun că succesul se datorează în primul rând antre-norului care ştie să scoată ce-i mai bun din ei. „Rolul antrenorului a fost determinant în meciul cu Finlanda. El ne-a redat încrederea care ne-a lip-sit până acum şi a ales cel mai bun 11 pentru acest meci”, a spus Epureanu. Căpitanul a fost completat de mar-catorul celui de-al doilea gol, Anatol Doroş: „Gabi Balint este un bun psi-holog. El ne-a insuflat că nu suntem inferiori adversarilor noştri, ci doar trebuie să avem încredere în noi şi să jucăm cu dăruire. De asemenea, an-trenorul şi conducerea FMF au făcut tot posibilul să avem condiţii foarte bune ca să pregătim acest meci. Nu în ultimul rând pentru această victorie sunt «vinovaţi» suporterii care ne-au împins din spate”.

bucurie pentru 12 de ore

Imediat după fluierul final, Balint şi staff-ul său tehnic au început pregătirea pentru meciul de astăzi cu Ungaria. „Bucuria este scurtă pentru că ne aşteaptă un meci foarte greu cu Ungaria. I-am văzut în meciul amical cu Anglia şi sunt foarte buni. Bineînţeles că voi adopta o altă tactică pentru acest meci. O să fac unele schimbări în echipă”, a punctat selecţionerul, lăsând să se înţeleagă că şi un rezultat de egalita-te ar fi bun pentru naţionala noastră.

Să rămânem modeşti în continuare

Anatol Doroş este de părere că meciul cu Ungaria va fi mai greu, iar coechipierii săi trebuie să uite foarte repede de victoria cu Finlanda. „Tre-buie imediat să coborâm cu picioare-le pe pământ şi să lăsăm nasurile jos. Pentru a continua seria de rezultate bune, trebuie să rămânem la fel de modeşti ca până acum”, a punctat atacantul. La rândul său, Alexandru Suvorov, marcatorul primului gol al naţionalei, a spus că victoria cu Fin-

landa nu va fi frumoasă dacă nu se va solda cu un rezultat bun şi meciul de astăzi cu Ungaria.

ghimpu despre Suvorov: mai bineştefan cel Mare

Prezent la meciul naţiona-lei, preşedintele Mihai Ghimpu a purtat noroc naţionalei noastre. Rugat să spună cine au fost marca-torii noştri din meciul cu Finlanda, Ghimpu s-a poticnit. „Spiridon a marcat? Da, Suvorov. Acum mi-am amintit. Atunci când a marcat, am zis că mai bine îi şedea dacă se numea Ştefan cel Mare. Doroş este al doilea marcator. Important este că, prin victoria repurtată, lotul naţional a oferit un spectacol magic pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, dăruindu-le o seară de bucurie şi speranţă într-un parcurs excelent în preliminariile Campi-onatului European de Fotbal care va avea loc în 2012 în Polonia şi Ucraina”, a spus Ghimpu.

Pronosticulpreşedintelui cuUngaria: 2-0 sau2-1 pentru noi

Preşedintele interimar a ţinut să-i petreacă pe tricolori în Ungaria. Pentru prima dată în istorie, un preşedinte a fost prezent la aeroport şi i-a încurajat pe fotbaliştii noştri. Acesta i-a transmis căpitanului echipei, Alexandru Epureanu, drapelul de stat, menţionând că prezenţa permanentă a tricolorului în lot va constitui încă un imbold pentru jucători să-şi depună toate eforturile pentru a obţine victorii în meciurile cu adversarii. „Sunt con-vins că aceleaşi emoţii de bucurie le vom trăi şi după partida cu Ungaria în care veţi obţine o nouă victorie”, a menţionat şeful statului. Solici-tat de ziarişti să facă un pronostic pentru meciul cu Ungaria, Mihai Ghimpu a spus că reprezentativa Republicii Moldova va obţine o vic-torie cu scorul de 2-0 sau 2-1.

În celelalte meciuri din grupă, Olanda a trecut cu scorul de 5-0 de San Marino, iar Ungaria a pierdut în deplasare cu 2-0 în faţa Suediei.

Meciul dintre naţionalele Un-gariei şi Republicii Moldova va avea loc astăzi, începând cu ora 21.30.

Vitalie HADeI

www.jurnal.md Marţi, 7 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 10 | Cultură

„Ce Dumnezeu feroce îngrămă-deşte de-o parte aurul şi de cealaltă poftele?”. Aceasta-i întrebarea din care creşte, ca pe drojdii, romanul lui Julien Green, „Leviathan”, Art, 2007. Suntem într-un orăşel de provincie, în care orice nou-venit este luat la

ochi, şi unde toată lumea pare să-şi dispute, nu fără succes, favorurile frumoasei Angèle. Ultimul pe listă este domnul Guéret, sosit de curând în Lorges, şi prins imediat în mrejele tinerei fete, chit că-şi dă seama de tot penibilul situaţiei: „Ce poate fi

cu Emilian Galaicu-PăunCarte la pachet

mai ridicol decât să-i faci curte, ca un îndrăgostit, unei fete care nu râvnea, probabil, decât la bani.” La rându-i, Angèle se lasă curtată şi „fusese decepţionată că nu i-a oferit nimic, decepţionată, dar surprinsă, şi-n cele din urmă curiozitatea s-a dovedit mai puternică decât decep-ţia”. (Ba chiar decât sentimentul de autoconservare, adaug între paranteze.) Estimp, tocmai cei care-i spală oscioarele ar fi în stare să-şi scoată ochii unul altuia – pentru ea: „În orice caz, fata asta se poate lăuda că a stârnit destulă zâzanie la masa noastră…” Or, naivitatea noului sosit

(„– Spune-mi, fata asta a fost cu toată lumea?”) stârneşte râsul general: „– Cu toată lumea de aici? Sigur că da (…), e mai dată dracului decât oricare damă din Chanteilles”, dar şi explicaţiile de rigoare: „Te duci la doamna Londe şi-o rogi să te înscrie pe listă pentru o duminică oarecare”. Este momentul de cotitură al nara-ţiunii, când Guéret o vede pe Angèle în visele lui „oferindu-şi pieptul spre crimă sau iubire”, în timp ce „toată fiinţa lui era numai violenţă şi lăcomie”. Intrat în pielea persona-jului, naratorul lasă să-i scape, din senin: „acuma, când ştia că a fost a

tuturor şi nu i se refuza decât lui”, iar deznodământul nu va întârzia să se producă: „Spectacolul spaimei îl făcu pe Guéret să-şi iasă din fire. Întâi o pălmui, apoi, slobozindu-i mâna, o înşfăcă de păr şi o izbi de câteva ori cu capul de pământ”.

Închei aici, la jumătatea naraţi-unii, nu a înainte de a cita cea mai frumoasă frază din carte: „O clipă destinul a şovăit, nemaiştiind cum să se poarte cu el, abandonându-l voinţei sale oarbe, apoi drumul s-a căscat din nou în faţa acestui om”.

Pentru Radio europa Liberă

Julien GREEN, Leviathan

În perioada 6–12 septembrie 2010 se desfăşoară cea de-a III-a ediţie a Festivalului Filmului Românesc la Chişinău, eveniment organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Centrul Cultural „Gaudea-mus” şi cu sprijinul Ambasadei României la Chişinău. Timp de şapte zile vor fi prezentate în capitala Repu-blicii Moldova şase lungmetraje şi cinci scurtmetraje româneşti cu un palmares internaţional remarcabil.

Programul cuprinde lungmetrajele „Amintiri din epoca de aur I şi II” (2009, scenariul: Cristian Mungiu, regia: Ioana Uri-caru, Hanno Hofer, Răzvan Mărculescu, Constantin Popescu, Cristian Mungiu), „Cea mai fericită fată din lume” (2008, regia: Radu Jude, scenariul: Radu Jude şi Augustina Stanciu), „Fran-cesca” (2009, scenariul şi regia: Bobby Păunescu), „Katalin Var-ga” (2009, scenariul şi regia: Peter Strickland), „Cealaltă Irină” (2008, regia: Andrei Gruzsniczki, scenariul: Ileana Muntean, Andrei Gruzsniczki, Mircea Stăiculescu), „Eu când vreau să fluier, fluier” (2010, regia: Florin Şerban, scenariul: Cătălin Mi-tulescu şi Florin Şerban) şi scurtmetrajele „Lampa cu căciulă” (2006, regia: Radu Jude, scenariul: Florin Lăzărescu), „Nunta lui Oli” (2009, scenariul şi regia: Tudor Jurgiu), „Ştefan” (2007, regia: Stanca Radu, scenariul: Simona Ghiţă şi Stanca Radu), „Reno-vare” (2009, scenariul şi regia: Simona Ghiţă şi Paul Negoescu) şi „Derby” (2010, scenariul şi regia: Paul Negoescu). Cu excepţia filmului regizat de Florin Şerban, proiecţiile reprezintă premi-ere în Republica Moldova. În fiecare zi a festivalului, înainte şi după proiecţii, vor avea loc discuţii cu invitaţii. La Festivalul Filmului Românesc participă regizorul Florin Şerban, criticul de film Magda Mihăilescu, regizorul Tudor Jurgiu, scenaristul Florin Lăzărescu şi Irina Malcea (Institutul Cultural Român).

