Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 373-374 / decembrie 2018

Dragi ucraineni,

În această perioadă a anului, plină desemnificaţii, trebuie să reflectăm asuprarealizărilor noastre şi asupra proiectelor vii-toare, la care am lucrat sau vom lucra, înţe-legând faptul că buna întelegere, unitatea şibuna convieţuire ne dau puterea să menţi-nem toate valorile fundamentale care aufost păstrate cu sfinţenie de predecesoriinoştri.

Toate acestea trebuie să ne inspire la noirealizări pentru a putea continua şi îmbună-

tăţi activitatea noastră, transmiţându-legeneraţiilor viitoare, indiferent de locul nos-tru de provenienţă, idei sau concepţii.

Vă doresc ca sărbătorile de iarnă să văumple sufletul de încredere, speranţă şiiubire, iar anul care se apropie să vă aducădoar bucurie, bunăstare şi împlinirea visuri-lor.

Un An Nou fericit şi Crăciun fericit!

Nicolae Miroslav Petreţchi,preşedintele UUR,

deputat

La 1 Decembrie 2018, s-au împlinit 100 de anide la Marea Unire a tuturor românilor. Pentruîntreaga naţiune a fost un moment de bucurie, darşi ocazia de a se informa asupra istoriei şi mo -mentelor devenirii noastre. A fost, totodată, unprilej de a reflecta şi de a elabora atât la nivel deautorităţi, cât şi în sufletul fiecărui cetăţean unnou proiect de ţară pentru viitoarea sută de ani.

Sărbătorind victoria înaintaşilor, «Româniadodoloaţă» de la 1918, românii din 2018 au oca -zia şi datoria să se oprească o clipă din agitaţiacoti diană, să mulţumească generaţiilor trecute,dar şi să se gândească cum putem contribui fie -care pentru ca România ideală din suflet să nurămână un vis individual, ci parte dintr-un proiectal tuturor românilor.

Nu am putut sărbători mai bine unitatea deatunci a naţiunii decât căutând modul de a ne unimai bine în proiectul viitorului centenar. Româniafrumoasă pe care am moştenit-o merită şi aşteaptăcontribuţia noastră pentru a deveni Româniadezvoltată şi mândră a copiilor şi nepoţilor noştri.

Întregul an 1918 a fost un an deosebit deimportant pentru istoria românilor, bogat în eve -ni mente care ne-au marcat destinul: în che iereaPrimului Război Mondial, susţinerea din parteaaliaţilor tradiţionali Franţa, Anglia şi StateleUnite în ve derea realizării unirii, reintrarea înrăzboi alături de Antantă, precum şi unireaprovinciilor cu Ro mânia. La început a fost unireaBasarabiei cu România, la 27 martie 1918, maiapoi a Bucovinei cu România, la 28 noiembrie1918, iar toate acestea au culminat cu unireaTran silvaniei cu Ţara Mamă România, la 1decembrie 1918.

Prin proclamarea unirii Transilvaniei cuRomânia, s-a încheiat procesul legic al desă -vârşirii statului naţional român. Unirea a consti-tuit expresia voinţei libere şi conştiente a maselorlargi po pulare. Unirea românilor într-un singurstat în 1918 a fost pregătită cu secole înainte, pen-tru că ea însemna o străduinţă firească pentru ceide aceeaşi origine şi limbă, de pe ambele versanteale Carpa ţilor, să trăiască pe vecie împreună.

După cum observăm, practic, unirea tuturorprovinciilor româneşti a fost realizată pe par -cursul întregului an 1918. Procesul a fost etapizat,programat şi dus la îndeplinire cu multă price -pere, nece sară în navigarea prin apele tulburi alecontextului internaţional.

Marea Unire a fost recunscută pe plan inter -naţional abia după doi ani. Noile sale graniţeacceptate prin Tratatul de la Trianon, la 4 iunie1920. Unirea a primit şi sărbătoarea pe care omerita, pe 15 octombrie 1922. Atunci, regele Fer -di nand şi regina Maria au fost încoronaţi în nouacatedrală de la Alba Iulia. În timp ce episcopulgreco-catolic Iuliu Hossu citea în faţa MariiAdunări Naţionale de la Alba Iulia Proclamaţia deUnire, la Bucureşti avea loc o altă ceremonie.Exact la 1 Decembrie 1918, regele Ferdinand şiregina Maria au reintrat victorioşi în Bucureşti.Suveranii părăsiseră Capi tala în noiembrie 1916după înfrângerile în faţa trupelor germane.

Mari manifestări au fost dedicate Unirii din1918 care a schimbat istoria. Comunitatea ucrai -ne nilor din România a celebrat Centenarul româ-nesc – aşa cum o dovedeşte şi ziarul nostru –împreună cu toţi românii.

Şi Ucraina a marcat, în acest an, Centenarul

Independenţei Republicii Populare Ucrainene. La22 ianuarie 1918, în urma adoptării celui de-alIV-lea Universal al Radei Centrale, a fost pro cla -ma tă Republica Populară Ucraineană indepen -dentă: „Începând de azi, Republica PopularăUcrai neană devine un stat independent, care nudepinde de ni meni, liber şi suve ran al poporuluiucrainean...“.

Sub influenţa acestor evenimente, în oc tom -brie 1918, reprezentanţii partidelor politice dinUcraina de Vest au format, la Lviv, Rada Naţio -nală Ucraineană, iar la 19 octombrie 1918 a fostproclamată şi Republica Populară Ucrai neană deVest. Din acel moment, între guvernele celordouă republici se purtau discuţii referitoare launire. La 1 decembrie 1918 a fost semnat la Fas -tiv „Acordul premer gător privind unirea RPU cuRPUV în care este declarată intenţia fermă decreare în cel mai scurt timp a unui stat unic. Dupăvictoria revoluţiei în Austro-Ungaria, pe rămă şi -ţele monarhiei, în toamna anului 1918, s-au for-mat state independente: Austria, Ungaria, Polo -nia, Cehoslovacia, Iu goslavia, precum şi Rep u -blica Populară Ucrai neană de Vest (ca urmare arăscoalei ar mate de la 1 noiembrie din Lviv şi dinalte oraşe).

Guvernul Republicii Populare Ucrainene deVest – Secretariatul General – a pus pe primulplan în politica sa externă unirea cu Ucraina de peNipru. Realizarea acestui dezi derat era privită cafiind transpunerea în fapt a aspiraţiilor de veacuriale poporului ucrainean.

Ion ROBCIUC

În anul Centenarului, România şi Ucraina îşi celebrează istoria

Curierul UCRAINEAN2

Ultima lună a sesiunii de toamnă a Parla -mentului a fost dominată de preocupările şi dez-baterile pe trei teme: legislaţia penală, Legeapensiilor şi Bugetul de stat. În mod firesc, acesteaau fost şi preocupările centrale ale deputatuluiUUR fără a slăbi atenţia pentru exerciţiul dreptu-rilor şi libertăţilor de care se bucură şi minorita-tea ucraineană. Activitatea în sfera diplomaţieiparlamentare a marcat şi ea o nouă dimensiune.

O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ

Se poate spune că a devenit un stil consacratpertinenţa cu care deputatul Nicolae MiroslavPetreţchi foloseşte ocaziile festive pentru ademonstra că retorica de sărbătoare nu trebuie săestompeze aspectele concrete, practice ale mari-lor principii. În acest stil s-a înscris şi următoareaDeclaraţie Politică expusă în Parlament cu ocaziaZilei Minorităţilor Naţionale:

„Începând cu anul 2017, data de 18 decem-brie este declarată prin lege drept Ziua Minori -tăţilor Naţionale. Situarea acestei sărbători înintervalul sacru al idealurilor formulate în 1989(16-22 decembrie) ne aminteşte şi ne obligă săabordăm evenimentul nu numai ca un prilej desărbătoare, ci şi de reflecţie. Să ne întrebăm deci:care e locul şi rolul comunităţilor etnice în Româ -nia contemporană?

Este recunoscută şi pe plan internaţional rea-litatea că regimul politic şi Constituţia Românieireprezintă un model de bune practici în proble-matica minorităţilor naţionale. Această aprecie-re e corelată cu exerciţiul drepturilor şi libertăţi-lor fundamentale. Este corect. Dar este destul?

Comunitatea etnicilor ucraineni – a treia camărime din statul nostru – se bucură de cadrullegislativ, instituiţional şi material pentru a-şipăstra şi afirma identitatea culturală. La fel şicelelalte comunităţi etnice recunoscute prin lege.Dar pentru noi, parlamentarii minorităţilor na -ţio nale, sunt suficiente aceste preocupări cultu-ral-etnografice?

Fără îndoială că nu. O asemenea abordare arfi prea comodă, prea lipsită de angajament civic,prea puţin responsabilă faţă de înalta demnitatede parlamentar.

Cetăţenii etniilor pe care le reprezentăm nutrăiesc în vitrine de muzeu, nici în rezervaţii cul -tu rale. Ei convieţuiesc zi de zi cu românii şi, înunele locuri, cu alte minorităţi naţionale, împartîm preună bucuriile şi nevoile, au aceleaşi preo -cu pări comunitar-teritoriale. Dacă ne rezumămnumai la preocupările etnoculturale, înseamnăcă ne strâmtăm nepermis orizontul civic şi politic.

Noi nu trebuie să fim în Camera Deputaţilor oprezenţă placidă, strict decorativă, necesarănumeric la întrunirea cvorumului şi atât. Răs pun -derea faţă de alegătorii noştri începe cu o prezen-ţă cât mai frecventă în teritoriu, cunoaştereadoleanţelor atât specifice, cât şi comune întregiipopulaţii, susţinerea lor cu mijloace parlamenta-re, alături de reprezentanţii celorlalte formaţiunipolitice. Este, putem spune, aspectul concret alunităţii în diversitate.

Aşa înţeleg eu mandatul de parlamentar alcomunităţii ucrainenilor din România şi ţin să

afirm public acest crez, cu prilejul îmbucurător alcelebrării Zilei Minorităţilor Naţionale“.

ASPECTE UITATE ÎN REFORMAREA JUSTIŢIEI

Preocuparea excesivă şi dezbaterile, adeseare dundante, legate de modificările în legislaţiapenală au creat riscul de a se pierde din atenţiecelelalte probleme ale justiţiei, de a nu se vedeapădurea din cauza copacilor. Cum traseul propu-nerilor legislative este destul de greoi şi nesigurpentru proiectele de reglementări ce emană dinvo inţa politică a coaliţiei aflate la guvernare, dlde putat Petreţchi apelează şi la celelate modalităţipuse de Constituţie în competenţa parlamentari-lor.

Remarcăm în această ordine de idei următoa-rea întrebare adresată în scris domnului ministrual Justiţiei, Tudorel Toader: „Ce răspunderi îşiasu mă Ministerul Justiţiei pentru asigurarea exer-ciţiului libertăţilor cetăţeneşti“.

Redăm integral argumentarea întrebării puse:„Enunţul întrebării e generat de 2 remarci.

Într-o perioadă nu prea îndepărtată, ministerulpe care îl conduceţi avea titulatura MinisterulJus tiţiei şi al Libertăţilor Cetăţeneşti. A douaconstatare e aceea că în practica instanţelor şi înpolitica legislativă asigurarea exerciţiului real alunor drepturi constituţionale este privită adeseaca o problemă declarativă.

Nu sunt nici pe departe adeptul părerii că po -li ticile se îndeplinesc pur şi simplu prin creareaunor structuri sau, cu atât mai puţin, prin denu-nirea acestora. Am în vedere şi atribuţiile limitateale Ministerului Justiţiei în monitorizarea practi-cii judiciare. Dar constat că, atât în politica legi-slativă, cât şi în practica instanţelor judecătoreştiesenţa constituţională a legilor este de multe oriestompată de rutină şi tehnicism.

Aspectul cel mai cunoscut constă în numărulcrescând al reglementărilor propuse de Guverncare sunt ulterior amendate de Curtea Consti -tuţională. De ce nu sunt prevenite aceste rebuturinormative, de ce creşte numărul lor?

Un cu totul alt aspect e reprezentat de activi-tatea completelor care judecă în domeniul foartesimplu al înregistrării persoanelor juridice.Succinta legislaţie în materie prevede o procedu-ră practic necontencioasă, cu termene foartescurte. Este evident că legiuitorul a avut în vede-re că de respectivele formalităţi depinde funcţio-narea, bunăoară, a asociaţiilor şi fundaţiilor.Asta înseamnă, pe lângă exercitarea dreptului deasociere, şi neîmpiedicarea exerciţiului real altuturor celorlalte drepturi şi libertăţi fundamen-tale care constituie, după caz, înseşi scopul con-stituirii asociaţiilor şi fundaţiilor.

Dacă dispuneţi efectuarea unui studiu peaceastă temă, veţi constata că procedurile prevă-zute de lege nu numai că nu se îndeplinesc urgentsau în câteva săptămâni – cum prevede legea – cidurează luni după luni şi chiar, atenţie, ani dezile. Vă putem da exemple de dosare aflate pe rolde 3 sau de peste 3 ani de zile! Oare cum îşi des-făşoară activitatea în acest răstimp asociaţiile şifundaţiile, cum îşi gospodăresc resursele, cumpot asigura, conform statutului fiecăreia, exerci-ţiul concret al drepturilor şi libertăţilor pentrucare sunt constituite?

Şi în domeniul simplu al constituirii persoane-lor juridice, dar şi în alte domenii, se extindepractica exercitării cu rea-credinţă a liberuluiacces la justiţie. Constituie această problemămăcar tema unui studiu, iar dacă a fost efectuat,cum e valorificat?

