Anul XVI, Nr. 3/ Martie 2010

Jurnal CDIMMBuletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

EuropA 2020o nouă strategie economică în Europa

Comisia Europeană a lansat Strategia Europa 2020 pentru ieşirea din criză şi pregătirea econo-miei UE pentru deceniul următor.

Comisia identifică trei factori cheie pentru creşterea economică, de aplicat prin acţiuni con-crete la nivelul UE şi la nivel naţional:

- o creştere inteligentă (promovarea cunoaşte-rii, inovării, educaţiei şi societăţii digitale);

- o creştere durabilă (o producţie mai competi-tivă, cu o utilizare mai eficientă a resurselor);

- o creşterea economică favorabilă incluziunii (o mai mare participare la piaţa forţei de muncă, do-bândirea de competenţe şi lupta împotriva sărăciei).

Progresele realizate în direcţia acestor obiective vor fi măsurate faţă de cinci indicatori de re-ferinţă reprezentativi la nivel UE, pe care statele membre vor fi invitate să le traducă în indicatori de referinţă naţionali care reflectă punctele de plecare:

- 75% din populaţia în vârstă de 20-64 de ani trebuie să fie angajată.

- 3% din PIB-ul UE trebuie să fie investit în cercetare şi dezvoltare.

- Obiectivele climatice şi energetice „20/20/20” trebuie să fie îndeplinite.

- Ponderea abandonului şcolar timpuriu trebuie să fie sub 10%, iar cel puţin 40% din generaţia tâ-nără trebuie să aibă studii universitare.

- Trebuie redus cu 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului sărăciei.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, Comisia propune o Agendă Europa 2020 constând dintr-o serie de iniţiative-pilot.

- O uniune a inovării - reorientarea cercetării şi dezvoltării şi a politicii de inovare către provocă-rile majore, reducând în acelaşi timp distanţa dintre ştiinţă şi lansarea pe piaţă, astfel încât invenţiile să fie transformate în produse. Drept exemplu, breve-tul comunitar ar putea permite întreprinderilor să economisească 289 de milioane EUR în fiecare an.

- Tineretul în mişcare - creşterea calităţii şi a

atractivităţii internaţionale a sistemului european de învăţământ superior, prin promovarea mobilităţii studenţilor şi a tinerilor profesionişti. Ca acţiune concretă, posturile vacante în toate statele mem-bre ar trebui să fie mai accesibile la nivelul întregii Europe, iar calificările profesionale şi experienţa să fie recunoscute în mod corespunzător.

- O agendă digitală pentru Europa - asigu-rarea unor avantaje economice şi sociale durabile printr-o piaţă unică digitală bazată pe internet ultra rapid; toţi europenii trebuie să aibă acces la inter-net de mare viteză până în 2013.

- O Europă care îşi utilizează eficient resur-sele - sprijinirea tranziţiei către o economie care utilizează eficient resursele, cu emisii reduse de carbon. Europa trebuie să îşi menţină obiectivele 2020 în ceea ce priveşte producţia şi consumul de energie şi eficienţa energetică. Acest lucru ar reduce cu 60 de miliarde EUR importurile de petrol şi de gaze până în 2020.

- O politică industrială pentru o creştere eco-nomică verde - sprijinirea competitivităţii bazei in-dustriale a UE în lumea de după criză, prin promo-varea spiritului antreprenorial şi dezvoltarea de noi competenţe. Acest lucru ar crea milioane de noi locuri de muncă.

- O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă - crearea condiţiilor pentru moderniza-rea pieţelor forţei de muncă, în scopul creşterii gra-dului de ocupare al forţei de muncă şi asigurării durabilităţii modelelor noastre sociale, în condiţiile ieşirii la pensie a generaţiei baby-boom.

- Platforma europeană împotriva sărăciei – asigurarea coeziunii economice, sociale şi teritori-ale, ajutând persoanele sărace şi excluse social şi permiţându-le să joace un rol activ în societate.

Mai multe informaţii:http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm

Margareta CĂpÎLNEANCoordonator Centrul Europe Direct Maramureş

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Maramureş

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 3/2010

Comisia lansează o consultare cu privire la modul în care funcţionează statutul de socie-tate europeană (SE)

Statutul de societate europeană (SE) dă posibilitatea societăţilor care îşi desfăşoară acti-vitatea în mai multe state membre să îşi reorga-nizeze activitatea transfrontalieră într-o singură structură europeană. Acest lucru le permite să îşi desfăşoare activitatea într-un cadru legal stabil, să reducă costurile interne de desfăşurare a activităţii în mai multe ţări, fiind astfel mult mai competitive pe piaţa internă. SE s-a dovedit foarte popular în unele state membre, dar nu a reuşit să se impu-nă în altele. Printre exemplele bine-cunoscute de SE încununate de succes se numără: Allianz, BASF, Porsche, Fresenius - MAN din Germania, SCOR din Franţa, Elcoteq din Luxemburg şi Strabag din Austria.

