Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România … · 2020-04-15 · Parte din...

Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din RomâniaArgumente arhivistice ruse

Sibiu / Hermannstadt 2019

© 2019 Editura Honterus Sibiu

ISBN 978-606-008-043-5Tipar: Tipografia Honterus, Sibiu

www.honterus-verlag.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiSCHIPOR, ILIE Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România : argumente arhivistice ruse / dr. Ilie Schipor. - Sibiu : Editura Honterus, 2019 ISBN 978-606-008-043-5

94

Finanţat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României prin intermediul Forumului Democrat al Germanilor din România și al Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu.

Se distribuie gratuit

5

Argumente arhivistice ruse

Argument

Timp de 10 ani (august 2009 - august 2019, deceniu în care am fost minis-tru-consilier la Ambasada României la Moscova) am avut șansa, dacă nu chiar privilegiul, să studiez în câteva dintre cele mai importante instituții arhivisti-ce ruse: Arhiva de Stat a Federației Ruse (GARF – Государственный архив Российской Федерации/ГА РФ), Arhiva Militară de Stat Rusă (RGVA – Российский Государственный Военный Архив/РГВА), Arhiva de Stat Istorico-Militară Rusă (RGVIA – Российский государственный военно-исторический архив/РГВИА), Arhiva de Stat Economică Rusă (RGAE – Российский государственный архив экономики/РГАЭ), Arhiva Rusă de Stat pentru Istoria Social-Politică (RGASPI – Российский государственный архив социально-политической истории/РГАСПИ), Arhiva Centrală a Serviciului de Securitate a Rusiei (ȚA FSB – Центральный архив ФСБ России/ЦА ФСБ), Arhiva Centrală a Ministerului Apărării Federației Ruse (ȚA MO – Центральный архив Министерства обороны Российской Федерации/ЦА МО РФ), etc.

În aceste arhive am reușit să identific zeci de mii de documente (cele mai multe necunoscute specialiștilor și publicului din țară) referitoare la: cei pes-te 200 000 de militari români ajunși în prizonieratul sovietic (1941-1956), victime române ale represiunii staliniste (1937-1938), prizonieri români (ar-deleni din Armata austro-ungară) în Rusia țaristă și sovietică (1914-1924), emigrația politică românească în Uniunea Sovietică (1919-1948), militari și civili români arestați, judecați și condamnați de către tribunalele militare și speciale sovietice (1940-1956), voluntari români în Războiul civil din Spania (1937-1938), agentura sovietică creată în diviziile de voluntari români și – nu în ultimul rând – deportarea etnicilor germani din România în URSS (1945-1956).

Parte din documentele de interes pentru istoria recentă a României des-coperite în aceste arhive au fost valorificate în lucrarea Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Ofi-cial, București, 2013, colectiv de editare: Laurențiu Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie Varatic, Vladimir Ivanovici Korotaev și Vladimir Nikolaevici Kuze-lenkov (accesibilă în https://moscova.mae.ro/sites/moscova.mae.ro/files/pri-zonierii_romani_urss_1941-1956.pdf).

Studiul dedicat calvarului celor peste 70 000 de cetățeni civili din România (covârșitoarea lor majoritate fiind de origine etnică germană) duși cu forța, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și după încheierea acestuia, în lagărele și batalioanele de muncă ale NKVD/MVD pentru a fi folosiți la „re-construcția URSS”, este fundamentat pe argumente arhivistice ruse/sovietice,

6

Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România

care întregesc fondul documentar al lucrărilor, studiilor, memorialisticii și cercetărilor științifice publicate până în prezent în țară.

M-am străduit ca în puținele pagini ale acestei lucrări să ofer cât mai multe informații posibile privind: contextul istoric și geo-politic al epocii; antece-dentele deportărilor și represiunilor sovietice pe criterii etnice din perioada interbelică; pregătirea, încă din 1943-1944, a deportării civililor germani de la începutul lui 1945; organizarea, conducerea și efectuarea propriu-zisă – de către Statul Major al Grupului operativ al NKVD URSS dislocat la Bucu-rești – a deportării etnicilor germani din România și alte 4 state vecine; atitu-dinea autorităților române față de deportarea în URSS a propriilor cetățeni; demersuri oficiale, instituționale, de grup și personale pentru exceptarea de la deportare a unor etnici germani; semnalarea abuzurilor săvârșite de către autoritățile sovietice pe timpul ridicării și trimiterii la muncă forțată a depor-taților români; regimul de viață și muncă, starea de sănătate și mortalitatea înregistrată în rândurile internaților și condamnaților civili români ajunși în URSS; deportații români judecați, condamnați, evadați şi decedați; repatrie-rea supraviețuitorilor regimului de deportare și exploatare în batalioanele de muncă și lagărele „de educare prin muncă” sovietice.

Pentru specialiștii care vor aprofunda problematica deportării etnicilor germani din Europa anului 1945, semnalez faptul că – în timp ce argumen-tele arhivistice privind contextul politico-militar al acestei pagini negre de istorie pot fi identificate cu precădere în GARF, RGASPI și ȚA MO – detaliile concrete și dramatice ale acestei operațiuni sovietice pot fi documentate doar în GARF, unde sunt păstrate fondurile constituite de către două structuri ale NKVD/MVD implicate direct în internarea, arestarea și exploatarea forța-tă de către fosta URSS a peste 200 000 de civili europeni: Direcția generala pentru problemele prizonierilor de razboi si ale persoanelor civile internate din cadrul NKVD-MVD URSS (GUPVI – Главного управления по делам военнопленных и интернированных НКВД- МВД СССР) care totalizea-ză 6 205 de dosare constituite în perioada 1939– 1961, respectiv Statul Major al Grupului operativ al NKVD URSS pentru efectuarea operației de inter-nare a populației germane din România, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia si Bulgaria (Штаб оперативной группы НКВД СССР по проведению операции по интернированию немецкого населения из Румынии, Венгрии, Чехословакии, Югославии и Болгарии г. Бухарест) cu 41 de dosare redactate sau înregistrate, la București, în 1944-1945.

Am inclus, în anexele lucrării: câteva documente (redate integral sau sec-vențial) pe care le cred utile pentru înțelegerea aprofundată a detaliilor și dimensiunilor (inclusiv morale, structurale și statistice) deportării etnicilor germani din România; lista completă a batalioanelor de muncă ce au func-ționat pe teritoriul URSS în anii 1944-1949 și cea a locurilor în care au fost înhumați deportații decedați pe timpul deținerii lor în batalioanele de muncă

7


sovietice; șapte liste nominale, cu datele individuale de identificare, a 488 de deportați români înhumați în 7 dintre cimitirele care au funcționat pe lângă batalioanele de muncă din Siberia-Rusia și sudul Ucrainei.

Toponimele, omonimele, titlurile cărților, studiilor și articolelor precum și denumirile entităților ruse au fost traduse în limba română și sunt dublate de varianta originară a acestora, convins fiind că – în epoca internetului – această soluție oferă posibilitatea identificării lor facile pe site-urile și hărțile rusești.

Numele de familie, prenumele și patronimul deportaților români, denumi-rile localităților și regiunilor/raioanelor/județelor de origine ale acestora au fost transliterate din rusă în română. Am corectat – acolo unde a fost posi-bil – greșelile de ortografie ale celor (nefamiliarizați cu spațiul românesc) care au redactat documentele în rusă sau – atunci când această operațiune nu a fost posibilă – le-am marcat cu ??? sau (?).

Recunoștința mea pentru elaborarea și publicarea acestui studiu se în-dreaptă către: ES domnul Vasile Soare, ambasadorul extraordinar și plenipo-tențiar al României în Federația Rusă, care m-a încurajat și m-a impulsionat în valorificarea instituțională (pe site-ul https://moscova.mae.ro/node/931) a unor prime informații (hărți, fișe tehnice descriptive și situații statistice des-pre cimitirele de război multinaționale; lista nominală cu datele de identifi-care a 10 724 români decedați în captivitatea sovietică în 1941-1956) despre prizonierii de război și internații civili români decedați pe teritoriul actual al Rusiei; doamna Hannelore Baier, specialist în istoria (adeseori dramati-că) comunității germane din România, pentru sugestiile oferite pe parcursul editării cărții de față; domnului dr. Paul-Jürgen Porr și conducerii Forumului Democrat al Germanilor din România pentru decizia de a susține editarea acestei lucrări în contextul comemorării a 75 de ani de la deportarea în URSS a etnicilor germani din România; Tipografiei Honterus din Sibiu, care a reușit să editeze într-un timp foarte scurt și în condiții grafice deosebite această lucrare pe care o dedic memoriei tuturor celor care au îndurat calvarul de-portărilor și arestărilor din 1945-1956.

1 decembrie 2019 dr. Ilie Schipor

8


Listă abrevieri

a a lui (pentru patronim)

B.C.Dr. batalion de construcții drumuri

BM/RB batalion de muncă

Fr. front

Ge german/germană (neamț/nemțoaică)

GOKO Comitetul de Stat al Apărării (URSS)

GUGB Direcția Generală a Securității Statului (URSS)

GUPVI Direcţia Generală pentru Prizonieri și Internați (URSS)

Hu ungur/ungară (maghiar/maghiară)

ITL lagăr de educare prin muncă (URSS)

Lag./L. lagăr

MGB Ministerul Securității Statului al URSS

MVD Ministerul Afacerilor Interne al URSS

NKGB Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului al URSS.

NKVD Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne al URSS

Ob. Sp. obiectiv special

OGPU Direcția Politică Unificată a Statului (URSS)

Pl polonez/poloneză

Ro român/româncă

RO România

RSFSR Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă

RSSArm Republica Socialistă Sovietică Armenia

RSSAzer Republica Socialistă Sovietică Azerbaidjan/Azeră

RSSB Republica Socialistă Sovietică Belarus/Belarusă

RSSGruz Republica Socialistă Sovietică Gruzia/Georgia

RSSKaz Republica Socialistă Sovietică Kazahstan/Kazahă

RSSTurk Republica Socialistă Sovietică Turkmenistan/Turkmenă

RSSU Republica Socialistă Sovietică Ucraineană/Ucraina

RSSUzb Republica Socialistă Sovietică Uzbekistan/Uzbekă

Sax. sas / săsoaică

SevLag Lagărul ITL „Uralii de Nord”

SMERŞ Direcția Generală de Contraspionaj („Moarte spionilor”)

Sp. Sp. spital special

st. stație de cale ferată

9



Timp de aproape jumătate de secol, dosarul însângerat și voluminos al de-portărilor sovietice din anii 1920 -1950 a fost întredeschis – din considerente politice și numai atunci când înalte rațiuni de partid și de stat o impuneau – doar pentru a încrimina teroarea pe care Stalin, stăpânul absolut al popoa-relor sovietice, a exercitat-o asupra propriilor concetățeni timp de peste un sfert de secol.

La mijlocul anilor 1990, au apărut primele studii, susţinute de documente provenite din fondurile speciale ale arhivelor unionale și republicane sovieti-ce, care au abordat – la început timid și prudent, apoi într-o manieră tot mai sistematică – problematica deportaţilor, strămutaţilor, internaţilor, arestaţilor și condamnaţilor pe considerente etnice, sociale și politice din fosta URSS.

Context istoric și geo-politic

Conform unora dintre cele mai documentate lucrări care tratează acest ca-pitol dramatic al istoriei contemporane1, între 1920 și 1953 autorităţile de la Moscova au organizat 52 de campanii de deportare, structurate pe 127 de operaţiuni distincte, prin care între 6,0 și 6,4 milioane de cetăţeni sovietici au fost deportaţi și internaţi în lagăre de educare prin muncă (ITL), batalioane de muncă (RB), respectiv secţii/sectoare ale acestora (ORB), colonii și așezări speciale ale OGPU/GUGB (Direcţia Politică a Statului Unificat/Direcţia Ge-nerală a Securităţii Statului), NKVD/MVD (Comisariatul Poporului/Minis-terul Afacerilor Interne) și NKGB/MGB (Comisariatul Poporului/Ministerul Securităţii Statului) din URSS.

În acest context s-a adus în discuţie și subiectul tabu al calvarului interna-ţilor civili străini duși cu forţa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și după încheierea acestuia, în lagărele și batalioanele de muncă ale NKVD pentru a fi folosiţi la „reconstrucţia URSS”.

O primă referire la perspectiva utilizării de către URSS a forţei de muncă străină se regăsește într-o notă a lui Maksim Maksimovici Litvinov (adjunct al ministrului afacerilor externe al URSS între 1941-1946) intitulată „Trata-mentul aplicat Germaniei şi celorlalte ţări inamice din Europa”, datată 9 oc-

1 Pavel Polian, Împotriva voinței lor... Istoria şi geografia migrărilor forțate în URSS, Moscova, 2001 (Павел Полян, Не по своей воле…История и география принудительных миграций в СССР, О.Г.И. – Мемориал, Москва 2001); De-portările staliniste. 1928-1953, Coordonatori: N. P. Pobol, P. M. Polian, Colec-ţia: Rusia secolului XX, Documente, Moscova 2005 (Сталинские депортации. 1928-1953, Составители Н. П. Поболь, П. М. Полян, Серия: Россия ХХ век. Документы, Москва 2005).

10


tombrie 1943, care pare a fi redactată în contextul pregătirii materialelor pen-tru Conferința de la Teheran (28 noiembrie-1 decembrie 1943).

Însă principalul teoretician al politicii externe sovietice pentru epoca post-belică și – în particular – asupra chestiunii reparațiilor de război a fost Ivan Maiski2, ambasadorul URSS la Londra. Reîntors la Moscova la începutul lui noiembrie 1943, acestuia i s-a cerut să formeze o comisie care să studieze pro-blema reparaţiilor de război. Componenţa, atribuţiile și graficul de lucru ale comisiei au fost aprobate pe 10 noiembrie 1943, iar pe 11 ianuarie 1944 Maiski i-a prezentat lui Viaceslav Molotov, comisarul poporului pentru afacerile ex-terne, un prim raport intitulat „Privind fundamentele întemeierii lumii viitoa-re”, document în care se prevedea – pe lângă alte procedee de control și inco-modare a evoluţiei statelor europene inamice – și „extragerea anuală, din forţa de muncă a statului german, a câtorva milioane de oameni, ceea ce inevitabil va slăbi evoluția economiei și va diminua potențialul său militar”.

Apoi, sub îndrumarea nemijlocită a lui Maiski, Comisia a lucrat încă aproa-pe jumătate de an la definitivarea Programului de reconstrucție a URSS, și – la 27 iulie 1944 – i-a fost înaintat lui Stalin documentul întitulat „Reparații. Nota nr. 1”.

Comisia a calculat că valoarea totală a reparațiilor de război la care trebuia să fie supusă Germania se ridica la cca. 70-75 miliarde de dolari, din care mai bine de jumătate putea fi acoperită prin „muncă forțată germană”, respectiv utilizarea în reconstrucția URSS a cca. 5 milioane de lucrători, a căror muncă (neretribuită – n.n.) era estimată – pentru o durată calculată la 10 ani – la 35-40 miliarde dolari.

Pe 9 octombrie 1944, în contextul vizitei lui Winston Churchill și Anthony Eden la Moscova, Viaceslav Molotov a redactat o notă de lucru intitulată „Po-ziția Statelor Unite şi Angliei în chestiunea reparațiilor (de război – n.n.) şi contraargumentele noastre posibile”, în care se evalua că „plata reparațiilor sub forma utilizării muncii germane ar putea fi acceptată, deși în această ches-tiune pot apărea și polemici importante”(se avea în vedere faptul că, în mai 1944, Departamentul de Stat al SUA ar fi acceptat utilizarea mâinii de lucru germane doar pe o durată de max. 3-4 ani – n.n.). Intuind opoziția partene-rilor occidentali ai Moscovei față de această soluție tipic sovietică, Molotov și Maiski intenționau să contracareze poziția englezilor și americanilor cu argumentul că „deportarea în masă a forței de muncă germane în URSS va contribui la diminuarea pericolului șomajului în Germania”3.

2 Ivan Mihailovici Maiski (1884-1975), diplomat, istoric și publicist sovietic, mem-bru al Academiei de Ştiințe a URSS (din 30 noiembrie 1946), ambasador al URSS în Finlanda (1929-1932) și Marea Britanie (1932-1943), adjunct (1943-1946) al lui Viaceslav M. Molotov (comisar al poporului/ministru al afacerile externe), cali-tate în care a lucrat pentru pregătirea conferințelor de la Yalta, Potsdam și Paris.

3 Arhiva Politică Externă a Federației Ruse (AVP RF), Fond 06, Opis 6/16, dosar

11


Înainte de începerea Conferinței de la Yalta (4-11 februarie 1945), a fost redactat un nou document, intitulat „Formule de reparații din partea Ger-maniei”, în care se prevedea că statele cărora Germania le-a provocat pagube economice sunt îndreptățite la despăgubiri, inclusiv prin utilizarea – după în-cheierea războiului – a forței de muncă germană, a cărei cantitate și calificare urmau să se stabilească ulterior. În ceea ce privește URSS, documentul pre-vedea că „media anuală a lucrătorilor germani de diferite calificări, inclusiv personal tehnic cu înaltă calificare, obligați la reconstrucția Uniunii Sovietice se va situa la nivelul a 5 milioane de persoane pe o perioadă de 10 ani după încheierea războiului”4.

Deși nu a fost inclusă pe ordinea de zi a întâlnirilor oficiale la cel mai înalt nivel, ideea obligării Germaniei la asigurarea forței de muncă pentru recon-strucţia URSS nu a lipsit nici pe timpul Conferinţei de la Postdam (17 iu-lie-2 august 1945).

Mai întâi, pe 21 iulie, când se discuta chestiunea evacuării nemților din teritoriile germane care urmau să fie cedate Poloniei, Stalin a adus voalat în discuție tema utilizării forței de muncă străină: „Aş dori să atrag atenția dom-nului Churchill asupra faptului că însăşi nemții şi-au folosit insuficient propria forță de muncă. Cele mai multe întreprinderi pe care le-am găsit pe timpul înaintării noastre (pe timpul ofensivei Armatei Roșii spre centrul Germani-ei – n.n.) au fost realizate cu lucrători străini – italieni, bulgari, francezi, ruşi, ucraineni şi alții. Toți aceştia erau muncitori care au fost ridicați de către ger-mani cu forța din țările lor. Când trupele sovietice au ajuns în aceste locuri, aceşti muncitori străini s-au considerat liberi şi au plecat la casele lor. Unde sunt muncitorii germani? Ei au fost, în cea mai mare parte, mobilizați în arma-ta germană şi fie au fost ucişi în timpul războiului, fie au fost luați prizonieri. S-a ajuns la situația că marea industrie germană funcționa cu un număr redus de muncitori germani şi un număr mare de lucrători străini.”5

Apoi, peste 4 zile, pe 25 iulie 1945, în timpul celei de-a noua întâlniri a șefi-lor de stat prezenți la Conferința de la Potsdam, între Stalin și Churchill ar fi avut loc următorul dialog:

„Churchill – La noi în Regatul Unit, iarna viitoare va fi una dintre cele mai friguroase, deoarece nu vom avea suficient cărbune.

Stalin – Cum aşa? Anglia a exportat mereu cărbune...Churchill – Din cauză că minerii nu au fost încă demobilizați, avem o însem-

nată penurie de forță de muncă.

165, f. 1-11; Apud URSS şi chestiunea germană. 22 iunie 1941-8 mai 1945, Mosco-va, 1966, p. 555-559.

4 Ibidem, f. 601-605. 5 Uniunea Sovietică la Conferințele internaționale din anii Marelui Război Patriotic,

1941-1945, vol. VI, Moscova, Editura Politică, 1984, p. 116; Apud Pavel Polian – Împotriva voinței lor... (Павел Полян, Не по своей воле).

12


Stalin – Dar aveți suficienți prizonieri. La noi, prizonierii străini lucrează la extracția de cărbune, iar fără ei şi nouă ne-ar fi foarte greu. Noi ne-am refăcut/activat zonele noastre carbonifere cu ajutorul prizonierilor. Voi aveți 400 000 de prizonieri germani în Norvegia, ei nu au fost încă dezarmați şi nu se ştie ce se aşteaptă de la aceştia. Aici (în soluția utilizării prizonierilor – n.n.) aveți voi forța de muncă necesară.”6

Cu toate acestea, tema reparațiilor de război prin utilizarea forței de muncă germană nu a fost abordată oficial la Conferința de la Potsdam, iar delegația sovietică a preferat să nu o aducă în discuție (convinsă fiind de opoziție cu care acest subiect ar fi fost tratat – la fel ca și la Yalta – de către americani și englezi), mai ales că, încă din ianuarie 1945, URSS începuse deportarea ce-tățenilor civili europeni fără a avea acceptul (decât tacit, ca urmare a punerii partenerilor în fața faptului împlinit) al SUA și Marii Britanii.

Deși motivele deportării etnicilor germani din România sunt multiple – acestea ținând atât de contextul geopolitic creat ca urmare a ofensivei Ar-matei Roșii, din primăvara-vara anului 1944, spre centrul Europei, cât și de practica experimentată de către regimul sovietic, timp de peste două decenii, în dislocarea forțată a milioane de cetățeni proprii – analiștii ruși ai fenome-nului justifică calvarul la care au fost supuși peste 70 000 de cetățeni români prin aplicarea prevederilor stipulate în Convenția de armistițiu, semnată la Moscova, pe 12 septembrie 1944.

Este evident că această explicație este acceptabilă doar în cazul interpretării excesive a prevederilor art. 2 [Guvernul şi Înaltul Comandament al României se obligă să ia măsurile pentru dezarmarea şi internarea forțelor armate ale Germaniei şi Ungariei, aflate pe teritoriul României, ca şi pentru internarea cetățeniilor celor două State menționate, care îşi au reşedința acolo] și 14 [Gu-vernul şi Înaltul Comandament al României se obligă să colaboreze cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic), la arestarea şi judecarea persoanelor acuzate de crime de război] din Convenție, mai ales că – în același context – au fost de-portați și cetățeni ai altor state europene, care nu semnaseră vreun document asemănător cu Națiunile Unite (Uniunea Sovietică).

Pe 31 octombrie 1944, generalul-locotenent Vladislav Petrovici Vinogra-dov, locțiitorul șefului Comisiei Aliate de Control din România, a transmis generalului Sănătescu, primul-ministru al României, Nota nr. 757 prin care – invocându-se prevederile Art. 2 din Acordul de armistițiu – solicita ca „toți

6 Uniunea Sovietică la Conferințele internaționale din anii Marelui Război Patriotic, 1941-1945, vol. VI, Moscova, Editura Politică, 1984, p. 184.

7 Arhivele Statului, București, Fond Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinet militar Sănătescu-Rădescu, dosar nr. 1898 (1944/45), f. 14; document publicat în Deportarea etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică, 1945, Culege-re de documente de arhivă întocmită de Hannelore Baier, Forumul Democrat al Germanilor din România, 1994, p. 33-34.

13


supușii germani și ungari să fie internați în lagăre speciale cel mai târziu la 5 noiembrie 1944”, iar „Nu mai târziu de 10 noiembrie a. c. să se prezinte Co-misiei Aliate de Control, în limba rusă, următoarele date complete:a. Tabele cu supușii germani și unguri ce au locuit în Capitală, orașele și

județele din întreaga Românie până la data de 23 August 1944, cu specifi-carea cine din ei este internat și în ce lagăr, precum și cu cine este internat, totodată și datele informative în cifre în această privință, separat după na-ționalități și sex (bărbați, femei, copii).

b. După aceleași norme, tabele și date informative în cifre asupra supușilor români de origine etnică germană și maghiară, cu specificarea la fiecare, când a sosit în România și când a dobândit cetățenia română (anul și luna).”

În răspunsul la această solicitare, președintele Comisiei Române pentru Apli-carea Armistițiului l-a asigurat pe generalul sovietic Vinogradov asupra fap-tului că autoritățile române au dat dispozițiile necesare îndeplinirii măsurilor privind internarea supușilor (cetățeniilor și nu etnicilor – n.n.) germani și ungari, respectiv pentru realizarea evidenței acestora (pct. a din Notă – n.n.), semnalând totodată faptul că „În ceea ce privește tabelele de sub litera d (luarea în evidență nominală și statistică a etnicilor germani și unguri, care erau cetățeni ai României – n.n.), Ministerul Afacerilor Interne roagă să i se dea preciziuni, deoarece s-ar părea că cereți tabele cu date informative în cifre asupra tuturor supușilor români de origine etnică germană sau ungară, ceea ce ar însemna că trebuie să vi se trimită date referitoare la aproximativ 1 500 000 de persoane, ceea ce este absolut imposibil, afară de cazul că s-ar face o lucrare într-un termen foarte lung.”8

Pregătirea deportărilor

În vederea organizării, supravegherii și desfășurării evidenței etnicilor ger-mani din teritoriile aflate sub autoritatea trupelor sovietice, Lavrentie Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, a emis Ordinul NKVD nr. 001411 din 24 noiembrie 19449 prin care a dispus constituirea – în cadrul trupelor care acționau în estul Europei – a trei grupuri operative, cel instituit la nivelul Frontului 2 ucrainean (ale cărui trupe au acţionat și se aflau încă pe teritoriul României – n.n.) fiind format din: comisarul de securitate V. I.

8 Arhiva Serviciului Român de Informații, Fond Documentar, dosar nr. 3.194, f. 110-111; document publicat în Deportarea etnicilor germani din România în Uni-unea Sovietică, 1945, Culegere de documente de arhivă întocmită de Hannelore Baier, Forumul Democrat al Germanilor din România, 1994, p. 34-35.

9 Arhiva de Stat Militară Rusă (RGVA), Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 186-188; Apud Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică, Documente, 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, p. 429-430.

14


Smirnov – șeful Direcției Generale de Contraspionaj „SMERŞ” (structurile „Смерш”/Moarte spionilor) din cadrul NKVD URSS, locotenent-colonelul V. M. Ptiţîn – șef de birou în cadrul trupelor de pază a căilor ferate din cadrul NKVD URSS și locotenent-colonelul Serghienko – șef de birou în Direcția Generală a Trupelor NKVD pentru Paza Serviciilor (pct. 1).

Aceste grupuri operative aveau misiunea să stabilească concret („la fața locului”) numărul de localități și așezări (din adâncimea dispozitivului so-vietic) populate cu etnici germani, să întocmească o evidență orientativă a etnicilor germani și să evalueze structura acestora pe categorii de vârstă, între care trebuiau evidențiați distinct bărbații și femeile între 16 și 50 de ani (pct. 2).

Totodată, trebuiau stabilite cele mai adecvate puncte de adunare și preluare a etnicilor germani, astfel încât acestea să fie „în apropierea stațiilor de cale ferată” (pct. 3).

Ca măsuri organizatorice, ordinul prevedea că: se permite utilizarea numă-rului necesar de lucrători SMERŞ și de ofițeri ai Direcției Generale a Trupelor NKVD pentru Paza Serviciilor; termenul pentru finalizarea operațiunii (des-fășurate „cu respectarea regulilor privind conspirativitatea”) era de 10 zile; rezultatele evidenței prealabile a etnicilor germani din teritoriile controlate de către trupele sovietice se comunicau prin cifru.

Datele care urmau să fie raportate centralei NKVD trebuiau să evidențieze: numărul și denumirea localităților inventariate/recenzate; numărul lagărelor cu etnici germani internați; capacitatea și amplasarea acestora; numărul total al etnicilor germani luați în evidență; numărul etnicilor germani cu vârste cuprinse între 16 și 50 de ani, separat pentru bărbați și femei.

Prin același ordin, generalul-colonel Arkadii Nikolaevici Apollonov – adjunct al comisarului poporului pentru afacerile interne al URSS și genera-lul-locotenent Ivan Markovici Gorbatiuk – șeful Direcţiei Generale NKVD pentru paza adâncimii dispozitivului trupelor Armatei Roșii erau desemnați să conducă întreaga operațiune de luare în evidență a etnicilor germani, scop în care aceștia urmau să se deplaseze „la fața locului” pentru a coordona nemijlocit grupele operative ale NKVD și a acționa împreună cu consiliile militare ale fronturilor 2, 3 și 4 ucrainene „în vederea executării în timp a acestor misiuni”. (Anexa nr. 1)

În aceeași zi, Lavrentie Beria i-a înaintat lui I. V. Stalin, președintele Comi-tetului de Stat al Apărării (GOKO), Raportul nr. 1.262/b din 24 noiembrie 194410, prin care l-a informat pe șeful său nemijlocit despre măsurile pe care le-a ordonat pentru realizarea – în termen de 10 zile – a evidenței germanilor din teritoriile aflate sub autoritatea trupelor sovietice, precizând că „rezulta-tele (acestei operațiuni – n.n.) vă vor fi aduse la cunoștință”.

10 Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse (GARF), Fond 9.401, Opis 2, dosar 67, f. 386.

15


Pe 5 decembrie 1944, generalii Apollonov și Gorbatiuk i-au raportat lui L. Beria faptul că au fost constituite 106 grupe operative în care erau înca-drați 816 militari sovietici (200 ofițeri ai Armatei Roșii, respectiv 616 agenți NKVD și din trupele de contraspionaj SMERŞ) și că – până la acea dată – „au fost înregistrați, pe toate fronturile, 187 042 oameni (dintre aceștia aproape 1/3 aveau vârsta cuprinsă între 16 și 50 de ani – n.n.) de naționalitate germa-nă, astfel: pe teritoriul României – 83 815; pe teritoriul Ungariei – 43 312; pe teritoriul Iugoslaviei – 52 697; pe teritoriul Cehoslovaciei – 2 375 și pe terito-riul Bulgariei – 953 oameni”11.

În următoarele 10 zile, operațiunea a continuat în ritm alert, astfel încât pe 15 decembrie Beria a fost în măsură să înainteze – lui Stalin și Molotov – un raport concluziv12 referitor la încheierea operațiunii de inventariere a etnici-lor germani din statele est-europene.

Din document rezultă că, până la mijlocul lui decembrie 1944, în cele cinci state est-europene au fost identificați și înregistrați 551 049 etnici germani (240 436 bărbați și 310 613 femei), cei mai mulți dintre aceștia (421 846, din care 70 476 bărbați apți de muncă, cu vârsta cuprinsă între 17 și 45 ani) fiind cetățeni ai României. Ceilalți 129 203 etnici germani au fost înregistrați în Iu-goslavia (73 572), Ungaria (50 292), Cehoslovacia (4 250) și Bulgaria (1 089).

Documentul mai preciza că doar o mică parte din cei 551 049 etnici ger-mani înregistrați în urma acestei vaste operațiuni erau cetățeni ai Germaniei (reichsdoice/«рейхсдойче» – supuși ai Reichului): 16 804 în Iugoslavia (in-ternaţi deja în 22 de lagăre interne) și 7 890 în România (internați în 15 de lagăre).

În aceste condiții, o zi mai târziu, prin Hotărârea Comitetului de Stat al Apărării (GOKO) nr. 7.161ss din 16 decembrie 194413 s-a dispus:1. „Să se mobilizeze și să se interneze, în vederea trimiterii la muncă în

URSS, toţi etnicii germani, bărbați cu vârsta între 17 și 45 de ani și femeile cu vârsta între 18 și 30 de ani, din teritoriile României, Iugoslaviei, Bul-gariei și Cehoslovaciei eliberate de către Armata Roșie. Să se precizeze că mobilizările se aplică nemților cu cetățenie germană și ungară, ca și nem-ților cetățeni ai României, Iugoslaviei, Bulgariei și Cehoslovaciei.

2. Să se încredințeze NKVD URSS (tov. BERIA) conducerea operațiunii de mobilizare. Se însărcinează NKVD cu organizarea centrelor de adunare, preluarea mobilizaţilor, constituirea și expedierea eșaloanelor (garnituri-lor de tren – n.n.), precum și cu paza acestora pe timpul deplasării.

11 RGVA, Fond 1p, Opis 13а, dosar 5, f. 226-227.12 GARF, Fond 9401, Opis 2, dosar 68, f. 144-147.13 GARF, Fond 9 401, Opis 2, dosar 68, f. 153-156. Publicat în lb. germană de Günter

Klein, Im Lichte sowjetischer Quellen. Die Deportation Deutscher aus Rumänien zur Zwangsarbeit in die UdSSR 1945, în: Südostdeutsche Vierteljahresblätter, an 47, nr. 2/1998, München, p. 155-156.

16


3. Să se însărcineze tovarășii MALINOVSKI și VINOGRADOV – pentru România, iar tovarășii TOLBUHIN și BIRIUZOV – pentru Bulgaria și Iugoslavia privind:a. definitivarea, prin organele guvernamentale competente din aceste

ţări, a operaţiunilor de mobilizare și internare a nemţilor prevăzute la pct. 1;

b. punerea în practică, împreună cu reprezentanţii NKVD URSS – tova-rășii APOLLONOV și GORBATIUK – și în concordanţă cu autori-tăţile militare și civile locale, a măsurilor care se impun pentru ga-rantarea prezenţei mobilizaţilor germani în punctele de adunare[...].

4. Să se permită ca mobilizații germani să aibă asupra lor haine groase, ru-fărie de schimb, lenjerie de pat, veselă proprie și alimente cu o greutate totală maximă de 200 kg. de persoană.”

Următoarele 6 din totalul celor 10 puncte ale documentului – semnat de că-tre I. V. Stalin, președintele GOKO, transmis apoi integral lui V. M. Molotov (vicepreședinte al GOKO), L. P. Beria (NKVD), N. A. Voznesenski (membru al GOKO), N. A. Bulganin (membru al GOKO) și I. E. Ceadaev (Consiliul Comisarilor Poporului), respectiv lui R. I. Malinovski și V. P. Vinogradov (Frontul 2 ucrainean), F. I. Tolbuhin și S. S. Biriuzov (Frontul 3 ucrainean), I. E. Petrov (Frontul 4 ucrainean), A. I. Vîșinski (Consiliul Comisarilor Po-porului), A. V. Hruev (șeful Direcţiei Generale pentru Servicii/„Spatele”/ a Armatei Roșii), I. V. Kovaliov (comisarul poporului pentru Căile de Comu-nicaţii), F. I. Golikov (șeful Direcţiei Generale Cadre a Armatei Roșii), I. F. Tevosian (comisarul poporului pentru Siderurgie), V. V. Vahrușev (comisa-rul poporului pentru Industria Carboniferă) și G. A. Miterev (comisarul po-porului pentru Sănătate), în părţile ce priveau structurile militare sau civile pe care aceștia le conduceau – reglementau: asigurarea traficului feroviar și rutier pentru transportul deportaților, respectiv hrănirea acestora pe timpul deplasării (pct. 5); preluarea deportaţilor și utilizarea acestora la „refacerea industriei carbonifere din bazinul Donbas și metalurgia grea/siderurgia din Sud”; constituirea „în locurile de muncă, a batalioanelor de muncă, formate din câte 1 000 de oameni fiecare”; încadrarea, fiecărui batalion, cu 12 ofiţeri din cadrul structurilor Armatei Roșii (pct. 6); asigurarea condiţiilor de mun-că și trai în locurile de deţinere și folosire la muncă a internaţilor germani (pct. 7); stabilirea normelor de muncă pentru deportaţii ajunși în URSS și a prevederilor de plan aferente trimestrului I/1945 pentru cele două ministe-re care urmau să beneficieze de contingentele de internaţi germani (pct. 8); organizarea asistenţei medico-sanitare (pct. 9); stabilirea graficului „mobi-lizării și internării germanilor: deportarea – începând din ultima parte a lui decembrie 1944 până la sfârșitul lui ianuarie 1945 și terminarea expedierii internaţilor la locurile de muncă – 15 februarie 1945” (pct. 10).

17


Pe 17 decembrie 1944, Comitetul de Stat al apărării a transmis – sub sem-nătura lui I. V. Stalin – fronturilor 2, 3 și 4 ucrainene, mari unități operative sovietice aflate în ofensivă spre centrul Europei, Ordinul nr. 1.630/III privind aplicarea Hotărârii emise de către GOKO în ziua anterioară. (Anexa nr. 2)

Peste o zi, Lavrentie Beria a transmis generalului-colonel Arkadi Nikolae-vici Apollonov și generalului-locotenent Ivan Markovici Gorbatiuk Ordinul operativ nr. 522 din 18 decembrie 194414 prin care erau stabilite măsurile concrete ce urmau a fi executate de către cele două structuri în vederea pre-gătirii și desfășurării operaţiunii de internare și trimitere la muncă forţată în URSS a etnicilor germani din Estul Europei.

Pe lângă reproducerea unor prevederi ale Hotărârii GOKO nr. 7.161ss, prin acest ordin se reglementau: organizarea centrelor de adunare a persoanelor supuse deportării (pct. 3); punerea la dispoziția celor doi generali a 8 000 de lucrători din trupele NKVD și 300 lucrători operativi, specializaţi în eviden-ţa, escorta și paza civililor, care urmau să fie sprijiniţi de către trupele de grăniceri din apropierea zonelor de mobilizare a etnicilor germani (pct. 4); eșalonarea în timp a operaţiunii – mobilizarea și internarea deportaţilor în perioada decembrie 1944-ianuarie 1945, respectiv trimiterea pe calea ferată și ajungerea acestora în locurile de deţinere din URSS până la 15 februarie 1945 (pct. 5) etc. (Anexa nr. 3)

Concomitent, Direcţia Siguranţă și Ordine Publică din Inspectoratul Ge-neral al Jandarmeriei Române a înaintat Ministerului român al Afacerilor Interne un document înregistrat la nr. 50.229/17 decembrie 1944, intitulat Dosar cu propunerile în legătură cu operațiunile ce urmează a fi executate pe teritoriul Banatului şi în judeţele Arad şi Hunedoara, pentru înlăturarea spio-najului şi menţinerea ordinii publice în spatele Armatei de Operaţii.

Exemplarul nr. 1 al acestui document operativ – clasificat Secret, semnat de către generalul Constantin Anton, inspectorul general al jandarmeriei (1944-1949), și locotenent-colonelul S. Teodorescu, directorul Siguranţei și Ordinii Publice – a ajuns la Comisia sovietică de Control din București și este păstrat la Moscova, în Arhivele Militare de Stat Ruse (RGVA)15.

Conform propunerilor înscrise în document, în zona de vest a României urmau să fie adoptate măsuri care vizau în principal populaţia de origine etnică germană. Astfel, în localitățile urbane „se vor aresta toţi bărbaţii între 16-55 ani, de origine etnică germană, indiferent dacă au făcut parte din vreo organizaţie a Grupului Etnic German din România”. Dintre femei, urmau să fie arestate „numai acelea care au condus organizaţii hitleriste, au fost înrolate în formaţiunile militare germane de orice natură ori au prestat servicii unită-ţilor armatei și organelor de poliţie germană”16.14 RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 193-194.15 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 41-60.16 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 43.

18


În localităţile rurale se intenţiona arestarea bărbaţilor și femeilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 55 de ani care: au făcut parte din conducerea Grupului Et-nic German, s-au înrolat în unităţile militare germane, inclusiv în organizaţia Todt și s-au întors în ţară, au prestat servicii în folosul organele organelor militare sau politice germane, au depus jurământ de credinţă statului german ori lui Adolf Hitler, s-au dovedit ostili statului român ori s-au comportat ca cetăţeni privilegiaţi17.

Documentul mai prevedea ca, pe lângă măsura reţinerii unei importante părţi a etnicilor germani, să se adopte și alte măsuri de constrângere a lor, între care: a. „Întreaga populaţie de origine etnică germană se fixează la teren;b. Circulaţia dintr-o localitate într-alta se interzice complet, rămânând li-

beră numai circulaţia în vatra comunei, în vederea executării muncilor agricole;

c. Cetăţenii români de origine etnică germană neinternaţi, comercianţi, ma-nufacturieri etc. sunt liberi a continua comerţul prezent în teritoriul co-munei.”18

De asemenea, se lua în calcul măsura ca „Orice oficiu de comerţ condus de germani până în prezent și lichidat din cauza internării patronilor, nu va fi executat pe viitor decât de cetăţeni de origine etnică română”, respectiv aceea de a se ridica „de la toţi cetăţenii români de origine etnică germană, toate aparatele de radio și aparatele telefonice existente asupra lor”19.

Conform analizei situaţiei din zona în care urmau să se aplice măsurile pro-puse, în cele 5 judeţe avute în vedere locuiau 148 843 de etnici germani, dintre care aproape 1 80020 au făcut parte din conducerea Grupului Etnic German:

Nr.

crt.

JudeţulConducători ai Grupului Etnic German Au depus

jurământulbărbaţi femei copii total

1 Arad 131 14 1 146 5922 Caraș 64 2 0 66 7233 Hunedoara 55 0 0 55 1774 Severin 120 17 0 137 925 Timiș Torontal 921 452 0 1 373 130

TOTAL 1 291 485 1 1 777 1 714

Bărbații recenzați aparțineau următoarelor categorii de vârste: 16-30 ani = 6 253; 30-40 ani = 8 598; 40-50 ani = 12 028; peste 50 ani = 19 33321.17 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 43.18 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 44.19 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 44.20 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 47.21 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 24, f. 52.

19


Totodată, Marele Stat Major al Armatei Roșii a transmis comandanţilor fronturilor 2, 3 și 4 ucrainene Ordinul nr. 20.283 din 20 decembrie 194422 prin care s-a dispus „acordarea sprijinului deplin reprezentanților NKVD al URSS, generalului-colonel A. N. Apollonov, generalului-locotenent I. M. Gorbatiuk și generalului-maior M. I. Sladkevici pentru mobilizarea etnici-lor germani, pentru organizarea centrelor de adunare, hrănirea și transportul persoanelor mobilizate, oferind – în caz de necesitate – unităţi militare și asigurând transportul auto”.

La 10 zile de la emiterea Hotărârii GOKO nr. 7.161ss din 16 decembrie 1944, cei trei generali NKVD însărcinaţi cu conducerea deportării etnicilor germani din Europa de Est (Apollonov, Gorbatiuk și Sladkevici) au înaintat un Raport detaliat23, adresat lui Lavrentie Beria, prin care erau prezentate „principalele acţiuni de pregătire a operaţiunii privind internarea și trans-portul etnicilor germani în URSS”: constituirea a 10 sectoare operative (din-tre care 6 pe teritoriul României); înfiinţarea la București a unui stat-major (pentru coordonarea operaţiunii ce urma să aibă loc în cele 5 state europene) organizat pe 7 structuri specializate (operativ; transporturi pe calea ferată; transporturi auto; intendență; pază și escortă; comunicații; amenajarea lagă-relor în punctele de transbordare a trenurilor de pe ecartamentul european îngust pe cel lat, specific rețelei feroviare sovietice).

Întrucât în România se aflau „75% din numărul total al etnicilor germani care fac obiectul arestării”, raportul preciza că aici „vor fi utilizate Brigada 23 infanterie NKVD (constituită din 4 batalioane speciale), 1 500 de soldaţi și 150 de ofiţeri detașaţi, prin dispoziția tovarășului Malinovski, din Corpul 133 infanterie”. De asemenea, 180 din cei 300 de lucrători operativi trimiși la dispoziţia structurii NKVD de la București au fost repartizați la sectoarele operative constituite în România, iar 120 acționau pe comunicațiile feroviare și în stațiile CFR prin care urmau să se deplaseze convoaiele cu deportați.

Algoritmul desfășurării operaţiunii, detaliat în cazul României, prevedea că: „reprezentantul desemnat al postului de jandarmi îi anunţă pe etnicii ger-mani care fac obiectul mobilizării pentru munci, în baza listelor deja întoc-mite, comunicându-le celor vizaţi lista cu obiectele obligatorii ce urmează a fi luate de către fiecare persoană mobilizată.

Etnicii germani internaţi din fiecare localitate rurală, escortaţi de jandarmii și soldaţii români, sub controlul lucrătorilor operativi sovietici, sunt aduși la centrele de adunare, unde sunt preluaţi sub pază de către trupele sovietice.

În localităţile în care numărul etnicilor germani care fac obiectul internării este foarte mare, aceștia sunt convocaţi la primărie pentru a li se comunica ordinul general de mobilizare, după care sunt lăsaţi să plece acasă pentru a-și face bagajele, iar apoi se prezintă la centrele de adunare procedându-se în 22 RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 192.23 RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 242-247.

20


modul arătat mai sus. În prealabil, până a se anunţa mobilizarea, fiecare loca-litate va fi încercuită de către jandarmi și unităţi ale armatei. Până la plecarea persoanelor internate, se va interzice deplasarea locuitorilor dintr-o localitate în alta. Cordoanele din jurul satelor vor fi mixte, alcătuite din români și mili-tari sovietici. În punctele de adunare se verifică prezenţa etnicilor germani, pe baza listelor anterior întocmite, în vederea stabilirii capacităţii lor de muncă. Cei inapţi de muncă vor fi trimiși la domiciliile lor.

În calitate de șefi ai centrelor de adunare sunt desemnaţi lucrători operativi sau ofiţeri NKVD. Aceștia îi vor repartiza pe etnicii germani rămași/păstraţi la centrele de adunare în grupuri de îmbarcare, vor redacta (în două exempla-re) liste nominale pentru fiecare tren și îi vor transporta cu camioanele, sub escorta trupelor sovietice, la staţiile de îmbarcare, unde șeful trupelor de es-cortă îi va prelua și îmbarca în tren. Un exemplar al listei nominale va rămâne la șeful eșalonului/convoiului, iar cel de-al doilea exemplar, cu semnătura de confirmare a primirii, va fi restituit șefului centrului de adunare”.

Erau stabilite măsuri concrete pentru situaţiile de sustrageri de la deporta-re: „Şeful grupului operativ va alcătui o listă cu toţi etnicii germani care nu s-au prezentat la apel, care va fi transmisă șefului postului local de jandarmi.”

De asemenea, se preconiza că pentru „a asigura transportul trupelor și al contingentului special (etnicilor germani deportaţi – n.n.) sunt necesare 15 000 curse auto, ce pot fi efectuate cu 750 camioane, care să efectueze câte 4 curse pe zi”. Ca urmare, mijloacele de transport auto trebuiau asigurate de către: a) unităţile militare sovietice – 200 camioane; b) Frontul 2 ucrainean și Frontul 3 ucrainean – 100 camioane; instituţiile locale românești, pe baza deciziei Guvernului României – 400 camioane.

Pentru transportul etnicilor germani din punctele de adunare până în loca-lităţile sovietice în care aceștia urmau să fie deportați, s-a calculat un necesar de 5 677 vagoane (din care 4 145 pentru România, 1 092 pentru Iugoslavia, 420 pentru Ungaria și 20 pentru Bulgaria), constituite în 103 garnituri de tren. După ce tranzitau România, cele peste 100 de convoaie cu deportaţi – care trebuiau să ajungă în estul Ucrainei, zona centrală și în sud-vestul Ru-siei – părăseau ţara noastră prin staţiile Socola-Iași (24 garnituri cu 1 258 vagoane), Adjudul Nou (27 garnituri cu 1 496 vagoane), Focșani (11 garnituri cu 671 vagoane) și Galaţi (41 garnituri cu 2 252 vagoane) (Anexa nr. 4).

Sub presiunea structurii operative a NKVD constituită la București în vede-rea impulsionării și coordonării operațiunii de deportare a etnicilor germani, autoritățile române au dat dispoziții (Ordinul nr. 32.137/31 decembrie 1944 al subsecretarului de stat al Poliţiei, Ordinul nr. 32.475 S/3 ianuarie 1945 al directorului general al Poliţiei, Ordinul telegrafic nr. 32.974/8 ianuarie 1945 al directorului Poliţiei de Siguranţă, ordinele telefonice nr. 33.224/10 ianuarie 1945 și nr. 34.883-S/24 ianuarie 1945 ale Direcţiei Generale de Poliţie etc.) către structurile teritoriale ale administraţiei publice și poliţiei prin care s-a

21


organizat „mobilizarea germanilor” la termenele stabilite de către delegatul Comisiei Aliate de Control: între 10 și 20 ianuarie 1945.

Se preciza că urmau să fie „mobilizaţi pentru muncă toţi locuitorii germani apți de muncă, indiferent de cetățenia lor, bărbaţi între 17 și 45 ani, femei între 18 și 30 ani. Femeile care alăptează copii până la un an nu vor fi mobilizate”. Erau exceptaţi de la mobilizare româncele măritate cu germani, germanele măritate cu români, călugării, călugărițele precum și muncitorii germani din fabrici exceptaţi prin decizia unei comisii formate dintr-un ofiţer sovietic, un reprezentant al Poliţiei sau a Jandarmeriei și un delegat al respectivei fabrici. De asemenea „nu se vor ridica specialiștii care nu se pot înlocui”.

Deși, prin Ordinul Președinţiei Consiliului de Miniștri nr. 3.271 din 17 ia-nuarie 1945, au fost exceptaţi de la internare și deportare „ofiţerii, subofiţerii, maiștri și trupa de rezervă de origine etnică germană, aflaţi concentraţi la unităţile de pe front sau din interior”, delegaţii sovietici au impus ridicarea acestora și a familiilor lor, situaţie semnalată Președinţiei Consiliului de Mi-niștri, în mai multe rânduri, de către Marele Stat Major român, între care prin rapoartele nr. 989.314 din 21 ianuarie și nr. 924.047 din 23 ianuarie 1945.

La Moscova, prin Hotărârea Comitetului de Stat al Apărării (GOKO) nr. 7.252ss din 29 decembrie 194424 s-a dispus (în completarea Hotărârii GOKO nr. 7.161ss din 16 decembrie 1944), în legătură cu „folosirea la muncă a internaţilor germani”, ca aceștia să fie puși la dispoziţia a trei comisariate ale poporului, pentru a fi utilizaţi în exploatări miniere și unităţi industriale din 17 entităţi administrative (republici unionale și autonome, respectiv regiuni) sovietice.

În Anexa nr. 2 a Hotărârii GOKO nr. 7.252 din 29 decembrie 1944 erau detaliate (în 13 puncte) măsurile cu caracter organizatoric și logistic privind: folosirea deportaţilor (în lucrări de reconstrucţie și construcţii, în minele de extracţie a cărbunelui și minereurilor, la înfiinţarea de secţii noi productive sau în întreprinderile auxiliare ale celor trei ministere/comisariate ale popo-rului); organizarea batalioanelor de muncă pe 3-4 companii; asigurarea pazei deportaţilor de către echipe de supraveghetori asigurate de către beneficiarii „muncii forţate a internaţilor germani”; calcularea normelor de muncă de către secţiile de organizare-aprovizionare din ministerele de resort; achitarea lunară, pentru fiecare internat civil, a unei plăţi (sumă calculată funcţie de îndeplinirea individuală a normelor de producţie, din care se deduceau toate cheltuielile de hrănire, cazare, echipare, transport, uzura uneltelor și echi-pamentelor de lucru, precum cotele-părţi pentru pază și personalul militar de conducere a batalionului) din care se reţinea 10 % pentru fondul centrali-zat al internaţilor (îmbolnăviri, pierderea temporară a capacităţii de muncă, cheltuieli pentru munca culturală etc.); reglementarea disciplinei și ordinii 24 Arhiva de Stat Rusă pentru Istorie Social-Politică (RGASPI), Fond 644, Opis 1,

dosar 48, f. 6-9.

22


interioare din locurile de deţinere conform principiilor aplicabile în cazul prizonierilor de război; pedepsirea tentativelor de evadare prin trimiterea au-torilor acestora în lagărele NKVD cu regim special din Nordul sovietic, iar a celorlalte încălcări ale legii civile și disciplinei muncii conform prevederilor Codului Penal25.

Deportarea etnicilor germani

Pe 30 decembrie 1944, comisarul securităţii de stat de rangul II Serghei Niki-forovici Kruglov, adjunct al comisarului poporului pentru Afacerile Interne, a transmis organelor teritoriale ale NKVD o directivă26 prin care informa că „În lunile ianuarie și februarie 1945, din Iugoslavia, România, Bulgaria și părţi din teritoriile Cehoslovaciei și Ungariei, vor fi aduși în republicile și regiunile dumneavoastră mobilizaţi și internaţi germani care vor fi utilizaţi, în calitate de forţă de muncă, la întreprinderile și minele comisariatelor po-porului pentru Industria Carboniferă și Siderurgie”.