Proiecţiile au loc la Centrul Cultural „Gaudeamus” (str. Vasile Alecsandri nr. 4). Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Programul FestivaluluiFilmului Românesc

(ediţia a III-a)

n 7 septembrie „Cea mai fericită fată din lume”, ora 16:00; „Lampa cu căciulă”, ora 19:30. Participă: Florin Lăzărescun 8 septembrie „Francesca”, ora 11.00, „Nunta lui

Oli”, ora 16.30. Participă: Tudor Jurgiu.n 9 septembrie „Katalin Varga”, ora 16.00, „Ştefan”,

ora 19.30 n 10 septembrie „Cealaltă Irină”, ora 16.00 „Renova-

re”, ora 19.30. Participă: Paul Negoescun 11 septembrie „Eu când vreau să fluier, fluier”, ora

16.00, „Renovare”, ora 19.30. Participă: Florin Şerbann 12 septembrie „Eu când vreau să fluier, fluier”, ora

17.00. Participă: Florin Şerban

SEcVENţă DIN FIlMUl „AMINTIRI DIN EPocA DE AUR”(scenariu, regie, cristian Mungiu), prezentat lainaugurarea Festivalului Filmului Românesc de la chişinău

La „Gaudeamus” a începutFestivalul Filmului Românesc

Azi toată lumea e predispusă să se împrăştie prin lume şi a venit timpul să reevaluăm cu toată seriozitatea importanţa legăturilor noastre cu lumea, stabilite de cei plecaţi.

Mai ales când e vorba de plecări dra-matice, când doar statutul de refugiat mai putea salva familia de deportări spre înghe-ţurile veşnice. Însă tăvălugul represaliilor pe criterii de clasă, venit peste noi după 28 iunie 1940, nu a însemnat neapărat şi dezră-dăcinări totale, cum şi-ar fi dorit torţionarii. Astăzi, istoria se răzbună prin copiii şi chiar prin pruncii de atunci. Se răzbună prin co-pilul Paul Goma, prin pruncul Adrian Pău-nescu, prin pruncul ce avea să devină coleg de breaslă al acestora, dar şi un important diplomat, Aurel Dragoş Munteanu.

Placă comemorativă,consacrată luiAurel Dragoş Munteanu

Doamna Sofia, mama lui Aurel Dragoş Munteanu, a fost una din învăţătoarele şcolii interbelice care a ştiut cum să-i înveţe carte românească pe elevii din satul Buda, Călăraşi, fostul judeţ Lăpuşna, în aşa fel încât să se adeverească afirmaţia că patru clase româneşti bat zece clase sovietice. Ta-tăl meu, de-o pildă, unul dintre elevii doam-nei Sofia, i-a fost recunoscător toată viaţa pentru că, vorba lui, „m-a făcut om încă de mititel”. Şi asta chiar dacă soarta familiei Munteanu avea să fie una din cele mai zbu-ciumate. Într-o notă cutremurătoare, lăsată de Aurel Dragoş Munteanu, pe 17 aprilie 1994, citim următoarele: „Destin de exilaţi. Fratele meu, Dragoş, mort la Buzău. Mor-mântul distrus în război. Tatăl meu mort la Recaş, în ian. 1947. Mormânt amestecat de timpuri vitrege. Unchiul Vasile, mort la Târgovişte în 1993. Mama la Washington, 14 aprilie 1994. Între timp, traiectoria vieţii scriitorului poate fi reconstituită după următorul itinerar biografic, „cartografiat” după www.marileiubiri.org.

Scriitorul şi exilul

În 1964 absolvă Facultatea de Litere şi devine asistent la Catedra de Literatură din Oradea. Publică volumul de povestiri „După-amiaza neliniştită”. În 1968 pleacă la Bucureşti. În august, devine membru PCR împreună cu doi prieteni basara-beni, Paul Goma şi Adrian Păunescu. Se afirmă ca ziarist şi critic literar, publică un roman şi o culegere de eseuri.

În 1970–1971, împreună cu Adrian Păunescu, face un stagiu de un an pentru scriitori la Universitatea din Iowa (SUA), cu o bursă Fullbright. Călătoreşte în Statele Unite

Întoarcerea acasă a luiAurel Dragoş Munteanu

de mai multe ori, precum şi în multe ţări europene, apoi în Rusia şi Asia, prin diverse schimburi culturale. Stă o lună în India (1974) de a cărei cultură se îndrăgosteşte ca Mircea Eliade, pe care l-a întâlnit la Chicago. La Paris l-a întâlnit pe Cioran. În 1977 îi apare ultimul roman publicat în timpul vieţii, „Marile Iubiri”, după care începe să fie persecutat de regimul comunist. În anii 1980, învaţă ebra-ica la cursurile „Talmud Torah” şi aramaica. Citeşte şi studiază evangheliile în limba vorbită zilnic de Iisus Hristos.

În 1987 lui Aurel Dragoş Munteanu i se ia dreptul la semnătură după ce scrie un articol despre Mircea Eliade, iar securitatea începe o campanie de urmărire şi intimi-dare. Îşi dă demisia din PCR (1988) şi scrie o serie de proteste care au fost difuzate la „Europa Liberă” şi „Vocea Americii”. În con-secinţă, îşi pierde slujba de la „Luceafărul”. I se acordă statutul de refugiat în SUA în vara lui 1989. Era pregătit să plece cu toată familia în ianuarie 1990, însă evenimentele din decembrie 1989, datorită calităţii sale de oponent al regimului comunist, fac să fie chemat la Televiziune. Devine membru al CFSN şi este numit preşedinte al Radiotele-viziunii Române Libere, precum şi purtător de cuvânt al guvernului provizoriu. În fe-bruarie demisionează imediat ce se întoarce dintr-o vizită în Germania, în timpul căreia FSN a fost transformat în partid. În martie este numit ambasador la ONU. În august 1990 devine preşedintele Consiliului de Securitate ONU.

Aurel Dragoş Munteanu,la primirea R. Moldova în oNU

În martie 1992, Aurel Dragoş Muntea-nu participă nemijlocit la primirea Repu-blicii Moldova în Organizaţia Naţiunilor Unite, moment în care i s-a rezervat în mod simbolic un loc la masa ce reprezen-ta pământul său natal, alături de primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, şi ministrul de Externe, Nicolae

Ţâu. Într-un interviu pentru „Lumea liberă”, întrebat ce sentimente a avut în momentul în care drapelul tricolor al Re-publicii Moldova a fost înălţat pe un catarg în faţa clădirii Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aurel Dragoş Munteanu a răspuns: „Eu o să-mi închei curând misiunea la Naţiunile Unite, până acum noi am repre-zentat Moldova în toate demersurile sale la Naţiunile Unite. Până la admitere şi la admitere, nu au existat două delegaţii, am fost una. Noi suntem Moldova şi România, sunt mândru de aceasta, este o pagină de istorie pe care neamul nostru a înscris-o în faţa întregii comunităţi internaţionale...”

Aurel Dragoş Munteanu a decedat în dimineaţa zilei de 30 mai 2005, după o suferinţă de doi ani. Ultimele sale cuvinte au fost „Mareţie... Grandoare” pe care le-a rostit de trei ori. Slujba de înmormântare a fost oficiată de părintele Gheorghe Calciu la biserica “Sfânta Cruce” din Virginia şi se odihneşte la Washington D.C., alături de mama care l-a născut pe 16 ianuarie 1942 în satul Buda, fostul judeţ Lăpuşna, într-o casă care actualmente este sediul bibliote-cii ce îi poartă numele şi pe al cărei perete la sfârşit de august i-a fost dezvelită o placă comemorativă, executată cu mult har de sculptorul Tudor Cataraga.

oaspeţi de onoareîn satul buda, călăraşi

Prezent la ceremonia de dezvelire, Dl Mircea Snegur, Primul Preşedinte al R.Moldova, a ţinut să precizeze că anume datorită aflării lui A. D. Munteanu în cali-tatea sa de Ambasador al României la ONU, delegaţia venită de la Chişinău pentru a obţine recunoaşterea Independenţei R. Mol-dova simţea că are „un sprijin foarte serios la spate, o susţinere reală în toate demer-surile necesare”. Printre oaspeţii de onoare ai satului au mai fost prezenţi Excelenţa sa Marius Lazurca, Ambasadorul României la Chişinău; Andrei Popov, viceministru al Afacerilor Externe şi al Integrării Europene; Gheorghe Postică, viceministru al Cultu-rii; Arcadie Suceveanu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor; ex-prim-ministrul Ion Sturza, care a avut generozitatea de a le acorda cititorilor bibliotecii un lot de carte şi două calculatoare; Ion Mămăligă, preşedin-tele Asociaţiei Transportatorilor Privaţi ş.a.

