Junimea Proiect

8/17/2019 Junimea Proiect

1/25

Studiu de caz V Criticismul junimist

Realizat de:Ardeleanu Mălina

Butunoi Adnana

Isac Valeriu Unguru tefanȘ


2/25

"Junimea" a fost o societate culturală

întemeiată la Iași în anul 1863 din inițiativa a

cinci tineri intelectuali întorși de la studii dinstrăinătate: Petre Carp, Vasile Pogor , Iacob Negruzzi ,Theodor Rosetti și Titu Maiorescu cel care a devenit mentorul spiritual al Junimii.

Scopul inițial a fost acela de a organiza"prelecțiuni populare" pe teme diferite deinteres larg prin care se urmărea educareagustului publicului, unifcarea limbii româneliterare și interesul pentru literatură. În cadrul

ședințelor ținute în casa lui Titu Maiorescu la așierau citite i discutate o erele unor tineri

Întemeierea Junimii


3/25

ta!ele junimii

Junimea are o eisten#ă de mai multe decenii, cu activită#i $iorientări ce se sc%im!ă de la o etapă la alta.

Pri!a etap", cea ie$eană (1868-1874) a societă#ii, cu

întruniri săptăm&nale în casa lui Maiorescu $i în cea a lui'ogor, constituie aza ideologică, de afrmare şi de legitimare prin com!aterea vec%ii direc#ii în cultura rom&nă. Junimi$tiievită implicarea politică, activitatea lor vizează trei direcţii(limba, literatura şi cultura. )ctivită#ile cuprind un larg spectrucultural $i se manifestă prin(

-prelecţiuni populare cu public larg, întâlnirile în cerc restrâns pentru lectura creaţiilor originale;

-editarea unei reviste a societăţii, onvorbiri literare,începând cu ! martie !"#$, cu apariţie lunară;

-olosirea unei tipografi şi librării porprii pentru a publica şirăspândi opera membrilor societăţii;

-susţinerea campaniilor pentru limba română literară vizând


4/25

# doua etap", cea a $edin#elor du!le *+-/+01, este

marcată de intrarea %unimiştilor în viaţa politică, în partidulconservator. 2unc#ia de ministru al nstruc#iunii 'u!lice îl

o!ligă pe Titu Maiorescu să se sta!ilească la 3ucure$ti. 4ui ise alătură &i'ai (minescu $i )oan *lavici, ca redactori laziarul +impul. Junimea se scindează, $edin#ele se #in at&t la)aşi, în casa lui asile ogor , c&t $i la .ucureşti, în casa lui+itu &aiorescu. )ctivită#ile Junimii se îndreaptă mai ales spreliteratură( se consolidează ,,direcţia nouă/ în poezie $i prozăprin capodoperele marilor scriitori5&i'ai (minescu, )onreangă, )on 0uca aragiale, )oan *lavici, pu!licate înrevista onvorbiri literare, dar $i în volume.

# treia etapă începe din +0, c&nd este mutată la3ucure$ti revista onvorbiri literare ca $i întreaga societate

Junimea. 6evista 7onvor!iri literare capătă caracteruniversitar , pu!lic&nd studii $i articole de strictă specialitate


5/25

Sediul "#Junimea## din Iași

“Gustul junimi tilor este clasic i academic. Oameni de forma ieș ș țuniversitară,stăpanind umanită ile vechi i moderne,ei suntț șînclina i a judeca după modele i a crede în valoarea canoanelorț ș

în artă.’’Tudor Vianu


6/25

Ini1 iatorii junimii

%%

$etre $%Car!&itu Maiorescu Iaco' (egruzzi

&)eodor Rosetti

Vasile $ogor


7/25

$etre $%Car!

'etre '. 7arp,s/a născut la : iunie +tiinte 'olitice din cadrul?niversității din 3onn. În anul +@: revine la ași șicontribuie la punerea bazei societă1ii Junimea *primăvara anului +@1.

)dept al ideilor ABCunimisteBB s/a remarcat ca unuldintre fruntașii 'artidului 7onservator din aceaperioadă.) fost ales în numeraose r&nduri deputat și senator în 'arlamentul 6om&niei,iar după plecareadomnitorului 7uza a fost ales de două ori

președinte al 7onsiliului de Miniștri.)ceasta se stin e din via ă la data de +9 iunie


8/25

asile ogor *n. :; august +


9/25

Casa $ogor*salon##Junimea##


10/25

Iaco' (egruzzi

)acob 5egruzzi, 8ul lui 7ostac%eFegruzzi și/a făcut studiile în Germania. )fost profesor la 2acultatea de drept din

a$i $i pre$edinte al )cademiei 6om&ne. Mem!ru fondator al societă#ii

Junimea a condustimp de peste : de ani revista onvorbiriliterare. 4a : octom!rie +@@, aco!