Apoi, „în scopul prevenirii și opririi/curmării actelor vrăjmașe de sabo-taj, diversiune și a altor asemenea acţiuni, care ar viza întreruperea muncii întreprinderilor, de asemenea pentru prevenirea evadărilor” se dispuneau – pe lângă adoptarea măsurilor de organizare adecvată a locurilor de deţinere și muncă a deportaţilor germani – următoarele: „începerea recrutării și in-struirii agenţilor din rândurile candidaturii deja pregătite” (pct. 2); o atenţie deosebită se va acorda „direcţionării și controlului muncii agenturii proprii, dirijate spre descoperirea în rândurile internaţilor a agenţilor și rezidenţilor spionajului german, precum și a cârtiţelor (agenţilor acoperiţi – n.n.) fasciste” (pct. 4); „interogarea migăloasă a vinovaţilor, în funcţie de gradul de gravitate a infracţiunilor săvârșite de către aceștia” și „înaintarea dosarelor de cercetare a lor către organele procuraturii și tribunalelor militare” (pct. 5); obţinerea, prin colaborarea cu organele locale ale NKVD, de informaţii despre „orice constatare a unor legături a internaţilor cu muncitorii și personalul tehni-co-administrativ” din locurile de muncă comune ale acestora (pct.6); infor-marea operativă (prin telegrame cifrate) a Direcţiei Generale pentru Prizoni-eri și Internaţi (GUPVI) din NKVD URSS despre descoperirea unor „cazuri de acte de vrăjmășie, sabotaj și diversiune săvârșite de către internaţi”; orga-nizarea „muncii operativ-informative în rândurile internaţilor prin constitui-rea de grupuri operative speciale, în care vor fi incluși lucrători experimentaţi și translatori calificaţi, de genul celor care încadrează aparatul central NKVD și direcţiile regionale ale acestuia, respectiv secţiile și birourile operative din lagărele NKVD pentru prizonieri” (pct. 7) etc.

25 RGASPI, Fond 644, Opis 1, dosar 48, f. 10-13.26 Deportările staliniste, 1923-1953, pag. 594-596.

23


În prima zi a anului 1945, generalul-colonel A. N. Apollonov a transmis șefilor secţiilor operative ale NKVD din România Ordinul referitor la moda-lităţile de colaborare a trupelor sovietice cu structurile Jandarmeriei și a altor instituţii ale statului român pe timpul internării etnicilor germani27, operaţi-une care urma să se desfășoare efectiv în perioada 10-20 ianuarie 1945. Prin acest ordin s-au stabilit: elaborarea de planuri comune pentru fiecare judeţ și localitate; desemnarea – ca șefi ai grupurilor operative judeţene, respectiv șefi ai sectoarelor orășenești și comunale – a celor „mai pregătiţi ofiţeri și lucrători operativi NKVD, care au mai participat la operaţiuni de acest gen” (deportări și internări de civili în interiorul URSS – n.n.); trierea internaţilor („bărbaţi născuţi între 1899 și 1927, femei născute între 1914 și 1926”) în ve-derea „stabilirii caracterului autentic al capacităţii lor de muncă”; organizarea operaţiunii de internare conform algoritmului supus aprobării lui Lavrentie Beria pe 26 decembrie 1944; redactarea, până la 5 ianuarie, a listelor finale cu evidenţa nominală a contingentului de deportaţi și, până la 10 ianuarie 1945, a planului desfășurării operaţiunii; raportarea zilnică, la orele 18.00, a activi-tăţilor desfășurate în ultimele 24 de ore. (Anexa nr. 5)

Pe 5 ianuarie 1945, generalul-locotenent Vinogradov a transmis genera-lului de corp de armată Nicolae Rădescu, prim-ministrul României, Nota nr. 03128, prin care – în baza Deciziei Comandamentului suprem (sovietic – n.n.) – a solicitat:

„În perioada 10-20 ianuarie 1945, să efectuaţi mobilizarea pentru munci a etnicilor germani apţi de muncă, indiferent de cetăţenia lor, conform urmă-toarelor categorii de vârstă: bărbaţi – de la 17 la 45 de ani; femei – de la 18 la 30 de ani. Femeile cu copiii de până la un an nu fac obiectul mobilizării.

Cetăţenii mobilizaţi vor fi folosiţi la munci conform deciziilor Comanda-mentului militar. Persoanele mobilizate sunt obligate să deţină asupra lor: haine călduroase, încălţăminte, lenjerie de corp și de pat, veselă personală, obiecte pentru igiena personală și alimente pentru 15 zile. Greutatea totală a bagajelor nu trebuie să depășească 200 kg. Lista obiectelor (permise a fi luate de către persoanele mobilizate – n.n.) vă va fi transmisă dumneavoastră personal. Etnicii germani mobilizaţi vor avea dreptul la corespondenţă, vor putea să primească și să transmită colete poștale.

Rog ca dispoziţiile dumneavoastră privind mobilizarea să prevadă sanc-ţiuni dure la adresa celor vinovaţi și a familiilor lor, pentru eschivare de la mobilizare și ascunderea persoanelor supuse mobilizării.

Rog să întocmiţi și să transmiteţi Comisiei Aliate de Control sau reprezentan-tului său local liste speciale cu persoanele care fac obiectul mobilizării, conform categoriilor de vârstă, dar care, în opinia Guvernului român sau a autorităţilor locale române, merită să fie scutite de la mobilizare.” (Anexa nr. 6)27 RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 299-301.28 RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 308.

24


Peste două zile, pe 7 ianuarie 1945, colonelul Efremov, șeful Grupului ope-rativ din cadrul NKVD URSS, conchidea – în Raportul operativ nr. 2, refe-ritor la mobilizarea și internarea etnicilor germani29 – faptul că, în România „Sectoarele operative au încheiat furnizarea datelor cu privire la contingentul special din mediul urban. În orașele din 6 provincii ale României au fost lu-ate în evidenţă 67 341 persoane, din care: 46 418 în regiunea Timiș; 10 151 în regiunea Mureș; 8 352 în regiunea Bucegi-Olt; 504 în regiunea Dunărea de Jos-Mare; 1 036 în regiunea Prut și 808 în Regiunea Someș.

În Sectorul operativ nr. 2 (Mureș) au fost luate în evidenţă 27 425 persoane, dintre care 12 729 bărbaţi și 14 696 femei, care urmează să fie internate (creș-terea cifrei de aproape trei ori era rezultatul luării în evidenţă a întregii popu-laţii, din mediul urban și rural, de naţionalitate germană– n.n.). În Sectorul operativ nr. 6 (Someș) au fost luate în evidenţă 1 120 persoane care urmează să fie internate”. (Anexa nr. 7)

În încercarea de a reglementa în mod unitar operaţiunea de identificare și înregistrare a cetăţenilor români care trebuiau predaţi autorităţilor sovietice pentru a fi trimiși la muncă forţată în URSS, Ministerul Afacerilor Interne al României a transmis – Extra-urgent, Strict confidenţial și Personal, tuturor inspectorilor de poliţie și comandanţilor legiunilor de jandarmi, la începu-tul lunii ianuarie 1945 – documentul30 intitulat Instrucţiuni pentru internarea unor categorii de cetăţeni români de origine etnică germană. (Anexa nr. 11)

Pentru fiecare lot de cetăţeni deportaţi din România în ianuarie-februarie 1945 se redacta un document de predare-primire a acestora intitulat „Listă/tabel (список) cu civilii de naționalitate germană din judeţul ...... internaţi în Uniunea Sovietică”. Acesta avea următoarele rubrici: numărul curent, numele prenumele și patronimul, sexul, anul nașterii, naţionalitatea, cetăţenia, profe-sia/ocupaţia și adresa.

În cazul etnicilor germani ridicaţi din Judeţul Hunedoara, au fost redactate două asemenea documente. Primul (un caiet de format A4, tip studenţesc, cu 26 file)31 a fost constituit pentru cetăţenii români etnici germani din Judeţul Hunedoara deportaţi în URSS din punctul de adunare Petroșani. În acest ta-bel sunt trecute datele de identificare a 715 bărbaţi și 253 de femei predaţi șe-fului convoiului sovietic, locotenentul Barannikov, de către o comisie formată din: comandantul Legiunii de Jandarmi Hunedoara, câte un reprezentant din partea Comisariatului Petroșani și Poliţiei Deva (ale căror semnături nu sunt însoţite de precizarea gradelor și numelor acestora – n.n.).

29 RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 99.30 Documentul original, redactat în limba română, se păstrează în RGVA și a fost

publicat în lucrarea „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documen-te, 1941-1956”, București, Editura Monitorul Oficial, 2013, pag. 505-509.

31 RGVA, Fondul 433P, Opis 1, dosar 67 (cu 26 de file).

25


Cel de-al doilea are forma unui registru de evidenţă (caiet format A5, cu liniatura prezentată mai sus)32, împărţit în două părţi. În primele 28 de file sunt înregistrate numele a 572 de deportaţi (primul: AIGLER Francisc, ul-timul: KUHEL Gizela). Aceștia au fost predaţi șefului eșalonului sovietic de către: comisarul Vlădescu de la Poliţia orașului Deva, un locotenent (a cărui semnătură este indescifrabilă) din partea Legiunii de Jandarmi Hunedoara și locotenentul-major Liudvigov, comandantul punctului de adunare (сборник пункт) Deva. În calitate de primitor a semnat locotenentul sovietic Kliu-cinkov, comandantul convoiului din care deportaţii făceau parte. Cea de-a doua parte a documentului (filele 29-36) este subintitulată „Internaţi din Ju-deţul Hunedoara proveniţi din Armata Română duşi în Uniunea Sovietică” și în aceasta sunt nominalizaţi 127 de etnici germani care proveneau dintre militarii români de origine germană demobilizaţi de pe front sau încorporaţi în unităţile din Judeţul Hunedoara.

Militarii români deportaţi în acest convoi proveneau din: Divizia 2; regi-mentele 3 (probabil, de transmisiuni – n.n.), grăniceri și teritorial (nenomi-nalizate – n.n.) și 89 infanterie; batalioanele 2, 7, 10, 15 și 16 vânători de munte și 3 pionieri; Divizionul 3 artilerie din Brad; Baza de aprovizionare și malutanţă din Deva; o unitate neprecizată din Vulcan. Militarii români deportaţi din Judeţul Hunedoara au fost predaţi pe semnătură de către ace-lași locotenent Liudvigov, comandant al punctului de adunare Deva, și au fost preluaţi de către locotenentul sovietic Busîghin, adjunctul șefului Grupei Operative a NKVD din Judeţul Hunedoara.

Ca urmare a hotărârii imperative, comunicată autorităților de la București de către Comisia Aliată (Sovietică) de Control în România, privind deporta-rea militarilor români de etnie germană, generalul de corp de armată Con-stantin Sănătescu, șeful Marelui Stat-Major român a transmis – prin Secţia I, Biroul 3 Mobilizare al Armatei – Telegrama Nr. 76.689 din 24 ianuarie 194533 prin care făcea cunoscute următoarele:

1. [....] „în scopul de a fi utilizaţi în detașamente de lucru, toate comanda-mentele, unităţile și formaţiunile Armatei, aflate în interior vor preda delegaţilor sovietici autorizaţi, în fiecare judeţ, pe toţi ofiţerii de rezervă, subofiţerii de rezervă și trupa de origine etnică germană, care se află în prezent concentraţi, și mai tineri de 45 ani inclusiv. De asemenea se va preda și trupa de origine etnică germană, aflată sub arme. Se exceptează de la această măsură ofiţerii și subofiţerii activi, împreună cu familiile lor, precum și toţi ofiţerii, subofiţerii și trupa activă și de rezervă aflaţi la Ma-rile Unităţi de pe front.

32 RGVA, Fondul 433P, Opis 1, dosar 66 (cu 36 de file).33 RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 220.

26


2. Pentru a nu se da naștere la suspiciuni, cu începere de la primirea pre-zentului ordin, nici un ofiţer, subofiţer sau trupă care trebuiesc predaţi delegatilor sovietici, conform prescripţiunilor de la punctul 1 de mai sus, nu vor mai fi trimiși la Marile Unităţi de pe front.

3. Oamenii vor fi predaţi îmbrăcaţi în haine civile [....].4. Raportaţi numeric (ofiţerii, subofiţerii pe grade, iar trupa pe contingente)

de cei predaţi delegaţilor sovietici”. (Anexa nr. 9)

Atitudinea autorităţilor române faţă de deportarea etnicilor germani

Pe 9 ianuarie 1945, generalul Rădescu, șeful Guvernului României, i-a trans-mis generalului Vinogradov copia scrisorii nr. 62/1945 a „reprezentantului Comisiei Aliate de Control din Balș (căpitanul Kaniaev – n.n.) către coman-dantul Statului Major al Corpului 4 Teritorial Balș prin care ofiţerul sovietic cerea:• arestarea și predarea ostașilor de origine etnică germană indiferent de ce-

tăţenie;• confiscarea bunurilor ce aparţin acestora și predarea lor Comisiei Aliate

de Control din orașul Balș”34.Președintele Consiliului de Miniștri, generalul de Corp de Armată adju-tant Nicolae Rădescu făcea cunoscut – prin adresa nr. 3.230 din 15 ianuarie 1945 – generalului-colonel Vinogradov, șeful Comisiei (sovietice) de Control în România, faptul că „cu ocazia ridicării de la domiciliu a cetăţenilor de origine germană, s-au efectuat și arestări de surori de caritate, maici și preoţi” și solicita „a da dispoziţii ca această categorie de cetăţeni să fie exceptată”35.

Generalul Nicolae Rădescu i-a transmis locţiitorului președintelui Comisi-ei Aliate de Control din România o scrisoare (nr. 4.476 din 15 ianuarie 1945) în care îi reamintea de Nota din 13 ianuarie 1945 prin care acesta – în cali-tatea sa de șef al Guvernului și ministru al afacerilor interne – își exprima-se „rezervele Guvernului Român privitoare la dispoziţia Comandamentului Sovietic de a mobiliza pentru lucru, spre a fi trimiși în Rusia, pe cetăţenii români de origine etnică germană”36. Apoi, generalului Vinogradov i se sem-nala faptul că din diferite locuri „au fost ridicaţi și tineri români care nu au nici o ascendenţă germană în familiile lor”, și îi citează pe:

34 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 173.35 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 61.36 Arhiva AMAE, Fond 71-1939, E9, vol. 164, f. 43-44.

27


• Domnișoara Veturia DOROŞ, de 18 ani, elevă în clasa a VIII-a de liceu;• Sabin DOROŞ, student în anul II la Facultatea de Litere și Filozofie, de

20 ani, ambii din Turnu Severin. Acest nou demers al generalului Rădescu se încheie pe un ton ferm, care nu putea fi deloc pe placul atotstăpânitoarelor autorităţi sovietice prezente la București: „Comunicându-vă cele de mai sus, am onoarea a protesta, în numele Guver-nului Român, împotriva aplicării măsurilor luate de Înaltul Comandament sovietic împotriva unor cetăţeni români de indiscutabilă origine etnică româ-nă și a vă ruga să binevoiţi a dispune de urgenţă ca tinerii români sus-arătaţi, plecaţi cu trenul din Turnu Severin în ziua de 12 ianuarie a.c., precum și toţi acei aflaţi în aceeași situaţiune, să fie imediat înapoiaţi la căminele lor și ca asemenea cazuri să nu se mai repete.”37

Prin scrisoarea nr. 3.349 din 19 ianuarie 1945 (ce purta specificaţiile CON-FIDENŢIAL și SECRET), șeful guvernului român i-a semnalat generalului Vinogradov că „în ziua de 16 ianuarie 1945, în gara Câmpia Turzii, ostașii so-vietici din garda trenului nr. 3.556, încărcat cu persoane ridicate din Ungaria, au ridicat cu forţa 8 ostași români care se aflau pe peronul gării. Aceștia au fost transportaţi mai departe, neputându-se interveni din cauza ameninţării cu armele din partea ostașilor sovietici.”38

În aceeași zi, șeful Comisiei Aliate de Control este încunoștinţat de către generalul Rădescu (prin scrisoarea nr. 3.347/19 ianuarie 1945) asupra fap-tului că „Delegaţii români și sovietici au constatat în gara Brașov, în ziua de 15 ianuarie 1945, în trenul nr. 2528 în care se aflau etnici germani mobilizaţi pentru lucru existenţa a 70 bărbaţi și 30 femei de origine română (subliniat de către autorul textului – n.n.), ridicaţi din Ardealul de Nord”39.

Pe 29 ianuarie, Comisia Aliată de Control era sesizată – prin documentul nr. 15.037 – că „Suntem informaţi prin organele noastre poliţienești că în gara Nicolina (Iași) se găsesc, în trenuri ce transportă persoane de origine etnică germană mobilizate pentru lucru, mulţi cetăţeni de origine etnică română”40.

Guvernului României a făcut, în cursul lunii ianuarie 1945, mai multe de-mersuri oficiale către Comisia Aliată de Control pentru exceptarea de la de-portare a unor etnici germani, multe din acestea fiind argumentate prin efec-tele negative și imediate ale plecării acestor cetăţeni, specialiști recunoscuţi, din întreprinderile private sau de stat.

Astfel, pe 12 ianuarie 1945, generalul Nicolae Rădescu trimitea „tabelele re-făcute, pentru persoanele cetăţeni români de origine etnică germană, pentru 37 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 7, f. 6; Arhiva AMAE, Fond 71-1939, E), vol. 265,

f. 334.38 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f.169.39 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 171.40 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 512.

28


care cerem exceptarea de la ridicarea mobilizării pentru lucru din următoa-rele motive:1. Specialiști notorii strict necesari continuării vieţii economice a Statului;2. Persoanele care sunt în România de mai multe generaţii și care au legături

de sânge cu familii românești.” În scrisoare se mai preciza că „toate aceste persoane nu au făcut sub nici o formă politică nazistă sau fascistă”41. Acest nou demers guvernamental avea anexate două liste intitulate Tabel de persoane propuse a fi exceptate de la ri-dicare din Înalta dorinţă a M. S. Regelui42 (cu 7 nume) și Tabel de persoane propuse a fi exceptate de la ridicare43 (182 de nume redactate la mașina de scris și 2 nume completate ulterior cu cerneală).

În primul tabel sunt enumeraţi: Lauhger Wilhelm (aflat în serviciul Cur-ţii Regale), cu cei 2 copii ai săi; Florenau Gustav, angajat la Fabrica „Falk”; Schopp/Şopp Kondrat, lacheu la domeniile Săvârșin; Schnell/Şnell Fr., fo-chist; Rott Margarita, funcţionară la Domeniile Regale; Iaurning Karl, inginer și Brekner Anna Luiza.

În ce-a de-a doua listă sunt trecuţi, printre alţii: comisarul-șef Rădulescu Albert, comisarul Hierl Constantin, comisarul adjunct Andrei Gheorghe, profesorul universitar Henri H. Stahl, preoţii catolici Matia Pojar și Ioan Bal-thauser, agentul Constantin Fisher, soţiile locotenent-colonelului I. Dumi-trescu și maiorului Stamate Sergiu (ambii din Statul Major al S. II Alba Iulia), inginerul specialist în instalaţii curenţi slabi Ernest Ullrich, studentul Victor Schally, inginerul Hans Gross de la Fabrica Vulcan, mai mulţi funcţionari ai Ministerului de Interne, Casei de Repuneri, Direcţiei Vămilor și Băncii Na-ţionale etc.

Într-o altă Listă specială cu slujitorii Casei Prinţesei Elisabeta sunt enume-raţi: Iulia Brekner, de 48 ani, născută în Târgu Jiu; maiorul în rezervă Albert Fișer (de 52 ani, șeful Fermei Copăceni) și soţia sa Silvia Fișer (de 46 ani); Alexandru Albreht, de 44 ani, șofer la Ferma Copăceni; Elisabeta Tater, de 21 ani, născută la Târnava Mare44.

Cu adresa nr. 3.229 din 15 ianuarie 1945, președintele Consiliului de Mi-niștri a înaintat Comisiei Aliate de Control o cerere a Fabricii de piele „KA-RES” din Mediaș prin care se solicita ca „un număr de 195 de lucrători din cei 340 ce sunt de origine etnică germană, cetăţeni români, să fie exceptaţi de la ridicare”. Cererea era motivată prin trei argumente: 1. „Fabrica KARES are comenzi de aproape un miliard lei pentru Armata

sovietică.

41 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 525.42 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 527.43 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 528-531.44 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 153.

29


2. Fabrica KARES are comenzi de 2 miliarde lei pentru Armata României.3. Comenzi de cca. 200 milioane lei pentru Ministerul Economiei

Naţionale”45.Pe lângă aceste argumente, se mai preciza „faptul că atât proprietarii, cât și personalul de conducere tehnic și muncitoresc de origine etnică germană este absolut necesar pentru îndeplinirea comenzilor atât de importante pentru front, precum și cele cuprinse în cadrul aplicării Convenţiei de Armistiţiu și pentru faptul ca să poată da randamentul impus, cred că este necesară satisfa-cerea cererii Fabricii KARES”46.

O intervenţie asemănătoare a fost făcută, pe data de 18 ianuarie 1945, când șeful Guvernului României a transmis adresa nr. 4.519 prin care se înainta „tabelul cu lucrătorii Uzinelor Reşiţa, în număr de 1.773, care urmează a fi exceptaţi de la ridicare, fiind absolut necesari funcţionării Uzinelor”. Cererea se încheia cu precizarea „Este absolută nevoie să fie exceptaţi, altfel fabrica (în fapt, Uzinele – n.n.) urmând să-și înceteze lucrul”47.

A doua zi, pe 19 ianuarie 1945, generalul Rădescu a trimis Comisiei Aliate de Control „tabelul special, cuprinzând un număr de 172 lucrători de la Fa-brica Astra, cu rugămintea să binevoiţi a fi exceptaţi de la ridicare”48. În cele patru liste sunt nominalizaţi etnici germani din Direcţia Generală (inclusiv Heine Henrich, directorul economic al concernului) și uzinele din Brașov (87 de oameni), Arad (80), Orăștie (3)49.

Deși persoanele cuprinse în aceste liste (ori altele asemenea, elaborate de către unele ministere sau instituţii ale administraţiei centrale) au fost scoa-se – prin dispoziţii ale generalului Vinogradov – din tabelele nominale ale eșaloanelor cu deportaţi, unii dintre acești etnici germani au fost ridicaţi de la domiciliu ori locul de muncă, motiv pentru care iniţiatorii demersurilor de exceptare informau cu promptitudine Consiliul de Miniștri al României.

Generalul Victor Dombrovski, primarul general al Capitalei, semnala Ca-binetului generalului Rădescu faptul că 7 persoane care au primit aprobarea pentru exceptare de la deportare „se află în tren, plecaţi din București:1. Alfred Gukner, în vârstă de 46 ani (trecut în lista 3-a a Ministerului de

Interne);2. Claudia Gukner, 30 de ani, a lăsat acasă un copil mic invalid;3. Maria Wild, în vârstă de 19 ani, pe lista a 3-a a Ministerului de Interne;

45 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 50, iar scrisoarea fabricii și cele două liste nominale sunt la pag. 51-59.

46 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 51.47 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 113, iar tabelele (în două exemplare) la pag.

115-117.48 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 96.49 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 98-101.

30


4. Natalia Hening, 26 ani, aprobată pe lista a 1-a a Ministerului de Interne;5. Gilda Müler, pe lista a 3-a a Ministerului de Interne;6. Niculae Kust, 19 ani, fiul unei funcţionare de la Municipiu, pe lista Minis-

terului de Interne;7. Marcel Mayer, 42 de ani, subdirector la CAM, Ministerului de Interne”. Totodată, primarul general al capitalei, îl informa pe generalul Rădescu că alte 5 persoane (dintre cele pentru care s-au făcut demersuri pentru a fi salva-te de la deportare) „nu au fost ridicate: 1. Ionel Gagel, în vârstă de 24 ani;2. Dan Gagel, în vârstă de 20 ani;3. Mircea Gagel, în vârstă de 18 ani;4. Renata Opler, în vârstă de 19 ani;5. Fernanda Opler, în vârstă de 22 ani.”50

Pe 19 ianuarie 1945, printr-o scrisoare confidenţială și personală (înre-gistrată la Președinţia Consiliului de Miniștri sub nr. 3.343 din 19 ianuarie 1945), șeful guvernului român îl ruga pe generalul Vinogradov să binevoiască „a da dispoziţie să fie eliberaţi cetăţenii români ridicaţi și transportaţi pentru lucru, alăturaţi mai jos:1. „Paul Graf de 30 ani, industriaș specialist, morar din orașul Turnu Se-

verin, Piaţa Radu Negru, ridicat în ziua de 11 ianuarie 1945 de la moara Întreprinderile Moştenitorii Iacob Graf din comuna Bistriţa-Mehedinţi. Străbunicul lor a fost cetăţean român din anul 1874, întreprinderea da-tând din 1859. Paul Graf este și ofiţer de rezervă în Armata României, întreprinderile pe care le conduce, aprovizionează cu făină și pâine atât orașul Turnu Severin, cât și toate unităţile ruse în trecere.

2. Otto Spilca, fiul căpitanului activ SPILCA din Divizionul 4 Tunuri Munte, în etate de 17 ani, elev de liceu, domiciliat în strada Grausser, nr. 43, Sibiu. Tatăl tânărului Spilca luptă pe front contra trupelor germane.

3. Roza Mangesius, fiica locotenent-colonelului Mangesius, de 21 ani, domi-ciliat în Sibiu, strada Frantz Göbel, nr. 16, ridicată în ziua de 15 ianuarie 1945 și transportată în ziua de 18 ianuarie 1945.”51

Unul dintre primele demersuri ale generalului Rădescu prin care cerea ex-ceptarea de la deportare a unor grupuri socioprofesionale sau etnice com-pacte a fost făcut pe 21 ianuarie 194552, când șeful guvernului român a trimis Comisiei Aliate de Control patru liste cu peste 1000 de persoane, astfel:

50 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 28.51 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 170.52 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 307.

31


• Tabelul special cuprinzând 67 de persoane, austrieci din Lagărul Ciurel, ce au fost triaţi din punct de vedere politic de Comisie, și totuși ridicaţi pentru muncă;

• Tabelul de 169 persoane din Lagărul Târgu Jiu, găsite că nu au avut vreo activitate politică și care deci urmează a fi exceptaţi de la ridicare;

• Tabelul special, cuprinzând un număr de 228 persoane călugări și călugă-riţe, pentru care a intervenit Nunţiatura Apostolică din România;

• Tabelul special, cuprinzând 609 persoane, membre ale Societăţii Surorilor Sociale și pentru care a intervenit Nunţiatura Apostolică din România.

Tabelul cu cei 228 de monahi53 cuprindea liste cu nume ale unor slujitori ai Bisericii Catolice pe care Nunțiatura Apostolică le-a transmis Guvernului României în vederea adoptării măsurilor necesare exceptării de la deportare în URSS.

Aceștia proveneau din: Institutul Monahal „Sfânta Ursula” Sibiu (17), or-dinele monahal-diaconești din București, Brașov și Constanţa (16), ordinele monahale Franciscan și „Notre Dame” (9), personalul monahal din Timișoa-ra (132), monahi internaţi în Lagărul Târgu Jiu (11) și personalul monahal aflat în alte situaţii decât cele enumerate mai înainte (33).

În lista cu cele 609 membre ale Societăţii Surorilor Caritabile54 erau nomi-nalizate: 31 de membre ale conducerii societăţii; 58 de surori din Ordinul „Surorile Sfintei Francisca”; 29 de surori benedictine; 14 surori din Ordinul „Sfânta Vincenţia” din Comloșu Mare și Teremia Mare; 477 de măicuţe ale Ordinului „Notre Dame” din Timișoara, Periam, Lipova, Oraviţa, Deta, Or-ţișoara, Lugoj, Aradul Nou, Sânnicolau Mare, Variaș, Glogoveţ, Sânmartin, Beșenova Nouă (fosta Neubeschenowa, respectiv Ujbesenyö, actualmente Dudeștii Noi, Judeţul Timiș – n.n.), Jimbolia, Arad și Lipova-Teresianum.

Peste două zile, generalul N. Rădescu a înaintat Comisiei Aliate de Control, în dubla lui calitate de președinte al Consiliului de Miniștri și ministru al afacerilor interne, scrisoarea nr. 4.588 din 23 ianuarie 1945 care era însoţită de „un tabel cuprinzând un număr de 500 persoane, lucrători specialiști de la diferite întreprinderi din ţară, cari sunt absolut indispensabili funcţionării întreprinderilor și cari urmează a fi exceptaţi de la ridicare. În caz contrar, întreprinderile vor suferi, iar unele din ele au chiar comenzi pentru Armata sovietică”55.

În liste erau nominalizaţi angajaţi de la: Uzinele „E. Wolf ” din București (23), Ţesătoria de covoare „Persia” (6), Fabrica de produse chimice „Veline” Sibiu (13), Fabrica „Amilon” Sibiu (12), Fabrica „Melţer” Sibiu (9), Fabrica de mașini „Benker și Jekeli” Sibiu (19), Fabrica „Artalit” Sibiu (3), Fabrica

53 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 308-312.54 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 313-324.55 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 294.

32


„Franţ Noiţil” Sibiu (1), Fabrica „Trei brazi” Sibiu (13), Uzina metalurgică „Iosef Kluș” Sibiu (5), Fabrica „Metaga” Sibiu (7), Întreprinderea „I. B. Mis-selbacher” Sibiu (9), Fabrica de drojdie „Vita” Sibiu (4), Fabrica „Fritz Hann” Sibiu (3), Fabrica „Graţioasa” Sibiu (17), Fabrica Română de Creioane Sibiu (8), Fabrica „Binder” Sibiu (6), Fabrica „Fraţii Fabricius” Sibiu (10), Fabrica „Fenix” Sibiu (3), Fabrica de bere „Thomas” Sibiu (6), Fabrica „I. Schuster” Sibiu (7), Fabrica „R. Schuster” Sibiu (11), Staţia electrică Sibiu (26), Fa-brica de spirtoase Bragadiru (6), Tăbăcăria „S. Zaharias” Sibiu (14), Fabri-ca de biscuiţi „I. Uhl” Sibiu (12), Fabrica de pielărie „Talna” București (12), Întreprinderea „Podsudek” București (5), Întreprinderea „Steaua Română” București (5), Întreprinderea „Olimpia” București (1), Agenţia Comercială a Comunicaţiilor Rutiere (1), Întreprinderea „Falk” (1), Societatea Electrică „Seta” Sibiu (42), Societatea de tractoare „Doice-Disel” București (7), Soci-etatea Petrolieră „Astra Română” Sibiu (2), Sindicatul metalurgic „Toplen” (8), Fabrica de creioane „Faber-Kastel ” Sibiu (3), Staţia electrică „Seta ” Sibiu (1), Uzina metalurgică „Heass” Sibiu (3), Societatea „Carpatica” (2), Fabrica de mașini „Riger ” Sibiu (145), Tipografia „Luceafărul” (1), Vopsitoria „Karl Miulșteffen” (6), Societatea „Oţelul Beler” București (1), Întreprinderea de construcţii „Sinumak” București (1)56.

Constantin Vișoianu a făcut – în calitatea sa de șef al diplomaţiei române – mai multe demersuri pentru respectarea statutului special pe care îl aveau unii etnici germani încadraţi la diferite reprezentanţe străine din București. Prin scrisoarea nr. 39.186/PR/RG/1 din 15 ianuarie 1945 (care a fost înregis-trată a doua zi, sub nr. 1130, la secretariatul Comisiei), ministrul român al afacerilor străine referindu-se la „convorbirea avută cu Dvs. în ziua de vineri, 12 ianuarie a.c.” transmitea generalului Vinogradov „aici-alăturat lista perso-nalului românesc de origine etnică germană în serviciul diferitelor Legaţiuni Străine din București și care nu au depășit vârsta de 45 ani pentru bărbaţi și 30 ani pentru femei. Dintre aceștia, Eric Schuster în serviciu la Nunţiatura Apostolică și Mihai Funtsch din serviciul Legaţiei Suediei au fost ridicaţi în ziua de 11 ianuarie 1945 și duși la Mogoșoaia. Am onoarea a Vă ruga să bi-nevoiţi a dispune ca acest personal de serviciu de la Legaţiunile Străine să fie scutit de îndatorirea muncii obligatorii”57. În anexa scrisorii, pe lângă cei doi cetăţeni români evocaţi în text, mai sunt nominalizaţi: 11 de la Legaţia Elve-ţiei și câte unul de la legaţiile Finlandei și Turciei58.

56 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 295-305.57 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 380.58 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 379.

33


Cereri pentru exceptarea de la deportare a unor etnici germani

În sprijinul salvării unora dintre etnicii germani ridicaţi au făcut demersuri patronii sau colegii lor de muncă, care s-au adresat autorităţilor române sau sovietice în speranţa că solicitările făcute vor contribui la anularea deciziilor de deportare. Conducerea firmei „Industria textilă Arădeana” (care „produ-cea stofe pentru Armatele Sovietică și Română”) a semnalat că „în prima zi de aplicare a dispoziţiilor (privind deportarea etnicilor germani – n.n.) au lipsit 20 de filatori, 215 ţesători, 105 maiștri specialiști și 7 funcţionari” și – pentru a se putea continua producţia, destinată preponderent nevoilor trupelor ro-mâne și sovietice – a cerut dispensarea de la măsura deportării a 94 de anga-jaţi, nominalizaţi în tabelele anexate demersului făcut59.

Sindicatul Funcționarilor din Asigurări a transmis, în data de 24 ianuarie 1945, generalului Vinogradov o scrisoare în care se declara „pe a noastră răs-pundere că FRIEDRICH GELLNER, în vârstă de 46 ani, din strada General Haralamb 25, membru al comitetului nostru, vechi sindicalist, vechi condu-cător al sindicatului nostru, ridicat azi dimineaţă ca fiind cetăţean român de origine germană, a luptat totdeauna pentru cauza muncitorească, a fost tot-deauna antifascist, antihitlerist, a activat în timpul dictaturii împotriva regi-mului, cu toate riscurile ce-l apăsau. Este căsătorit cu o româncă, lucrătoare la Fabrica Adesgo, actualmente trimisă în propagandă muncitorească în ţară”. Scrisoarea mai preciza că „ne luăm răspunderea pentru întreaga lui activitate trecută și viitoare și rugăm călduros să fie eliberat”60.

Patronul atelierului „Foto Royal” Nicolae Buzduga, din București, Bulevar-dul Elisabeta, nr. 16, a intervenit pe 19 ianuarie 1945 la comisia sovietică pentru „punerea în libertate a tânărului SCHWARTZ Eugen, din București, Strada General Magheru, nr. 12 (Circa de Poliţie 36), cunoscându-se că aces-ta a fost ridicat în noaptea de 10 spre 11 ianuarie a.c. și trimis într-un loc mie necunoscut”.

Pentru a convinge asupra netemeiniciei măsurii luate, petiţionarul își argu-menta cererea astfel:1. „Numitul SCHWARTZ Eugen este de naţionalitate român, lucru care se

dovedește cu extractul de naștere nr. 69/1915, eliberat de comuna Dobro-ești, judeţul Bihor, precum și cu certificatul de naţionalitate nr. 104 emis de Primăria comunei Câmpeni, judeţul Cluj-Turda din 9 mai 1942.

2. A satisfăcut stagiul militar în Armata Română, ordinul de chemare nr. 327 din 17 ianuarie 1941 de către Regimentul 1 transmisiuni București și lă-sare la vatră.

3. Nu a făcut parte din nici o organizaţie etnică germană pronazistă.

59 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 181-183.60 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 531.

34


4. Originea etnică este slovacă, după cum se dovedește cu certificatul de naș-tere și botez al părintelui său Iuliu Iosif Schwartz, din care rezultă că este născut în orașul Kremenitz (Slovacia).”

După invocarea tuturor documentelor atașate cererii în fotocopii, care do-vedeau că „originea supusului român este slovacă”, fostul profesor al „celui ajuns astăzi un artist în fotografie” ţinea să mai adauge și faptul că acest fapt poate fi dovedit și cu „un portret al Mareșalului Stalin (subliniat în text – n.n.) executat de el după o fotografie de ziar”61.

O altă mărturie, făcută pentru a se clarifica etnia unui cetăţean român reţinut sub motivul că ar fi fost de origine etnică germană, a fost depusă – sub forma unei Declaraţii pe proprie răspundere – de către funcţionarii Istrate Gheorghe de 41 ani din București, strada Filipescu, nr. 21 și Văduva Ghiţă, de 58 ani, din București, strada Calafat, nr. 8. Aceștia au declarat că „cunoaștem bine pe domnul JOSEF HORSAK, funcţionar la Societatea Danubiana, cu domiciliul actual în București, strada Caimatei, nr. 5, și știm bine că este născut în comuna Gura-Humorului, judeţul Câmpulung-Bucovina, că este fiul defunctului Caș-par Horsak din Cehoslovacia, că atât el cât și fiica sa minoră Ingeborg Horsak în vârstă de 19 ani sunt cetăţeni români de origine etnică cehă”62.

Demersuri ale familiilor deportaţilor

Deosebit de emoţionante sunt scrisorile trimise Comisiei Aliate de Control de către familiile celor deportaţi. Pentru a nu diminua cu nimic dramatismul care răzbate dintr-un asemenea demers, redau integral o asemenea scrisoare:

„Domnule generalSubsemnata Eugenia Rauer, născută Tâmpeanu, în vârstă de 60 ani, do-miciliată în oraşul Câmpina-Prahova, cu mare durere în suflet vă aduc la cunoştinţă următoarele: Organele poliţieneşti din oraşul Câmpina au ridicat în ziua de 11 ianuarie 1945 pe cei doi copii ai mei: Silviu în vârstă de 27 ani şi Ileana în vârstă de 18 ani, elevă în clasa a VI-a la liceul de fete din Câmpina. Eu sunt de origine etnică română, iar tata lor, de câteva generaţii ce-tăţean român – a fost invalid de război, în campania din 1916-1918, împotriva nemţilor şi este decedat.Cu toate că amândoi copii îmi sunt deopotrivă de dragi, vă rog Domnule General să interveniţi pentru a mi se elibera cel puţin copila Ileana în care îmi pun speranţa sprijinului bătrâneţilor mele.Primiţi, vă rog Domnule General, asigurarea stimei mele”63.

61 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 333.62 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 351.63 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 509-510.

35


Scrisoarea a fost înregistrată la cabinetul generalului Vinogradov cu nr. 2048 din 30 ianuarie 1945, care a dispus generalului Sladkevici să se întreprindă măsuri pentru identificarea celor doi tineri. A doua zi, acesta din urmă i-a raportat în scris șefului misiunii sovietice că „eșalonul în care au fost îmbar-caţi copii familiei Rauer a intrat în URSS pe data de 20 ianuarie 1945”64. Cum competenţele (adeseori discreţionare) ale generalului Vinogradov se opreau la frontiera de est a României, este foarte posibil ca cei doi tineri să fi ajuns, împreună cu alte zeci de mii de concetăţeni, într-unul din cele peste 400 de batalioane de muncă care au funcţionat pe teritoriul URSS.

O altă mamă, Eufrosina Müler, născută Ionescu, din Turnu Măgurele, stra-da Gheorghe Pallady nr. 6, semnala ministrului de interne (care a trimis scri-soarea generalului Vinogradov – n.n.) faptul că:

„În ziua de 13 ianuarie 1945 a fost ridicat de la domiciliul părintesc fiul meu Gheorghe Müler, profesor de matematică, titular la Liceul Te-oretic din Turnu Măgurele. A fost ridicat de Poliţia Tr. Măgurele cu o maşină rusească şi astăzi se găseşte internat la Băneasa.[...] Cu lacrimi în ochi, o mamă distrusă, reclam că este singurul sprijin al meu, declar că n-a făcut parte din nici o organizaţie politică, fiind un temperament foarte liniştit şi care nu s-a ocupat decât de ştiinţă. Noi suntem trecuţi de 60 ani. Vă rugăm din suflet să-i fie verificate actele şi eliberat”65.

Pentru a-și susţine cele prezentate, îngrijorata mamă a anexat 9 documen-te între care, pe lângă actele doveditoare referitoare la cetăţenie, și Brevetul nr. 1.383 din 25 noiembrie 1923, prin care sergentului Müler Carol (tatăl celui ridicat de către sovietici – n.n.) din Batalionul 2 administrativ, Contingentul 1900, i-a fost conferită „Crucea comemorativă a Războiului 1916-1918” fără barete; un extras din ziarul Universul de joi, 18 ianuarie 1945, în care era subliniat conţinutul unui articol care prezenta proiectul de lege promovat de către Ministerul Justiţiei potrivit căruia erau recunoscuţi cetăţeni români „cei care și-au satisfăcut serviciul militar în România și cei care au fost mobilizaţi în Armata României în unul din războaiele României”, etc.66

Ladislaus Becke din București, strada Carol nr. 8, a trimis o scrisoare Co-mandamentului sovietic prin care cerea generalului Vinogradov „să binevoiţi a dispune eliberarea unei autorizaţiuni de eliberare a copiilor mei: Alice Becke în vârstă de 20 ani, născută la 29 februarie 1924, şi Gabriel Becke, în vârstă de 17 ani, născut la 14 septembrie 1927. Susnumiţii sunt trecuţi pe tabloul nr. 3, la nr. 58 şi 59 ale Ministerului Afacerilor Interne, care a fost admis şi de onor Comisia Sovietică”67.64 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 509.65 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 226.66 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 227-236.67 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 244.

36


O altă cerere a fost trimisă, pe cale ierarhică, de către locotenentul Popescu Nicolae prin care se aducea la cunoștinţa autorităţilor sovietice de la Bucu-rești faptul că „În ziua de 11 ianuarie crt., a fost ridicată soţia mea Ana Helvez de către poliţia română şi îmbarcată în trenul care a plecat din gara Mogoşoaia la ora 22.10”. Ofiţerul român, încrezător în principiul respectării reglementă-rilor chiar dramatice și abuzive ce guvernau o mare parte a Europei în acele vremuri, credea că „s-a făcut o eroare întrucât soţia mea nu făcea parte din categoria celor care urmau a fi mobilizaţi pentru lucru în URSS. Părinţii ei nu sunt germani şi nu au fost înscrişi în grupul etnic german”. Pentru a fi mai convingător, acesta precizează că „Mama (soacra sa – n.n.) este româncă de origine etnică română, iar tatăl (socrul său – n.n.) cetăţean român care în anul 1916 a luptat contra Germanilor fiind decorat pentru faptele sale militare. Ori-ginea etnică germană a tatălui său se datorează faptului că strămoşii erau din cantonul german elveţian. Soţia mea este botezată în rit ortodox fiind născută în Bucureşti”68. Pe scrisoarea, redactată la mașina de scris și tradusă în limba rusă, s-a adnotat cu cerneală Vagonul nr. 4 și Pe tabel la nr. 16669.

La acest demers personal (promovat, se pare, către generalul Vinogradov de către Ministerul Afacerilor Interne) s-a atașat o Adeverință (semnată de către directorul Cabinetului ministrului de interne) în care se precizează că „Doamna Ana Helvez din Bucureşti, strada Dorobanţi, nr. 85, în etate de 19 ani, soţia Domnului Locotenent Nicu Popescu, de religie ortodoxă, a cărui (corect cărei – n.n.) mamă este de origine etnică română, se află trecută pe Tabelul nr. 1, sub nr. 166, tablou aprobat de Comandamentul Sovietic pentru a fi exceptată de la mobilizarea pentru lucru”70.

Sergentul t.r. Machat Egon din Divizia 11 infanterie a raportat pe cale ierar-hică faptul că soţia sa (Edith – născută Fronius – Machat, în vârstă de 24 de ani, săsoaică, cetăţeancă a României) a fost ridicată de către autorităţile sovie-tice și expediată din orașul Sighișoara, pe data de 16 ianuarie 1945, cu trenul cu indicativul nr. 47.666. Militarul român, care a „luptat pe front și era deco-rat cu Bărbăţie şi Credinţă, clasa a II-a cu spade” semnala că „în conformitate cu Circulara MAI nr. 34.011/17 ianuarie 1945, soţiile ostașilor ce se află sub arme sunt scutite de muncă de război în URSS” și raporta că soţia sa era bol-navă și aveau împreună un copil mic de 21 de luni, născut cu buză de iepure71.

Doi fraţi – locotenentul în rezervă Luţ Ernest din Regimentul 2 Vâlcea și Luţ Iacob, proprietar de moară din Călărași, strada Viitorului, nr. 145 – s-au adresat în scris, în data de 16 ianuarie 1945, Comisiei sovietice cerând „mă-suri, prin ordine telegrafice sau telefonice pentru eliberarea, trimiterea la va-tră a fiicelor noastre” Gabriela și Margareta Luţ, care „au fost ridicate de la 68 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 215-216.69 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 214.70 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 219.71 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 649.

37


domiciliul din Călăraşi şi trimise în lagărul de internare din Slobozia şi acolo îmbarcate în trenul nr. 47.644, vagonul nr. 2.875”.

Dincolo de dramaticele trăiri ale celor doi părinţi, din scrisoare reiese și strădania acestora de a-și susţine cauza, chiar dacă argumentele folosite nu aveau suficientă consistenţă. Astfel, ofiţerul în rezervă amintea că „fiica mea, în calitate de animatoare de dans şi toate sporturile, a dat tot concursul răni-ţilor din Armata Roşie, internaţi în spitalele din Braşov şi Timiş [....] subsem-natul am mulţi prieteni ofiţeri ruşi care oricând pot garanta pentru noi [....] prin participarea mea pe frontul rus în războiul 1914-1918 în mod indirect am contribuit şi eu la dărâmarea dominaţiei Ţarului, până la Revoluţia Rusiei, din anul 1917, când s-a înfiinţat Uniunea Sovietică”.

Celălalt frate semnala și el că „în cursul războiului mondial trecut, am fost prizonier din octombrie 1914 până în 1918 în Siberia-Irkuţk şi la revoluţia pen-tru înfiinţarea Sovietelor am luat parte şi eu la luptele date de către formaţiu-nile roşii contra burjuazimei (sublin. n.), iar în anul 1918 am fost eliberat şi trimis acasă în Transilvania alipită României”72.

Presaţi de timp și alarmaţi de graba cu care militarii sovietici le ridicau membri ai familiilor lor, pe care-i expediau dincolo de frontiera estică a ţării, unii dintre părinţi au apelat la cel mai rapid mijloc de comunicare din epocă: telegraful.

O astfel de TELEGRAMĂ FULGER (redactată cu majuscule – n.n.) a fost expediată, pe 25 ianuarie 1945, la orele 18.30 din Sibiu:

„FIICA MEA SCHUMAN ELLA DIN SIBIU ÎN VÂRSTĂ DE TREI-ZECI ŞI DOI ANI CONFORM EXTRASULUI DE NAŞTERE ŞI LE-GITIMAŢIA (legitimaţiei – n.n.) CARE ÎL (le – n.n.) PREZINTĂ PERSONAL ESTE RIDICATĂ ÎN MOD ILEGAL ŞI TRANSPOR-TATĂ LA 15 IANUARIE ÎNSPRE SOCOLA. STOP. ROG A DIS-PUNE ELIBERAREA EI CA FIIND TRECUTĂ DE TREIZECI ANI ŞI BOLNAVĂ DE NERVI DECI IMPROPRIE PENTRU MUNCĂ. STOP. SCHUMAN SIBIU STR. BAUSNER – 37 STOP.”73

Marcela Hoffmann, domiciliată în București, str. Căpitan Mircea Vasilescu, nr. 11, cetăţeancă română de etnie evreiască, a intervenit la „Onor Coman-damentului URSS pentru aplicarea Armistiţiului (scris „Administriţiului”) în România” pentru soluţionarea situaţiei soţului ei, Hoffmann Alfred, cetăţean austriac în vârstă de 45 de ani.

Conform acesteia „Soţul meu se află în ţară de 25 ani, lucrează în Bucureşti, în care interval nu a făcut nici un fel de politică contrară intereselor tării, nu a fost înscris în nici un partid sau organizaţie politică germană, lucru care se constată din viza Siguranţei Române.

72 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 354.73 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 477.

38


Vă rog respectuos să binevoiţi a dispune eliberarea soţului meu, întrucât este unicul sprijinitor a trei femei: subsemnata, sora mea şi o mamă bătrână de 80 ani, pentru care s-a sacrificat în tot timpul cât a durat prigoana contra evreilor, suferind din cauza mea că eram evreică, atât la serviciu la Banca de Credit Românească, unde a fost funcţionar timp de 22 de ani, cât şi la Legaţiunea ger-mană, ameninţându-l cu trimiterea în lagăr în Germania dacă nu divorţează de mine, lucru care nu l-a făcut.”74

Drama deportării era la fel de acut receptată și în cazul despărţirii copiilor de părinţi sau a trimiterii la muncă forţată doar a unuia dintre soţi. Unii din-tre cei care-și vedeau rudele apropiate smulse din familie și urcate în trenurile sovietice au solicitat să împărtășească soarta soţului sau copiilor decât să ră-mână îndureraţi și despărţiţi de cei dragi.

Frambach Anna din Timișoara, strada Câmpina, nr. 22 a solicitat în scris, pe data de 16 ianuarie 1945, chestorului Poliţiei Timișoara să-i permită să plece „împreună cu soţul meu Frambach Iosif şi cu cele două fete ale mele re-ţinute de comandamentul rusesc, deoarece n-are nici un rost să stau singură acasă şi vreau să plec mai bine cu familia mea”75.

Comisarul Dascălu, de la Comisariatul II al Poliţiei Municipiului Timișoa-ra a scris și întărit prin semnătură următoarea rezoluţie (consemnată direct în partea stângă-sus a scrisorii): 16 I 945. Se aprobă cele solicitate ne fiind forţată de nimeni.

Ca urmare, cei patru membri ai familiei se regăsesc înscriși pe una din cele 60 de Liste de vagon ale Eșalonului nr. 47.652, cu care au fost deportaţi în URSS 1 641 de etnici germani (824 de bărbaţi și 817 femei) din Timișoara76:

Nr.

crt.

Numele şi prenumele Sexul Anul naşterii Cetăţenia Profesia

3 Frambach Anna femeie 1904 română casnică10 Frambach Ekaterina femeie 1927 română muncitoare11 Frambach Tereza femeie 1926 română muncitoare13 Frambach Iosif bărbat 1900 română muncitor

Alţi doi timișoreni, etnici maghiari căsătoriţi cu nemţoaice, au solicitat în aceeași zi să fie îmbarcaţi alături de soţiile lor în garnitura de vagoane ce con-stituia Eșalonul nr. 47.652.

Varga Alexandru (născut în 1912)77 și Csiszmadia Robert (născut în 1913)78, ambii domiciliaţi în strada Liniștii, nr. 2, au cerut să plece împreună cu so-74 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 332.75 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 45, f. 41.76 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 45, f. 40.77 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 45, f. 42 și 43.78 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 45, f. 49 și 50.

39


ţiile lor Varga Otilia (născută Telkov, în 1915), respectiv Csiszmadia Maria (născută Petri). Cum ambele cereri au fost aprobate de către același comisar de poliţie Dascălu, cei doi cetăţeni români, care nu erau supuși deportării (întrucât nu erau etnici germani, ci maghiari), au fost înscriși (în locul altor persoane, ale căror nume au fost șterse) în tabelele de vagon care constituiau documentele prin care își puneau soarta lor în mâinile delegaţilor sovietici și – prin intermediul lor – la dispoziţia sistemului discreţionar al URSS.

O săptămână mai târziu, pe 23 ianuarie 1945, timișoreanul Manheim Sigismund – născut în 1922 și domiciliat în Strada Renașterii nr. 22 – solicita aprobarea să fie „transportat la muncă în Rusia” și preciza că „Eu mă duc be-nevol din voia mea şi nu sunt silit de nimenea. Scopul plecării şi hotărârea mea este fiindcă soţia mea Manheim Malvina este înscrisă în eşalonul de plecare”79. De această dată, comisarul Dascălu a pus o altă rezoluţie: „Onorata Comi-siune va decide în consecinţă, avându-se în vedere că solicitantul dorește să plece la muncă în Rusia Sovietică singur și nesilit de nimeni.”

Adeseori, rudele sau apropiaţii celor ridicaţi în vederea deportării anexau la demersurile făcute acte și dovezi medicale cu care încercau să dovedească faptul că cei în cauză erau bolnavi sau aveau afecţiuni grave, care nu le per-miteau să fie folosiţi la muncă. Dintr-o asemenea Radiografie pulmonară a domnișoarei Kiraly Ilonka80, datată 1 august 1944, rezulta că „câmpul inferior drept este voalat. Voalarea se confundă cu contururile diafragmatice la bază, iar sus este delimitată de o linie curbă spre peretele toracal lateral. Hilul re-spectiv este mult mărit. Concluzie: pleurezie dreaptă”.

Cereri ale reprezentanţelor diplomatice străine acreditate la București

Reprezentantul Misiunii Militare Britanice în Comisia Aliată de Control, vi-ceamiralul de aviaţie Donald Faskern Stevenson a transmis, în ziua de 12 ianuarie 1945, generalului Vinogradov cel puţin două Note prin care semnala ridicarea de către autorităţile sovietice a unor slujbași ai bisericii catolice din România. În una din acestea se cerea „să fie eliberate cele trei măicuţe de la Institutul Sfânta Maria din Brăila, Strada Radu Câmpineanu (tel. 1.500), care au fost reţinute ieri de către Poliţia din Brăila și sunt ţinute închise:• Wilkenbauer Gertruda, născută în 30.06.1895, nemţoaică:• Schumann Leonarda, născută în 04.04.1913, nemţoaică;• Helmuth Adelindis, născută în 27.05.1913, nemţoaică”81.

