Anul XVII, Nr. 3/ Martie 2011

Jurnal CDIMMBuletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

SIMplIfIcAreA SISteMuluI de IMpozItAre A îNtreprINderIlor

Comisia Europeană a propus adoptarea unui sistem unic de im-pozitare pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în mai multe ţări din UE. Aceste întreprin-deri ar avea astfel posibilitatea de a completa o declaraţie fiscală uni-că sau „consolidată” pentru toate veniturile obţinute în UE.

Măsurile sunt destinate să spo-rească competitivitatea UE şi să favorizeze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Potrivit Comisiei, noul sistem de impozitare le-ar permite întreprinderilor să realizeze economii esti-mate la circa 2 miliarde de euro. În plus, dacă aceste măsuri ar determina cel puţin 5% din întreprinderi-le mici din UE să-şi extindă activitatea în alte state membre, economiile realizate s-ar cifra la 3 miliarde de euro.

De asemenea, Uniunea Europeană ar deveni o piaţă mai atractivă pentru întreprinderile străine care doresc să se instaleze în UE, deoarece şi ele ar putea beneficia de aplicarea noilor norme fiscale.

în practicăNu se vor modifica nivelurile de impozitare aplica-

bile în UE. Statele membre îşi vor menţine propriile cote de impozitare a venitului obţinut de întreprinderi.

Pentru calcularea taxelor, între-prinderile ar putea alege între a utiliza diferitele sisteme naţionale de impozitare sau setul unic de re-guli.

Să luăm exemplul unei între-prinderi care operează în patru ţări din UE, care face profit în trei din-tre acestea, dar înregistrează pier-deri în cea de-a patra.

Întreprinderea ar putea com-pleta o singură declaraţie fiscală, în loc de patru şi ar putea calcula un impozit unic: din totalul profiturilor, se scad pierderile şi se utilizează noile norme fisca-le comune pentru a calcula eventualele deduceri şi exonerări.

Ulterior, fiecare dintre cele patru ţări ar primi im-pozite pentru o parte din venitul impozitabil, în baza cotelor naţionale aplicabile. Formula de calcul este stabilită de noile reguli fiscale.

Propunerea Comisiei trebuie mai întâi să fie îna-intată Parlamentului European pentru consultare, iar apoi va fi supusă la vot guvernelor statelor membre.

Mai multe despre sistemul de impozitare a întreprinderilor din UE:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/company_tax/index_en.htm

Avantajele introducerii unui sistem unic de impozitare pentru întreprinderile care-şi desfăşoară activitatea în mai multe ţări din UE

În UE, sistemele de impozitare diferă mult de la o ţară la alta, ceea ce are un impact negativ asupra întreprinderilor care doresc să-şi extindă activitatea pe piaţa unică, al cărei scop este să elimine obstaco-lele din calea liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor şi capitalului.

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 3/2011

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

eforturIle StAtelor MeMbre de A trANSforMA pIAŢA INterNă îN reAlItAte

Implementarea directivelor privind piaţa internă

- Deficitul mediu de transpunere a directivelor UE – procentul de directive privind piaţa internă care nu au fost transpuse în legislaţia naţională în termenele prevăzute – de către cele 27 de state membre a rămas stabil, situându-se la 0,9%.

- Numărul total de state membre care au atins procentul-ţintă de 1% în ceea ce priveşte deficitul de transpunere a crescut de la 18 la 20.

- Grecia, Portugalia şi Luxemburg au făcut cele mai multe progrese, înregistrând cele mai bune rezultate ale lor de până acum. Cu numai şase luni în urmă, ele aveau cel mai ridicat deficit de trans-punere din UE (2,4%, 2,1% şi respectiv 1,5%). Este o realizare importantă faptul că aceste trei state membre au reuşit să îşi reducă semnificativ deficitul de transpunere şi să atingă astfel pentru prima dată procentul-ţintă de 1%.

Conform ultimului tablou de bord al pieţei interne realizat de Comisia Europeană, în pofida contextului actual dificil, statele membre continuă să înregistreze rezultate bune în transpunerea în legislaţia naţională a normelor privind piaţa internă.

În medie, 0,9% din directivele referitoare la piaţa internă al căror termen de punere în aplicare a expirat nu au fost încă transpuse în legislaţia naţională, procent care a rămas stabil în ultimele şase luni.

Acest lucru înseamnă că statele membre încă respectă, dar numai la limită, procentul-ţintă de 1,0% stabilit de şefii de stat şi de guvern în 2007. În ultimele 12 luni, statele membre au reuşit, de asemenea, să reducă cu aproape 40% timpul mediu suplimentar necesar pentru transpunerea unei directive comunitare în legislaţia naţională. http://ec.europa.eu/internal_market/score/index_en.htm

- Statul membru cel mai performant în materie de transpunere a directivelor este din nou Malta, în cazul căreia numai două directive urmează încă a fi transpuse.