Statutul de societate europeană, cunoscută sub denumirea sa latină „Societas Europaea” sau SE,

Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

CoNSuLtArE pubLICĂStatutul de Societate Europeană

a fost adoptat la 8 octombrie 2001, după mai bine de 30 de ani de negocieri, şi este utilizabil de la 8 octombrie 2004. La 10 septembrie 2009 erau înre-gistrate 431 SE.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică pentru a determina dacă sunt necesare schim-bări astfel încât statutul SE să funcţioneze mai bine. Prin revizuirea statutului SE, Comisia doreşte să sporească gradul de utilizare a SE în Uniunea Europeană.

Întrebările se referă la: aspectele pozitive şi negative legate de crearea unei SE, principalele trenduri în privinţa repartizării SE în statele mem-bre UE/SEE, problemele concrete de care s-au lovit societăţile în timpul înfiinţării sau funcţionării unei SE, şi posibila îmbunătăţire a cadrului legislativ actual.

Cum puteţi participa la consultare?Chestionarul şi informaţii suplimentare referi-

toare la SE se găsesc la adresa:http://ec.europa.eu/internal_market/company/se/index_en.htm

Termenul limită pentru trimiterea răspunsurilor la consultare este 23 mai 2010.

ŞtIrI EuropENE

◊ Comisia adresează româniei avertis-mentul final în privinţa evaluărilor impactului de mediu

Comisia Europeană dă României un ultim aver-tisment în privinţa unui caz de încălcare a legislaţi-ei UE în domeniul evaluărilor impactului de mediu.

În 2007, în România s-a construit o fabrică de formaldehidă fără autorizaţie şi înainte de realiza-rea unei evaluări a impactului de mediu. Iniţial, au-torităţile române au emis o decizie de demolare a fabricii, însă ulterior o judecătorie locală a anulat această decizie.

Comisiei nu i s-a adus la cunoştinţă aplicarea niciunei sancţiuni asupra operatorului economic. Dacă nu se iau măsuri corespunzătoare în urma celui de-al doilea avertisment, România ar putea fi adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie.

România a încălcat mai multe texte de referinţă ale legislaţiei de mediu a UE, inclusiv Directiva pri-vind impactul asupra mediului şi Directiva Seveso, al cărei scop este prevenirea pericolelor de produ-cere a unor accidente majore care implică substan-ţe chimice periculoase.

Statisticile actualizate privind încălcările legisla-ţiei comunitare:http://ec.europa.eu/environment/legal/implemen-tation_en.htm

◊ utilizarea telefoanelor mobile la bordul navelor care navighează în apele europene

Comisia Europeană a adoptat noi reguli pentru a facilita efectuarea de apeluri telefonice mobile sau trimiterea şi primirea de mesaje text de către pasagerii şi echipajele de la bordul navelor din ape-le teritoriale ale UE atunci când aceştia nu se află în raza de acoperire a reţelelor de telefonie mobilă terestre. Noile reguli armonizează cerinţele tehnice şi juridice pentru serviciile de comunicaţii la bord şi deschid calea pentru aplicaţii inovatoare precum monitorizarea la distanţă a containerelor care se află la bord. Aceasta sporeşte certitudinea juridică şi aduce noi oportunităţi economice pentru furnizo-rii de servicii care doresc să ofere o conectivitate mobilă maritimă continuă dincolo de graniţe.

Noile reguli ar trebui să pună capăt mozaicului anterior format din 27 de seturi de legislaţii na-ţionale diferite cu privire la acoperirea telecomu-nicaţiilor mobile la bordul navelor de croazieră, al cargoboturilor şi feriboturilor din apele teritoriale ale UE.

Decizia şi recomandarea Comisiei cu privire la serviciile de comunicaţii mobile la bordul navelor:http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/radio_spectrum/topics/ecs/mcv/index_en.htm

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Maramureş

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 3/2010

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

◊ Interesele consumatorilor, în prim-planSe caută modalităţi de îmbunătăţire a servicii-

lor în domeniul energetic, bancar şi al transportului feroviar. După părerea consumatorilor europeni, aceste servicii lasă mult de dorit.

Potrivit unui sondaj UE efectuat recent, cei mai mulţi consumatori sunt nemulţumiţi de serviciile de transport public (cu autobuzul sau trenul) din ora-şele în care locuiesc, dar şi de serviciile oferite de bănci şi companiile de gaz şi electricitate.