79 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 31, f.40.80 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 209.81 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 18.

40


Cea de-a doua intervenţie era făcută pentru eliberarea cetăţeanului român de etnie germană Erik Schuster, care a fost luat cu forţa de către doi soldaţi sovietici, însoţiţi de un poliţist român, și dus la Postul de Poliţie din strada Ştirbey Vodă. Cel pentru care se intervenea era „sacristan în cadrul Nunciaturii Papale”82.

În aceeași zi, șeful Misiunii Militare Britanice a transmis (cu nr. 422/12 ia-nuarie 1945) generalului Vinogradov Lista preliminară cu civilii născuţi în Germania, Austria şi Ungaria care au cetăţenie britanică și Lista cu cetăţenii români de etnie germană, ungară şi austriacă, în cele două documente fiind nominalizate 22 de persoane pentru care se cerea exceptarea de la iminenta deportare.

În prima listă83 erau nominalizaţi:1. Ost Agnesa din Galaţi, născută în 1886, cetăţeancă britanică după soţ;2. Blaket Marta Luiza din București, născută în 11.08.1888, cetăţeancă bri-

tanică după soţ;3. Engelbrehten Maria Anna Amalia din Brașov, născută în 18.01.1858, cetă-

ţeancă britanică prin naturalizare;4. Tester Charlotta din București, născută în 14.01.1905, cetăţeancă britanică

după soţ;5. Munden Margarita din București, născută în 10.03.1923, cetăţeancă bri-

tanică după soţ;6. Grant Elizabeta din Ploiești, născută în 27.01.1871, cetăţeancă britanică

după soţ;7. Tester Maria din București, născută în 21.10.1922, fiică a unui cetăţean

britanic;8. Genke Frank, născut pe 27.10.1884 în Austria, naturalizat în Canada, do-

miciliat în București, cetăţean britanic;9. Genke Roza, născută pe 19.09.1890 în Austria, cetăţeancă britanică (după

soţ);10. Planner Florensia, născută pe 18.01.1899 în Ungaria, domiciliată în Bă-

neasa, cetăţeancă britanică;11. Fillips Georgi, născut pe 29.06.1869 la Viena, domiciliat în Băneasa, ce-

tăţean britanic;12. Ternent Elizabeta, născută pe 21.10.1883, domiciliată în București, cetă-

ţeancă britanică (după soţ);13. Ost Karl Georg, născut pe 22.05.1870, domiciliat în Galaţi, cetăţean en-

glez naturalizat.

82 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 16.83 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 36-39.

41


Cea de-a doua listă cuprindea alţi 9 cetăţeni, de diferite etnii, născuţi în An-glia și domiciliaţi în România84:1. Dahler Erika Kamilla, născută pe 19.12.1906, domiciliată la Sibiu, căsăto-

rită cu un cetăţean român;2. Miller Ethel, născută pe 10.03.1876 în Anglia, domiciliată în Timișoara,

cetăţeancă britanică;3. Deszo Magdalena, născută pe 04.12.1916 la Londra, domiciliată în Cluj,

soţie a unui cetăţean ungar;4. Ditrichstein Francisc, născut în 04.12.1912 în Anglia, domiciliat în Bucu-

rești, căsătorit cu o evreică austriacă;5. Soltz Maria Ines, născută în 1906 în Anglia, domiciliată în București, soţia

unui etnic german;6.-9. Familia Meitert (Karl, Frida, Teofil și Ştefan), formată din etnici elveţi-eni, domiciliaţi în București, care deţine proprietăţi engleze.

Generalul de brigadă Schuyler85, șeful Reprezentanţei Militare a SUA în Comisia de Control asupra României, a cerut – prin două scrisori, datate 15 ianuarie 194586 – „exceptarea de la mobilizare a unor cetăţeni de origine germană, a căror muncă este esențialmente necesară, întrucât aceștia sunt angajaţi ai unor firme industriale americane din România”. În prima scrisoare erau enumeraţi 19 specialiști, funcţionari sau muncitori de la Vacuum Oil Co, Ingersold Rand Co, Româno-Americană și International Harister Corp, iar al doilea demers erau nominalizate Ida Falke Schuller (domiciliată în București, str. Carol Davila, nr. 3) și Johanna Emilia Guiran (din București, str. Pandele Ţărușanu, nr. 5).

Peste alte trei zile, generalul Schuyler a solicitat să fie exceptaţi de la depor-tare 5 lucrători, etnici germani, care lucrau la Fabrica de telefoane și radio din Calea Rahovei, nr. 66-6887.

Legaţia Franţei la București a intervenit, pe 12, 13 și 17 ianuarie 1945, mai întâi pentru Rainer Biemel (născut în 1910 la Brașov, dar care a locuit mai mulţi ani în Franţa, unde a predat la Toulouse și a fost – până în 1940 – func-ţionar la Ministerul Informaţiilor) și fiica acestuia (Ana Maria, născută pe 24 iunie 1936 la Saint-Ouen, cetăţeancă franceză) și apoi pentru Ştefan Hintz

84 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 40.85 Cortland Van Renosselaer Schuyler (1900-1993) – general de brigadă, reprezen-

tantul SUA (noiembrie 1944-sfârșitul anului 1946) în Comisia Aliată de Control din România. Reîntors, în 1947, la Washington, a fost numit șef al Grupului de planificare politică, structură care a avut un rol decisiv în crearea NATO. A co-laborat direct cu generalul de armată Dwight D. Eisenhower, făcând parte din Comandamentul Suprem al Trupelor NATO din Europa.

86 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 80-83.87 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 175-176.

42


(șeful Staţiunii de remontă al Jokey-Club, care „este cetăţean român, de origi-ne etnică franceză și nu germană”, iar cu toate acestea „a fost arestat pe 12 ia-nuarie de la domiciliul său din str. Ispășoiu, nr. 10 și dus la Secţia 22 Poliţie din București, după care el a fost urcat într-un tren pentru a fi dus la muncă în URSS”), respectiv Weber Alfred (născut pe 12 ianuarie 1902, la Galaţi, care „figurează ca francez”)88.

Viceconsulul Italiei la Timișoara a semnalat, pe 25 ianuarie 1945, că cetă-ţeanul Smaniotto Ernesto, etnic italian, fiul lui Bartalomeo și Teresa, născut în Reșiţa pe 31 ianuarie 1905, a fost „ridicat de către trupele sovietice, fiind confundat cu un german”, motiv pentru care a solicitat eliberarea acestuia89.

Adeseori, demersurile făcute de către reprezentanţele diplomatice străine la București nu se finalizau – asemenea multor intervenţii ale guvernului, ministerelor, unor instituţii sau persoane fizice române – cu recuperarea și eliberarea cetăţenilor pentru care se cerea scutirea de la deportare.

Colonelul Moss, șeful Secretariatului Misiunii Militare Britanice în Comi-sia Aliată de control îi scria, în 22 ianuarie 1945, generalului Vinogradov:

„Urmare la scrisoarea mea nr. 11.542/17 ianuarie 1945, prin care vă supu-neam analizei o listă cu ecleziaști din Banat, trebuie să vă semnalez că trei dintre aceștia, preoţi din Judeţul Severin, din păcate au fost urcați în vagoane la Caransebeș în data de 17 ianuarie a.c. astfel:1. DESHO Fidelis, vicar la Steierdorf, născut în 5 mai 1917;2. HEINRICH Geza, vicar la Rusca Montană, născut în 28 septembrie 1917:3. SCHWARTZ Iosif, curator la Rusca Montană, născut în 28 iulie 1900”90.

Cereri ale organizaţiilor etnice din România

Comitetul Central al Uniunii Evreilor Români (cu sediul în București, Calea Călărașilor, nr. 27) a solicitat generalului Vinogradov – cu adresa nr. 95/13 ianuarie 194591 – să fie eliberaţi 11 etnici evrei reţinuţi de către organele NKVD, iar Uniunea Armenilor din România (care funcţiona pe baza „au-torizaţiei nr. 2.124 din 25 ianuarie 1919 a Onor Ministerului de Interne”) a cerut, prin adresa nr. 2.781 din 15 ianuarie 194592, să fie exceptată de la de-portare Hermina Minasian, soţie de evreu, domiciliată în Pitești, str. Brân-coveanu, nr. 31.

88 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 30-33 și 90.89 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 699.90 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 36691 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 46-47.92 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 48.

43


Wilhelm Filderman, președintele Uniunii Evreilor din România93 a sem-nalat – prin scrisoarea nr. 133 din 18 ianuarie 194594 – generalului Vinogra-dov încălcarea prevederilor Ordinului Ministerului de Interne nr. 32.475 din 3 ianuarie 1945, conform căruia femeile de origine etnică germană căsătorite cu cetăţeni români (inclusiv etnici evrei) erau exceptate de la mobilizare. De asemenea, liderul evreilor din România și-a exprimat părerea că „toţi copii minori sau majori născuţi din căsătorii mixte ar trebui exceptaţi (de la mă-sura internării și deportării – n.n.) deoarece ar fi greu de înţeles ca o mamă germană căsătorită cu un cetăţean român sau un tată german căsătorit cu o cetăţeană română să rămână pe loc, iar descendenţii lor să fie ridicaţi (în vederea deportării – n.n.)”.

Colonia Cehoslovacă (cu sediul în București, str. Matei Basarab, nr. 1) a solicitat, cu adresele 1 431 din 13 ianuarie și nr. 1.432 din 17 ianuarie 194595, scutirea de la deportare a lui Otto Matuștik și Ivan Kokeș.

Comunitatea Sașilor și Şvabilor (cu sediul în București, str. Luterană, nr. 19, et. II, ap. V și tel. 4-28-68) a solicitat șefului Misiunii Militare Sovietice o întrevedere în care să se discute „trimiterea sașilor și șvabilor în URSS, ... ducerea războiului și propuneri curente de o importanţă covârșitoare”. Prin rezoluţia pusă pe scrisoarea din 11 ianuarie 1945, generalul Vinogradov a dispus ca delegaţia comunităţii să fie primită de către „tov. Sladkevici96 pe data de 17 ianuarie 1945”97.

Semnalarea abuzurilor

O primă semnalare a structurilor de jandarmi referitoare la încălcarea regu-lilor stabilite pentru deportarea în URSS a etnicilor germani din România a fost făcută, prin scrisoarea nr. 52.211 din 17 ianuarie 1945, de către locote-nent-colonelul S. Teodorescu, directorul Siguranţei și Ordinii Publice, care-l informa pe colonelul Alexiev, din cadrul Comisiei Aliate de Control, că „în ziua de 14 ianuarie 1945, domnul maior Racikov, delegat al Comisiei Aliate de Control pentru ridicarea germanilor din Judeţul Roman, a cerut Legiunii de Jandarmi să predea pe toţi germanii etnici – bărbaţi până la 50 de ani și femei până la 35 de ani, contrar dispoziţiilor date de Dumneavoastră. Ofiţerul 93 W. Filderman (1882-1963), jurist și om politic român de etnie evreiască, fost

președinte al: Uniunii Evreilor din România (1923-1948), Uniunii Comunităţi-lor Evreiești din România (1929-1941 și 1944-24 octombrie 1945) și Consiliului Central al Evreilor din România (1936-1941 și 17 septembrie-24 octombrie 1945).

94 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 193.95 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 165 și 166.96 Moisei Iosifovici Sladkevici – general-locotenent, adjunct al șefului Direcţiei Ge-

nerale a Trupelor NKVD al URSS.97 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 168.

44


sovietic a somat pe comandantul Legiunii să predea un număr de 12 persoane din categoria arătată mai sus, precizând că în caz contrar va lua măsuri”. Cu un ton ușor insinuant, ofiţerul român sugera destinatarului „să binevoiţi a face demersurile necesare pentru ca dl. maior Racikov să fie încunoștinţat de categoriile de germani ce trebuie ridicaţi”.

Peste alte șase zile, inspectorul general al Jandarmeriei, generalul Anton, și directorul Siguranţei și Ordinii Publice, locotenent-colonelul S. Teodo-rescu, au transmis colonelului Alexiev o scrisoare (înregistrată la nr. 52.604 din 23 ianuarie 1945, care purta menţiunile F. URGENT și SECRET) prin care se semnala că „delegaţii sovietici repartizaţi la centrele de adunare din Judeţul Târnava Mare ridică cu forţa cetăţeni români de origine etnică ger-mană în afara vârstelor stabilite prin instrucţiunile dumneavoastră. Cu toate intervenţiunile organelor noastre, o parte dintre germani au și fost îmbarcaţi în trenuri, în gara Rupea”. Demersul se încheia cu solicitarea a se „interveni pentru respectarea dispoziţiilor date” 98.

Urmare a nenumăratelor semnalări de încălcări ale reglementărilor privind categoriile de persoane ce se exceptau de la deportare, în data de 29 ianuarie 1945 a fost transmisă o telefonogramă – semnată de către colonelul Efremov și adresată colonelului Jitkov (la Râmnicu Sărat), locotenentului-major Ego-rov (la Adjudul Nou) și colonelului Popkov (la Socola-Iași) – cu următorul conţinut:

„Toţi civilii contingentului special (спецконтингент – termen prin care erau denumiţi, în acest context, deportaţii – n.n.) care au fost îmbarcaţi în trenuri sau sunt concentraţi în lagăre separate și fac parte din categoriile pre-oţi, monahi, călugăriţe, bolnavi cronici (inclusiv cei cu afecţiuni venerice), femei gravide cu sarcini mai mari de patru luni și inapţi pentru muncile fizice SE ELIBEREAZĂ (scris cu majuscule în textul documentului original – n.n.).

Bolnavii se predau spitalelor. Îndeplinirea acestei dispoziţii se raportează prin comunicarea numelui și prenumelui slujitorilor cultelor religioase (ce-lor eliberaţi – n.n.), iar în celelalte categorii se vor indica doar cifrele (celor eliberaţi – n.n.) defalcate pe bărbaţi și femei. Pe mai departe, dacă pe timpul transportului vor fi descoperiţi bolnavi, aceștia – după ce li se va certifica medical îmbolnăvirea – vor fi extrași din trenuri și, fără a se aștepta nici o altă dispoziţie suplimentară, vor fi predaţi organelor de poliţie, de unde vor fi direcţionaţi la București”99.

Listele nominale sau persoanele individuale care erau aprobate pentru ex-ceptare de la deportare se comunicau comenduirilor sovietice de pe traseele de deplasare a eșaloanele cu cetăţeni români transportaţi la muncă forţată în URSS în vederea coborârii acestora din trenurile care se îndreptau către fron-tiera de est a României. Astfel s-a procedat, în data de 14 ianuarie 1945, când 98 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 391.99 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 423.

45


generalul-locotenent Moisei Iosifovici Sladkevici, adjunct al comandantului trupelor NKVD, a transmis o telegramă cifrată adresată colonelului Popkov (la Socola-Iași) și locotenentului-major Egorov (la Adjudul Nou), cărora le ordona „să identifice și să elibereze din eșaloanele nr. 47638, 47639 și 47641 un număr de 18 cetăţeni germani transportaţi spre URSS”100.

Tensiunea generată ca urmare a abuzurilor săvârșite de către trupele sovie-tice poate fi constatată și în tonul neprotocolar utilizat, de către autorităţile române, în corespondenţa adresată reprezentanţilor NKVD de la București: „Vă rugăm să binevoiţi a aprecia procedeul dăunător aplicat (în cazul răpirii de către sovietici, în gara Câmpia Turzii, a 8 militari români – n.n.) și a da dispoziţii ca ostașii români să fie puși în libertate”101 sau „Întrucât trierea lor (a celor 100 de români ridicaţi abuziv din Ardealul de Nord – n.n.) nu s-a pu-tut face în gara Brașov, vă rugăm a da de urgenţă dispoziţiuni organelor din subordine pentru a se pune în libertate cetăţenii de origine etnică română ri-dicaţi din eroare și aflaţi în curs de deplasare cu trenul nr. 2.528”102, respectiv „Vă rugăm să binevoiţi a aprecia măsurile dictate de reprezentantul Comisiei Aliate de Control și de a da ordin organelor din subordinea Dumneavoastră să nu depășească ordinele superioare”103.

În scrisoarea transmisă Comisiei Aliate de Control (și în care nu este invo-cat generalul Vinogradov, drept titular al postului de șef al acesteia), genera-lul Rădescu (care semnează în dubla lui calitate de președinte al Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Interne) sugerează destinatarului: „Vă rugăm să binevoiţi a dispune să se anunţe telegrafic sau telefonic organele Dumneavoastră de Poliţie de a lua contact cu dl. general Nicolaescu, co-mandantul Corpului IV Teritorial din Iași, pentru a cerceta și elibera aceste persoane (etnici români urcaţi abuziv în trenurile, ajunse în gara Nicolina – n.n.), care nu intră în prevederile măsurilor luate pentru aplicarea dispoziţiu-nilor privitoare la mobilizarea pentru lucru”104. Tonul neprotocolar al acestui demers este completat de faptul că, din scrisoare, lipsește obișnuita formulă de politeţe cu care se încheia – de regulă – orice demers de acest fel.

În schimb, viceamiralul D. F. Stevenson, șeful Misiunii Militare Britanice în Comisia Aliată de Control a României, își începea scrisorile către generalul Vinogradov în variantele traduse în limba rusă cu Дорогой Генерал, iar pe cele în engleză cu Dear general105.

100 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 35.101 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 169.102 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 171.103 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 173.104 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 512.105 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 491, 492.

46


Pe 3 februarie 1945, colonelul Pavel Rodionovici Efremov a întocmit o ana-liză sintetică106 a demersurilor făcute până pe data de 2 februarie de către autorităţile române, reprezentanţele diplomatice acreditate la București și familiile aparţinătoare către generalul Vinogradov pentru exceptarea de la deportare a unor cetăţeni români, din care rezultă faptul că doar pentru 4,4% dintre aceștia s-au dat dispoziţii pentru extragerea lor din eșaloanele consti-tuite în lagăre ori diferitele puncte de adunare a etnicilor germani și mai puţin de 2,7% din totalul solicitărilor s-au finalizat cu eliberarea celor deja reţinuţi:

Entităţi care au făcut demersuri

Persoane pentru care s-a solicitat exceptarea de la deportare: S-au dat

dispoziții pentru

eliberare

Au fost eliberați

specialişti intelectuali alții total

Misiunea Militară a SUA 1 1 117 129 24 2

Misiunea Militară britanică în

România29 32 75 136 50 11

Uniunea Evreilor din România 4 1 6 11 - -

Uniunea Armenilor din România - - 1 1 - -

Reprezentanţa Franţei - 1 16 17 17 -

Guvernul și diferite Ministere ale

României171 52 4 743 4 966 139 129

TOTAL 215 87 4 958 5 260 230 142

Destinul internaților civili români în URSS

Listele nominale cu etnicii germani deportaţi din România sunt păstrate la Arhiva Militară de Stat Ruse și au fost grupate în 40 de dosare, redactate, de re-gulă, pe eșaloanele (garniturile de tren) constituite între 15 și 30 ianuarie 1945.

Pentru pregătirea din timp a operaţiunii de preluare, îmbarcare și trans-port pe calea ferată a deportaţilor, șefilor sectoarelor operative ale NKVD

106 RGVA, Fond 433P, Opis 1, dosar 8, f. 657.

47


li se comunicau (de regulă, cu 7-10 zile înainte de începerea îmbarcării pri-mului eșalon) staţia de cale ferată și numărul de vagoane pus la dispoziţie în fiecare zi. Astfel, colonelului Kojevnikov i-a fost transmisă Telefonograma nr. 6.145/1 din 6 ianuarie 1945107, semnată de către generalul Sladkevici, prin care șeful Sectorului operativ al NKVD de la Sibiu era înștiinţat despre Planul îmbarcării pe eşaloane a contingentului special:• eșalonul 47.640, la Făgăraș, îmbarcarea pe 13 ianuarie;• eșalonul 47.644, la Făgăraș, cu 17 vagoane, îmbarcarea pe 14 ianuarie;• eșalonul 47.645, la Avrig, îmbarcarea pe 14 ianuarie;• eșalonul 47.647, la Sibiu, îmbarcarea pe 15 ianuarie;• eșalonul 47.648, la Cisnădie, îmbarcarea pe 15 ianuarie;• eșalonul 47.657, la Sibiu, îmbarcarea pe 17 ianuarie;• eșalonul 47.661, la Sibiu, îmbarcarea pe 18 ianuarie;• eșalonul 47.662, la Mediaș, îmbarcarea pe 18 ianuarie;• eșalonul 47.666, la Sighișoara, îmbarcarea pe 19 ianuarie;• eșalonul 47.667 cu 20 vagoane la Tălmaciu, 12 vagoane la Cisnădie și 15

vagoane la Apoldu de Sus, îmbarcarea pe 20 ianuarie;• eșalonul 47.671, la Sibiu, îmbarcarea pe 20 ianuarie;• eșalonul 47.676, la Sighișoara, îmbarcarea pe 21 ianuarie;• eșalonul 47.677, la Mediaș, cu 29 vagoane, îmbarcarea pe 21 ianuarie și la

Copșa-Târnava, cu 30 vagoane, îmbarcarea pe 19 ianuarie;• eșalonul 47.678, la Rupea, cu 49 vagoane, îmbarcarea pe 22 ianuarie;• eșalonul 47.680, la Sibiu, îmbarcarea pe 22 ianuarie;• eșalonul 47.681, la Mediaș, îmbarcarea pe 22 ianuarie;• eșalonul 47.686, la Dumbrăveni, cu 50 vagoane, îmbarcarea pe 23 ianuarie;• eșalonul 47.688, la Agnita, îmbarcarea pe 24 ianuarie;• eșalonul 47.689, la Blaj, îmbarcarea pe 24 ianuarie;• eșalonul 47.691, la Şeica Mare, cu 40 vagoane și la Blaj, cu 11 vagoane,

îmbarcarea pe 25 ianuarie;• eșalonul 47.694, la Sibiu, cu 38 vagoane și la Şelimbăr, cu 22 vagoane, îm-

barcarea pe 25 ianuarie • eșalonul 47.695, la Târgșoru, îmbarcarea pe 25 ianuarie;• eșalonul 47.699, la Apoldu de Sus, îmbarcarea pe 27 ianuarie;• eșalonul 47.700, la Avrig, îmbarcarea pe 27 ianuarie;• eșalonul 47.701, la Alba Iulia, îmbarcarea pe 24 ianuarie și la Sebeș-Alba,

cu 30 vagoane, îmbarcarea pe 27 ianuarie.

107 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 5, f. 82.

48


După această primă comunicare, șefilor sectoarelor și grupurilor operative teritoriale ale NKVD li se transmiteau, din oficiu sau la cerere, succesiv și ierarhic, alte precizări (privind numărul vagoanelor din fiecare garnitură, su-plimentarea vagoanelor funcţie de numărul internaţilor concentraţi în punc-tele de adunare-filtrare, denumirile corecte ale staţiilor de îmbarcare etc.) ne-cesare organizării riguroase a operaţiunii de preluare și expediere în URSS a deportaţilor români.

Astfel de comunicări au fost făcute începând cu data de 8 ianuarie 1945, când comisarul de securitate Samîghin a raportat generalului-maior de in-tendenţă Vorobev că pentru „transportul în Uniunea Sovietică, pe ecarta-ment feroviar vest-european, a eșaloanelor cu SK (СК/спецконтингент – contingent special, denumire utilizată în argoul și comunicările NKVD prin care erau desemnaţi, în acest caz, deportaţii străini în URSS – n.n.) vor fi puse la dispoziţie 5 204 vagoane, constituite în 91 garnituri de tren, astfel:• în staţia Socola – 40 de garnituri, cu 2 318 vagoane;• în staţia Râmnicu Sărat – 22 de garnituri, cu 1 237 vagoane;• în staţia Adjudul Nou – 20 de garnituri, cu 1 126 vagoane;• în staţia Galaţi – 9 de garnituri, cu 523 vagoane”108.Din momentul ajungerii garniturilor de tren în staţiile românești de îmbar-care și până la începerea deplasării acestora către localităţile sovietice de des-tinaţie, treceau, de regulă, între 3 și 7 zile, timp în care mii de oameni – tineri și vârstnici, femei și bărbaţi – așteptau în vagoane neîncălzite, în plină iarnă, pentru a-și începe calvarul deportării, din care mulţi nu s-au mai întors.

Astfel, eșalonul nr. 47.654 a ajuns la Arad pe 17 ianuarie, de unde a plecat spre URSS pe 24 ianuarie cu 1 709 etnici germani (683 de bărbaţi și 1 026 femei) originari din Sânicolau, Sânmartin, Sântana, Comlăuș, Şimand, iar eșalonul nr. 47.674 a ajuns la Timișoara pe 21 ianuarie, de unde a plecat pe 24 ianuarie cu 1 659 de civili (746 bărbaţi și 913 femei) din Periam, Lovrin, Bumaruș/Bul-găruș, Sânpetru, Variaș, Biled și Satu Mare. În acest ultim caz, pe lista nominală cu cetăţenii români predaţi lucrătorilor NKVD care aveau să-i însoţească în URSS s-a consemnat faptul că „germanii trecuţi pe acest tabel sunt de origi-ne germană”, constatare întărită de ștampila „Comisariatul Sânnicolau Mare – MAI” și semnătura indescifrabilă a unui șef de secţie din acest comisariat109.

Pe listele (tabelele) de vagon cu etnicii germani ridicaţi din Periam și de-portaţi în URSS cu Eșalonul nr. 47.664 s-a consemnat – de către reprezen-tantul Secţiei Periam din cadrul Companiei de Jandarmi Torontal – faptul că „Oamenii prevăzuţi în prezentul tabel sunt de origină etnică germană și intră în prevederile Ordinului 51.093/945”110.

108 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 5, f. 99.109 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 30 și 31, f. 36.110 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 36, f. 15, 18, 22.

49


Listele pentru eșaloanele care au plecat din Reșiţa erau confirmate fie de șeful poliţiei judeţene (care folosea ștampila Comisariatului de Poliţie Reșiţa din ca-drul Direcţiunii Generale de Poliţie din cadrul Ministerului de Interne), fie de șefii locali ai structurilor Ministerului de Interne (cum ar fi plutonierul Con-stantin Stoica, șeful Secţiei jandarmi rurali Bocșa)111. Pentru alte comune din judeţ, aceste confirmări erau făcute de către șefii posturilor locale de poliţie.

O parte din listele pe care au fost trecuţi deportaţii din Timiș au fost re-dactate pe partiturile corale ale melodiei „Fetiţa din Banat” de I. Velceanu: Eșalonul nr. 47.651112 cu 1 924 de deportaţi (895 bărbaţi și 1 029 femei) a fost constituit, între 19 și 21 ianuarie 1945, la Timișoara. În cele 64 de vagoane cu care erau transportaţi în URSS deportaţi din România au fost îmbarcaţi etnici germani din Timișoara, Becicherecu Mic, Beșenova, Cărpiniș, Cerneteaz, Comloșu Mare, Dumbrăviţa, Freidorf, Giarmata, Gorgova, Grabaţ, Jimbolia, Sânandrei și Teremia Mică.

Eșalonul nr. 47.652113 cu 1 641 de deportaţi (824 bărbaţi și 817 femei) a fost constituit la Timișoara în data de 16 ianuarie 1945. În cele 60 de vagoane cu care erau transportaţi în URSS deportaţi din România au fost îmbarcaţi etnici germani din Timișoara, Becicherecu Mic, Beșenova, Cerneteaz, Dumbrăviţa, Freidorf, Giarmata, Sânandrei. Operaţiunea de predare-primire a deportaţi-lor între cei doi delegaţi sovietici (reprezentantul centrului local de adunare și șeful de eșalon) s-a făcut în prezenţa numitului Nemeș, șeful Secţiei 1 Poliţie.

Eșalonul nr. 47.664114 cu 1 651 de deportaţi (931 bărbaţi și 720 femei) a fost constituit la Timișoara în data de 20 ianuarie 1945. În cele 60 de vagoane cu care erau transportaţi în URSS deportaţi din România au fost îmbarcaţi etnici ger-mani din Timișoara, Becicherecu Mic, Biled, Cerneteaz, Dumbrăviţa, Fraidorf, Giarmata, Igriș, Lovrin, Periam, Pesac, Sânandrei, Sânpetru Mare, Şandra, Ui-var, Variaș, Operaţiunea de predare-primire a deportaţilor între cei doi delegaţi sovietici s-a făcut tot în prezenţa numitului Nemeș, șeful Secţiei 1 Poliţie.

Eșalonul nr. 47.668115 cu 1 650 de deportaţi (808 bărbaţi și 842 femei) a fost constituit la Timișoara în zilele de 20 și 21 ianuarie 1945. În vagoane au fost îmbarcaţi etnici germani din Timișoara, Freidorf, Giarmata și Recaș.

Pe timpul transportului în URSS, pentru etnicilor germani deportaţi s-a stabilit o normă zilnică de hrană compusă din: 600 gr. pâine de secară, 10 gr. făină de grâu (categoria a II-a), 70 gr. griș, 10 gr. macaroane, 30 gr. carne, 50 gr. pește, 10 gr. slănină sau grăsimi combinate, 10 gr. ulei, 10 gr. pastă tomate, 17 gr. zahăr, 2 gr. ceai, 10 gr. sare, 0,1 gr. foi de dafin, 0,1 gr. piper,

111 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 37.112 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 34.113 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 45.114 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 36.115 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 35.

50


0,7 gr. oţet, 400 gr. cartofi și 200 gr. legume116. Hrănirea urma să se facă prin grija unităţilor militare de subzistenţă sovietice de pe itinerarele de deplasare a trenurilor sau, în unele staţii, prin grija Comisariatului Poporului pentru Comerţ. (Anexa nr. 8)

În situaţia celui de-al doilea caz, șefii convoaielor erau „avertizaţi printr-un ordin, din 11 ianuarie 1945, a lui V. V. Cernîșev, adjunctul comisarului popo-rului pentru afacerile interne al URSS cu privire la respectarea normelor de hrană prevăzute și să se evite depășirea acestora”117.

Pe data de 10 ianuarie 1945, șefii sectoarelor operative pentru deportarea etni-cilor germani din România erau coloneii sovietici Kojevnikov (Sibiu, cod „PIS-TOLET”/Пистолет), Korotkov (Timișoara, cod MITRALIERĂ/Пулемёт), Alekseev (București, cod TUN/Пушка) și Grigorev (Cluj, cod „MASCĂ de GAZE”/Противогаз), respectiv maiorul Grincenko (Botoșani, cod „VER-GEA” (tija de curățare și lubrifiere a armelor de foc -n.n./Протирка)118.

Grupele pentru asigurarea transportului „contingentului special” erau con-duse de: coloneii Jitkov (Râmnicu Sărat), Popkov (Socola) și Davîdov (Arad); locotenent-colonelul Lukianov (Buzău); maiorii Dubinin (Brașov) și Şcer-binin (Mărășești); căpitanul Moiseev (Ploiești); locotenenţii-majori Egorov (Adjudul Nou) și Uvarov (Galaţi)119.

Până la 31 ianuarie 1945, au fost tranferați în interiorul URSS 105 930 de persoane civile de etnie germană din sud-estul Europei, dintre care 68 001 erau cetățeni români (Anexa nr. 10). Grupul operativ al NKVD și NKGB, constituit din ofițeri și agenții aduși din URSS, implicat în transportul et-nicilor germani din Europa de Sud-Est, internați și trimiși la muncă forțată în URSS, totaliza 100 de persoane, repartizate în 13 puncte de pe teritoriul României. (Anexa 12)

Printr-un raport comun, semnat de către cei 3 generali NKVD care au co-ordonat deportările (Apollonov, Gorbatiuk și Sladkevici), L. P. Beria a fost informat pe 3 februarie 1945 că „În desfășurarea operaţiunii au fost angrenaţi 664 ofiţeri și lucrători operativi ai NKVD și NKGB, 10 443 ofiţeri, gradaţi și soldaţi din cadrul trupelor speciale ale NKVD și 1 030 ofiţeri, gradaţi și sol-daţi ai Armatei Roșii”. (Anexa nr. 13)

Altfel spus, la operaţiunea încheiată pe 2 februarie 1945 au luat parte 12 137 militari sovietici (câte 10 la fiecare sută de deportaţi). De asemenea, au fost utilizate 317 camioane din cadrul Regimentului 40 auto, 90 camioane de la unităţile auto ale fronturilor 2 și 3 ucrainean și 212 camioane ale trupelor NKVD participante la operaţiune120.116 RGVA, Fond. 1P, Opis 13a, dosar 5, f.201.117 RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 201.118 RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 295.119 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 5, f. 136.120 RGVA, Fond 1P, Opis 15a, dosar 5, f. 95-96.

51


Până pe data de 22 februarie 1945, la orele 24.00, deportaţii proveniţi din cele 5 state europene vizate de Hotărârea GOKO nr. 7.161ss din 16 decembrie 1944 au fost îmbarcați în 74 de eșaloane (cu 112 480 oameni), dintre care 59 (cu 90 992 oameni)121 au intrat deja pe teritoriul URSS:

Ţara de provenienţă

Eşaloane constituite

Deportaţi îmbarcaţi

Eşaloane aflate în diferite faze de constituire

România 42 69 332 6 eșaloane se deplasau spre frontiera URSS

Ungaria 22 31 923 5 eșaloane erau îmbarcate (4 se deplasau)

Iugoslavia 9 10 935Cehoslovacia 1 215

Bulgaria - 75Total 74 112 480

Eșaloanele cu deportaţii din România au fost dirijate spre câteva zeci de staţii de cale ferată din RSFS Rusă și RSS Ucraineană a căror enumerare o consider utilă pentru identificarea locurilor în care au ajuns, la mijlocul ier-nii 1944/1945, etnicii germani duși cu forţa pentru a lucra la reconstrucţia URSS: Almaznaia, Antraţit, Baglei, Bairak, Belaia Kalitva, Berezit, Boksovaia, Cernikov, Certomlîk, Cervonaia, Ciasov-Iar, Cistiakovo, Ciumakovo, Dne-propetrovsk, Elenovka, Enakievo, Gorlovka, Groznîi, Hamjenkovo, Harkov, Harţinsk, Iasinovataia, Inguleţ, Inza, Kornevatka, Kramatorsk, Krasnoar-meisk, Krindacevka, Kubandîk, Kungur (Perm), Kuteinikovo, Lisiciansk, Magdalinovka, Marganeţ, Mihailo-Leontevskaia, Mocialinski, Mudrenaia, Mușketovo, Nikitovka, Novomoskovskaia, Orlovskaia, Ovraghi, Pașkovo, Pravda, Postnikovo, Rotovka, Rovenki, Rudcenkovo, Semeikovo, Şmakovo, Stalino, Ufalenskaia (sudul Ucrainei), Valianovka, Vîia (Sverdlovsk), Vecernîi Kut, Verevig (Sverdlovsk), Zaporoje122.

Principalele batalioane de muncă în care au fost deţinuţi românii deportaţi în URSS: • În RSS Ucraineană: Regiunile Doneţk ( BM 1001, 1006, 1007 și 1056 –

Makeevka; 1002, 1008 și 1014 – Enakievo; 1003 și 1048 – Konstantinovka; 1009 – Gorlovka; 1000, 1010, 1021, 1045 și 1047 – Doneţk; 1011 – st. Kuteinikovo; 1015 și 1072 – Kramatorsk; 1004, 1113 și 1020 – Ciasov Iar; 1016 – Novotroiţkoe; 1023 – Petrovka; 1027 – mina nr. 12/13; 1030 – Go-rlovka; 1034 – Katîk; 1037 – st. Cistiakovo; 1038 – st. Voscresenskaia; 1039 – st. Dronovo; 1040 – Bulavinskoe; 1049 – st. Nikitovka; 1046 – st. Hanjenkovo, iar din martie 1946 – Gorlovka; 1050 – Cistiakovo; 1054 – mina Kapitalnaia); Dnepropetrovsk (BM 1416 și 1422); Zaporoje (1501,

121 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 5, f. 249.122 RGVA, Fond. 433P, Opis 1, dosar 5, f. 246-247.

52


1502 și 1505); Harkov (1551, 1555 și 1556); Lugansk (BM 1205, 1235 și 1241 – st. Almazaia; 1242 – st. Lisiciansk; 1201 – st. Antraţit; 1206 – or. Comuna din Paris; 1207 – mina Delta II; 1208 – mina Nikanor; 1224 – staţia Irmino; 1209 – or. Enghels; 1210 – mina nr. 1 bis; 1216 și 1243 – Ver-hne; 1211 – Toșkova; 1220 – Valianovka; 1222 – Golubovka; 1214 – Kiro-voroje; 1420 – Gorianovo; 1406 – Inguleţ) și Harkov (BM 1551, 1553, 554, 1555 și 1556 Harkov; Detașamentele 3 și 4 construcţii drumuri).

• În RSFS Rusă: Regiunile Rostov (BM 1603 și 1604 – Şahtî; 1605 – st. Belaia Kalitva; Detașamentul 3 construcţii drumuri – Rostov pe Don); Sverdlo-vsk (BM 1801 și 1803 Berezovski; 1103 – st. Zadanne; 1099 – st. Harmţo-vskaia; 1100 – Kosulino; 1105 – st. Monetnaia; 1195 – st. Aksariha; 1802 – Nijneturinsk) și Celiabinsk (BM 1651 – Verhnii Ufalei și 1652 – Plast)

• În RSS Kazahstan – BM 1094 – Aktiubinsk.Conform unei Informării operative privind prezenţa internaţilor și mobili-zaţilor străini aflaţi la 1 martie 1945 în BM (batalioanele de muncă – n.n.) ale NKVD (semnată pe 31 martie 1945 de către maiorul Makov, șeful Secţi-ei 2 din cadrul GUPVI), „prin punerea în executare a Hotărârii Comitetului de Stat a Apărării (GOKO) nr. 7.161ss din 16 decembrie 1944, în ianuarie – martie 1945 în URSS au fost aduși, din ţările balcanice, 111 831 de deportaţi civili (61 375 bărbaţi și 50 456 femei), astfel: 67 332 din România, 31 920 din Ungaria și 12 579 din Iugoslavia”, iar „ca urmare a aplicării Hotărârii GOKO nr. 7.467ss din 3 februarie 1945, în februarie – aprilie 1945 au fost aduși, din Silezia Superioară și Prusia Occidentală, 77 741 mobilizaţi (77 059 bărbaţi și 682 femei)”123.

În total, în primele 4 luni din 1945 au fost aduși 189 572 de internaţi civili, care au fost incluși în BM pentru reconstrucţia URSS.

Alţi 18 667 civili deţinuţi în lagărele NKVD, alături de prizonieri, au fost incluși în BM în urma operaţiunii de filtrare executată conform Ordinului NKVD nr. 00315/1945 și, ca urmare, numărul total al internaţilor civili eu-ropeni deportaţi în URSS a ajuns la 208 239 oameni, mai mult de 1/3 dintre aceștia fiind cetățeni ai României.

Pe 5 noiembrie 1945, generalul-maior Semen Ivanovici Şemen, adjunctul șefului GUPVI din cadrul NKVD, i-a înaintat generalului-colonel Ilia Ilici Kruglov, adjunctul ministrului afacerilor interne al URSS un raport detaliat124 privind starea mobilizaţilor și arestaţilor deportaţi în URSS în cursul anului 1945. Conform acestui document, la 1 noiembrie 1945, în URSS se mai aflau 158 461 de internaţi și mobilizaţi întrucât în lunile anterioare au fost repa-triaţi 29 119 oameni (din care 9 861 polonezi) și alţi 19 258 deportaţi au fost

123 RGVA, Fond 1P, Opis 14e, dosar 39, f. 19-21.124 RGVA, Fond 1P, Opis 12e, dosar 22, f. 64-67.

53


eliberaţi125 întrucât erau inutilizabili la muncă (нетрудноспособный – inca-pabil de muncă). Circa 6 000 de internaţi erau în curs de eliberare și repatri-ere, iar cei deţinuţi erau concentraţi pe republici unionale astfel: 28 207 în RSFS Rusă, 127 072 în RSS Ucraineană și 5 963 în RSS Belorusă. La începutul lui aprilie 1945, în URSS erau deținuți 54 502 cetățeni civili români, din care 53 946 internați (deportați în ianuarie 1945) și 566 arestați după august 1944. (Anexa nr. 14)

Rata îmbolnăvirilor a fost de 7,7 % în august și 7,0 % în septembrie 1945, iar mortalitatea în ultimele 6 luni a evoluat astfel: aprilie – 1,6 %; mai – 1,8 %; iunie – 1,4 %; iulie – 1,8 %; august – 1,9 %; septembrie – 1,3 %.

Fondul de muncă126 (трудовой фонд – gradul de utilizare a internaților la muncă, rezultat din raportarea la totalul existent a numărului de oameni care au lucrat efectiv în fiecare zi calendaristică – n.n.) a fost de 89,9 % în august și 89,0 % în septembrie 1945, iar productivitatea muncii a crescut de la 87,8 % în iunie, la 93,7 % în iulie, respectiv 94,8 % în august 1945127.

În urma unui control efectuat, în februarie 1946, în Lagărul NKVD nr. 196 Focșani (prin care au fost repatriaţi o parte din prizonierii de război și inter-naţi civili europeni deţinuţi în URSS) colonelul Melnik, adjunctul Secţiei 1 din Direcţia prizonieri de război și civili internaţi, constata că „Persoanele civile internate, sosite (ca urmare a repatrierii – n.n.) la 24 decembrie 1945, de la Zaporoje, cu trenul nr. 97.214 erau într-o stare foarte gravă. Pe timpul deplasării, vagoanele nu au fost încălzite, toţi erau plini de păduchi, iar 128 persoane (din cele 695 ajunse la Focșani – n.n.) au fost internate în spital, din care: 12 cu degerături, 43 bolnave de distrofie gr. III, 11 bolnave de distrofie etc. Printre aceste persoane se afla și un bolnav în stare gravă, dezbrăcat com-plet, care a fost adus într-un sac. În primele două zile, au decedat 15 persoane [...]. Bineînţeles că starea în care a sosit acest contingent a creat o impresie defavorabilă în rândurile celor prezenţi”128.

Până la 1 decembrie 1946, din cei 66 318 cetăţeni români deportaţi în URSS în ianuarie-februarie 1945, au fost eliberaţi și repatriaţi 17 862, iar 3 795 au decedat. Structura etnică a celor 44 661 cetăţeni civili români deţinuţi încă în batalioanele de muncă sovietice era – conform unei Informări întocmită la Secţia 2 din Direcţia Generală pentru Prizonieri și Internaţi (GUPVI)129 – ur-mătoarea: 40 963 nemţi, 1 842 români, 1 480 unguri, 187 cehoslovaci, 63 polo-nezi, 56 austrieci, 30 evrei și 40 de altă naţionalitate. (Anexa nr. 15)

Până la 1 martie 1947, peste jumătate (mai precis 115 098) dintre civilii aduși la muncă forțată în URSS au fost scoși din evidențele NKVD – 69 263 repa-125 RGVA, Fond 1P, Opis 12e, dosar 22, f. 65.126 RGVA, Fond 1P, Opis 12e, dosar 22, f. 66.127 RGVA, Fond 1P, Opis 12e, dosar 22, f. 65.128 RGVA, Fond 1P, Opis 15a, dosar 16, f. 2-3.129 RGVA, Fond 1P, Opis 12e, dosar 22, f. 142.

54


triați, 34 626 decedaţi și 11 209 alte cauze (evadați, eliberați cu condiția stabi-lirii definitive în URSS, racolați ca agenți, trimiși la alte ministere și structuri militare sovietice etc.) – și în BM ale NKVD mai erau deţinuţi 93 141 civili străini (49 770 bărbaţi și 43 371 femei), dintre care peste 45 % erau cetățeni ai României. (Anexa nr. 16)

În total, la 1 martie 1947, în URSS mai erau deţinuţi 41 183 cetaţeni ai României (37 979 etnici germani, 1 743 unguri, 1 335 români, 59 austrieci, 26 cehoslovaci, 15 evrei, 8 ucraineni, 7 polonezi, 7 ruși, câte un leton, sârb, francez și bulgar), ponderea românilor (peste 44%) fiind cea mai mare din totalul celor 93 141 civili europeni aflaţi încă, după doi ani de la deportare, în BM sovietice. Chiar Germania, care a fost ţinta deportărilor din ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial, avea la 1 martie 1947 un număr mai mic de cetăţeni civili (27 005) deţinuţi în captivitatea sovietică (26 624 et-nici germani, 314 polonezi, 18 austrieci, 16 evrei, 10 ucraineni, 8 ruși, 5 cehi, 5 ungari, doi lituanieni, câte un român, belorus și rom), iar Ungaria mai avea 18 938 cetăţeni (14 364 etnici maghiari, 4 477 germani, 50 evrei, 38 români, 4 cehoslovaci, doi romi, câte un rus, sârb și basarabean) în BM sovietice.

Peste alte 5 luni, la 1 august 1947, în URSS erau deținuți 32 040 de civili români internați și 47 186 prizonieri de război români. (Anexa nr. 17)

Conform Informării privind totalul internaților civili repatriaţi până la 1 no-iembrie 1948130, după aproape 4 ani de la deportările din 1945, au fost eliberaţi și trimiși în ţările aparţinătoare 158 896 internaţi civili din care 126 688 „in-ternaţi-mobilizaţi” (deportaţii din ianuarie –februarie 1945) și 32 208 Gru-pa „B” (arestaţii din februarie-aprilie 1945). Altfel spus, până la 1 noiembrie 1948 au fost repatriaţi 76,30 % din cei 208 239 civili europeni duși cu forţa în URSS în anul 1945.

Puţin peste 40 000 dintre repatriaţi (39 506 „internaţi-mobilizaţi” și 570 arestaţi incluși în Grupa „B”) erau cetăţeni ai României, însă ei reprezen-tau doar 57 % din cei peste 70 000 de civili români deportați ori arestați și duși la muncă forţată în URSS.

Faptului că ponderea cetăţenilor români trimiși în ţară (57%) era mult mai mică decât cea înregistrată pe ansamblul repatrierii (76,30 %) este susţinut și de Informarea privind internaţii – mobilizaţii civili grupa „G” şi internaţii civili arestaţi grupa „B” – situaţia la data de 15 iulie 1950131, document înregistrat la GUPVI MVD sub Nr. 5.633 din 11 august 1950.

La 20 decembrie 1949, situația deportaților (europeni și japonezi) era, con-form unei Note-raport132 semnate de către generalul-locotenent Petrov, șeful GUPVI, următoarea:

130 RGVA, Fond 1P, Opis 06e, dosar 1, f. 71-72.131 GARF, Fond 1P, Opis 24e, dosar 3, f. 2-3.132 RGVA, Fond 1P, Opis 01е, dosar 81, f. 20-21.

55


Situaţii Grupa G (mobilizați)

Grupa B (arestați)

japo-nezi

polo-nezi

Total, din caregeneral Gr. G şi B

Total deportați 205 520 66 152 5 554 7 448 284 674 271 672

Repatriați în 1945-1949 164 521 36 943 3968 6 942 212 374 201 464

Decedați şi alte pierderi* 40 737 25 719 119 506 67 081 66 456

Deținuți la data de

01.01.1950 271 3 481 1 467 — 5219 3 752

*Prin „alte pierderi” se înțeleg aici: uciși pe timpul tentativelor de evadare, înecați sau sinucigași (9 persoane, toate din grupa „G”).

O succintă analiză a informațiilor conținute în documentul de mai sus relevă faptul că – în cazul celor 271 672 civili europeni duși în URSS în 1945-1946 (111 831 în conformitate cu Hotărârea GOKO nr. 7.252ss din 29 XII 1944, alți 155 262133 în conformitate cu Hotărârea GOKO nr. 7.467ss din 3 II 1945 și 4 579 în conformitate cu Hotărârea GOKO nr. 2.728ss din 23 XII 1946) – ponderea deportaților europeni (internați și arestați) decedați până la 1 ianu-arie 1950 ar fi fost (pentru întregul interval de deținere a acestora, 1945-1950) de 24,46% (66 456 morți dintr-un total de 271 672 civili deportați în URSS).

În același timp, conform acelorași documente, în cazul cetațenilor români (etnici germani și de alte naționalități, inclusiv români, deportați ori arestați) mortalitatea ar fi fost de 7,4-7,9 % din totalul civililor români duși la muncă forțată în URSS (5 132 decedați până la 1 aprilie 1947134 și nu mai mult de 5 500 morți până la începutul lui 1950 din cei cca. 70 000 români deportați – 66 806 internați și 621 arestați în 1945, la care trebuie adăugați alți aproape patru mii de români ridicați din propriile case și duși forțat în fosta URSS135), 133 Procesul de aducere în URSS a civililor arestaţi grupa „B” a continuat și după

aprilie 1945 (când erau înregistraţi 77 741 „mobilizați”), ajungându-se în cele din urmă la 155 262 de civili europeni (inclusiv români) aduși forțat în URSS cu acest statut.

134 Nota Strict secretă, din 27 mai 1947, a general-locotenentului T.F. Filippov, șe-ful Direcției pentru problemele prizonierilor de război și ale persoanelor civile internate, privind efectivele de prizonieri de război români și de persoane civile internate (cetățeni ai României) în URSS la 1 aprilie 1947 – RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 88-91.

135 Am folosit, adeseori și justificat, cifra de (aprox. sau peste) 70 000 de români deportați întrucât în afară de cei 66 806 internați și 621 arestați cetățeni ai Ro-

56


ceea ce ar presupune ca numărul civililor români repatriați să se apropie sau chiar să depășească cifra de 64 500 – 65 000 mii de cetățeni români în-torși din URSS până la începutul anilor 50 ai secolului trecut (70 000 depor-tați–5 132/5 500 decedați = 64 868/64 500 supraviețuitori ai deportării).

Totuși, documentele sintetizatoare (note-raport, situații statistice, sinteze operative etc.) și cele detaliate (procesele verbale, însoțite de listele nominale, de predare a repatriaților civili preluați de către autoritățile române) redactate în epocă de către structurile specializate ale NKVD/MVD dovedesc faptul că autoritățile civile sovietice au repatriat, până în ianuarie 1950, puțin peste 61 000 dintre cetățenii români deportați.

Un astfel de document, referitor la ritmurile și dimensiunile repatrierilor în ţările aparținătoare a deportaților civili din anii 1945-1949, este și Nota-ra-port, semnată de generalul Petrov, redactată pe 17 ianuarie 1951136:

RepatrieriȚara

Eliberați şi repatriați, pe ani:

1945 1946 1947 1948 1949 TOTALGermania 32 867 10 526 11 051 11 802 11 446 77 692 România 9 064 10 639 9 126 11 439 20 804 61 072 Ungaria 3 991 4 860 12 082 3 999 4 169 29 101 Polonia 15 490 6 032 4 974 767 740 28 003

Iugoslavia 1 001 1 857 2 506 1 062 2 608 9 034 Japonia — 740 2 210 347 1 715 5 012

Cehoslovacia 876 666 372 248 216 2 378 Austria 13 42 69 27 48 219

Bulgaria şi altele 161 472 182 112 — 927 TOTAL 63 463 35 834 45 572 29 803 41 745 213 418

Altfel spus, un calcul – elementar, logic, nespeculativ și fundamentat pe do-cumente identificate în arhivele ruse – conduce la ideea că numărul real al deportaților civili români decedați în batalioanele de muncă și spitalele speci-ale sovietice depășește cifra de 8 900 de morți români pe timpul deportării lor în fosta Uniune Sovietică (cca. 70 000 cetățeni români deportați – 61 072 re-patriați = aprox. 8 000 decedați).

mâniei care se regăsesc frecvent în documentele prezentate în fosta URSS au mai fost duși forțat cel puțin alți 3-4 00 de români (etnici germani și nu numai). Pe lângă alți peste 200 de români arestați în 1945-1947 (identificați nominal în ar-hivele ruse), în NV Transilvaniei au funcționat trei grupuri operative sovietice și tot atâtea puncte de adunare (nr. 7.000 la Sanislău, nr. 8.000 la Carei și nr. 7.020 la Satu Mare) prin intermediul cărora au fost deportați (cu statutul de internați) cca. 4 000 de oameni, luați în evidențe în 1945 ca fiind deportați din Ungaria (RGVA, Fond 1P, Opis 13a, dosar 5, f. 23-25).