Închei pe terenul iniţiativei legislative. Aveţisemnale sau constatări care să vă determine săiniţiaţi modificări ale reglementărilor introduseprin O.G. nr.26/2000, care se dovedesc depăşite?Consideraţi o asemenea iniţiativă atât de impor-tantă, încât să formeze obiectul atenţiei Guver -nului, primul iniţiator în ordinea enunţată prin

articolul 74 al Constituţiei?“Vom ţine la curent cititorii cu răspunsul pe

care domnul ministru este dator să-l dea verbal şiscris.

Liceul „Taras Şevcenko“, victimă a birocraţiei şi delăsării

Activitatea singurului liceu pedagogic cu pre-dare în limba ucraineană are două mari suferinţe:managementul defectuos – faţă de care ConsiliulUUR a acţionat printr-o scrisoare deschisă alecărei urmări vor sta în atenţia Radei – şi stareainfrastructurii. Analizând cu reprezentanţii Con -siliului Municipal Sighetu Marmaţiei cauzeleneefectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii laacest liceu, dl deputat Nicolae Miroslav Petreţchia constatat că bunele intenţii ale autorităţilorlo ca le s-au poticnit în delăsarea aparatului admi-nistrativ al Ministerului Educaţiei Naţionale.Depu tatul UUR s-a adresat în scris doamneiministru Ecaterina Andronescu, semnalând situa-ţia răspicat, fără menajamente:

„Cu toate că enunţul întrebării scrise e focali-zat pe o situaţie concretă, sunt convins că, dispu-nând verificările cuvenite, veţi descoperi disfunc-ţionalităţi, lipsă de responsabilitate, manifestăride bi rocratism care par a se osifica în stilul demun că al acestui minister la conducerea căruias-au aflat, fără rezultate, atâţia şi atâţia demni-tari.

Vă voi da un exemplu antologic pentru stareade inerţie, închistare, dezinteres, pe scurt, ires-ponsabilitate a aparatului pe care îl conduceţi.Este vorba de clădirea în care funcţionează Li -ceul Pedagogic „Taras Şevcenko“ din SighetuMar ma ţiei, judeţul Maramureş, cu predare înlim ba ucraineană, singurul cu acest profil dinRo mânia. Clădirea se compune din 2 niveluri.Ambele sunt în proprietatea statului, respectiv înadministrarea MEN prin intermediul IŞJ Mara -mureş. Dar cum nimic nu poate fi simplu şi firesc,fiecare etaj, deşi au acelaşi proprietar, constituieobiectul unui titlu juridic separat. Aceasta pentrucă în urmă cu foarte mulţi ani, parterul găzduiaclubul sportiv şcolar. Clubul sportiv s-a răspânditîntre timp în spaţii din întregul municipiu, spaţiulde la parter fiind ocupat de tot atâta vreme deliceul în limba ucraineană. Situaţia, de fapt, exis-tă, cum spuneam, încă din vremurile mandatelorDvs. anterioare.

Clădirea are mare nevoie de reparaţii, iarConsiliul municipal este decis să le facă. Docu -mentaţia se împiedică de anacronismul situaţieijuridice. S-au făcut multe şi insistente demersurica MEN să iniţieze o hotărâre de Guvern care săregularizeze regimul juridic în funcţie de situaţiafaptică şi de necesităţi. Funcţionarii ministeruluis-au întrecut în a cere acte peste acte, studii pestestudii, referate peste referate, unele de-a dreptulridicole. Când inventivitatea birocratică s-aepuizat, au băgat documentaţia exhaustivă în ser-tar şi acolo a murit. Oficios, s-a mărturisit repre-zentanţilor UAT că, pur şi simplu, nimeni nu vreasă se complice cu acest demers corect şi de bunsimţ. Subliniez: fosta destinaţie de club sportiv aparterului a fost preluată de ani şi ani de zile înalte locaţii, mult mai corespunzătoare.

Neosteneala de a se aduce la zi, măcar dupămulţi ani, situaţia juridică a clădirii, împiedicăPrimăria municipiului de a efectua lucrările deîntreţinere ce s-au dovedit mult mai stringente,adăugând acea clădire emblematică listei lungide unităţi şcolare necorespunzătoare procesuluide învăţământ“.

LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI

La închiderea ediţiei, domnul deputatPetreţchi participă la lucrările Comisiei mixte in -ter guvernamentale România-Ucraina.

Observator

Din agenda deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 3

În ziua de 10 decembrie 2018, la sediul cen-tral al UUR a avut loc şedinţa de lucru a Pre zi -diului Executiv al UUR.

În prima parte a lucrărilor şedinţei, a fost ana-lizat modul cum au fost utilizate de către filialelejudeţene şi, respectiv, de către comisiile UURresursele alocate pentru luna noiembrie 2018,rezultând că activitatea financiar-contabilă şi deevidenţă a bunurilor din patrimoniul UUR de lanivelul organizaţiilor şi al filialelor se desfăşoarăconform reglementărilor în vigoare.

Lucrările şedinţei au continuat cu prezentareaşi discutarea devizelor estimative (12 devize)pen tru activităţile planificate a se desfăşura înluna ianuarie 2019, conform Planului de acţiuniculturale aprobat de Consiliul UUR la şedinţaanterioară. În principal, acţiunile planificate a sedesfăşura în luna ianuarie 2019 se referă la orga-nizarea şi desfăşurarea unor acţiuni privind săr-bătorirea Crăciunului la ucraineni, comemorareapoetului Mihai Eminescu, organizarea şi desfăşu-rarea „Festivalului internaţional de colinde,datini şi obiceiuri de iarnă la ucraineni“, care seva des fă şura la Sighetu Marmaţiei în perioada

11-13 ianuarie 2019.În continuarea lucrărilor, au fost analizate şi

aprobate un număr de 26 referate de necesitateprin care se solicita alocarea unor sume de banipentru achiziţia unor obiecte de mobilier, piesede schimb pentru autoturismele UUR, servicii înfolosul UUR, realizarea unor materiale de pro-movare a filialelor, cheltuieli gospodăreşti,deplasări pentru a participa la diverse acţiuni şiprelungirea unor contracte de muncă etc., care seînscriu în limitele fondurilor existente ale buge-tului şi legislaţiei în vigoare, fiind aprobate întotalitate, urmând ca unele dintre acestea să fiediscutate şi la următoarea şedinţă a ConsiliuluiUUR.

La ultimul punct al ordinii de zi, au fost pre-zentate o serie de invitaţii primite din partea par-tenerilor din ţară şi din Ucraina pentru a participala acţiuni culturale, festivaluri, reuniuni, consfă-tuiri etc., care au fost analizate stabilindu-se par-ticipanţii la fiecare acţiune în parte, precum şicondiţiile de participare.

La încheierea lucrărilor şedinţei, PrezidiulExecutiv a adoptat hotărâri şi decizii pentru fie-

care dintre măsurile votate, acestea fiind semnatede către membrii acestuia.

***

La sfârşitul lunii noiembrie, membriiConsiliul UUR au participat la cel de-al XI-leaCongres Mondial al Ucrainenilor. Evenimentuls-a desfăşurat în perioada 24-27 noiembrie 2018,la Kiev, la care au luat parte delegaţi din 31 deţări însumând peste 300 de participanţi. Pro ble -me în detaliu vor fi prezentate în publicaţiile şi pesite-ul UUR .

În afara ordinii de zi, membrii PrezidiuluiExe cutiv au purtat o discuţie cu o familie dinConstanţa, care (după spusele lor) a venit cu o so -li citare din partea ucrainenilor din judeţulConstanţa de se constitui o filială a UUR laConstanţa. Membrii Prezidiului au explicat pelarg etapele care trebuie parcurse în vederea con-stituirii unei organizaţii noi, în lumina prevederi-lor Statutului UUR şi a regulamentelor de ordineinterioară ale UUR, dar şi problemele ce pot apă-rea pe parcurs, în cazul neparcurgerii etapelorprevăzute de Statutul UUR.

Prezidiul Executiv şi-a manifestat disponibili-tatea şi sprijinul în vederea constituirii unor noiorganizaţii ale UUR.

Următoarea şedinţă de lucru a ConsiliuluiUUR va avea loc la o dată şi în locaţia ce vor ficomunicate în timp util filialelor.

Material realizat de vicepreşedintele UUR Victor HRIHORCIUC

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România

Comunicat

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactor:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIzATION SRL“

ISSN 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai nean revineîn exclusivitate autorilor. Redacţia nu-şi asu -mă obli gaţiile legate de conţinutul mate ria -lelor şi nu retur nează articolele nepublicate.

Una din personalităţile marcante ale vieţii bise -riceşti din veacul al IV-lea, care rămâne deter -minantă şi în zilele noastre prin pilda vieţii sale estecel cunoscut sub numele de Mare Ierarh Nicolae,episcop al Mirelor Lichiei.

Este foarte interesant faptul că, fără să fi lăsatpos terităţii opere scrise, precum alţi sfinţi părinţi aiBi sericii, străluciţi contemporani ai săi (Sf. Vasilecel Mare, Sf. Grigore de Nazians, Sf. Grigore deNissa ş.a.), el a rămas în tradiţia creştină ca unuldin tre cei mai populari exponenţi ai veacului de aural creştinătăţii, nu numai în Răsărit, ci şi în Apus.Se ştie că, în decursul veacurilor, atât Apusul, cât şiRă săritul creştin, au avut ca obiect al prăznuiriipersonalităţi proeminente ale vieţii eclesiale, nu în -totdeauna aceleaşi. Or, Sf. Ierarh Nicolae se nu mă -ră printre cei care se bucură de o deosebită cinstireîn întreaga lume creştină. Chiar şi la cultele creştinecare nu au în practica liturgică cinstirea sfin ţilor, eleste deopotrivă sărbătorit. Pentru a ve dea motivaţiaacestei aprecieri creştine universale, vom încerca săcreionăm, pe scurt, personalitatea sa.

Născut pe la anul 250 într-o familie creştină,primeşte de mic o aleasă educaţie în dragoste pen-tru Hristos, practicând de tânăr virtuţile creştine.Pentru a se întări în credinţă, pleacă în pelerinaj laLocurile Sfinte şi, pe când se pregătea să se retragăîn sihăstrie, prin voia lui Dumnezeu (aproape închip miraculos) este ales episcop în Mira Lichiei.Prins de persecutorii romani, este supus chinurilorşi ajunge aproape de martiriu, nevrând să se lepedede credinţa în Hristos. Edictul de la Mediolanumdin anul 313, prin care marele împărat Constantindă libertate creştinismului, îl găseşte din nou înfruntea obştii creştine din Mira. Un moment impor-tant, în care puternica sa personalitate îşi puneamprenta asupra vieţii bisericeşti generale (nunumai din eparhia sa), îl constituie primul sinodecumenic de la Niceea din anul 325, convocat deîm păratul Constantin, la care reprezentanţi ai Bi -sericii creştine din întregul Imperiu Roman aveaumenirea de a se pronunţa asupra ereziei lui Arie,care contesta divinitatea Mântuitorului. Unul dincei mai vehemenţi adversari ai lui Arie a fost Sf.Nicolae. Şi datorită lui erezia a fost respinsă, pentrupacea şi unitatea Bisericii. Sf. Ierarh Nicolae pleacăla Domnul pe la anul 330.

Aş încheia acest succint portret al sfântului,citând dintr-o cântare bisericească dedicată lui care

îl caracterizează: „Îndreptător credinţei şi chipblân deţelor“. În ce priveşte prima parte a acesteica rac terizări, am arătat mai înainte rolul pe care l-aavut pentru îndepărtarea ereziei şi restabilirea drep -tei credinţe. Cât priveşte a doua parte a ca rac te -rizării, ea se referă la o atitudine a Sfântului Ni -colae, care este pildă grăitoare peste veacuri până lanoi. Marele ierarh a fost un exponent deosebit almilosteniei. Este bine cunoscută una din multele luifapte de milostenie, prin care a salvat de la decă -dere morală acele fete sărmane aflate în praguldeznădejdii. Întreaga avere personală (proveneadintr-o familie bogată), precum şi averea eparhieile-a pus în slujba operei de caritate. Dacă cineva ardori să-l caracterizeze pe Sfântul Nicolae printr-unsingur cuvânt, acesta ar trebui să fie: milostivul. Deaceea ziua lui a devenit şi a rămas peste veacuridrept ziuă a cadourilor. Este minunat când rudele şiprietenii îşi fac diferite cadouri de Sfântul Nicolae.Să nu uităm însă că marele ierarh a fost prezent cuajutorul său mai ales în situaţii de criză. De aceea,în ziua prăznuirii, să nu uităm nici pe cei care suntîn suferinţă şi să încercăm să aducem o rază delumină în sufletele şi în casele lor.

Am în ultimul timp două nedumeriri legate deziua prăznuirii Sf. Nicolae.

Peste tot, în presă, la radio, la televiziune se vor -beşte de Moş Nicolae (la ucraineni stăm ceva maibine). Cuvântul moş nu este sub nici o formă dez -ono rant. Dimpotrivă. Fiecare dintre noi, dacă-i dăDumnezeu ani, ajunge să fie moş. Ceea ce îl carac -terizează, însă, pe marele ierarh este sfinţenia vieţiilui şi de aceea, să-l numim ca în calendar: SfântulNicolae.

