niversitatea ,,Babeq-in cadrul aceleiagi

ri" (zoo8). Studii:a .Babeg-Bolyai",

rr Comunismului gi

scetare (selectiv):

ile fogtilor deginuli,oiett!" carcerale inFigira;ului' (zoo4,

rdelele Hunedoara,

rolume, cu tematicipoken Strategies ofilies m Communistnster-Wien-Ziirich-i integrarea socio-

trwii gi documente,

toriqmfice privindni la rcmdnii dinCettetarc de istorieninfustemEurope:frrich-london, zo:16

lirom, IaSi, zor5 (co-

Polirom, Iagi, zor4,

, 2or3, (co-editor);

xro7-2.o12 (coord.);

t, Cluj-Napoca, 2o1t

pizn;ie subversivd

t ;t via;d privatd iniftme tn regimuriletretare gtiinfifcd 9ii{efin;a nu se dd Ia

t Munfii Apuseni

(selectiv): Anuarulffilului RomAnesc,

Orali, Arhiveleinchen), l,evdltari/ar,sovia).

IMAGINEA ETNICILOR GERMANILA ROMANU DIN TRANSILVANIA DUPA 1918

Judeful SibiuInterviuri

COSMIN BUDEANCA(editor)

Interviuri realizate de: GeIa Benchea, Denisa Bodeanu, Cosmin Budeancd,

Anamaria Mara, Valentin Orga, Delia Sdntdmdrian

:$g$Tfi*

-zIEr-

rluiASTRA Sibiu

Cetatea

e, inclusiv stocareqsr at acordul scris a/nntdrilor.

CUPRINS

Sibiu.

Cosmin Budeancd (ed.)

$ELIMB4R............. .......... r55

GEORGETADOBROTA ...........r5r

ANA GANEA............... ..............:167

MARIOARA $l IOAN MORAR.... ...............r73

MARIA RO$CA .......186

ELENA SAI-ACEeN ...................196

ANAVECERZAN........ ..............zo3

MARIOARA VECEMAN ..,.,.,... zT3

$URA MARE ....223

MARIA MARIN .......225

VASILE MARIN..... ....................23r

IOAN MIHU........ ...23g

MARIA MIHU $I MARIA RESTANTIA............... .........248

MIHAIL MUNTEANU .............. ..................257

VASTLE RESTANTTA (SENTOR) $r VASTLE RESTAN,fTA (lUNrOR) ..............266

$uRA MrC4...... ..............27s

ANA CIOLAN .......... z8r

ANA POPA ............. zBB

ANA $ONEANU $r MARTA LUDU$AN .....2s5

FrRr.J',fA TOPARCEAN gr MARIA LUDU$AN ..............31o

&-

NICOIAE BLEIAN

S-a nlscut in r9zz, in Agel, judeful Sibiu. Ortodox, studii sapte clase, agricultor,pensionar. Interviul a fost realizatla z7 iulie zoor de Cosmin Budeanci qi Valentin Orgain Alel gi se afl5 in A.LI.O., avAnd cotele 432, 433.Transcrierea gi editarea interviului -Cosmin Budeanci.

fCosrnin Budeancd] : Aveau rnult pdmdnt saEii din A;el?Sagii or alrrt pimAntu' aici. in capu' satului o' fost romAnii, qi-acolo o' fost mai

siraci, le zAcea colibagi. Mogu' s-o tras de-acolo gi o fost hil mai sirac, cu ro iugirede pimAnt. Da' aicea, in Agel, cAnd o vin't, o fost hil mai bogat, c-aicea romAnii orvin't tofi servitori la sas. Ce si faci? Fabrici nu era' atunci. Merea servitor la sas, gi-apdi ii da un rAnd de haine si vreo ro feldere de porumb la un an. Din Geacig, gi din$mig, qi din Alma'vinea' oameni. Si servitoru' o stat mai mulgi ani. $i o zAs sasu'citri el: i;i dau loc de curte! $i-api' i-o dat loc de curte aicea. ApIi cAnd o' apucatromAnii o fAr'mai bine, gi-o'fhcut cis. Estea care le vede;i is toate noi... (arati citreun rAnd de case - n.n.) Vizavi, la numiru' opt gi una de la numiru'tri, apii putefi sile vedeli ci Slea-s de pimAnt, f5cute atuncea cXnd o'vin't rumAnii. A;a o' dat, apii,saqii din pimAntu'lor la fiecare.

[C.8.] : Ce meserii mr eau sagii mai demult?Apii aveau tot felu'. Aicea este o casi pe care scrie numele proprietarului ,,Wictor

Zingulea". I-o ficut ,,W", ci zAdaru' o fost sas. ZAdarii era' tot sa;i. $tii? Si, mi rog,poate afi vizut in sat pe case vigi de vie... No, 5la era viticultor. La un alt cetdfean, aicea,

era minghina (sic!) de fierar, da'nu mai este c-or strAcat-o. Multe de-stea s-o'strAcatacuma, c-o' cumpirat cisAle ;i pe Slea vechi le-o' dat jos. O fost o casi pe la numdru' r8rgi o cumpirat-o un om acuma, si-am zAs: Domnule, aici tftbd sd hie Ltn nLtmdr, enu'cdnd s-o ftcut, cd-i printre cele maivechi case. Si nu-l deie jos, cu tencuiala... $tii? ZAce:

Da,I-am gds't. O fost o mie cinsute ;i nu gtiu cAt... da'cu litere latine, domnule. $i le-o'dat jos careva.

Mi duc intr-o zi la deal qi sipa' unii si bage conducta acolo: Domne, aicea-icanalizare! Pd' pdrdu' dla de-acolo vine pe-aicea, Ei ti bdgat de mai demuk, de prin '5o...

D5-i mai departe... $i cAnd o' dat, s-o'bigat in tubu' 5la vechi... Mi rog, bitrini n-o' maicirculat chiar a;a si spuie, apii Sgtia tineri nu gtiu. $i o' fost schile lisate la Primirie cutoati instalafia, cu tot.