Se poate spune că în cazul familiei Munteanu istoria reuşeşte să se răzbune pe propriile nedreptăţi, readucându-l pe Aurel-Dragoş Munteanu acasă, fie şi printr-un gest simbolic, însă cu atât mai autentic da-torită emoţionantei coparticipări a tuturor celor care preţuiesc din inimă valorile ce îşi trag rădăcinile din acest pământ.

nicolae PoPA

PlAcA coMEMoRATIVă consacratălui Aurel dragoş Munteanu a fost dezvelităîn satul Buda, fostul judeţ Lăpuşna

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Privirea | 11

La fiecare sfârşit de săptă-mână, sâmbătă şi duminică şi în sărbătorile religioase, iubitorii de pelerinaje şi excursii au la dis-poziţie autobuze confortabile cu care se pot deplasa la destinaţia dorită. Pe măsură ce exigenţele şi cerinţele publicului vor creşte, acest proiect se va dezvolta. Fiecare traseu cuprinde unul, două sau trei obiective dintre mănăstirile Căldăruşani, Balmuci, Cernica, Pasărea, Ciorogârla, bisericile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sf. Ilie” din Călugăreni, Biserica „Sf. Voievozi” din Hulubeşti, Biseri-ca „Sf. Gheorghe” din Brăniştari şi Parcul Natural „Comana”. Şi asta la preţul simbolic de 15 lei româneşti. Iniţiativa autorităţilor române este un prilej de a ne cunoaşte mai bine moştenirea culturală şi religioasă, dar şi de a prelua această experi-enţă şi în R. Moldova, încărcată de trasee turistice religioase.

cernica şi Pasărea,două perle monastice

Am optat pentru vechile vetre de rugăciune – Cernica şi Pasărea. Cernica, pentru că ne este mai aproape de suflet, aici s-au nevoit călugări basarabeni, refugiaţi după anul 1940, şi şi-au găsit locurile de veci, împreună cu vestitul nostru mitropolit Gurie Grosu, rămas cu mare cinste în istoria Mitropoliei Basarabiei. Am vizitat şi mor-mintele marilor noştri patrioţi

Pantelimon Halippa, Ion Inculeţ, preşedintele primului parlament basarabean (Sfatul Ţării), dar şi al lui Ion Pelivan, un alt luptător pentru Unire. Sunt locuri dumne-zeieşti, înconjurate de ape şi păduri seculare, unde broaştele au fost blestemate încă de marele ierarh Calinic, ca să nu orăcăie şi să nu împiedice rugăciunile.

Călătorului venit la Cernica îi stă bine să se închine, în primul rând, moaştelor sfântului Calinic, unul dintre marii părinţi duhovni-ceşti ai veacului al XIX-lea, care a stat în scaunul stăreţiei între anii 1818 şi 1850. Prin viaţa şi faptele sale, a devenit unul din cei mai de-săvârşiţi reprezentanţi ai spiritua-lităţii româneşti. Ctitor de mănăs-tiri şi biserici, de spitale, de şcoli şi case pentru copii orfani, părintele Calinic a înălţat cele mai importan-te clădiri ale Mănăstirii Cernica.

Toţi cei care l-au cunoscut – se arată în cărţile bisericeşti – au rămas impresionaţi de numeroa-sele sale milostenii, de simplitatea sa în îmbrăcăminte, de bunătatea şi blândeţea sa, de rugăciunile sale tămăduitore, de posturile şi privegherile sale. Marele cărturar Nicolae Iorga scria despre Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica că el a „încheiat cu vrednicie şirul curaţi-lor călugări fără arginţi, al ctitorilor de cărţi şi de clădiri de închinare, al sufletelor de arhierei cari o clipă nu şi-au închipuit că fapta sau gândul lor scapă de sub ochiul privighetor al lui Dumnezeu”.

Sfântul calinicfără arginţi,mai viu ca niciodată

Părintele Calinic (foto) a fost şi un însufleţit patriot. În perioada episcopatului său, a luat parte la lucrările Adunării obşteşti a ţării, unde a fost ales deputat în Diva-nul Ad-hoc care a pregătit unirea celor două principate româneşti. În primăvara anului 1857 a tri-mis o circulară către protopopi şi egumeni prin care le-a cerut ca în toate bisericile să se facă rugăciuni „pentru unirea românilor într-o singură voinţă şi cuget, ca să ceară pe cale legiuită viaţă patriei lor”. A făcut parte şi din Adunarea electi-vă a ţării care a ales domnitor pe Alexandru Ioan Cuza.

Drag ne este părintele Calinic şi pentru rugăciunile sale tămădu-itoare, graţie cărora, femeile sterile se tratează şi nasc, iar cei neputin-cioşi îşi găsesc alinarea. Părintele Ilarion Argatu, mare nevoitor la Cernica în anii regimului Ceau-

şescu şi după Revoluţie, la care veneau creştini din toată România, povestea ce sprijin duhovnicesc viu este părintele nostru Calinic. Lângă racla sfântului găsim şi moaştele unui alt vrednic părinte Gheorghe care, în 1781, a venit la stăreţia mă-năstirii. Arhimandritul Gheorghe a însemnat începutul ascensiunii vieţii monahale de la Cernica. El ne este la fel de aproape pentru că a fost unul dintre ucenicii altui cunoscut sfânt părinte – Paisie de la Neamţ – care a trecut Nistrul cu un grup de monahi şi a înfiinţat Mănăstirea Noul Neamţ, devenită un mare centru cultural şi spiritual al acelor timpuri.

Mănăstireamaicilor meşteriţe, ascunsă în flori

După ce am plecat de la Cer-nica, cam un sfert de oră am fă-cut cu autobuzul până la Mănăs-tirea Pasărea, înecată în flori şi arome. Printre trandafiri puteau fi văzute măicuţele care alergau ca nişte furnici, îndeplinind diverse munci. Pâinea şi mierea lor sunt deosebite. Ne-au propus spre vânzare nişte cruciţe atât de neobişnuite, încât am crezut cu greu că sunt meşterite atât de is-cusit chiar de mâinile măicuţelor de la Pasărea care lucrează şi în ateliere de croitorie şi la turnarea icoanelor.

Aveam să aflăm că prima ates-tare a Mănăstirii Pasărea datează din 1813. Biserica mare, cu hramul Sf. Treime, are ca ctitor tot pe Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, zidită între anii 1846 şi 1847, iar fresca în stil neobizantin a fost realizată de pictori de la muntele Athos. Maicile se miră şi acum de timpul scurt în

care s-a înălţat biserica de meşterii profesionişti de atunci.

„Doi pumnide ţărână suntem…”

Unul dintre preoţii mănăstirii ne-a spus că aceasta a devenit un leagăn al rugăciunii neîncetate, motiv pentru care Pasărea este vi-zitată non-stop de pelerini. Muzeul mănăstirii deţine o bogată colecţie de icoane din lemn din secolul al XVIII-lea de şcoală italiană cu influenţă grecească. De asemenea, am văzut şi icoane pe sticlă ale Şcolii din Ţara Românească, icoane îmbrăcate în argint, evanghelii şi cărţi din secolul al XIX-lea. O candelă şi un veşmânt preoţesc, donate de regele Carol I, se păstrea-ză şi acum. Cimitirul mănăstirii e o adevărată bijuterie sculpturală, în centrul căreia e situată o bisericu-ţă-osuar. O parte din monumentele funerare sunt opere ale sculptorilor Gh. Anghel, Carol Storck şi ale arhi-tectului Heidewich.

Noi, cei mai curajoşi, am cobo-rât împreună cu maica Emanuela în subsolul bisericuţei, unde am văzut o privelişte dureroasă – sche-letele unui număr mare de morţi care au fost deshumate, spălate şi depozitate acolo. „Nu avem atâta pământ pentru morţii noştri şi suntem nevoiţi să aducem o parte dintre oseminte aici. Nu facem diferenţe – au fost bogaţi ori săraci, orgolioşi sau egoişti. După ce am scuturat osemintele unei foste călugăriţe, s-au risipit doi pumni de ţărână jos. Şi atunci am înţeles încă o dată ce suntem în viaţa pămân-tească... Să ne încredem în Domnul şi să alegem calea nevoinţelor”, ne-a sfătuit maica.

Angelina oLARU

Trasee turistice ecumenice ITINERARE // o experienţă demnă de urmat şi de R. Moldova

Din luna august, zece trasee turistice ecumenice excepţionale au devenit accesibile tuturor bucureştenilor şi oaspeţilor Ro-mâniei, dornici să viziteze perlele monastice din jurul capi-talei. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti au lansat nouă linii autopilot către mănăstiri şi obiective turistice, inclusiv către Parcul Na-tural „Comana”.