136 RGVA, Fond 1P, Opis 01е, dosar 81, f. 24.

57


Şi informațiile cuprinse în Nota-raport a generalului Petrov din 20 decem-brie 1949 (document prezentat mai sus – n.n.) întăresc supoziția că rata me-die a mortalitații în cazul civililor cetățeni români duși la muncă forțată în URSS a fost mult mai mare decât 7-8 %.

Dacă în cazul Grupei G (mobilizați) rata deceselor a fost de 19,82% (40 737 morți la 205 520 deportați), mortalitatea cetățenilor civili străini deți-nuți forțat în URSS ca arestați (Grupa B) s-a ridicat la 38.88 % (25 719 decese la un total de 66 152 deportați).

Cum cetățenii români deportați la începutul anului 1945 în fosta URSS au avut același regim de captivitate și aceleași condiţii de viață, muncă și sănătate ca întregul contingent de 205 520 mobilizaţi (Grupa G) europeni, este logic de presupus că și mortalitatea în cazul lor a fost – asemeni colegilor lor de calvar – de 19,82-20,0 %, ceea conduce la supoziția logică că în URSS au de-cedat, în 1945-1950, cel puțin 14-15 000 de cetățeni civili ai României.

Dincolo de argumentația prezentată mai sus, fundamentată mai ales pe cuantificarea informațiilor de ordin statistic identificate în arhivele ruse, exis-tă multe alte dovezi imbatabile că, în realitate, pe timpul deportării în fosta URSS a etnicilor germani (și a civililor de alte naționalități) din România, au decedat peste 15 000 de cetăţeni români.

Demonstrarea acestui adevăr necesită o amănunțită detaliere și argumenta-re, fapt ce ar presupune prezentarea câtorva zeci de documente relevante pen-tru explicarea fenomenului înregistrării și raportării – pe cale ierarhică, până la structurile centrale ale NKVD/MVD – deceselor în locurile de deținere a civililor străini deportați ca mobilizați și arestaţi în fosta Uniune Sovietică.

Semnalez doar că – mai ales în primii doi ani după deportările de la înce-putul lui 1945 (mai precis până la constituirea ţărilor de democrație populară, între care și Republica Populară Română, proclamată astfel la 30 decembrie 1947) cele două categorii de deportați (mobilizaţii și arestaţii) europeni erau generic considerați nemți, nu atât în sens etnic-național, cât mai ales ca apar-ținând Germaniei nazist-hitleriste.

Ca urmare, și în cazul deceselor, aceștia nu erau înregistrați după cetățenia lor, ci doar ca nemți, fapt care a făcut ca peste 2/3 din cetățenii români dece-dați pe timpul deportării să rămână – în documentele primare de evidență (cele redactate la nivelul batalioanelor de muncă și spitalelor speciale) și în rapoartele transmise ierarhic până la nivelul NKVD/MVD – înregistrați ca neamț/nemțoaică, în înțelesul de german/germancă, adică aparținând Ger-maniei.

Cel puțin două cauze au contribuit decisiv la decesele în masă înregistrate în rândurile civililor români deportați în 1945: pe de o parte, aceștia – făcând parte din primele eșaloane de deportați – au fost transportați între mijlocul lunii ianuarie-începutul lui februarie 1945 cu vagoane inadecvate (fără încăl-zire și minimele utilități) și au ajuns la destinații în locuri complet neamena-

58


jate, iar pe de altă parte, pentru a se realiza cifrele stabilite prin planurile pre-stabilite, au fost deportați (contrar prevederilor Hotărârii GOKO nr. 7161ss din 16 decembrie 1944) adolescenți (băieți sub 17 ani și fete sub 18 ani), re-spectiv femei de peste 30 de ani și bărbați de peste 45 ani.

Spre exemplu, Stadler Eliza a Iohan, cunoscută și sub numele de Kecek Eli-zabeta, nemțoaică născută la Rădăuți, în 1934, a ajuns în URSS în anul 1945 (când avea doar 13 ani !) – într-un „eșalon de copii”, cum se precizează în do-cumentele de urmărire penală și condamnare – fiind deportată împreună cu familia. Mai mult, ea a fost condamnată în 9 ianuarie 1953, de către Tribuna-lul Poporului din orașul Ahtîrka, Regiunea Sumî, Ucraina, pentru delapidare la 3 ani de lagăr ITL, pedeapsă pe care urma să o execute până la 18 august 1955. Părinții săi, Iohan și Anna, locuiau în Rădăuți, Str. Vânătorului137.

Pentru a răsplăti devotamentul dovedit de către trupele NKVD în organi-zarea și finalizarea deportării cetățenilor europeni desfășurată la începutul anului 1945, Lavrentie Beria i-a înaintat lui Stalin Raportul nr. Nr. 172/b/22 februarie 1945 prin care a propus decorarea a 353 dintre „cei mai deosebiţi/excepţionali lucrători operativi ai NKVD-NKGB și luptători din trupele NKVD care au executat această operațiune”:

„Către Comitetul de Stat al Apărării, Tovarăşului Stalin I. V.Pentru executarea Hotărârii GOKO138, în perioada 25 decembrie 1944-31 ianuarie 1945, pe teritoriile eliberate de sub ocupația tru-pelor inamice ale Ungariei, Cehoslovaciei, României, Bulgariei şi Iugoslaviei, NKVD al URSS a desfăşurat operaţia de mobilizare şi internate a civililor de naționalitate germană. În total, în timpul operaţiei au fost mobilizaţi, internaţi şi trimişi la muncă în URSS 112 480 de oameni, din care 61 375 bărbați şi 51 105 femei. La operaţie au luat parte 10 433 de luptători şi ofiţeri din trupele NKVD şi 664 de lucrători operativi din cadrul NKVD-NKGB.În concordanţă cu instrucţiunile Dumneavoastră, vă prezint alătu-ratul proiect de Decret al Prezidiumlui Sovietului Suprem al URSS privind decorarea cu ordine şi medalii ale URSS a celor mai deose-biţi/excepţionali lucrători operativi ai NKVD-NKGB şi luptători din trupele NKVD care au executat această operaţie.Vă rog să decideţi,Comisar al poporului pentru afacerile interne al URSS[L. Beria]”139

Cei propuși au fost nominalizaţi pentru a fi decoraţi cu trei ordine și două medalii sovietice, astfel: 137 RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 9, f. 123.138 Se face referire la Hotărârea GOKO nr. 1.171ss din 16 decembrie 1944.139 GARF, Fond 9401, Opis 2, dosar 93, f. 26

59


Nr. crt. Denumirea ordinelor şi medaliilor Numărul decoraţilor

Paginile din dosarul 93 (GARF, Fond

9401, Opis 2)

1. Ordinul „Drapelul Roșu” 11 272. Ordinul „Războiul Patriotic” gradul I 27 283. Ordinul „Războiul Patriotic” gradul II 47 29-314. Ordinul „Steaua Roșie” 99 31-365. Medalia „ Pentru bravură” 94 36-406. Medalia „Pentru merite în luptă” 75 40-44

TOTAL decoraţi 353 27-44

Notă: Documentul este semnat, la fila 44 din dosar (fila 19 din document) de către A. F. Gorkin, președintele Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS.

Din cei 11 generali și ofițeri recompensați cu cea mai înaltă distincție – Ordinul „Drapelul Roşu” – 9 (generalii Apollonov, Gorbatiuk și Sladkevici; comisarii de securitate Samîghin și Smirnov; coloneii Alekseev, Efremov, Korotkov și Kojevnikov) au răspuns nemijlocit de pregătirea și desfășurarea operaţiunii de deportare a etnicilor germani din România140.

Repatrierea deportaţilor

În perioada 1945-1949 au fost eliberaţi și repatriaţi 213 418 cetăţeni civili deportaţi sau arestaţi de către trupele sovietice, structurile SMERŞ sau ale NKVD din mai multe state europene și asiatice141:

În cazul României, ritmurile repatrierii civililor în primii ani postbelici au fost mult mai mici decât cele înregistrate în cazurile Germaniei și Ungariei, astfel încât peste 1/3 dintre deportați au fost eliberații abia în ultimul an al perioadei 1945-1949:

Ritmurile repatrierii TotalDin care în:

Germania România Ungaria

În anii:

1945 29,74 % 42,30 % 14,84 % 13,71 %1946 16,79 % 13,55 % 17,42 % 16,70 %1947 21,35 % 14,22 % 14,94 % 41,52 %1948 13,96 % 15,19 % 18,73 % 13,74 %1949 19,56 % 14,74 % 34,07 % 14,33 %

Primii civili români repatriați proveneau – în cvasitotalitatea cazurilor – din-tre deportații grav bolnavi sau invalizi, vârstnici și minori ajunși odată cu fa-

140 GARF, Fond 9401, Opis 2, dosar 93, f. 27.141 RGVA, Fond 1P, Opis 01e, dosar 81, f.24.

60


miliile lor în URSS. Astfel, 159 dintre cei 1 102 „cetăţenii (civili – n.n.) români repatriaţi în România și predaţi, la București, conform Procesului-verbal din 29 mai 1945”142 erau copii și minori.

De asemenea între repatriații din URSS predați autorităților române (în ca-drul eșalonului de 1 671 persoane) la București, pe 5 noiembrie 1945143, erau sute de bărbați și femei în vârstă (civili născuți în ultimele decenii ale sec. al XIX-lea) și 82 de minori, însoțiți de câte unul din părinți ori o rudă apropiată.

Weber Gustav a Franţ (născut în 1908) și soţia sa Elena (născută în același an) au fost predați împreună cu cei patru copii ai lor: Anton (născut în 1940), Karl (n. 1942), Iosefina (n. 1943) și Olga (n. 1945).

Soţii Siflenik Dumitru (n. 1913) și Victoria (n. 1918) au fost repatriaţi, cu același eșalon, împreună cu copii lor Ekaterina (n. 1940), Iohan (n. 1942) și Irina (n. 1944), iar Hauer Matilda (n. 1915) era însoțită de două minore (care erau probabil verișoare): Hauer Lucia (n. 1934) și Hauer Maria (n. 1940).

O mamă, Schmatz Veronica a Condrat (n. 1914), a fost repatriată împreună cu cei doi copii (Nikolaus, născut în 1942, și Hanelore, născută în 1945), iar un tată (Tișle Ştefan, născut în 1911) a fost predat la București cu cei trei copii ai săi: Bronislav (n. 1932), Ioan/Iohan (n. 1934) și Hilda (n. 1942).

Treșe Alaria a Lavrentie și Treșe Alban (născuţi în 1919) au fost repatri-aţi cu patru minori ai familiei – Johan (n. 1933), Mathias (n. 1936), Otilia (n. 1939) și Margarita (n. 1942) – , iar Şteier Ekaterina (n. 1912) cu doi bă-ieţi (Rudolf, n. 1931, și Gherman, n. 1941) și trei fete (Elena, n. 1929; Olga, n. 1943 și Erika, n. 1945)144.

Documentele păstrate în arhivele NKVD și MVD relevă fără tăgadă faptul că pe lângă prizonierii de război capturaţi din rândurile Armatei României în anii 1941-1944, etnicii germani deportaţi din România în ianuarie-februarie 1945, respectiv civilii și militarii români arestaţi de către structurile „SMERŞ” și NKVD după 23 august 1944, Armata Roșie a capturat în mod abuziv și a deţinut în lagărele sovietice mii de cetăţeni civili români care nu aveau cali-tatea de combatanţi.

După luni sau ani de detenţie abuzivă, o parte dintre aceștia (greu de evalu-at câți, deoarece ei nu erau evidenţiaţi în documentele standardizate ale lagă-relor) au fost repatriaţi, de regulă această operaţiune având loc concomitent cu trimiterea în ţară (începând cu toamna anului 1945) a prizonierilor grav bolnavi sau invalizi.

Astfel, 120 dintre cei 1 068 de români eliberaţi și trimiși în ţară (în septem-brie 1945, din Lagărul NKVD nr. 126 din Sevastopol) erau civili necomba-tanţi, cvasitotalitatea acestora provenind din judeţele de nord-vest și est ale 142 RGVA, Fond 450, Opis 42, dosar 7, f. 178-182143 RGVA, Fond 450, Opis 42, dosar 12, f. 127-131.144 RGVA, Fond 450, Opis 42, dosar 12, f. 110-139.

61


României, zone în care au acționat trupele sovietice în primăvara-vara anului 1944145.

O altă listă146 cu 1 938 de „prizonieri, cetăţeni români, plecaţi din punctul de primire nr. 7 din orașul Sevastopol în data de 26 septembrie 1945, cu nava maritimă/vaporul Transilvania și luaţi în primire pentru a fi predaţi autorită-ţilor române” cuprinde 46 de civili147, necombatanţi ridicaţi din ţară (cu cel puţin un an în urmă) de către trupele sovietice și introduși abuziv în diferite lagăre și batalioane de muncă din URSS.

Numele de familie ale acestora (Anicu, Balaci, Balmoș, Bud, Badea/Budea, But, Buză, Costea, Cozma, Creţu, Damian, David, Doboncea, Dudaș, Fagu-re, Filimon, Frunză, Lascu, Mareș, Măgherușan, Mocanu, Paul, Pop, Stancu, Ungur etc.) indică faptul că ei nu erau etnici germani deportaţi în ianua-rie-februarie 1945, ci români neaoși.

Pe lîngă deportaţii de la începutul anului 1945, sunt alte sute de civili ro-mâni ajunși contextual în lagărele NKVD sau batalioanele de muncă sovieti-ce, situaţie ilustrată mai jos prin câteva exemple tipologice.

ROSNER Isiu a Lazăr, evreu, născut în 1905 la Vinniţa, domiciliat în Ră-dăuți, a fost ridicat în 1941 de către trupele germane și trimis într-un lagăr de concentrare din Ucraina. În 1944, când Armata Roșie a eliberat acel la-găr, a fost introdus într-un lagăr sovietic, unde a făcut numeroase demersuri pentru a fi repatriat. La 25 iulie 1946, Ambasada României la Moscova i-a eliberat Actul de garanție nr. 2.711 (prin care se preciza că aceasta „nu se opune înapoierii în România a susnumitului, iar din momentul repatrierii va fi considerat cetățean român”) și un Certificat de călătorie („valabil numai pentru una singură și directă călătorie în România”) prin care Ambasada Re-gală a României ruga „autoritățile civile și militare să binevoiască a lăsa liberă trecerea d-lui Rosner Isiu a Lazăr, care se înapoiază din Uniunea Sovietică în România, la Rădăuţi. Punctul de trecere pe unde intră în România: Ungheni. Semnalmentele titularului: statura – mijlocie; părul – cărunt (la 41 de ani! – n.n.); faţa-prelungită”148.

Ambasada României la Moscova a eliberat multe alte documente asemă-nătoare, între care și pentru Făclieru Idel a David, născut în 1920 la Bur-dujeni-Suceava, care „s-a refugiat, pe teritoriul URSS, din cauza persecuți-ilor fasciste” și „se afla (era deţinut cu statut de internat civil străin – n.n.) în Lagărul nr. 186 Odessa, de unde va fi repatriat”149 (conform comunicării, din 16 august 1946, a colonelului Gavrilov de la Secția repatrieri a NKVD/MAI-URSS) în România. 145 RGVA, Fond 415P,Opis 7, dosar 19, f. 76-109.146 RGVA, Fond 415P, Opis 7, dosar 19, f. 2-35.147 RGVA, Fond 415P, Opis 7, dosar 19, f. 35 (faţă și verso).148 RGVA, Fond 450P, Opis 21, dosar 1, f. 44-45.149 RGVA, Fond 450P, Opis 21, dosar 1, f. 50-52.

62


Doi fraţi, etnici români – Iacob Vasile, născut în 1921 la Trenton-New Jer-sey și Iacob Aurel, născut în 1922 în Ciumești-Satu Mare – au fost ridicaţi de către autorităţile sovietice din localitatea natală Ciumești unde locuiau împreună cu părinții și „au fost duși, din greșeală, în 1945, la muncă obliga-torie/forțată (на обязательные работы) într-un lagăr din Uniunea Sovieti-că”, conform adeverințelor nr. 4985 și 4886 din 09.12.1946, eliberate de către N. Gane, consulul general al României la Moscova150.

Cei doi erau deținuți, pe 9 decembrie 1946, în Lagărul nr. 186 Odessa, de unde urmau să fie repatriați în România”.

Şimon Paulina, evreică, cetățeancă română, născută în 1922 la Oradea Mare, a fost dusă în 1944, de către trupele germane, în Lagărul de la Auschwitz, de unde a fost mutată într-un lagăr din Germania ce a fost eliberat ulterior de către trupele sovietice. Dusă în URSS, a fost internată într-un „lagăr de filtra-re” al NKVD. Deși încă din ultimele luni ale lui 1945, Ambasada României la Moscova a întreprins primele demersuri pentru repatrierea ei (urmare a cărora a și obținut Adeverința de repatriere nr. 07/15.01.1946), în decembrie 1946 aceasta era deținută în Lagărul nr. 186 din Odessa, de unde urma să fie trimisă în România151.

Neubauer Elizabeta a Ernest, nemțoaică, cetățeancă română, născută în 1925 la Brezoi, Județul Vâlcea, localitate în care locuia împreună cu părinții. În 1942 a plecat, pentru o perioadă, la Brandenburg în Germania, de unde „nu a avut ocazia să se întoarcă în România”. În 1946 „autoritățile sovietice din Brandenburg au trimis-o – ca urmare a unei greșeli din adeverința de repatriere în România (s-a consemnat că orașul Câmpulung s-ar afla în RSS Moldovenească) – în URSS”. În urma demersurilor Ambasadei României la Moscova, colonelul Gavrilov de la Secția repatrieri a NKVD/MAI-URSS a in-format Consulatul României – prin adresa nr. 53 din 16 decembrie 1946 – că cetățeanca căutată „este în Lagărul nr. 186 din Odessa, de unde va fi trimisă în România”152.

Conform unei Note-raport153 a generalului-locotenent T.F. Filippov, șeful Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război și ale persoanelor civile internate, privind efectivele de prizonieri de război români și de persoane ci-vile internate (cu cetățenie română), din totalul celor 66 806 cetățeni români deportați în ianuarie 1945 în URSS, până la 1 aprilie 1947 au fost scoși din evidențe 29 131 persoane, din care: a. 23 948 eliberate și repatriate; b. 5 183 decedate.

150 RGVA, Fond 450P, Opis 21, dosar 1, f. 104-107.151 RGVA, Fond 450P, Opis 21, dosar 1, f. 122-123.152 RGVA, Fond 450P, Opis 21, dosar 1, f. 124-125.153 RGVA, Fond 1P, Opis 12e, dosar 21, f. 88-91.

63


La 1 aprilie 1947 erau deținuți în URSS, ca internați, 37 675 cetățeni ai Româ-niei (17 034 bărbați și 20 641 femei) structurați pe sexe și etnii/naționalități, astfel:

Naț

iona

litat

ea

sau

etni

a

Tota

l

Din care:

Naț

iona

litat

ea

sau

etni

a

Tota

l

Din care:

bărb

ați

fem

ei

bărb

ați

fem

ei

Germani 34 271 14 592 19 697 Moldoveni 8 7 1Maghiari 1 741 1 145 596 Bulgari 4 3 1Români 1 388 1 062 326 Ucraineni 76 62 14Polonezi 2 2 2 Saşi 9 8 1

Cehoslovaci 34 26 8 Evrei 45 40 5Austrieci 57 51 6 Sârbi 3 3 0

Ruşi 29 25 4 Romi 4 4 0Francezi 1 1 0 Croați 1 1 0Letoni 1 1 0 Turci 1 1 0

Până la 1 decembrie 1946, din cei 621 de cetățenii români arestați (grupa „B”), 83 au fost repatriați, 12 au decedat și 526 mai erau deţinuţi în URSS. Structura etnică a civililor români internați ca urmare a arestării era urmă-toarea: 23 nemţi, 165 români, 69 unguri, 29 cehoslovaci, 105 evrei, 81 ucrai-neni, 31 ruși și 23 alte naţionalităţi154.

La 1 noiembrie 1950, în URSS mai erau deținuți 12 304 cetăţeni ai României, Ungariei, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, state intrate deja în „lagărul socialist”.

Aproape 1 000 dintre aceștia erau români (din care 181 cetăţeni proveneau dintre civilii deportați în ianuarie-februarie 1945) și erau deținuți în 12 regi-uni ale URSS155.

Peste 90 % dintre cetățenii români nerepatriați după peste 5 ani de la în-cheierea celui de-al Doilea Război Mondial erau prizonierii de război și in-ternați civili condamnaţi de către tribunalele militare și civile sovietice și erau deținuți – la data de 1 noiembrie 1950 – în închisori, lagăre și spitale speciale sovietice156.

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al URSS nr. 4.287/1.804 ss*157 din 17 octombrie 1950 și Ordinul strict secret nr. 00643 al generalului-colonel S. Kruglov, ministrul afacerilor interne al URSS, s-a dispus:

154 RGVA, Fond 1P, Opis 12e, dosar 22, f. 143.155 RGVA, Fond 1P, Opis 24e, dosar 3, f. 32.156 RGVA, Fond 1P, Opis 24e, dosar 3, f. 31. *ss – strict secretă

64


1. „Să fie opriți în URSS [...] 543 de prizonieri de război și persoane civile internate, cetățeni ai României [...] până la executarea pedepsei stabilite de completurile de judecată [...].

4. Să fie eliberaţi din lagărele MVD și din spitalele speciale [...] 13 prizonieri de război și persoane civile internate, cetățeni români, ale căror familii locuiesc în URSS și să fie trimiși la locurile unde locuiesc familiile lor.

5. Să fie eliberaţi din lagărele MVD și din spitalele speciale și să fie repatriaţi [...] 5 192 de prizonieri de război și persoane civile internate, cetățeni ro-mâni, din care:a. [...] 1 629 de prizonieri de război și persoane civile internate, cetăţeni

români, împotriva cărora nu există materiale compromițătoare;b. [...] 3 139 de prizonieri de război, cetățeni români – foști lucrători în

organele de spionaj și contraspionaj ale jandarmeriei, ale poliției, în trupele SS, în alte organe de represiune [...] în măsura în care nu există materiale privind crimele lor de război împotriva URSS;

c. [...] 424 de prizonieri de război și persoane civile internate, cetățeni români, judecați pentru încălcarea regimului de lagăr, mici furturi din proprietatea socialistă, furturi din avutul personal al cetățeni-lor, refuz de a munci și infracțiuni de drept comun, și ale căror pe-depse au fost stabilite de tribunal, dar care sunt preschimbate cu expulzarea lor de pe teritoriul Uniunii Sovietice.

6. Repatrierea prizonierilor de război și a persoanelor civile internate, cetă-țeni maghiari și români, enumerați la punctul 5 al prezentului decret, să se facă prin intermediul Lagărului nr. 304 al organelor de repatriere, din ora-șul Sighet (România), în perioada 15 noiembrie-25 decembrie 1950”158.

Ca urmare, la 1 ianuarie 1953, în lagărele MVD, erau deținute în total 21 174 de persoane străine, din care: 17 544 prizonieri de război condamnați și 1 290 necondamnați, respectiv 1 650 persoane civile internate condamnate și 690 necondamnate. (Anexa nr. 18)Un an mai târziu, în lagărele MVD erau deținuți 20 200 de prizonieri de răz-boi și de persoane civile internate, condamnați și necondamnați, dintre care:a. 593 de prizonieri români (590 condamnaţi și 3 necondamnaţi);b. 12 persoane civile române internate (toate condamnate).La peste un deceniu de la încheierea războiului, o comisie interministerială sovietică, coordonată de către trei membri importanți ai Comitetului Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (CC al PCUS), a înaintat – la 4 iulie 1955 – Prezidiumului CC al PCUS un Raport159 privind oportunitatea eliberării și repatrierii tuturor cetățenilor străini condamnați pentru crime de

158 GARF, Fond 9.401, Opis 1, dosar 1.014, f. 216-222.159 GARF, Fond 9.401, Opis 2, dosar 465, f. 153-155.

65


război. Constatând faptul că „este oportună eliberarea și repatrierea tuturor cetățenilor străini care se află în URSS și care sunt condamnați pentru crime-le comise în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”, comisia a propus:1. „Repatrierea tuturor cetățenilor din ţările de democraţie populară con-

damnați și care se află în URSS, precum și a celor din Finlanda: o mare parte (1 064 de persoane) să fie exonerată de executarea, în continua-re, a pedepsei, iar o altă parte (696 de persoane), a căror eliberare este considerată inoportună, având în vedere caracterul crimelor săvârșite pe teritoriul URSS, să fie predată guvernelor acestor țări, dar ca persoane criminale”.

Din totalul celor 2 041 străini deținuți încă în URSS în 1955 (1 760 din cele 7 „țări de democrație populară” plus Finlanda și 291 din 12 „state capitalis-te”), România avea cel mai mare număr de cetățeni deținuți – 612 (adică o treime din totalul nerepatriaților), dintre care 375 făceau „obiectul eliberării și al repatrierii”, iar 237 făceau „obiectul predării în calitate de criminali”.

Peste două luni de la aprobarea Raportului CC al PCUS din 4 iulie 1955, prin Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 12 septembrie 1955 s-a hotărât eliberarea din lagăre și închisori a străinilor deținuți și repa-trierea acestora.

În baza acestei decizii, Secția 1 specială din Ministerul Afacerilor Interne a URSS a transmis colonelului R. S. Bulanov, șeful Secției Închisori din MAI, adresa nr. 40/5-34.888/29 septembrie 1955 însoțită de un dosar (cu 198 de file) în care erau două liste detaliate și distincte cu cei 601 cetățeni români ce urmau să fie trimiși în România astfel: 237 în calitate de criminali de război și 364 ca eliberați și repatriați.

Fiecare listă era semnată, pe ultima pagină a tabelului, de către: V. Boldu-rev, consilier de stat pentru justiție clasa I, adjunct al procurorului general al URSS; general maior de justiție G. Danilov, adjunct al ministrului justiției al URSS; generalul-locotenent P. Ivașutin, vicepreședinte al Comitetului Securi-tății Statului de pe lângă Consiliul de Miniștri al URSS și colonelul A. Sirotin, șeful Secției 1 speciale din Ministerul Afacerilor Interne a URSS160.

Condamnaţi, evadaţi și decedaţi

Prezentarea câtorva exemple cu cetăţeni civili români condamnaţi de către tribunalele speciale și militare sovietice poate oferi o primă imagine a ca-zuisticii și contextului în care aceștia au fost acuzaţi și judecaţi pe timpul deportării în URSS:

BAK Magdalena a Nicolae, etnică germană, cetăţeancă română, născută în anul 1919, condamnată de către un tribunal sovietic la o dată și pe un termen

160 RGVA, Fond 1P, Opis 6t, dosar 23, f. 1-199.

66


neidentificate în arhivele ruse. Pe data de 30 august 1950 a ajuns, din Lagărul Vostok Ural în Lagărul nr. 362 din Stalingrad. Avându-se în vedere starea de sănătate a acesteia, în aceeași zi a fost trimisă în Spitalul special nr. 5.771161.

BERMAN Aloizia, născută în 1923, la Beșenova (actualmente Dudeștii Noi), Județul Timiș, fiica lui Nicolas, nemțoaică, cetățeancă a României. A fost condamnată la 25 de ani de lagăr de educare prin muncă (ITL), conform art. 54-9 din Codul Penal al RSS Ucraineană. La 29 iulie 1952 a fost mutată (ca urmare a aplicării Ordinului MVD al URSS nr. 00522/16.07.52) din locul de deținere – Secția 2 a Direcției MVD a Regiunii Novgorod – în Lagărul MVD nr. 144 Kadievka, de unde a fost transferată, pe 17 iunie 1953, în Lagă-rul Dubravlag, în care se constituiau eșaloanele pentru repatrierea condam-naților graţiaţi prin Decretul din 27 martie 1953162.

BERTEL (BERGHEL) Mihai Mihai, contabil de etnie germană, născut în 1920 la Râșnov – Brașov. Condamnat, în data de 18 decembrie 1946, de către Consiliul Suprem al Ministerului Securităţii de Stat (MGB) al URSS – în baza art. 58-2 și 58-11 al Codului Penal al RSSF Ruse – la 10 de ani ITL. Pe timpul executării pedepsei, a mai fost condamnat încă o dată, la un an închisoare163.

DEPNER Karl Samuil, născut în 1923 la Sebiș – Sibiu, etnic german, șofer-mecanic, deportat în URSS în ianuarie 1945. Pe data de 8 februarie 1947 a evadat din secţia minei 5/6 a Lagărului nr. 1028 în care era deținut, cu scopul de „a jefui bunuri din locuinţele orașului Simenko”. Conform actului de acuzare, a reușit să fure de la localnici „îmbrăcăminte, furaje, galoși, șepci, căciuli, termometre, brichete și 800 de grame de pâine, pe care a încercat să le ascundă, dar a fost prins”. A fost condamnat, în data de 15 martie 1947 – de către Secţia 3 a Tribunalului Poporului din Raionul Krasnoarmeisk a Regiunii Stalingrad, conform art. 174, pct. II, din Codul Penal al RSS Ucraineană – la 10 ani ITL. Graţiat ca urmare a aplicării prevederilor Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS de amnistiere din 27 martie 1953164.

DEPNER Wilhelm Wilhelm, etnic german, născut în 1916 în Judeţul Bra-șov. A fost arestat în 22 august 1946 și condamnat, în data de 18 decembrie 1946, de către Completul Deliberativ Special al Ministerului Securităţii de Stat (MGB) al URSS – în baza art. 58-2 și 58-11 din Codul Penal al RSFS Ruse – la 10 ani ITL165.

EBINGER Iohan Gheorghe, etnic german, cetăţean român, era încă deţi-nut – atât pe data de 19 iunie, cât și pe 18 iulie 1953 – în Lagărul Dubravlag. Din acest motiv, comandantul lagărului semnala conducerii Direcției Închi-sori faptul că – deși acesta încheiase încă din ianuarie de executat pedeapsa 161 RGVA, Fond 1P, Opis 07e, dosar 1035, f. 193 și 195.162 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 3, f. 81 și Opis 07 e, dosar 1057, f.5.163 RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 23, nr. crt. 23.164 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 110, f. 22 și Fond 1P, Opis 6т, dosar 23, nr. crt. 65.165 RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 23, Lista 2, nr. crt. 105.

67


primită – nu se regăsea pe listele aprobate cu cetățenii români ce urmau să fie repatriați 166.

ELING Peter Adam (alias STĂNESCU Petre Adam), născut în 1926 la Igriș – Sânnicolau, Judeţul Arad. Pe data de 23 iulie 1955, colonelul Kova-lenko, șeful miliţiei Regiunii Stalino – RSS Ucraineană, a solicitat (cu adresa nr. 3-II/1.226) șefului Direcţiei Închisori din MAI al URSS să i se comunice „de unde, când și în ce calitate/cu ce statut a sosit acesta în URSS”. În urma cercetărilor efectuate de către structurile de evidenţă ale Ministerului Aface-rilor Interne, s-au identificat următoarele informaţii: cel căutat a fost internat (deportat) din România pe 14 ianuarie 1945, a ajuns într-un batalion sovietic de muncă pe 5 februarie 1947, iar în data de 22 iulie același an a evadat.

Conform uzanţelor epocii, evadaţii erau condamnaţi (din documentele de arhivă studiate nu rezultă explicit când a fost judecat și ce pedeapsă a primit), iar fostul internat român (având dosarul nr. B – 5.090) a fost identificat, pe 5 ianuarie 1956, de către lucrătorii Secţiei vize și străini a Regiunii Stalino167.

FALK Helmut Eugen, etnic german, student la Institutul de Arhitectură din București, născut în 1928 la Zalău. Ar fi fost membru al „Hitler-Jugend” (Tineretul Hitlerist – n.n.) și ar fi fost racolat de către serviciile americane pentru a spiona trupele sovietice prezente în România.

În noiembrie 1947 s-a deplasat în orașul Salzburg – Austria, unde a fost in-struit de către agenţii americani pentru a desfășura acţiuni informative și de spionaj împotriva URSS. În timpul călătoriei în Austria, a folosit documente și legitimaţii false. La întoarcere în România, s-au descoperit asupra sa 2 600 minilingouri austriece și 170 de dolari SUA. A fost condamnat, în data de 20 iulie 1948 – de către Tribunalul Militar al Unităţii Speciale nr. 18.909, în baza art. 58-6, pct. 1 al Codului Penal al RSFS Ruse – la 25 de ani ITL168.

LAJOS Margarita a Vilmos, născută în 1922, la Şiria, Județul Arad, ungu-roaică, cetățeancă a României. A fost condamnată la 25 de ani de lagăr de educare prin muncă (ITL), conform art. 54-9 din Codul Penal al RSS Ucrai-neană. La 29 iulie 1952 a fost mutată (ca urmare a aplicării Ordinului MVD al URSS nr. 00522/16.07.52) din locul de deținere – Secția 2 a Direcției MVD a Regiunii Novgorod – în Lagărul MVD nr. 144 Kadievka169.

LANG Otmar Iacob, născut în 1903 la Sibiu, etnic german deportat în URSS. A fost condamnat, în data de 11 noiembrie 1949 – de către Tribunalul Militar al Trupelor Ministerului Afacerilor Interne (MVD) din Regiunea Vo-roșilovgrad, în baza art. 54-11 din Codul Penal al RSS Ucraineană – la 25 de ani ITL. Din hotărârea de condamnare rezultă că inculpatul „era deţinut, în anul 1945, în Batalionul de muncă nr. 1.208 din Regiunea Voroșilovgrad. A 166 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 4, f. 37 și 319.167 RGVA, Fond 1P, Opis 9т, dosar 6, f. 6-8.168 RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 23, nr. crt. 212.169 RGVA, Fond 1P, Opis 07e, dosar 1057, f.7.

68


obţinut date cu caracter secret, pe care intenţiona să le predea – după trecerea graniţei de stat a URSS – în mâinile unui guvern reacţionar.

De asemenea, a clevetit împotriva URSS”170.RAB Franţ Francisc, etnic german, născut în anul 1928 la Arad și stabilit cu

domiciliul în Timișoara. Acesta a fost dus în URSS, în anul 1945 ca internat civil și a fost condamnat, mai întâi, pe 8 septembrie 1947 – de către Tribuna-lul Militar al Regiunii Stalino și conform art. 205, pct. 12a din Codul Penal al RSS Ucraineană – la 3 ani de închisoare. Cea de-a doua condamnare, de 7 ani, a fost pronunţată în data de 27 noiembrie 1948 de către Tribunalul Spe-cial al lagărului ITL în care era deţinut. În data de 20 iulie 1953 era deţinut în Lagărul ITL Dubravlag al Ministerului Afacerilor Interne (MVD) al URSS Comandantul lagărului a raportat șefilor ierarhici că deţinutul și-a exprimat dorinţa de a rămâne, după graţiere și eliberare, în URSS. În data de 15 august 1953, o comisie constituită la nivelul MAI al URSS, condusă de către colo-nelul Kazakov – șeful Secţiei 3 din Direcţia Generală 1 – a hotărât să nu i se accepte solicitarea, întrucât acesta nu avea rude care să trăiască pe teritoriul Uniunii Sovietice, iar fratele și sora sa aveau domiciliul în Timișoara171.

SCHMIDT/ŞMIDT Mihail Mihail, născut în anul 1914 la Sântana – Arad, deportat în URSS în ianuarie 1945. Condamnat, în data de 26 februarie 1949, conform art. 193, pct. V din Codul Penal al RSSF Ruse la 10 ani închisoare și grațiat ca urmare a aplicării prevederilor Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS de amnistiere din 27 martie 1953. La 11 iunie 1953 era încă în Lagărul ITL nr. 7 Dubravlag, făcând parte din lotul de 29 de condamnați recent amnistiați, dar nerepatriați întrucât erau bolnavi netransportabili172.

SCHMISCH/ŞMIŞ Ecaterina a Hans, născută în 1927 la Pilet (probabil Bi-led – n.n.) – Timiș, etnică germană, deportată în URSS și condamnată – în data de 8 ianuarie 1948, de către Tribunalul Militar al Trupelor Ministerului de Interne (MVD) al Regiunii Stalino și conform art. 54-9 din Codul Penal a RSS Ucraineană – la 25 de ani ITL. Instanţa și-a motivat hotărârea prin faptul că „în decembrie 1947, inculpata – fiind internată în lagăr și lucrând într-o mină – a dat un topor unei prietene pentru ca aceasta să îl folosească în sco-pul unei acțiuni diversioniste. Cu acest topor a fost tăiat un cablu electric care a dus la defectarea/arderea a trei transformatoare din reţeaua de forţă a mi-nei”. În iunie 1953 era deţinută în Lagărul ITL Ozernîi, de unde a fost transfe-rată în Lagărului Recinoi. Pe data de 4 iulie 1953 era internată, alături de alţi 5 deţinuţi, în spitalul Secţiei nr. 1 cu diagnosticul pneumonie bilaterală173.

SCHNAIDER/ŞNAIDER Lorenţ Iohan, născut în 1927 la Aphental (?) – Severin, Banat, etnic german deportat în URSS la începutul anului 1945. Pe 170 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 27, nr. crt. 141, f. 34.171 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 4, f. 184 și Opis 4т, dosar 4, f. 10-11.172 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 109, f. 22-23.173 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 102, nr. crt. 1067, f. 257 și dosar 5, f. 163.

69


2 septembrie 1947 a evadat din batalionul de muncă în care era deținut, a mers în orașul apropiat, unde – sub amenințarea unui topor – ar fi furat bani și bunuri pe care le-a ascuns și apoi s-a întors de bunăvoie în locul de de-ținere. Condamnat în data de 29 octombrie 1947, la 20 de ani închisoare, conform Decretului din 4 iunie 1947 și grațiat ca urmare a aplicării preve-derilor Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS de amnistiere din 27 martie 1953174.

SEIF/ZEIF Mihail Mihail, născut în 1927 în România, etnic german, civil deportat în URSS. A fost condamnat, în data de 15 decembrie 1947 – de către Tribunalul Militar al Trupelor Ministerului Afacerilor Interne (MVD) din Regiunea Celiabinsk și în baza Decretului din 4 iunie 1947 – la 10 ani ITL. Instanţa și-a motivat hotărârea prin faptul că inculpatul „lucrând împreună cu alţi colegi la Uzina din orașul Kinel, a falsificat taloanele (cartelele) pentru cumpărarea pâinii și – ca urmare a acestei infracţiuni – a reușit să sustragă 49 de kilograme de pâine”. În iunie 1953 era deținut în Lagărul Norilag175.

SIFERT Nicolai Nicolai, născut la Lugoj în 1913, cetățean român de et-nie germană. Până la deportarea în URSS (ianuarie 1945), locuia în Lugoj, str. Vasile Alecsandri, nr. 23. A fost condamnat la 29 august 1947, de către Tribunalul Militar al Regiunii Voroșilovgrad, la 8 ani de închisoare, conform art. 138-a din Codul Penal al RSS Ucraineană. A fost acuzat că „fiind deţinut într-un lagăr de internaţi civili l-a ucis, folosind uneltele de muncă, pe briga-dierul unei secţii din cadrul acestuia”. Mama, soţia și fiica acestuia locuiau în Lugoj, strada Mareșal Malinovski (noua denumire a străzii Vasile Alecsan-dri – n.n.), nr. 23. A fost predat autorităților române, la Ungheni, în data de 15 august 1955, orele 12.00176.

STADLER Eliza a Ioan, cunoscută și sub numele de KECEK Elizabeta, nemțoaică născută la Rădăuţi, judeţul Suceava, în 1934. A ajuns în URSS în anul 1945 – într-un „eșalon de copii”, cum se precizează în documentele de urmărire penală și condamnare – fiind deportată împreună cu familia. A fost condamnată – în 9 ianuarie 1953, de către Tribunalul Poporului din orașul Ahtîrka, Regiunea Sumî (actualmente în Ucraina), pentru delapidare – la 3 ani ITL, pedeapsă pe care urma să o execute până la 18 august 1955. Părinţii săi (Iohan și Anna) locuiau în Rădăuţi, Str. Vânătorului177.

TZAICH/TSAICH/ŢAIH Elizabeta fiica lui Andrias, etnică germană, cetă-ţeancă română, condamnată în data de 7 septembrie 1948, de către Tribuna-lul Militar al Ministerului Afacerilor Interne al Regiunii Stalino (denumire avută de orașul ucrainean Doneţk în perioada 1924-1961), la 25 de ani ITL conform art. 54-9 din Codul Penal a RSS Ucraineană. Instanţa și-a motivat ho-174 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 109, f. 22-23.175 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 107, nr. crt. 120, f. 22.176 RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 9, f. 351.177 RGVA, Fond 1P, Opis 6т, dosar 9, f. 123.

70


tărârea prin faptul că inculpata „fiind internată în lagăr și lucrând într-o mină, a efectuat în 1948 o acţiune de sabotaj, a cărui rezultat a fost oprirea lucrului pe o durată de două ore”. În iunie 1953 era deţinută în Lagărul ITL Ozernîi178.

WITING Horst Otto, etnic german, cetăţean român, născut în 1923, con-damnat în data de 18 decembrie 1946, de către Completul Deliberativ Special al Ministerului Afacerilor Interne al URSS, la 10 ani ITL, conform art. 58-2 și 58-11 din Codul Penal a RSFS Ruse. Instanţa și-a motivat hotărârea prin faptul că inculpatul „era membru al unei organizaţii militare fasciste”, calitate în legătură cu care „nu s-au stabilit activităţi concrete, practice”. În iunie 1953 era deţinut în Lagărul ITL Recinoi179.

BINDER Iohan Matias, etnic german, născut în 1901 la Petrești – Alba, de-portat pe 15 ianuarie 1945, condamnat – pe 20 ianuarie 1948 – la 10 ani ITL. Pe data de 10 martie 1952 era deținut, alături de alți 792 de civili europeni con-damnați de către tribunalele sovietice, în Lagărul special nr. 476 Sverdlovsk180.

La fel ca și prizonierii străini deținuți în captivitatea sovietică, unii dintre de-portaţii ajunși în URSS au evadat, deși doar în foarte puţine cazuri aceste tenta-tive se finalizau cu ajungerea acestor temerari în locurile natale:

BIG/BUG Emerik Iștvan, născut în 1908 în România, evadat pe 15 decem-brie 1945 în zona orașului Stalino, reţinut pe 4 ianuarie 1946 de către o struc-tură NKVD din Bender (Tighina), predat pe 16 ianuarie Secţiei regionale a NKVD181.

SITER Otto Adolf, născut în 1924, etnic german, cetăţean român, evadat pe 5 martie 1946 din Lagărul NKVD nr. 198 Chișinău, prins peste o zi și predat – pe 7 martie 1946 – Regimentului 237 convoaie NKVD, pentru a fi predat unei instanţe militare în vederea condamnării182.

GĂINUŞĂ Maria a Dumitru, născută în 1925, româncă, a evadat pe 26 fe-bruarie 1947 din BM 1025 Cistiakov, dar a fost prinsă în aprilie 1947 și a fost internată în Lagărul nr. 198 din Chișinău183.

DRÂMBĂ-ARNĂUT Maria a Damian, născută în 1921, româncă, a evadat pe 1 martie 1947 dintr-un BM din Krivoirog, dar a fost prinsă în aprilie 1947 și a fost internată în Lagărul nr. 198 din Chișinău184.

ONOFREI Clara a Constantin, născută în 1925, româncă, a evadat pe 12 fe-bruarie 1947 dintr-un BM din orașul Stalino, dar a fost prinsă în aprilie 1947 și a fost internată în Lagărul nr. 198 din Chișinău185.

178 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 102, nr. crt. 1064, f. 257.179 RGVA, Fond 1P, Opis 2т, dosar 106, nr. crt. 647, f. 143.180 RGVA, Fond 49P, Opis 25, dosar 98, f. 70.181 RGVA, Fond 38P, Opis 7, dosar 2, f. 23.182 RGVA, Fond 38P, Opis 7, dosar 2, f. 34.183 RGVA, Fond 38P, Opis 7, dosar 6, f. 27.184 RGVA, Fond 38P, Opis 7, dosar 6, f. 27.185 RGVA, Fond 38P, Opis 7, dosar 6, f. 27.

71


HINTERMAIER Mihail Hugo, născut în 1923, etnic german, cetăţean ro-mân, a evadat pe 23 ianuarie 1947 dintr-un BM din orașul Voroșilovgrad, dar a fost prins în aprilie 1947 și a fost internat în Lagărul nr. 198 din Chișină.186

În situaţia centralizatoare, întocmită în luna august 1946 la Secţia evidenţă a GUPVI sunt 3 cetăţeni români care au evadat din batalioanele de muncă în care erau deținuți, dar au fost reţinuţi de către organele MVD din zonă187:1. GROSS Georg Georg, născut în 1905, originar din Lupeni, Judeţul Hu-

nedoara, etnic german, evadat la 28 mai 1946, din batalionul disciplinar (штрафной батальон).

2. DOTERMAN Franţ Anton, născut în 1908, etnic german, evadat din Ba-talionul de muncă nr. 1431 în data de 10 mai 1946.

3. SCHMIDT Georg Mihail, născut în 1910, etnic german, evadat din Bata-lionul de muncă nr. 1411 în data de 15 mai 1946.

În vederea aprobării repatrierii, pentru fiecare internat civil deținut în URSS se redacta o adeverință, în care erau consemnate lapidar câteva date referitoa-re comportamentul lor pe timpul deportării în URSS, astfel:

ADEVERINŢĂ188

referitoare la internatul GROSSER Karol Iohan, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1039 din Regiunea Stalingrad

GROSSER Karol Iohan, născut în 1924 în satul Lupeni, judeţul Hunedoa-ra /România/, de naționalitate germană şi cetățenie română, internat pe 16 I 1945.Internatul GROSSER a fost adus, pe 9 II 1945, în Batalionul pentru inter-nați nr. 1039, mina nr. 10 din Regiunea Stalingrad şi lucrează ca dulgher în mină.În timpul deținerii în Batalionul pentru internați şi la locul de muncă din mină, internatul GROSSER a demonstrat atitudine pozitivă, bună-cre-dință şi bună-purtare faţă de dispoziţiile de muncă primite, a respectat regulile de disciplină stabilite şi reglementările din mină şi batalion.Nu sunt materiale compromiţătoare despre internatul GROSSER.

Adjunctul şefului Secției operative aServiciului pentru prizonieri şi internați din cadrulDirecţiei MVD a Regiunii Stalingrad

Maior /STEPANOV/

27 iunie 1946

186 RGVA, Fond 38P, Opis 7, dosar 6, f. 27.187 RGVA, Fond 1P, Opis 15e, dosar 1, f. 375.188 RGVA, Fond 1P, Opis 15e, dosar 1, f. 69.

72


Alte adeverințe erau ceva mai detaliate și erau redactate ca anexe la listele cu propuneri pentru repatrierea deportaților, documente care se înaintau ierar-hic structurilor centrale ale NKVD/MVD al URSS:

Nr. 0/25 din 15 iunie 1946ADEVERINŢĂ189

referitoare la internata BRADLER Frida,din Batalionul de muncă (RB) nr. 1801 din Regiunea Sverdlovsk

BRADLER Frida a Rudolf, născută în 1919 la Reşiţa, judeţul Ca-raş-Severin, de naționalitate germană şi cetățenie română, de pro-fesie casnică, fără de partid, absolventă a 4 clase; până la internare a locuit în Reşiţa, strada Muzicescu nr. 17 /România/; în ianuarie 1945 a fost internată şi trimisă în URSS şi până în prezent a fost deținută în Batalionul de muncă nr. 1801 din Regiunea Sverdlovsk.În 1930 a absolvit şcoala primară (în text este folosită expresia народная школа – şcoala populară – n.n.). După terminarea şcolii, a fost casnică în oraşul Reşiţa. Pe 16 ianuarie 1945 a fost internată şi în tot acest timp s-a aflat în Batalionul de muncă nr. 1801 din Regiunea Sverdlovsk.În timpul cât s-a aflat în Batalionul de muncă nr. 1801, a demonstrat atitudine pozitivă faţă de îndeplinirea ordinelor conducerii.Pe timpul deținerii ei în batalionul special (спец-бат. – n.n.), nu a fost sancţionată disciplinar.Nu sunt obiecțiuni privind repatrierea acesteia în țară.

Comandantul Batalionului de muncă nr. 1801Căpitan de gardă /UMNÎH/

Ofiţerul operativ al Batalionului de muncă nr. 1801Sublocotenent /KRASNOGOROV/

Lunar, la Secţia evidenţă din cadrul GUPVI MVD URSS erau realizate sin-teze referitoare la internații civili străini „pentru care există materiale com-promițătoare”, documente în care – în august 1946 – se regăsesc și 4 cetățeni români190:1. „KLIPŞ Gustav Ferdinand, născut în 1919, originar din orașul Reșiţa, et-

nic german, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1652, la muncă se com-portă necinstit /cu rea credinţă/, nu-și îndeplinește norma, a refuzat să

189 RGVA, Fond 1P, Opis 15e, dosar 1, f. 172.190 RGVA, Fond 1P, Opis 15e, dosar 1, f. 376.

73


iasă la muncă, a simulat (boala sau alte stări asemănătoare pentru a nu ieși la muncă – n.n.) și a încercat să evadeze.

2. PEŢKAH Ferdinand Ferdinand, născut în 1925, originar din orașul Reșiţa, etnic german, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1652, la muncă se comportă rău, șeful minei a renunţat la acesta (munca prestată de acest internat – n.n.); lucrând în cadrul comandamentului batalionului s-a sus-tras de la muncă și a încercat să evadeze.

3. DEVALD Ludwig Leopold, născut în 1918, originar din orașul Reșiţa, et-nic german, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1802, la muncă se com-portă cu rea credinţă, instigând la lupta împotriva Uniunii Sovietice; a ascuns faptul că a trecut (probabil a făcut parte dintr-o subunitate a Jan-darmeriei română – n.n.) prin orașele Odessa, Anapa, Kerci, Herson și altele; nu este exclusă și varianta nesincerităţii lui privind participarea la brutalităţi și jafuri (în zonele invocate mai sus – n.n.).

4. KELL Iosif Iosif, născut în 1909, originar din orașul Saimlos (Саимлос) – America, etnic german, deţinut în Batalionul de muncă nr. 1652, la muncă se comportă necinstit /cu rea credinţă/. Din 1933 până în 1940 a făcut par-te din jandarmerie, fapt pe care l-a ascuns în documentele oficiale (probabil, se face referire la autobiografiile, declaraţiile, caracterizările și alte aseme-nea documente pe care prizonierii de război, deportaţii, internaţii, arestaţii, condamnaţii străini le dădeau/completau în mod repetat după ajungerea în lagărele și batalioanele de muncă din URSS – n.n.)”.

Identificarea civililor români decedaţi pe timpul detenţiei – ca deportaţi, arestaţi, condamnaţi sau strămutaţi – în URSS poate fi făcută doar în arhivele ruse, singurele depozitare ale informaţiilor privind sfârșitul tragic al acestei categorii de victime ale războiului încheiat în urmă cu aproape 75 de ani. Cercetarea acestei teme – ce interesează nu doar istoriografia română, ci și urmașii celor neîntorși din lagărele și batalioanele de muncă sovietice – con-stituie unul dintre cele mai complexe, dificile și laborioase operaţiuni de stu-diu în arhivele moscovite.

Aceasta deoarece, mai întâi de toate, în documentele pentru evidența de-ceselor civililor deportați în prima perioadă nu este consemnată (mai ales în primii doi ani calendaristici) cetățenia decedaților, aceștia fiind înregistrați doar cu nume și prenume (uneori și patronimul), anul nașterii, etnia/naţio-nalitatea și data decesului. Ca urmare, atât în listele nominale (păstrate în do-sarele batalioanelor de muncă, spitalelor speciale ori lagărelor de prizonieri), cât și în rapoartele sau situațiile statistice (trimise, de regulă lunar, la GUPVI NKVD/MVD al URSS), civilii decedații pe timpul deportării în URSS apar ca fiind nemți (în sensul de etnici germani – n.n.).

Sunt însă și situații în care înregistrarea decedaților a fost făcută prin con-semnarea cetățeniei și etniei/naționalității acestora. (Anexele nr. 20 și 21)

74


Astfel, am identificat zeci de cazuri în care etnicii germani cetățeni ai Ro-mâniei, reprezentau între 30 și 90 % din totalul decedaților, situație ilustrată de următoarele exemple:

Batalioane de muncă şi am-plasarea cimitirelor deportați-

lor/regiunea-țara

Decedați Înregistrarea deceselor:

total români primul ultimul

BM 1001 Makeevka/ Donețk-Ucraina 103 100 23.01.45 16.06.49

BM 1037 Cistiakovo/Donețk-Ucraina 55 49 febr. 1945 ????