I Sate in componenfa comunei Aqel, juder.ul Sibiu.

18 CosminBudeancd (ed.)

[C.8.] : k c dsdtore au sa;ii cu romdnce mai demult, tnainte de rdzboi?Nu prea. Da' si vi spun ceva: mama mea fise in cas5, gi-apii veneau femei gi sta'de

povefti, qi-apii am avut o ug5, curn era mai demult, qi io mi bigam in beci si-ascultamce vorbesc ele. $i-apii zdce': (Ji', tu, Ia aia;i Ia aia! D-apdi ce-o' jdcut? Le-o' dat sagtgdndaci de-Ie ce sclipie. $tii? Le-o' frcut un fel de ceai gi le-o' dat si nu mai riminigravide. Ca si nu si-nmulgeasci romAnii, domnule. Asta o fost scopu'. $i-apii romAn-cele n-o'rimas multe gravide. $i-apii era o femeie aicea care s-o cisitorit qi n-o rimasgravidi. $-am zAs cltri altele: Pe aiq putefi s-o-ntrebafi, cd ii femeie tindrd, frumoasd,sdndtoasd... ;i n-o rdmas gravidd. Aia ar putea spune ce i-o dat sasu' de n-o rimas. (rAde- n.n.) D-apii o'mai rimas gravide qi de-ale lor, sisoaice, da'de la slugi...

[C.BJ: Ce pdrerea aveau saqii despre venirea lui Hitler la putere in Germania?No, ca si vi spun. Cu asta este o problemi. in'47:48:49 Fi '5o io am fost

preqedinte la Sfat... gi dup-aia am fost la Cooperativi rz ani tot pregedinte. $i m-amapucat gi-am spus in cimin, odat5, domnule: Di ce-o luat statu'nost'pdmdntu'la sas?Ci o luat la ghiaburi (sic!) pimantu', si-o' luat cisale, gi-o'lisat numa'una. Da' istia o'avut numa' o cas5, domnule, qi-aia o' luat-o. o vaci o' avut, gi-aia o' luat-o. Di ce?

$i-apii le-am spus cum o fost, ci inainte de rizboi io am fost om de servici la Primirie...gi toli sagii de la noi din comunl s-o-nscris la SS. O venit un sas din MAnirade',Schmidt Ion (sic!)3, din Germania, trimes si recruteze nemfi, si si 'scrie la Germania, sispuni ci ii duce pe sagi in Germania... qi, in schimb, ii duce pe romanii qi pe laganiide-aici din Ardeal in Transnistria. Asta o fost prin \8:37. $i-n '39, cAnd s-o' fhcutrechiziliile de cai gi de ciruge, io eram om de servici la Primirie, si-o'vin't si iaie caii gicirulile si le duci la Stat. Nici un sas n-o wut si deia nici un ciruf gi nici un cal. Di ce?

O' spus: Astea nu-s e' noestre, nici a'voastre. Astea-s ale Germanieil $i-atunci o zAs citrimine primans' : Hai, gi te bagi tn curte ;i iei! Pdi md bate sasu '... $efu' de post sta asa cuarma... sasu' era ata cu toporu' (ne aratd cum stiteau cei doi - n.n.) $i io m-am dus ingrajd, asa, pi lAngi pirete. Sasu'venea cu toporu' c;tri grajd... Io am ieqit g-am zAs:

Domnu' primar, un cal are mdnz... Ia numa'unu'l sasu' o aruncat si.curea, ia aqa,

deoparte, domne, cand o viz't ci io i-am scipat un cal. $i l-am scos afari, am pus hamu'pi el gi l-am dus. Da'alt sas n-o mai dat nici un cal, ci o-ncuiat porfale qi nu s-o' maiputut aduna.

A doua zi o vin't unu'imbricat neamf, gi-o anunlat cu toba, c-aga s-anunfa la noi,

Ei-o' vin't togi, toati lumea, acol' la Cimin, in fap sfatului. Ah pe nemfeste-o vorbitacolo gi didea cu mAna intr-un registru. $i-o wut si citeascd care is 'scriqi la SS. $i-apiio fi spus cineva: Domne, Iq noi is tofi! o adunat registru', si, domne, s-o dus acasi toatilumea ;i-o' vin't cu cai gi cu ciruge, c-o' spus: Domnule, estea nu mai ts a' Germaniei,estea noi le-am vdndut la Rumdnia... Sj Rumdnia dd Ia Germania benzind si moforind siulei sd merem ;i sd putem bate pe ru;i.

2 Min5rade, sat in componenfa municipiului Blaj, judeful Alba.3 Andreas Schmidt Qgtz-r948), nlscut in MAnirade, gef al Grupului Etnic German din RomAnia,cunoscut indeosebi pentru ideile ;i act'unile sale pro-naziste.

tui?eau femei gi sta'dein beci si-ascultamicut? Le-o' dat sagt

si nu mai rimAniru'. $i-apii romAn-;itorit Ei n-o rimasz tindrd, jlumoasd,le n-o rimas. (rAdeoiJ'...

tGennania?gi '5o io am fost

'e;edinte. $i m-amt'pdmdntu'Ia sas?

ra'una. Da'5;tia o'

a o' luat-o. Di ce?

en'ici la Primirie...as din MAnirade',rie la Germania, sinAnii gi pe liganiii9, cand s-o' fhcut'r'in't si iaie caii ;iinici un cal. Di ce?

i-atunci o zAs citride post sta a$a cu

$i io m-am dus inam iegit s-am zAs:

rt sicurea, ia aga,

iari, am pus hamu'

4Ale gi nu s-o' mai

ta s-anunta la noi,nemteqte-o vorbitscrigi la SS. $i-apii;-o dus acasi toatirui ts a' Germaniei,

zind gi motorind si

Imaginea etnicilor germani Ia romdnii din Transilvania dupd t9t8. Judelul Sibiu. Interviur' t9