Fegruzzi a intrat în masonerie, în +@- aaCuns al doilea secretar $i mare epert iar în +@ aCunsese venera!il. În +, aco! Fegruzzi a depus pe!iroul

7amerei =eputa#ilor o peti#ie din parteaunui număr de cetă#eni din toate păr#ile


11/25

Theodor osetti (născut î n ! mai "#$%) la &ași și a

decedat î n "% iulie "'$ la ucurești) a fost un pu*licist și om politic rom&n,academician,licențiat î n drept,prim+ministru al om&niei î n perioada "###+"##'.

upă studii la -iov,Viena și aris a f ăcut carier ă î nma/istratur ă ,a fost prefect de

Vaslui,ministru,președinte al 0onsiliului de minșitri("###+"##'),/uvernator al ăncii 1aționale,mem*rual 0ur ții ermanente de 2r*itraj de la 3a/a.

2 fost totodată fondator al 4’5unimii’’,autor deeșecuri apărute î n 4’0onvor*iri literare’’,mem*ru de

onoare al 2cademiei om&ne.

&)eodor Rosetti


12/25

&itu Maiorescu

Titu 4iviu Maiorescu s/a născut la 7raiova,la +0fe!ruarie +;.)cesta a fost academician,avocat,critic

literar,eseist,estetician,8losof,pedagog,politician șiscriitor rom&n,prim/ministru al 6om&niei între +9+:și +9+,ministru de interne,mem!ru fondator al)cademiei 6om&ne,personalitate remarca!ilă a6om&niei sf&rșitului secolului al IlI/lea și începutulsecolului II. Maiorescu este autorul cele!rei teorii

sociologice a formelor fără fond,!aza Junimismuluipolitic și ABpiatra de fundamentBB pe care s/auconstruit operele lui Mi%ai Hminescu,on 4uca7aragiale și oan Slavici.S/a stins din viață la + iunie +9+-,8ind înmormantatla cimitirul 3ellu din 3ucurești.


13/25

Titu Maiorescu a avut un rol de8nitoriu încadrul societății ABJunimeaBB impun&ndu/se ca

adevaratul lui conducator,iar în cadrul epociidrept îndrumătorul cultural și literar.=omeniile de manifestare ale spiritului criticmaiorescian sunt numeroase(lim!arom&nă,literatura,cultura estetică,8lozo8a.Studiilesale sunt de o importanță maCoră pentru

literatura rom&nă(678 cercetare critică asupra poeziei rom&ne de la!"#$BBAB7omdeiile domnului .4.7aragialeBB *+01AB=irecția nouă în poezia și proza rom&năBB *+-:1AB)supra poeziei noastre populareBB

AB'oeți și criticiBBABHminescu și poeziile luiBB


14/25

l

Salonul "#Junimii##

$iese dinmo'ilierul lui &itu

Maiorescu


15/25

")’’O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867’’ 7ea dint&i critică literară a lui Maiorescu, studiul "8 cercetare critică asupra

poeziei române de la !"#$ , conține 3didactic și limpede estetica maioresciană,

rămasă nesc'imbată pe toată întinderea activită1ii criticului3, cum a8rmă George7ălinescu. 7riticul începe prin a sta!ili faptul că în 8ecare artă are un material delucru *sculptura/lemnul sau piatra , pictura /culoarea,muzica/sunetele 1,numaipoezia nu are un material speci8c,căci cuvintele sunt destinate comunicării. 6olulpoeziei este acela de a deștepta 3prin cuvintele ei imagini sensibile în anteziaauditorului43 9n concep1ia lui &aiorescu , poetul trebuie să desășoare o adevăratăluptă pentru sensibilizarea cuvântului ,care tindea către abstractizare. 7riticul

enumeră,oferind eemple,c&teva modalități de sensi!ilizare a cuv&ntului(3alegerea cuvântului celui mai pu1in abstract 3, utilizarea ad%ectivelor șiadverbelor- 3epitete ornante3, a personifcărilor, a compara1iilor și a metaorelor4deile criticului sunt argumentate cu eemple din operele marilor scriitoriuniversali( *c'iller , ictor :ugo,*'aspeare,:ora1iu, :eine. Maiorescu înc%ideprima parte a studiului prin realizarea unei distincții clare între politică," product alra1iunii" și poezie," product al anteziei". 7ondamnate de către critic sunt 3poeziile

politice" și cele 3rele istorice3 pentru că sunt 3lipsite de sensibilitate poetică".