MăNăSTIREA cernica

www.jurnal.md Marţi, 7 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 12 | Il paradiso

Jurnalul iubiriio doamnă inteligentă

Doamnă de 43 de ani, brunetă, cu stu-dii superioare, din centrul Moldovei. Îi plac călătoriile, muzica, florile şi ar vrea să facă cunoştinţă cu un bărbat cu studii superioare, serios şi fără vicii. (490)

Un domn cu suflet mare

Un domn, 37 de ani, bun la suflet, fără obligaţii, vrea să facă cunoştinţă cu o doam-nă care, de asemenea, nu are obligaţii faţă de nimeni şi care ar dori să-şi găsească sufletul pereche. (491)

bărbat adevărat

Deşi am 52 de ani, arăt mult mai bine pentru că practic sportul. Am studii supe-rioare, sunt asigurat material, fără vicii şi obligaţii. Aş vrea să cunosc o femeie cu vârsta între 43 şi 46 de ani, fără obligaţii, care ar dori să formeze o familie. (492)

bună la suflet

O doamnă bună la suflet şi inteligentă din nordul Moldovei vrea să facă cunoştinţă cu un bărbat cu vârsta până la 70 de ani, bun la suflet, sănătos, gospodar şi fără vicii, care e disponibil să treacă cu traiul la ea pentru a întemeia o familie. (493)

în căutareaunei doamne sincere

Mă numesc Vasile, am 42 de ani şi sunt divorţat. Aş vrea să cunosc o doamnă sinceră, cu copii, cu vârsta între 30 şi 45 de ani, pentru a forma o familie. Promit că voi fi un soţ iubi-tor şi sprijin al familiei. (494)

Profesor universitarcu salariu considerabil

Sunt profesor universitar, am pensie bu-nă, salariu considerabil şi un cămin confor-tabil. Aş vrea să cunosc o doamnă cu vârsta între 58 şi 63 de ani, cu studii superioare, care ar dori să trăiască cu mine până la sfârşitul vieţii. (495)

caut un bărbat adevărat

Sunt o văduvă de la ţară în vârstă de 50 de ani, asigurată material, cu serviciu. Caut un bărbat cu vârsta potrivită mie care ar dori să treacă cu traiul la mine. Să aibă permis de conducere. (496)

Aştept o poveste romantică

Doamnă (50 de ani), fire artistică, ar fi bucuroasă să cunoască, pentru relaţii serioa-se, un domn generos, domiciliat în munici-piul Chişinău, care ar putea crea o poveste aievea. (497)

Femeie de la ţară

Am 36 de ani, studii superioare. Caut un partener de viaţă. Rog seriozitate. (498)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de mArţi şi vineri ale JUrnALULUi şi în tabloidul APrOPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pen-tru a afla detalii despre el sau ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Te poţiîmpotrividestinului?Undeva, pe malul mării, pe o faleză aproape sălbatică, cerul era de un vineţiu-plum-buriu, pescăruşii zburau, era ultima zi, plecam acasă, nici acum nu pot uita imaginea. Era atâta linişte, se auzea numai marea, ploua uşor, mă ţinea în braţe.

Totul a început într-o sâmbătă, o zi care mi-a schimbat viaţa, o zi în care am învăţat că iubirea adevărată se poate concre-tiza într-un singur zâmbet, ziua cea mai frumoasă din întreaga mea viaţă, ziua care m-a făcut să văd lumea plină de culori, ziua în care soarele se zărea în cei mai întunecaţi nori, o zi apa-rent obişnuită, este ziua în care l-am întâlnit.

Întregul meu destin avea să se schimbe, mi-aş fi dorit ca acea zi să nu se sfârşească

niciodată. În momentul în care privirile noastre se întâlneau, în jurul nostru se crea un zid de scântei ale dragostei. Când m-a prins prima oară de mână, inima îmi bătea ca a unui pui de găină gata să fie tăiat de lama ascuţită a cuţitului, nu voi uita niciodată privirea lui caldă, pă-trunzătoare, în care adesea mă scufundam.

Clipele petrecute alături de el păreau secunde, iar timpul departe de el era un coşmar, simţeam cum mă sting uşor, fiecare secundă departe de el părea o veşnicie. În timp ce eram alături de el uitam de tot ce este urât. El este cel care m-a

învăţat să iubesc cu adevărat, este cel care m-a făcut să trec de la egoism la altruism, este cel care mi-a arătat că lucrurile cele mai simple sunt de fapt cele cu multe înţelesuri, este fiinţa care m-a făcut să mă bucur chiar şi de cea mai mică bucurie a vieţii, cel care mi-a arătat că nicio problemă nu este atât de mare pe cât pare şi că orice clipă din viaţă este preţioasă şi trebuie trăită din plin.

Dar într-o zi, pe nesimţite, aveam să pierd acest ,,dar” al vieţii, tot universul meu s-a prăbuşit odată cu plecarea lui, viaţa mea nu mai avea culoare şi inima mea a încetat parcă să

bată, nimic nu mai era la fel, când a plecat, a luat cu el totul, mi-a luat sufletul, mi-a luat singura comoară pe care am avut-o cândva – dragostea –, iar fără el aveam să învăţ cum e de fapt lumea. Este cel care mi-a tăiat aripile atunci când eram în zbor spre fericire şi cel care mi-a arătat că într-o secundă Raiul se poate transforma în Iad, însă nu-l urăsc, nu-l dispreţuiesc, din contra, îl apreciez şi îi mulţu-mesc cât de frumos este să iu-beşti şi să fii iubit... Mulţumesc lui cupidon pentru că m-a atins cu săgeata dragostei.

Mihaela, Chişinău

Săgeata lui cupidon

N-am reuşit după aceea să trăiesc o asemenea clipă, dar îmi voi aminti întotdeauna ace-le momente minunate. Poate nu întotdeauna te poţi întâlni cu aşa ceva, cu o iubire perfectă. Aş vrea să pot da timpul înapoi, să mai fiu o dată acolo, să mă mai iubească cineva.

Mă întreb uneori ce s-a întâmplat cu el (ne-am mai scris un timp, ne-am mai întâlnit de câteva ori). Au trecut atâţia ani, în care mi-am reamintit clipele acelea. Au fost nişte clipe de fe-ricire, au fost minunate, nimeni nu îţi poate lua amintirile.

Însă, uneori, te doare, te doare faptul că poate ai trecut pe lângă fericire, că nu eşti fericit aşa cum ai fost atunci. Poate că în orice relaţie se ajunge la plictiseală, la certuri din nimic. Poate că unii oameni chiar sunt fericiţi, indiferent dacă fiecare face ce vrea, dacă nu sunt unul lângă altul, dacă se înşală re-ciproc, dacă stau împreună numai pentru că au anumite interese.

Important e să crezi că poţi fi fericit. Dacă mai poţi crede asta, înseamnă că totul este bine în viaţa ta. Însă, la un moment dat, când îţi dai seama că timpul nu se întoarce înapoi, că ai fost dezamăgit, că, de fapt, ai fost înşelat, aripile ţi se taie, simţi că nu mai trăieşti şi nu faci decât să te târâi prin lumea asta plină de mizerii. Pentru ce?

În speranţa că vei mai găsi din nou fericirea, în speranţa că va mai fi din nou cineva lângă tine, poate va fi, dar îţi mai asumi riscul să simţi ceva, să iubeşti, să crezi că eşti iubit. Fericirea, oare ce înseamnă fericirea? Ce înseamnă să fii iubit, să poţi iubi la rândul tău? Ce înseamnă să pierzi tot ce ai avut vreodată? Ce înseamnă să nu mai poţi simţi nimic?

Uneori e greu, foarte greu, să te simţi singur, să nu mai ştii pentru ce te târâi prin lumea

asta. Uneori nimic nu mai are sens. Uneori ai vrea să fie cineva lângă tine, să te strângă în braţe, să-l simţi aproape sufleteşte. Oare acea persoană există? Oare va exista cineva vreodată?

Dezamăgireaeste mare

E greu de spus. E greu de crezut. Probabil fiecare om are o soartă, fiecare merge pe un tipar. Nu ne convine în anumite momente această soartă care, uneori sau mai tot timpul, nu este aşa cum ne-am dorit. Te poţi împotrivi destinului?

Am încercat, însă dacă îţi este sortit să fie într-un fel, e inutil să crezi că poate fi altfel. Pentru a crede într-un om, tre-buie să ai foarte mult curaj sau să ai şi o anumită inconştienţă. E uşor să vrei să crezi, să îţi pui

toate speranţele într-o relaţie pe care o crezi frumoasă, însă nu totul e aşa cum pare.

Cel mai grav e să te trezeşti într-o zi că nu mai ai nimic. Dezamăgirea este atât de mare, cu greu poţi să treci mai departe. Dar atunci viaţa ta este deja dis-trusă, anii pierduţi, te gândeşti ce ai mai putea face, oare ce?

Ai mai putea avea încredere în cineva? Ai mai putea spera într-o iubire? Ai mai crede că ci-neva te poate iubi sincer? Ai mai avea puterea să treci din nou la o relaţie serioasă? Ai mai spera ceva de la viaţă?

Aş vrea să nu sufere nimeni niciodată, nici măcar 10% din cât am suferit eu, poate din vina mea, pentru că m-am complăcut într-o situaţie care nu-mi era favorabilă.

Merg pe stradă şi aş vrea să mă văd şi eu cum îi văd pe alţii, ţinându-se de mână, fericiţi îm-

preună, îmbrăţişaţi, sărutându-se. Însă până unde ţine această „fericire”, cât de mult timp?

Mi-ar fi teamă să ajung în aceeaşi situaţie, am suferit prea mult şi, după aceea, nu am găsit niciun bărbat care să vrea cu adevărat să mă înţeleagă, să fie alături de mine. E greu să te trezeşti singur într-o lume în care nu ai prieteni, într-o lume în care poate că există fericire, dar nu o poţi găsi.

O cauţi, o vrei. Unde e? O clipă măcar de fericire. Cât ai da pentru o clipă de fericire? Ce ai da pentru o clipă de fericire? Cât ai sacrifica? Ce ai lăsa în urmă?