Mie mi-o mai povestit unu' despre chesti-asta. Io am avut un caser (sicl) laCooperativi, qi 5la tot avea lips5, qi-am luat ca gi caser un inv5litor, Rinder Mihai, careo fost gefu' Grupului Etnic German. $i o' zas oamenii: Di ce-I angajezi pe dla, md!? zic:Las' sd intre dsta-n pugcdrie... Da' el m-o rugat si-i dau, cumva, un servici, ca si intre-npensie, c-o fost invilitor. No, gi cAnd o vin't la Cooperativi l-am mai tras de limb[, l-amintrebat: Lanoitnsatchiar rofisagii o'fost? $ielmi-ospus:Dc. $icopilu'dinfogdofostscrrs la SS (sic!)/ C5-n alte sate, in Dupuga, n-o fost toati lumea, tofi sasii, domne, da'aicea asa o' luat legituri cu sasu-5la din MAndrade gi s-o' scris togi. Pdi daci era ofamilie de trincilii aicea, c-o'avut un iugir de pimAnt ;i-o casi numa' de pimAnt, gi qi-5la o fost scris la SS? Da' l-o' scris ei.

No, qi io am spus in cimin, domnule, cr di ce-o luat statu'nost'pimantu' la sasi, siapii o' apucat uri sagii pe mine. s-o' dus tofi de-aici din sat, da'or fanut supirare, ci numi-o dat unu'micar o furcufi sau ceva... nimic, nimic. $i am fost un om care n-amf5cut riu la nimeni, domne... Am fost un om credincios.

[C.8.]: La rdzboi saEii au fost pleca;i mai mul;i cu arrnata. gerrnand sau cu arrnataromdnd?

Mai toli sagii de la noi din comuni s-o-nscris la SS. Da' cam cAqi or fost de tofi nugtiu si vi spun... da' o' fo' mai mulli de 5o. Prima dati ei o'plecat in armata romAni, da'o'fost si care o'plecat in armata germanS. Mai din fiecare curte o plecat cAte unu'qi orimas in armata germani. $i in '43, eu eram la Turda, la 9o Infanterie... $i atunci intoate unitSgAle o' anunfat: To;i care-s sagi sd iasd tri pagi inainte/ $i-o' ieqit.Comandantu' mieu de grupi o fost sas, Schuster Ioan din Valea Viilor5, qi el n-o ie;it.$i-am zds: Di ce nu iegi? Io am fost recrut, ;i iar md duce Ia nemfi recrLtt, gi io nu maivreau asta. $i nu s-o dus. $i-o ajuns pregedinte la CAP. Pe mulli dintre saqii de la noi nui-o'putut trimete pe flont gi i-o'trimes ca mililie in SArbia, in Cehoslovacia, Polonia gi

pAnS-n Egipt. $i-apii cAnd o ajuns cu rizboiu'cu rugii, s-o'retras tofi in Germania.

[C.8.] : in armstu romdnd c d;i aprecia;i c d au fost?O' fost gi in armata romAni... mi rog, stiu io, asa, cam vreo cinci... care-o' rimas de

nu s-o' dus cu nemfii. $i dupi asta, ap5i mu$ o' mai fost recrutafi si la munci.

[C.8.] : Dupd ce s-a terrninat rdzboiul aufost so;i din sat deportafi tn Rusia?Da. (ticere prelungi - n.n.) Se poate si fi fost... pAn' la sut5. $i de-aicea inci se

poate vedea. Di ce-o' dus sas in Rusia? Cd RomAnia o trlbuit si deie oameni si reparece-o' strAcat... $-atunci o spus: ,,Nemfii o'fHcut rS.zboiu', ei s-o' scris la SS..." Da' ei s-o'scris cu gAndu'ci riugesc.

[C.8.] : Ce ziceau romdnii cdnd au vdzut cd ii duc pe saEi?

Pii ce si zAcS? Cd de-aia v-am spus, ci tribuia RomAnia si repare ce-o strAcat.RomAnii zAceau ci ei gi-o'fXcut-o sAnguri... $i chiar gi sagii zice':Astanoine-amfdcut-o!

a Sat in comuna A1el, judetul Sibiu.5 Localitate in judegul Sibiu.

erman din RomAnia,

20 Cosmin Budeancd (ed.)

[C.8.] : Pe cdnd s-a terrninat rdzboiul s-a fdcut reforrna agrard6 ...

Mi rog... S-o luat pimintu' de la sas gi-o fost dat la improprietirit, cum v-am spusmai hainte... $i o'fost luat gi cu4ile gi pimdnt si tot, cd ele o'fost date de sagi la nemfiinci dinainte de rlzboi, gi romAnii o' dat petrol pentru ele.

[Valentin Org a] : Dumneavosstrd era{i Ia Sfat atunci?Da. $i cum am fost io la Sfat, am avut o gagici sisoaici. No, gi io am stat ;asd luni

la o gcoalS de partid, gi pAn-am vin't, ea o fAnut legituri c-un altu' cetifean, activist departid, gi s-o gi cisitorit cu ila. $i la ei in casi stitea un colonist din Alma qi woiau si-lmute. No, la r septembrie cAnd am venit, Sgtia o' spus citri activistu' de partid: Mutafi-Ipe-Ia de Ia mine din casd!S-o dus la alt sas unde woiau s5.-l mute, da' sasu' 5la i-o fostdati o vaci la colonist, qi ila o dus-o acasi la el, in Alma. Acuma sasu' n-o mai vrut s[-lprimeasci pe colonist, ci doar i-o dat vaca... No, gi io am vin't mai repede, gi dimineafam-am dus acolo: Ce plan avefi azi, ce lucrdm? S-o' uitat unu' la altu' gi zdce: Azi ayem unplan mare, trebe sd-I mutdm pe Plotona Gavrild 1a... Tzin, c-acolo nu-i nime', si asta arenltmz' doud camere. ZAc: No, merem sd-l mutdm/ Da' ea o $tiut ci daci vin io nu-l mut.Da'dac5 or zAs ci aga o'ficut planu'qi aia-i hotirArea Comitetului... ne-am dus acolo.Oooo, ila era cu toporu'in ugi la cas5. Bund zdua! Bund zdua, jupdne! $tii di ce-am