Aceste servicii s-au aflat în prim-planul conferinţei UE de-dicate drepturilor consumato-rilor, desfăşurată în cursul lu-nii martie, la Brussels. Printre

participanţi s-au numărat responsabili politici, apă-rători ai drepturilor consumatorilor, reprezentanţi ai sectoarelor economice vizate şi alte părţi interesate.

UE încearcă să elaboreze o abordare comună asupra politicii cu privire la consumatorii europeni, atât pentru a-i proteja pe aceştia, cât şi pentru a elimina barierele din calea comerţului.

Produsele, serviciile şi strategiile de vânzări sunt din ce în ce mai sofisticate, punându-i pe con-sumatori în faţa unor alegeri tot mai complexe. În acelaşi timp, pieţele europene evoluează rapid, odată cu amploarea pe care o iau achiziţiile on-line şi cu globalizarea comerţului.

Cele şase ateliere de lucru organizate au vizat teme precum comisioanele bancare, modalităţile de identificare a furnizorilor de servicii potriviţi şi transportul urban durabil.

Într-un discurs susţinut la începutul lunii cu oca-zia Zilei europene a consumatorului, noul comisar John Dalli a declarat că va depune toate eforturile pentru a elabora norme comune clare şi pentru a garanta aplicarea reglementărilor existente de că-tre statele membre.

Anul trecut, Comisia a stabilit cinci măsuri prio-ritare de natură să încurajeze respectarea norme-lor de protecţie a consumatorului. Printre acestea se numără o mai bună monitorizare a pieţei şi dez-voltarea cooperării transfrontaliere.

De asemenea, Comisia intenţionează să or-ganizeze mai multe controale surpriză. Ele vor fi efectuate de autorităţi în mai multe ţări, în acelaşi timp. Cele mai recente astfel de verificări au vizat instalaţiile de Crăciun şi serviciile de telefonie mobilă.

Alte informaţii privind Protecţia consumatorilor:http://ec.europa.eu/consumers/index_ro.htm

◊ Soluţii It pentru servicii de sănătate durabile

Dată fiind îmbătrânirea populaţiei, sistemele publice de sănătate sunt supuse presiunilor - gu-vernele naţionale se bazează din ce în ce mai mult

pe soluţiile IT pentru a re-zolva această problemă.

Tehnologia informaţiilor aduce schimbări în siste-mul european de sănătate, însă nu în ritmul dorit de UE. În acest context, mi-niştrii sănătăţii din state-

le membre s-au reunit în Spania pentru a stabili obiective pe termen lung în domeniul e-sănătăţii (termenul desemnează furnizarea de asistenţă me-dicală cu ajutorul produselor şi serviciilor electroni-ce). Prin e-sănătate nu se înţelege numai utilizarea de noi tehnologii, ci şi adoptarea unor metode de lucru mai eficiente.

E-sănătatea este cea de-a treia industrie euro-peană în domeniul sănătăţii ca mărime, după in-dustria farmaceutică şi cea a aparaturii medicale. Reţele de informaţii, înregistrări pe suport electro-nic şi portaluri în domeniul sănătăţii - iată doar câ-teva exemple de proiecte reuşite.

În timp ce majoritatea medicilor europeni sto-chează şi transmit informaţii cu ajutorul calcula-torului, doar foarte puţini dintre aceştia utilizează alte aplicaţii electronice, cum ar fi reţetele elec-tronice şi monitorizarea la distanţă, care permite pacienţilor să fie sub supraveghere medicală fără a se deplasa la cabinetul medical. De asemenea, se practică foarte rar schimbul transfrontalier de date privind pacienţii, ceea ce este o mare problemă într-o lume din ce în ce mai mobilă.

Mai multe informaţii:http://ec.europa.eu/information_society/activiti-es/health/index_en.htm

◊ Instituţiile uE îşi schimbă metodele de selecţie

UE revizuieşte procedura de selecţie a funcţio-narilor publici, concentrându-se mai mult pe meto-dele de lucru şi mai puţin pe cunoştinţele generale.

Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO) speră că noile metode vor accelera pro-cesul de recrutare şi vor atrage candidaţi cât mai competenţi şi mai experimentaţi.

În fiecare an, zeci de mii de persoane candidea-ză la diverse funcţii din administraţia europeană, printre care cele de interpreţi, traducători, avocaţi, secretare şi administratori.

Până acum, selecţia putea să dureze până la doi ani şi începea cu o serie de teste.

Candidaţii se simţeau deseori descurajaţi, iar instituţiile UE se aflau în dezavantaj în calitatea lor de potenţiali angajatori.