Însă, la un moment dat, te întrebi dacă există ferici-re, dacă nu cumva totul ţine câteva luni, cel mult… începi să te îndoieşti… să crezi în cineva sau mai bine nu?

evelina

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Poveşti adevărate | 13

cu Lidia BOBÂNăLa noi acasă

Unde duce patima de a avea mai multe femei

Nici nu bănuiţi cât de mult vă iubesc, dragii mei cititori! Ori de câte ori răsfoiesc însemnările mele, îmi apar în faţă oa-menii pe care i-am cunoscut. Fiecare dintre voi îmi rămâneţi apropiaţi sufletului. Aşa sunt eu, bolnavă de oameni! Am încercat uneori să mă distanţez de eroii poveştilor mele, dar nu mi-a reuşit. Nu mă lăsaţi să vă uit! Am ajuns să mă inte-resez cum o duceţi, ce schimbări aveţi în familie, de ce boli suferiţi, ce fac copiii, nepoţii voştri. Mă bucur că îmi telefo-naţi mereu şi mi le înşiraţi pe toate ca unei rude.

Berbec Se pare că astăzi aveţi multe pro-bleme de rezolvat. În casă, reuşiţi să faceţi schimbări ce contribuie la îmbunătăţirea atmosferei. După-amiază, sunteţi tentat să

cumpăraţi un obiect de valoare. Vă recomandăm să fiţi cumpătat pentru că nu este o zi favorabilă investiţiilor. Nu neglijaţi odihna!

Taur Sunteţi foarte ambiţios şi reuşiţi să fi-nalizaţi o lucrare importantă. După-amiază, aveţi ocazia să vă afirmaţi în societate. S-ar putea să luaţi iniţiative pentru care veţi fi ad-

mirat. Aveti grijă să nu neglijaţi problemele de familie!

Gemeni Dimineaţa, aveţi o stare de spirit excelentă, astfel încât relaţiile cu cei din jur decurg fără probleme. Aveţi şanse de reuşită în activităţile casnice şi în societa-

te. Singurul lucru care vă nemulţumeşte este situaţia financiară. În decursul serii, s-ar putea să mergeţi în vizită la prieteni. Vă recomandăm să evitaţi glumele prea îndrăzneţe.

Rac Dimineaţa, este posibil ca relaţiile senti-mentale să fie mai tensionate. Nu vă faceţi griji! O rudă mai în vârstă vă ajută să înţelegeţi că aşa-zisele probleme sunt create de o persoa-

nă invidioasă. Culegeţi roadele unei investiţii inspirate, înca-sând o sumă considerabilă. Aveţi grijă să nu vă extenuaţi!

Leu Sunteţi apreciat pentru eforturile de-puse la serviciu. Puteţi finaliza tot ce aţi început. Pe plan financiar, s-ar putea să nu staţi tocmai bine, dar sunteţi hotărât să

întoarceţi lucrurile în favoarea dumneavoastră. Vă sfă-tuim să profitaţi de toate ocaziile care vă ies în cale.

Fecioară Sunteţi foarte ambiţios şi reuşiţi să finalizaţi tot ce v-aţi propus. Diminea-ţa, intraţi în posesia unui câştig financiar consistent şi aveţi ocazia să vă afirmaţi pe

plan social. Relaţiile cu persoana iubită sunt excelente şi vă întelegeţi bine cu prietenii. Vă sfătuim să evitaţi excesele alimentare pentru că sunteţi predispus la pro-bleme digestive.

Balanţă Aveţi ocazia să faceţi schimbări importante pe plan sentimental şi social. Colaboraţi foarte bine cu cei din jur şi pu-teţi avea succes în societate. Vă recoman-

dăm să evitaţi exagerările. Nu vă asumaţi niciun risc pentru că puteţi pierde o afacere rentabilă!

Scorpion Deşi aveţi o zi încărcată, reuşiţi să faceţi faţă cu succes tuturor probleme-lor. Lipsa banilor vă deranjează, dar nu re-prezintă un obstacol de netrecut. Vă sfătu-

im să vă bazaţi pe intuiţie. Pentru hotărârile importante, consultaţi-vă cu partenerul de viaţă!

Săgetător Reuşiţi să rezolvaţi o problemă sentimentală care nu vă dă pace de la o vreme. Dimineaţa, un prieten vă propune să intraţi într-o afacere pe care a dema-

rat-o de curând. Vă sfătuim să acceptaţi pentru că pu-teţi câştiga bine. Spre seară, plecaţi în vizită la prieteni, împreună cu persoana iubită.

Capricorn Puteţi avea succes într-o scurtă călătorie de afaceri. Vă sfătuim să fiţi prudent şi să evitaţi discuţiile în con-tradictoriu cu partenerii de afaceri. După-

amiază, reuşiţi să clarificaţi o problemă sentimentală mai veche. Din punct de vedere financiar, nu aveţi mo-tive de îngrijorare. Nu faceţi cheltuieli prea mari!

Vărsător Se pot produce schimbări im-portante, mai ales pe plan social şi senti-mental. Colaboraţi foarte bine cu partenerii de afaceri şi vă întâlniţi cu persoane impor-

tante. După-amiază, faceţi o investiţie pentru cămin. Vă sfătuim să ţineţi cont de sfaturile partenerului de viaţă.

Peşti Survin mai multe schimbări de pro-gram. Nu vă faceţi griji pentru că totul va ieşi bine! Aveţi ocazia să cunoaşteţi o per-soană mai în vârstă care vă ajută să rezol-

vaţi o problemă profesională. Vă recomandăm să vă consultaţi cu partenerul de viaţă în problemele casei. Evitaţi disputele cu o femeie!

Horoscop 7 septembrie 2010

ADUlTER // Milica îl ascundea în casa ei pe Vasile cu iubitele lui, iar Vasile o apăra pe Milica în faţa lui ghenadie, bărbatu-său, spulberându-i acestuia toate bănuielile despre soţie-sa

Îmi spuneţi lucruri pe care nici celei mai apropiate fiinţe nu o să i le mărturisiţi vreodată. Şi dacă înşir aceste poveşti în paginile ziarului pe care îl ţineţi acum în mână o fac ca să amintesc unora că viaţa îi scurtă, că, dacă suntem vinovaţi faţă de cineva, e cazul să o recunoaştem şi să ne cerem iertare, că, dacă ne-am îndepărtat de prieteni, e timpul să ni-i apropiem, dacă te înstrăinezi de soţie şi îţi pare că ai greşit o dată luând-o de nevastă, ar trebui să te întrebi dacă n-a greşit ea oare că te-a ales pe tine de bărbat... Doar oamenii înţelepţi, la răscruci de drumuri, se aşază pe iarbă şi cântăresc – nu nu-mai cu mintea, dar şi cu sufletul – ce au trăit şi cât au să o mai ducă până vine cea cu coasa să-şi ia dobânda. Şi acum vă spun o istorie care m-a mişcat până la lacrimi.

Năravulde a-şi schimbapartenerii

Într-un sat trăiau doi verişori: Milica şi Vasile. Ţineau unul la altul, se întâlneau aproape în fiecare zi. Aveau deja familii şi locuiau la câteva case unul de altul. Milica era o femeie veselă şi plăcea bărbaţilor, Vasile, verişorul ei, nu era nici el de lepădat. Dar ştiţi ce i-a apropiat după căsătorie? Năravul de a-şi schimba partenerii în pat. Milica îl ascundea în casa ei pe Vasile cu iubitele lui, iar Vasile o apăra în faţa lui Ghenadie, spulberându-i acestuia toate bănuie-lile despre soţie-sa. Lucrurile astea ar fi mers la nesfârşit dacă întâmplarea nu le-ar fi jucat festa. Lizica, soţia

lui Vasile, s-a pornit la spital. Avea o problemă de sănătate atunci şi, cum trecea pe lângă casa Milicăi, şi-a zis femeia: „Ia să trec să o văd”.

Uşa casei era sprijinită cu mă-tura, semn că Milica nu era acasă. Dar pentru că erau rude, femeia a dat mătura la o parte şi a intrat în casă să bea un pahar cu apă. Şi dacă a auzit zgomote, cum să nu vadă ce-i acolo? Când colo, Vasile al ei fosăia în patul Milicăi cu o muiere. Şi cum Lizica nu era de mers la biserică, a pus mâna pe ce a nimerit şi a pornit, fraţilor, să-i zdupăiască pe cei doi cu toată puterea. Nu se uita unde nime-reşte, lovea cu ură şi deznădejde.

Punctul celor12 ani de căsnicie

Rivala era soţia unui brigadier din colhoz, o femeiuşcă dolofană şi înfocată. I-a spus soţului său că nu mai are ce căuta acasă, că de data asta a întrecut măsura şi a pus punct celor 12 ani de căsnicie. În fierbinţea-

Anii treceau, Lizica s-a măritat cu un alt bărbat, un flăcău, şi viaţa şi-a urmat cursul. Vasile a plătit pensie alimentară, dar nu s-a mai căsătorit. Nu avea rostul să o facă, le spunea prietenilor că oricum nu s-ar fi oprit la o femeie. Erau atât de multe, atât de fragede şi atât de dulci! Urmaşi avea, casa părinţilor o reconstruise şi, din banii pe care îi făcea cu şoferia lui, trăia bine. Ce alta şi-ar mai fi dorit?