venit? $tiu, da'aia nu se-ntdmpld! Stdm o tdr' sd discutdm. Unde-o-nceput rd.zboiu', nu IaDanzig? Da. Ce-a' cotat nem{ii acolo? $i de ce s-o'scris al;ii Ia SS7 Pii ci si vezi, ci nugtiu ce, incoace-ncolo... 1o te-ntreb: unde vrei sd stai, in casd sus sau tn cdsuld jos? Cd iois pus preqedinte aicea, Ia cdEdle-aste ale Statului, cd dumneavoastrd le-a{i dat Ia Stat.A;a cd acum cosa nu mai ii a dumitale, domnule! Sasu-o qtiut. Vrei sd sfaf in casd jos sausus? Pdi... srau sus. Bun. Ne-am dus jos, era o camerS, intrarea, era cuptor... Acolo lisadegchis, ci am stabilit ci trebuia si fac5-n cuptor. Cdndvrei sd facitn cuptor: Iuni, mar{i

;i miercuri ;i el joi, vineri Ei sAmbdtdT $i-apii am stabilit. Cdtre secretar am spus: Scrie

acololAm impirfAt grajd, pivnili, tot. $i-am zAs citri dla: Md, tu ai pdmdnt, cincihectare. Lasd-i grddina Ia om, sd-gi puie Ei eI ceapd si crastravefil Bun, o fost sasu'

bucuros. $i-am spus: Cine vrea sd mdture-n curte de Ia fdntdnd-n jos ;i de Ia jhntAnd-nsus? Nu? Ci futia zAcea': ,,Si miture el!" Ci la noi si mituri qi-n stradi. O zAs biiatu'ila, colonistl': Mdtur io de Ia ftntdnd-n sus pf pe stradd. $i-am spus citri el: Dacd tesupdrd cumva dsta, dacd. nu te-nfelegi cu eI, vii Ia mine! Da' 5la, bliatu', o fost degtept.Dimineafa: Hqi sd bem un rachiu! ig traba ceva? Ghibolii, vacile, '{i dau sd lucri, cuts.re...

6 Este vorba despre Legea nr. r87 din z3 martie 1945, penhu in{Xptuirea reformei agrare. La art. 3 seprevedea ci ,,in scopul infXptuirii reformei agrare, trec asupra Statului penhu a fi impirlite plugarilorindreptSgif Ia improprietirire gi pentru a constitui rezervele prevdzute la art. z, pct. c gi d, urmitoarelebunuri agricole cu inventarul viu gi mort afectat lor: a) PimAnturile gi proprietigile agrare de orice felaparlinAnd cetdfenilor germani gi cetiteni romAni, persoane fizice sau juridice, de nalionalitate(origine etnici) germani, care au colaborat cu Germania hitleristS; f) Bunurile agricole de orice fel alecetSlenilor romAni care s-au inscris voluntari pentru a lupta impotriva Naliunilor Unite." TotodatS,legea prevedea, la art. u, c5,,La improprietirire vor avea intAietate ostasii care sunt concentrali saumobilizaF gi to;i cei care au luptat impotriva Germaniei hitleriste." Monitorul Ofcicl (Partea I), nr. 68bis din z3 martie ry4-2,pp.zzo5-zzo8.

-l-h

irit, cum v-am spus

late de sagi la nemfi

io am stat gasi luniceta+ean, activist de

r Alma gi woiau si-li de partid: Mutali-Ida' sasu' ila i-o fostru'n-o mai wut si-l'epede, gi dimineata

{zice:Azi evem un

ri nime', si asta are

aci vin io nu-l mut.... ne-am dus acolo.

ry6ne! $tii di ce-am

:eput rd.zboiu', nu Ia)ii cd si vezi, ci nuin cdsu{d jos? Cd io

rd le-a{i dat Ia Stat.

i stai tn casd jos sau

cuptor... Acolo lSsa

n cuptor: Iuni, mar;iretar am spus: Scrie

tu ai pdmdnt, cinciiJ Bun, o fost sasu'

s Ei de Ia jhntdnd-n

tradi. O zAs biiatu'us cltri el: Dacd te

iatu', o fost degtept.

lau sd. Iucri, cutare...

mei agrare. La art. 3 se

r fi impirlite plugarilorpct. c gi d, urmitoareleiqile agrare de orice felidice, de nalionalitateagricole de orice fel alenilor Unite." Totodati,:e sunt concentrafi sau

/cial (Partea I), nr. 68

Imaginea etnicilor germani Ia rominii din Transilvania dupd t9t\. Judelul Sibiu. Interuiuri zl

$i-o zAs sasu': Domnule, nici copilu' meu nu era mai bun ca dsfa. Aga cd nu ne-am dusnoi si le luim cisAle lor... Alea o'fost date de ei.

I C.B. ] : Aici in At, eI a fo st intov dr dEir e ?

Apii nicazuri o' mai fost gi cu treab-asta. CAnd o aiuns Maure/ prim ministru o

spus cineva: in Ardeal nu sd. poate face colectivizarea, cd romdnii nu sd. scrie gi sapii s-arscrie, da'n-au pdmdnt. $i-o'vin't aicea gi-o-ntrebat pe sas: Ai pdmdnt? Nu. 7e scrii inColectiv? Cu ce sd md scriuT Da'Iucri pdmdnt? Da, tn parte, de Ia;dgani, de Iq rumflni.CAt lucri? Doud iugdre. Scrie-te cu dla! A;a ci la noi intovirigire o fost numa' cu saqi. Eis-o-nscris cu pimAntu' ce-o' lucrat de la romAni. O' lucrat weo tri-patru ani laintovirS;ire, gi-apii o'trecut cu tofii la Colectiv. $i noi am avut un sas, Schuster Ioan l-ochemat, care nu s-o dus in Germania, si pe ormd o ajuns pregedinte la CAP.