l%&itu Maiorescu*din

+ol##Critice##:


16/25

)Comediile d-lui Caragiale (1885) Comediile d-lui I.L.Caragiale este al doilea studiu în care sunt

pre6entate ideile estetice ale lui Titu 7aiorescu,după ,- cercetare criticăasu!ra !oeziei rom.ne ti de la /012, ș . 2cum criticul î i propune săș

e8plice din punct de vedere estetic ra!ortul dintre artă i realitateaș socială, răspun69nd,în acela i timp, la între*area dacă arta are sau nu oșmisiune morali6atoare. :n privin a primei pro*leme, cea a raportuluițdintre artă i realitate,criticul remarcă;


17/25

) !minescu i poeziile lui ș Studiul ,minescu i !oeziile luiș < de Titu 7aiorescu pu*licat în anul încare >minescu î i încheia e8isten a ("##'), este cel dint9i studiu critic scrisș ț

la noi despre marele poet.

7aiorescu porne te de la constatarea că t9năra /enera ieș ț ,se află astăzi su'influen a o!erei !oetice a lui minescuț


18/25

56 Be ia de cu+inte 7 /0286ț În ".e1ia de cuvinte" *+-


19/25

)cest studiu reprezintă, deopotrivă, modelul unei analize stilistice laborioase care disecă

fecare e>emplu,dar și al unui pamet care,prin comparația pe care o face c%iar de la început,caută să înscrie o!iectul atacului său într/o zonă ridicolă. Titu Maiorescuavea,din toate punctele de vedere, autoritatea să ducă aveastă ofensivă, deoarece titlul

scrierilor sale,în mare maCoritate polemice,împotriva at&tor direcții greșite ale culturiinoastre din acea vreme,vădește rigoare,economice de miCloace,rostirii sentențioase,unvoca!ular care nu ceda curentelor lingvistice arti8ciale din acea vreme. Toate aceste

înzestrări au făcut ca ceea ce a scris atunci +itu &aiorescu să capete valoarea unoradevăruri cu caracter peren. ?n eemplu îl reprezintă tetul în care a fost formulatăceea ce s/a numit de atunci *din +@1 și a rămas p&nă în prezent 3teoria ără ond34Hpusă în studiul 39n contra direc1iei de astăzi în cultura română3, demonstrarea teoriei

care a marcat g&ndirea socială rom&nească ocupă un spațiu etrem de restr&ns, 8ind unmodel de conciziune , de esențializare stilistică, ca apoi să se arate, ca o încununarenegativă , la ceea ce s/a aCuns. Hemplele sunt luate din viața de 8ecare zi,sunt concreteși accentuările prin c&teva cuvinte vin să pună în evidență o stare de fapt ce nu poate să8e contestată. 7ea de/a doua reacție împotriva stilului arti8cial, grandilocvent a "!ețieide cuvinte", a voca!ularului prețios și pretențios,împovărat de epresii și cuvintepreluate 8e din latină,8e din lim!i străine, a fost de esență satirică și apar1ine luiaragiale. Se integrează universului parodic al marelui scriitor și va 8 studiat la capitolul

celui ce are o importanță cov&rșitoare în evoluția stilisticii presei rom&nești.


20/25

3)storia literaturii române de la origini până în

prezent3 este o lucrare monumentală,unică înpeisaCul literaturii rom&ne, concepută inițial îndouă volume,devine 3un singur volum compact ca

o enciclopedie3 cum a8rmă George 7ălinescu. 4a +0 aprilie +9+ ?eorge ălinescu anunță8nalizarea volumului, a cărui tipărire are loc în lunaiulie,c&nd impresionat de valoarea lucrării, )l. 6osetti

îi scrie autorului=3@m volumul d-tale pe masăAB444C 6ecitesc acum ici și colo pasaCe care mă înc&ntă.