Necazul muieraticului

Satul se obişnuise cu năravul lui de a-şi schimba muierile după pofta inimii. Şi doar o mătuşă de-a lui îi dădea din deget: „Hai-hai, Vasilică, te joci cu norocul!”. Şi odată, când Vasile a ajuns socru mare şi bunel, o în-tâmplare a răsturnat starea asta de lu-cruri. A nimerit, fără vina sa, într-un accident rutier şi s-a ales cu o fractură la şira spinării care l-a imobilizat la pat. Cine să caute de el, dacă în lumea asta mare nu avea un om care să ţină cu adevărat la Vasile? Iubitele roiau în jurul lui cât avea bani şi era în putere. Şi-a înstrăinat copiii cu bună ştiinţă, nu avea nevastă, iar pensia de invaliditate abia îi ajungea de pâine şi sare. Trebuia cineva să-l spele, să-l

la ceea, l-a căutat şi pe brigadier, i-a spus toată păţania şi, până în seară, satul vuia ca un stup de albine. Pen-tru că Mihail aşa de tare a mai bă-tut-o pe nevastă-sa, fraţii acesteia au luat-o şi au dus-o la mama lor până se va lămuri povestea. Până în seară, şi Milica a venit la soţia verişoru-său să se îndreptăţească: „Crede-mă, Lizica, n-am ştiut nimic...” Fireşte că Lizica n-a crezut-o deloc. S-a răstit la Milica: „Să nu calci în casa mea că nu te iert în ruptul capului! Nu te ştiu şi nici tu nu mă cunoşti. O să afle şi bărbatu-tău ce poamă de muiere eşti. Am eu grijă de asta, nu-ţi bate capul!”.

Lizica şi-a luat copiii şi s-a mu-tat la un frate de-al său în centrul raional. S-a angajat la un atelier de croitorie şi a depus actele pentru divorţ. Vasile nu a fost împotrivă. În sfârşit, scăpa de femeia pe care – le spunea tuturor – a luat-o de nevastă ca să acopere ruşinea acesteia. Lizica rămăsese gravidă de fată mare, tot de la Vasile, fireşte.

primenească, să-l tundă, ştiţi câte nevoi are un om imobilizat la pat.

Şi a trimis Vasile vorbă să vină la dânsul Milica, verişoară-sa. Femeia îmbătrânise şi ea, suferea de inimă, nervii săi erau de nimica pentru că, după istoria ceea pe care v-am poves-tit-o, bărbatu-său nu a mai iertat-o. E adevărat, nu a lepădat-o, dar nici viaţă bună n-a mai avut cu el. Şi a rugat-o Vasile ca pe un neam să vină măcar o dată pe zi să-l ducă pe unde are nevo-ie, să-i facă ceva mâncare şi să-i spele rufele. Milica nu era sănătoasă şi apoi şi Ghenadie al ei s-ar fi opus să vină zi de zi în casa lui Vasile. Bărbatul ei nu l-a mai primit pe verişorul nevestei sale în ogradă de la întâmplarea ceea.

Vasile în grijafostei nevesteşi a copiilor săi

Uite atunci i-a venit ideea lui Vasile să se dea de suflet. O pereche de tineri s-a mutat în casa lui şi, dacă în primul an l-au mai îngrijit, să nu intre cumva în gura lumii, mai târziu, le-au ieşit alte treburi în cale. Nu se duceau cu zilele să-l vadă ce face în camera lui. Nu ştiu cum s-a făcut, dar a venit în sat Lizica să-şi vadă neamurile şi şi-a zis femeia să treacă şi pe la Vasile. Tinerii nu erau acasă, aşa că a intrat pe nepof-tite în camera lui şi s-a înspăimântat. A strigat la câţiva vecini să vină şi ei să-l vadă. I-a aşteptat pe tineri să se întoarcă de pe unde o fi fost plecaţi, a chemat primarul, poliţistul. Până în seară, cei care l-au luat de suflet pe Va-sile au şters putina din gospodăria lui.

Peste două săptămâni, Lizica a venit din nou în sat cu fiul său mai mare, l-au încărcat pe Vasile şi l-au dus la casa lor, în centrul raional. Avea o căsoaie în curte şi l-a pus acolo. Acum toţi au grijă de el – şi fosta ne-vastă, şi copiii săi. Iată de ce zic eu că norocul, dacă e fudul, trage numai pe la case mari şi suflete alese.

www.jurnal.md Marţi, 7 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 14 | Lumea

FoRMUlAR DE îNScRIERE1. DATE DESPRE PARTICIPANT:• NUME_________________________________• PRENUME _________________________________• VÂRSTĂ_________________________________• NAŢIONALITATE_________________________________• OCUPAŢIE _________________________________• ADRESĂ ___________________________________________________________________________________________________• COD POŞTAL _________________________________• EMAIL __________________________________________________________________• TELEFON DE ACASĂ_________________________________• TELEFON DE SERVICIU_________________________________• TELEFON MOBIL_________________________________• CONTACT ADIŢIONAL______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. AM TALENT DE:• INTERPRET (VOCE) • INTERPRET INSTRUMENTIST• MAGICIAN • PARODIST (MIM, IMITATOR)• DRESOR DE ANIMALE• ACROBAT • COMEDIANT • JONGLOR • VENTRILÓC• GIMNAST • ALTE TALENTE_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. PRIN CE SE DEOSEBEŞTE NUMĂRUL MEU DE ALTELE(DETALII DESPRENUMĂRUL PROPUS):___________________________________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________________________

4. NUMĂRUL DE PERSOANE ANTRE-NATE LA NUMĂRUL PREZENTAT, NUMELE ŞI ROLUL LOR:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. AI PARTICIPAT LA VREOEMISIUNE TELEVIZATĂ?DACĂ “DA”, SCRIE DETALII:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________

La Jurnal TV demarează concursul "Moldova talentată"!

Formularele vor fi expediate pe adresa: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, birou 303, Centrul Skytower, cod poştal 2012,

Chişinău, Republica Moldova sau prin e-mail: talente@jurnaltv.md

10 lucruri uimitoare despre animale

FAUNă // Misterioasa lume a necuvântătoarelorRegnul animal ascunde încă nu-meroase mistere chiar şi pentru cercetători. Dacă vrei să pătrunzi totuşi în misterioasa lume a ne-cuvântătoarelor, citeşte rândurile de mai jos, pentru a afla câteva din dezvăluirile făcute de oamenii de ştiinţă în ultima vreme:

1. crocodilii înghit pietre

Conform livescience.com, siste-mul digestiv al unui crocodil trebuie să mistuie diferite mâncăruri grele, de la broaşte ţestoase, peşte sau păsări la girafe, lei sau bivoli.

Pentru a veni în ajutor aparatu-lui digestiv, crocodilii obişnuiesc să înghită pietre destul de mari, care rămân permanent în stomacurile lor. Despre aceste pietre se crede că îi ajută şi la scufundări.

2. laptele de balenăeste foarte gras

Acesta este de zece ori mai gras faţă de laptele uman, având un conţinut de grăsime de aproape 50%, ceea ce face ca puiul să crească, în medie, cu aproximativ 90 kilograme pe zi.

3. Păsările îşi iau repere în călătoriile lungi

Porumbeii, spre exemplu, care pot zbura mii de kilometri pentru a se întoarce fără dificultate în locul din care au plecat, se folosesc, după cum sugerează un studiu, de repere de la sol ca să găsească drumul cel bun.

4. Papagalii nu doar imită

Studii efectuate în ultimii 30 de ani converg către ipoteza că papagalii nu doar imită atunci când „vorbesc”, ci şi înţeleg anumite noţiuni cum ar fi „acelaşi”, „diferit”, „mic”, „mare”. În plus, una din cercetări arată că înţe-legerea mecanismelor de vorbire ale acestora ar putea ajuta la dezvoltarea aceleiaşi abilităţi la roboţi.

5. Pentru castori, zilele sunt mai lungi iarna

Pe timpul iernii, castorii îşi con-servă energia evitând ieşirile în aerul rece. Ei stau în vizuina lor din pământ şi crengi, folosind mâncarea stocată în perioada verii sau depozitele de grăsime din organism. Prin urmare,

ei nu văd lumina multe săptămâni, lucru care îi face să aibă propriul lor ceas biologic, care le spune că ziua ar avea aproximativ 29 de ore.

6. Puii de cârtiţănu sunt orbi

Deşi până nu de mult s-a crezut că ochii puilor de cârtiţă au mai mult rolul de a percepe curenţii de aer decât de a vedea, studiile efectuate în ultimii ani arată că aceştia chiar văd, dar că nu le place să simtă lumina deoarece aceasta este asociată şi cu faptul că un prădător a pătruns într-unul din tunelurile lor.

7. Animalele sunt altruiste

Ideea că animalele sunt preocu-

pate numai de propria supravieţuire este greşită. Multe specii de păsări, spre exemplu, dau dovadă de altru-ism, ajutând confraţi în unele situ-aţii, prin gesturi cum ar fi oferirea unui semnal care anunţă descoperi-rea unei surse de hrană.

8. Mulţi peştisunt hermafrodiţi

Caracteristica de a avea atât organe de reproducere feminine, cât şi organe de reproducere masculine este mult mai întâlnită la peşti decât la oricare altă specie de vertebrate. Unii dintre aceştia îşi schimbă sexul în funcţie de modificările hormonale sau de cele ale mediului înconjurător.

9. girafele au un aparat circulator unic

Din cauza lungimii neobişnuite a gâtului, inima unei girafe trebuie să pompeze sânge de două ori mai pu-ternic decât inima unei vaci pentru a iriga şi creierul, iar vasele de sânge sunt construite într-un sistem mai complex, aceste două aspecte făcând ca girafele să aibă un aparat cardio-vascular unic.