A doua nedumerire se referă la ceea ce citim,auzim, vedem în aceste zile legat de praznic. Totuleste mercantil: ce mâncăm, ce îmbrăcăm, undemer gem, cum ne distrăm etc. Totul pentru fast şistră lucire. Nimic sau aproape nimic pentru suflet.Nu ştiu dacă Sfântul Nicolae agrează astfel demanifestări. Bucuria şi buna dispoziţie sunt stărifireşti, proprii naturii umane. Ele trebuie să se îm -ple tească însă armonios cu trăirea duhov nicească.Altfel, prăznuirea Sfântului, care a trecut nealteratăpeste veacuri, devine o petrecere ca oricare alta,pierzându-şi semnificaţia profundă.

Pr. dr. Dumitru COlOTelO,Parohia ortodoxă ucraineană „Petru Movilă“ din Bucureşti

SFÂNTUL NICOLAE IERI ŞI ASTĂZI

54 Curierul UCRAINEAN

În perioada 16-29 noiembrie 2018, la ŞcoalaGimnazială nr. 8 Suceava s-a derulat proiectul„Din inimă României, la ceas aniversar!“, coor-donat de dnele profesoare Rangu Magdalena,prof. istorie-geografie şi Muntean Adriana, prof.ciclul primar.

Toate cadrele didactice ale şcolii, împreună cuelevii, s-au implicat activ în desfăşurarea proiec-tului. Acesta s-a concretizat în activităţi variate:pavoazarea claselor şi a holurilor cu panouri(cuprinzând informaţii istorice, lucrări aleelevilor, obiecte tradiţionale), concursuri, dezba-

teri, întâlniri cu personalităţi, recital de poezii şicântece patriotice.

Ziua Bucovinei, 28 noiembrie, a fost marcatăde elevii claselor primare într-un loc special, dragsufletelor lor: Biserica „Sfânta Vineri“. După oslujbă emoţionantă de comemorare a eroilor nea-mului, corul de copii îndrumat de doamneleMunteanu Adriana, Atitienei Tatiana, BordeianuGeanina, Vartolomei Lăcrămioara, MovileanuLenuţa, Fărtăiş Dorina şi coordonat de profesorulde religie Ilincăi Petru a oferit un program de cân-tece patriotice. Copiii au simţit importanţamomentului cântând cu înflăcărare despre eroiineamului şi fluturând cu patriotism steagurile tri-colore. Celor 200 de românaşi, îmbrăcaţi în cos-tume populare, li s-a alăturat în cânt inimosulpărinte Dinu Airinei. Dumnealui s-a arătat impre-sionat de felul în care elevii şi-au exprimat

dragostea de neam şi ţară. La fel de pătrunşi aufost şi enoriaşii bisericii, prezenţi şi ei la acelmoment, lăudând iniţiativa şcolii şi a cadrelordidactice de a educa tânăra generaţie în spiritulistoriei şi al respectului faţă de credinţastrămoşească.

Copiii au plecat acasă cu bucurie şi entuziasm,uniţi în cântec şi simţiri, după o zi în care auconştientizat că trăiesc un moment special:Centenarul Marii Uniri.

Kolea KURelIUK

Din inimă României,la ceas aniversar

La 9 noiembrie 2018, a fost sărbătorită primaoară Ziua Limbii Ucrainene în România (laaceeaşi dată, în Ucraina este marcată ZiuaScrierii şi Limbii Ucrainene), conform unei re -cente legi adoptate de Parlamentul României şi

semnate de preşedintele Klaus Werner Iohannis.Programul privind modul în care va fi celebratăaceastă importantă zi în viaţa comunităţii ucrai-nene a fost stabilit la reuniunea Consiliului(Radei) UUR din 20 septembrie 2018. La aceeaşiîntrunire au fost aprobate fondurile necesare pen-tru organizarea acestui eveniment.

Manifestarea închinată Zilei Limbii Ucrai -nene în România, care s-a desfăşurat în zilele de9 şi 10 noiembrie, a avut o coloratură specială.Sala de conferinţe a hotelului „Rin Grand“ dinBucureşti a fost plină şi programul atrăgător.Iniţiatorul acestei sărbători şi organizatorul mani-festării, dl Nicolae Miroslav Petreţchi, preşedinteal UUR şi deputat în Parlamentul României, a datsemnalul începerii manifestării, subliniind că„Ziua Limbii Ucrainene în România este o zispecială pentru ucraineni şi pentru toţi cei carecunosc, vorbesc şi preţuiesc limba ucraineană“.

Într-adevăr Ziua Limbii Ucrainene în Ro -mânia reprezintă o oportunitate de a marca unelement fundamental al profilului nostru identi-tar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi cul-turii ucrainene, asupra contribuţiei limbii ucrai-nene – a doua limbă slavă după numărul vorbito-rilor – la patrimoniul cultural european şi univer-sal. De asemenea, marcarea Zilei LimbiiUcrainene în Ro mânia este un bun prilej pentru asublinia caracterul unitar al limbii, culturii şicivilizaţiei ucrainene, răspândirea limbii ucraine-ne în Europa şi întreaga lume, unde trăiescimportante comunităţi ucrainene.

Alături de liderii UUR, au fost prezenţi şi auluat cuvântul Excelenţa Sa Oleksandr Bankov,ambasadorul Ucrainei în România, dl VictorOpaschi, secretar de stat la Secre tariatul de Statpentru Culte, dl Amet Aledin, secretar de stat laDepartamentul pentru Relaţii Interetnice, dlMychailo Ratuşnyi, preşedintele ConsiliuluiUcrainean Mondial de Coordonare, parlamentariromâni, alţi oaspeţi de seamă din Ucraina.

La reuşita manifestării şi-au dat concursulcorul mixt „Vocile Ronei“ din Mara mureş, gru-pul vocal bărbătesc „Cervona kalyna“ din Mara -mureş, ansamblul de dansuri „Ko za -ciok“ din Bălcăuţi – Suceava, corul„Gla sul ucrainenilor“ din Caraş-Severin, an samblul de cântece„Zadunaiska Sici“ din Tulcea şi for-maţia instrumentală „Cere muş“ dinVer chovyna – Ucrai na. Concer tulprezentat de aceste formaţii artisticea fost un elogiu emoţionant adus deartişti limbii ucrainene. Numereleinterpretate au entuziasmat publiculnumeros prezent în sală.

Prima zi a suitei de manifestăridedicate Zilei Limbii Ucrainene s-aîncheiat cu gala de premiere a câştigătorilorConcursului Naţional „Ti ne re talente ucrainene“.Scriitorul Mi hai Hafia Traista, preşedinteleComisiei de Cultură a UUR, a înmânat tinerilorînzestraţi cu aptitudini literare şi din domeniulartei diplome şi premii în bani din partea organi-zaţiei noastre.

În ziua de 10 noiembrie a.c., la Hostel For m -energ din Bucureşti, s-a desfăşurat Con ferinţa In -ter naţională „Ucrainenii din Ro mânia. Istorie,con temporaneitate, perspective“. A fost o confe -rin ţă ştiinţifică cu largă participare internaţionalăpentru a arăta importanţa pe care comunitateaucraineană din România o acordă limbii ucraine-ne.

La deschidere, au fost prezenţi şi au luat cu -vântul preşedinte al UUR şi deputat în Parla -mentul României, dl Nicolae Miroslav Petreţchi,ambasadorul Ucrainei în România, dl OleksandrBankov, secretar 1 al Ministerului Afacerilor Ex -terne al României, dl Marius Florescu Ciobotaru,oaspeţi cu renume din Ucraina.

Au urmat, pe secţiuni, comunicările susţinutede cercetători de valoare, ucraineni şi neucrai-neni. Comu nicările şi participarea au arătat va -loa rea bunei conlucrări.

La sfârşitul conferinţei internaţionale, au fostlansate lucrările: Studii de dialectologie şi topo-nimie ucraineană din România de Ioan Herbil;Sub semnul iubirii... de Ioan Chideşciuc; My -chailo Koţiu bynskyi, Intermezzo, traducere deMihaela Herbil. Moderatorul lect. univ. dr. IoanHerbil, preşedintele Comisiei pentru probleme depresă, mass-media şi editare de cărţi, a semnalatparticipanţilor la lansare alte cărţi noi apărute subegida UUR în acest an.

Aproape toţi participanţii au plecat acasă cu ocarte ucraineană primită gratuit.

Ion ROBCIUC

Ziua Limbii Ucrainene în România sărbătorită la Bucureşti

55Curierul UCRAINEAN

Ca o continuare a unei bune şi frumoase tradi-ţii de a sărbători anual, la 9 noiembrie, ZiuaScrierii şi a Limbii Ucrainene, statuată şi sărbăto-rită în Ucraina începând cu anul 1997, în sprijinuliniţiativei organizaţiilor nonguvernamentale şiavând în vedere rolul limbii ucrainene în consoli-darea societăţii ucrainene, în ziua de 12 noiem-brie 2018, filiala Iaşi a UUR a sărbătorit ZiuaLimbii Ucrainene în România.

Ei şi, ar putea replica unii, ce mare diferenţăeste între cele două acţiuni? Şi într-un caz şi înaltul aţi sărbătorit şi puteaţi să sărbătoriţi în con-tinuare ziua limbii minorităţii ucrainene dinRomânia. Cei ce gândesc astfel, au şi nu au drep-tate. Au dreptate, căci din punct de vedere formalsituaţia nu se schimbă cu nimic. Limba ucrainea-nă rămâne limba ucraineană fie că ea este vorbităîn Ucraina sau în România, chiar dacă sunt uneletendinţe de a se vorbi despre unele dialecte cadespre o limbă de sine stătătoare, dar aceasta esteo problemă pe care ar trebui să o lămureascăhotărât, odată şi pentru totdeauna, specialiştii(istorici, lingvişti, etnografi etc.) atât dinRomânia, cât şi din Ucraina. Consider că unul dinsimpozioanele care se organizează la Cluj,Bucureşti sau Satu Mare ar trebui să fie dedicatacestei teme majore pentru minoritatea noastră.Nu au dreptate, pentru că dacă în primul caz săr-bătorind Ziua Scrierii şi Limbii Ucrainene, istori-cul apariţiei scrierii şi limbii ucrainene, în al doi-lea caz, pe lângă istoricul apariţiei şi dezvoltăriilimbii ucrainene, noi sărbătorim şi realităţile pre-zente legate de limba, cultura, de tradiţiile şi obi-ceiurile comunităţilor de ucraineni, care locuiescpe teritoriul României. Prin legiferarea ZileiLimbii Ucrainene în România se recunoaşte înfapt aportul limbii ucrainene la patrimoniul cultu-ral românesc, pe de o parte, dar şi drepturile decare se pot bucura membrii comunităţii noastre îndomeniul învăţământului, al promovării obiceiu-rilor şi tradiţiilor specifice comunităţii. În acestcontext, anual, cu prilejul sărbătorii Zilei LimbiiUcrainene în localităţile în care trăiesc membri aicomunităţii ucrainene, se pot organiza manifes-tări culturale dedicate acestei sărbători, autorităţi-le administraţiei publice centrale şi locale, pre-cum şi organizaţiile nonguvernamentale interesa-te putând sprijini logistic şi/sau financiar organi-zarea manifestărilor dedicate sărbătoririi acesteizile. De asemenea, în instituţiile de învăţământ încare se predă limba ucraineană ca limba maternă,se pot organiza manifestări culturale dedicateacestei sărbători. De asemenea, Socie ta teaRomână de Televiziune şi Societatea Română deRadiodifuziune, în calitate de servicii publice, potşi ar trebui să includă în programele lor emisiunicu aspecte de la manifestările dedicate acesteizile. Perspectivele sunt frumoase şi de bun augur,

acum depinde de noi dacă vom şti şi ne vomimplica cu adevărat în exploatarea oportunităţiicreate. Ne aşteptăm ca această zi să fie sărbătorităla nivelul fiecărei filiale, organizaţii a UUR, alfiecărei şcoli unde copiii învaţă limba ucraineană,chiar dacă pentru aceasta nu de fiecare dată vor fişi fonduri alocate.

Membrii filialei Iaşi, împreună cu colabora-tori, reprezentanţi ai unor instituţii, organizaţiiobşteşti şi nonguvernamentale, printre care amin-tim Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Cole -

giul Naţional de Arte „Octav Băncilă“, Primăriadin Cernăuţi, ai minorităţilor naţionale din Iaşi,oameni de cultură şi de afaceri din Iaşi, studenţişi profesori din Ucraina, au sărbătorit Ziua LimbiiUcrainene într-un cadru plăcut, unde a domnit oatmosferă festivă, iar zâmbetele prietenoase ne-au însoţit pe parcursul întregii acţiuni.

Acţiunea propriu-zisă a fost precedată de oexpoziţie de carte în limba ucraineană, scrisă descriitori români de naţionalitate ucraineană şi oexpoziţie de flaiere dedicate limbii ucrainene,precum şi o expoziţie cu fotografii reprezentândscriitori români de naţionalitate ucraineană dinBucovina.