=ar,de a!ia acum,realizez că ești un monstru *în sensetimologicL1. )t&ta pagini L )t&ta muncăL7lipe,zile,ore,aniL 7e forțăL 7e facultate L 7e ușurințăde a scrieL >i nicăieri o!oseala, nici plictiseală.. =arce fel de om ești d/ta 30ucrarea a fost înt&mpinatăcu entuziasm de toți literații epocii și a rămas o

lucrare de reerin1ă și o autoritate critică denecontestat în zilele noastre. 7ălinescu are un

ll. Istoria literaturii rom.ne de la

origini !.nă 4n !rezent


21/25

?n curent literar este adeseori o simplă construcție istorică,rezultatul

însumării mai multor opere și 8guri, atri!uite de cercetătorii acelorașiinuențări și su!estimate acelorași idealuri. Multă vreme după ce

oamenii și creațiile lor au început să ocupe scena epocii lor și răsunetullor ș/a stins,istoricii descoperă 8liații și a8nități,grup&nd în interiorulaceluiași curent opere create în neat&rnare și personalități care nu s/aucunoscut sau care s/au putut opune.

2ără îndoială că nu acesta este cazul 3Junimii3 . Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este

ușurată de faptul că încă de la început el se spriCină pe consensul multorvoințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară deacestea,"Junimea" nu este numai un curent literar, dar și o asociație. Ha

însă nu a luat naștere printr/un act ormal *asemenea )cademiei6om&ne, întemeiată cam în aceeași perioadă în 3ucurești1 și nu s/amenținut după legile eterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilorconstituite . "Junimea" n/a fost at&t o societate , c&t o comunitate deinterese culturale dar și socio/politice.

lll. Junimea 4n ,Istoria literaturii

rom.ne moderne "


22/25

)pariția ei se datorează a8nității viu resimțite dintre

personalitățile întemeietorilor. Ha se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care

alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta.Eec%ea deviză franceză potrivit căreia 3)ntră cinevrea,rămâne cine poate3este și aceea pe care asociația însăo adopta pentru sine. +udor ianu punea în evidență patruserii de trăsături distincte ale Cunimismului.

#$ %piritul &loso&c' ($ %piritul oratoric

C$Ironia

)$%piritul critic

*$+ustul pentru clasic ,i acade!ic$


23/25

riticismul %unimist este o trăsătură de8nitorie a mișcării care a

inuențat destinul literaturii și a culturii rom&ne. Structurarea uneidoctrine unice pe !aza respectului față de adevăr , plasarea analizeiși a interpretării fenomenului artistic într/o paradigmă valoricăuniversală,com!aterea cu ve%emență a misti8cării istoriei și a lim!iirom&ne, a lipsei de ec%ili!ru între fondul și forma fenomenuluicultural,sunt c&teva dintre ideile în numele cărora luptă Cunimiștii. Hiresimt nevoia de afrmare a specifcului na1ional și de înlăturare aormelor ără ond, consider&nd că"..între +/+-; s/a produs oruptură ad&ncă între cultura tradițională și cea modernă, prin

adoptarea unor NNNformeOOO occidentale nepotriviteNNNfonduluiOOO rom&nesc. =e aici și cali8carea culturii rom&neșticontemporane drept NNNformă fără fondOOO și com!aterea eiviolentă în numele adevărului..."*>tefănuța 7rețu,Ga!riela=răgoi,2lorin 2aifer,=icționarul literaturii rom&ne de la origine p&năla +9;;, Hditura )cademiei,3ucurești, +9-91.

)ceste convingeri,puterea etraordinară a lui &aiorescu de aconstrui o teorie a culturii demonstr&nd autonomia artei i a lic&nd

Concluzii


24/25

l%&itu Maiorescu 9 din +ol%##Critice##: "# - cercetare critică asu!ra !oeziei rom.ne de la /012##

"#Comediile d*lui Caragiale## 7/00;6 "# minescu i !oeziile lui##ș "#Be ia de cu+inte##ț

ll% Istoria literaturii rom.ne de la origini !.nă 4n !rezent

lll% Junimea 4n ,Istoria literaturii rom.ne moderne


25/25

%ttp(PPeseuri!ac.roPeseu/criticismul/CunimistP %ttp(PP

KKK.scritu!.comPliteratura/romanaPScrie/un/eseu/de/pagini/despre-0<

-.p%p %ttp(PPKKK.ipedia.roPcriticismul/Cunimist/:-0P %ttps(PPro.KiQipedia.orgPKiQiPJunimea %ttps(PPadzidus.Kordpress.comP:;+;P;@P+@PCunimea/si/rolul/ei/in/cultur

a/romanescaP

%ttp(PPziarullumina.roPacum/+/de/ani/s/a/nascut/societatea/literara/Cunimea/@+099.%tml

%ttps(PPro.KiQisource.orgPKiQiPRcercetarecritic7

Junimea Proiect

Documents

Transcript of Junimea Proiect