BM 1038 Cistiakovo, Mina nr.27/Donețk-Ucraina 90 30 apr. 1945 1947

BM 1046 Buros – Makeevka/Donețk-Ucraina 65 60 20.02.45 03.06.46

BM 1046 Zemlianki – Stalino/Donețk-Ucraina 91 48 13.12.46 03.11.48

BM 1162 Kramatorsk/Donețk-Ucraina 34 18 24.02.45 01.11.47

BM 1206 Parijnaia Kommuna/Lugansk-Ucraina 175 71 02.02.45 30.09.47

BM 1208 Mina Nikanor/Lugansk-Ucraina 270 147 14.04.45 23.07.47

BM 1209 Mina Engels (cim. 1)/Lugansk-Ucraina 150 102 20.02.45 24.06.47

BM 1209 Mina Engels (cim. 2)/Lugansk-Ucraina 17 12 05.07.47 08.08.48

BM 1210 Krasnodon, Mina 1 bis/Lugansk-Ucraina 129 88 21.02.45 28.04.48

BM 1220 Mina nr. 9 Lenin/Lugansk-Ucraina 159 159 10.03.45 26.11.49

BM 1221 Volodarsk/Lugansk-Ucraina 67 65 17.03.45 18.08.47

BM 1801 Pervomaisk, Berezov-ka/Sverdlovsk-Rusia 118 57 04.04.45 13.05.56

BM 1802 Juravlik/Sverdlovsk-Rusia 56 55 11.03.45 28.06.48

75


Conform Ordinului MVD al URSS nr. 00643/21 octombrie 1950, privind re-patrierea prizonierilor de război și a persoanelor civile internate din Ungaria și România, pe 31 octombrie 1950, au fost transferați din Lagărul MVD nr. 27 Krasnogorsk, Regiunea Moscova, în Lagărul nr. 158 MVD din Odessa, 46 de civili (27 necondamnați și 19 condamnați), dintre care 42 (26 necondamnați și 16 condamnați) erau cetățeni ai României.

O treime dintre cei 26 de români necondamnați erau copii191 născuți pe timpul internării mamelor lor în batalioanele de muncă sovietice:

Nr. Numele, prenumele,

patronimul minorului

An

naşt

ere

Naţ

iona

li-ta

tea

Mama minorului

Numele, prenumele, patronimul

Naţiona-litatea

Annaştere

1. Kolruss Wilhelm a Wilhelm 1949 Ge. Kolruss Anna a Petru Ge. 1924

2. Murtski Herbert a Herbert 1949 Ge. Murtski Wilma a Iohan Ge. 1921

3. Ţimmer Peter a Peter 1949 Ge. Ţimmer Anghela Adolf Ge. 1912

4. Schmidt Alexandru a Alexandru 1949 Ge. Schmidt Aurelia a

Iohan Ge. 1922

5. Schmidt Franţ a Franţ 1949 Ge. Schmidt Maria a Georg Ge. 1919

6. Spielberg Valter a Max 1946 evreu Spielberg Zuzi a Efroim evreică 1908

7. Spielberg Kurt a Max 1948 evreu Spielberg Zuzi a Efroim evreică 1908

8. Erzozi Iohan a Iohan 1949 Ge. Erzozi Irena a Georg Ge. 1922

9. Esterl Ingrid a Iacob 1949 Ge. Esterl Ekaterina a

Georg Ge. 1921

191 RGVA, Fond 1P, Opis 07e, dosar 1025, f. 66-78.

76


Identificarea tuturor civililor români (dintre care circa 85-90% erau etnici germani, deportați în urmă cu 75 de ani în URSS) deținuți ca mobilizați sau arestați (în batalioanele de muncă, spitalele speciale, lagărele și închisorile sovietice), condamnați de către tribunalele militare sau civile sovietice, repa-triați ori decedați (pe timpul deplasării sau în locurile de internare, în tentati-vele de evadare sau pe durata repatrierii etc.) constituie un demers de durată, rezolvat doar parțial până în prezent, căruia îi voi dedica un capitol distinct în ceea ce sper că va fi preconizata monografie „Calvarul internaților civili români în fosta URSS”, lucrare fundamentată în exclusivitate pe documente din arhivele ruse.

77


Anexe

A. Text

Anexa nr. 1

Ordinul lui L.P. Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, privind întocmirea unei evidențe a populației de etnie germană din teritoriile ocupate de trupele fronturilor 2, 3 şi 4 ucrainean

Strict secret 24 noiembrie 1944 Moscova1. Pentru întocmirea evidenței persoanelor de etnie germană, din teritoriile

eliberate de trupele fronturilor 2, 3 și 4 ucrainene, vor fi delegate grupuri operative în următoarea componență:

Pentru Frontul 2 Ucrainean: tov. comisar de securitate Smirnov V.I., șe-ful Direcţiei generale de contraspionaj „SMERŞ” din cadrul NKVD al URSS; locotenent-colonelul Ptiţîn V.M., șef birou în Direcția trupelor pentru paza căilor ferate, din cadrul NKVD al URSS; locotenent-colonelul Serghienko, șef birou în Direcția generală a trupelor pentru paza serviciilor, din cadrul NKVD al URSS.

Pentru Frontul 3 Ucrainean: tov. comisar de securitate tov. Zapevalin, adjunctul șefului Direcției regionale Moscova a NKVD; colonelul Efremov, șef de secție în Direcția generală a trupelor pentru paza serviciilor, din cadrul NKVD al URSS; locotenent-colonelul Pașenko, șef birou în Direcția generală a trupelor de grăniceri.

Pentru Frontul 4 Ucrainean: colonelul de securitate Korotkov, șef de sec-ție în Direcția 1 a NKGB al URSS; colonelul Kojevnikov, adjunctul șefului Direcției regionale Moscova a NKGB; locotenent-colonelul Beliakov, șef bi-rou în Direcția generală a trupelor NKVD.

2. Grupele operative vor stabili, la fața locului și pe toată adâncimea frontu-rilor, numărul de localități și de colonii populate cu etnici germani și vor în-tocmi simultan o evidență orientativă a populației de etnie germană, inclusiv o evaluare separată, pe categorii de vârstă, a bărbaților și a femeilor cu vârste între 16 și 50 de ani.

Pe durata întocmirii evidenței la faţa locului se va permite utilizarea numă-rului necesar de angajați ai Serviciului de contraspionaj „SMERŞ” și de ofițeri ai Direcției trupelor pentru paza serviciilor.

3. La fața locului, se vor stabili cele mai potrivite puncte de adunare și de preluare a etnicilor germani, ținându-se cont de apropierea acestora de stați-ile de cale ferată.

78


a. Întreaga activitate privind întocmirea evidenței prealabile a persoa-nelor de etnie germană se va desfășura în termen de 10 zile, cu res-pectarea principiilor referitoare la conspirativitate.

b. Rezultatele evidenței prealabile a etnicilor germani vor fi transmise, prin cifru, conform următoarei scheme:

1) numărul și denumirile localităților și ale coloniilor populate cu etnici germani;

2) numărul lagărelor cu etnici germani internați, capacitatea și amplasarea acestora;

3) numărul total al populației de etnie germană, luate în evidență și prezen-te în spatele frontului;

4) numărul etnicilor germani cu vârstă între 16 și 50 de ani, separat, bărbați și femei, pe categorii de vârstă.

Conducerea activității va fi încredințată tovarășilor Apollonov și Gorba-tiuk, care se vor deplasa la fața locului împreună cu grupele operative.

Tovarășii Apollonov și Gorbatiuk vor lua legătura cu consiliile militare ale fronturilor 2, 3 și 4 ucrainene în vederea executării la timp a acestor misiuni.

Comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, L. Beria

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 184-185. Apud: Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 429-430.

79


Anexa nr. 2

Ordinul lui I.V. Stalin, preşedintele Comitetului de Stat al Apărării, trans-mis comandanților fronturilor 2, 3 şi 4 ucrainean, privind punerea în apli-care a Hotărârii nr. 7.161ss, din 16 decembrie 1944, a Comitetului de Stat al Apărării, referitoare la internarea şi trimiterea la muncă, în URSS, a et-nicilor germani din Europa de Sud-Est

Strict secret Nr. 1.630/III 17 decembrie 1944, ora 18.45

Se comunică punctele 1, 2, 3, 4 și 5 ale Hotărârii nr. 7.161, din 16 decembrie 1944, a Comitetului de Stat al Apărării.

1) Toți etnicii germani, bărbații cu vârste între 17 și 45 de ani, femeile între 18 și 30 de ani, prezenți pe teritoriile României, Iugoslaviei, Ungariei, Bulga-riei și Cehoslovaciei, eliberate de Armata Roșie, vor fi mobilizați, internați și trimiși la muncă în URSS, cu precizarea că urmează a fi mobilizați etnicii ger-mani cu cetățenie germană sau maghiară, precum și etnicii germani, cetățeni ai României, Iugoslaviei, Bulgariei și Cehoslovaciei.

2) Conducerea operațiunii de mobilizare se va încredința NKVD al URSS (tovarășului Beria). NKVD al URSS va avea sarcina de a organiza centrele de adunare, preluarea persoanelor mobilizate, formarea eșaloanelor și expedie-rea trenurilor, precum și asigurarea pazei acestora pe timpul deplasării.

Persoanele mobilizate vor fi trimise în URSS pe măsura prezentării lor la punctele de adunare.

3) Tovarășii Malinovski și Vinogradov, în România și tovarășii Tolbuhin și Biriuzov, în Bulgaria și Iugoslavia, vor fi obligați:

a) să definitiveze, cu ajutorul instituțiilor guvernamentale din aceste țări, mo-bilizarea și internarea etnicilor germani, conform prevederilor de la punctul 1;

b) să asigure, de comun acord cu tovarășii Apollonov și Gorbatiuk, repre-zentanți ai NKVD al URSS, și cu concursul autorităților militare și civile loca-le, punerea în practică a măsurilor care se impun pentru garantarea prezenței etnicilor germani mobilizați la punctele de adunare.

Tovarășii Malinovski și Tolbuhin, în Ungaria, și tov. Petrov, în Cehoslova-cia, vor fi obligați să comunice, prin intermediul șefilor comenduirilor, dis-pozițiile Comandamentului frontului, privind mobilizarea etnicilor germani, conform prevederilor de la punctul 1 al prezentului ordin și să asigure, de comun acord cu tovarășii Apollonov și Gorbatiuk, reprezentanți ai NKVD al URSS, adoptarea măsurilor ce se impun pentru a garanta prezența etnicilor germani mobilizați la punctele de adunare.

80


4) Etnicii germani mobilizați vor avea voie să-și ia haine groase, rufărie de rezervă, lenjerie de pat, veselă proprie și produse alimentare, cu o greutate de până la 200 kg/persoană.

5) Tov. Hruliov, șeful Serviciului intendență al Armatei Roșii, și tov. Ko-valiov, șeful Direcției generale a mijloacelor de comunicații ale armatei, vor pune la dispoziție trenurile și camioanele pentru transportul etnicilor ger-mani mobilizați, precum și pentru transportul produselor alimentare pentru drum.

Presedintele Comitetului de Stat al Apararii,I. Stalin

A transmis general-maior Pavlov A primit colonel Efremov


81


Anexa nr. 3

Ordinul lui L.P. Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, către generalul-colonel A. N. Apollonov şi generalul-locotenent I.M. Gorbatiuk, privind misiunile lor concrete, pe timpul operațiunii de inter-nare şi de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Est

Nr. 522 18 decembrie 1944

În vederea punerii în practică a Hotărârii nr. 7.161ss a Comitetului de Stat al Apărării, ordon: tov. Apollonov, Gorbatiuk și Sladkevici vor executa urmă-toarele:

1) Toți etnicii germani apți de muncă, bărbații cu vârste între 17 și 45 de ani și femeile cu vârste între 18 și 30 de ani, aflați pe teritoriile României, Bulgariei, Ungariei și Cehoslovaciei, eliberate de către Armata Roșie, vor fi mobilizați, internați și trimiși în URSS. Vor face obiectul mobilizării etnicii germani de cetățenie germană sau ungară, precum și etnicii germani, cetățeni ai României, Bulgariei, Iugoslaviei și Cehoslovaciei.

2) Persoanele mobilizate vor fi obligate să aibă haine groase, rufărie de re-zervă, lenjerie de pat, li se va permite să-și ia obiecte de uz personal și produ-se alimentare cu o greutate totală de până la 200 kg/persoană. În legătură cu faptul că etnicii germani mobilizați vor merge la muncă în industria carboni-feră și cea siderurgică, la centrele de adunare și în lagăre să fie selectate numai persoane sănătoase și apte de muncă.

3) Pe baza evidenței prealabile a etnicilor germani care fac obiectul mobi-lizării, veţi dispune organizarea imediată a centrelor de adunare, în vederea preluării persoanelor mobilizate, a organizării pazei la centrele de adunare și a hrănirii persoanelor mobilizate.

4) Pentru acțiunile de mobilizare a etnicilor germani veți folosi ofițeri an-trenați în realizarea evidenței etnicilor germani, trupele de escortă, trupele NKVD pentru paza serviciilor și trupele de grăniceri, prezente în apropierea zonelor de mobilizare a etnicilor germani. Veți avea la dispoziție, suplimen-tar, 8.000 de persoane din trupele NKVD și 300 de lucrători operativi.

5) Mobilizarea și internarea etnicilor germani se va efectua în perioada de-cembrie - ianuarie 1945, urmând ca persoanele internate să ajungă la locurile de destinație până la 15 februarie 1945. Persoanele mobilizate vor fi trimi-se cu trenul, pe măsura selectării lor la centrele de adunare, în primul rând persoanele internate prezente în lagărele din România și Iugoslavia. Fiecare tren va avea listele nominale ale persoanelor mobilizate. Pe timpul deplasării, trenurile vor fi păzite de trupele NKVD.

82


6) Până la 22 decembrie veți prezenta cererea cu privire la numărul de va-goane necesar, cu precizarea unde și când să sosească vagoanele, iar până la 25 decembrie veți prezenta planul tuturor acțiunilor și ordinea desfășurării lor.

7) De comun acord cu tovarășii Malinovski și Vinogradov, în România, și tovarășii Tolbuhin și Biriuzov, în Bulgaria și, respectiv, Iugoslavia, veți defini-tiva, cu ajutorul instituțiilor de la nivel local, mobilizarea și internarea etni-cilor germani, conform prevederilor de la punctul 1, și veți asigura punerea în practică, de către autoritățile militare și civile, a tuturor măsurilor care să garanteze prezența etnicilor germani mobilizați la punctele de adunare.

Prin intermediul tov. Malinovski, Tolbuhin și Petrov, comandanți de fron-turi, veți anunța Consiliile Militare ale fronturilor cu privire la mobilizarea etnicilor germani din teritoriile eliberate ale Ungariei și Cehoslovaciei, con-form prevederilor de la punctul 1, și de comun acord cu tov. Malinovski, Tolbuhin și Petrov veți asigura luarea tuturor măsurilor care să garanteze prezența la punctele de adunare a etnicilor germani mobilizați în Ungaria și Cehoslovacia.

L. Beria


83


Anexa nr. 4

Raportul generalului-colonel A.N. Apollonov, generalului-locotenent I.M. Gorbatiuk şi generalului-locotenent M.I. Sladkevici, înaintat lui L.P. Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, privind finalizarea pregătirilor pentru efectuarea operațiunii de internare şi de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Est

Original 26 decembrie 1944Raportăm planul principalelor acțiuni de pregătire a operațiunii privind

internarea și transportul etnicilor germani în URSS. 1) Probleme de organizare

Pentru desfășurarea acțiunilor de pregătire și de preluare a contingentului, în zonă au fost organizate 10 sectoare operative, din care pe teritoriul României (inclusiv Transilvania) – 6, în Ungaria – 2, în Iugoslavia – 2. Fiecare sector este condus de un șef provenit din rândurile responsabililor efectivului ope-rativ al NKVD și al NKGB. În Cehoslovacia, desfășurarea operațiunii a fost încredințată generalului-maior Fadeev, șeful trupelor NKVD pentru paza serviciilor Frontului 4 Ucrainean. În Bulgaria, ca urmare a numărului redus de etnici germani, internarea lor a fost încredințată tovarășului Kiriușin.

Pentru fiecare șef de sector a fost desemnat câte un adjunct pentru pro-bleme de comandă și unul pentru probleme de transport auto și feroviar din rândul responsabililor efectivului operativ al Direcţiei generale pentru pro-bleme de transport a NKGB și dintre cei mai experimentați ofițeri ai trupelor NKVD.

Sectoarele operative corespund, din punct de vedere teritorial, cu provinci-ile (ţinuturile) și sunt alcătuite din raioane ale grupurilor operative, conform judeţelor existente și în funcţie de numărul persoanelor care urmează să fie preluate.

La București, a fost înfiinţat Statul-major, alcătuit din următoarele grupuri: a) operativ, b) transport pe căi ferate, c) transport auto, d) serviciul de in-tendenţă, e) serviciul de escortă, f) comunicaţii, g) amenajarea lagărelor în punctele de transbordare a trenurilor de pe ecartament îngust pe cel lat.

Toate grupurile enumerate sunt conduse de responsabili din cadrul servici-ilor [de securitate] și din unități ale armatei.

2) Repartizarea efectivului operativ şi al trupelorSe intenţionează utilizarea tuturor trupelor NKVD care sosesc în România, unde se află circa 75 % din numărul total al etnicilor germani, care fac obiec-tul arestării. Tot în România, vor fi utilizate Brigada 23 infanterie NKVD (4 batalioane speciale), 1 500 de soldaţi și 150 de ofiţeri ai Corpului 133 in-fanterie, delegaţi din dispoziţia tovarășului Malinovski.

84


Pentru a asigura desfășurarea operaţiunii, în Ungaria vor fi utilizate cinci batalioane ale regimentelor de grăniceri din cadrul trupelor NKVD pentru paza serviciilor Frontului 2 Ucrainean, precum și 700 de soldaţi și 150 de ofiţeri, desemnaţi de comandamentul frontului. În plus, a fost alocat un regi-ment din cadrul unei divizii românești, prezente în acest sector al frontului.

În Iugoslavia, desfășurarea acţiunii este asigurată de patru batalioane ale trupelor NKVD pentru paza serviciilor Frontului 3 Ucrainean.

În Cehoslovacia, unde numărul etnicilor germani care fac obiectul arestării este de 993 de persoane, operaţiunea se va desfășura cu concursul unităţilor din cadrul trupelor NKVD pentru paza serviciilor Frontului 4 Ucrainean.

Cei 300 de lucrători operativi, trimiși la dispoziţia noastră, au fost distri-buiţi în felul următor: 180 de oameni se află la dispoziţia șefilor de sectoare operative de pe teritoriul României, iar 120 de oameni din cadrul serviciilor de transport ale NKGB sunt utilizaţi în vederea organizării transporturilor pe cale ferată în staţiile cele mai importante, în staţiile de îmbarcare și în staţiile de transbordare pe ecartament lat.

Trupele de escortă sunt repartizate pe sectoare, conform numărului de tre-nuri destinate să plece din fiecare sector, fiind prevăzuţi câte 30 de soldaţi pentru fiecare garnitură de tren.

Unităţile trupelor de grăniceri din regiunile Moldova și a litoralului Mării Negre sunt folosite pentru asigurarea pazei celor patru lagăre, organizate în staţiile de transbordare a trenurilor de pe linia cu ecartament îngust pe linia cu ecartament lat.

În toate sectoarele sunt create rezerve de trupe dotate cu mijloace de trans-port auto.

3) Termenul de desfăşurare al operaţiuniiPreconizăm desfășurarea operaţiunii în următoarele termene: a) Etnicii germani, internaţi în lagărele din Iugoslavia, vor fi transportaţi în

perioada 27-28 decembrie a.c. b) În Iugoslavia și Ungaria, în limitele Frontului 3 Ucrainean, de la 28 de-

cembrie 1944 până la 5 ianuarie 1945. c) În Ungaria, în limitele Frontului 2 Ucrainean, de la 1 până la 10 ianuarie

1945. d) În România și Transilvania, de la 10 ianuarie până la 1 februarie 1945. e) În Cehoslovacia, de la 27 decembrie 1944 până la 1 ianuarie 1945. Etnicii germani internaţi vor fi convocaţi la centrele de adunare, transpor-

taţi la staţiile de îmbarcare, îmbarcaţi în trenuri și trimiși la destinaţii în ter-menele indicate.

4) Succesiunea desfăşurării operaţiuniia) În România: reprezentantul desemnat al postului de jandarmi îi anunţă

pe etnicii germani care fac obiectul mobilizării pentru munci, pe baza listelor

85


stabilite, comunicându-le, totodată, lista de obiecte obligatorii pentru fiecare persoană mobilizată.

Etnicii germani internaţi din fiecare localitate rurală, escortaţi de jandarmii și soldaţii români, sub controlul lucrătorilor operativi sovietici, sunt aduși la centrele de adunare, unde sunt preluaţi sub pază de către trupele sovietice.

În localităţile în care numărul etnicilor germani care fac obiectul internării este foarte mare, aceștia sunt convocaţi la primărie pentru anunţul general de mobilizare, după care sunt lăsaţi să plece acasă pentru a-și face bagajele, iar apoi sosesc la punctele de adunare în modul arătat mai sus. În prealabil, până la anunţarea mobilizării, fiecare localitate este încercuită de jandarmi și de unităţi ale armatei. Până la plecarea persoanelor internate, se interzice deplasarea locuitorilor dintr-o localitate în alta.

Cordoanele din jurul satelor sunt mixte, alcătuite din români și din soldaţi sovietici.

La punctele de adunare se verifică prezenţa etnicilor germani, conform lis-tei, în vederea stabilirii capacităţii lor de muncă. Toţi cei inapţi de muncă vor fi selectaţi și trimiși la domiciliu.

În calitate de șefi ai centrelor de adunare sunt desemnaţi lucrătorii opera-tivi sau ofiţerii NKVD. Aceștia îi vor repartiza pe etnicii germani rămași la centrele de adunare în grupurile de îmbarcare, vor întocmi liste nominale (în două exemplare) pentru fiecare tren și, sub escorta trupelor sovietice, îi vor transporta cu camioanele la staţiile de îmbarcare, unde șeful grupului de escortă (de la trupele de escortă) îi va prelua și îi va îmbarca în tren. Un exemplar al listei nominale va rămâne la șeful trenului, iar cel de-al doilea va fi restituit șefului centrului de adunare cu semnătura de primire.

Şeful grupului operativ va alcătui o listă cu toţi etnicii germani care nu s-au prezentat la apel pentru a fi transmisă șefului postului local de jandarmi spre a fi căutaţi, arestaţi și deferiţi tribunalului militar român. Şeful grupului ope-rativ va controla personal soluţionarea de către autorităţile române a tuturor problemelor legate de internarea etnicilor germani.

b) Anunţarea mobilizării în Ungaria, Iugoslavia, Transilvania, Cehoslova-cia și Bulgaria se va face de către șefii comenduirilor sovietice. În rest, succe-siunea desfășurării operaţiunii va fi similară celei stabilite în România.

5) Organizarea transportului auto

Trupele care sosesc se deplasează de la staţiile de debarcare la locurile de dislocare cu mijloace de transport auto.

Deplasarea contingentului special până la centrele de adunare se efectuea-ză cu mijloace de transport local, mobilizate prin intermediul autorităţilor locale.

Deplasarea contingentului special, de la centrele de adunare până la staţiile de îmbarcare, se efectuează cu mijloace de transport auto ale unităţilor mili-

86


tare, oferite de guvernul român și consiliile militare ale Frontului 2 Ucrainean și ale Frontului 3 Ucrainean.

Pentru a asigura transportul trupelor și al contingentului special sunt ne-cesare 15 000 de curse auto sau 750 de camioane, care să efectueze câte patru curse zilnic.

Mijloacele de transport auto sunt oferite de:a) unităţile militare sovietice – 200 camioane;b) Frontul 2 Ucrainean și Frontul 3 Ucrainean – 100 camioane;c) instituţiile locale românești, conform deciziei guvernului român –

400 camioane. 6) Organizarea transportului pe calea ferată

Pentru transportul contingentului special sunt necesare 103 garnituri de tren cu un număr total de 5 677 de vagoane, din care:

a) pe calea ferată din Ungaria – 420 vagoane;b) pe calea ferată din România – 4 145 vagoane;c) pe calea ferată din Iugoslavia – 1 092 vagoane; d) pe calea ferată din Bulgaria – 20 vagoane. Pentru transbordarea con-

tingentului special din vagoane cu ecartament vest-european în vagoane cu ecartament lat sunt necesare 103 garnituri de tren, din care:

a) la staţia Socola – 24 garnituri de tren (1 258 vagoane);b) la staţia Adjudul Nou – 27 garnituri de tren (1 496 vagoane);c) la staţia Focșani – 11 garnituri de tren (671 vagoane); d) la staţia Galaţi – 41 garnituri de tren (2 252 vagoane). Un plan detaliat cu indicarea termenului și a locului îmbarcării a fost trans-

mis tov. Cernîșev prin radio.

Adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne al URSS,general-colonel Apollonov,

Seful Direcţiei generale pentru paza serviciilor armatei,general-locotenent Gorbatiuk

Adjunctul sefului Direcţiei generale a trupelor NKVD al URSS,general-locotenent Sladkevici

Adnotare pe document: „Transmis la Moscova la 27 decembrie 1944, ora 1,10. A transmis general-locotenent Sladkevici. A recepționat: Rezouhova.” Consemnare: exemplarul 2 al textului raportului a fost distrus/12 ianuarie 1945/

Colonel (ss) indescifrabil Maior (ss) indescifrabil


87


Anexa nr. 5

Notă circulară a generalului-colonel A.N. Apollonov, adjunctul comisaru-lui poporului pentru afacerile interne şi şef al Direcţiei generale a trupelor NKVD al URSS, către şefii sectoarelor operative, cu privire la modalităţile de colaborare dintre trupele sovietice şi jandarmii români, pe timpul des-făşurării operaţiunii de internare a etnicilor germani

1 ianuarie 1945

Vă transmit, în copie, spre informare, dispoziţiile verbale ale comandan-tului Corpului de Jandarmi din România către posturile locale de jandarmi, privind internarea etnicilor germani.

În completare la dispozițiile anterioare privind desfășurarea operaţiunii de internare a etnicilor germani, dispun:

1) Internarea etnicilor germani de pe teritoriul României să se desfășoare de la 10 până la 20 ianuarie 1945.

2) Pentru desfășurarea operaţiunii, veţi întreprinde următoarele acţiuni de bază:

a. Veţi lua legătura, la faţa locului, cu reprezentanţii Jandarmeriei și, în calitate de reprezentanţi ai Comisiei Aliate de Control, veţi elabo-ra un plan comun de desfășurare a operaţiunii de internare. Veţi desemna șefii grupurilor operative judeţene și șefii de sectoare co-munale, din rândul lucrătorilor operativi și al ofiţerilor, aflaţi la dis-poziţia dumneavoastră. Este de preferat ca, în aceste posturi să fie numiţi cei mai pregătiţi ofiţeri și lucrători operativi, care, în trecut, au participat la operaţiuni de acest gen.

b. Şefii de sectoare, șefii grupurilor operative judeţene și șefii de sec-toare comunale vor elabora planuri care să cuprindă următoarele evaluări:

• numărul de persoane care urmează să fie ridicate din fiecare lo-calitate, conform listelor întocmite din timp;

• efectivele Poliţiei și ale Jandarmeriei române, antrenate în ope-raţiunea de ridicare [a etnicilor germani], pentru fiecare locali-tate, sector și judeţ;

• efectivele operative și trupele [sovietice] desemnate pentru rea-lizarea controlului [militarilor români];

• organizarea centrelor de adunare; • mijloacele pentru transportul persoanelor internate până la cen-

trele de adunare; • timpul necesar pentru deplasarea persoanelor internate din sate

până la centrele de adunare;

88


• schema legăturilor de transmisiuni; • escortarea persoanelor internate până la centrele de adunare; • asigurarea pazei la centrele de adunare; • măsuri de prevenire a unor excese (planul de apărare, forţele de

rezervă mobile etc.); • ordinea de îmbarcare în trenuri.

3) De comun acord cu organele Jandarmeriei, Poliţiei și ale prefecturilor, veţi stabili următoarea succesiune privind desfășurarea operaţiunii:

a. Reprezentantul desemnat al postului de jandarmi îi anunţă, conform listelor stabilite, pe etnicii germani, care fac obiectul internării, despre mobilizarea lor la muncă și le comunică, totodată, lista de obiecte pe care fiecare persoană mobilizată este obligată să le deţină asupra lor.

b. Etnicii germani internaţi din fiecare localitate rurală, escortaţi de jan-darmii și soldaţii români, sub controlul lucrătorilor operativi sovie-tici, sunt aduși la centrele de adunare, unde sunt preluaţi sub pază de către trupele sovietice.

c. În localităţile în care numărul etnicilor germani pasibili de internare este foarte mare, aceștia sunt convocaţi la primărie pentru anunţul general de mobilizare, după care sunt lăsaţi să plece acasă pentru a-și face bagajele, iar apoi sosesc la punctele de adunare în modul arătat mai sus. În prealabil, până la anunţarea mobilizării, fiecare localitate este încercuită de jandarmi și unităţi ale armatei. Până la plecarea persoanelor internate, se interzice deplasarea locuitorilor dintr-o localitate în alta.

d. Cordoanele din jurul satelor sunt mixte, alcătuite din români și sol-daţi sovietici. În cazul insuficienţei trupelor NKVD, pichetele de pază pot fi alcătuite din militari români, dar sub controlul lucrăto-rilor operativi sau ofiţerilor NKVD.

e. La punctele de adunare se verifică prezenţa etnicilor germani, con-form listei, în vederea stabilirii caracterului autentic al capacităţii lor de muncă. Toţi cei inapţi de muncă vor fi selectaţi și trimiși la domiciliu. Vor fi internaţi bărbaţii născuţi în anii 1899-1927 și femeile născute în anii 1914-1926.

f. Şefi ai centrelor de adunare sunt desemnaţi lucrătorii operativi sau ofiţerii NKVD. Aceștia îi vor repartiza pe etnicii germani, rămași la centrele de adunare, în grupuri pentru îmbarcare, vor întocmi liste nominale (în două exemplare) pentru fiecare tren și, sub es-corta trupelor sovietice, îi vor transporta cu camioanele la staţiile de îmbarcare, îi vor îmbarca în tren și îi vor preda șefului echipei de

89


escortă (de la trupele de escortă ale NKVD). Un exemplar al listei nominale va rămâne la șeful trenului, iar cel de-al doilea va fi resti-tuit șefului centrului de adunare, pe bază de semnătură.

g. În orașe, operaţiunea se va desfășura prin ridicarea simultană, con-form adreselor (nr. caselor sau apartamentelor) stabilite anterior. Fiecare persoană ridicată va avea asupra sa haine, lenjerie de pat și produse alimentare, conform Listei nr. 1, anexată. Toate produsele și obiectele personale vor fi așezate în valize sau saci, comode pen-tru transportare, cu o greutate totală de până la 200 kg.

h. Prin intermediul primăriilor și cu sprijinul posturilor de jandarmi, veţi asigura livrarea produselor alimentare pentru centrele de adu-nare în perioada deţinerii persoanelor internate. La centrele de adunare, veţi asigura prezenţa, în permanenţă, a apei fierte și cel puţin o masă caldă pe zi.

4) Şefii sectoarelor operative și șefii grupurilor operative judeţene răspund personal de mobilizarea și de ridicarea la timpul stabilit a etnicilor germani care fac obiectul internării.

Veţi controla strict soluţionarea, de către autorităţile române, a tuturor pro-blemelor legate de internarea etnicilor germani.

5) Până la 5 ianuarie 1945, veţi prezenta, pe liste, datele finale ale evidenţei contingentului [de etnici germani]. Până la 10 ianuarie 1945, veţi prezenta planul desfășurării operaţiunii.

În fiecare zi, la orele 18,00, veţi raporta cu privire la activitatea desfășurată în ultimile 24 de ore.

Adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne al URSS,general-colonel (ss) Apollonov


90


Anexa nr. 6

Nota generalului-locotenent V.P. Vinogradov, adjunctul preşedintelui Co-misiei Aliate de Control din România, adresată generalului de corp de ar-mată N. Rădescu, prim-ministrul României, prin care se solicită implica-rea guvernului român în pregătirea şi executarea operaţiunii de internare şi trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani

5 ianuarie 1945 Nr. 031

În baza deciziei Comandamentului Suprem, vă solicit: În perioada 10-20 ianuarie 1945, să efectuaţi mobilizarea la munci a etnici-

lor germani apţi de muncă, indiferent de cetăţenia lor, conform următoarelor categorii de vârstă: bărbaţi – de la 17 la 45 de ani; femei – de la 18 la 30 de ani.

Femeile cu copii de până la 1 an nu fac obiectul mobilizării.Cetăţenii mobilizaţi vor fi folosiţi la munci, conform deciziilor Comanda-

mentului militar. Persoanele mobilizate sunt obligate să deţină asupra lor: haine călduroase, încălţăminte, lenjerie de corp și de pat, veselă personală, obiecte pentru igiena personală și alimente pentru 15 zile. Greutatea totală a bagajelor nu trebuie să depășească 200 kg.

Lista obiectelor v-a fost transmisă dumneavoastră, personal. Etnicii germani mobilizaţi vor avea drept de corespondenţă, să primească

și să trimită colete poștale. Rog ca dispoziţiile dumneavoastră privind mobilizarea să prevadă sanc-

ţiuni dure la adresa celor vinovaţi și a familiilor lor, pentru eschivare de la mobilizare și ascunderea persoanelor supuse mobilizării.

Rog să alcătuiţi și să transmiteţi Comisiei Aliate de Control sau reprezen-tantului său la faţa locului liste speciale cu persoanele care fac obiectul mobi-lizării, conform categoriilor de vârstă, dar care, în opinia guvernului român sau a autorităţilor locale românești, merită să fie eliberate de la mobilizare.

Adjunctul presedintelui Comisiei Aliate de Control din România,general-locotenent (ss) V.P. Vinogradov

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 308. Apud: Prizonieri de război români în Uni-unea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 468-509. Nota a fost publicată în limba română din traducerea în limba engleză a notei, aflată la National Archives Washington, Fond 740.00119 Control (Rumania)/1-1345, atașată Notei pe care Burton Y. Berry, reprezentantul politic al SUA la București i-a trimis-o Secretarului de Stat pentru Afaceri Externe a SUA, în: Hannelore Baier (Ed.), Deportarea etnicilor germani din Ro-mânia în Uniunea Sovietică 1945, Sibiu 1994, p. 40 și în limba germană în Georg Weber, Renate Weber-Schlenther, Armin Nassehi, Oliver Sill, Georg Kneer, Die Deportation von Siebenbürger Sachsen in die Sowjetunion 1945-1949, ed. Böhlau Köln-Weimar-Wien 1995, vol. III, p. 94.

91


Anexa nr. 7

Raportul operativ nr. 2 al colonelului Efremov, şeful Grupului operativ din cadrul NKVD al URSS, cu privire la desfăşurarea operaţiunii de in-ternare a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia şi Cehoslovacia

Strict secret 7 ianuarie 1945, ora 24,00

I) Mobilizarea şi internarea etnicilor germaniRomânia. Sectoarele operative au încheiat furnizarea datelor cu privire la

contingentul special, domiciliat în mediul urban. În orașele din 6 provincii ale României au fost luate în evidenţă 67 341 de persoane, din care: regiunea Timiș – 46 418 pers.; regiunea Mureș – 10 151 pers.; regiunea Bucegi-Olt – 8 352 pers.; regiunea Dunărea de Jos - Mare – 504 pers.; regiunea Prut – 1 036 pers.; regiunea Someș – 880 pers.

În Sectorul operativ nr. 2 (Mureș), au fost luate în evidenţă 27 425 pers., din care 12 729 bărbaţi și 14 696 femei, care urmează să fie internate.

În Sectorul operativ nr. 6 (Someș) au fost luate în evidenţă 1 120 de persoa-ne care urmează să fie internate.

Cehoslovacia. La 5 ianuarie 1945, ora 24.00, au fost luate în evidenţă 285 pers., care urmează să fie internate, din care 63 bărbaţi și 222 femei. Au fost trimise la staţia Voloveţ, pentru îmbarcare, 211 pers., din care 44 bărbaţi și 167 femei.

Au fost eliberate pe caz de boală 35 persoane. Au refuzat să se prezinte la centrele de adunare 39 pers. Dintre acestea, 3 persoane au fost deferite justiţiei.

Iugoslavia. Trenul nr. 47.610, format din 49 de vagoane, cu 1 036 de pers., din care 219 bărbaţi și 817 femei, a plecat la 7 ianuarie 1945, ora 13.00, din staţia Pancevo cu destinaţia Almaznaia.

Până în prezent, au plecat spre punctele de destinaţie zece trenuri, cu 12 605 pers. mobilizate și internate, din care 4 646 bărbaţi și 7 959 femei. [...]

II) Gararea trenurilorLa 7 ianuarie 1945, ora 6,00, trupele NKVD staţionau în: Trenul nr. 22.808 –

un batalion din regimentul mixt al unităţilor de escortă, staţia Pașcani; Trenul nr. 22.809 – Regimentul mixt, staţia Teleajen; Trenul nr. 22.810 – Regimentul 40 Infanterie, staţia Buzău (pentru transbordare); Trenul nr. 22.815 – Regi-mentul 10 Infanterie Moto, staţia Coșlariu; Trenul nr. 22.816 – Regimentul 10 Infanterie Moto, staţia Ploiești; Trenul nr. 52.004 – Detașamentul Mixt Grăniceri, staţia Vaslui.

În prezent, trenurile care transportă contingentul special [etnici germani] din Iugoslavia se află: Trenul nr. 47.606 – Tecuci; Trenul nr. 47.707 – Un-

92


gheni (a plecat în URSS la ora 3,30); Trenul nr. 47.608 – Dragomești; Tre-nul nr. 47.611 – Apaţa; Trenul nr. 47.613 – Dumbrăveni; Trenul nr. 47.616 – Bacău; Trenul nr. 47.617 – Râmnicu Sărat (pentru transbordare); Trenul nr. 47.618 – Copșa Mică; Trenul nr. 47.623 – pe c.f. din Iugoslavia.

Seful Grupului operativ,colonel (ss) Efremov RGVA,

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 99. Apud: Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 473-474.

93


Anexa nr. 8

Telegrama lui V.V. Cernîşev, adjunctul comisarului poporului pentru afa-cerile interne al URSS, către general-colonelul A.N. Apollonov, adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne şi şef al Direcţiei generale a trupelor NKVD al URSS, privind norma zilnică de hrană prevăzută pentru etnicii germani internaţi şi trimişi la muncă în URSS

11 ianuarie 1945 ora 2,45

În completare la [Comunicarea] nr. 1/235, vă transmitem, în anexă, lista staţiilor de cale ferată în care sunt organizate centre de hrănire pentru etnicii germani internaţi și trimiși în URSS.

Norma zilnică de hrană pentru 1 persoană: pâine de secară – 600 gr.; făină de grâu (categoria 2) – 10 gr.; griș – 70 gr.; macaroane – 10 gr.; carne – 30 gr.; pește – 50 gr.; slănină sau grăsimi combinate – 10 gr.; ulei – 10 gr.; pastă de tomate – 10 gr.; zahăr – 17 gr.; ceai – 2 gr.; sare – 10 gr.; foi de dafin – 0,1 gr.; piper – 0,1 gr.; oţet – 0,7 gr.; cartofi – 400 gr.; legume – 200 gr.

Prin ordinul nr. 150-160, din 10 ianuarie 1945, șeful Serviciilor Armatei Roșii a dispus organizarea hrănirii pasagerilor din trenurile în tranzit la uni-tăţile de subzistenţă, a căror listă se anexează1.

Având în vedere că în mai multe staţii hrănirea a fost organizată și de către Comisariatul Poporului pentru Comerţ, prin Dispoziţia nr. 14/100, din 7 ia-nuarie 1945, rog ca șefii de trenuri să fie avertizaţi cu privire la respectarea normelor de hrană prevăzute și să evite depășirea acestora.

În toate staţiile de pe traseul de deplasare al trenurilor vor fi desemnaţi reprezentanţi ai NKVD pentru sprijinirea organizării hrănirii pasagerilor și a aprovizionării trenurilor.

Adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne,Cernîsev

A transmis: locotenent-colonel Trenev A recepţionat: maior Kariakin

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 201. Apud: Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 457.

1 Nu se anexează în acest volum.

94


Anexa nr. 9

Telegrama generalului de corp de armată Constantin Sănătescu, şeful Ma-relui Stat-major român, către Comisia Aliată de Control, privind acceptul părții române de a preda părţii sovietice unele categorii de militari, de etnie germană, din Armata României, pentru a fi internate şi trimise la muncă în URSS

Nr. 76689 24 ianuarie 1945 Marele Stat-major Secţia I Biroul 3 Mobilizare al Armatei

Se fac cunoscute următoarele: 1) Conform Hotărârii Comisiei Sovietice de Control în România și în sco-

pul de a fi utilizaţi în detașamente de lucru, toate comandamentele, unităţile și formaţiunile Armatei, aflate în interior vor preda delegaţilor sovietici au-torizaţi, în fiecare judeţ, pe toţi ofiţerii de rezervă, subofiţerii de rezervă și trupa de origine etnică germană, care se află în prezent concentraţi și sunt mai tineri de 45 ani inclusiv.

De asemenea se va preda și trupa de origine etnică germană, aflată sub arme.

Se exceptează de la această măsură ofiţerii și subofiţerii activi, împreună cu familiile lor, precum și toţi ofiţerii, subofiţerii și trupa activă și de rezervă aflaţi la marile unităţi de pe front.

2) Pentru a nu se da naștere la suspiciuni, cu începere de la primirea pre-zentului ordin, nici un ofiţer, subofiţer sau trupă care trebuiesc predaţi dele-gaților sovietici, conform prescripţiunilor de la punctul 1 de mai sus, nu vor mai fi trimiși la marile unităţi de pe front.

3) Oamenii vor fi predaţi îmbrăcaţi în haine civile. În cazul când oame-nii nu au haine civile, ei vor fi predaţi îmbrăcaţi cu efecte militare, întrucât Comisia Sovietică de Control în România s-a angajat să înapoieze unităţilor echipamentul militar dat acestor oameni.

Pentru aceasta, delegaţii sovietici vor trimite, cu mijloacele lor, pe ostașii de origine etnică germană, la domiciliile respective pentru a-și lua haine civile.

4) Raportaţi numeric (ofiţerii, subofiţerii pe grade, iar trupa pe contingen-te) de cei predaţi delegaţilor sovietici.

Seful Marelui Stat-major,general de corp de armata adjutant C. Sanatescu


95


Anexa nr. 10

Nota informativă a colonelului Efremov, şeful Grupului operativ din ca-drul NKVD al URSS, privind numărul persoanelor civile de etnie germa-nă, din Europa de Sud-Est, trimise la muncă în Uniunea Sovietică, până la 31 ianuarie 1945

Strict secret 31 ianuarie 1945

Nr. crt. De unde au plecat trenurile

Nr. de trenuri

Au fost trimişi (oameni) Au rămas în centrele de

adunareTotalDin care:

bărbați femei

1 România 21 68 001 35 381 32 620 -

2 Cehoslovacia 1 215 49 166 -

3 Iugoslavia 9 10 935 3 692 7 242 -

4 Bulgaria - 75 55 20 -

5 Ungaria - - - - -

6 Frontul 2 ucrainean 11 15 867 11 346 4 521 3 449

7 Frontul 3 ucrainean 8 10 837 6 036 4 801 1 300

8 Total Ungaria 19 26 704 17 482 9 222 4 720

Total trimisi 70 105 930 56 659 49 271 6 259/465

Seful Grupului operativ,colonel (ss) Efremov


96


Anexa nr. 11

Instrucţiunile Ministerului Afacerilor Interne al României, către inspecto-rii şi comandanţii legiunilor de jandarmi, privind implicarea autorităţilor române în operaţiunea de internare şi trimitere la muncă, în URSS, a unor categorii de cetăţeni români de etnie germană

[ianuarie 1945] Extra-urgent Strict confidenţial Personal

Comunicat Inspectori și Comandanţi de legiuni

Pentru păstrarea secretului, acest ordin va fi cunoscut și executat, în ceea ce privește operaţiunile pregătitoare, numai de inspectorii și comandanţii legiu-nilor de jandarmi. În acest scop, toate lucrările de care va fi nevoie în vederea executării ordinului vor fi cerute de la organele subalterne, fără a li se spune motivele.

În momentul când se va da ordin de executare, și numai atunci, jandarmii vor fi puși în cunoștinţă de cauză.

INSTRUCŢIUNIpentru internarea unor categorii de cetăţeni români de origine etnică

germană

Urmare la Ordinul telefonic nr. 50 671 din 22 decembrie 1944 către inspec-toratele de jandarmi, referitor la situaţia germanilor etnici pe vârste și profe-siuni;

Conform dispoziţiunilor Președinţiei Consiliului de Miniștri, transmise prin Ministerul Afacerilor Interne, cu Ordinul nr. 32 137, din 31 decembrie 19441, urmează a fi internaţi, atunci când se va da ordinul special, următoare-le categorii de cetăţeni români de origine etnică germană:

1) toţi bărbaţii, indiferent de profesiune, în vârstă de la 17-45 ani; 2) toate femeile, indiferent de profesiune, în vârstă de la 18-30 ani, si numai

acelea fără copii sau cu copii mai mari de 1-1,5 ani. Pentru executarea acestei operaţiuni, comandantul de legiune va întocmi

personal următoarele lucrări pregătitoare: A) Tabele nominale, pe sexe și comune, de toţi bărbaţii și femeile de origine etnică germană, care urmează a fi internaţi în lagăr, cu menţiunea: 1 Ordinul nr. 32.137 din 31 decembrie 1944 vezi: Hannelore Baier (Ed.), Deportarea

etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică 1945, Sibiu 1994, pag. 37-38.

97


• numele și prenumele;• data nașterii (anul, luna, ziua);• domiciliul;• profesia.

Tatăl cu copii de sex masculin internabili va fi înscris pe tabel la un loc cu aceștia, la fel și femeile.

Se atrage atenţiunea asupra exactităţii întocmirii tabelelor, care trebuesc să cuprindă în mod obligatoriu toate persoanele din categoriile specificate mai sus și care se află cu domiciliul pe teritoriul rural.

B) Planul de deţinere și colectarea internaţilor spre centrele de adunare. Se întocmește personal de comandantul legiunei de jandarmi, în raport cu

numărul celor ce vor fi internaţi și de dispunerea lor pe teritoriu, ţinând sea-ma de următoarele norme.

Deţinerea în vederea internării se efectuiaza de posturile de jandarmi, aju-tate de mijloacele suplimentare ce se pun la dispoziţie de către Inspectoratul General al Jandarmeriei.

Toţi cei deţinuţi de posturile de jandarmi se strâng pe comuni și se cazează într-un local corespunzător și sigur, până la terminarea arestărilor din comu-na respectivă.

Deţinuţii se adună apoi pe grupuri de localităţi, într-o comună centrală, fixată de comandantul legiunei și sub paza organizată a jandarmilor, destinaţi în acest scop.

a) Odată terminată operaţiunea arestării și strângerii pe grupuri de locali-tăţi, internaţii se transportă la centrele de adunare, stabilite tot de comandan-tul legiunei în raport de numărul și dispunerea internaţilor de pe teritoriul urban, cunoscând că și aceștia se strâng la aceleași centre.

Acolo unde numărul este mare, se înfiinţează 2 sau 3 centre de adunare pe judeţ, un centru putând primi circa 3-4 000 arestaţi după mărimea comunei destinate ca centru de adunare.

Dacă numărul internaţilor este mic, se poate fixa un singur centru de adu-nare, pe judeţ.

b) Toate centrele de adunare se plasează în imediata apropiere a căilor fera-te, de preferinţă în comunele cu populaţie minoritară.

Localităţile stabilite ca centre de adunare și în care se află populaţie minori-tară, se evacuiază în întregime provizoriu, pentru a face loc internaţilor.

Acolo unde nu sunt localităţi cu populaţie minoritară se evacuiază numai o parte din comunele fixate ca centre de adunare, iar dacă este posibil, inter-naţii se cazează în școli, cazărmi sau localuri corespunzătoare chiar particu-lare dacă sunt libere.

98


Se atrage atenţiunea că evacuarea comunelor sau părţilor din comune de către populaţia băștinașă, are de scop împiedicarea evadării și ușurarea pazei și controlului internaţilor.

c) Cazarea internaţilor în centrele de adunare se face cât mai strâns posibil, câte 5-10 persoane în fiecare cameră, aceasta pentru ca, pe de o parte, să nu se ocupe prea multe localităţi sau locuinţe, iar pe de altă parte, să se ușureze paza.

d) Paza deţinuţilor la centrele de adunare se face cu jandarmii luaţi din efectivele formaţiunilor în subordine, la care se adaogă mijloacele suplimen-tare ce se pun la dispoziţie de Inspectoratul General al Jandarmeriei, după planul pe care comandantul de legiune îl întocmește, în raport cu numărul internaţilor, situaţia topografică a comunei și mijloacele de pază de care dis-pune.

Centrul de adunare constitue propriu-zis un lagăr și, ca urmare, regimul internaţilor, este de lagăr.

Paza interioară și exterioară se organizează de către comandantul de legi-une prin posturi de santinelă și patrulă, iar controlul acestora prin ronduri.

e) Transportul internaţilor de la domiciliu la locurile de strângere pe gru-puri de comune și de aci la centrele de adunare se face în coloanele organizate de comandantul legiunii, sub paza jandarmilor și sub comandă. Comandan-tul convoiului se numește de comandantul legiunei.

Pentru transport, internaţii folosesc în mod obligatoriu căruţe și cai propri-etate, iar la neajungere, se rechiziţionează aceste mijloace, de la conaţionalii din comună sau împrejurimi, eventualele plăţi suportându-se de internaţi.

Itinerariile de marș spre centrele de adunare se stabilesc de comandantul legiunei în așa fel ca să garanteze siguranţa transportului. În acest scop, se evită drumurile nesigure, acoperirile sau trecerea prin comunele cu populaţie deasă minoritară.

Pe timpul transportului, în afară de escorta coloanei se organizează patru-lări de zonă în lungul itinerariului, pentru a se împiedica eventualele atacuri sau evadări.

Escortele ce însoţesc internaţii, se calculează un jandarm la 10 internaţi. Pentru a nu se descoperi teritoriul prea mult timp, escortele se înapoiază la posturi sub comandă, imediat ce au predat internaţii la centrele de adunare.

f) Hrănirea internaţilor cade în sarcina lor. În acest scop, fiecare internat aduce cu sine alimente pentru cel puţin 15 zile.

Dacă după acest timp internaţii nu sunt transportaţi în lagărul definitiv, hră-nirea lor se face prin îngrijirea primăriilor din localităţile de unde au fost ri-dicaţi, fie din proprietatea internaţilor, fie prin rechiziţii de la conaţionalii lor.

Primăriile fac pachete nominale pentru fiecare internat tot pentru 15 zile și le expediază prin posturile de jandarmi la centrele de adunare, cu mijloace de transport, puse la dispoziţie de primari.

99


Comandantul legiunei va avea grijă ca hrana internaţilor să sosească la timp. g) Internaţii iau în mod obligatoriu asupra lor obiecte de îmbrăcăminte și

întreţinere arătate în nota anexă, a căror greutate nu poate fi mai mare de 200 kg, inclusiv alimente.

C) Executarea dispoziţiunilor de mai sus se începe la ordinul special ce se va da de către Inspectoratul General al Jandarmeriei.

D) Prescripţiuni1) Pe baza instrucţiunilor de mai sus, comandantul legiunei de jandarmi

are de executat:a) tabele nominale pe sexe și comuni de cei internabili;b) planul de deţinerea internaţilor, pe posturi;c) planul de colectarea internaţilor, pe grupuri de localităţi;d) planul de transport la centrele de adunare;e) planul de pază a itinerariilor și coloanelor, pe timpul transportului;f ) planul de pază interioară și exterioară a centrelor de adunare;g) planul de cazare și hrănire.2) În vederea executării operaţiunei, care trebue să se producă simultan, pe

întreg teritoriul, comandantul legiunei va întocmi din vreme ordine speciale pentru fiecare post de jandarmi ce trebue să efectueze operaţiunea, după nor-mele arătate și în deplină concordanţă cu planul general de acţiune pe întreg judeţul.

Ordinele vor fi date în detaliu, astfel încât să poată fi îndeplinite fără a mai fi nevoie de completări atunci când se va trece la executare, care nu fac altceva decât să îngreuieze operaţiunea.