Sărbătoarea a fost deschisă de preşedintelefilialei Iaşi a UUR, care în cuvântul său a prezen-tat demersurile făcute de deputatul minorităţiinoastre, dl Nicolae Miroslav Petreţchi, pentruadoptarea legii privind instituirea, la 9 noiembrie,a Zilei Limbii Ucrainene (Legea a fost adoptatăcu 269 voturi „pentru“, 6 „împotrivă“ şi o abţine-re) şi aprecierile de care s-a bucurat din parteaunor parlamentari pentru reuşita sa, dar şi pentrumodul onest în care a prezentat lucrurile în dialo-gul cu autorităţile ucrainene, cu ocazia deplasăriiîn cadrul comisiei speciale la Kiev. Este de remar-cat faptul că România este singura ţară din lumeunde trăieşte diaspora ucraineană, în care, mino-ritatea ucraineană, prin reprezentanţii săi, a obţi-nut recunoaşterea oficială, prin lege, a ZileiLimbii Ucrainene, lucru evidenţiat şi de către per-sonalităţile de seamă din Ucraina, care au partici-pat la sărbătorirea acestui eveniment, laBucureşti. În continuare, au fost prezentate câte-va date interesante, unele în premieră pentru oas-peţii noştri, privind istoricul limbii ucrainene,alfabetul ucrainean, locul şi rolul limbii ucraineneîntre celelalte limbi, părerea unor personalităţistrăine, specialişti în domeniu, despre limbaucrai neană etc. În cadrul acţiunii au mai luat cu -vântul reprezentantul Primăriei Cernăuţi, directo-rul adjunct al Colegiului Naţional de Arte „OctavBăncilă“ şi alţii.

Acţiunea dedicată Zilei Limbii Ucrainene s-aîncheiat cu un program muzical susţinut de mem-brii filialei, şi de elevi şi profesori de la ColegiulNaţional de Arte „Octav Băncilă“.

Dacă frumuseţea şi măreţia cuvântului ucrai-nean a fost poetizată de I. Kotlearevskyi şi T.Şevcenko, L. Ukrainka şi I. Franko, V. Stus, V.Symonenko, L. Kostenko şi mulţi alţi fii şi fiiceale Ucrainei celebre în lumea întreagă, care erauconvinşi că nu există naţiune fără limbă şi limbăfără naţiune, noi, la rândul nostru, credem cu tăriecă fără limbă nu va mai exista minoritatea ucrai-neană şi în consecinţă cultura română va fi maisăracă. Conducerea UUR, inspectorii şcolari,directorii de şcoli şi profesorii de la şcolile undese predă limba ucraineană sau se învaţă în limbaucraineană au o mare responsabilitate pentru a sepreveni o situaţie, care poate deveni ireversibilă.Să ne ajute Dumnezeu ca aşa ceva să nu se întâm-ple niciodată.

Victor HRIHORCIUC,preşedintele filialei Iaşi a UUR

ZIUA LIMBII UCRAINENE MARCATĂ LA IAŞI

La propunerea deputatului din partea minori-tăţii ucrainene, dl Nicolae Miroslav Petreţchi,ziua de 9 noiembrie a fost declarată ca Zi aLimbii Ucrainene în România. Adoptarea legii înCamera De putaţilor a avut loc la 4 iulie 2018.

Aşa se face că în perioada 8-10 noiembrie, laBucureşti, Uniunea Ucrainenilor din România aorganizat o serie de manifestări. La data de 8noiembrie a.c., a avut loc vizionarea desenelor

animate în limba ucraineană, pre-cum şi un grandios spectacol artis-tic cu participarea formaţiilor artis-tice, ansamblurilor muzicale şi aartiştilor din România şi Ucraina. Aavut loc şi gala de pre -miere a câştigătorilor con-cursului naţional „Ti neretalente ucrainene“.

În cadrul acestui con-curs, la secţiunea muzică,eleva Amalia Emima

Semeniuc, clasa a VIII-a de la ŞcoalaGimnazială Călineşti Enache, comunaDărmăneşti, judeţul Suceava, a cuceritlocul I.

Evidenţiez aici pe doamna prof.Maria Za haria, care predă la aceastăşcoală limba ucraineană şi care a pregă-tit-o pe câştigătoare împreună cu dl prof.Petru Ilincăi (partea de acompaniament).

Cântecul cu care a câştigat premiul I este „O<u viknevomu sadu“.Sincere felicitări!

Kolea KURelIUKSe nasc şi la

Călineşti Enache oameni talentaţi

Curierul UCRAINEAN6

Interviu cu Tabita Maftei, campioană mondia-lă şi olimpică

Ne-am obişnuit să avem campioni şi să-ifacem cunoscuţi. Ne-am obşnuit să dămimportanţa cuvenită celor care merită şi sărenunţăm la nonvalori. Ar trebui să ne obiş-nuim să fim recunoscători celor care prindăruire, prin muncă şi perseverenţă ne facmândri, ne fac mari.

Tabita Maftei este la ora actuală campioa-nă olimpică la canotaj. Tabita locuieşte înlocalitatea Talpa, din comuna Cândeşti, dar acopilărit pe meleaguri rogojeştene. Buniciisăi au avut gospodăria în centrul satului, undese află acum sediul Uniunii Ucrainenilor dinRomania, filiala Botoşani. Am avut ocazia dea comunica cu Tabita şi vă invit să citiţi des-pre frământările şi despre performanţele ei.

Reporter: Cine esti tu?Maftei Tabita: Mă numesc Maftei Tabita,

sunt născută în satul Talpa, comuna Cândeşti,judeţul Botoşani. Am 18 ani, şi mă bucur mult decei dragi sufletului meu: de frăţiorii mei, deîntreaga familie, de oamenii care mi-au încununatcopilăria.

Reporter: Ce vârstă frumoasă! De unde aiplecat în lungul drum spre reuşite?

Maftei Tabita: La vârsta de 14 ani, eramelevă la Şcoala Gimnazială numărul 1 VârfuCâmpului (Maghera), şcoală de unde am fostselecţionată de către soţii George şi Iulia Bulie,antrenori ai Clubului Sportiv Botoşani, pentrupracticarea canotajului. Am amintiri frumoase deacolo, am amintiri frumoase din satul Talpa şi dinlocalitatea Rogojeşti, de unde sunt bunicii meidragi. Îi salut pe toţi botoşănenii, pe toţi ucraine-nii, pe toţi românii, cu acest prilej!

Reporter: Care au fost primele tale rezultate?

Maftei Tabita: Am început cantonamentul laSnagov unde m-am antrenat pentru primul meuconcurs naţional care a avut loc la Piatra Neamţ.Concurând în proba de 4 vâsle alături de colegelemele Baleţchi Alina Maria, Acsinte Irina Ioana şiCiritel Cosmina Elena, ne-am clasat pe locul doi,aceasta fiind prima mea medalie, prima satisfac-ţie pentru a lupta şi a mă ambiţiona să muncescpentru performanţă. După acest concurs, cuexcepţia Campionatului European de anul acestaşi Olimpiadă, Dumnezeu m-a binecuvântat cu aurla toate concursurile, pe plan naţional, cât şi inter-naţional.

Reporter: Care a fost anul cu cele mai multeprovocări?

Maftei Tabita: Atât anul acesta, cât şi anultrecut, fiind primul an în lotul de junioare 1, mi-am dorit să lupt pentru a-mi câştiga un loc înbarcă pentru Campionatul European şiCampionatul Mondial şi visul mi s-a îndeplinit,concurând la ambele competiţii în proba de 4vâsle feminin alături de Radiş Simona, GrăpinoiuAndreea şi Roşu Larisa am obţinut medalia de auratât la Campionatul European, cât şi la celMondial. Anul acesta fiind ultimul an de juniori,pe lângă Campionatul European unde am concu-rat în proba de 2 rame fără cârmaci alături decolega mea Baleţchi Alina Maria şi am obţinutmedalia de argint, la Campionatul Mondial amconcurat în proba de simplu şi am obţinut medaliade aur, am avut ca obiectiv Olimpiada de tineret.Am concurat în proba de 2 rame fără cârmaciîmpreună cu colega mea Baleţchi Alina Maria şi

ne-am clasat pe locul trei fiind depăşite de echi-pajele din Grecia şi Cehia. Am muncit foartemult, având două antrenamente pe zi, un antrena-ment dura 3 ore , uneori chiar şi mai mult. Aşadar,merita tot efortul şi sacrificiul depus.

Reporter: Aş vrea să ştiu, pentru că ne apro-piem de finalul anului, ce a însemnat 2018 pentrutine?

Maftei Tabita: Pentru mine anul 2018 a fostun an deosebit, un an în care am avut privilegiulde a înălţa steagul României peste hotare, pentrua face România cunoscută – încă o dată – pe planmondial.

Reporter: Un cuvânt de final?Maftei Tabita: În primul rând vreau să-i

mulţumesc lui Dumnezeu, mulţumesc dinsuflet domnilor antrenori, colegilor, prieteni-lor, frăţiorilor, mamei mele şi tuturor celorcare au fost alături de mine atât în momentede fericire, cât şi în cele dificile. Cu aceastăocazie, doresc să vă spun că vă iubesc şi văsunt recunoscătoare pentru tot efortul depus înformarea mea! Mulţumesc „Curierului ucrai-nean“ pentru că ne oferă posibilitatea de a văadresa câteva cuvinte şi tuturor celor care auavut răbdarea de a citi despre mine, de a sebucura alături de mine! Să luptaţi pentru idea-lurile dumneavoastră!

A consemnat Claudia SeMCIUC

Avem campioniolimpici!

Joi, 29 noiembrie 2018, la Şcoala Generală dincomuna Rona de Sus, Maramureş a fost organiza-tă acţiunea culturală „La mulţi ani, Ro mâ nia!“,„La mulţi ani, români!“, de di cată CentenaruluiUnirii României.

Spectacolul a fost organizat de Şcoala Gene -rală în parteneriat cu Uniu nea Ucrainenilor dinRomânia şi Primăria comunei Rona de Sus. Laspectacolul desfăşurat într-o sală de clasă au par-ticipat clasele I secţia ucraineană, înv. Larisa Pe -treţchi, cla sa a II-a A, înv. Tanea Semeniuc, clasaa III-a, înv. Ana Boiciuc şi clasa a VIII-a, dirigin-tă prof. Geta Petreţchi.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de cătredirectoarea şcolii, prof. Loredana Mihaela Luşcan

care a prezentat invitaţii la acţiune: primarulcomunei Ion Romaniuc, prof. Elek Oprişan, pre-şedintele Organizaţiei locale a UUR, preşedintaOrganizaţiei de Femeidin Rona de Sus, înv.

Ileana Dan, şi părinţiiele vilor. În cuvântulsău, atât dna directoarecât şi primarul comuneiau vorbit despre importanţa şi însemnătatea Cen -tenarului Marii Uniri a României – 1 Decembrie1918. Toţi elevii prezenţi în sala de clasă au into-nat „Deşteaptă-te, române“, actualul Imn alRomâniei sub conducerea prof. Geta Petreţchi.

Spectacolul propriu-zis a început cu un montaj

literar-muzical prezentat de elevii clasei I secţiaucraineană sub îndrumarea prof. înv. LarisaPetreţchi. Au urmat poezii şi cântece dedicateUnirii, prezentate de elevii clasei a III-a, pregătiţide prof. înv. Ana Boiciuc. Clasa a II-a, pregătităde prof. înv. Tanea Semeniuc a prezentat un mon-taj literar-muzical cu poezii şi cântece patrioticededicate Marii Uniri. În acest montaj au fostintercalate cântece patriotice prezentate de elevii

clasei a VIII-a, pregătite deprof. Geta Petreţchi. Ei auinterpretat cântecele „Drumbun“, „Ardealul“, „În Ardeal“,„Im nul eroilor“ şi „Hai săîntindem hora mare“. În înche-iere, un grup de elevi din clasaa VIII-a a interpretat sceneta„Noi vrem să ne unim cu ţara“.

După terminarea spectaco-lului, toţi au pornit cu cântec şicu steagul tricolor spre centrulco munei, la Monumentulerou lui necunoscut, unde aude pus o coroană de flori.

Marea Unire a fost sărbăto-rită şi în grădiniţele din comu-nă prin activităţi practice şispectacole dedicate zilei de 1Decembrie.

Merită evidenţiate cele treiprofesoare de învăţământ pri-

mar Larisa Petreţchi, Tanea Semeniuc, AnaBoiciuc, dar mai ales prof. Geta Petreţchi şi direc-tor prof. Loredana Luşcan pentru reuşita acesteiacţiuni culturale.

Ileana DAN

Marea Unire sărbătorită la Rona de Sus

57Curierul UCRAINEAN

În perioada 25-27 noiembrie 2018, s-a desfă-şurat, la Kiev, cel de-al XI-lea Con gres Mondialal Ucrainenilor (SKU), o structură in ter naţionalăde coor donare a comunităţilor de ucrai-neni din diaspora care re prezintă intere-sele a peste 20 de milioane de ucrai-neni. SKU are o reţea de organizaţiicomponente şi de legături cu ucraineniidin 61 de ţări. Înfiinţat în 1967, SKU afost recunoscut, în 2003, de către Con -si liul Economic şi Social al Or -ganizaţiei Naţiunilor Unite drept orga-nizaţie neguvernamentală cu statut con-sultativ special, iar în anul 2018 adobândit statutul de organizaţie negu-vernamentală internaţională participan-tă în Consiliul Europei.

La deschidere, Congresul a fostonorat şi de prezenţa preşedintelui Ucrainei PetroPoroşenko care, printre altele, a spus: „Apreciemcontribuţia fiecărui ucrainean, inclusiv a ucraine-

nilor de peste hotare, la dezvoltarea coaliţiei inter-naţionale care susţine statul nostru, la consolida-rea armatei noastre, la crearea Bisericii Ortodoxe

Auto cefale în Ucraina. Această solidaritate şi uni-tate a eforturilor constituie garanţia restabilirii pecale paşnică a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi

a succesului în reformarea ei pe drumul spre vii-torul european. Şi Congresul din acest an trebuiesă devină un factor unificator, o platformă pentruîntărirea colaborării ucrainenilor din străinătate şia Statului Ucrainean“.