[C.8.]: Dupd Revolulie au plecat sogii de aicL Cdnd se mai intorc, cumvd tnt,elegefi

cuei?Vin la vecinu' ista mulfi. Asta-i primegte, le-o fXcut rost cAnd s-o' dus de acte... Vin

aicea, stau cAte-o siptimAni, apii is foarte mulpmili. Numa'acum' o vin't unu' acasi si

cAnd o plecat o dat casa la Primirie gi-apii... un nepot de-a' lor o venit cu femeia gi-o

zAs la cineva sd-l lase si fotografieze un copil cilare pe un ghibol unde o fost curtea lor.

$i o zAs ci ,,bandilii dqtia de rumAni i-or luat-o"... Sau un sas de-aici s-o certat in zAlele

Sstea cu un romAn colonizat de la Cluj, ci romAnu'o discutat cu cineva si sasu'o auzAt

;i o fbcut gilSgie ci ,,ne-afi luat pimAnt gi cutare gi cutare..." $i de-aia am spus io c5 noinu am luat la nimeni nimica... Ei le-o'dat...

[C.8.] : N oi v d mul;umim!

7 Ion Gheorghe Maurer (r9oz-zooo), jurist, membru al PCR dinry37.A ocupat diverse func1ii de partidgi de stat, dintre care amintim: ministrul Afacerilor Externe (16 iulie ry57 - t5 ianuarie 1958);pregedintele Prezidiului Marii Adunlri Naflonale (rr ianuarie lr958 - zr martie 196r); pregedinteleConsiliului de Minigtri (25 martie .196r - 3o martie 1974). Florica Dobre (coord.), Membrii CC aI PCR,t945-t9 89. D ic;ionar, Bucuregti, Editura Enciclopedici, zoo4, p. 385.

NICOLAE IERONIM GRITU

S-a niscut la 6 decembrie 1955, in Porumbacu de Sus, judeful Sibiu. Ortodox, studiiInstitutul de Marini ,,Mircea cel BitrAn" Constanfa, ofiger maritim, horticultor.Interviul a fost realizat la 3r octombrie zoo4 de Cosmin Budeancl in Cristian, judeplSibiu gi se afli in A.P.C.B. Transcrierea qi editarea intewiului - Cosmin Budeanci.

Vd rog sd-mi spune;i pentnt inceput care au fost primele contacte pe care

Ie-a;i. avut dumneovoastrd cu saqii, cu nem;ii.Satu'din care provin io, Porumbacu de Sus', nu are nici sagi nici unguri, deci este

un sat strict numai de romAni gi o comunitate restrAnsi de figani. Am ficut Liceul

,,Gheorghe Lazilr" la Awig', deci primul contact, s5. zic aqa, a fost in liceu. Am fost coleg

cu mai mul$ sagi din imprejurimile Awigului. Am avut in clasi vreo gapte-opt sagi.

intAmplarea face c-am stat in banci cu un sas, nu-n tofi anii, da'intr-o perioadi, 9i-amfost qi foarte bun amic cu el, dar ne venind dintr-un sat de sagi n-am infeles decAt maitArziu ce-nseamni si fii sas in comparafie cu romAnii. $i asta am infeles-o acuma,

recent, in Germania, mergAnd la el gi discutAnd, gi constatAnd ce pdrere avea el inperioad-aia. Pentru ci noi rAdeam, f5ceam migto... ii zAceam ,,sas cu verigi-n nas, de

verigi nu mi las" gi-a;a mai departe. Noi, gi chiar gi io o ficeam, da'in modul cel maipur, fXri si mi gAndesc cd ag jigni, c-ag stArni sensibilitili. Era o joaci-ntre copii, firi simi gAndesc ci ei se considerau minoritari, ci ei sufereau. Deqi tofi aveam aceleagi

opreliqti la un moment dat, da' ei le puneau qi pe seama ci sunt sagi. Deci ei erau maisensibili decAt noi, romAnii. Noi ne gAndeam doar ci merge prost, injuram pe unu'gi pe

altu' de sus din conducere sau aqa, sau din juru' nostru', dar ei din contrS, ei mergeau

mai departe, ei in sensibilitatea lor de minoritate o puneau gi pe seama minoritSlii. Da'

asta am infeles-o cAnd am discutat cu Hans. Am gi zds Md, io nici nu mi-am dat seama

cd, defapt,voi a{ifost sa;i.

Vorbe au bine romdneEte?

Vorbeau foarte bine romAneEte, mai ales el, vorbea extraordinar de bine. Deci nicio diferenli. inv51a bine, era bun la carte, era istef, dar niciodati nu mi-am pus

problema... $tii, el o stat cu noi in internat. Deci aga o fost primu'meu contract cu sagii,

da'nu l-am realizat ca un contact. Mai tArziu, de cAgiva ani numa', am infeles c5, totuqi,au existat anumite chestii atunci, care io nu le-am sesizat atunci, intre noi, copiii. Jucam

1 Sat in comuna Porumbacu de Jos, judepl Sibiu.2 Oraq in judequl Sibiu.

26 CosminBudeancd (ed.)

toatd ziua fotbal, nu era nici o chestie... El era mai mic de staturS, era nervos, il maibiteam'.' (rAde - n.n.) $tii? Da' era o chestie ca intre copii. Altfel nu l-am consideratniciodati sas, decat mai fHceam noi misto, aga intre noi, da' frrr o patimi profundi sauo-nfelegere ci-i sas. Deci era ceva firi intentie, fbri profunzime, frri si fie congtient.

El venea din CArfa3 qi, mai tArZiu, am inqeles ci la ei in sat era o diferenfi intreromAni gi sa;i, 9i chiar... - cum s5 zic? - sagii erau coalizati intre ei, romAnii intre ei, giexista tot timpu'un flecus intre ei, intre saqi si romAni, care pe care, cumva.