Noua procedură va dura între 5 şi 9 luni, în par-te deoarece concursurile pentru posturi obişnuite ca cele de administratori, asistenţi şi lingvişti vor

Centrul Europe Direct MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.Program cu publicul: 9.00-16.00

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALIMihai PĂTRAŞCU

ISSN - 1454 -7007

Incubatorul de afaceri Str. Melodiei 2, Baia Mare; tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; e-mail: bic@bic.cdimm.orgSpaţii pentru închiriere; consultanţă; instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, pază, parcare păzită.

Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnal.htm

trebui să fie organizate anual, deci mai des decât înainte. Candidaţilor nu li se va mai cere să memore-ze nenumărate date şi cifre cu caracter general legate de istoria UE sau, cel puţin, nu în stadiul iniţial.

Procedura va avea două etape. Mai întâi, se vor testa, în ţara de origine, abilităţile profesionale şi capacitatea de gândire a candidaţilor. Cei care trec de faza de preselecţie vor fi invitaţi la Bruxelles. Doar atunci le vor fi testate cunoştinţele despre Uniunea Europeană. În cea de-a doua etapă, li se va cere să rezolve şi exerciţii legate de profilul pos-tului, demonstrând, în acest fel, că dispun, printre altele, de capacitatea de a soluţiona probleme, de a munci în echipă şi de a comunica.

Candidaţii vor primi informaţii mai detaliate despre rezultatele testelor şi, dacă acestea sunt considerate satisfăcătoare, vor fi invitaţi, mai mult ca sigur, să se prezinte la un interviu. Cei care trec de evaluare, dar nu sunt angajaţi imediat, vor fi plasaţi pe o listă de rezervă valabilă timp de un an.

Mai multe informaţii:http://europa.eu/epso/index_ro.htm

◊ ”Marca patrimoniului european” Comisia Europeană a propus înfiinţarea „Mărcii

patrimoniului european” ca iniţiativă la nivelul UE. Obiectivul Mărcii este de a evidenţia siturile care celebrează şi simbolizează integrarea, idealurile şi istoria Europei. Decizia propusă de a înfiinţa Mar-ca va fi prezentată Consiliului de Miniştri al UE şi Parlamentului European în vederea adoptării şi ar putea intra în vigoare în 2011 sau 2012.

În cadrul noului sistem propus, fiecare dintre cele 27 de state membre ar putea propune până la două situri pe an care să primească noua Marcă a patrimoniului european. Un grup de experţi inde-pendenţi ar evalua propunerile şi ar alege în fiecare ţară maxim un sit pe an căruia să îi fie acordată marca. Participarea la acest sistem ar fi facultativă.

Principalele avantaje oferite de Marca patrimo-niului european ar fi:

- noi oportunităţi de a învăţa despre patrimoniul

cultural european şi valorile democratice care con-stituie baza istoriei şi integrării europene;

- o mai mare sensibilizare faţă de turismul cultu-ral european, ceea ce va aduce beneficii economice;

- criterii clare şi transparente pentru statele membre participante;

- proceduri de selecţie şi monitorizare care ar ga-ranta faptul că marca ar fi acordată doar celor mai relevante situri.

Marca UE a patrimoniului european propusă di-feră de alte iniţiative în materie de patrimoniu cul-tural, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO sau „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului Europei deoarece:

- ar desemna situri care au avut un rol-cheie în istoria Uniunii Europene;

- ar selecta situri pe baza valorii lor simbolice eu-ropene, mai degrabă decât pe baza frumuseţii sau a calităţii arhitectonice;

- ar evidenţia dimensiunea educaţională, în spe-cial pentru tineri.

◊ protecţia drepturilor fundamentale în uE Comisia a propus directivele de negociere în vede-

rea aderării Uniunii la Convenţia Europeană a Drep-turilor Omului (CEDO). Tratatul de la Lisabona con-ţine temeiul juridic pentru aderarea UE la CEDO, care reprezintă cel mai important instrument de protecţie a drepturilor omului şi a libertăţilor fun-damentale în Europa.

Aderarea UE la CEDO va introduce un control judiciar suplimentar în domeniul protecţiei dreptu-rilor fundamentale în cadrul UE. Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg va dobândi astfel competenţa de a exercita un control judiciar asupra actelor instituţiilor, organismelor şi agenţi-ilor UE, inclusiv asupra hotărârilor Curţii Europene de Justiţie, în privinţa respectării Convenţiei Euro-pene a Drepturilor Omului.

De asemenea, aderarea va pune la dispoziţia persoanelor o nouă posibilitate de reparare a pre-judiciilor suferite. Acestea vor putea – după epu-izarea căilor de atac disponibile în dreptul intern – să depună la Curtea Europeană a Drepturilor Omului plângeri având ca obiect încălcarea dreptu-rilor omului de către UE.