Din ţara noastră, la Congres, a luat parte o im -portantă delegaţie în frunte cu preşedintele Uniu -nii Ucrainenilor din România, dl deputat NicolaeMiroslav Petreţchi.

Congresul s-a desfăşurat pe secţiuni (de exem-plu, Limba ucraineană, calea către identitate şicomunicare internaţională, Rolul diasporei în for-marea imaginii pozitive a Ucrainei şi ucrainenilorîn lume ş.a.) şi în plen (de exemplu, Prezentareaşi adoptarea modificărilor la Statutul SKU;Alegerea preşedintelui şi a organelor de conduce-re ale SKU ş.a.).

Noul preşedinte al Congresului Mondial alUcrai nenilor a fost ales dl Pavlo Grod dinCanada.

Ion ROBCIUC

Ucraina sărbătoreşte în acest an CentenarulIndependenţei Ucrainei proclamate la 11/22ianuarie 1918.

Pentru realizarea acestui deziderat considernecesar să prezint evenimentele care au precedatacest eveniment de importanţă majoră pentrupoporul ucrainean.

Revoluţia burghezo-democratică care s-a des-făşurat la Petrograd, la 27 februarie 1917, a pro-vocat căderea regimului ţarist, prin abdicareaţarului Nicolai al II-lea. Acest eveniment politic aconstituit pentru popoarele subjugate de regimulţarist semnalul declanşării acţiunilor politice,sociale şi militare pentru independenţă, libertateşi identitate naţională.

Evenimentele care s-au desfăşurat cu rapidita-te şi pe teritoriul Ucrainei în cursul anului 1917urmăreau, la început, obţinerea autonomieiUcrainei în cadrul Rusiei.

Ca urmare în perioada 1-4 martie 1917, a avutloc la Kiev prima întâlnire a reprezentanţilor tutu-ror organizaţiilor politice, sociale, obşteşti, mili-tare din toată Ucraina, care au luat hotărârea să seconstituie într-o Radă provizorie, alegându-l capreşedinte pe M. Staromski.

Prima măsură pe care a luat-o Rada a fostlichidarea până la 5 martie 1917 a tuturor organe-lor de conducere ţaristă din Ucraina.

Tododată, la 7 martie 1917, s-a constituit laKiev prima Radă Centrală Ucraineană, care a alesca preşedinte pe profesorul Mychailo Hruşevskyişi 3 vicepreşedinţi: D. Antonovyci, D. Doroşenkoşi F. Kryjanovski.

La prima şedinţă a Radei, care a avut loc la 9martie 1917, s-au adoptat următoarele hotărâri:înfiinţarea Comitetului Central al cooperativeloragricole care veneau în sprijinul ţăranilor orop-siţi; înfiinţarea Radei Militare Provizorii a solda-ţilor şi ofiţerilor ucraineni, numind comandant pecolonelul Glinski; publicarea în ziarul „Den“ aapelului Organizaţiei Progresiste Ucrainene princare se solicita Guvernului Provizoriu de laPetrograd: introducerea limbii ucrainene în şcoli,eliberarea din închisorile ruseşti a prizonierilorgaliţieni şi bucovineni, precum şi a mitropolituluiAndrei Şeptyţkyi în perioada 4-10 martie 1917.

Totodată, la Kiev s-a desfăşurat prima adunarea presei care a susţinut doleanţele Radei Centrale,alegând ca preşedinte de onoare tot pe profesorulMychailo Hruşevskyi.

Profesorul Mychailo Hruşevskyi, revenit dinexil la Kiev, la 13 martie 1917, a condus pentruprima dată Rada Centrală, la 15 martie 1917, carea hotărât pregătirea şi desfăşurarea la Kiev, la 16martie 1917, a unei mari manifestaţii ucrainenecare să susţină revendicările stabilite anterior. Cuacest prilej s-a dat citire documentului „Rezoluţiaprivind organizarea Congresului Naţional Ucrai -nean“. Drept răspuns de zeci de mii de manifes-tanţi au purtat steaguri galben-albastre, au dărâ-mat bustul primului ministru rus, Piotr Stolâpin,

protestând, astfel, împotriva regimului ţarist, apoliticii promovate de acesta în Ucraina.

La 17 martie 1917, conducerea Radei Centralea trimis la Petrograd prima delegaţie compusă dinO. Lotoţki, M. Koscinski care s-a întâlnit cu C.Lvov, primul ministru al Guvernului ProvizoriuRus, căruia i-a înmânat un Memorandum cu ce -rinţele ucrainenilor: numirea în fruntea gubernii-lor a comisarilor cunoscători ai limbii ucrainene;folosirea limbii ucrainene în aparatul de stat, bise-rică, justiţie şi şcoli; eliberarea din închisorileruse a prizonierilor galiţieni şi bucovineni.

Nici nu s-a stins ecoul primei mari manifestăripopulare din 16 martie 1917, după 3 zile a urmato altă manifestare spontană, la care au luat partepeste 10.000 de oameni, unde iarăşi s-a cerutautonomia teritorială a Ucrainei.

Pentru susţinerea acestui deziderat în ziarul„Nova Rada“ din 35 martie 1917 profesorul M.Hruşevskyi a publicat articolul „Marele Val“, iar„Uniunea Ucrainenilor Liberi“ a chemat poporulucrainean să susţină autonomia Ucrainei în cadrulRusiei.

Cel mai important eveniment politic, care s-adesfăşurat la Kiev în perioada 6-8 aprilie 1917, afost Cogresul Naţional Ucrainean la care au par-ticipat cca 900 de delegaţi din partea tuturor orga-nizaţiilor politice, sindicatele culturale dinUcraina, care s-a pronunţat cu tărie pentru auto-nomia naţională teritorială a Ucrainei. Cu acestprilej a fost aleasă conducerea Radei Centralecompusă din 118 membri, iar profesorul M.Hruşevskyi a fost reconfirmat preşedintele aces-teia. Ca vicepreşedinţi au fost aleşi VolodymyrVynnycenko şi B. Efremov.

După o lună de la acest congres, s-a desfăşuratla Kiev, în perioada 5-8 mai 1917, un evenimentde importanţă majoră şi anume Primul CongresMilitar Ucrainean la care au participat cca 700 dedelegaţi din partea unităţilor limitare ucrainene,care s-a pronunţat ferm pentru acordarea imediatăa autonomiei naţionale teritoriale a Ucrainei şiucrainizarea unităţilor militare. Congresul a con-stituit Comitetul Militar Central în frunte cuSymon Petliura şi alţi 17 membri militari ucrai-neni.

Ca urmare Rada Centrală a trimis la Petrogrado nouă delegaţie condusă de Volodymyr Vynny -cenko, (în perioada 6-21 mai 1917) care a dus tra-tative cu reprezentanţii Guvernului Rus în fruntecu primul ministru rus G. Lvov.

Această situaţie a determinat ComitetulMilitar Central Ucrainean să convoace, în perioa-da 5-10 iunie 1917, al doilea Congres, la care auparticipat 2308 delegaţi, unde s-a hotărât să numai solicite Guvernului Provizoriu Rus acordarea

autonomiei şi altor drepturi cerute anterior, înschimb au solicitat Radei Centrale Ucrainene săproclame neîntârziat autonomia Ucrainei, ucrai-nizarea armatei şi să pună în practică reformaagrară. Congresul a ales o nouă Radă MilitarăUcraineană alcătuită din 13 deputaţi militari, carea fost cooptată în Rada Centrală Ucraineană.

Ca urmare, la 10/23 iunie 1917, a fost emis„Primul Universal“ (Decret) al Radei CentraleUcrainene care a proclamat Ucraina republică au -to nomă lansând lozinca „Trăiască Ucraina Li -beră“, să ne desprindem de Rusia, dar să nu în -treru pem legătura cu conducerea provizorie aRusiei şi că poporul ucrainean are dreptul ca pepământul său să-şi organizeze traiul aşa cum şi-ldoreşte.

În aceste circumstanţe, Rada Centrală Ucrai -neană a constituit Secretariatul General, ca organexecutiv, numindu-l pe Volodymyr Vynny cenkoca secretar general, cerându-i să treacă imediat larezolvarea problemelor curente, iar pe SymonPetliura secretar cu prombleme militare.

În cursul lunii iulie 1917, Secretariatul Gene -ral a încercat din nou să ajungă la un compromiscu Guvernul Provizoriu Rus privind autonomiaUcrainei care, din păcate, s-a soldat cu un noueşec.

Rada Centrală a continuat să ducă tratative cuGuvernul Provizoriu Rus privind condiţiile intră-rii Ucrainei în componenţa Rusiei pe baza uneilargi autonomii, dar acestea au fost întrerupte devictoria Revoluţiei bolşevice din 25 octombrie/7noiembrie 1917 din Petrograd. Ca urmare Rusia adevenit un stat sovietic prin îndepărtarea prinforţă de la putere a Guvernului Pro vizoriu Rus,condus de această dată de Kerenski.

Noua conducere instaurată în Rusia a adoptatprimele acte legislative: „Decretul asupra Păcii şiDecretul privind abrogarea pedepsei cu moarteapentru dezertările de pe fronturi“.

De asemenea, Congresul Sovietelor a adoptatun document important, la data de 2/15 noiembrie1917, „Declaraţia privind drepturile popoarelorcare fac parte din componenţa Rusiei Sovietice“,prin care li se acordă dreptul la autonomie, mer-gând chiar până la desprinderea de Rusia Sovie -tică şi crearea unor state independente.

A fost o farsă. Guvernul Sovietic Rus a încăl-cat rapid prevederile acestei declaraţii şi a pornitofensiva împotriva tuturor popoarelor din compo-nenţa fostei Rusii ţariste, care şi-au proclamatindependenţa, inclusiv împotriva Ucrainei.

(Continuare în numărul următor)

Mihai POCORSCHI

100 de ani de la IndependenţaRepublicii Populare Ucrainene

Al XI-lea Congres Mondial al Ucrainenilor reunit la Kiev

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

În anii 1932-1933, cetăţenii Ucrainei au trecutprintr-o adevărată teroare: lihniţi de foame şi dis-truşi spiritual, au îndurat una dintre cele maigrave catastrofe naţionale – Foametea ucrainea-nă, cunoscută şi ca Holodomor (moarte prin înfo-metare). Autorităţile sovietice de la Moscova auiniţiat o adevărată campanie de ucidere prin foa-mete a ucrainenilor, moment considerat a fi unuldintre cele mai mari şi mai cumplite genociduriale secolului XX. Istoricii susţin că acest genocida fost condus şi orchestrat de Iosif VissarionoviciStalin şi a avut ca scop principal suprimareanaţiunii ucrainene ca entitate socială şi factorpolitic.

Înfometaţi, ucrainenii au încercat să supravie-ţuiască. Alternativele la care au apelat au fostdintre cele mai rele. Conform destăinuirilor celorcare au supravieţuit, oamenii au început să coacăpâine din diverse plante. Alţii mâncau balega ani-malelor. Unii copii îşi potoleau foamea cu pro-priile excremente. Însă cea mai îngrozitoarealternativă dintre toate a fost canibalismul. Con -form istoricului de la Yale, Timothy Snyder, foa-metea intensă a răpit umanitatea din ucraineni şii-a făcut să înceapă să se mănânce între ei. Au fostcazuri în care părinţii şi-au mâncat proprii copii,ca mai apoi să moară de foame ei înşişi.

Ştim că oamenii scriu istoria… uneori, aceastae falsificată de cei puternici. Cei asupriţi trebuiesă lupte pentru a spune şi ei versiunea lor. Aşas-a întâmplat şi în cazul genocidului necunos-cut al ucrainenilor: mersul istoriei şi-a urmatcursul, arhivele au fost deschise iar oamenii auputut vorbi liber. Această pagină din istoriaUcrainei a fost revizuită, ucrainenii au con-ştientizat-o şi au început s-o povestească lumiişi generaţiilor ur mătoare după ce o perioadălungă de timp, autorităţile sovietice susţineaucă această foamete, ca şi cea din 1946-1947, afost cauzată de secetă.

În acest sens, la 28 noiembrie 2006, Par -lamentul Ucrainei a aprobat o rezoluţie careafirma că foametea planificată din perioadasovietică a fost un act de genocid împotrivapoporului ucrainean. Tot prin decizie a autorită-ţilor s-a stabilit ca a patra sâmbătă din noiem-

brie să fie ziua oficială de comemorare a celorcare au murit ca rezultat al Holodomorului şirepresiunilor politice.

An de an, creşte şi numărul ţărilor lumii carerecunosc Holodomorul ca genocid. Pentru a cinstiamintirea celor care au pierit în timpul Holo d o -

mo rului, au fost ridicare monumente şi în fiecarean sunt dedicate evenimente publice în Ucraina şiîn lume.

Există însă şi oameni care neagă Holod omo -rul. Stalin a fost primul care a negat fenomenultimp de ani de zile. Dar acţiunea de muşamalizarenu a avut loc doar în URSS. Îl amintim şi peWalter Duranty, corespondentul New York Timesdin Moscova. Acesta a publicat multe articole, în

care afirma că foametea din Ucraina este„în mare parte o minciună“ şi că „nu poţiface o omletă fără să spargi ouă“. Deşivăzuse el însuşi ororile Holod omo rului,Walter Duranty a fost presat să tacă şi sămintă. Re por tajele i-au fost lăudate decătre Stalin, iar în 1934, ca o ironie a sor-ţii, Duranty a primit Premiul Pulitzerpentru articolul care nega genocidul.