Asta e cu prima cunoqtinli de sagi, Hans, cu care mai tArziu am linut legitura inGermania 9i pAni 9i-acuma. in fiecare siptimAni, aproape, vorbim la telefon. Stii? Deciam rlmas prieteni.

C omunit dgile lor er au mai tnchise ?Mi rog, in general, da, comunitifile de sagi de-aicea din judepl sibiu sunt

comuniti;i foarte inchise. Deci sagii n-au comunicat foarte mult intre ei... aproape s-aucisitorit in acelagi sat. Rudele lor toate s-au tras aproape din acelaqi sat. Foarte rar auiegit dintr-o comunitate, si se-amestece cu alta. $i-n funcqie de numirul de sagi care o,existat intr-o comunitate a contat foarte mult gi influenga care au primit-o de la romAni:daci au fost pufini au primit o influenfi foarte mare, lucru care se simte gi in limbi. Ceicare au fost foarte pufini intr-un sat de romAni vorbesc un cuvAnt sisegte qi douiromAneqti. Mdi... nober vecine.a (rade - n.n.) sau mai era ,,domnu'herr5". Asta o zaceamnoi, da' ei fiind in aceeagi comunitate qi-au creat o limbi a lor, care se deosebea enorm.Dialectul care se vorbeqte la CA4a nu se vorbegte aici, in Cristian. Ei nu se-nfeleg intreei. Agtia de-aicea s51Aneau... gi mai mergeau cu cei din Turniqor6, din Sibiu, ave"au, unpic, aceeasi limbi.

inainte de Revolufie am fost in Germania pentru nigte tratamente cu fostasofie... 9i am stat la o familie de sagi. Ea fusese colegi de servici, iar el fusese cusindicatu'pe fari gi odat-o rimas acolo gi n-o mai venit inapoi. in sfhrgit, gi-am statla ei. $i dupi Revolulie eu am stat in Turnisor, ;i chiar am constatat ci, odat5, cAndveniseri din Germania la mine, o vorbit sise$te cu o alti sisoaici - Dumneziu s-oodihneascS! - de peste drum. $tii? $i-aia o r5.mas extraordinar de surprinsi, ci z1ce:Uite, vorbegte limba noastrd! $i-atuncea am infeles ci sagii nu vorbesc tofi acela;idialect. Chiar nu se-nteleg deloc intre ei, si asta nu la distanfe foarte mari. in cadrulaceluiaqi judef nu se-nfeleg intre ei.

$i vorbind cu prietenul ista al meu, sas, el mi-o explicat fenomenu,: Au fostcomunitd;i tnchise, n eu comunicat cu ceilal;i gi ,sf-au creat un limbaj, un dialect aI lor, gitn timp s-o transformat, ;i acum diferd foarte mult. Deci cei din CA4a efectiv nuse-nfeleg cu cei din Turnigor sau din Cristian. ,Agtia fiind mai aproape aicease-nfelegeau mai ugor intre ei, iar algii nu au acelaEi limbaj.

3 Localitate in judeful Sibiu.4 Mii... vecine vecine (sicl).5 Domnu'domnul (sic!).6 in prezent cartier al Sibiului.

E-.J$itn !hs&*.

[, era nervos, il mainu l-am considerat

'atimi profundi sau

i sa fie constient.ra o diferenlS intre. romAnii intre ei, Ei

ctlln\ia.mr linut legitura inla telefon. $tii? Deci

judetul Sibiu suntre ei... aproape s-au

si sat. Foarte rar aunarul de sagi care o'Lmit-o de la romAni:mte;i in limbi. Ceirnt s;se$te Ei doui:rr5". Asta o zAceam

se deosebea enorm..i nu se-nfeleg intrelin Sibiu, aveau, un

atamente cu fostaci, iar el fusese cur sfArsit, si-am stattat ci, odat5, cAnda - Dumneziu s-o

surprins5, ci zAce:

orbesc tofi acelagirte mari. in cadrul

bnomenu': Au fost, un dialect aI lor, gi

n CArfa efectiv nunai aproape aicea

Imaginea etnicilor germani Ia romAnii din Transih,ania dupd t9t8. Jude;ul Sibiu. Interviuri 27

Sau, de exemplu, in Turnigor comunitatea de sa;i7 o fost atAt de puternici gi-atAt

de rupti de legitura cu romAnii din Sibiu, ci io cAnd mi-am cumpirat casi-n Turniqor,fosta soacrd o zis: Te mufi Ia {ard? Pierzi buletinu' de ora,;/ (rAde - n.n.) Degi fhcea partedin orag, era un cartier al oragului, romAnii erau atAt de rupfi de partea aia de oras cinici n-o cunoqteau, nici nu umblau pe-acoio, ci n-aveau legituri, n-aveau relaqii,

n-aveau rude, n-aveau nimica, incit aveau senzalia ci e separat de orag, ci nu face

parte din orag, ci nu-i un cartier al oragului. $i aga gAndea toati lumea. Sagii au fost ocomunitate foarte inchisi.

Dumneavoastrd cdnd v-afi mutat in Turnigor a;i avut vecini nem;i?Da. Dupi Revolufie ne-am mutat in Turnisor. Am cumpdrat acolo casi si-am amt

vecini sagi... Herr Thomas. Un lucru pe care l-am constatat este cd, de fapt, sagilor li s-a

schimbat numele... Deci ei igi pistrau Lederer, cI era nume de familie, da' care-l chema

Thomas... cu Th, ai nogti au scris Toma. Chiar am avut de-a face cu nigte acte de-ale 1or,

ci i-am mai ajutat si-gi rezolve anumite probleme cu ceva succesiuni, ;i am rimas qocat

de-a dreptu' c5nd am vizut ci toli aveau, de fapt, nume romAneqti, degi, ei intre ei, incomunitate, igi spuneau numele in germani. $tii? Dar ei toli aveau numele scrise

in romAnegte.

Cam in ce perioad d s-a intdmplat romdnizareq asta a nurnelor?