10. Elefanţii auo memorie destul de bună

Elefanţii au cel mai mare creier dintre mamifere, acesta cântărind, în medie, 5 kilograme. Şi, deşi me-moria şi inteligenţa sunt destul de dificil de măsurat, atât la oameni, cât şi la animale, mai multe studii au sugerat că elefanţii stau destul de bine la capitolul amintirilor, făcând ca expresia „memorie de elefant” să aibă corespondent în realitate.

Bagdad,oraşul văduvelorCâte văduve sunt în Irak? Sute de mii după războaiele cu Iranul, cu SUA din 1991 şi 2003, după ocupaţia americană şi sângeroasele lupte in-terne. În sărăcăciosul cartier Goduk Shula din Bagdad în care se înghesu-ie laolaltă refugiaţi şi cei care au fu-git din calea războaielor civile, a fost instalată o tabără de rulote ruginite în care trăiesc circa o mie de văduve cu fiii lor şi ai căror soţi au fost ucişi în localităţile Abou Ghraib, Faluya şi Al Anbar. Autorităţile le-au oferit acum cinci ani aceste adăposturi aliniate cu spatele la zid, care vara se încălzesc ca un cuptor, iar iarna sunt reci ca gheaţa, notează ziarul spaniol „La Vanguardia”.

Soţul lui Haila Ali Salih a fost asa-sinat de Al-Qaida la Abou Ghraib, iar cel al Samirei Kafjadi a fost răpit acum trei ani fără ca nimeni să mai ştie nimic despre el. Cele două femei şiite de sub 30 de ani, îmbrăcate în chador negru şi înconjurate de o liotă de copii, trăiesc din mila lui Dumnezeu. Primesc ca ajutor o infimă cantitate de bani, o dată la două luni. Iar acum, de Ramadan, beneficiază de raţiile distribuite de organizaţiile musulmane milioase.

Un bătrân profesor care a fugit din satul său, unde fiii lui au fost răpiţi, ucişi şi lăsaţi să fie mâncaţi de câini, joacă rolul de muktar, un del şef municipal al taberei. Hamid Abu Muhamad este un bărbat în putere şi foarte virulent împo-triva corupţiei din guvern şi divizarea ţării, polarizată acum între cei care înclină pentru Iran şi cei care preferă Arabia Saudită. Cu severitate, Hamid Abu Muhamad supraveghează conduita celor din tabără. Este implacabil. Săptă-mâna trecută a expulzat câteva văduve acuzate de comportament licenţios sau pentru că au fost văzute în compania unor bărbaţi străini de tabără. (Agerpres)

Jurnal de Chişinãu Marţi, 7 septeMbrie 2010 www.jurnal.md Divertis | 15mEtEO Marţi Miercuri Joi

Chişinău 15°C...32°C 17°C...34°C 17°C...29°C

Bălţi 14°C...31°C 16°C...33°C 16°C...28°C

Cahul 16°C...33°C 18°C...35°C 18°C...30°C

Mincinosul

Ştiam că minte totdeauna,Dar când mi-a repetat întrunaCă sunt deştept, că-s priceput...N-a mai minţit şi l-am crezut.

Unui om de creaţie

Atât e de amară viaţaÎncât sărmanul om cu harSe-mbată doar dintr-un pahar...Cu care bea pân’ dimineaţa.

Gheorghe BÂLICI

epigrame

BIG BANC Bulă, în prima zi de şcoală, este întrebat de învăţătoare: – Bulă, maică-ta unde lucrează? – Mama e gladiatoare! – Cum, măi Bulă, gladiatorii nu mai există de mult şi erau bărbaţi! – Dar taică-tău unde lucrează? – E procuror! – Cum aşa? – Păi, mama vinde gladiole şi tata le procură.

Mamaaa, tata m-a bătut de două ori azi. Nu ştiu ce a avut cu mine!– Păi, cum s-a întâmplat, Bulişor?– Prima oară m-a bătut când i-am arătat carnetul de note şi a doua oară când i-am spus că e al lui de când era elev.

DIFICIL

SIMPLU

integramă

Sudoku

Dau în chirie două camere la Iaşi. Tel.: 0 236 61 470.

Engleza calitativ. Tel.: 56 25 56.

DE VÂNZARE teren pentru construcţie – de la 10 până la 70 de ari – în satul Româ-neşti, r. Străşeni, aflat sub pădure, cu acces la drum, apeduct, electricitate – 10 m; canalizare, gaz, telefon, magazin – 35-40 m. Tel.: 0237.60.276; 0695 21535.

DE VÂNZARE o gospodărie completă, formată din trei case amplasate pe o supra-faţă de 189 mp. Casele sunt în stare perfectă; gaz, apă, beci, coteţ pentru găini, pomi fructiferi, meri, peri, cireşi, nuci, poamă. Gospodăria este situată în Edineţ, satul Terefina, într-o zonă super liniştită. Tel: 079678092.

Afis,TeaTre

Teatrul Naţional„Mihai Eminescu”17.09 „Cântec de leagăn pentru bunici” de D. Matcovschi, Sala Mare, ora 18.00 18.09 „Cântec de leagăn pentru bunici” de D. Matcovschi, Sala Mare, ora 18.00

Teatrul Naţionalde operă şi balet

Festivalul Internaţional al vedetelor de Operă şi Balet „Invită Maria Bieşu”,

ediţia a XVIII-a

10.09 „AIDA” de G. Verdi. Operă în patru acte, ora 18.00 11.09 „Traviata” de G. Verdi. Operă în patru acte, ora 18.00 12.09 „Bal mascat” de G. Verdi. Operă în trei acte, ora 18.00 14.09 „Giselle” de A. Adam. Balet în două acte, ora 18.00 15.09 „Madama Butterfly” de G. Puccini. Operă în trei acte, ora 18.00

Teatrul Republicande Păpuşi „licurici” 11.09 „Şiragul trucurilor” de Josef Rácek, ora 11.00, rus.12.09 „Prin poveste rostogol” de L. Sobets-ky (după D. Bisset), ora 11.00, rom.

Teatrul Municipal de Păpuşi „guguţă” 14.09 „Luceafărul” după Mihai Eminescu,

ora 11.00 18.09 „Unde-i Hipopotamul” de V. Livşiţ, ora 11.00

SĂLI DE CONCERT

Filarmonica Naţională„Serghei lunchevici”

Festivalul Internaţional „Serghei Rahmaninov”,„Vocaliza de toamnă”,deschiderea stagiunii

24.09 – Concert simfonicSala Mare, ora 18.00Gintaras Janusevicius – pian, LituaniaMihai Agafiţa – dirijor, R. MoldovaOrchestra Simfonică a Filarmonicii26.09 – Recital de pianMariana Izman – Olanda, Sala Mare, ora 18.00.27.09 Recital de pianGintaras Janusevicius – Lituania, Sala Mare, ora 18.00.

Sala cu orgă12.09 Concert de binefacere pentru susţi-nerea muzicienilor veterani, ora 16.0013.09 Gala Laureaţilor. Înmânarea pre-miilor, gala laureaţilor şi concert al bur-sierilor Fundaţiei „Brânduşele speranţei”, ora 18.00 14.09 European piano program. Gala pianiştilor în cadrul programului european „Pianul, reflectare a culturii europene”, ora 18.0021.09 Inaugurarea stagiunii 2010–2011. O seară Beethoven, ora19:00 25.09 Concert de cameră. Ken AISO (vioară), Annete ISSERLIS (violă), Howard MOODY (pian, orgă), ora 12.38

DE VÂNZARE vilă nefinisată, ,,Dumbrava privighetorilor” – 12 ha de pământ, la 25 km de Chişinău, ferită de zgomotul permanent, pe o stradă liniştită cu vecini deo-sebiţi. Tel.: 47-65-74

Vând maşină VW Jetta, anul 2001, motor 1,8T, stare bună. 6500 euro. Tel.: 079 66 31 45.

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri

tel.: 090023456.

ORICE LEU AREVALOARE PENTRUFAMILIA CăTANă JURNAL de Chişinău a fost în vi-zită la Ion şi Valentina Cătană din Sărata Galbenă, Hânceşti. Deşi s-au născut cu handicapuri fizice (Ion are gradul I de invaliditate, iar Valentina, gradul II), au format o familie şi au dat viaţă unui copil prin intermediul rubricii „Jumă-tatea ta” din JURNAL. Indemni-zaţia lunară a familiei Cătană nu ajunge nici până la 1000 de lei, de aceea Ion, capul familiei, lu-crează şi la construcţii uneori ca să aibă pâine pe masă şi, iarna, lemne de foc. I-am întrebat de ce au nevoie cel mai mult. Ambii ne-au spus că de fapt se descurcă, doar că cel mai greu le vine să se deplase-ze, pentru că Ion are tetrapareză spastică, paralizie cerebrală, iar Valentina suferă de hemopareză pe stânga. „Merg la serviciu pe jos şi am dureri mari în picioare. Soţiei mele îi vine foarte greu să se deplaseze. Am nevoie de un mijloc de transport ca să ajung mai uşor şi la lotul din câmp, care este departe de casă, şi la serviciu”, îşi povesteşte necazul Ion. JURNAL de Chişinău face apel către toţi cei care doresc să susţină familia Cătană în procu-rarea unui scuter cu patru roţi, pentru ca soţii Cătană să se poată deplasa mai uşor. Dorito-rii pot să doneze bani în contul d-nului Ion Cătană, cod fiscal 0982407202354, cont bancar în lei – 2233918572, cont bancar în euro – 2233918572 la BC „Victoriabank” SA, filiala nr.18, Hânceşti, contul băncii VICB-MD2X491. Dacă doriţi să luaţi direct legătura cu soţii Cătană, puteţi să-i apelaţi la numerele de telefon: 0 269 50581, 069669279.