În perioada 1-27 noiembrie 2018, laŞcoala Gimnazială Băl căuţi s-a derulatproiectul educaţional „În amintireaHolodo mo rului“, coordonat de doamnaprofesoară Lăcrămioara Grigorciuc.

Scopul proiectului a fost comemora-rea Holodomorului prin activităţi şcolareşi extraşcolare de către cadre didactice şielevii de gimnaziu.

În cadrul proiectului, elevii clasei aVII-a – în cadrul orelor de Istoria şi tra-diţiile minorităţii ucrainene - au fost puşiîn contact cu elemente de cultură, istorieşi religie ucraineană şi au fost stimulaţisă cerceteze probleme legate de Holodo -mor. Activităţile au presupus realizareade către elevi a unor planşe privitoare laHolodomor, activitate de comemorare azilei de 24 noiembrie (elevii au distribuitpe Facebook o făclie simbolică sub titlul„Lumâ narea nestinsă“, un gest de come-morare a victimelor Holodomorului).

Marţi, 27 noimebrie 2018, elevii au pregătit unmoment poetic cu versuri în limba ucraineană şiîn limba română (adaptare după versuri de peinternet) şi lecturarea unor fragmente din cartea,,Panta Rhei“ de Vasili Grossman apărută laEditura ,,Hu manitas“ în traducerea JanineiIanoşi.

Amintim şi câteva dintre obiectivele proiectu-lui: stimularea interesului elevilor pentru autoe-ducaţie; analiza unor documente referitoare latema proiectului; dezvoltarea capacităţii elevilorde a-şi expune ideile în public în mod clar,coerent şi argumentat; promovarea, la nivelulgrupului ţintă, a ideilor de toleranţă, înţelegerereciprocă şi dialog; dezvoltarea unei conştiinţecivice, bazate pe cunoaşterea şi asumarea valori-lor democratice; autoevaluarea raportată la anu-mite valori; dezvoltarea atitudinilor proactive înviaţa socială; cunoaşterea, de către elevi, a unorelemente de cultură, civilizaţie şi religie, specifi-ce unui anumit grup etnic – ucrainenii.

Încheiem articolul cu vorbele unui personajdin cartea lui Vasili Grossman ,,…chiar nu-ţi

aduci aminte ce mi-ai spus? Eu însă nu-ţi uitvorbele. Ele mă ajută să înţeleg, să văd limpedeca lumina zilei. Te întrebasem cum de-au pututnemţii să-i asfixieze în celule pe copiii de evrei,cum de-au mai putut ei după aceea trăi, să nu fiexistat oare o judecată a lor, fie din parteaoamenilor, fie de la Dumnezeu? Iar tu mi-aispus: Judecata călăului e una singură – el nu seuită la victima lui ca la un om şi încetează elînsuşi să fie om, omoară omul din el, devinepropriul său călău; în schimb, cel năpăstuitrămâne întotdeauna om, oricât l-ai omorî. Îţiaminteşti?“.

Convalia HReHORCIUC

ÎN AMINTIREA HOLODOMORULUI

59Curierul UCRAINEAN

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

Seria de manifestări dedicate celor mai proe-minente figuri ale culturii şi literaturii ucrainene,susţinute financiar de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, a continuat, la Cluj-Napoca (la Facul -tatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai), cucelebrarea a „185 de ani de la naşterea scriitoareiMarko Vovciok“ (pe numele său, Maria Oleksan -drivna Vilinska) din 17 noiembrie 2018.

Evenimentul a debutat cu o comunicare perti-nentă şi interesantă, totodată, despre viaţa şi acti-vitatea literară a prozatoarei, prezentată destudenta Sonia Clempuşac, cu titlul MariaOleksan drivna Vilinska, „discipolul“ Mare -lui Cobzar în direcţia trezirii conştiinţeinaţionale a poporului ucrainean, în care aufost reliefate aspecte biografice şi cele pri-vind maniera de creaţie a acesteia. Cea de-adoua comunicare, «Інститутка» – найяс-кравіший зразок індивідуальної творчоїманери Марка Вовчка як українськогопрозаїка, susţinută de studentul PetruPancec, a avut ca temă principală analizastilistico-literară a uneia dintre cele maiimportante şi apreciate de critică povestiriale lui Marko Vovciok, Інститутка, primapovestire socială din literatura ucraineană(denumirea iniţială fiind Панночка). Asupraacesteia, Marko Vovciok a lucrat între 1859-1861, în mai multe locuri din ţară şi străină-tate (la Nemirov, Petersburg şi Paris). Povestireaa fost publicată în jurnalul «Основа» şi i-a fostdedicată lui Taras H. Şevcenko. Cea de-a treiacomunicare, Становлення індивідуальногостилю Марка Вовчка, susţinută de subsemnata,reprezintă o incursiune în laboratorul creaţiei pro-zatoarei, în care au fost subliniate realismul crea-ţiilor, principiile literar-estetice, respectiv, con-vingerile socio-politice ale autoarei care au stat labaza prozei sale realiste. Spre deosebire de prede-cesorii săi, Marko Vovciok aprofundează, în pri-mul rând, posibilităţile analitico-demascatoareale realismului, iar, în cel de-al doilea, în tratareaartistică (literară) a cauzelor reale ale „răuluisocial“, ia în considerare aspectul socio-politic.

Un moment cu totul şi cu totul fermecător şiemoţionant l-a constituit dramatizarea unui frag-ment din Інститутка. Protagonistele, Domni -şoara şi bunica acesteia, au fost admirabil jucatede Paulina Cail şi Diana Spivaliuc, studente aleSpecializării Limba şi literatura ucraineană şimembre ale trupei de teatru-amator «Жар-птиця».

Scrierile lui Marko Vovciok se bucură de ofoarte mare popularitate în rândul cititorilor, ca dealtfel, şi a criticilor, încă din timpul vieţii sale, înanii 60 ai sec. al XIX-lea, fiind traduse în limbilerusă (de către Ivan Turgheniev), franceză, germa-nă, italiană, polonă, cehă, bulgară şi maghiară,fapt ce a favorizat consolidarea legăturilor dintre

literatura ucraineană cu cele ale altor popoareeuropene. Printre cei care i-au apreciat în moddeosebit opera se numără nume sonore ale litera-turii ucrainene şi ruse, precum Taras Şevcenko,Panteleimon Kuliş, Ivan Turgheniev etc. Poezialui Taras Şevcenko dedicată lui Marko Vovciok,«На пам'ять 24 января 1859», stă mărturie a sen-timentelor sincere şi profunde ale marelui„Cobzar” faţă de scriitoare, numind-o „universul“său, „forţă tânără“, „fiică“ şi chiar „proroc“.

Debutul literar al Mariei Vilinska are loc în1857 cu volumul de povestiri şi nuvele «Народніоповідання». În 1859, se mută la Petersburg,unde, sub influenţa lui T. Şevcenko şi a altor scrii-tori ruşi de orientare progresistă, scrie operele«Ледащиця», «Три долі», «Інститутка» etc.Elementul inovator cu care M. Vovciok vine înproză are în vedere luarea de atitudine a eroilorsăi faţă de opresiunea exercitată de clasa burghe-ză, atitudine care se finalizează, de cele mai multeori, cu proteste şi răscoale.

Urmează o perioadă plină de schimbări pentruVilinska, întrucât, din cauza şubreziri stării salede sănătate, este nevoită să călătorească în stră-inătate, în Germania, Anglia, Italia etc. Occi den -tul îi va prilejui întâlnirea cu oamenii de ştiinţă şide cultură ruşi precum Mendeleev, Cece nov,Herţen, Ohariovyj, transformând-o, totodată, într-un propagandist al scrierilor revoluţionare ale luiHerţen, de pildă.

Perioada dintre 1860-1866 o petrece la Paris,alături de fiul său, Bohdan. Opera sa se bucură deun real succes în rândul francezilor (de ex.,povestirea-basm „Marusea“ a fost editată de 20de ori). Maria Oleksandrivna duce din ce în cemult dorul ţinutului natal, de unde primeşte veştitot mai rele. Una dintre ele, şi poate cea maigravă, este aceea că Taras Şevcenko a murit:„Doamne!, Şevcenko nu mai este ..., mă gândeamla el tot timpul şi-l pomeneam. Acum mă doaresufletul, nu-l voi mai vedea niciodată“, avea sămărturisească Maria.

După opt ani petrecuţi în străinătate, se întoar-ce în Rusia, mai exact la Petersburg, unde rămâneaproximativ zece ani. Această perioadă este mar-cată de o activitate prolifică atât în plan literar, câtşi în cel civic. Colaborează cu jurnalul «Отечест -венные записки», unde i-au fost publicate celemai frumoase romane în limba rusă: «Живаядуша», «Записки причетника», «Теплое гнез-дышко», traduceri din Jules Verne, Ch. Darwinetc. Cu fiecare an, se cristalizează poziţia civică ascriitoarei, motiv pentru care relaţiile cu autorită-ţile devin tot mai tensionate. Dovadă stau poves-tirile «Кармелюк» şi «Два сини», pentru carecenzura ţaristă cerea ca autoarea să fie judecată.Fiind foarte afectată de situaţia creată, Mariahotărăşte să părăsească pentru totdeauna Peters -

burgul. Toamna vieţii o petrece în Caucaz, lup-tându-se cu slăbiciunile trupeşti.

Pentru viziunea sa progresistă a avut de suferitrepresalii, precum şi pierderi materiale şi umane:„Am trăit întreaga viaţă mergând pe un singurdrum, fără să mă abat de la el. Poate am greşit,poate am avut slăbiciuni, ca majoritatea oameni-lor, însă, din principiu, niciodată nu am datînapoi”.

Marko Vovciok lasă posterităţii o moştenireliterară bogată: două volume ale «Povestirilorpopulare», alături de povestiri în limba rusă:«Рассказы из русского народного быта»,povestirile «Тюлевая баба», «Записки причет-ника» şi altele. În total, opera sa cuprinde peste100 de creaţii şi tot atâtea traduceri.

Ca şi tematică, creaţia sa literară, care a cunos-cut influenţa a două mari izvoare, folclorul şi

opera lui Taras Şevcenko (de ex., motivulfemeii/fetei nefericite), este variată: viaţacopiilor şi cea a adulţilor, iubirea intens poe-tizată a tinerilor, existenţa anostă şi absurdăa micilor burghezi sau parazitismul nobili-lor. Cu toate acestea, în majoritatea operelorsale este zugrăvită viaţa ţăranului iobag,ridicându-se cea mai stringentă problemă acelor vremuri – lupta împotriva clasei asu-pritoare. În opinia lui Ivan Franko, creaţiiprecum «Ледащиця» şi «Інститутка»subliniază esenţa răului iobăgiei. Realismulcu care sunt zugrăvite personajele şi eveni-mentele creează impresia că din paginilecărţilor coboară iobagii înşişi care vorbescîntr-o limbă simplă şi fermecătoare despresoarta lor nefericită şi despre dorinţa de a seelibera din jugul sclaviei. Referitor la acestlucru, Dmytro Pysarev afirmă: „Prin gura

autorului vorbeşte însăşi Ucraina, cu încântătoa-rea sa natură, cu poporul său poetic, care-şi iubeş-te trecutul, libertatea şi poezia; în această uniunea autorului cu poporul, în această înţelegeredeplină a spiritului poporului…. constă întreagasa forţă”.

Povestirile Mariei Vilinska constituie arena pecare copiii, flăcăii, bărbaţii sau bătrânii îşi joacăfiecare rolul în raport cu celălalt, însă în centrulfiecărei povestiri, se află femeia, nucleul în jurulcăruia gravitează toate acţiunile şi dramele uneifamilii, în particular, şi a societăţii ucrainene, îngeneral. Nu întâmplător este evidenţiat rolulfemeii în societate, oricare ar fi fost aceasta, feu-

dală sau democrată, întrucât pe umerii ei apasăcel mai greu jugul sclaviei şi, implicit, cel alnedreptăţii.

Opera scriitoarei Marko Vovciok ocupă un locînsemnat în dezvoltarea prozei ucrainene a seco-lului al XIX-lea. De orientare democrată, Vov -ciok continuă tradiţiile literaturii de inspiraţie fol-clorică, propunând nu doar genuri şi teme noi, ci,asemeni lui Kvitka-Osnovianenko şi Taras Şev -cen ko, apelează la comorile folclorului ucrai-nean, atingând problemele stringente ale vremiişi, nu în ultimul rând, racordându-se la principa-lele tendinţe ale literaturii europene.

Mihaela HeRBIl

185 de ani de la naşterea scriitoarei Marko Vovciok

510 Curierul UCRAINEAN

Duminică, 4 noiembrie 2018, în comuna Re -meţi s-a desfăşurat acţiunea organizată de filialaMa ramureş, Organizaţia locală Remeţi, „Obi ce -iuri de toamnă la ucraineni“, acţiune care se des-făşoară de mai mulţi ani, toamna, în această loca-litate, conform calendarului anual al acţiunilorculturale ale UUR.

Şi în acest an, conform celor spuse de partici-panţii la acţiune, musafiri şi localnici, aceasta afost una reuşită, fiind apreciată de numerosulpublic prezent. Acest lucru s-a datorat faptului cădeşi în noiembrie este deja mai frig, am avut partede o vreme frumoasă, cu mult soare şi căldură şi,astfel, s-a putut viziona programul artistic în celemai bune condiţii. Prin grija conducerii filialeiMaramureş a UUR a fost amplasată în centrulcomunei o scenă mobilă, organizatorii asigurândşi băncuţe pentru spectatori.