N-ag putea si spun exact... Deci Herr avea... acum ar avea in jur de... 76-77 de ani.

Imediat dupd,t9t8...

Da. Deci cAnd o-nceput s5-i romAnizeze, adici le-o schimbat numele. Da'n-amgtiut asta pAni nu le-am vizut buletinele gi actele, pAnd n-am umblat cu actele lor, ci ei

iEi spuneau normal: Thomas, gi-aga mai departe. $i cAnd mi uit: ii chema Toma, iichema Maria, deci nume romAneqti. Numele de familie nu... $tii? Ala era cel care-l

aveau ei, german, ci nu si putea romAniza, dar in rest i-au romAnizat. Bine, ei nu s-au

plAns de asta. Asta a fost, ata, o constatare a mea personal5. Poate ci s-au plAns la

vremea respectivi, da' acuma nu mai exista nimica... Ei prin conformalia lor, fiindfoarte corecfi ;i foarte disciplinali, n-au incercat si se rizwiteasci. Ei au acceptat

soarta aga cum le-o fost impusi.

Aufosttnrdzboi?Herr, vecinu' meu din Turnisor, o fost in trupele SS, da' nu c-o wut e1... Vorba lui:

Cine m-o-ntrebat pe mine unde vreau sd md duc? Era rdzboi. O' venit, ne-o' Iuet, ne-o'

tncadrat. L-o' luat gi cu asta basta. O cizut gi prizonier. Niciodati n-o wut si povesteasci

gi nici io n-am wut si-l intreb niciodatS, n-am wut si deschid un subiect care, sigur, l-arfi durut. Mai scipa el, cAteodati, ceva... $i cAt o fost prizonier atAta l-au chinuit... incAt...

Cum si zic? Nimic nu i s-ar fi pirut ci mai poate si fie greu in via1i. $tii?

7 in Turnigor erau atAt saEi, cit gi landleri.

28 CosminBudeancd (ed.)

in general se fereau sd povestesscd despre exlterientele lor traumatizante?Da, se fereau. odat5, dintr-o gregeali, am fhcut o glumi... am mai fost cu cineva,

da'nu mai mi-aduc aminte bine aminuntele, pentru ci iari o fost un gest neriuticios...da' o fost ata ceva. I-am spus lui Herr: A, tn rdzboi ai omorilt mul;it Arnaflat mai tArziuci s-o dus acasi gi-o plAns... Deci o fost un traumatism pentru el tot ce s-o-ntAmplat.N-o zAs nimica atunci qi nici eu nu mi-am dat seama. No, o fost aga o glumi, ceva legatde faptul ci gtiam ci o fost in SS. Nu mai gtiu cum o fost, nu mai qAn minte, da, o fost ovorbi aruncat5, cum ne place noui si mai rAdem sau asa, si mai stArnim rAsu'... Da'Pentru el o fost un Foc. Tanti Reghina, sofia lui, o venit gi o zis: $tii ce s-o-ntdmplat? $i ofost foarte supirati. $tii? Fi io mi-am dat seama ci rinile sunt inci foarte vii gi subiectu'ista chiar l-am evitat. Mai zAcea el, cAteodati: Io nu mai postesc, cd am postit pentr-osutd de vfefil $ansa lui de-o supraviefuit o fost ci era foarte bun meseriaq ;i il maifoloseau la munci gi in domeniul privat. Comandantii de lagir il mai duceau acasi, iimai puneau si lucreze. $tii? ;i asta l-o ajutat, practic l-o salvat, ci aveau nevoie de el. Sefoloseau de el gi nu l-au exterminat. Altfel niciodati nu l-am intrebat nimic. Daci el maifHcea o referire la cAte o chestie, da' niciodati nu povestea foarte in aminunt lucruricare-or fost intr-adevir neplScute. Mi-am dat seama ci ar fi avut multe de povestitdac-ar fi fost si povesteasci, dar era peste puterea lui. Nu mai woia si-si aduci amintede nimic. El era un om linigtit...

Ce ;tigi despre deportarea lor in Uniunea Sovieticd?Nu ;tiu despre cei de-aicea din Cristian, ci nu gtiu foarte bine istoria lor, dar ii

cunosc pe cei din Turnfor. Mulli dintre ei, aproape tofi din Turniqor, au fost duqi inlagire in Rusia, ;i s-au intors foarte pufini... Cei care-au plecat in vArsti n-au rezistat gi nus-au mai intors. Au plecat fete de 16 ani, de r8 ani, de zo de ani8... Care au fost tineri aurezistat, au venit inapoi marea lor majoritate, da' care-au fost bitr6ni nu s-au mai intors.

$i, cum v-am spus, majoritatea dintre ei au fost deportagi in Rusia. $i dupi 4-6-g-roani de trai la limita existentei, gtiind ci pofi si mori gi m6ine gi vizind ci in juru'tiumor continuu... asta i-o-mpdcat cu viafa, si zic aga, incAt si mulgumeau cu orice. Erauaga de disciplinagi ci io, de exemplu, constatam cAteodati ci, poate, dac-aq fi ridicattonu' la ei qi-aq fi zis si stea drepfi, ar fi stat drepfi. ingelegi? Deci i-o marcat pentru totrestu'viefii. imi povesteau ci li se didea o singuri bucigici de pAine pe zi pe care-om6ncau imediat, pentru ci, daci n-o mAncau gi qi-ar fi lisat-o pentru seari, ori le-omAnca' qobolanii, ori le-o lua altcineva. Deci cAnd le-o didea', o mAncau qi cu asta eragata' $i-aia era mAncare pentru o zi intreagS. $i munceau in nigte condilii infernale, inmin5, in ger, la exploatlri de piduri, la orice.