Citaţie

Judecătoria Teleneşti solicită prezentarea dlui Mihail Vlas, domiciliat în s. Ţânţăreni, r. Teleneşti, şi a dlui Dumitru Scutaru, domiciliat în mun. Chişinău, bd. Moscova 2, ap. 60, pentru 29.09.2010, ora 10.00, bir. 9, în calitate de pârâţi, în cauza civilă, intentată la ce-rerea dlui Mihail Stratu, privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilelor. În caz de neprezentare, cererea va fi examinată în lipsa pârâţilor.

Iurie Hârbu, judecător

www.jurnal.md Marţi, 7 septeMbrie 2010  Jurnal de Chişinãu 16 | Zigzag

Carnea de vacă adăpată cu vin roşu arată mai bine, este mai dulce la gust şi are o aro-mă unică, susţin bucătari din zona British Columbia.

Autoritatea de stat pen-tru supravegherea produse-lor alimentare pune la îndo-ială eficienţa vinului asupra

calităţii cărnii bovinelor, dar nu le-a interzis fermieri-lor să-şi adape animalele de la ferme cu licoarea bahică. Dacă au bani suficienţi, n-au decât să le ofere cornutelor câte o cupă de Pinot Noir, comentează agenţia de presă menţionată.

Vinul roşu a devenit obligatoriu pentru vacile din vestul Canadei. În scopul îmbunătăţirii cărnii acesto-ra, unii dintre fermieri au inclus vinul roşu în hrana bovinelor cu două luni înaintea sacrificării acestora, relatează mediafax.ro

Pinot Noir pentru vaci

Gânduri de suicidTimbaland a fost protagonis-tul unei întâmplări ciudate pe care nici el nu o înţelege. Un apropiat al său a sunat la 911 pentru a anunţa că producă-torul este pe punctul de a se sinucide după ce din casa lui a dispărut un ceas în valoare de două milioane de dolari.

Potrivit TMZ, poliţia din Los Angeles l-a căutat pe Timbaland cu maşinile şi chiar cu un elicopter. Într-un final, autorităţile l-au găsit conducând pe o autostradă. După ce paramedicii au constatat că artistul nu este un pericol pentru sine, l-au lăsat să plece mai departe. Din dorinţa de a lămuri lucrurile, Tim-baland a intrat în direct la un post de radio şi a declarat că nu există motive de îngrijorare. „Ca să fiu sincer, nu ştiu ce s-a întâmplat. Nu ştiu despre ce vorbeşte lumea.”

Starul recunoaşte că este mai sărac cu două milioane de dolari, dar admite că cel mai tare îl fră-

mântă faptul că bijuteria i-a fost furată de cineva din anturajul său. „E vorba despre cineva apropiat. Tot ce am făcut a fost să dau o tură cu maşina ca să-mi dau seama cum să mă descurc cu această situaţie. Oamenii fură mereu de la mine.”

drogurile au inspirat-o pe Lady Gaga

Vedeta recunoaşte că, în primele sale compoziţii, care i-au deschis uşile către actuala carieră de succes, a fost „ajutată” şi de droguri, relatează eve-nimentul.ro

Cântăreaţa a mărturisit că a început să consume „substanţe ilegale” în 2005, când a renun-ţat să mai urmeze cursurile de muzică la Universitatea din New York şi că atunci când era dro-gată devenea mult mai creativă. „Diferenţa între mine şi alţii care luau droguri e că eu, când le luam, începeam imediat să compun şi ieşea o melodie foarte bună. Deci nu mă drogam, pur şi simplu, ci pentru că aveam mai multă inspiraţie”, a declarat vedeta. Oricum, artista susţine că acum nu mai are nevoie de droguri pentru a fi inspirată şi că se ţine departe de stupefiante.

Paris Hilton, arestată pentruposesie de droguri, în Las VegasStarleta Paris Hilton a fost arestată pentru posesie de droguri, în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce maşina în care se afla a fost oprită de poliţia rutieră pe o stradă din Las Vegas, informează „Sky News”.

Paris Hilton a fost încarcerată la Clark County Detention Centre, în dimineaţa zilei de sâmbătă, pentru posesie de cocaină.

Starleta, în vârstă de 29 de ani, se afla într-o maşină condusă de un prieten care a fost oprită în noaptea de vineri spre sâmbătă de poliţia din Las Vegas ce ar fi observat că în automobil se consumă marijuana. Paris Hilton a fost recunoscută imediat de oameni şi, în scurt timp, după ce a fost oprită maşina, s-a format un grup de fani în jurul autoturismului.

În urma testelor efectuate, s-a demonstrat că în maşină se consuma cocaină, dar poliţia nu a specificat ce cantitate din această substanţă a fost găsită. Potrivit autorităţilor, Paris Hil-ton a fost arestată în noaptea de vineri spre sâmbătă şi este de aşteptat să fie eliberată pe cauţiune în decursul zilei de sâmbătă.

„Mă duc la culcare. Somn uşor tuturor”, a scris starleta pe contul ei de Twitter, cu câteva minute înainte să fie arestată, însă nu a postat nimic despre reţinerea ei.

În urmă cu două luni, Paris Hilton a fost arestată şi în Africa de Sud, în timpul Cupei Mondiale la Fotbal, pentru posesie de marijuana. Cu câteva săptămâni înainte de incident, ea a fost interogată, pe acelaşi motiv, într-un aeroport din Corsica.

Experţii au ajuns la această concluzie după analiza date-lor obţinute de sateliţii NASA, notează „Le Figaro” care citează analele ştiinţifice „My World”. Conform sursei citate, rezulta-tul este pe cât de surprinzător, pe atât de îngrijorător.

Un studiu similar, realizat în 2003, a arătat că, în perioada 1982–1999, încălzirea climati-că a contribuit la o mai bună

captare a bioxidului de carbon de plante. Condiţiile climati-ce au favorizat chiar creşterea vegetaţiei care, dezvoltându-se, absorbea mai mult bioxid de carbon.

Vegetaţia conţine substanţe, dintre care cea mai cunoscută este clorofila, ce îi permite să capteze carbonul din CO2 şi să elimine oxigenul (O2) rămas, cu ajutorul energiei luminoase.

Încă un semn al încălzirii globale. În ultimii zece ani, cantitatea de carbon absorbită în mod natural de vegetaţie scade în mod continuu, susţin cercetătorii americani de la Universitatea din Montana într-un articol apărut în revista „Science”. O posibilă cauză a acestui fenomen ar putea fi în-călzirea climatică.

copacii nu mai absorb carbon Acest lucru le permite organis-melor să alcătuiască lanţuri carbonate, indispensabile dez-voltării lor, explică oamenii de ştiinţă.

În zece ani, în atmosferă s-au acumulat 550 milioane de tone de carbon.

Însă, după 2000, Australia, America de Sud şi Africa au fost lovite de secetă. În aceste zone, în perioada 2000–2009, 70% din vegetaţie a absorbit mai puţin carbon din atmosferă decât în mod normal. Din fericire, această scădere dramatică a fost compensată parţial de fenome-nul invers în emisfera nordică, unde aproape două treimi dintre plante au continuat, în fiecare an, să absoarbă mai mult carbon decât în mod obişnuit.

Cu toate acestea, bilanţul rămâne negativ: în zece ani, în atmosferă s-au acumulat 550 milioane de tone de carbon.

În 2007, omenirea a emis în atmosferă 7,9 miliarde de tone de CO2. Cifra a crescut de la an la an.

Autorii studiului nu vor însă să dramatizeze. „Absorbţia tre-buie atent supravegheată pentru a determina dacă această varia-ţie este de zece ani sau se poate vorbi de un punct de cotitură în captarea de carbon, provocată de schimbările climatice.”

consilierla vârsta de 7 ani

Oscar Selby este unul dintre cei mai străluciţi copii din Marea Britanie. Acesta susţine examene pentru elevii de două ori mai mari decât el cu note excepţionale şi îşi rupe din tim-pul de joacă pentru a-l consilia pe ministrul de Finanţe, la doar 7 ani, notează descopera.ro

Geniul matematic îşi face timp pentru a-l consilia pe Geor-ge Osborne să reducă contribuţi-ile contribuabililor către bănci şi să le ceară instituţiilor financiare să-şi plătească împrumuturile, informează „Daily Mail”.

Întrebat cum ar rezolva cea mai dificilă problemă matema-tică a ţării – deficitul de 170,8 miliarde de lire sterline –, Oscar a răspuns că ar creşte taxele şi ar crea noi locuri de muncă.

Micuţul matematician a sugerat cheltuirea unor sume mai mari de bani pentru îngrijirea bătrânilor şi pentru dezastrele naturale precum in-undaţiile şi alunecările de teren din Pakistan.

Oscar, originar din Epsom in Surrey, nu vrea totuşi să intre în politică, dorindu-şi să devină in-ventatorul care creează o maşină ce funcţionează fără combustibil pentru a reduce poluarea.