3) Pentru comunele unde populaţia germană este numeroasă și deci este posibilă sau se prevede o rezistenţă din partea celor care urmează a fi ridicaţi, se va studia din timp un plan de acţiune pentru reușita aducerii la îndeplinire a misiunei, afectându-se din vreme efectivele necesare și dându-se consemne precise executanţilor, în cazul când se întâmpină rezistenţă.

Dacă jandarmii sunt atacaţi cu focuri de armă se va răspunde prin foc. În vederea celor de mai sus, efectivele necesare vor fi plasate în punctele

sensibile, înainte de începerea executării. 4) Spre a se împiedica sustragerea de la internare, în momentul trecerii la

executare, toată populaţia va fi fixată la teren, interzicându-se deplasările. Pe căile de comunicaţie și în jurul localităţilor se vor organiza patrulări

pentru prinderea celor care ar încerca să fugă. 5) Se va ţine un permanent contact cu poliţia de reședinţă pentru coordo-

narea operaţiunei și simultaneitatea executării. Convoaiele internaţilor de pe teritoriul urban se iau în primire de către jan-

darmi și se transportă la centrele de adunare, sub paza lor, cu mijloacele puse la dispoziţie de poliţiile respective.

Organizarea convoaielor cade în sarcina poliţiilor.

100


6) Predarea celor de pe teritoriul urban de către organele de poliţie către or-ganele Jandarmeriei se face prin încheiere de proces-verbal și cu certificarea ambelor organe pe tabelele nominale.

Un exemplar din aceste tabele nominale se va înainta prin curier Inspec-toratului General al Jandarmeriei pentru a fi predat Ministerului Afacerilor Interne.

7) Planul cu organizarea operaţiunei (numărul celor internabili pe sexe, modul de arestare, colectare, transport, itinerarii, cazare și hrănire), însoţit de schiţele respective, va fi verificat și aprobat de inspectorii de jandarmi.

Copie după acest plan se va înainta Inspectoratului General al Jandarmeriei până la data de 10 Ianuarie 1945.

8) Dacă cu ocazia internărilor sunt necesare cheltueli, ele vor fi suportate de Inspectoratele și Legiunile de jandarmi din fondurile existente asupra lor, urmând ca sumele cheltuite să fie rambursate de Ministerul Afacerilor In-terne pe bază de acte justificatoare, înaintate Direcţiunei Administrative a Inspectoratului General al Jandarmeriei.

9) Inspectoratul General al Jandarmeriei va fi ţinut la curent cu mersul ope-raţiunei, raportându-se la timp de către inspectorate numărul celor arestaţi și incidentele ivite.

E) Se atrage din nou atenţiunea asupra păstrării secretului acestei ope-raţiuni, în faza ei de pregătire.

Inventar de haine şi obiecte de gospodărie necesare pentru fiecarePentru bărbaţi: 1) Palton de iarnă – 1 buc. ( sau scurtă îmblănită); 2)

Pardesiu – 1 buc.; 3) Pălărie (căciulă) – 1 buc. (de vară și de iarnă); 4) Cos-tume (haină și pantalon) – 2 perechi; 5) Rufărie – 3 perechi (se poate și mai mult); 6) Cizme sau ghete – 2 perechi; 7) Ciorapi sau obiele – 6 perechi; 8) Mănuși – 2 perechi; 9) Prosoape – 4 buc; 10) Batiste – 12 buc.

Pentru femei: 1) Palton de iarnă – 1 buc.; 2) Pardesiu – 1 buc.; 3) Pălărie – 1 buc. (basmale sau berete); 4) Costume (rochii) – 2 perechi; 5) Rufărie – 4 buc. (seturi); 6) Ciorapi – 6 perechi; 7) Cizme-pantofi – 2, 3 perechi; 8) Mănuși – 2 perechi; 9) Prosoape – 4 buc.; 10) Batiste – 12 buc.

Lenjerie: 1) Plapumă (pătură) – 1 buc.; 2) Cearceafuri – 4, 5 buc.; 3) Dosuri de perne – 1 buc.; 4) Feţe de perne – 3 buc.; 5) Perne – 1 buc.; 6) Saltele – 1 buc. (sau dos de saltea).

Obiecte menaj și bucătărie: 1) Tacâmuri – 1 complet (lingură, cuţit, furcu-liţă); 2) Farfurii – 3 buc.; 3) Pahare sau căni – 2 buc.; 4) Ceainic – 1 buc. 5) Linguriţe de ceai – 1 buc.; 6) Castroane – 2 buc.; 7) Tigăi – 2 buc.; 8) Primus sau mașină de gaz – 1 buc.;

9) Un topor – 1 buc. (câte 1 la 4, 5 oameni).

101


Alimente (obligatoriu): 1) Pâine sau pesmeţi; 2) Slănină sau carne afumată; 3) Cârnaţi; 4) Brânză; 5) Unt; 6) Zahăr, miere, dulceaţă; 7) Sare; 8) Crupe di-ferite: fasole, mazăre; 9) Ceapă, usturoi; 10) Cartofi și alte alimente.

NOTA: Greutatea totală a tuturor obiectelor și produselor (alimente) nu va depăși 200 kg de persoană.


102


Anexa nr. 12

Raportul comisarului de securitate Samîghin înaintat generalului-colonel A. N. Apollonov, adjunctul comisarului poporului pentru afacerile interne al URSS, cu privire la transportul etnicilor germani din Europa de Sud-Est, internați şi trimişi la muncă în Uniunea Sovietică

3 februarie 1945 Strict secret

1) Repartizarea efectivului operativCele 100 de persoane ale efectivului operativ al NKVD și al NKGB, sosite din URSS și angrenate în activitatea Grupului de transport al Statului-major ope-rativ al NKVD și în asigurarea desfășurării acţiunilor operative de internare și transport al etnicilor germani, au fost repartizate pe sectoare operative, puncte de îmbarcare și de transbordare [pe ecartament sovietic] a trenurilor, conform următorului tabel:

Nr. crt. Denumirea punctelor Nr. de persoane1 Statul major operativ 132 Sectorul Timișoara 213 Sectorul Sibiu 314 Sectorul Cluj 75 Sectorul Arad-Cegled 16 Punctul de transbordare Socola 47 Punctul de transbordare Adjudul Nou 38 Punctul de transbordare Râmnicu Sărat 39 Punctul de transbordare Galați 2

10 Gara București 611 Gara Ploiești 312 Gara Mărășești 413 Gara Buzău 2

2) Activitatea desfăşuratăÎn total, au fost îmbarcate 112.480 de persoane și expediate cu 74 de trenuri,

ecartament vest-european, după cum urmează: a) din România, 42 trenuri – 69.332 pers.; b) din Bulgaria, 2 trenuri – 75 pers.; c) din Cehoslovacia, 1 tren – 215 pers.; d) din Iugoslavia, 9 trenuri – 10.936 pers.; e) din Ungaria, 22 trenuri – 31.923 pers. Dintre trenurile expediate, 4 au fost oprite, pasagerii au fost debarcaţi și

deţinuţi în lagăre (puncte de transbordare) pentru completarea trenurilor în tranzit care mai aveau locuri disponibile.

103


Până la 2 februarie 1945, ora 24,00, au fost expediate, către URSS, 90.992 de persoane, în 59 de trenuri.

Şase trenuri – nr. 47.658, nr. 47.674, nr. 47.656, nr. 47 619, nr. 47.669 și nr. 47.716 – se află pe drum, pe teritoriul României, iar pasagerii a trei din-tre ele au fost transbordaţi din vagoane cu ecartament vest-european în cele sovietice și se află în apropierea punctului de predare de pe teritoriul URSS.

Pe teritoriul Ungariei (Frontul 2 ucrainean și Frontul 3 ucrainean) se află 5 trenuri – nr. 47.612, nr. 47.637, nr. 47.644, nr. 47.660 și nr. 47.676.

Trenurile aflate pe drum care vor fi transbordate pe ecartament sovietic: nr. 47.637, nr. 47.660 și nr. 47.669, la Râmnicu Sărat, iar nr. 47.619, nr. 47.716, nr. 47.612, nr. 47.644 și nr. 47.676, la Socola.

Grupurile operative de la punctele de transbordare Râmnicu Sărat și Socola vor rămâne pe loc până la plecarea tuturor trenurilor către URSS.

Comisar de securitate (ss) Samîghin

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 88-89. Apud: Prizonieri de război români în Uniu-nea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 512-513.

104


Anexa nr. 13

Raportul semnat de către generalul-colonel A. N. Apollonov, genera-lul-locotenent I. M. Gorbatiuk şi generalul-locotenent M. I. Sladkevici îna-intat lui L. P. Beria, comisarul poporului pentru afacerile interne al URSS, privind finalizarea operaţiunii de internare şi trimitere la muncă în Uniu-nea Sovietică a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugosla-via şi Cehoslovacia

3 februarie 1945

Transmis prin unde radio de înaltă frecvențăPrivind executarea Hotărârii nr. 7.161ss, din 16 decembrie 1944, a Comitetu-

lui de Stat al Apărării, și a Ordinului nr. 522, din 18 decembrie 1944, raportăm: 1) În total, au fost internați etnici germani astfel:

• în Ungaria, în zona Frontului 2 Ucrainean – 20 614 persoane, din care 14 371 bărbaţi si 6 243 femei; în zona Frontului 3 Ucrai-nean – 12 356 persoane, din care 7 068 bărbaţi si 5 291 femei; în total, în Ungaria au fost internate 32 973 persoane, din care 21 439 bărbaţi si 11 534 femei;

• în Iugoslavia – 10 935 persoane, din care 3 692 bărbaţi și 7 243 femei;

• în Bulgaria – 281 persoane, din care 183 bărbaţi și 98 femei;• în Cehoslovacia – 250 persoane, din care 52 bărbaţi și 198 femei;• în România – 80 103 persoane, din care 41 250 bărbaţi și

38 853 femei.În total, în ţările enumerate, au fost internați 124 542 etnici germani, din care 66 616 bărbaţi și 57 926 femei.

2) Din numărul total de persoane internate, la centrele de adunare au fost eliberate, din diverse motive (bolnavi, incapacitate de muncă, femei gravide, aparținători la alte etnii, slujitori ai cultelor etc.) 12 190 persoane, din care 5 446 bărbaţi și 6 744 femei.

3) Până la 2 februarie 1945, au fost trimise în URSS 74 de trenuri cu etnici germani, în total 112 480 persoane, din care 61 375 bărbaţi și 51 105 femei, inclusiv:

• din Ungaria, în zona Frontului 2 Ucrainean – 19 564 persoane, din care 13 921 bărbaţi și 5 643 femei; în zona Frontului 3 Ucrai-nean – 12 356 persoane, din care 7 068 bărbaţi și 5 291 femei; în total, din Ungaria au fost trimise 31 923 persoane, din care 20 989 bărbaţi și 10 934 femei;

• din Iugoslavia – 10 935 persoane, din care 3 692 bărbaţi și 7 243 femei;

105


• din Bulgaria – 75 persoane, din care 55 bărbaţi și 20 femei;• din Cehoslovacia – 215 persoane, din care 49 bărbaţi și

166 femei;• din România – 69 332 persoane, din care 36 590 bărbaţi și

32 742 femei.3) Operaţiunea s-a desfășurat cu participarea efectivului operativ al NKVD

și al NKGB, a trupelor speciale ale NKVD și a unităţilor Armatei Roșii.La efectuarea operaţiunii au fost antrenaţi 664 ofiţeri și lucrători operativi

ai NKVD și ai NKGB, 10 443 ofiţeri, sergenţi și soldaţi din cadrul trupelor speciale ale NKVD și 1 030 ofiţeri, sergenţi și soldaţi ai Armatei Roșii.

Transportul persoanelor internate, de la centrele de adunare până la staţi-ile de îmbarcare, s-a efectuat cu mijloace de transport auto. În acest scop, au fost utilizate 317 camioane, asigurate de Regimentul 40 auto din rezerva Comandamentului Suprem, 90 de camioane de la unităţile auto ale Frontului 2 Ucrainean și Frontului 3 Ucrainean și 212 camioane ale trupelor NKVD participante la operaţiune.

4) Pentru a asigura un trafic fluent al trenurilor cu persoane internate, la punctele de transbordare a acestora, din vagoane cu ecartament vest-euro-pean în cele cu ecartament sovietic, în România, au fost organizate 4 lagăre, cu o capacitate medie de 5 000 persoane fiecare (la staţiile Râmnicu Sărat, Adjudul Nou, Socola și Galaţi).

În aceste lagăre, au fost create depozite pentru provizii, pentru aprovizio-narea trenurilor cu persoane internate, pe timpul deplasării acestora până la punctele de destinaţie. Tot acolo se efectua controlul sanitar al persoanelor internate, înainte de trimiterea lor în Uniunea Sovietică.

Paza trenurilor cu persoane internate a fost asigurată de către trupele de es-cortă, ale căror unităţi au fost concentrate la staţiile de îmbarcare. Fiecare tren a fost însoţit de lucrători medicali, având în dotare rezerve de medicamente.

5) Pe timpul desfășurării operaţiunii, în ţările enumerate mai sus, nu au avut loc evenimente care ar face obiectul atenţiei.

Trupele și efectivul operativ participante la operaţiune nu au înregistrat pierderi.

Operaţiunea s-a încheiat la 2 februarie a.c. Trupele au început îmbarcarea în trenuri pentru a se deplasa în punctele de dislocare permanentă.

Efectivul operativ revine la locul de muncă. Apollonov Gorbatiuk Sladkevici

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 13 a, dosar 5, f. 94-97. Apud: Prizonieri de război români în Uniu-nea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 510-511.

106


Anexa nr. 14Raportul informativ al maiorului P.K. Makov, şeful Secţiei a 2-a din cadrul Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civi-le internate, din cadrul MVD al URSS, privind numărul cetăţenilor români internaţi şi arestaţi, deţinuţi în lagăre şi batalioane de muncă

Strict secret, 10 aprilie 1945

Total cetăţeni români internaţi și arestaţi – 54 502 pers., din care: persoane civile internate – 53 946 pers.; persoane arestate – 556 pers.

Cetăţenii români internaţi și arestaţi sunt deţinuţi în următoarele regiuni și republici:

Republica, regiunea Total Civili internați Civili arestațiRSFSR Rusă

Regiunea Molotov 1 480 1 480 -Regiunea Moscova 9 - 9Regiunea Rostov 1 355 1 355 -

Regiunea Sverdlovsk 2 149 1 977 272Regiunea Tula 1 - 1

Regiunea Ulianov 15 15 -Regiunea Celiabinsk 1 773 1 719 54Regiunea Cikalovo 1 479 1 479 -

RSSA Osetia de Nord 2 - 2RSS Ucraineană

Regiunea Voroșilovgrad 7 509 7 509 -Regiunea Dnepropetrovsk 11 187 11 053 134

Regiunea Zaporoje 668 668 -Regiunea Kirovograd 2 2 -

Regiunea Poltava 3 3 -Regiunea Stalin 26 791 26 707 84

Regiunea Harkov 13 13 -RSS Belorusă

Regiunea Bobruisk 5 5 -RSS Georgia58 58 -

TOTAL 54 502 53 946 556

Şeful Secţiei a 2-a a Direcţiei pentru problemele prizonierilor de războiși ale persoanelor civile internate,

maior Makov

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 39-40. Apud: Prizonieri de război români în Uniu-nea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 510-511.

107


Anexa nr. 15Nota generalului-locotenent M. S. Krivenko, şeful Direcţiei pentru proble-mele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile internate, privind nu-mărul cetăţenilor români internaţi în lagărele MVD al URSS

9 ianuarie 1947

Notă privind numărul cetăţenilor români internaţi1. Total transportaţi (deportați – n.n.) în URSS – 66 318 pers. 2. Scăzuţi din evidenţe (în perioada ianuarie 1945-1 decembrie 1946) –

21 657 pers., din care: • eliberaţi și repatriaţi – 17 862 pers.; • decedaţi – 3 795 pers.

3. Deţinuţi, la 1 decembrie 1946 – 44 661 pers. [Cetăţenii români internaţi] au următoarele naţionalităţi sau etnii: germa-

nă – 40 963 pers.; română – 1 842 pers.; maghiară – 1 480 pers.; cehoslova-că – 187 pers.; poloneză – 63 pers.; evreiască – 30 pers.; austriacă – 56 pers.; altele – 40 pers.

Seful Direcţiei pentru problemele prizonierilor de razboi siale persoanelor civile internate, din cadrul MVD al URSS,

general-locotenent Krivenko

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 80. Apud: Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 616.

108


Anexa nr. 16

Nota generalului-locotenent I. A. Petrov, şef a. i. al Direcţiei pentru pro-blemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile internate, privind efectivele de prizonieri de război români şi de persoane civile internate aflate în URSS la 1 februarie 1947

Strict secret 7 martie 1947

I. Prizonieri de razboi1. Total prizonieri de război români capturaţi – 183 523 pers. 2. Scăzute din evidenţa prizonierilor de război – 146 198 pers., din care:

a. încadrate în formaţiunile naţionale – 20 374 pers. (20 345 pers. în unităţile române și 29 pers. în unităţile cehoslovace);

b. predate Marelui Stat-major român – 4 pers; c. eliberate și repatriate în baza deciziilor guvernului [sovietic] – 74 231

pers.; d. transferate în lagărele de triere ale Direcţiei generale a lagărelor, ca

cetăţeni sovietici – 350 pers.; e. scoase din evidenţele privind prizonierii de război și incluse în evi-

denţele privind persoanele civile internate – 890 pers.; f. transferate în școlile de partizani – 25 pers.; g. decedate – 50 246 pers.; h. condamnate de tribunale militare – 2 pers.; i. eliberate și transferate la domiciliu, ca cetăţeni sovietici – 76 pers.

3. Prezente la 1 februarie 1947 – 37 325 pers., din care: a. în lagăre – 36 382 pers.; b. în spitale – 893 pers.; c. în batalioanele speciale de muncă ale Ministerului Forţelor Armate –

50 pers. [...]II. Persoane civile internate

1. Total cetăţeni civili români internaţi – 67 049 pers.2. Total scăzute din evidenţe – 24 355 pers., din care: a) eliberate și repatri-

ate – 20 007 pers.; b) decedate – 4 348 pers. 3. Deţinute la 1 februarie 1947 – 42 694 pers. [Cetăţenii civili români internaţi] au următoarele naţionalităţi și etnii:

109


Naționalitatea/etnia Total internațiDin care:

bărbați femeiGermană 38 744 17 034 21 710Ungară 1 695 1 110 585Română 1 848 65 483Iugoslavă 1 1 -Poloneză 30 28 2

Cehoslovacă 45 41 4Austriacă 59 52 7

Rusă 32 26 6Letonă 1 1 -

Ucraineană 89 72 17Evreiască 124 84 40

Sârbă 2 2 -Turcă 1 1 -

Italiană 2 2 -Moldovenească 9 9 -

Țigănească 5 5 -Croată 1 1 -Bulgară 6 6 -

Total 42 694 19 840 22 854

110


4. Cetăţenii civili români internaţi în URSS sunt concentraţi în:

Republica, regiunea Total internațiDin care:

bărbați femeiRegiunea Velikie Luki 20 2 18Regiunea Kemerovo 44 32 12

Regiunea Kurgan 1 1 -Regiunea Molotov 1 205 561 644Regiunea Moscova 35 34 1

Regiunea Murmansk 3 3 -Regiunea Rostov 1 104 495 609

Regiunea Sverdlovsk 1 624 1 040 584Regiunea Ulianov 12 6 6

Regiunea Celiabinsk 1 437 1 265 172Regiunea Cikalovo 1 401 853 584

RSSA Komi 2 2 -RSSA Ciuvașia 1 - 1RSSA Bașkiria 45 45 -

RSSA Osetia de Nord 2 2 -RSS Ucraineană 35 674 15 418 20 256RSS Bielorusă 3 3 -RSS Georgia 45 43 2

RSS Kazahstan 36 35 1Total 42 694 19 840 22 854

Sef a. i. al Direcţiei pentru problemele prizonierilor de razboi si alepersoanelor civile internate, din cadrul MVD al URSS,

general-locotenent Petrov

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 82-87. Apud: Prizonieri de război români în Uniu-nea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 636-638.

111


Anexa nr. 17

Nota Secţiei a 2-a din Direcţia pentru problemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile internate privind efectivele de prizonieri de război români şi persoanele civile internate (cetăţeni români) în URSS, la 1 august 1947

Strict secret 9 septembrie 1947

Total prizonieri de război români și cetăţeni români internaţi deţinuţi – 79 226 pers., din care:

I. Prizonieri de razboi – 47 186 pers., din care, în lagăre – 45 507 pers.; în spitale – 1 601 pers.; în batalioanele speciale de muncă ale Ministerului For-ţelor Armate – 78 pers.

Potrivit gradelor militare: generali – 3 pers.; ofiţeri superiori – 166 pers.; ofiţeri inferiori – 1 553 pers.; soldaţi și subofiţeri – 45 464 pers.

Potrivit naţionalităţii și etniei: români – 34 831 pers.; maghiari – 7 906 pers.; germani – 3 294 pers.; evrei – 685 pers.; moldoveni – 141 pers.; ţigani – 105 pers.; ucraineni – 70 pers.; ruși – 56 pers.; austrieci – 41 pers.; cehoslo-vaci – 21 pers.; polonezi – 9 pers.; iugoslavi – 8 pers.; turci – 6 pers.; armeni – 5 pers.; greci – 3 pers.; bulgari – 2 pers.; tătari – 2 pers.; italieni – 1 pers. [.....]

II. Persoane civile internate – 32 040 pers. Potrivit naţionalităţii sau etniei: germani – 28 919 pers.; maghiari – 1 621

pers.; români – 1 377 pers.; austrieci – 31 pers.; evrei – 26 pers.; cehoslovaci – 22 pers.; ucraineni – 11 pers.; saxoni – 9 pers.; ruși – 8 pers.; moldoveni – 6 pers.; sârbi – 3 pers.; polonezi – 1 pers.; francezi – 1 pers.; letoni – 1 pers.; turci – 1 pers.; ţigani – 1 pers.; croaţi – 1 pers.; bulgari – 1 pers.

Cetăţenii români internaţi în URSS sunt deținuți în: regiunea Kemero-vo – 2 pers.; regiunea Molotov – 1 194 pers.; regiunea Moscova – 17 pers.; regiunea Rostov – 681 pers.; regiunea Sverdlovsk – 1 343 pers.; regiunea Uli-anov – 4 pers.; regiunea Celiabinsk – 956 pers.; regiunea Cikalov – 1 338 pers.; RSSA Bașkiria – 56 pers.; RSSA Komi – 5 pers.; regiunea Voroșilovgrad – 4 324 pers.; regiunea Dnepropetrovsk – 5 910 pers.; regiunea Stalin – 15 662 pers.; regiunea Zaporoje – 459 pers.; regiunea Harkov – 10 pers.; regiunea Minsk – 3 pers.; RSS Georgia – 76 pers.

Seful Secţiei a 2-a a Direcţiei pentru problemele prizonierilor de razboisi ale persoanelor civile internate,

maior (ss) Makov Seful Secţiei a 2-a, capitan (ss) Rogacev

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 12 e, dosar 21, f. 99-104 Apud: Prizonieri de război români în Uni-unea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 669-671.

112


Anexa nr. 18

Notă informativă a colonelului N. I. Romanov, şeful Secţiei 1 din cadrul Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi ale persoanelor civile internate, privind evoluţia numărului prizonierilor de război şi al civililor in-ternați, deţinuţi în lagărele şi penitenciarele MVD al URSS la 1 ianuarie 1953

Strict secret 21 ianuarie 1953

I. La 1 ianuarie 1952, în lagărele MVD, erau deţinute în total 21 174 de persoane, din care:

a) prizonieri de război condamnaţi – 17 544 pers.;b) prizonieri de război necondamnaţi – 1 290 pers.; c) persoane civile internate condamnate – 1 650;d) persoane civile internate necondamnate – 690 II. Pe parcursul anului 1952, efectivul contingentului deţinut în lagărele

MVD a scăzut cu doar 974 persoane, din care:1. Au fost repatriate 796 de persoane, dintre acestea:

a. cetăţeni ai Germaniei, în baza Hotărârii nr. 1.616-576 ss, din 2 aprilie 1952, a Consiliului de Miniștri al URSS – 660 pers.;

b. cetăţeni ai Poloniei – 24 pers.;c. cetăţeni ai Ungariei – 9 pers.;d. cetăţeni ai României – 7 pers.;

Repatrierea cetăţenilor Poloniei, Ungariei și ai României s-a desfășurat în baza Hotărârii nr. 3.460-1.375 ss, din 23 iunie 1952, a Consiliului de Miniștri al URSS.

e. cetăţeni ai Cehoslovaciei, în baza Scrisorii nr. 2.433/4 din 14 iulie 1952, a Ministerului Afacerilor Externe al URSS – 26 pers.;

f. cetăţeni ai Austriei, în baza Hotărârii nr. 5.117-1.980 ss, din 6 decembrie 1952, a Consiliului de Miniștri al URSS – 27 pers.;

g. cetățeni ai Danemarcei – 31 pers.;h. cetăţeni ai Franţei – 6 pers.;i. cetăţeni ai Olandei – 3 pers.; j. cetăţeni ai Chinei – 3 pers.;

Repatrierea cetăţenilor Danemarcei, Franţei, Olandei și ai Chinei s-a desfășu-rat în baza deciziilor instanţelor judiciare [sovietice].

2. Au decedat 156 pers.3. Predată autorităţilor cehoslovace, ca criminal de război – 1 pers.4. Eliberate și trimise la locul de domiciliu al rudelor din URSS – 7 pers.5. Condamnate și trimise în exil – 9 pers.

113


6. Trimise în lagărele Direcţiei generale a lagărelor și scoase din evidenţele privind prizonierii de război – 5 pers.

III. La 1 ianuarie 1953, în lagărele MVD erau deţinuţi 20.200 de prizonieri de război și de persoane civile internate, condamnaţi și necondamnaţi.

Date generale conform cetăţeniei:

N

r. cr

t.

Cet

ățen

ia

Prizonieri de război Persoane civile Total

cond

amna

ți

neco

ndam

nați

Tota

l

cond

amna

ți

neco

ndam

nați

Tota

l

cond

amna

ți

neco

ndam

nați

Tota

l

1 germană 14 114 657 14 771 916 44 960 15 030 701 15 7312 iugoslavă 91 120 211 11 12 23 102 132 2343 olandeză 36 - 36 4 - 4 40 - 404 poloneză 27 1 28 95 1 96 122 2 1245 cehoslovacă 58 14 72 3 = 3 61 14 756 austriacă 803 11 814 6 - 6 809 11 8207 spaniolă 63 241 304 3 31 34 66 272 3388 româna 590 3 593 12 - 12 602 3 6059 maghiară 492 5 497 14 - 14 506 5 511

10 franceză 1 - 1 - - - 1 - 111 greacă 1 - 1 2 3 5 3 3 612 bulgară - - - 1 - 1 1 - 113 finlandeză 2 5 7 - 7 7 2 12 1414 elvețiană 2 - 2 - - - 2 - 215 luxemburgheză 1 - 1 - - - 1 - 116 daneză 7 - 7 1 - 1 8 - 817 belgiană 13 - 13 2 - 2 15 - 1518 italiană 26 - 26 1 - 1 27 - 2719 norvegiană - 5 5 - - - - 5 520 japoneză 1 052 13 1 065 407 4 411 1 459 17 1 47621 chineză 3 - 3 86 8 94 89 8 9722 coreeană 1 - 1 31 3 34 32 3 3523 mongolă 1 - 1 5 - 5 6 - 624 apatrizi 2 - 2 22 1 23 24 1 2525 URSS - - - 2 1 3 2 1 3

TOTAL 17 386 1 075 18 461 1 624 115 1 739 19 010 1 190 20 200

Notă: La 2 ianuarie 1953, în conformitate cu Hotărârea nr. 1.616-576 ss din 2 aprilie 1952 a Consiliului de Miniștri al URSS, au fost repatriaţi 37 de cetăţeni germani, din care, 19 prizonieri de război și 18 persoane civile internate, care nu au fost incluși în această notă informativă.

114


Seful Secţiei 1 a Direcţiei pentru problemele prizonierilor de razboi siale persoanelor civile internate,

colonel Romanov

Precizare: Pe prima pagină a documentului se regăsește următoarea adno-tare: „În lagărele Direcţiei pentru problemele prizonierilor de război şi ale per-soanelor civile internate sunt deţinuţi 18 561 prizonieri de război şi persoane civile; ceilalţi 449 sunt deţinuţi în lagărele şi penitenciarele Direcţiei generale a lagărelor.”

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 1 t, dosar 5, f. 3-5. Apud: Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, pag. 806-807.

115


Anexa nr. 19

Batalioanele de muncă de pe teritoriul fostei URSS în care au fost inter-nați etnicii germani deportați (inclusiv din România) în 1945-1955

Nr.

crt. Denumire,

număr Republica Dislocare: localitatea, locația/ regiunea

Perioada funcționării

de la: până la:

1 ??? (f.n.) RSSGruz Suhumi /Сухуми/ Abhazia 01.09.45 ??.??.??

2 B.C.Dr. 1 RSFSR Oktiabrskii /Октябрьский/ Bașkiria 25.01.47 ??.??.??

3 B.C.Dr. 1 RSFSR st. Tuimazî /Туймазы/ Bașkiria 25.01.47 ??.??.??

4 B.C.Dr. 1 RSFSR st. Urussu /Уруссу/ Bașkiria 25.01.47 ??.??.??

5 B.C.Dr. 2 RSSGruz Aciadarî /Ачадары/ 25.01.47 ??.??.??

6 B.C.Dr. 2 RSSGruz Inghiri /Ингири/ 25.01.47 ??.??.??7 B.C.Dr. 2 RSSGruz Psirțha /Псирцха/ Abhazia 25.01.47 ??.??.??

8 B.C.Dr. 3 RSFSR Rostov pe Don /Ростов-на-Дону/ 25.01.47 ??.??.??

9 B.C.Dr. 3 RSFSR Novocerkassk /Новочер-касск/ Rostov 25.01.47 ??.??.??

10 B.C.Dr. 4 RSSU Harkov /Харьков/ 25.01.47 ??.??.??11 B.C.Dr. 4 RSSU Izium /Изюм/ Harkov 25.01.47 ??.??.??12 B.C.Dr. 4 RSSU Ciuguev /Чугуев,/ Harkov 25.01.47 ??.??.??13 BM 56 RSFSR Moscova /Москва/ 01.07.48 ??.??.??

14 BM 106 RSFSR RSSA Tătară /Татарская АССР/ 01.06.47 ??.??.??

15 BM 127 RSFSR Sectorul construcții militare 127, Каliningrad 01.07.48 ??.??.??

16 BM 209 RSSAzer Sarm /Сарм/ 01.07.47 ??.??.??

17 BM 264 RSFSR Cerniahovsk /Черняховск/ Каliningrad 28.03.47 ??.??.??

18 BM 268 RSFSR Cerniahovsk /Черняховск/ Каliningrad 28.03.47 ??.??.??

19 BM 305 RSFSR st. Domodedovo /Домодедово/ Moscova 01.05.45 30.08.48



22 BM 308 RSFSR Solnecinogorsk /Солнечно-горск/ Moscova 22.06.45 19.07.47

23 BM 309 RSFSR Solnecinogorsk /Солнечно-горск/ Moscova 01.09.45 ??.??.??

24 BM 310 RSFSR st. Hlebnikovo /Хлебниково/ Moscova 21.06.45 02.03.50

116


25 BM 311 RSFSR st. Ilino /Ильино/ Gorki 22.06.45 20.04.4826 BM 312 RSFSR Kineșma /Кинешма/ Ivanovo 21.06.45 02.06.4727 BM 312 RSFSR Tula /Тула/ 01.06.47 ??.??.??28 BM 313 RSFSR Bolșevo /Болшево/ Moscova 01.09.45 30.08.4829 BM 314 RSFSR Bolșevo /Болшево/ Moscova 29.08.45 16.08.4830 BM 315 RSFSR Bolșevo /Болшево/ Moscova 24.06.45 20.04.4831 BM 316 RSFSR Petrovsk /Петровск/ Iaroslavl 25.06.45 21.01.4832 BM 317 RSFSR st. Ilino /Ильино/ Gorki 24.06.45 27.03.47

33 BM 318 RSFSR Izmailovo /Измайлово/ Moscova 26.06.45 29.12.47

34 BM 319 RSFSR Liuberțî /Люберцы/ Moscova 20.06.45 20.04.4835 BM 320 RSFSR st. Butovo /Бутово/ Moscova 22.06.45 01.01.48

36 BM 321 RSFSR st. Polotnianîi /Полотняный Завод/ Kaluga 29.06.45 05.09.46

37 BM 322 RSFSR Kalinin /Калинин 17.06.45 28.09.4638 BM 323 RSFSR Kalinin /Калинин 22.06.45 21.06.4839 BM 324 RSFSR Kalinin /Калинин 04.07.45 01.06.47

40 BM 325 RSFSR st. Edrovo /Едрово/Leningrad 25.06.45 20.04.48

41 BM 325 RSFSR Babușkin /Бабушкин/ Moscova 1945 1946

42 BM 326 RSFSR Kostroma /Кострома/ 16.06.45 15.10.46

43 BM 327 RSFSR st. Krasnîi Bor /Красный Бор/ Smolensk 22.06.45 16.06.47



46 BM 330 RSFSR Smolensk /Смоленск 27.06.45 31.03.47

47 BM 331 RSFSR st. Vialka /Вялка/ Moscova 01.07.45 23.12.49

48 BM 331 RSSU Verbka /Вербка/ Volîno 1946 1948

49 BM 332 RSFSR st. Kubinka-Nara /Кубинка-Нара/ Moscova 24.06.45 08.06.49

50 BM 333 RSFSR st. Golițîno /Голицыно/ Moscova 17.06.45 01.06.47

51 BM 334 RSFSR st. Cikalovskaia /Чкаловская/ Moscova 19.06.45 12.04.48

52 BM 335 RSSB Brest /Брест Febr. 45 02.04.4853 BM 336 RSFSR Liublino /Люблино/ Moscova 20.06.45 31.07.4854 BM 337 RSFSR Liublino /Люблино/ Moscova 15.06.45 06.04.4855 BM 338 RSSB Brest /Брест Febr. 45 05.05.4856 BM 339 RSFSR st. Sasovo /Сасово/ Riazani 08.07.45 20.04.4857 BM 340 RSFSR Tula /Тула 28.06.45 06.12.47

58 BM 341 RSFSR Aleksin /Алексин/ Tula 25.06.45 31.07.48

117


59 BM 342 RSFSR st. Sasovo /Сасово/ Riazani 01.07.45 09.08.4660 BM 343 RSFSR Kineșma /Кинешма/ Gorki 19.06.45 10.01.4861 BM 344 RSFSR st. Iangara /Янгара/ Gorki 30.07.45 20.08.46

62 BM 345 RSFSR st. Şemaniha /Шеманиха/ Gorki 22.06.45 11.09.46

63 BM 346 RSSB Brest /Брест 25.06.45 21.06.4864 BM 347 RSSB Brest /Брест 25.06.45 25.09.4665 BM 348 RSSB Brest /Брест 06.08.45 25.09.4966 BM 349 RSSB Brest /Брест 04.08.45 15.07.50

67 BM 349 RSFSR st. Vostriakovo /Востряково/ Moscova 01.07.48 1950

68 BM 350 RSSB Brest /Брест 03.08.45 17.07.4769 BM 351 RSSB Brest /Брест 01.07.45 11.04.4770 BM 352 RSSB Brest /Брест 01.08.45 12.12.4771 BM 353 RSSB Brest /Брест 08.08.45 02.02.4872 BM 354 RSSB Brest /Брест 09.07.45 21.09.48

73 BM 354 RSFSR Serpuhov /Серпухов/ Mos-cova 01.07.47 ??.??.??

74 BM 355 RSSB Brest /Брест 01.07.45 03.07.4775 BM 356 RSSB Brest /Брест 12.07.45 27.04.4876 BM 357 RSSB Brest /Брест 27.07.45 02.03.5077 BM 359 RSFSR Orenburg /Оренбург ??.??.?? ??.??.??

78 BM 360 RSFSR st. Koltubanka /Колтубанка/ Cikalov 09.06.45 ??.??.??

79 BM 361 RSFSR Davlekanovo /Давлеканово/ Bașkiria 09.06.45 ??.??.??

80 BM 362 RSFSR Cerniahovsk /Черняховск/ Kaliningrad 20.08.45 15.01.48

81 BM 363 RSFSR st. Segheja /Сегежа/ Karelia 01.09.45 ??.??.??

82 BM 364 RSFSR Petrozavodsk /Петрозаводск/ Karelia 01.09.45 ??.??.??



85 BM 367 RSFSR Murmansk / Мурманск 01.09.45 ??.??.??

86 BM 368 RSFSR Murmansk-Petsamo/Мурманск-Петсамо/ 01.09.45 ??.??.??

87 BM 369 RSFSR Golovino /Головино/ RSSA Mari El 16.08.45 20.01.48

88 BM 369 RSFSR Alatîr /Алатырь/ RSSA Ciuvașia 25.12.45 06.05.47

89 BM 369а RSFSR Alatîr /Алатырь/ RSSA Ciuvașia 28.03.47 ??.??.??


118


91 BM 371 RSSB Vitebsk / Витебск febr. 45 30.04.4892 BM 372 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 20.06.45 17.04.48

93 BM 373 RSFSR Districtul Militar Volga 18.06.45 ??.??.??


95 BM 375 RSFSR Kuibîșev /Куйбышев/ 20.07.45 08.01.4896 BM 376 RSFSR Penza /Пенза/ 18.06.45 28.12.4797 BM 377 RSFSR Penza /Пенза/ 12.07.45 30.12.47

98 BM 377 RSFSR Uste-Şora /Устье-Шора/, RSSA Mari El 1945 1945

99 BM 378 RSFSR Saratov /Саратов/ 16.06.45 15.12.47100 BM 379 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 27.06.45 16.08.49


102 BM 381 RSSB Brest /Брест/ 17.06.45 14.08.47103 BM 382 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 02.07.45 29.08.47104 BM 383 RSSB Brest /Брест/ Febr. 45 31.07.48

105 BM 384 RSFSR Novocerkassk /Новочеркасск/ Rotov 12.06.45 24.02.48

106 BM 385 RSFSR Novocerkassk /Новочеркасск/ Rotov 23.06.45 29.08.49

107 BM 386 RSSB Brest /Брест/ Febr. 45 02.03.50

108 BM 387 RSFSR Novocerkassk /Новочеркасск/ Rotov 01.09.45 ??.??.??

109 BM 388 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 15.06.45 21.06.48110 BM 389 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 15.06.45 05.01.50111 BM 389 RSFSR Şcelkovo /Щелково/ Moscova 25.11.48 25.11.49112 BM 390 RSSB Brest /Брест/ 12.06.45 25.03.47113 BM 391 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 21.06.45 21.07.48114 BM 392 RSSU Luțk-Lvov /Луцк-Львов/ 17.06.45 12.02.48115 BM 393 RSSU Iavorov /Яворов/ Lvov 16.06.45 08.03.48

116 BM 394 RSSU Drogobîci-Rovno /Дрогобыч-Ровно/ Lvov 01.07.45 29.01.48

117 BM 395 RSSU Zolocev /Золочев/ Lvov 01.07.45 13.01.48118 BM 396 RSSKaz. st. Ul /Уль/ Magistrala Siberia 01.09.45 ??.??.??

119 BM 397 RSSKaz. Semipalatinsk /Семипалатинск/ 30.07.45 ??.??.??

120 BM 398 RSSKaz. Kzîl-Orda /Кзыл-Орда/ 01.09.45 ??.??.??

121 BM 400 RSSUzb. Cantonul 54, Magistrala Taşkent 01.09.45 ??.??.??

122 BM 401 RSSUzb. st. Sergheli /Сергели/ Magis-trala Tașkent 01.09.45 ??.??.??

123 BM 402 RSSUzb. st. Azad-Baș /Азад-Баш/ Magistrala Tașkent 01.09.45 ??.??.??

124 BM 403 RSSTurk Marî /Мары/ 01.09.45 ??.??.??

119


125 BM 404 RSSU Harkov /Харьков/ 16.06.45 10.03.48

126 BM 405 RSSU st. Zaliutino /Залютино/ Harkov 05.06.45 14.08.47

127 BM 406 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 22.06.45 16.02.48

128 BM 406 RSFSR st. Lukovskaia /Луковская/ Osetia Nord 1946 1947

129 BM 407 RSSU Harkov /Харьков/ 01.09.45 ??.??.??130 BM 408 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 13.06.45 21.06.48131 BM 409 RSSU Makuvka /Макувка/ Volînia 1946 1947

132 BM 409 RSSKaz. st. Sas-Tobe /Сас-Тобе/Ma-gistrala Siberia 27.06.45 21.06.48

133 BM 409 RSFSR Şiriaevka /Ширяевка/ Mos-cova 1945 1947

134 BM 410 RSSU st. Sviatogorskaia /Святогорская/ Donețk 29.06.45 15.03.48

135 BM 410 RSFSR Saburovo /Сабурово/ Mos-cova 1946 1949

136 BM 411 RSSU Kovel, Orjev /Ковель, Оржев / Volînia 06.07.45 02.02.48


138 BM 412 RSFSR st. Kotlubani /Котлубань/ Volgograd iul. 46 aug. 47


140 BM 414 RSSU st. Şterovka /Штеровка/ Voroșilovgrad 24.06.45 17.07.47

141 BM 415 RSSU Dnepropetrovsk /Днепропе-тровск/ 24.06.45 26.12.48

142 BM 416 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 01.09.45 ??.??.??143 BM 417 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 27.06.45 15.07.48

144 BM 418 RSFSR Polugrudovo /Полугрудово/ Novosibirsk 01.09.45 31.12.50

145 BM 419 RSFSR Novosibirsk /Новосибирск/ 13.07.45 15.01.51

146 BM 420 RSFSR Matveevka /Матвеевка/ Novosibirsk 04.07.45 30.07.46

147 BM 422 RSFSR Erestnaia /Ерестная/ Novo-sibirsk 26.06.45 31.08.46

148 BM 423 RSFSR Nesterî /Нестеры/ Kemerovo 01.09.45 ??.??.??

149 BM 426 RSFSR st. Cebarkul /Чебаркуль/ Celiabinsk 01.09.45 ??.??.??

150 BM 427 RSFSR st. Ergaci /Ергач/ Perm 01.09.45 25.10.48

151 BM 428 RSFSR Artemovski /Артемовский/ Sverdlovsk 1945 03.12.48

152 BM 430 RSFSR st. Kladovka /Кладовка/ Sverdlovsk 01.09.45 ??.??.??

153 BM 431 RSFSR st. Sarkuz /Саркуз/ RSSA Udmurtia 13.06.45 09.07.47

120


154 BM 432 RSFSR st. Cebarkul /Чебаркуль/ Celiabinsk 01.09.45 ??.??.??

155 BM 433 RSFSR Cantonul Berșed /Бершед/ Perm 01.09.45 ??.??.??

156 BM 437 RSFSR st. Uktus /Уктус/ Sverdlovsk 08.06.45 15.05.48

157 BM 435 RSFSR Suhoi Log /Сухой Лог/ Sverdlovsk 1947 1948


159 BM 439 RSFSR Kamîșlov /Камышлов/ Sverdlovsk 01.09.45 23.10.48


161 BM 441 RSSU Kiev /Киев/ 17.07.45 30.12.48162 BM 442 RSSU Kiev /Киев/ 01.09.45 ??.??.??163 BM 443 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 20.07.45 30.08.48164 BM 444 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 13.06.45 30.08.48165 BM 445 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 13.06.45 06.03.48166 BM 445 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 1946 1947

167 BM 445 RSFSR Kizner /Кизнер/ RSSA Udmurtia 01.09.46 14.10.47

168 BM 446 RSSU Jitomir /Житомир/ 01.09.45 ??.??.??169 BM 447 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 16.06.45 01.12.47170 BM 448 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 13.06.45 08.12.49171 BM 449 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 19.06.45 15.05.48172 BM 450 RSSU Kovel /Ковель/ Volînia 15.06.45 27.04.48173 BM 451 RSSU st. Teterev /Тетерев/ Jitomir 15.06.45 30.12.48174 BM 452 RSFSR Eleț /Елец/ Orel 30.07.45 04.12.47175 BM 453 RSFSR Tambov /Тамбов/ 13.07.45 25.06.47176 BM 454 RSFSR Tambov /Тамбов/ 01.09.45 ??.??.??177 BM 455 RSFSR Voronej /Воронеж/ 15.06.45 11.05.48

178 BM 455 RSSU Novîi Donbass /Новый Дон-басс/ Donețk 1945 1947

179 BM 456 RSFSR Pocep /Почеп/ Orel 18.06.45 08.o6.49

180 BM 457 RSFSR st. Kolontaevka /Колонтаевка/ Kursk 01.01.45 17.12.47

181 BM 458 RSFSR Voronej /Воронеж/ 01.09.45 ??.??.??182 BM 459 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 12.06.45 18.11.49183 BM 460 RSFSR Tambov /Тамбов/ 01.09.45 ??.??.??

184 BM 461 RSSU Beregomet /Берегомет/ Cernăuți 19.06.45 22.10.47

185 BM 462 RSSU Odessa /Одесса/ 15.06.45 25.12.47

186 BM 463 RSSU Sambor-Hîrov /Самбор-Хыров/ Lvov 14.06.45 20.03.48

187 BM 463 RSFSR Rekințî /Рекинцы/ Moscova 21.01.46 1947

121


188 BM 464 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 16.06.45 11.04.50189 BM 465 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 01.07.45 05.04.48190 BM 466 RSSU Kotovsk /Котовск/ Odessa 22.07.45 20.04.48191 BM 467 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 02.07.45 12.06.48192 BM 467 RSFSR Irga /Ирга/ Gorki 1947 ??.??.??193 BM 468 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 04.07.45 04.11.47194 BM 469 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 01.07.45 28.12.47195 BM 470 RSSU Hîrov /Хыров/ Lvov 01.09.45 ??.??.??

196 BM 471 RSSB Districtul Militar Minsk /Минский ВО/ 01.09.45 ??.??.??

197 BM 472 RSSB Brest /Брест/ febr. 45 14.01.48198 BM 473 RSSB Brest /Брест/ febr. 45 22.12.47199 BM 474 RSSB Brest /Брест/ febr. 45 01.07.48200 BM 475 RSSB Brest /Брест/ 16.06.45 01.11.47

201 BM 475 RSFSR Evpatoria /Евпатория/ Crimeea 20.01.47 04.09.47

202 BM 476 RSSB Districtul Militar Minsk /Минский ВО/ 01.09.45 ??.??.??

203 BM 477 RSSB Brest /Брест/ febr. 45 30.11.47204 BM 478 RSFSR Leningrad /Ленинград/ 01.09.45 01.07.47205 BM 479 RSFSR Leningrad /Ленинград/ 01.09.45 01.07.47206 BM 480 RSFSR Leningrad /Ленинград/ 25.06.45 15.03.48207 BM 481 RSFSR Leningrad /Ленинград/ 01.09.45 01.07.47


209 BM 483 RSSEst. Tallin /Таллин/ 01.09.45 01.07.47



212 BM 485 RSFSR st. Vostiakovo /Востряково/ Moscova 1946 1947

213 BM 486 RSFSR Luga /Луга/ Leningrad 01.09.45 01.07.47

214 BM 486 RSFSR Vodogon /Водогон/ Novgorod 1945 1947

215 BM 487 RSFSR Pskov /Псков/ 14.07.45 15.10.47


217 BM 488 RSFSR Podolsk /Подольск/ Moscova 01.09.45 01.07.47218 BM 489 RSFSR Pușkin /Пушкин/ Leningrad 01.09.45 01.07.47


220 BM 490 RSFSR Varlamova Guba /Варламова Губа/ Murmansk 18.09.47 1948


122




224 BM 494 RSSGruz Mțheta /Мцxета/ 01.09.45 ??.??.??225 BM 495 RSSAzer Kirovabad /Кировабад/ 01.09.45 ??.??.??

226 BM 496 RSFSR Beslan /Беслан/ RSSA Osetia de Nord 12.06.45 02.03.50

227 BM 497 RSSAzer Ahmedlî /Ахмедлы/ 01.09.45 ??.??.??228 BM 498 RSSAzer Samuh /Самух/ 12.06.45 31.01.48

229 BM 499 RSFSR Djalabeti /Джалабети/ Osetia de Nord 01.09.45 ??.??.??

230 BM 500 RSFSR Maiakovski /Маяковский/ Osetia de Nord 01.09.45 ??.??.??

231 BM 501 RSSGruz Maharadze /Махарадзе/ 01.09.45 ??.??.??

232 BM 502 RSFSR Kaurskaia /Каурская/ Osetia de Nord 01.09.45 ??.??.??

233 BM 503 RSFSR Mozdok /Моздок/ Osetia de Nord 12.06.45 05.09.48

234 BM 504 RSSArm Kafan /Кафан/ 01.09.45 ??.??.??235 BM 505 RSSGruz Gori /Гори/ aug. 45 01.06.47236 BM 506 RSSGruz Gori /Гори/ 01.09.45 ??.??.??237 BM 507 RSSGruz Gori /Гори/ 01.09.45 ??.??.??238 BM 508 RSSGruz Gori /Гори/ 01.09.45 ??.??.??239 BM 509 RSSGruz Gori /Гори/ apr. 45 01.06.47240 BM 1000 RSSU Stalino /Сталино/ febr. 45 19.11.49241 BM 1001 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 23.01.45 26.12.49242 BM 1002 RSSU Enakievo /Енакиево/ Stalin 27.01.45 26.12.49

243 BM 1003 RSSU Konstantinovka /Константиновка/ Stalin 02.02.45 25.03.49

244 BM 1004 RSSU Ciasov Iar /Часов Яр/ Stalin 17.01.45 19.11.49245 BM 1005 RSSU Elenovka /Еленовка/ Stalin 01.06.45 01.03.47246 BM 1006 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 05.02.45 26.12.49247 BM 1007 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 25.01.45 17.04.47248 BM 1008 RSSU Enakievo /Енакиево/ Stalin aug. 45 02.11.49249 BM 1009 RSSU Gorlovka /Горловка/ Stalin 21.01.45 17.12.49250 BM 1010 RSSU Vetka-Donețk /Ветка/ Stalin febr. 45 04.06.49

251 BM 1011 RSSU st. Kuteinikovo /Кутейниково/ Stalin 18.01.45 04.06.48

252 BM 1012 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 01.06.45 04.06.49253 BM 1013 RSSU Ciasov Iar /Часов Яр/ Stalin 04.02.45 26.12.49254 BM 1014 RSSU Enakievo /Енакиево/ Stalin 26.01.45 12.12.49

255 BM 1015 RSSU Kramatorsk /Краматорск/ Stalin 02.02.45 18.05.48

256 BM 1016 RSSU Novotroițkoe/Новотроиц-кое/ Stalin 21.02.45 25.02.48

123


257 BM 1017 RSSU Debalțevo /Дебальцево/ Stalin 01.06.45 17.04.47

258 BM 1018 RSSU Slaviansk /Славянск/ Stalin 01.06.45 17.04.47259 BM 1019 RSSU Ciasov Iar /Часов Яр/ Stalin 01.06.45 01.02.46260 BM 1020 RSSU Ciasov Iar /Часов Яр/ Stalin 05.02.45 25.02.48

261 BM 1021 RSSU Stalino /Сталино-Донецк/ Stalin 06.02.45 19.11.49

262 BM 1022 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 01.06.45 25.02.48263 BM 1023 RSSU Petrovka /Петровка/ Stalin febr. 45 12.12.49

264 BM 1024 RSSU st. Hanjenkovo /Ханженково/ Stalin 14.04.45 26.12.49

265 BM 1025 RSSU Novîi Donbass /Новый Донбасс/ Stalin 01.06.45 01.03.47

266 BM 1026 RSSU Severnoe /Северное/ Stalin 01.06.45 26.12.49

267 BM 1027 RSSU Krupskoi /Крупской/ Mina12/13/ Stalin 01.06.45 02.11.49

268 BM 1028 RSSU N.-Ekonomiceskoe /Ново-Экономическое/ Stalin 01.06.45 13.10.49

269 BM 1029 RSSU N.-Ekonomiceskoe /Ново-Экономическое/ Stalin 01.06.45 01.03.47

270 BM 1030 RSSU Gorlovka /Горловка/ Stalin 04.02.45 26.12.49271 BM 1031 RSSU Dzerjinsk /Дзержинск/ Stalin 01.06.45 11.02.49

272 BM 1032 RSSU Evdokievka /Евдокиевка/ Stalin 01.06.45 23.04.47

273 BM 1033 RSSU Ciulkovka /Чулковка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??274 BM 1034 RSSU Katîk /Катык/ Stalin 10.02.45 26.12.49275 BM 1035 RSSU Katîk /Катык/ Stalin 01.06.45 19.04.49276 BM 1036 RSSU Katîk /Катык/ Stalin 01.06.45 ??.??.??