- În schimb, şapte state membre se situează deasupra procentului-ţintă de 1%: Austria, Repu-blica Cehă, Estonia, Cipru, Ungaria, Polonia şi Ita-lia. Italia şi-a dublat deficitul de la 1,1% la 2,1% şi înregistrează în prezent cel mai ridicat deficit de transpunere dintre toate cele 27 de state membre.

- Cu un an în urmă, statele membre aveau, în medie, întârzieri în transpunerea directivelor de nouă luni peste termenul de transpunere.

Având în vedere această situaţie, Comisia a ce-rut tuturor statelor membre să se axeze reducerea întârzierilor. În prezent, statele membre au reuşit să reducă la nivelul UE perioada medie de întârziere în transpunere la 5,8 luni, adică cu aproape 40%.

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 3/2011

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

ŞtIrI europeNe

• comercializarea certificatelor de emisii Începând cu cea de-a treia etapă a Schemei UE

de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (2013-2020), sectorul producţiei de energie electrică va trebui, de regulă, să îşi cumpere toate certificatele.

Totuşi, până în 2019, zece state membre (Bulga-ria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Litua-nia, Ungaria, Malta, Polonia şi România) pot alege să aloce în mod gratuit un număr limitat de certificate unor centrale electrice, în loc să le vândă.

Decizia adoptată recent de Comisie stabileşte re-gulile pe care statele membre trebuie să le respec-te dacă aleg să acorde în mod gratuit certificate de emisii şi este însoţită de o comunicare care cuprin-de indicaţii suplimentare privind modul în care vor fi evaluate cererile primite în acest sens.

Termenul de depunere a cererilorOricare dintre cele zece state membre care do-

resc să aloce în mod gratuit certificate de emisii unor centrale electrice trebuie să trimită Comisiei o cerere până cel târziu la data de 30 septembrie 2011.

Comisia trebuie să evalueze în termen de şase luni orice cerere primită şi poate respinge cererea sau o parte din aceasta.

Venituri mai reduse din licitaţiiÎn conformitate cu prevederile Directivei revizui-

te privind comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, certificatele alocate cu titlu gratuit producătorilor de energie electrică vor fi de-duse din numărul total de certificate pe care statul membru în cauză le primeşte pentru a fi scoase la licitaţie.

Astfel, alocarea cu titlu gratuit va reduce venitu-rile naţionale provenite din licitaţii, dar nu va afecta numărul total de certificate emise şi nici alocările sau veniturile din licitaţii în alte state membre.

Mai multe informaţii: http://ec.europa.eu/romania/news/certificate_

emisii_gratuite_ro.htm

• S-a lansat concursul pentru alegerea nu-melui noului program ue de cercetare şi Inovare

Dacă sunteţi cercetător, inginer, om de afaceri, student sau pur şi simplu o persoană inovatoare sau creativă, puteţi să propuneţi, până la data de 10 mai, un nume relevant, atrăgător şi uşor de reţinut pentru noul Program UE de Cercetare şi Inovare, ce urmează a fi introdus după 2013.

Concursul lansat de Comisia Europeană este le-gat de consultarea părţilor interesate, organizată în prezent de Comisie, cu referire la Cartea sa Verde privind noul program care va sta la baza iniţiativei „Uniunea Inovării” şi a strategiei Europa 2020.

Propunerile pentru noul nume pot fi trimise până la data de 10 mai 2011 la adresa:http://ec.europa.eu/research/csfri/ index_en.cfm?pg=younameit, adresă la care poate fi con-sultat şi regulamentul concursului.

Numele câştigător va fi anunţat de către comisa-rul Geoghegan-Quinn la conferinţa care va avea loc în data de 10 iunie, la Bruxelles, şi care va încheia consultarea în curs privind Cadrul Strategic Comun.

Câştigătorul va beneficia de o călătorie gratuită la Bruxelles pentru a participa la Conferinţa Europeană privind Inovarea care va avea loc la sfârşitul acestui an. El/ea se va întâlni cu comisarul şi cu alte perso-nalităţi din mediul politic, ştiinţific şi de afaceri.

• economii suplimentare prin intermediul renovărilor şi contoarelor inteligente

Setul de măsuri propuse au ca scop crearea de beneficii substanţiale pentru fiecare gospodărie, pentru mediul de afaceri şi pentru autorităţile publi-ce: ele ar putea să ne transforme viaţa zilnică şi să genereze economii financiare de până la 1.000 de euro pe gospodărie, pe an. Se aşteaptă măsurile să îmbunătăţească competitivitatea industrială şi crea-rea a până la 2 milioane de noi locuri de muncă:

- Promovarea rolului de exemplu pe care îl are sectorul public şi stabilirea unui obiectiv obligatoriu de îndeplinit pentru accelerarea ratei de reabilitare a clădirilor din acest sector.