Scena mobilă şi vremea splendidă nu au fostsingurii factori care au dus la reuşita acţiunii,prestaţiile formaţiilor artistice care au venit laRemeţi au fost la înălţime, toate colectivele auprezentat programe foarte bine pregătite, cu multtalent şi profesionalism, apreciate şi aplaudate denumeroşii spectatori prezenţi.

Ca în fiecare an, au fost invitate toate formaţii-le artistice din comunele ucrainene din Maramu -reş şi mulţumim frumos pentru prezenţa şi evolu-ţia lor. Şi acum organizaţia locală a UUR Remeţi

împreună cu Şcoala din Remeţi şi Pri măriaRemeţi au organizat această acţiune, stabilindprogramul de desfăşurare, iar pe această cale mul-ţumim dlui primar Petru Şofineţi şi dnei directorMaria Ştefan pentru implicare şi sprijinul acor-dat!

Şi în acest an „Obiceiurile de toamnă la ucrai-neni“ au început la şcoală, unde elevii şi cadreledidactice au pregătit o expoziţie dedicată toam-nei, intitulată „Rapsodii de toamnă“, unde au fostexpuse cu multă dăruire, suflet şi talent bogăţiiletoamnei, au putut fi admirate ornamente artistice,coşuleţe cu fructe, alte produse de toamnă.Mulţumim în mod deosebit elevilor pentru stă-ruinţa, priceperea şi bunăvoinţa lor. Gazdele auinvitat toţi participanţii la o cafea şi la vizitareaşcolii, amintind că şcoala noastră din Remeţiarată foarte bine, fiind considerată una dintre celemai frumoase şi bine gospodărite şcoli dinMaramureş, Dar despre acest lucru am mai scris,adăugând doar faptul că în fiecare an se face cevaşi şcoala arată tot mai bine. Felicitări conduceriişcolii, cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor.

După vizitarea şcolii a urmat spectacolul. Pescenă au evoluat formaţiile din comunele ucraine-ne deja cunoscute, după care pe lângă melodiile şicântecele ucrainene îndrăgite de toţi ucrainenii şinu numai, au fost interpretate piese adecvatemomentului dedicate toamnei şi obiceiurilor detoamnă, evoluţia artistică, costumaţia, sonoriza-rea şi în mod deosebit scena mobilă fiind factoriicare au dus la reuşita acţiunii.

Mulţumim dlui preşedintele al filialei UURMaramureş pentru implicare la reuşita acţiunii şiîn mod deosebit, repet, pentru scena mobilă.

Au fost prezenţi la acţiunea din Remeţi oaspe-ţii din Crăciuneşti, Bocicoi, Lunca la Tisa, Ronade Sus, Valea Vişeului, Crasna, Ruscova, Repe -dea, Poienile de sub Munte, Baia Mare şi, bineîn-ţeles, remeţenii.

Amintim faptul că la deschiderea acţiunii încadrul căreia au rostit scurte alocuţiuni dl primarPetru Şofineţi, dl preşedinte Miroslav Petreţchi şidl Vasile Pasenciuc, preşedintele Organizaţiei

locale Remeţi a UUR, au fost înmânate 5 televi-zoare unui număr de cinci familii care au sărbăto-rit 50 de ani de căsnicie, televizoare care au fostoferite de dl Gheorghe Roman, fiu al satului carelocuieşte în Sighetu Marmaţiei, prietenul ucraine-nilor şi om cu suflet mare, care în nenumăraterânduri a ajutat familiile nevoiaşe din Remeţi şipe mulţi ucraineni şi români. Gestul dlui Romani-a impresionat atât pe localnici, cât şi pe musafiricare au apreciat cu multă căldură şi respect acestlucru.

În încheiere, dl prof. Vasile Pasenciuc, preşe-dintele Organizaţiei locale a UUR Remeţi, a urattuturor participanţilor multă sănătate, toate celebune şi a mulţumit formaţiilor artistice şi celorcare i-au pregătit pentru frumosul program artis-tic, precum şi tuturor celor care au contribuit lareu şita acţiunii: conducerii centrale a UUR, con -

du cerii filialei Maramureş a UUR, Primăriei,Şco lii din Remeţi – conducerii, profesorilor, ele-vilor, părinţilor, preşedinţilor şi gazdelor care auasigurat condiţii bune de desfăşurare şi masa ofe-rită participanţilor.

La masa festivă care a urmat a continuat bunadispoziţie, răsunând, într-o atmosferă de prietenieşi bună dispoziţie, frumoasele cântece ucrainene.Tinerii s-au distrat, au dansat şi au cântat simţin-du-se foarte bine.

Încheiem ca de fiecare dată, mulţumind pentruaprecierile şi cuvintele frumoase adresate organi-zatorilor şi iarăşi repet că vă aşteptăm şi toamnaviitoare, asigurându-vă de toată consideraţianoas tră şi de faptul că la Remeţi sunteţi întotdeau-na aşteptaţi şi veţi fi bine primiţi şi respectaţi.

Vasile PASeNCIUC,preşedintele organizaţiei Remeţi a UUR

Obiceiuri de toamnă la ucraineni

UUR – filiala Bucureşti a organi-zat, în data de 17 noiembrie, acţiu -nea „Comemorarea jertfelor Ho -lodo mo rului – 85 de ani de la mareatragedie“, căreia i s-a alăturat şiAmbasada Ucrainei în România.

În dimineaţa zilei de 17 noiem-brie a avut loc panahida dedicatăvic timelor Holodomorului dinUcraina anilor 1932-1933 şi desfă -şu rată, ca de fiecare dată în ultimiiani, la mănăstirea Caşin fiind să vâr -şită de Pr. dr. Colotelo Dumitru îm -

preună cu parohul acestei biserici,Pr. Gabriel Cazacu. Au participatmulţi membri ai UUR, prieteni de-ailor şi simpatizanţi, precum şi func -ţionari ai Ambasadei Ucrainei înBucureşti în frunte cu amba sadorul,Excelenţa Sa Oleksandr Bankov. Aufost aduse: colivă, cozonaci, vin,dul ciuri şi alte produse necesare laastfel de evenimente de către organi -zaţia noastră şi de reprezentanţiiAmbasadei.

Imediat după terminarea pana -hidei, participanţii s-au deplasatcătre sediul UUR din Piaţa Romană,unde – în sala festivă a acestuia – afost organizată o masă rotundă petema: „Genocidul prin înfometare alucrainenilor din anii 1932-1933“.Au fost organizate aici, de aseme-nea, o expoziţie de carte pe aceastătemă, expoziţie de tablouri oferitespre vizionare de către AmbasadaUcrainei care avusese o acţiunesimilară cu puţin timp înainte, laMu zeul municipiului Bucureşti.Expoziţia a fost adusă tocmai de laMuzeul naţional „Memorialul jert-felor Holodomorului“ de la Kiev. Afost prezentat, cu ajutorul video-proiectorului, un film despre această

tragedie a poporului ucrainean. Amavut ca invitaţi pe domnul ministru-consilier Ievhen Levyţkyi, împreunăcu soţia sa şi pe doamna secretar alAmbasadei, Svitlana Prychodko,istorici români şi ucraineni, inte -resaţi de această pagină de istorietragică a Ucrainei. Totodată, laacţiunea noastră care a coincis cuexpoziţia de carte „Gaudeamus“, asosit şi un oaspete aparte (având înaceeaşi zi prezentarea cărţii lui,traduse în limba română), IhorHurhula, preşedintele Uniunii Scrii -torilor din Lviv. Am avut onoarea dea da startul acestei mese rotunde,salutând pe toţi cei prezenţi la mani-festare şi de a da cuvântul reprezen-tantului Ambasadei Ucrainei care avorbit despre ceea ce s-a întâmplatîn Ucraina acelor ani, trişti şi grei, şirepercusiunile acelui genocid, în -cheind cu o poezie semnificativă,scrisă de domnia sa. Toţi vorbitoriiinvitaţi să vorbească (dl Ionuţ Mutu,dl Carol Konig ş.a.) au susţinutcuvântări pline de conţinut, stârnindun viu interes din partea publiculuidin sală – ucrainean şi de alte etnii,mulţi necunoscând nimic despredimensiunea tragediei prin care a

trecut poporul ucrainean. Trist esteşi faptul că, dacă multe state aurecunoscut până acum Holodomorulca genocid, România, ţară prietenăşi vecină, încă nu a făcut acest gest.Să sperăm că se va realiza şi acestdeziderat cândva!

O poezie răscolitoare despreHolodomor, tradusă în limba româ -nă, a rostit-o doamna actriţă DoinaGhiţescu. După ce a fost vizionat fil-mul, s-a ascultat un recviem şi s-aţinut un moment de reculegere pen-tru victimele Holodomorului. Acţiu -nea s-a încheiat cu o trataţie şi unpahar de vin, pentru sufletele mi -lioanelor de victime, nevoite sămoară fără lumânare şi fără să aibăparte de o prohodire creştinească...

Iaroslava-Oresia COlOTelO

Ucrainenii din Bucureşti au comemorat victimele Holodomorului

511Curierul UCRAINEAN

În perioada 11-14 octombrie 2018, s-au desfă-şurat Zilele Culturii la Siret, eveniment ajuns laediţia a XXVII-a. Manifestarea a fost organizatăde Centrul Cultural Siret, cu sprijinul Primăriei şial Consiliului Local Siret, în parteneriat cuAteneul Tătăraşi Iaşi, Colegiul Tehnic „LaţcuVodă“, Şcoala Gimnazială „Petru Muşat“, Clubulcopiilor şi elevilor, Parohia Ortodoxă „SfântaTreime“ şi Clubul de Rebus „Non color“ dinSiret.

Deschiderea oficială a Zilelor Culturii la Siret,ediţia a XXVII-a a avut loc la 11 octombrie 2018în sala de festivităţi a Casei de Cultură din Siret,în prezenţa primarului oraşului Siret, AdrianPopoiu.

În cadrul Zilelor Culturii la Siret, autorităţilelocale, cele judeţene şi parlamentari suceveni auparticipat vineri, 12 octombrie 2018, la dezvelireaşi sfinţirea bustului fostului mitropolit al Buco -vinei, IPS Vladimir de Repta, cunoscut ca mitro-politul unirii Bucovinei cu Patria mamă, la 1918.Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor depreoţi în frunte cu arhiepiscopul Sucevei şiRădăuţilor, IPS Pimen. La acest eveniment auparticipat preşedintele Consiliului Judeţean

Suceava, Gheorghe Flutur, primarul oraşuluiSiret, Adrian Popoiu, prefectul MirelaAdomnicăi, deputatul Dumitru Mihalescul şi odelegaţie din Ucraina – Banila rusească. Dupăslujba de sfinţire, Gheorghe Flutur a precizat cădezvelirea şi sfinţirea bustului fostului mitropolitVladimir de Repta face parte din seria de eveni-mente organizate în judeţ cu prilejul sărbătoririiCentenarului Marii Uniri.

La rândul său, primarul Adrian Popoiu a subli-niat că evenimentul se înscrie în seria manifestă-rilor organizate cu prilejul ediţiei a XXVII-a aZilelor Culturii la Siret. El a arătat că bustul esteamplasat în Biserica „Sfânta Treime“, construităîn secolul al XIV-lea, fiind considerată una dintrecele mai vechi biserici de piatră din Moldova.Primarul oraşului Adrian Popoiu a precizat că totîn cadrul Zilelor Culturii la Siret a avut loc şisesiunea de comunicări şi dezbateri „Sireteni încentru“, în cadrul căreia s-a acordat distincţia„Scutul Muşatinilor“ unor personalităţi locale,respectiv domnilor Călin Ciubotari, critic de tea-tru, Arnold Cobilanschi, director EurosportRomânia, Valentin Ianoş, manager Casa deCultură a Studenţilor din Suceava, Ioan Filipciuc,

profesor publicist, istoric, şi eleveiAna Maria Aioanei, care a ocupatlocul al III-lea la Olimpiada inter-naţională de neogreacă.

Duminică, 14 octombrie 2018,în cadrul Zilelor Culturii la Siret aavut loc celebrarea fostelor cadredidactice care au activat în institu-ţiile siretene. Frumosul eveniments-a desfăşurat în sala de spectacolea Casei de Cultură din Siret.

În cuvântul său, domnul primarAdrian Popoiu, adresându-se cadre-lor didactice pensionate, a spus:

„Astăzi ne înclinăm în faţa dumneavoastră, acelor care ne-aţi călăuzit paşii în educaţia şi pre-gătirea noastră şi multor generaţii ale oraşuluiSiret şi nu numai. Vă doresc multă sănătate şi vămulţumesc pentru blândeţea, dăruirea şi profesio-nalismul cu care ne-aţi înconjurat“.

Viceprimarul oraşului Siret, domnul CristianMocrei, în intervenţia sa a spus: „Mă bucur să vădchipurile calde care ne-au călăuzit paşii pe par-cursul anilor de şcoală. Vă mulţumesc pentru pre-zenţă, multă sănătate şi „La mulţi ani!“.