277 BM 1037 RSSU st. Cistiakovo /Чистяково/ Stalin 30.01.45 02.11.49

278 BM 1038 RSSU st. Voskreesenskaia /Воскресенская/ Stalin 30.01.45 25.02.48

279 BM 1039 RSSU st. Dronovo /Дроново/ Stalin 30.01.45 06.12.47

280 BM 1040 RSSU Bulavinskoe /Булавинское/ Stalin ian. 45 26.12.49

281 BM 1041 RSSU Budennovka /Буденновка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??

282 BM 1042 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??283 BM 1043 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??


285 BM 1045 RSSU Stalino /Сталино-Донецк/ 14.04.45 17.12.49


287 BM 1047 RSSU Stalino /Сталино-Донецк/ 22.01.45 17.12.49

124


288 BM 1048 RSSU Konstantinovka /Константи-новка/ Stalin 24.01.45 12.12.49

289 BM 1049 RSSU Nikitovka /Никитовка/ Stalin 25.01.45 14.08.47

290 BM 1050 RSSU Cistiakovo /Чистяково/ Stalin 12.02.45 12.12.49

291 BM 1051 RSSU Iunokommunarovsk /Юно-коммунаровск/ Stalin 01.06.45 23.04.47

292 BM 1052 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??

293 BM 1053 RSSU Dobropole /Доброполье/ Stalin 01.06.45 ??.??.??

294 BM 1054 RSSU Mina Kapitalnaia /Капиталь-ная/ Stalin 30.01.45 01.07.49

295 BM 1055 RSSU st. Ciumakovo /Чумаково/ Stalin 01.06.45 19.08.48

296 BM 1056 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 03.03.45 17.12.49

297 BM 1057 RSSU Kurahovka /Кураховка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??

298 BM 1058 RSSU Mina nr. 11/21/ Stalin 01.06.45 ??.??.??

299 BM 1059 RSSU Cistiakovo /Чистяково/ Stalin 01.06.45 19.04.49

300 BM 1060 RSSU Şcelkovka /Щелковка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??301 BM 1061 RSSU Mospino /Моспино/ Stalin 01.06.45 25.02.48302 BM 1062 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??303 BM 1063 RSSU Colonia Minei 5 / Stalin 01.06.45 ??.??.??304 BM 1064 RSSU Gladovka /Гладкова/ Stalin 17.03.45 19.08.48

305 BM 1065 RSSU Stalino /Сталино/ Donețk/ Stalin 01.06.45 19.11.49

306 BM 1066 RSSU Şevcenko /Шевченко/ Stalin 01.06.45 ??.??.??307 BM 1067 RSSU Gorlovka /Горловка/ Stalin 01.06.45 25.02.48308 BM 1068 RSSU Şcelkovka /Щелковка/ Stalin 01.06.45 01.02.46

309 BM 1069 RSSU st. Mandrîkino/Мандрыки-но/ Stalin 01.06.45 25.02.48


311 BM 1070 RSSU Ekaterinovka /Екатериновка/ Stalin 01.06.45 17.12.49


313 BM 1072 RSSU Kramatorsk /Краматорск/ Stalin 10.04.45 25.02.48

314 BM 1073 RSSU st. Şmakovo /Шмаково/ Dnepropetrovsk 01.06.45 ??.??.??

315 BM 1074 RSSU Smolianka /Смолянка/ Stalin 01.06.45 11.02.49316 BM 1075 RSSU Makeevka /Макеевка/ Stalin 01.06.45 ??.??.??317 BM 1077 RSSU Gorlovka /Горловка/ Stalin 01.06.45 01.02.46

318 BM 1078 RSSU st. Kalacevskaia /Калачевская/ Poltava 01.02.46 17.04.47

125


319 BM 1079 RSFSR Korkino /Коркино/ Celiabinsk 01.07.45 26.12.49

320 BM 1080 RSFSR Kopeisk /Копейск/ Celiabinsk 10.07.45 07.09.48

321 BM 1081 RSFSR Kamîșinka /Камышинка / Celiabinsk 30.06.45 26.12.49

322 BM 1083 RSFSR Potanino /Потанино/ Celiabinsk 30.06.45 26.12.49

323 BM 1084 RSFSR Inzer /Инзер/ Bașkiria 05.09.45 15.10.49

324 BM 1085 RSFSR Şadrinsk /Шадринск/ Kurgan 01.02.46 10.03.48

325 BM 1087 RSFSR Sadon /Садон/ RSSA Osetia de Nord 19.08.45 26.12.49

326 BM 1087 RSSU Zaporoje /Запорожье/ 02.06.47 1949327 BM 1088 RSSGruz Tbilisi /Тбилиси/ 01.12.45 01.02.46

328 BM 1089 RSSGruz Petropavlovka /Петропав-ловка/ Abhazia 01.12.45 13.02.48

329 BM 1090 RSFSR Kimpersai /Кимперсай/ Orenburg 01.02.46 ??.??.??

330 BM 1092 RSFSR Kizel /Кизел/ Perm 01.03.47 14.08.47

331 BM 1093 RSFSR Belomorsk /Беломорск/ Karelia 01.02.46 29.01.49

332 BM 1093 RSFSR Borovsk /Боровск/ Perm 1947 1949333 BM 1094 RSSKaz. Aktiubinsk /Актюбинск/ 01.02.45 15.01.48

334 BM 1095 RSFSR st. Aksariha /Аксариха/ Sverdlovsk sept. 45 01.02.46

335 BM 1096 RSFSR Velsk-Kuloi /Вельск-Кулой/ Arhanghelsk 05.09.45 01.02.46

336 BM 1097 RSFSR Kniaj-Pogost /Княж-Погост/ RSSA Komi 08.09.45 01.07.46

337 BM 1098 RSFSR Ust-Vîm /Усть-Вымь/ RSSA Komi 08.09.45 20.05.47

338 BM 1099 RSFSR st. Hramțovskaia /Храмцовская/ Sverdlovsk 01.03.47 14.03.49

339 BM 1100 RSFSR Kosulino /Косулино/ Sverdlovsk 01.02.46 15.11.49

340 BM 1101 RSFSR Ceboksarî /Чебоксары/ RSSA Ciuvașia 18.12.45 01.03.47

341 BM 1102 RSFSR Kanaș /Канаш/ RSSA Ciuvașia sept. 45 27.02.47

342 BM 1103 RSFSR st. Zadanie /Задание/ Sverdlovsk 01.02.46 16.10.48

343 BM 1104 RSFSR Topki /Топки/ Kemerovo 01.02.46 15.10.49

344 BM 1104/3 RSFSRLeninsk-Kuznețkii /Ле-

нинск-Кузнецкий/ Kemerovo

1948 1949

345 BM 1104/1 RSFSR st. Ișanovo /Ишаново/ Kemerovo 1946 1948

126


346 BM 1104/4 RSFSR Iurga /Юрга/ Kemerovo 1946 1946

347 BM 1105 RSFSR st. Monetnaia /Монетная/ Sverdlovsk 01.02.46 24.08.48

348 BM 1106 RSFSR Kandalakșa /Кандалакша/ Murmansk 15.09.45 26.08.47

349 BM 1107 RSFSR st. Şaturskii /Шатурский/ Moscova 01.02.45 ??.??.??

350 BM 1108 RSFSR st. Butovo /Бутово-Пустоши/ Moscova nov. 45 01.02.46

351 BM 1109 RSFSR st. Makleț /Маклец/ Tula 01.03.47 03.01.50

352 BM 1115 RSFSR Ceboksarî /Чебоксары, RSSA Ciuvașia 18.12.45 15.10.49

353 BM 1201 RSSU st. Antrațit /Антрацит/ Voroșilovgrad ian. 45 06.12.49

354 BM 1202 RSSU st. Antrațit /Антрацит/ Voroșilovgrad 01.06.45 ??.??.??

355 BM 1203 RSSU st. Antrațit /Антрацит/ Voroșilovgrad 01.06.45 ??.??.??

356 BM 1204 RSSU Kadievka /Кадиевка/ Voroșilovgrad 01.06.45 03.11.47

357 BM 1205 RSSU st. Almaznaia /Алмазная/ Voroșilovgrad ian. 45 26.12.49

358 BM 1206 RSSU Parijnaia Kommuna /Париж. Коммуна/ Voroșilovgrad 25.01.45 03.11.47

359 BM 1207 RSSU sat Mina Delta-2 /Делта-2/ Voroșilovgrad 01.01.45 24.11.48

360 BM 1208 RSSU sat Mina Nikanor /Никанор/ Voroșilovgrad 28.02.45 15.10.49

361 BM 1209 RSSU Enghels /Энгельса/ Voroșilovgrad ian. 45 03.11.47

362 BM 1210 RSSU sat Mina 1 bis /бис/ Voroșilovgrad 01.06.45 20.04.49

363 BM 1211 RSSU Toșkovka /Тошковка/ Voroșilovgrad ian. 45 16.11.49

364 BM 1212 RSSUst. Lobovskie Kopi /Лобовские Копи/

Voroșilovgrad01.06.45 ??.??.??

365 BM 1213 RSSU Krivoiroje /Криворожье/ Voroșilovgrad 01.06.45 01.02.46

366 BM 1214 RSSU Krivoiroje /Криворожье/ Voroșilovgrad 18.02.45 05.01.50

367 BM 1216 RSSU Verhnee /Верхнее/ Voroșilovgrad 29.01.45 02.11.49

368 BM 1217 RSSU st. Lisiciansk /Лисичанск/ Voroșilovgrad 01.06.45 03.11.47

127


369 BM 1218 RSSU Krasnîi Luci /Красный Луч, Mina 6/ Voroșilovgrad 01.06.45 21.05.47


371 BM 1220 RSSU st. Valianovka /Вальяновка/ Voroșilovgrad apr. 45 12.12.49

372 BM 1221 RSSU st. Izotovo /Изотово/ Voroșilovgrad 01.06.45 01.03.47

373 BM 1222 RSSU Golubovka /Голубовка/ Voroșilovgrad 20.02.45 03.11.47

374 BM 1223 RSSU st. Brazol /Бразоль/ Voroșilovgrad mart. 45 26.12.49

375 BM 1224 RSSU st. Irmino /Ирмино/ Voroșilovgrad mart. 45 ian. 49

376 BM 1225 RSSU st. Almaznaia /Алмазная/ Voroșilovgrad 01.06.45 27.02.47

377 BM 1226 RSSU st. Svetlanovo /Светланово/ Voroșilovgrad 01.06.45 23.04.47

378 BM 1227 RSSU sat Mina nr. 7/8, Voroșilovgrad 01.06.45 ??.??.??


380 BM 1235 RSSU sat Mina Almaznaia /Алмаз-ная/ Voroșilovgrad 01.06.45 01.02.46

381 BM 1236 RSSU Kommunarsk /Коммунарск/ Voroșilovgrad 01.06.45 ??.??.??

382 BM 1240 RSSU sat Mina Kipuciaia /Кипучая/ Voroșilovgrad 01.06.45 ??.??.??

383 BM 1241 RSSU st. Almaznaia /Алмазная/ Voroșilovgrad mart. 45 12.12.49

384 BM 1242 RSSU Parijnaia Kommuna /Париж. Коммуна/ Voroșilovgrad 01.06.45 01.02.46

385 BM 1243 RSSU Verhnee /Верхнее/ Voroșilovgrad mart. 45 24.01.48

386 BM 1244 RSSU st. Pereezdnaia /Переездная/ Voroșilovgrad 01.02.46 ??.??.??

387 BM 1246 RSSU st. Lisiciansk /Лисичанск/ Voroșilovgrad 01.02.46 ??.??.??

388 BM 1250 RSSGruz Borjomi /Боржоми/ 20.04.46 20.07.48

389 BM 1401 RSSU Krivoirog /Кривой Рог/ Dnepropetrovsk 01.06.45 20.10.49

390 BM 1402 RSSU st. Şmakovo /Шмаково/ Dnepropetrovsk 01.06.45 21.05.47

391 BM 1403 RSSU st. Vecernii Kut /Вечерний Кут/ Dnepropetrovsk 02.02.45 20.09.48

392 BM 1404 RSSU Krasnîi Gorniak /Красный Горняк/ Dnepropetrovsk 01.06.45 26.12.49

128


393 BM 1405 RSSU st. Rokovataia /Роковатая/ Dnepropetrovsk 01.06.45 17.04.47

394 BM 1406 RSSU st. Inguleț /Ингулец/ Dnepropetrovsk 10.02.45 21.05.47

395 BM 1407 RSSU st. Mudrenaia /Мудреная/ Dnepropetrovsk 01.06.45 12.12.49

396 BM 1408 RSSU Hristoforova /Христофоро-ва/ Dnepropetrovsk 01.06.45 01.02.46

397 BM 1409 RSSU Jeltaia Reka /Желтая Река/ Dnepropetrovsk 01.06.45 17.04.47

398 BM 1410 RSSU Jeltaia Reka /Желтая Река/ Dnepropetrovsk 01.06.45 20.10.49

399 BM 1411 RSSU st. Mudrenaia /Мудреная/ Dnepropetrovsk 01.06.45 20.09.48

400 BM 1412 RSSU st. Ternî /Терны/ Dnepropetrovsk 01.06.45 ??.??.??

401 BM 1413 RSSU Krivoi Rog /Кривой Рог/ Dnepropetrovsk 01.06.45 20.10.49

402 BM 1414 RSSU st. Marganeț /Марганец/ Dnepropetrovsk 01.06.45 ??.??.??

403 BM 1415 RSSU Dneprodzerjinsk /Днепрод-зержинск/ Dnepropetrovsk 01.06.45 18.05.48

404 BM 1416 RSSU Dnepropetrovsk /Днепропетровск/ 30.01.45 20.10.49

405 BM 1417 RSSU Krivoi Rog /Кривой Рог/ Dnepropetrovsk 01.06.45 ??.??.??

406 BM 1418 RSSU Novomoskovsk /Новомо-сковск/ Dnepropetrovsk 01.06.45 ??.??.??


408 BM 1420 RSSU st. Goriainovo /Горяиново/ Dnepropetrovsk 31.01.45 20.09.48

409 BM 1421 RSSU st. Baglei /Баглей/ Dnepropetrovsk 01.06.45 01.02.46


411 BM 1423 RSSU st. Goriainovo /Горяиново/ Dnepropetrovsk 01.06.45 26.12.49

412 BM 1424 RSSU Dnepropetrovsk /Днепропетровск/ 01.06.45 ??.??.??




129



417 BM 1429 RSSU st. Gorianinovo /Горяиново/ Dnepropetrovsk 01.06.45 17.04.47

418 BM 1430 RSSU st. Vecernii Kut /Вечерний Кут/ Dnepropetrovsk 01.06.45 01.02.46



421 BM 1433 RSSU st. Şmakovo /Шмаково/ Dnepropetrovsk 01.06.45 01.07.47


423 BM 1435 RSSU Dnepropetrovsk Днепропетровск/ 01.03.47 06.12.47

424 BM 1501 RSSU Zaporoje /Запорожье/ 08.02.45 01.03.47425 BM 1502 RSSU Zaporoje /Запорожье/ apr. 45 01.01.48426 BM 1505 RSSU Zaporoje /Запорожье/ 01.06.45 ??.??.??427 BM 1551 RSSU Harkov /Харьков/ aug. 45 26.12.49

428 BM 1552 RSSU Kapustianovka /Капустяновка/ Harkov 01.06.45 ??.??.??

429 BM 1553а RSFSR Krasnoiarsk /Красноярск/ 01.01.48 01.07.49430 BM 1553 RSSU Harkov /Харьков/ 01.06.45 13.10.49431 BM 1554 RSSU Harkov /Харьков/ 07.04.45 01.06.45432 BM 1555 RSSU Harkov /Харьков/ 15.02.45 15.03.47433 BM 1556 RSSU Harkov /Харьков/ 05.04.45 11.03.47434 BM 1557 RSSU Budî /Буды/ Harkov 01.06.45 ??.??.??

435 BM 1601 RSFSR Novoșahtinsk /Новошахтинск/ Rostov 01.04.45 01.10.47

436 BM 1602 RSFSR Şahtî /Шахты/ Rostov 25.01.45 26.12.49437 BM 1603 RSSU Şahtî /Шахты/ Rostov 25.01.45 01.10.47438 BM 1604 RSSU Şahtî /Шахты/ Rostov 25.01.45 01.0148

439 BM 1605 RSFSR st. Belaia Kalitva /Белая Калитва/ Rostov 10.02.45 26.12.49

440 BM 1651 RSFSR Verhnii Ufalei /Верхний Уфалей/ Celiabinsk 04.03.45 01.01.48

441 BM 1652 RSFSR Plast /Пласт/ Celiabinsk 20.02.45 01.07.49

442 BM 1701 RSFSR Oktiabrskii /Октябрьский/ Bașkiria 01.03.47 26.12.49

443 BM 1701 RSFSR Groznîi /Грозный/ Ceceno-Ingușetia 07.02.45 01.02.46

444 BM 1702 RSFSR Groznîi /Грозный/ Ceceno-Ingușetia 07.02.45 26.12.49

445 BM 1751 RSFSR Kungur /Кунгур/ Perm 20.02.45 26.12.49

130


446 BM 1752 RSFSR Overiata /Оверята/ Perm 24.02.45 26.12.49

447 BM 1801 RSFSR Berezovskii /Березовский/Sverdlovsk mart. 45 03.01.50

448 BM 1802 RSFSR Is /Ис/ Nijne-Tura /Нижне-Тура/ Sverdlovsk 22.02.45 24.08.48

449 BM 1803 RSFSR Berezovskii /Березовский/Sverdlovsk 21.02.45 01.06.45

450 BM 1852 RSSGruz st. Ureki /Уреки/ 11.01.45 13.02.48451 BM 1852 RSFSR st. Urussu /Уруссу/ Bașkiria 05.03.45 01.06.45452 BM 1853 RSSGruz st. Supsa /Супса/ 16.02.46 13.02.48

453 BM 1901 RSFSR Kubandîk /Кувандык/ Orenburg 06.03.45 01.02.46

454 BM 1902 RSFSR st. Nikel /Никель/ Orsk / Orenburg 10.03.45 05.01.50

455 BM 1951 RSSU st. Viska /Виска/ Kirovograd 18.03.45 11.03.47456 BM 1961 RSSB Baranovici /Барановичи/ apr. 45 dec. 45457 BM 1962 RSSB Baranovici /Барановичи/ apr. 45 01.06.48458 BM 1971 RSSB Gomel /Гомель/ apr. 45 01.03.47459 BM 1972 RSSB Gomel /Гомель/ apr. 45 oct. 45460 BM 1981 RSSB Mozîr /Мозырь/ Gomel apr. 45 dec. 45461 BM 1991 RSSB Brest /Брест/ mai 45 oct. 45462 BM 2001 RSSU Odessa /Одесса/ 01.06.45 ??.??.??463 BM 2002 RSSU st. Iinka /Ильинка/ Odessa 01.06.45 ??.??.??464 BM 2003 RSSU Odessa /Одесса/ 01.06.45 ??.??.??

465 BM 2004 RSSU Elzas /Эльзас/ Şerbenka /Щербенка/ Odessa 17.04.45 01.02.46

466 BM 2021 RSFSR Volgograd /Волгоград/st. Elșanka /Ельшанка/ 01.06.45 12.04.47

467 BM 2030 RSSTurk Nebit-Dag /Небит-Даг/ 21.05.45 1945

468 BM 2031 RSSB st. Smolevici /Смолевичи/ Minsk apr. 45 oct. 45

469 BM 2032 RSSB st. Plissa /Плисса/ Kr. Znamia / Кр. Знамя/ apr. 45 01.03.47

470 BM 2033 RSSB st. Rudensk /Руденск/ Minsk apr. 45 iun. 47471 BM 2034 RSSB st. Ratomka /Ратомка/ Minsk apr. 45 ian. 46

472 BM 2035 RSSB Minsk-Kr. Urocișce /Кр. Урочище/ apr. 45 12.01.50

473 BM 2036 RSSB Minsk /Минск/ apr. 45 sept. 45474 BM 2041 RSSB st. Iasen /Ясень/ Bobruisk apr. 45 01.06.45475 BM 2042 RSSB Sluțk /Слуцк/ Minsk apr. 45 01.06.45476 BM 2043 RSSB st. Broja /Брожа/ Moghilev apr. 45 iulie 46477 BM 2051 RSSB Moghilev /Могилев/ 05.04.45 nov. 45

478 BM 2061 RSSGruz Dviri /Двири/ Borjomi /Боржоми/ 09.06.45 17.12.49

479 BM 2062 RSSGruz Cibishevi /Чибисхеви/ Borjomi 09.06.45 ??.??.??

131


480 BM 2071 RSSU Poltava-Zgurovka /Полтава-Згуровка/ Kiev 01.06.45 01.02.46

481 BM 2081 RSSU Jmerinka /Жмеринка/ Vinnița 15.01.45 16.05.46

482 BM 2091 RSFSR Inza /Инза/ Ulianov 07.04.45 sept. 47

483 BM 2102 RSFSR st. Staraia Otrada /Старая Отрада/ Volgograd 1945 1948

484 BM 2149 RSSU Sambor /Самбор/ Lvov 1945 1947485 BM 3641 RSSU Gaisin /Гайсин/ Vinnița 20.07.45 08.11.46

486 Exploatarea forestieră RSFSR st. Fosforitnaia /

Фосфоритная/ Kirov 25.01.47 ??.??.??

Sursă: RGVA, Fond 1p, Opis 1e, d. 96; Fond 1p, Opis 3g, 4g, 9g, 10g și 13g.

132


Anexa nr. 20

Locurile de înhumare a internaților civili (deportați şi arestați) decedați în batalioanele de muncă de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (1945-1955)

Nr.

crt.

Num

ăr B

M

Repu

blic

a,

regi

unea

Locu

l dis

locă

rii

cim

itiru

lui

Tota

l civ

ili

înhu

maț

i

Din care

Etni

ci g

erm

ani

(tot

al)

Cet

ățen

i ai

Rom

ânie

i (id

entifi

cați

nom

inal

)

1 498 RSSAzer Hanlar /Ханлар/ 11 52 2035 RSSB Minsk /Минск/ Moghilev 564 564

3 1962 RSSB Baranovici/Баранович / Brest 411 411

4 472 RSSB Borisov /Борисов/ Minsk 2 52

5 477 RSSB Zelenovka/ Зеленовка/ Minsk 1 1

6 2032 RSSB Ozerișce /Озерище/ Minsk 218 217

7 2032 RSSB Smolevici /Смолевич/ Minsk 148 148

8 2034 RSSB Ratomka /Ратомка/ Minsk 235 234

9 2033 RSSB Dukora /Дукора/ Minsk 178 178

10 2031 RSSB Cernițkii /Черницкий/ Minsk 312 312

11 1971 RSSB st. Iput /Ипуть/ Moghilev 209 20112 1250 RSSGruz Garga /Гагра/ 8 313 2061 RSSGruz Dviri /Двири/ Borjomi 942 94214 2062 RSSGruz Kvabishebi /Квабисхеви/ 778 -15 1094 RSSKaz Aktiubinsk /Актюбинск/ 109 109

16 1093 Karelia Medvejegorsk /Медвежьегорск/ 30 29

17 UPVI RSSLet Elgava /Елгава/ 6 618 1104 RSFSR Kemerovo /Кемерово/ 83 8019 1553а RSFSR Krasnoiarsk /Красноярск/ 11 11

20 1096 RSFSR st. Kuloi /Кулой/ Arhan-ghelsk 5 4

21 1701 RSFSR Oktiabr /Октябрь/ Bașkiria 10 10

22 1701 RSFSR Oktiabr /Октябрь/ Bașkiria 7 6

23 2021 RSFSR st. Elșanka /Ельшанка/ Volgograd 425 423 2

24 1104 RSFSR Leninsk-Kuznețkii /Деннинск Кузнецкий/ 14 11

25 1104 RSFSR st. Ișanovo /Ишаново/ Kemerovo 40 35

133


26 1104 RSFSR Iurga/Юрга/ Kemerovo 1 127 332 RSFSR Nara /Нара/ Moscova 1 1

28 1108 RSFSR Pustoși /Пустоши/ Moscova 27 27

29 410 RSFSR Saburovo /Сабурово/ Moscova 2 2

30 UPVI RSFSR Direcția prizonieri și internați Moscova 8 6

31 1106 RSFSR Kandalakșa /Кандалакша/ Murmansk 99 99

32 1901 RSFSR Kubandîk /Кувандык/ Orenburg 35 28 3

33 1901 RSFSR Mednogorsk /Медногорск/ Orenburg 16 13 2

34 1602 RSFSR Orsk /Орск/ Orenburg 86 86

35 1090 RSFSR Kimpersai /Кимперсай/ Оренбург 604 604

36 1902 RSFSR Rakitianka /Ракитянка/ Orenburg 30 25 3

37 1752 RSFSR Krasnokamck /Краснокамск/ Perm 5 5

38 1752 RSFSR Krasnokamck /Краснокамск/ Perm 61 61

39 1751 RSFSR Kungur /Кунгур/ Perm 78 6940 1093 RSFSR Borovsk /Боровск/ Perm 13 13

41 1601 RSFSR Novoșahtinsk /Новошахтинск/ Rostov 39 1

42 1602 RSFSR Şahtî /Шахты/ Rostov 119 -43 1603 RSFSR Şahtî /Шахты/ Rostov 141 -

44 1605 RSFSR Boguraevka /Богураевка/ Mina 19, Rostov 165 137 4

45 1100 RSFSR Kosulino /Косулино/ Sverdlovsk 25 25

46 1100 RSFSR Kamîșevo /Камышево/ Sverdlovsk 19 19 1

47 1103 RSFSR Izolit /Изоплит/ Sverdlovsk 18 18

48 1801 RSFSR sat Lenin /Ленина/ Sverdlovsk 132 111

49 1105 RSFSR Losinîi /Лосиный/ Sverdlovsk 23 23

50 1105 RSFSRsat Pervomaiskii /Первомайский/

Sverdlovsk24 24

51 1801 RSFSRsat Pervomaiskii /Первомайский/

Sverdlovsk116 84 57

52 1802 RSFSR sat Juravlik /Журавлик/ Sverdlovsk 56 55 56

53 SevLag RSFSR Berezovka /Березовка/ Sverdlovsk 83 75

134


54 SevLag RSFSR Ctupino /Ступино/ Sverdlovsk 209 189

55 SevLag RSFSR Alekseevka /Алексеевка/ Sverdlovsk 7 6

56 SevLag RSFSR Sosva /Сосьва/ Sverdlovsk 51 51

57 1087 RSFSR Galon /Галон/ RSSA Osetia de Nord 34 20

58 2091 RSFSR Inza /Инза/ Ulianov 274 265 2

59 1651 RSFSR Verhnii Ufalei /Верхний Уфалей/ Celiabinsk 145 132 7

60 1079 RSFSR Kopeisk /Копейск/ Celiabinsk 24 24 6

61 1081 RSFSR Kamîșinka /Камышинка/ Celiabinsk 166 166

62 1083 RSFSR Potanino /Потанино/ Celiabinsk 259 259

63 1080 RSFSR Kopeisk /Копейск/ Mina 201, Celiabinsk 72 71

64 1652 RSFSR Plast /Пласт/ Celiabinsk 91 84 1

65 1701 RSFSR Groznîi /Грозный/ RSSA Ceceno-Ingușetia 120 119

66 1102 RSFSR Kanaș /Канаш/ Ciuvașia 394 386

67 1115 RSFSR Ceboksarî /Чебоксары/ Ciuvașia 156 152

68 1416 RSSUcătun Krupskoi /

Крупской/ Dnepropetrovsk

30 30

69 1423 RSSUcătun Krupskoi /

Крупской/ Dnepropetrovsk

29 27

70 1416 RSSU Şecenko /Шевченко/ Dnepropetrovsk 124 118

71 1420 RSSU Dnepropetrovsk, cimitirul Şliahov /Шляхов/ 183 148

72 1047 RSSU Donețk /Донецк/ 43 3773 1047 RSSU Donețk /Донецк/ 99 7274 1045 RSSU Donețk /Донецк/ 79 4975 1021 RSSU Donețk /Донецк/ 182 17976 1046 RSSU Donețk /Донецк/ 11 977 1010 RSSU Donețk /Донецк/ 121 121 12178 1047 RSSU Donețk /Донецк/ 200 12479 1045 RSSU Donețk /Донецк/ 9 980 1023 RSSU Donețk /Донецк/ 206 20681 1064 RSSU Donețk /Донецк/ 30 22

82 1087 RSSU Zaporoje /Запорожье/, Raion Lenin 324 226

83 1502 RSSU Zaporoje /Запорожье/, cătunul nr. 6 374 307

84 1401 RSSU Krivoi Rog /Кривой Рог/ Dnepropetrovsk 78 51

135



86 2071 RSSU Poltava /Полтава/, cimitirul orășenesc 431 423

87 1544 RSSU Harkov /Харьков/ 230 23088 1555 RSSU Harkov /Харьков/ 103 7589 1557 RSSU Budî /Буды/ Харьков/ 216 21190 1551 RSSU Harkov /Харьков/ 13 1391 1553 RSSU Harkov /Харьков/ 74 6292 1551 RSSU Harkov /Харьков/ 54 5493 1553 RSSU Harkov /Харьков/ 562 51094 3641 RSSU Gaisin /Гайсин/ Vinnița 28 27

95 2081 RSSU Jmerinka /Жмеринка/ Vinnița 216 216

96 2081 RSSU Kazatin /Казатин, Винница 45 45

97 1415 RSSU Dneprodzerjinsk /Днепродзержинск/ 400 390 10



100 1401 RSSU Krivoi Rog /Кривой Рог/ Dnepropetrovsk 76 71 6



103 1410 RSSU Krivoi Rog /Кривой Рог/ Dnepropetrovsk 184 180 1



106 1034 RSSU Sovhozul Mikoian, Donețk 18 11107 1034 RSSU Sovhozul Mikoian, Donețk 117 63

108 1040 RSSU Enakievo /Енакиево/ Donețk 15 12


110 1047 RSSU st. Mospino /Моспино/ Donețk 25 20 5

111 1024 RSSU st. Hanjenkovo /Ханженково/ Donețk 14 14

112 1035 RSSU Mina 35 bis, Donețk 101 81

113 1024 RSSU Verhnaia Krînka /Верхняя Крынка/ Donețk 90 82

114 1035 RSSU Mina 20 bis, Donețk 45 19 37

115 1030 RSSU Gorlovka /Горловка/ Donețk 237 131

136


116 1049 RSSU Gorlovka /Горловка/ Donețk 136 331

117 1017 RSSU Debalțevo /Дебальцево/ Donețk 105 -

118 1031 RSSU Dzerjinsk /Дзержинск/ Donețk 261 221


120 1014 RSSU Enakievo /Енакиево/ Donețk 285 279 47





125 1003 RSSU Konstantinovka /Константиновка/ Donețk 67 67

126 1048 RSSU Konstantinovka /Константиновка/ Donețk 91 28

127 1015 RSSU Kramatorsk /Краматорск/ Donețk 34 14 17

128 1072 RSSU Kramatorsk /Краматорск/ Donețk 333 -

129 1012 RSSU Makeevka /Макеевка/ Donețk 28 26





134 1001 RSSU Makeevka /Макеевка/ Donețk 103 103 100







141 1061 RSSU st. Mospino /Моспино/ Donețk 100 68 10

142 1009 RSSU Novaia Gorlovka /Новая Горловка/ Donețk 34 22 10

137


143 1024 RSSU Novoekonomiceskoe /Новоэкономическое/ 296 175 20

144 1018 RSSU Slaviansk /Славянск/ Donețk 12 10 2

145 1059 RSSU Snejnoe /Снежное/ Donețk 150 124

146 1004 RSSU Ciasov Iar /Часов Яр/ Donețk 152 151

147 1013 RSSU Ciasov Iar /Часов Яр/ Donețk 98 94 93

148 1034 RSSU Şahtersk /Шахтерск/ Donețk 35 6

149 1034 RSSU Şahtersk /Шахтерск/ Donețk 17 13

150 1011 RSSU Cikalovskii /Чкаловский/ Donețk 42 42

151 1000 RSSU st. Mușketovo /Мушкетово/ Donețk 67 54 2

152 1010 RSSU st. Mușketovo /Мушкетово/ Donețk 43 - 43

153 1010 RSSU Vetka /Ветка/ 121 121 121

154 1024 RSSU st. Hanjenkovo /Ханженково/ Donețk 241 231 27



157 1054 RSSU Kapitalnîi /Капитальный/ Donețk 93 93

158 1055 RSSU Kapitalnîi /Капитальный/ Donețk 132 117 23

159 1054 RSSU Ciulkovka /Чулковка/ Donețk 75 75 42

160 1045 RSSU st. Mușketovo /Мушкетово/ Donețk 27 21

161 1016 RSSU Novotroițkoe /Новотроицкое/ Donețk 102 91

162 1071 RSSU Nelepobka /Нелеповка/ Donețk 123 115

163 1051 RSSU Iunokommunarovsk /Юнокоммунаровск/ 54 15

164 1028 RSSU Pervomaiskii /Первомайский/ Donețk 78 57

165 1069 RSSU Trudovoi /Трудовой/ Donețk 104 79

166 1025 RSSU Novîi Donbass /Новый Донбасс/ Donețk 499 155 1

167 1028 RSSU Novîi Donbass /Новый Донбасс/ Donețk 282 236

168 1025 RSSU Mina 27, Donețk 135 51 2169 1026 RSSU Mina 32, Donețk 350 34170 1026 RSSU Mina 32, Donețk 136 46

138


171 1059 RSSU Mina 8 бис, Donețk 132 55

172 1038 RSSU Mina 27, Donețk 90 24

173 1037 RSSU Mina 9-10, Donețk 55 24174 1037 RSSU Mina 9-43, Donețk 30 10

175 1039 RSSU Krasnaia Zorka /Красная Зорька/ Donețk 67 50 58

176 1035 RSSU Al-Orelovskii /Ал-Ореловский/ Donețk 8 2

177 1035 RSSU cătunul 1 Mai /1 Мая/ Donețk 12 10

178 1035 RSSU Al-Orelovskii /Ал-Ореловский/ Donețk 105 38

179 1034 RSSU Al-Otrog /Ал-Отрог/ Donețk 14 10



182 1505 RSSU Dneproges /Днепрогэс/ Zaporoje 222 188

183 2071 RSSU Zgurovka /Згуровка/ Kiev 9 9

184 1236 RSSU Alcevsk /Алчевск/ Lugansk 500 481

185 1207 RSSU Alcevsk /Алчевск/ Lugansk 311 108 147



188 1205 RSSU Irmino /Ирмино/ Lugansk 339 208




192 1204 RSSU Kadievka /Кадиевка/ Lugansk 242 118






198 1210 RSSU Krasnodon /Краснодон/ Lugansk 154 121 18

139


199 1219 RSSU Krasnîi Luci /Красный Луч/ Lugansk 166 -

200 1217 RSSU Lisiciansk /Лисичанск/ Lugansk 387 76

201 1243 RSSU Lisiciansk /Лисичанск/ Lugansk 253 253

202 1211 RSSU Popasnaia /Попасная/ Lugansk 155 147 4

203 1211 RSSU Popasnaia /Попасная/ Lugansk 117 94 1

204 1226 RSSU Popasnaia /Попасная/ Lugansk 28 28

205 1235 RSSU Almaznaia /Алмазная/ Lugansk 485 2 24

206 1241 RSSU Almaznaia /Алмазная/ Lugansk 273 267

207 1227 RSSU Mina 7-7 bis, Lugansk 34 31

208 1218 RSSU Hrustalnoe /Хрустальное/ Lugansk 105 -

209 1206 RSSU Mina 5 bis, Lugansk 175 158 71

210 1209 RSSU Mina Engels/Энгельса/ Lugansk 150 10 103

211 1216 RSSU Proletarsk/Пролетарск/ Lugansk 479 458

212 1212 RSSU Lobovka /Лобовка/ Lugansk 7 7

213 1221 RSSU Volodarsk /Володарск/ Lugansk 67 67

214 1220 RSSU Mina 9 Lenin /Ленина/ Lugansk 159 159

215 1223 RSSU Mina Voroșilov /Ворошилов/ Lugansk 90 - 3

216 1552 RSSU Izium /Изюм/ Harkov 3 3

217 1556 RSSU Kotliarî /Котляры/ Harkov 284 280

Sursa: Locuri de deținere a prizonierilor Wehrmacht-ului pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (1941-1956). Gid /Места содержания военнопленных вермахта на территории бывшего Советского Союза (1941-1956). Путеводитель/ Moscova, Dresda, Bonn, Kassel – 2008, pag. 302-390.

Precizări: 1. Lista nu cuprinde și locurile de înhumare a internaților civili (deportați și

arestați) decedați în lagărele NKVD, spitalele și obiectivele speciale sovie-tice (situații în curs de documentare arhivistică).

2. Operațiunea de identificarea nominală a internaților civili (deportați și arestați) cetățeni ai României, decedați în batalioanele de muncă de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, este în curs de documentare arhivistică.

140


Anexa nr. 21

Liste nominale cu cetățenii civili români (deportați şi arestați) decedați în:

a) Batalionul de muncă nr. 1001 din Makeevka, Regiunea Donețk-Ucraina (înhumați în cimitirul situat în apropierea cătunului „Drumul lui Ilici”)

Nr.

crt. Numele,

prenumele, patronimul An

naşt

.

sex

Naţ

./etn

ie

Cet

ăţen

ie

Dat

ă de

ces

1 AIBEN Peter Peter 1898 B Ge RO 12.06.462 AIPERT Elisabeta a Martin 1920 F Ge RO 23.08.473 BEKKERT Agneta a Simion 1924 F Ge RO 05.01.464 BIBER Peter Iosif 1904 B Ge RO 21.03.475 BINDER Martin Martin 1907 B Ge RO 18.03.476 BINDER Roza a Johan 1923 F Ge RO 01.07.467 BLESS Johan Johan 1911 B Ge RO 15.07.478 BONN Karl Carol 1903 B Ge RO 02.08.459 BUHGOLȚER Hans Mihail 1904 B Ge RO 28.08.45

10 DOLLA Roza a Hans 1928 F Ge RO 26.06.4511 DRUTLER Andreas Johan 1907 B Ge RO 28.11.4512 ELVING Anna a Johan 1926 F Ge RO 12.07.4613 FILIP/PHILIP Johan Johan 1906 B Ge RO 14.01.4714 FIŞ Stefan Georg 1899 B Ge RO 09.08.4715 FOLKES G/H. Walter 1926 B Ge RO 02.07.4516 FORAN Arpad Mihail 1906 B Ge RO 18.03.4717 FROMBAH Johan Georg 1901 B Ge RO 24.03.4718 GELTȚ/HELTZ Marta a Johan 1922 F Ge RO 11.06.4819 GEȚ/HEȚ Franț 1901 B Ge RO 20.04.4520 GITŞ Peter 1899 B Ge RO 23.03.4521 GOTŞLING Maria a Georg 1924 F Ge RO 12.10.4722 GREIZER Johan Johan 1904 B Ge RO 10.03.4723 GRILL Iosif Iohan 1902 B Hu RO 24.03.4724 GROSS Andrei Andrei 1898 B Ge RO 25.12.4725 GROSS Ernest Peter 1904 B Ge RO 21.09.4526 GROSS Kristian Johan 1904 B Ge RO 28.10.4527 GROSS Marta a Johan 1913 F Ge RO 03.10.45

28 GUBBES/HUBBES Georg Johan 1907 B Ge RO 20.07.47

29 HAGEŞ Hida/Gida a Iohan 1928 F Ge RO 23.01.4530 HAIDEL/GAIDEL Mihail 1906 B Ge RO 05.06.4531 HAIS/GAIS Anna a Nicolai 1926 F Ge RO 23.09.45

141


32 HEDWIG Georg Georg 1929 B Ge RO 05.06.4633 HERBERT Katerina a An/ton/ 1925 F Ge RO 16.06.48

34 HERNADI/GERNADI Odon Iuliu 1901 B Hu RO 30.12.46

35 HUBBES Ekaterina a K/arol 1919 F Ge RO 28.09.4536 HUBERT Mathias Iosif 1904 B Ge RO 15.10.4537 IMRIH Anna a Georg 1917 F Ge RO 13.06.4638 KAUFMES H/G Annaliza 1925 F Ge RO 16.12.4539 KERES Andreas Andrei 1902 B Ge RO 25.03.4740 KERȚBEK Luiza a Georg 1914 F Ge RO 02.09.4541 KLEIN Frederick Johan 1902 B Ge RO 21.11.4542 KLEIS Roza 1921 F Ge RO 06.07.4543 KLING Iosif Tomas 1911 B Ge RO 22.06.4644 KLOSS Georg Georg 1908 B Ge RO 05.08.4745 KOPON Amalia a Georg 1924 F Ge RO 14.06.4646 KOPON Fritz 1899 B Ge RO 29.03.4547 KRATOFIL Wilhelm 1917 B Ge RO 20.05.4548 KUCER Rudolf Eduard 1898 B Ge RO 25.03.4749 KUMES Hilda a Martin 1926 F Ge RO 06.11.4550 LAI Heinrich Mihail 1902 B Ge RO 16.10.4551 LIS/LISH Friedrich Samoil 1909 B Ge RO 26.10.4652 LURȚ Georg Johan 1903 B Ge RO 15.07.4753 MAIGUT Maria a Iosif 1926 F Hu RO 20.12.4654 MARȚEL Johan Andrei 1904 B Ge RO 07.07.4555 MEŞEL Heinrich 1901 B Ge RO 02.10.4556 MEȚGER Suzanne a Nicolai 1914 F Ge RO 18.07.4657 MISKES/K Otto 1906 B Ge RO 12.05.4558 MISS Heinrich 1909 B Ge RO 04.05.4559 MISS Samuel Samuel 1906 B Ge RO 16.04.4660 MOICI Nikolai Mihail 1917 B Ge RO 21.12.4661 MÜLLER Heinrich 1905 B Ge RO 09.11.4562 MÜSTER Friedrich Johan 1907 B Ge RO 16.11.4563 PAUL Iosif Iosif 1903 B Ge RO 19.09.4564 PETTER Magdalena a Johan 1922 F Ge RO 10.10.4565 PFAF Edit 1926 F Ge RO 29.03.4566 PIALOTA Adolf Iosif 1903 B Hu RO 10.07.4767 POPP Mihail 1901 B Ge RO 13.11.4568 PROMER Anna Johan 1925 F Ge RO 20.12.4669 PROMER Johan Johan 1928 B Ge RO 22.11.4770 RAIS Josefina a Iosif 1921 F Ge RO 04.08.4671 REHTER David Johan 1905 B Ge RO 11.02.47

72 REMERS Roza a Kurmes 1914 F Ge RO 02.12.46

142


73 RIHTER Rosina a Mihail 1918 F Ge RO 19.07.47

74 ROTH Johan Johan 1913 B Ge RO 05.03.4675 SAIF Hans Johan 1927 B Ge RO 23.08.4576 SCHIBINGER Johan Peter 1902 B Ge RO 18.12.4677 SCHOPOL Mihail Mihail 1914 B Ge RO 06.03.4778 SCHROM Rosina a Samoil 1926 F Ge RO 23.10.47

79 SCHTOER/ŞTOER Alexander Franz 1904 B Ge RO 20.03.46

80 SCHUN Valter Johan 1902 B Ge RO 20.12.46

81 SCHUŞTER/ŞUSTER Johan Johan 1902 B Ge RO 03.10.45

82 SCHVARȚ Eva a Nicolas 1925 F Ge RO 09.09.4583 SEVASTIAN Peter Fritz 1897 B Ge RO 29.10.4584 ŞNABEL Roza a Johan 1922 F Ge RO 17.08.47

85ŞTAIBAS/SCHTAIBAS

Iosif Iosif1904 B Ge RO 12.11.46

86 ŞTAM/P Johan Johan 1897 B Ge RO 16.08.45

87ŞTAMPP/SCHAMPP

Mihail Georg1902 B Ge RO 01.03.47

88 ŞTEFAN Martin Johan 1900 B Ge RO 15.03.4789 ŞTRAITFERT Friedrich 1908 B Ge RO 09.02.4790 ŞTRAK Rudolf Samuil 1901 B Ge RO 18.03.4791 ŞUTER/SCHUŞTER Iohan 1898 B Ge RO 04.03.45

92ŞVAB/SCHVAB

Andreas Andreas1903 B Ge RO 10.02.47

93 ŞVAB/SCHVAB Hans Peter 1928 B Ge RO 17.08.4594 TARTLER Emma a Peter 1926 F Ge RO 14.07.47

95 TOGLAITER/GOGLAITER Franz Mihail 1906 B Ge RO 01.03.47

96 TOTH/TUT Heinrich Ştefan 1904 B Ge RO 08.02.47

97 ȚAHARIS/ZAHARIS Matei Matei 1905 B Ge RO 08.11.45

98 ȚINTZ Georg Georg 1910 B Ge RO 08.03.4799 UITZ Mihail Mihail 1907 B Ge RO 19.09.45

100 WEBER Peter Franz 1902 B Ge RO 22.03.47

Sursă: GARF, Fond 1p, Opis 05e, dosar 1088, f. 10-18.

Precizări: 1. În acest cimitir au fost înhumați 103 internați civili straini, dintre care:

100 cetațeni români, câte un ungur, un german și un iugoslav.2. Prima înhumare: 23 ianuarie 1945 și ultima: 16 iunie 1948.3. Cimitirul era amplasat la 300 m NE de orășelul muncitoresc (colonia mi-

nieră) și 85 m NV de cătunul Drumul lui Ilici.

143


b) Batalionul de munca nr. 1002 din Enakievo, Regiunea Donețk-Ucraina

Nr. crt. Numele, prenumele, patronimul An nașt. sex Naţ./

etnie Cetăţenie Dată deces

1 BARTMUS Maria a Mihai 1926 B Ge RO 10.11.45

2 BINDER Artur 1902 B Ge RO 30.05.473 BINDER Kurt 1907 B Ge RO 03.10.454 DAVID/T Iosif Georg 1906 B Ge RO 24.02.485 DENEŞ Karl Adam 1916 B Ge RO 20.11.456 DERNER Georg Johan 1900 B Ge RO 30.01.477 EBERT Heinrich Heinrich 1926 B Ge RO 09.04.468 FRANK Amalia a Andrei 1921 F Ge RO 30.01.46

9 FUST/FUKS Reghina a Johan 1911 F Ge RO 02.11.45

10 GAIS/TAIS Mihail Simion 1902 B Ge RO 01.10.47

11 GOSPER Peter Adam 1909 B Ge RO 18.03.4712 HAIM Hans Hans 1905 B Ge RO 01.02.4713 HOUMAN Hans Larion 1927 B Ge RO 16.08.4814 KAICEA Margareta a Karl 1920 F Ge RO 07.12.4515 KASTE Gerda a Ernest 1925 F Ge RO 19.01.4616 KESTNER Iosif a Iosif 1904 B Ge RO 19.04.4617 KINDEL Ştefan Franț 1903 B Ge RO 09.03.4718 KLEIN/CI Peter Iosif 1905 B Ge RO 21.03.4719 KRIST Johan Johan 1897 B Ge RO 25.01.4720 LUCI Franz Friedrich 1899 B Ge RO 15.05.4621 LUCI Gustav Johan 1927 B Ge RO 20.11.4522 MAING Georg Georg 1914 B Ge RO 04.02.4623 MIULER Nicolai Nicolai 1901 B Ge RO 30.11.4524 MÜLLER Iacob Nicolai 1903 B Ge RO 21.02.4725 PAUL Gilda a Iohan 1925 F Ge RO 27.10.45

26 PULS/PAULS Elfrida a Robert 1921 F Ge RO 22.10.45

27 REMEŞER Marina a Gustav 1918 F Ge RO 18.12.4528 REŞ Agneta a Mihail 1916 F Ge RO 24.11.4529 SCHNAIDER Hans Peter 1927 B Ge RO 14.03.4730 SCHNAIDER Johan Mihail 1909 B Ge RO 03.11.45

31 SCHOTER/ŞOTER Johanna a Johan 1920 F Ge RO 12.05.46

32 SCHUH Johan Iohan 1907 B Ge RO 03.12.45

33 ŞOR/SCHER Peter Paul 1905 B Ge RO 22.03.47

34ŞUHTESIUS/

SCHUHTESIUS Otto Josef

1904 B Ge RO 01.09.47

144


35 VENȚEL Gilda 1928 F Ge RO 09.12.4736 WILHELM Friedrich 1920 B Ge RO 10.02.47

Sursă: GARF, Fond 1p, Opis 05e, dosar 1089, f. 8-9.

Precizări: 1. În acest cimitir au fost înhumați 45 internați civili straini, dintre care:

36 cetațeni români, 8 unguri și un german.2. Prima înhumare: 08.07.1945 și ultima: 25.11.1948.

145


c) Batalionul de munca nr. 1206 din Regiunea Vorosilov-Ucraina, mina nr. 05 bis

Nr. crt. Numele şi prenumele Anul naşterii Naţ. Etnie Sexul Data deces

1 ANK Peter 1908 Ro. Ge. M. 17.05.452 BARF Mihail 1899 Ro. Ge. M. 23.10.453 BARJEŞ Mihail 1907 Ro. Ge. M. 05.06.454 BOLF Ida 1922 Ro. Ge. F. 06.11.455 BRENDERFER Franţ 1900 Ro. Ge. M. 17.05.456 BRENDORFER Otto 1926 Ro. Ge. M. 11.06.457 BRUKNER Georg 1898 Ro. Ge. M. 28.05.458 DIK Anna Georg 1926 Ro. Ge. F. 17.09.469 DIK Roza 1921 Ro. Ge. F. 12.11.45

10 GERMANŞTETER Ervin 1926 Ro. Ge. M. 06.06.4511 GLADICI Anna 1926 Ro. Ge. F. 18.09.4512 GON Hanna 1923 Ro. Ge. F. 10.10.4513 GRADICI Matei 1904 Ro. Ge. M. 19.09.4514 GRED Eliza 1925 Ro. Ge. F. 31.10.4515 GROSS Andrias Iohan 1901 Ro. Ge. M. 04.06.4716 GROSS Marta 1919 Ro. Sax.. F. 28.04.4517 GROZ Emma 1922 Ro. Ge. F. 31.10.4518 GUBES Iohan 1902 Ro. Ge. M. 12.06.4519 GUT Tomas 1905 Ro. Ge. M. 30.08.4520 HENRIH Andreas 1900 Ro. Sax.. M. 19.04.4521 IACOB Iohan Iohan 1900 Ro. Ge. M. 12.12.4622 IUNEŞ Georg Iohan 1904 Ro. Ge. M. 12.12.4623 KENIGES Kurt Fridrix 1927 Ro. Ge. M. 17.04.4624 KLOS Anna Mihail 1920 Ro. Ge. F. 05.03.4625 KLOS Ervin Georg 1902 Ro. Ge. M. 02.02.4726 KLOS Hans Iohan 1926 Ro. Ge. M. 30.09.4727 KLOS Iohan 1900 Ro. Ge. M. 02.02.4528 KLOS Kristian Georg 1908 Ro. Ge. M. 03.11.4629 KLOS Mihail 1901 Ro. Ge. M. 17.08.4630 KOLF Georg Georg 1902 Ro. Ge. M. 09.02.4731 KOMARES Magda 1923 Ro. Ge. F. 07.11.4532 KRISTEL Alfred 1902 Ro. Ge. M. 03.12.4533 KRISTER Helmut Alfred 1926 Ro. Ge. M. 31.11.4634 KUERES Iohan 1899 Ro. Ge. M. 11.12.4535 LORENŢ Iohan 1903 Ro. Ge. M. 18.08.4536 MAIRER Andreas 1899 Ro. Ge. M. 09.01.4537 MARTIN Otto 1926 Ro. Ge. M. 15.10.4538 MERKER Kurt Mihail 1910 Ro. Ge. M. 20.01.47

146


39 MIHEL Marta 1921 Ro. Ge. F. 15.08.4540 MIROŞ Iosif 1901 Ro. Ge. M. 17.10.4541 MISKES Ervin 1928 Ro. Ge. M. 24.08.4542 MISKES Georg Iohan 1902 Ro. Ge. M. 04.10.4543 MIULER Hans 1903 Ro. Ge. M. 25.03.4544 MORES Katerina Iohan 1916 Ro. Ge. F. 08.03.4745 NODŞTAIN Mihail Georg 1914 Ro. Ge. M. 19.09.4646 PLAER Herta Andreas 1926 Ro. Ge. F. 10.01.4747 POLKNER Friţ 1901 Ro. Ge. M. 18.05.4548 POR Katerina Georg 1922 Ro. Ge. F. 20.10.4649 REBEKA Franţ 1926 Ro. Ge. M. 28.04.4550 ROT Martin Georg 1900 Ro. Ge. M. 15.01.4751 ROTT Georg 1900 Ro. Ge. M. 25.06.4552 ROZENBAUER Andreas 1908 Ro. Sax.. M. 24.04.4553 ŞAIN Gans 1904 Ro. Ge. M. 08.12.4554 ŞTAIN Gherman 1926 Ro. Sax.. M. 05.04.45

55 ŞTAINERT Gerdgard Alfred 1905 Ro. Ge. M. 14.08.47

56 ŞTERNE Andreas 1900 Ro. Ge. M. 07.05.4557 ŞTOF Peter 1926 Ro. Ge. M. 30.06.4558 TAIGLER Ida Simon 1923 Ro. Ge. F. 28.09.4659 TILINGER Maria 1925 Ro. Hu. F. 13.08.4660 TIS Roza Marta 1925 Ro. Ge. F. 06.07.4561 ŢAHER Frida 1915 Ro. Ge. F. 08.11.4562 ŢAIDES Eduard Iohan 1902 Ro. Ge. M. 24.09.4663 ŢEL Georg 1903 Ro. Ge. M. 19.08.4564 ŢELL Ida Iohan 1922 Ro. Ge. F. 05.02.4665 ŢEPEL Georgi Georg 1904 Ro. Ge. M. 06.10.4666 ŢINS Klara 1921 Ro. Ge. F. 08.11.4567 ŢMIDT Mihail 1906 Ro. Ge. M. 01.12.4568 VEDERŢ Iohan 1902 Ro. Ge. M. 21.09.4569 VOLF Meta Ganţ 1925 Ro. Ge. F. 14.12.4670 ZADLERS German 1910 Ro. Ge. M. 26.06.4571 ZEBEŞER Tomas Tomas 1900 Ro. Ge. M. 13.02.47

Sursă: RGVA, Fond 1/P, Opis 05e, dosar 934, f. 1-8.