- Stimularea procesului de renovare a clădirilor private şi îmbunătăţirea performanţei energetice a diferitelor echipamente.

- Identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a efi-cienţei producţiei de energie şi căldură.

- Prevederea de cerinţe de eficienţă energetică pentru echipamentele industriale, un sistem îmbu-nătăţit de informare pentru IMM-uri, precum şi au-dituri şi sisteme de gestiune în domeniul energiei destinate companiilor mari.

- Axarea pe introducerea de reţele şi contoare in-teligente ce furnizează clienţilor informaţiile şi servi-ciile necesare pentru optimizarea propriului consum de energie şi pentru calcularea propriilor economii în domeniu.

Centrul Europe Direct MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.Program cu publicul: 9.00-16.00

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALI

ISSN - 1454 -7007

Incubatorul de afaceri Str. Melodiei 2, Baia Mare; tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; e-mail: bic@bic.cdimm.orgSpaţii pentru închiriere; consultanţă;instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, pază, parcare păzită.

Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm

Instrumentul european de microfinanţare Pro-gress facilitează accesul la credite pentru antre-prenorii care doresc să înfiinţeze sau să dezvolte întreprinderi mici.

Firmele nou înfiinţate au nevoie de bani pentru a se lansa. Însă noilor antreprenori nu le este uşor să obţină un împrumut bancar, din cauza lipsei ac-tivelor, a istoricului limitat de creditare sau a fap-tului că pleacă de la statutul de şomeri.

Instrumentul european de microfinanţare Pro-gress îi ajută să obţină finanţarea necesară pentru lansare sau dezvoltare. Circa 99% din companiile europene nou înfiinţate (start-up-uri) sunt între-prinderi mici sau microîntreprinderi. O treime din ele au fost fondate de persoane care nu aveau un loc de muncă.

Programul UE nu oferă creditele în mod direct, ci îi ajută pe furnizorii de microfinanţare să ofere credite de până la 25.000 de euro start-up-urilor sau întreprinderilor cu mai puţin de 10 angajaţi.

Pentru a obţine un împrumut, antreprenorul trebuie să contacteze un furnizor agreat de micro-finanţare sau un intermediar din propria ţară.

Până în prezent, Fondul european de investiţii (gestionar al programului din partea Comisiei şi a Băncii Europene de Investiţii) a semnat contracte cu intermediari din Ţările de Jos, Belgia şi Bugaria.

Qredits, intermediarul din Ţările de Jos, este o fundaţie non-profit care pune accent mai degra-bă pe potenţialul întreprinderilor, decât pe istoricul antreprenorilor. Aceştia pot solicita un împrumut doar dacă prezintă un plan de afaceri viabil.

În Belgia, noul intermediar microStart sprijină antreprenorii din regiunea Bruxelles. Mikrofond, din Bulgaria, vizează locuitorii zonelor rurale, in-clusiv comunităţile de rromi.

Noi acorduri cu furnizori de microfinanţare din alte ţări ale UE sunt în curs de negociere.

Programul de microfinanţare se aliniază Stra-tegiei Europa 2020 pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. Aceasta îşi propune să mărească rata de ocupare a forţei de muncă până la 75% şi să scadă cu 20 de milioane numărul per-soanelor care trăiesc sub pragul sărăciei, până în 2020.

Pentru instrumentele finanţate, există un fond de investiţii special care oferă instituţiilor furnizoa-re de microfinanţare împrumuturi şi participaţii, permiţându-le să mărească volumul împrumuturi-lor acordate antreprenorilor actuali şi viitori. Acest fond este constituit de Comisia Europeană şi Ban-ca Europeană de Investiţii.

Se aşteaptă ca bugetul iniţial de 100 de milioa-ne de euro alocat microcreditelor să fie majorat la 500 de milioane de euro. La această iniţiativă va contribui şi Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) estimându-se că, într-un interval de opt ani, ar putea fi acordate circa 45.000 de împrumuturi.

Informaţii suplimentare despre programele de microfinanţare ale UE:

h t t p : / / e c . e u r o p a . e u / s o c i a l / m a i n .jsp?langId=ro&catId=836

Imediat ce va fi anunţată semnarea acordurilor cu furnizorii de microfinanţare din România, vom publica informaţiile pe site-ul nostru şi în Jurnal CDIMM.

Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet: http://europedirect.cdimm.org/

îMpruMuturI peNtru îNtreprINderI MIcI ŞI de tIp StArt-up