8 Conform Ordinului Ministerul Afacerilor Interne N. 32,.rJ7 din 3r decembrie 1944, au fost vizagipentru deportare birbalii cu vArste intre 17 gi 45 ani pi femeile intre r8 gi 3o ani cu copii mai mari de unan. Dumitru $andru, ,,Deportarea germanilor din RomAnia in Uniunea Sovietici", in Hannelore Baier(ed'), Deportarea,.etnicilor germani din Rominia tn (Jniunea Sovieticd t945, Sibiu, Forumul Democrat alGermanilor din RomAnia, ry94, p. 8; Idem, Dumitru $andru, MiEcdri de populafie tn Romilnia (ry4o-ry 48), Bucw eqti, Editura EnciclopedicS, 2oo3, pp. 245-246.

.-,,L

nqtizante?mai fost cu cineva,

n gest neriuticios...Am aJlat mai tArziu[ot ce s-o-ntAmplat.o glum5., ceva legat

n minte, da'o fost ostAmim rAsu'... Da'

e s-o-ntdmplatT $i ooarte vii si subiectu':a am postit pentr-o. meseriaq gi il mainai duceau acas5, iieau nevoie de el. Se

: nimic. Daci el maiin aminunt lucrurimulte de povestitsa-si aduci aminte

Le istoria lor, dar iiSor, au fost dugi ind n-au rezistat gi nu:tre au fost tineri au

ru s-au mai intors.ia. Si dupi 4-6-8-rorAnd ci in juru'tiureau cu orice. Eraule, dac-as fi ridicatr marcat pentru totine pe zi pe care-ontru seari, ori le-oncau gi cu asta era

rndilii infernale, in

ie ry44, au fost vizaqi: copii mai mari de uni", in Hannelore BaierForumul Democrat alLfie tn Rom1nia (t94o-

Imaginea etnicilor germani la romdnii din Transih,aniq dupd t9t8. Judeful Sibiu. Interviuri zg

Dupd rdzboi lucrau Ia Colectiv Is fel ca Ei inainte, pe pdmdntul lor?Io n-a; putea si spun in mod foarte clar, ci in satu' nostru n-am avut sagi. Din

disculiile pe care le-am avut cu ceilalli, gtiu ci, de exemplu, colegu'meu din liceu care

era din CArfa... ei aveau vii gi gtiu ci lucrau foarle serios la ele. Modu'-n care ei ;tiau silucreze era destul de primitiv, ci dupi ce s-au dus in Germania gi-au dat seama cAt de

dotali erau 5ia in lucriri fali de ei, care lucrau foarte mult. Dar cei care lucrau la CAP

lucrau cu aceeagi diruire, si zic asa. Nu lineau cont ci e la stat, ci e la CAP, sau cilucreazi la un om. Vecinu'era zidar gi el o lucrat gi pe gantiere, da' ei mergeau la lucrus5. munceascS. Acolo-;i vedeau de treabi, munceau, pe urmi veneau acas5. Deci nutrigeau mAla de coadi, si zic aga, pe motiv ci nu-i a lor. Prin natura lor erau serio$i Ei

obfnuili si faci treabi buni, de calitate.

Despre plecarea lor tn Gerrnania ce putefi sd-mi spune;i?

Herr a plecat cu greu in Germania. Acolo are qi copiii, ;i sti chiar cu unu' dintrecopii, nu-n aceeaqi casi, da'foarte aproape. $i triiesc acolo cu doru'de !ar5., de ce-au

lSsat aicea. Unii, inc5, au casele aicea nevAndute, ci mulli dintre ei nu gi-au vAndut

casele. in primele zile dupi Revolulie foarte mul$, de frici pentru ci nu gtiau ce-o s5.

fie, ci se mai intoarce regimu' sau nu, gi-au vAndut casele efectiv pe nimic. in zilele alea

gi-au luat oamenii hainele care le-au avut pe ei, au vAndut casa, cu curte, cu mobilS, cu

tot ce-o fost in ea, cu maEinS-n curte, cu tot, au vAndut cu cAt o fost, cu 7o.ooo, cu

roo.ooo, cu 5o.ooo, cu cAt s-o nimerit, or schimbat banii dia in mirci la cursu' care era gi

au fugit ,,dincolo". Dup-aia le-o pirut riu la cei care-au vAndut, c5. n-au mai alut unde

si se-ntoarci, ;i mai veneau pe la alli prieteni gi-a;a. Ei n-au gtiut ce-o si fie. Au crezut

ci poate nu fine prea mult Revolufia gi se-ntoarce comunismu'. Ei vroiau neapirat siplece. Sensibilitilile lor, care le-aveau aici fali de regim, de viafa grea care fusese-n

ultimii ani inainte de Revolulie, ci toli o duceam foarte greu, gi-aga...

PIec au ;i tnainte de Revolugie?

Da. inainte de Revolulie ei aveau gansa asta si plece, aveau colacu' de salvare

,,dincolo", erau acceptali imediat. ii adevirat ci;i noi, romAnii, eram primili, pentru cIera o formi de a ,,distruge" sistemu' comunist, gi-atuncea cine cerea azil politic ilprimea'imediat, ;i te luau in brafe gi te pupau iia. $tii? Ei aveau, ins5, rude, pentru cifoarte mulli cAnd au venit din Rusia n-au mai venit acas5, in RomAnia, qi unii au ajuns

in Germania, in Cehia, allii in alti parte. Foarte mul$ dintre ei, chiar gi o mitugi de-a

lui Hans, colegul meu, n-o mai venit din Rusia. Era tAniri gi s-o dus in Germania. Acolos-o recisitorit, o ficut avere, o ducea foarte bine.

Deci ei aveau o mAnI de care si se-agafe acolo, chiar daci dia nu-i a;teptau chiar

cu bralele deschise, da' micar un sfat, or s5-i lini o perioad5... Ei, in general, nu se ajutica noi, romAnii. Da'm5.car aveau speranta cI se duc ,,dincolo".

Darplecaugreu?Unii dintre ei, cred cd marea lor majoritate, aveau cereri depuse de ro ani, de 15 ani.

Asta era stilu'. Le didea drumu' doar la cAqiva, roo.ooo... sau gtiu io cAt? Nu pot si dau