147


d) Batalionul de munca nr. 1207 din Regiunea Vorosilov-Ucraina, mina „Delta-2”

Nr. crt. Numele şi prenumele Anul naşterii Naţ. Etnia Sexul Data deces

1 ALBERT Franţ 1905 Ro. Ge. M. 10.01.472 ALTEL Micloș Ian 1897 Ro. Ge. M. 06.05.453 BRUS Mihail Mihail 1909 Ro. Ge. M. 03.03.484 CARTOFEL Petre 1905 Ro. Ro. M. 27.07.455 CHIŞ Carla Anton 1923 Ro. Ro. F. 10.07.456 DOLD Gilda Peter 1916 Ro. Ge. F. 10.07.487 DUR Anton 1926 Ro. Ge. M. 02.06.458 FIŞER Katerina 1927 Ro. Ge. F. 05.09.459 FIŞER Kondrad Kondrad 1906 Ro. Ge. M. 26.03.46

10 FRIŢ Valter 1906 Ro. Ge. M. 08.05.4511 GES Iozef 1907 Ro. Ge. M. 15.06.4712 HARTMAN Anna 1922 Ro. Ge. F. 10.10.4613 HAT Ştefan 1913 Ro. Ge. M. 18.09.4514 IACOB Ioan Emanoil 1900 Ro. Ro. M. 21.04.4815 IELENŢ Anton 1906 Ro. Ge. M. 13.12.4716 IELER Iosif Iohan 1928 Ro. Ge. M. 12.04.4517 IUNG Ian Iacob 1913 Ro. Hu. M. 07.09.4618 KAUFERT Hermina 1922 Ro. Ge. F. 21.02.4819 KIUNSLER Mihai 1901 Ro. Ge. M. 28.07.4520 LINSTER Mikloţ 1904 Ro. Ge. M. 18.08.4521 LOER Iosif Iosif 1905 Ro. Ge. M. 24.06.4522 MAER Anton Adolf 1911 Ro. Ge. M. 13.06.4523 MALORNU Franţ Franţ 1901 Ro. Pol. M. 03.06.4524 MERGEL Nicolai 1921 Ro. Ge. M. 27.08.4525 PADKOVSKI Carol 1910 Ro. Hu. M. 11.09.4726 PUICĂ Imre 1898 Ro. Ro. M. 21.04.4527 RAINHART Iohan 1900 Ro. Ge. M. 12.07.4528 ŞIFER Iozef Iozef 1904 Ro. Ge. M. 25.05.4529 SIK Iohan Iohan 1902 Ro. Ge. M. 04.08.4530 ŞILLER Nicolae Iozef 1904 Ro. Ge. M. 27.07.4531 ŞNEDER Antal 1898 Ro. Ge. M. 13.08.4532 ŞPRINŢAR Valentin 1906 Ro. Ro. M. 06.10.4533 ŞRAIBER Egan 1903 Ro. Ge. M. 28.12.4634 ŢEN Iohan 1898 Ro. Ge. M. 28.11.4635 ŢEN Martin 1909 Ro. Ge. M. 15.03.4836 VAGNER Mihai Mihai 1910 Ro. Ge. M. 19.06.4537 VEIBER Martin 1898 Ro. Ge. M. 08.10.4538 VEŞKO Peter 1903 Ro. Ge. M. 09.10.47

148


39 VÎBER Maria 1910 Ro. Ge. F. 02.05.4540 VIDEJ Iosif 1897 Ro. Ge. M. 07.12.4541 ZINGER Andrei 1903 Ro. Ge. M. 20.08.46

Sursă: RGVA, Fond 1/P, Opis 05e, dosar 935, f.1-11.

149


e) Batalionul de munca nr. 1208 din Regiunea Vorosilov-Ucraina, mina „Nikanor”

Nr.

crt.

Numele şi prenumele Anul naşterii Cetăț. Etnia Sexul Data

deces

1 ABRAHAM Cristian 1904 Ro. Ge. M. 14.04.452 ABRAHAM Cristian Andrei 1900 Ro. Ge. M. 08.02.473 ADAMS Iohan 1904 Ro. Ge. M. 22.04.454 AEŞT Peter 1901 Ro. Ge. M. 07.11.465 AITEL Adolf Adolf 1911 Ro. Ge. M. 04.03.476 ALISS Georg Iohan 1903 Ro. Ge. M. 27.10.467 ALISS Iohan Iohan 1903 Ro. Ge. M. 31.01.478 BACI Iohan Iohan 1902 Ro. Ge. M. 26.07.469 BACI Iohan Kristian 1903 Ro. Ge. M. 16.04.47

10 BAER Georg Mihail 1903 Ro. Ge. M. 01.084611 BAERTEŞ Valter Iacob 1928 Ro. Ge. M. 04.12.4612 BARZA Iohan Nicolaus 1905 Ro. Ge. M. 27.11.4613 BEER Iștvan Ludvig 1901 Ro. Hu. M. 26.06.4714 BEILEN Anton Anton 1907 Ro. Ge. M. 08.02.4715 BEJDIK Iohan Martin 1906 Ro. Ge. M. 15.02.4716 BEKKER Vili Iohan 1925 Ro. Ge. M. 13.02.4717 BETTES Katia Iohan 1922 Ro. Ge. F. 16.02.4718 BISMER Sofia Fridrich 1918 Ro. Ge. F. 29.02.4619 BLIAZÎ Peter Mihail 1904 Ro. Ge. M. 09.02.4720 BOER Helmuth Iohan 1927 Ro. Ge. M. 14.03.4721 BOLTRES Iohan Iohan 1899 Ro. Ge. M. 26.01.4722 BRENDOFER Roza Kristian 1920 Ro. Ge. F. 24.03.4723 BRENDORFE Peter Iohan 1905 Ro. Ge. M. 03.04.4524 BRENDORFER Katia Cristian 1923 Ro. Ge. F. 01.03.4625 BUN Roza Peter 1924 Ro. Ge. F. 06.05.4726 BURIAN Andrei Georg 1900 Ro. Ge. M. 04.02.4727 DINERS Andrias Iohan 1903 Ro. Ge. M. 10.02.4728 DINERS Mihail Mihail 1905 Ro. Ge. M. 23.08.4529 DIUK Andrias Andias 1906 Ro. Ge. M. 27.11.4530 DIUK Georg Georg 1904 Ro. Ge. M. 12.08.4531 DOMBAHER Franţ Georg 1920 Ro. Ge. M. 08.024732 DONAT Iohan Iohan 1904 Ro. Ge. M. 23.11.4533 EL Iohan Peter 1904 Ro. Ge. M. 23.11.4634 ELZENFENK Iohan Peter 1900 Ro. Ge. M. 05.08.4535 FARŞ Franţ Iohan 1900 Ro. Ge. M. 17.02.4736 FIDDES Iohan Kristian 1904 Ro. Ge. M. 24.02.45

150


37 FRENCI Emanuel Emanuel 1904 Ro. Ro. M. 11.01.4738 FURK Tomas Tomas 1901 Ro. Ge. M. 02.09.4539 GALTER Georg Georg 1906 Ro. Ge. M. 28.02.4740 GATEŞ Andrias Andrias 1901 Ro. Ge. M. 20.04.4641 GERMAN Iohan Andrias 1923 Ro. Ge. M. 30.12.4542 GLECI Rudolf Andrias 1901 Ro. Ge. M. 09.06.4543 GOUBER Gans Martin 1910 Ro. Ge. M. 29.01.4744 GREIZER Anna Andrias 1923 Ro. Ge. F.. 23.09.4545 GREIZINGER Antal Pavel 1907 Ro. Ge. M. 12.08.4546 GREMPOLS Andrias Andrias 1997 Ro. Ge. M. 11.02.4747 GRIF Antal Matias 1915 Ro. Ge. M. 08.10.4748 GROSS Georg Georg 1904 Ro. Ge. M. 26.09.4649 GROSS Mihail Iohan 1911 Ro. Ge. M. 01.03.4750 GUES Iohan Mihail 1904 Ro. Ge. M. 19.12.4651 GUT Mihail Iohan 1906 Ro. Ge. M. 05.02.4652 HAIŢ Friţ Vilhelm 1904 Ro. Ge. M. 09.02.4753 HIL Andreas Iohan 1906 Ro. Ge. M. 07.10.4554 IŞTOK Iohan Tomas 1905 Ro. Ge. M. 26.03.4755 IŞTOK Iohan Tomas 1905 Ro. Ge. M. 26.03.4756 IUNEŞ Georg Georg 1907 Ro. Ge. M. 02.02.4757 IUNEŞ Georg Georg 1904 Ro. Ge. M. 07.04.4758 IUNEŞ Georg Iohan 1899 Ro. Ge. M. 11.02.4759 IUNEŞ Iohan Iohan 1899 Ro. Ge. M. 23.07.4760 KAIZER Iohan Iohan 1900 Ro. Ge. M. 30.01.4761 KAŞPER Peter Iohan 1899 Ro. Ge. M. 03.04.4562 KAŞT Iohan Iohan 1900 Ro. Ge. M. 03.03.4563 KAUFMES Mihail Mihail 1905 Ro. Ge. M. 11.01.4764 KAUL Anne Georg 1920 Ro. Ge. F. 30.01.4665 KLAINPETER Iohan Iohan 1907 Ro. Ge. M. 01.02.4766 KLOK Kristina Peter 1920 Ro. Ge. F.. 23.04.4667 KLOOS Ana Mihail 1920 Ro. Ge. F.. 12.02.4768 KLOOS Georg Georg 1902 Ro. Ge. M. 10.02.4769 KLOSS Otto Georg 1905 Ro. Ge. M. 17.04.4770 KOLB Otto Iacob 1907 Ro. Ge. M. 10.02.4671 KOPAJIR Rudolf Iohan 1912 Ro. Ge. M. 20.01.4772 LEKSKES Katerina Georg 1925 Ro. Ge. F. 16.04.4873 LUK Emma Franţ 1925 Ro. Ge. F.. 09.08.4874 LUKAS Peter Peter 1906 Ro. Ge. M. 27.01.4775 MARKUS Franţ Peter 1900 Ro. Ge. M. 09.10.4576 MARŢEL Fridrih Peter 1927 Ro. Ge. M. 08.10.4577 MARŢEL Villi Mihail 1903 Ro. Ge. M. 23.08.4578 MENEGES Hugo Tomas 1903 Ro. Ge. M. 08.07.46

151


79 MIIS Iohan Mihail 1904 Ro. Ge. M. 30.01.4780 MORES Cristian Cristian 1906 Ro. Ge. M. 09.04.4581 MORES Iohan Iohan 1905 Ro. Ge. M. 06.08.4882 MUERT Hans Mihail 1926 Ro. Ge. M. 03.03.4783 MULLER Mihail Mihail 1910 Ro. Ge. M. 07.09.4784 OLEŞ Peter Peter 1903 Ro. Ge. M. 22.04.4585 OLEŞ Samuil Iohan 1901 Ro. Ge. M. 14.02.4686 ORŢIŞEK Maks Franţ 1907 Ro. Ge. M. 18.12.4687 PALEN Mihail Cristea 1902 Ro. Ge. M. 12.09.4588 PEHIAR Oscar Martin 1899 Ro. Ge. M. 11.06.4689 PERBES Agneta Georg 1918 Ro. Ge. F. 01.03.4890 PERBIS Andras Andras 1906 Ro. Ge. M. 14.04.4791 PILANER Irina Iohan 1924 Ro. Ge. F. 03.08.4592 POR Iohan Iohan 1904 Ro. Ge. M. 14.01.4793 PRAIT Arnold Peter 1927 Ro. Ge. M. 17.02.4794 PRAIŢ Georg Georg 1900 Ro. Ge. M. 02.02.4595 PRISTER Iohan Georg 1903 Ro. Ge. M. 06.04.4796 RAINERT Andrei Andras 1903 Ro. Ge. M. 26.04.4797 RIZEA Paul Anton 190505 Ro. Ro.. M. 06.12.4698 ROT Martin Iohan 1909 Ro. Ge. M. 23.02.4799 ROZENAUER Georg Georg 1904 Ro. Ge. M. 18.11.46

100 ROZENAUER Mihail Mihail 1909 Ro. Ge. M. 28.01.47101 SABO Artur Iohan 1906 Ro. Ge. M. 25.01.47102 SAHARIAS Gans Martin 1927 Ro. Ge. M. 12.02.46103 ŞAL Mihail Georg 1901 Ro. Ge. M. 08.12.46104 SENTIVANI Georg 1909 Ro. Hu. M. 26.01.48105 ŞMIŢ Betgolt Peter 1906 Ro. Ge. M. 17.07.45106 ŞMIT Iohan Iohan 1904 Ro. Ge. M. 27.01.47107 ŞMIŢ Iohan Samuil 1905 Ro. Ge. M. 11.03.46108 ŞMIŢ Iohan Semen 1903 Ro. Ge. M. 25.12.46109 ŞMIŢ Otilia Simion 1920 Ro. Ge. F. 03.02.47110 ŞMIŢ Villi Andreas 1927 Ro. Ge. M. 18.12.46111 ŞNAIDER Marta Georg 1916 Ro. Ge. F.. 20.08.48112 ŞOCI Maria Gustav 1914 Ro. Ge. F.. 17.11.46113 ŞOMODI Ferenţ 1927 Ro. Hu. M. 24.08.47114 ŞTAINES Iohan Iohan 1906 Ro. Ge. M. 05.10.45115 ŞTEINER Peter Peter 1900 Ro. Ge. M. 11.01.47116 ŞTEL Peter Georg 1904 Ro. Ge. M. 08.02.47117 ŞTERIS Iohan Iohan 1905 Ro. Ge. M. 15.01.47118 ŞTOF Peter Georg 1899 Ro. Ge. M. 18.11.46119 ŞTOLŢ Andrei Andrei 1900 Ro. Ge. M. 28.12.46120 ŞTRIITFERT Iohan Peter 1905 Ro. Ge. M. 09.08.47

152


121 ŞUFERT Andreas Andreas 1992 Ro. Ge. M. 29.06.45122 ŞUL Kristian Kristian 1906 Ro. Ge. M. 04.03.47123 ŞULER Georg Georg 1906 Ro. Ge. M. 07.12.46124 ŞULER Georg Iohan 1927 Ro. Ge. M. 11.05.45125 ŞULER Simion Peter 1901 Ro. Ge. M. 09.01.47126 ŞUSTER Georg Georg 1902 Ro. Ge. M. 09.01.47127 ŞUSTER Georg Georg 1906 Ro. Ge. M. 08.02.47128 ŞUSTER Martin Iohan 1903 Ro. Ge. M. 08.11.45129 ŞUSTER Peter Peter 1903 Ro. Ge. M. 04.12.46130 ŢAIDES Mihail Mihail 1901 Ro. Ge. M. 08.02.47131 TARTALER Richard Samuil 1927 Ro. Ge. M. 15.08.46132 TAUBER Iohan Iohan 1910 Ro. Ge. M. 13.02.47133 ŢELBAER Iosif 1912 Ro. Ge. M. 18.04.45134 ŢERBES Katerina Georg 1924 Ro. Ge. F. 21.12.46135 TETIŞ Iohan Peter 1908 Ro. Ge. M. 04.03.47136 TIS Peter Iohan 1901 Ro. Ge. M. 11.02.47137 TOBI Georg Iohan 1903 Ro. Ge. M. 02.04.47138 TOBI Mihail Mihail 1906 Ro. Ge. M. 13.03.47139 TOBIAS Iohan Iohan 1906 Ro. Ge. M. 10.02.47140 TONCI Andreas Georg 1926 Ro. Ge. M. 23.05.46141 TONCI Luiza Andrias 1918 Ro. Ge. F.. 17.08.48142 TONCIŞ Andrias Andrias 1903 Ro. Ge. M. 05.02.47143 TRUECI Andreas Martin 1901 Ro. Ge. M. 28.01.46144 VAGNER Georg Iohan 1904 Ro. Ge. M. 30.04.45145 VAGNER Peter Peter 1905 Ro. Ge. M. 28.09.46146 VENŢEL Anna Iohan 1921 Ro. Ge. F. 14.09.45147 ZAILER Georg Georg 1903 Ro. Ge. M. 14.12.46

Sursă: RGVA, Fond 1/P, Opis 05e, dosar 936, f. 7-11 și 21-22.

153


f) Batalionul de munca nr. 1801 din Berezovka, Regiunea Sverdlovsk-RusiaN

r. cr

t.

Numele şi prenumeleDomiciliul/Locul şi data

deportării

Anul şilocul naşterii Etnie Cetăț. Sex Data

deces

1 AISENMAER Alexander Iulius

Clojna-Alba,13.01.45

Clojna-Alba,1910 Ge RO B 20.11.45

2 ALBERT Karol Karol Reșița, 16.01.45 Reșița, 1910 Hu RO B 18.12.45

3 BEKKER Franz Richard Reșița, 17.01.45 Proșelet (?),

1900 Ge RO B 11.06.45

4 BEZNOVSKI Eduard Iacob Reșița, 16.01.45 Reșița, 1899 Ge RO B 17.07.45

5 BILAI Andreas Arnold 1910, Ge RO B 08.07.45

6 BROSS Simion Simion Topleț-Severin,30.09.45 Sibiu, 1902 Ge RO B 08.01.46

7 BUDING Roza a Eduard

Timișoara, 13.01.45 Tokatik-TM, 1902 Ge RO F 20.08.45

8 BUHALA Iohan Franț Reșița, 16.01.45 Reșița, 1906 Ge RO B 19.09.45

9 BUKO Anton Franț Reșița, 16.01.45 Secul-Reșița, 1924 Ge RO B 08.05.46

10 DERR Ştefan Egan Durnus (?), 16.01.45 Durnus (?), 1900 Ge RO B 10.05.46

11 FETTIH Eleonoraa Richard Reșița, 16.01.45 Reșița, 1925 Ge RO F 04.10.45

12 GARANT Iosif Ernest Reșița, 16.01.45 Oravița, 1909 Ge RO B 29.07.45

13 GERSMAER Wilhelm Wilhelm Sibiu, 16.01.45 Dostfeld-Ge Ge RO B 19.07.45

14 HANZEL Franț Carol Reșița, 16.01.45 Ştaerdorf-Caraș, 1901 Ge RO B 11.04.46

15 HAUPTMANN Eduard Emil Reșița, 16.01.45 Mers-Ge, 1908 Ge RO B 16.11.45

16 HAUZNER Iosif Iosif Reșița, 16.01.45 Garina-Severin,1912 Ge RO B 01.07.45

17 HAVEL Iosif Iosif Domak/Domaș-nea, 16.01.45

Ştaerdorf-Caraș, 1921 Ge RO B 09.08.45

18 HENIG Hanț Nicolaus Iarsek, 17.01.45

Sculea, 1928 Ge RO B 11.06.45

19 HOMM Johan Johan Iarsek-RO,17.01.45

Matiașdorf,1904 Ge RO B 04.06.45

20 HUBERT Albert Iosif Reșița, 16.01.45 Reșița, 1906 Ge RO B 21.03.46

21 HUFNAGEL Reinhold Peter Petrești, 13.01.45 Petrești, 1905 Ge RO B 11.05.46

22 KISLINGER Robert Ştefan Reșița, 16.01.45 Oravița, 1912 Ge RO B 10.03.46

154


23 KLADDOŞ Iosif Andrei Reșița, 16.01.45 Reșița, 1904 Ge RO B 15.03.46

24 KLAPS/KLIPŞ Karol Iosif Oravița, 14.01.45 Oravița, 1900 Ge RO B 01.08.45

25 KLIUMPFNERKarl German Reșița, 18.01.45 Reșița, 1906 slovac RO B 21.03.46

26 KLUMIFNER Franț Herman Reșița, 16.01.45 Reșița, 1912 Ge RO B 06.09.45

27 KOLICI Anton Carol Reșița, 16.01.45 Reșița, 1901 Ge RO B 07.08.45

28 KOLLER Johan Iosif Reșița, 16.01.45 Tirol-Caraș Ge RO B 01.10.45

29 KONNTER Gunter Friedrich Reșița, 16.01.45 Hermannstadt,

1918 Ge RO B 15.04.45

30 KRAKOVSKI Iosif Iohan Reșița, 16.01.45 Reșița, 1902 Pl RO B 07.01.46

31 KUMHER Friedric Wilhelm Reșița, 16.01.45 Reșița, 1905 Ge RO B 17.07.45

32 LANG Johan Mihail Ungra-Târnava,14.01.45

Ungra-Târnava,1902 Ge RO B 12.12.45

33 LENHART Emil Iosif Reșița, 16.01.45 1912,Reșița Ge RO B 04.04.45

34 LOIDL Geza Geza Reșița, 16.01.45 Franțdorf, 1928 Ge RO B 14.04.45

35 MAIER Anton Arnold Reșița, 16.01.45 Reșița, 1904 Ro RO B 11.05.46

36 MAISENBERGER Karol Reșița, 16.01.45 1912 Ge RO B 14.09.45

37 MATUŞKO Arpad Ştefan Reșița, 16.01.45 Reșița, 1904 Ge RO B 09.01.46

38 MULLER Aladar Rudolf Reșița, 16.01.45 Reșița, 1900 Ge RO B 17.09.45

39 MURANI Mihai 16.01.45 Iacoș-Arad, 1903 Ge RO B 16.04.46

40 PELGER Friedrich Mihail

Târnava Mare, 14.01.45

Târnava Mare, 1904 Ge RO B 05.03.46

41 PETCEK Leopold Franț Reșița, 16.01.45 Reșița, 1904 ceh RO B 30.01.46

42 PFAF/FAF Samuil Iohan Mediaș, 16.01.45 Valț-Târnava,

1903 Ge RO B 29.09.45

43 POTOTŞNIK Adolf Ştefan Reșița, 16.01.45 Ştatdorf-Caraș, Ge RO B 17.08.45

44 RENER Etta A Franț Bocșa, 16.01.45 Reșița, 1920 Ge RO F 07.07.45

45 SCHMIDTBERGER Rudolf Maks Reșița, 16.01.45 Docikaciko (?),

Caraș, 1902 Ge RO B 22.07.45

46 SCHRAIBER Iosif Willhelm Reșița, 16.01.45 Franțdorf-Caraș,

1913 Ge RO B 30.07.45

47 ŞTENKO Franț Franț Reșița, 16.01.45 Reșița, 1904 ceh RO B 17.01.46

155


48 TÎŞLER Hans Mihail Câlnic-Sebeș, 13.01.45 Sibiu, 1913 Ge RO B 11.08.45

49 TUMA Adalbert Anton Reșița, 16.01.45 Anina, 1905 Ge RO B 08.09.45

50 ȚAPPEL Georg Georg Reșița, 16.01.45 Reșița, 1903 Ge RO B 15.10.45

51 ȚART/ȚARG Iosif Iohan Reșița, 16.01.45 Salonta, 1912 Ge RO B 17.04.46

52 VATAV Alexander Hermana-Caraș, 16.01.45

Hermana-Caraș, 1928 Ge RO B 05.04.46

53 VERLAIN Franț Engerbert Reșița, 16.01.45 Reșița, 1903 Ge RO B 24.08.45

54 VILCEK Hugo Johan Reșița, 16.01.45 Reșița, 1903 Ge RO B 12.02.46

55 VINȚEND Valentin Mihail Reșița, 16.01.45 Franțdorf-Caraș,

1899 Ge RO B 15.07.45

56 WAGNER Franț Franț Secur-Caraș, 16.01.45 Secur-Caraș, 1924 Ge RO B 07.04.46

57 ZAHARIAS Roza a Martin

Brendorf, 21.01.45 Brendorf, 1923 Ge RO F 12.09.45

Sursă: RGVA, Fond 1/P, Op. 05e, dosar 1936, f. 7-11.

156


g) Batalionul de munca nr. 1802 din Juravlik, Regiunea Sverdlovsk-RusiaN

r. cr

t. Numele şi prenumele

Domiciliul/Locul şi data deportării

Anul şilocul naşterii Cetăț. Etnie Sex Data

deces

1 ALTMAN Anton Mihail Brebul Nou Brebul Nou, 1901 Ge RO B 20.02.46

2 BECIKE Ludwig Paul Tirol-Caraș Tirol-Caraș, 1927 Ge RO B 17.08.47

3 BELGRAŞ Martin Franț Bocșa Morițfeld Ge RO B 12.06.48

4 BUROŞ Karl Andrias Reșița Caraș, 1905 Ge RO B 18.04.46

5 CERNOKLAVIK Adam Iosif Ocna de Fier Ocna de Fier,

1914 Ge RO B 23.09.45

6 DENGEL Franț Konrad Aradul Nou Aradul Nou,

1903 Ge RO B 10.10.47

7 DENGEL Franț Konrad ???? 1903 Ge RO B 10.10.47

8 DVORSKI Maria a Franț Oravița Oravița, 1923 Ge RO F 24.10.45

9 ERZOZI Iosif Iohan ???? 1945 Ge RO B 04.06.45

10 FIŞER Georg Georg Gărâna-Severin Gărâna, 1910 Ge RO B 11.06.45

11 FUKS Anton Karl Reșița Mehadia, 1901 Ge RO B 03.03.46

12 FUNK Matilda a Georg ???? 1947 Ge RO F 22.09.47

13 GOFMAN Varvara a Wolfam Bradul Nou Bradul Nou, 1923 Ge RO F 03.02.48

14 GRUBER Iosif Leopold Reșița Reșița, 1902 Ge RO B 02.03.46

15 HAIMERL Veronica a Anton Sadova-Severin Sadova, 1914 Ge RO F 13.06.45

16 HAUPTMAN Anton Rudolf Reșița Lucinacica (?),

1908 Ge RO B 21.08.47

17 HAUPTMAN Rudolf Adam Locinau (?) Locinau (?), 1913 Ge RO B 21.10.45

18 HRABEK Francisc Francisc Reșița Budapesta, 1914 Ge RO B 16.05.46

19 KARBAN Iosif Karl Voisverg-Severin Voisverg-Severin, 1903 Ge RO B 04.08.45

20 KEOSTNER Franț Georg ???? 1901 Ge RO B 04.08.45

21 KESTNER Karl Iosif Georg ???? 1945 Ge RO B 08.09.45

157


22 KESTNER Martin Andrei Gărâna-Severin Gărâna-Severin, Ge RO B 10.08.45

23 KIŞ Iohan Iohan Reșița Reșița, 1925 Ge RO B 20.09.47

24 KLIUMPFNER Ştefan German Reșița Reșița, 1926 Ge RO B 02.11.47

25 KRONOVETER Iohan Iosif Dagnat-Caraș Dagnat-Caraș,

1927 Ge RO B 28.06.48

26 KUNȚ Francisca a Iohan Brebul Nou Brebul Nou, 1927 Ge RO B 03.07.45

27 LIGL Iosif Iosif ???? 1945 Ge RO B 11.03.45

28 LIPSTER Lidia a Martin ???? 1947 Ge RO F 29.03.48

29 LIUNG Ştefan Ludwig Bocșa Montană Lugoj, 1900 Ge RO B 05.09.48

30 MONGRESS Karl ???? 1912 Ge RO B 11.03.45

31 MOVAȚ Franț Anton Tirol-Caraș Tirol-Caraș, 1906 Ge RO B 16.09.47

32 MUSER Ştefan Eduard Dognecea-Severin Dognecea-Seve-

rin, 1890 Ge RO B 20.07.45

33 PANCIUK Adam Georg Reșița Beșenova, 1903 Ge RO B 06.01.46

34 PEŞKA Franț Iohan Reșița Reșița, 1903 Ge RO B 01.01.48

35 PEŞKA Kristof Kristof Vaidental Vaidental, 1909 Ge RO B 29.09.45

36 PILAŞ Iosif Iohan Reșița, 16.01.45 Reșița, 1915 Ge RO B 20.04.45

37 PISTOVICI Anton Iacob Ocna de Fier Ocna de Fier,

1900 Ge RO B 30.06.45

38 PRIBAL I. Ludwig Bocșa Bocșa, 1905 Ge RO B 29.12.45

39 RIHER Iohan Kașkar Gărâna-Severin Gărâna- Seve-

rin,1910 Ge RO B 30.07.45

40 ROIT Iosif Iosif ???? 1901 Ge RO B 01.04.46

41 RUDLOV Victor Wolf ???? 1909 Ge RO B 23.05.45

42 SAVU Johan Iosif Sânnicolul Mic Şag-Arad Ge RO B 08.03.46

43 SCHMIDT Anton Anton Brebul Nou Brebul Nou, 1908 Ge RO B 14.08.45

44 SCHMIDT Emil Iosif Dognecea Dognecea, 1907 Ge RO B 31.05.45

45 SCHUMER Genrih Georg ???? 1945 Ge RO B 18.08.45

46 SER Ludwig Peter Timiș Timiș, 1907 Ge RO B 05.10.45

47 SUTTER Anton Anton Gărâna-Severin Gărâna, 1902 Ge RO B 12.06.45

48 TREMER Anna a Martin ???? 1925 Ge RO F 09.09.45

158


49 TREMER Iohan Iohan ???? 1901 Ge RO B 23.07.45

50 TREML Varvara a Iosif Vandenthal Vandenthal, 1926 Ge RO B 13.05.46

51 TREMLE Fridrich Albert ???? 1899 Ge RO B 13.09.45

52 ȚIMMER Karl Peter Reșița, 16.01.45 Reșița, 1919 Ge RO B 05.04.45

53 VAINFUNTNER Iohan Friz Gărâna-Severin Gărâna-Severin,

1911 Ge RO B 10.07.45

54 VAIS Alexander Adam Curmei/Garmei Curmei/

Garmei, 1899 Ge RO B 10.08.45

55 VIDINKART Johan Johan Reșița Reșița, 1904 Ge RO B 08.03.46

56 WAIS Ekaterina ???? 1918 Ge RO F 18.03.45

Sursă: RGVA, Fond 1/P, Opis 05e, dosar 1937, f. 7-9.

Notă: La nr. crt. 9, 12, 21, 27 și 28 sunt consemnați minori (născuți în 1945-1947), etnici germani, decedați în batalioanele de muncă sovietice în care erau deținute tinerele mame deportate.

159


Anexa nr. 22Metodologia obținerii de informații/documente arhivistice despre cetăţeni români deportaţi, internaţi, arestaţi, judecaţi sau condamnaţi în fosta URSS

Arhiva Militară de Stat Rusă (RGVA este instituția deținătoare a documen-telor referitoare la deportările și arestările făcute – începând cu anul 1944, pe teritoriul României – de către autoritățile sovietice) a stabilit – prin regle-mentări instituționale, care au fost aduse și la cunoștinţa Ambasadei Româ-niei la Moscova – că, pentru a se solicita documente arhivistice referitoare la cetăţenii români deportaţi, internaţi, arestaţi, judecaţi sau condamnaţi în fosta URSS, se impune ca cererea oficială care îi este adresată de către repre-zentanța diplomatică să conţină obligatoriu următoarele date:

1. Despre persoana care solicita informaţii referitoare la cetăţenii deportaţi, internaţi, arestaţi, judecaţi sau condamnaţi în fosta URSS începând cu anul 1944:

• numele și prenumele solicitantului;• adresa de domiciliu;• adresă E-mail;• numărul de telefon (fix, mobil) și, eventual, fax;• gradul de rudenie cu persoana căutată;• motivul pentru care solicită informaţii ori documente arhivistice.

2. Despre persoana cautata:• numele și prenumele persoanei căutate, respectiv (pentru femei) nu-

mele avut înainte de căsătorie;• numele și prenumele tatălui și mamei persoanei căutate;• data și locul nașterii persoanei căutate;• domiciliul stabil avut în momentul deportării, arestării ori internării;• data (sau cel puţin luna și anul), respectiv localitatea în care a avut

loc reţinerea în vederea deportării, arestării ori internării persoanei căutate;

• în ce lagăr sau batalion de muncă a fost internată ori deportată la început persoana căutată și – pe cât posibil – prin ce alte locuri de deţinere a trecut aceasta (cu precizarea anului în care s-a produs fiecare nou transfer);

• orice alte informaţii care se presupune că ar putea fi utile pentru faci-litarea identificării în arhive a persoanei căutate, avându-se în vede-re faptul că prin cele aproape 1.000 de lagăre și batalioane de muncă care au funcţionat pe teritoriul fostei URSS au trecut peste 15 mi-lioane de prizonieri de război, internaţi civili, arestaţi, deportaţi și strămutaţi străini sau din rândurile propriilor cetăţeni sovietici.

Notă: Un model orientativ de cerere de căutare este prezentat în anexă.

160


Model orientativ cerere de căutare

Domnului ambasador al României la Moscova

(Adresa: 119590, Moscova, Mosfilmovskaia uliţa nr. 64, Federația Rusă; Telefon: +7 499 143 0424; +7 499 143 0430 Fax: +7 499 143 0449; E-mail: [email protected])

Subsemnatul/a………………………..., domiciliat/ă în ………….…….., str. ………………….., nr. …….; județul........................; tel./fax nr. ………………; mobil nr. …………; E-mail……………, CNP............................; C.I. seria....., nr. .................., eliberat de către........................la data de...................., vă rog să dispuneţi demersurile necesare obţinerii unor informaţii privitoare la buni-cul /străbunicul, unchiul/ meu ………………………………., deportat în anul 1945 în fosta URSS.

Precizez că aceste date îmi sunt necesare pentru ……………………………;

Date cunoscute despre bunicul /străbunicul, unchiul/ meu: • numele și prenumele ………………………………………………………..;• numele și prenumele tatălui și mamei ………………………………..…….;• data și locul nașterii……………………………………………….………..;• domiciliul stabil avut în momentul deportării………………………………;• data (sau cel puţin luna și anul), respectiv localitatea în care a avut loc re-

ţinerea în vederea deportării……………………………………………….;• în ce lagăr sau batalion de muncă a fost deportat la început …………….. și

cel/cele în care a fost deţinut ulterior………………………………………..;• alte informaţii (înscrisuri, documente etc.) deţinute de către urmași, inclusiv

referitoare la alte persoane (rude, cunoscuţi etc.) deportaţi în același timp (cu același eșalon)…………………………………….…………………………;

Documente anexate (în fotocopie):

Data:........................ ............................................................................................... Semnătura solicitantului

161


B. Documente și ilustraţii

1. Ordinul lui L.P. Beria privind întocmirea unei evidențe a populației de etnie germană din teritoriile ocupate de trupele fronturilor 2, 3 şi 4 Ucrainean (24 noiembrie 1944 – Anexa 1)

162


163


164


2. Ordinul lui I.V. Stalin, preşedintele Comitetului de Stat al Apărării, transmis comandanților fronturilor 2, 3 şi 4 Ucrainean, privind punerea în aplicare a Hotărârii nr. 7.161ss, din 16 decembrie 1944, a Comitetului de Stat al Apărării, referitoare la internarea şi trimiterea la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Est (Anexa 2)

165


166


3. Ordinul lui L.P. Beria către generalul-colonel A.N. Apollonov şi generalul-lo-cotenent I.M. Gorbatiuk, privind misiunile lor concrete, pe timpul operațiunii de internare şi de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Est (18 decembrie 1944 – Anexa 3)

167


168


4. Raportul generalului-colonel A.N. Apollonov, generalului-locotenent I.M. Gorbatiuk şi generalului-locotenent M.I. Sladkevici, înaintat lui L.P. Beria pri-vind finalizarea pregătirilor pentru efectuarea operațiunii de internare şi de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Est (26 decembrie 1944 – Anexa 4)

169


170


171


172


173


174


5. Notă circulară a generalului-colonel A.N. Apollonov către şefii sectoarelor operative, cu privire la modalităţile de colaborare dintre trupele sovietice şi jan-darmii români, pe timpul desfăşurării operaţiunii de internare a etnicilor ger-mani (1 ianuarie 1945 - Anexa 5)

175


176


177


6. Nota generalului-locotenent V.P. Vinogradov adresată generalului de corp de armată N. Rădescu, prim-ministrul României, prin care se solicită implicarea guvernului român în pregătirea şi executarea operaţiunii de internare şi trimi-tere la muncă, în URSS, a etnicilor germani (5 ianuarie 1945 – Anexa 6)

178


7. Nota informativă a colonelului Efremov privind numărul persoanelor civile de etnie germană, din Europa de Sud-Est, trimise la muncă în Uniunea Sovie-tică, până la 31 ianuarie 1945 (31 ianuarie 1945 – Anexa 10)

179


8. Raportul comisarului de securitate Samîghin înaintat generalului-colonel A.N. Apollonov cu privire la transportul etnicilor germani din Europa de Sud-Est, internați şi trimişi la muncă în Uniunea Sovietică (3 februarie 1945 – Ane-xa 12)

180


181


9. Raportul semnat de către generalul-colonel A.N. Apollonov, generalul-loco-tenent I.M. Gorbatiuk şi generalul-locotenent M.I. Sladkevici înaintat lui L.P. Beria privind finalizarea operaţiunii de internare şi trimitere la muncă în Uni-unea Sovietică a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia şi Cehoslovacia (3 februarie 1945 – Anexa 13)

182


183


184


185


10. Tabel cu cetățenii români, deținuți în Lagărul ITL din Krasnoiarsk, elibe-rați din locul de detenție înainte de termen – conform prevederilor Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 12 septembrie 1953 – în vederea repatrierii în România (14 septembrie 1955)

186


11. Ordinul şefului Secției închisori din MVD al URSS privind eliberarea, din locurile de detenție, a 5 cetățeni români, condamnați de către instanțele milita-re sovietice şi eliberați conform prevederilor Decretului Prezidiumului Sovietu-lui Suprem al URSS din 12 septembrie 1953 (19 septembrie 1955)

187


12. Planul secției 1 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda / Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost deținuți – pe lângă prizonierii străini – şi civili deportați din România

188


13. Schița cimitirului Secției 1 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda / Kazahstan (cu indicarea parcelei – nr. 38 – în care au fost înhu-mați civilii deportați decedați)

189


14. Planul secției 5 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda / Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost deținuți – pe lângă prizonierii străini – şi civili deportați din România

190


15. Planul secției 4 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda / Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost deținuți – pe lângă prizonierii străini – şi civili deportați din România.

191


16. Schema de organizare a Grupului operativ al NKVD pentru coordonarea operațiunii de deportare a etnicilor germani din România şi alte state europe-ne.

192


17. Cimitirul Spitalului special nr. 2658 din Liublino-Moscova.

193


17. Cimitirul Spitalului special nr. 2658 din Liublino-Moscova.

194


Monumentul comemorativ românesc de la Krasnogorsk, Regiunea Moscova

Monumentul a fost realizat, de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în noiembrie 2008 și este amplasat în Parcela 2 a Cimitirului multinațional al prizonierilor de război străini decedați în Lagărul NKVD nr. 27, din ca-drul Cimitirului civil Peniaghino (fost sat, încorporat – în 1985 – în micro-raionul nr. 8 Mitin din Moscova), Orașul Krasnogorsk, Regiunea Moscova (Кладбище лагеря 27, участок 2, Пенягинское кладбище, г. Красногорск Московской области).

Coordonatele GPS: 55.819616N; 37.354175EÎn acest cimitir sunt înhumați 274 cetațeni straini (proveniți din 14 etnii),

între care și 8 cetațeni ai României: 7 prizonieri de razboi și un civil (Schnai-der/Şnaider Emil Cornel, născut în 1920, deportat în ianuarie 1945 și decedat la 20.08.1945 în Lagărul NKVD nr. 27 din orașul Krasnogorsk).

195


Cuprins

Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România. Argumente arhi-vistice ruse ............................................................................................................ 9

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

A. Text ................................................................................................................ 77

1. Ordinul lui L.P. Beria privind întocmirea unei evidențe a populației de etnie germană din teritoriile ocupate de trupele fronturilor 2, 3 și 4 ucrai-nean (24.11.1944) ....................................................................................... 77

2. Ordinul lui I.V. Stalin transmis comandanților fronturilor 2, 3 și 4 ucrai-nean, privind punerea în aplicare a Hotărârii nr. 7.161ss, din 16 decembrie 1944 referitoare la internarea și trimiterea la muncă în URSS a etnicilor germani din Europa de Sud-Est (17.12.1944) ........................................... 79

3. Ordinul lui L.P. Beria către generalul-colonel A.N. Apollonov și genera-lul-locotenent I.M. Gorbatiuk, privind misiunile lor concrete pe timpul operațiunii de internare și de trimitere la muncă în URSS a etnicilor ger-mani din Europa de Sud-Est (18.12.1944)................................................. 81

4. Raportul generalului-colonel A.N. Apollonov, generalului-locotenent I.M. Gorbatiuk și generalului-locotenent M.I. Sladkevici, înaintat lui L.P. Beria privind finalizarea pregătirilor pentru efectuarea operațiunii de in-ternare și de trimitere la muncă în URSS a etnicilor germani din Europa de Sud-Est (26.12.1944) ............................................................................... 83

5. Notă circulară a generalului-colonel A.N. Apollonov către șefii secţiilor operative cu privire la modalităţile de colaborare dintre trupele sovietice și jandarmii români pe timpul desfășurării operaţiunii de internare a etni-cilor germani (1.1.1945) ............................................................................... 87

6. Nota generalului-locotenent V.P. Vinogradov adresată generalului de corp de armată N. Rădescu, prim-ministrul României, prin care se solicită im-plicarea guvernului român în pregătirea și executarea operaţiunii de inter-nare și trimitere la muncă în URSS a etnicilor germani (5.1.1945) ...... 90

196


7. Raportul operativ nr. 2 al colonelului Efremov, șeful Grupului operativ din cadrul NKVD al URSS, cu privire la desfășurarea operaţiunii de in-ternare a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia și Cehoslovacia (7.1.1945) ............................................................................... 91

8. Telegrama lui V.V. Cernîșev, adjunctul comisarului poporului pentru afa-cerile interne al URSS, către general-colonelul A.N. Apollonov privind norma zilnică de hrană prevăzută pentru etnicii germani internaţi și tri-miși la muncă în URSS (11.1.1945) .......................................................... 93

9. Telegrama generalului de corp de armată Constantin Sănătescu, șeful Ma-relui Stat Major român, către Comisia Aliată de Control, privind acceptul părții române de a preda părţii sovietice unele categorii de militari, de etnie germană din Armata României pentru a fi internate și trimise la muncă în URSS (24.1.1945) ....................................................................... 94

10. Nota informativă a colonelului Efremov privind numărul persoanelor ci-vile de etnie germană din Europa de Sud-Est trimise la muncă în Uniunea Sovietică, până la 31 ianuarie 1945 (31.1.1945) ....................................... 95

11. Instrucţiunile Ministerului Afacerilor Interne al României către inspecto-rii și comandanţii legiunilor de jandarmi privind implicarea autorităţilor române în operaţiunea de internare și trimitere la muncă în URSS a unor categorii de cetăţeni români de etnie germană (ianuarie 1945) ............. 96

12. Raportul comisarului de securitate Samîghin înaintat generalului-colonel A.N. Apollonov cu privire la transportul etnicilor germani din Europa de Sud-Est, internați și trimiși la muncă în Uniunea Sovietică (3.2.1945) 102

13. Raportul semnat de către generalul-colonel A.N. Apollonov, generalul-lo-cotenent I.M. Gorbatiuk și generalul-locotenent M.I. Sladkevici înaintat lui L.P. Beria privind finalizarea operaţiunii de internare și trimitere la muncă în Uniunea Sovietică a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia și Cehoslovacia (3.2.1945) .................................... 104

14. Raportul informativ al maiorului P.K. Makov privind numărul cetăţeni-lor români internaţi și arestaţi, deţinuţi în lagăre și batalioane de muncă (10.4.1945) .................................................................................................. 106

15. Nota generalului-locotenent M.S. Krivenko privind numărul cetăţenilor români internaţi în lagărele MVD al URSS (9.1.1947) ......................... 107

197


16. Nota generalului-locotenent I.A. Petrov privind efectivele de prizonieri de război români și de persoane civile internate aflate în URSS la 1 februarie 1947 (7.3.1947) .......................................................................................... 108

17. Nota Secţiei a 2-a din Direcţia pentru problemele prizonierilor de război și ale persoanelor civile internate privind efectivele de prizonieri de război români și persoanele civile internate (cetăţeni români) în URSS, la 1 au-gust 1947 (9.9.1947) .................................................................................. 111

18. Notă informativă a colonelului N.I. Romanov privind evoluţia numărului prizonierilor de război și al civililor internați, deţinuţi în lagărele și peni-tenciarele MVD al URSS la 1 ianuarie 1953 (21.1.1953) .................... 112

19. Batalioanele de muncă de pe teritoriul fostei URSS în care au fost internați etnicii germani deportați (inclusiv din România) în 1945-1955 ................................................................................................ 115

20. Locurile de înhumare a internaților civili (deportați și arestați) decedați în batalioanele de muncă de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice (1945-1955) ................................................................................................. 132

21. Liste nominale cu cetățenii civili români (deportați și arestați) decedați în: ............................................................................................................... 140

a) Batalionul de muncă nr. 1001 din Makeevka, Regiunea Donețk-Ucraina .................................................................... 140b) Batalionul de muncă nr. 1002 din Enakievo, Regiunea Donețk-Ucraina ..................................................................... 143c) Batalionul de muncă nr. 1206 din Regiunea Voroşilov-Ucraina, mina nr. 05 bis ....................................................................................... 145d) Batalionul de muncă nr. 1207 din Regiunea Voroşilov-Ucraina, mina „Delta-2” ........................................................................................ 147e) Batalionul de muncă nr. 1208 din Regiunea Voroşilov-Ucraina, mina „Nikanor” .................................................................................... 149f) Batalionul de muncă nr. 1801 din Berezovka, Regiunea Sverdlovsk-Rusia .................................................................. 153g) Batalionul de muncă nr. 1802 din Juravlik, Regiunea Sverdlovsk-Rusia .................................................................. 156

22. Metodologia obținerii de informații/documente arhivistice despre cetă-ţeni români deportaţi, internaţi, arestaţi, judecaţi sau condamnaţi în fosta URSS ........................................................................................................... 159

198


B. Documente și ilustrații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

1. Ordinul lui L.P. Beria privind întocmirea unei evidențe a populației de etnie germană din teritoriile ocupate de trupele fronturilor 2, 3 și 4 ucrai-nean (24 noiembrie 1944 – Anexa 1) ..................................................... 161

2. Ordinul lui I.V. Stalin transmis comandanților fronturilor 2, 3 și 4 ucrai-nean privind punerea în aplicare a Hotărârii nr. 7 161ss din 16 decembrie 1944 referitoare la internarea și trimiterea la muncă în URSS a etnicilor germani din Europa de Sud-Est (17 decembrie 1944 - Anexa 2) ....... 164

3. Ordinul lui L.P. Beria către generalul-colonel A.N. Apollonov și genera-lul-locotenent I.M. Gorbatiuk, privind misiunile lor concrete, pe timpul operațiunii de internare și de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor ger-mani din Europa de Sud-Est (18 decembrie 1944 – Anexa 3) ............. 166

4. Raportul generalului-colonel A.N. Apollonov, generalului-locotenent I.M. Gorbatiuk și generalului-locotenent M.I. Sladkevici înaintat lui L.P. Beria privind finalizarea pregătirilor pentru efectuarea operațiunii de in-ternare și de trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Es (26 decembrie 1944 – Anexa 4) ............................................. 168

5. Notă circulară a generalului-colonel A.N. Apollonov către șefii sectoarelor operative, cu privire la modalităţile de colaborare dintre trupele sovietice și jandarmii români, pe timpul desfășurării operaţiunii de internare a et-nicilor germani (1 ianuarie 1945 - Anexa 5) .......................................... 174

6. Nota generalului-locotenent V.P. Vinogradov adresată generalului de corp de armată N. Rădescu, prim-ministrul României, prin care se solicită implicarea guvernului român în pregătirea și executarea operaţiunii de internare și trimitere la muncă, în URSS, a etnicilor germani (5 ianuarie 1945 – Anexa 6) ......................................................................................... 177

7. Nota informativă a colonelului Efremov privind numărul persoanelor civile de etnie germană, din Europa de Sud-Est, trimise la muncă în Uniunea Sovietică, până la 31 ianuarie 1945 (3 februarie 1945 – Anexa 10) ............................................................................................................. 178

8. Raportul comisarului de securitate Samîghin înaintat generalului-colonel A.N. Apollonov cu privire la transportul etnicilor germani din Europa de Sud-Est, internați și trimiși la muncă în Uniunea Sovietică (3 februarie 1945 – Anexa 12) ....................................................................................... 179

199


9. Raportul semnat de către generalul-colonel A.N. Apollonov, genera-lul-locotenent I.M. Gorbatiuk și generalul-locotenent M.I. Sladkevici înaintat lui L.P. Beria privind finalizarea operaţiunii de internare și trimitere la muncă în Uniunea Sovietică a etnicilor germani din România, Ungaria, Bulgaria, Iu-goslavia și Cehoslovacia (3 februarie 1945 – Anexa 13) ................................... 181

10. Tabel cu cetățenii români, deținuți în Lagărul ITL din Krasnoiarsk, eli-berați din locul de detenție înainte de termen – conform prevederilor Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 12 septembrie 1953 – în vederea repatrierii în România (14 septembrie 1955) ......... 185

11. Ordinul șefului Secției închisori din MVD al URSS privind eliberarea, din locurile de detenție, a 5 cetățeni români, condamnați de către instanțele militare sovietice și eliberați conform prevederilor Decretului Prezidiu-mului Sovietului Suprem al URSS din 12 septembrie 1953 (19 septembrie 1955) ............................................................................................................ 186

12. Planul secției 1 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karagan-da/Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost deținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din Româ-nia ............................................................................................................. 187

13. Schița cimitirului Secției 1 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiu-nea Karaganda / Kazahstan (cu indicarea parcelei – nr. 38, colorată albas-tru – în care au fost înhumați civilii deportați decedați) ...................... 188

14. Planul secției 5 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda/ Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost deținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din România ..... 189

15. Planul secției 4 a Lagărului NKVD nr. 99 din Spassk, Regiunea Karaganda/Kazahstan (cu indicarea locului de amplasare a cimitirului) în care au fost de-ținuți – pe lângă prizonierii străini – și civili deportați din România ............ 190

16. Schema de organizare a Grupului operativ al NKVD pentru coordonarea operațiunii de deportare a etnicilor germani din România și alte state eu-ropene. ........................................................................................................ 191

17. Cimitirul Spitalului special nr. 2658 din Liublino - Moscova ............. 192

18. Cimitirul Spitalului special nr. 2658 din Liublino - Moscova .............. 193

19. Monumentul comemorativ românesc de la Krasnogorsk, Regiunea Mos-cova ............................................................................................................ 194

Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România … · 2020-04-15 · Parte din...

Documents

Transcript of Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România … · 2020-04-15 · Parte din...