În încheiere, primarul oraşului, Adrian Popoiu,a înmânat fiecărui cadru didactic diplomă caresună aşa: „Se acordă diploma în semn de preţuirepentru întreaga activitate didactică desfăşurată îninstituţiile de învăţământ siretene şi pentru pro-movarea valorilor educaţionale“. În închidereagalei, a avut loc un concert susţinut de domnulNicu Alifantis, urmat de un dineu.

prof. Nicolai MAIDANIUC

Zilele Culturii la Siret, ediţia a XXVII-a

UUR – filiala Timiş, Şcoala Gimnazială Ştiucaşi Primăria Ştiuca, au organizat vineri, 26 octom-brie 2018, etapa a III-a a concursului „Drag mi-ecântecul ucrainean“ în localitatea Ştiuca din jude-ţul Timiş. Manifestarea a avut loc la CăminulCultural din localitate. Organizarea acestui con-curs a urmărit promovarea şi susţinerea cântecu-lui ucrainean lăsat de strămoşii noştri şi descope-rirea tinerilor înzestraţi cu talent artistic.

La această manifestare cultural-artistică auparticipat elevii din Şcoala Gimnazială Ştiuca,Şcoala Primară Dragomireşti şi Grupul vocal din

Petroasa Mare. Au urcat pe scenă nouă grupuriartistice şi cinci interpreţi solo. Concurenţii auprezentat un program foarte bogat şi variat inter-pretând cântece ucrainene din diverse zone. Eis-au prezentat atât cu cântece tradiţionale, cât şicu un repertoriu mai puţin cunoscut. După înche-ierea concursului, până la deliberarea rezultatelorde către juriu, cunoscutul naist, Nicolae Hrin, ainterpretat un număr însemnat de cântece, cu carea încălzit publicul prezent la spectacol.

În urma deliberării juriului s-au acordat premiiastfel:

La categoria grupuri vocale, la ciclul primar:

locul I, grupul vocal compus din trei eleve dinclasa a IV-a, locul al II-lea a fost ocupat de grupulvocal al clasei a II-a şi grupul vocal al Şcolii

Primare din satul Dragomireşti. Pe loculal III-lea s-au clasat două grupuri vocaleale claselor a II-a şi clasei I.

La ciclul gimnazial: grupul vocal dinclasa a V-a a ocupat locul I, locul al II-lea a fost decernat grupului vocal dinPetroasa Mare, iar grupul vocal dinclasa a VI-a şi grupul vocal din clasa aVII-a, la egalitate de puncte s-au clasatpe locul al III-lea.

La categoria solo, ciclul primar: pre-miul întâi a cucerit Benzar Bianca dinclasa a IV-a, locul doi a ocupat elevaPriala Mihaela din clasa a IV-a, iar pelocul trei s-au clasat concurenţii Recalo

Felicia şi Bejerea Emanuel, tot din clasa a IV-a.La ciclul gimnazial a fost acordat un singur

premiu, şi anume premiul I concurentei ŞuldacDiana din clasa a V-a.

Spectacolul a fost foarte frumos, copiii au fostîncântaţi de prestaţiile lor. Sala Căminului Cul -tural a fost plină de spectatorii care au fost foartemândri de copiii lor.

După încheierea spectacolului, domnul Hlebalura, preşedintele UUR Timiş, a felicitat copiiiparticipanţi.

Irina BeUCA,Timiş

„Drag mi-e cântecul

ucrainean“

Curierul UCRAINEAN12

În zilele de 26 şi 27 octombrie2018, la Prefectura Iaşi s-a desfăşu-rat Conferinţa „Contribuţia minori-tăţilor naţionale la dezvoltareaRomâniei – trecut, prezent, viitor“,coordonată de consilierul de statDana Varga din partea GuvernuluiRomâniei şi de dl Mihai Neacşu,directorul Centrului Naţional deCultură a Romilor, la care invitat deonoare a fost prefectul Iaşului, dlMarian Şerbescu. La conferinţă auluat parte reprezentanţii minorităţi-lor din Iaşi, şi nu numai, ai instituţii-lor şi organizaţiilor guvernamentaleşi nonguvernamentale, oameni decultură, istorici, profesori universi-tari şi alţi invitaţi. Din partea Uniu -nii Ucrainenilor din România, laacţiune au participat dnii HrihorciucVictor, vicepreşedintele UUR şi pre-şedintele filialei Iaşi a UUR şi LeibaIoan, membru în Comitetul filialei.În cadrul cоnfe rinţei, reprezentanţiiminorităţilor au prezentat scurtereferate privind istoricul comunităţiicu accent pe implicarea membriloracestora în dezvoltarea Românieide-a lungul timpului, cu referire lacentenar. În partea a doua a manifes-tărilor organizate cu acest prilеj, par-ticipanţii au avut ocazia să viziteze oexpoziţie reprezentând tradiţiilecomunităţii rrome, să vizioneze unconcert extraordinar prezentat deorchestra de cameră Romano Khercu invitaţi speciali Geani Lincan şiEmy Drăgoi. În ziua de 27 octom-brie, în aula Bibliotecii CentraleUni ver sitare „Mihai Eminescu“, afost prezentat un spectacol de teatru„Cerere în căsătorie“ după A.P.Cehov.

În intervenţia subsemnatului amscos în evidenţă faptul că spredeosebire de alte minorităţi cum ar ficea maghiară, germană, evreiască,rusă, armeană, minoritatea ucrainea-nă nu a reţinut atenţia cercetătorilor,în ciuda unor cifre care indică o pre-zenţă ucraineană numeroasă înRomânia. Această concluzie mi-afost confirmată şi cu ocazia unui stu-diu efectuat de Primăria municipiu-lui Iaşi şi Catedra de istorie de laUniversitatea „Alexandru IoanCuza“ din Iaşi referitor la minorită-ţile din Iaşi în secolele XIV-XX.Spre surprinderea mea în cartea carea fost publicată în urma studiuluiefectuat nu am găsit consemnăridespre comunitatea ucrainenilor saudespre personalităţi ucrainene careau trăit pe aceste meleaguri, deşisunt numeroase. Statisticile care selimitează la teritoriul actual alRomâniei indică o populaţie ucrai-neană relativ stabilă ca număr dinperioada interbelică până azi:45.875 ucraineni în 1930, 60.479 în1956, 61.098 în 2002 şi 50.920 în2011. Dacă în 1992, ucrainenii eraual patrulea grup etnic minoritar dinRomânia ca mărime (65.472 de per-soane, adică 0.29%), după maghiari(7.13%), rromi (1.80%) şi germani(0.52%), ei sunt astăzi, ca urmare ascăderii semnificative a număruluide etnici germani, al treilea grup et -nic minoritar după maghiari şi rromi(recensământul din 2002 înregis-trează 61.098 persoane, cel din2011, 50.920 persoane). În primaparte a expunerii am făcut o trecereîn revistă a principalelor momentedin istoria minorităţii ucrainene pepământul românesc, insistând pe

cele trei zone cu populaţie ucrainea-nă compactă şi anume Bucovina deSud şi Maramureş cu extensie spreSatu Mare, Banatul cu judeţeleArad, Timiş şi Caraş-Severin şi Do -bro gea cu specificul său. În partea adoua a expunerii am evidenţiat con-tribuţia minorităţii ucrainene la dez-voltarea României de-a lungul tim-pului începând cu contribuţii în cepriveşte îmbogăţirea limbii româneprin împrumuturi de cuvinte. Ling -vistul, scriitorul şi publicistul IonRobciuc utilizând dicţionarele ro -mâ neşti, hărţile din atlase şi mai alesglosarele, textele şi monografiiledialectale, apreciază că un număr de

aproximativ 1000 de cuvinte dinlimba română sunt de origine ucrai-neană. Trebuie menţionat faptul căelementele ucrainene din limbaromână nu stau toate pe acelaşi plan, din punct de vedere al importanţeilor. Unele dintre ele apar numai înariile de influenţă ucraineană com-pactă, iar altele au o răspândireaproape generală.

În al doilea rând, am subliniataportul reprezentanţilor comunităţiiucrainene în domeniul culturii: scrii-tori şi oameni de ştiinţă de naţionali-tate ucraineană au impus limbaucraineană vorbită ca limbă a cultu-rii scrise încă de la sfârşitul anilor’60 ai secolului trecut, publicând, cusprijinul financiar al GuvernuluiRomâniei, un important număr decărţi, apreciate în ţară şi peste hota-re. În ultimii ani, reprezentanţii eliteiucrainene au făcut posibilă publica-rea, în medie, a două cărţi pe lună.Sunt, mai ales creaţii literare, dar şiştiinţifice, dintre care unele au fostnominalizate pentru Premiul Aca de -miei Române, premiate de UniuneaScriitorilor din România sau din alteţări. Literatura şi ştiinţa în limbaucraineană din România cunoaştenume care depăşesc spaţiul comuni-tar. Amintim aici pe Ştefan Tcaciuc,Ion Ardelean, Ion Robciuc, IonCovaci, Mihai Traista şi alţii.

Nu putem trece cu vederea şiaportul altor personalităţi în acestdomeniu cum ar fi: Mihai Decun,membru corespondent al AcademieiRomâne, Ioan Rebuşapcă, profesoruniversitar la Catedra de slavistică aFacultăţii de Limbi Străine a Uni -versităţii din Bucureşti, MirceaDaniliuc, regizor, scenarist, actor,sce nograf, Anna Lesko – cântăreaţă,pic toriţă, textieră, Eusebius Man -dyc zewski, compozitor, dirijor de

cor şi muzicolog, Miroslava-OlgaŞandru (născută Copaciuc), etnogra-fă şi folcloristă, Elisabeta Lipă (năs-cută Elisabeta Oleniuc), multiplăcampioană olimpică la canotaj.

Nu ar fi corect să nu amintimcontribuţia personalităţilor ucraine-ne, care de-a lungul anilor au activatîn domeniul administraţiei locale şiregionale (am în vedere primarii,viceprimarii, consilierii la nivellocal şi central şi în ultimii ani depu-taţii, care au reprezentat comunita-tea noastră în Parlamentul Ro mâ -niei) şi care s-au remarcat prin preo-cuparea constantă ca populaţia dinlocalităţile unde au fost aleşi să

simtă că alături au co -na ţionali care se intere-sează de soarta lor şi acomunităţii (localităţii)în genere. În consecin-ţă, satele ucrainene în -tot deauna au fost prin-tre cele fruntaşe subtoate aspectele.

În finalul expuneriiam subliniat faptul că şiîn zilele noastre condu-cerea Uniunii Ucrai -nenilor din Ro mânia,filialele UUR, într-ostrânsă colaborare cu

reprezentanţii organelor locale reali-zează proiecte ce vizează pe de oparte realizarea unităţii în diversita-te, prin conservarea şi promovareatradiţiilor specifice minorităţi, iar pede altă parte sprijină organele localemunicipale şi judeţene în dezvolta-rea relaţiilor de colaborare cu struc-turi similare din Ucraina precum şicu organizaţiile nonguvernamentale(companii, firme, asociaţii etc.) înrealizarea şi menţinerea unor parte-

neriate în folosul ambelor părţi. Pentru viitor am propus organiza-

rea unor mese rotunde cu participa-rea celor interesaţi, dar şi a celor ceau responsabilităţi stabilite prinlege, pentru ca împreună să găsimcăi şi metode pentru o mai bunăcolaborare între minorităţi, pe de oparte, şi implicarea acestora în acţiu-nile organizate la nivel local (amdori ca la acţiunile noastre majore săfie prezenţi cât mai mulţi reprezen-tanţi din partea organelor locale, ainstituţiilor de cultură, mass-media,organizaţiilor nonguvernamentaleetc.); încheierea unor parteneriate şiprotocoale de colaborare; realizareaunor festivaluri în aer liber de genulbucătăria tradiţională a minorităţilordin judeţul respectiv; editarea uneireviste sau a unui almanah al mino-rităţilor; realizarea unui volum cucele mai frumoase poezii ale minori-tăţilor; realizarea unui CD sau DVDcu cele mai frumoase melodii popu-lare ale minorităţilor; realizarea unuivolum de poezii ale poeţilor românitraduse în limbile minorităţilor (cuocazia comemorării poeţilor respec-tivi) din judeţ; realizarea unui DVDcu tradiţiile şi obiceiurile minorită-ţilor (acolo unde acestea sunt comu-ne); programarea şi realizarea unorîntreceri sportive între echipelereprezentând minorităţile din zonarespectivă.

Propunerile au fost bine primitede participanţi şi am primit asigurăridin partea organizatorilor că vor ţineseama de aceste dorinţe.

Victor HRIHORCIUC,preşedintele filialei Iaşi a UUR

Conferinţa „Contribuţia minorităţilor naţionale ladezvoltarea României – trecut, prezent, viitor“, la Iaşi

Începând cu 1 martie 2018, CFR Călători a scos din circulaţie 125 detrenuri la nivel naţional, motivând prin lipsa vagoanelor, locomotivelor şia personalului CFR. În această situaţie se află şi trenurile care circulau laRemetea Mică din judeţul Timiş. La Remetea Mică, în locul trenurilor aufost introduse autobuze care circulă spre Timişoara şi retur, dar acesteautobuze nu circulă în weekend, totodată preţul biletelor este mai multdecât dublu, nefiind luate în consideraţie nici reducerile la biletele pentrupensionari, veterani de război etc. UUR Remetea Mică s-a adresatComitetului UUR, filiala Timiş în vederea rezolvării acestei probleme.Comitetul UUR Timiş în frunte cu dl Hleba Gheorghe s-a adresat dom-nului preşedinte al UUR, Nicolae Miroslav Petreţchi, deputat înParlamentul României, iar dl deputat a cerut Parlamentului României şiministrului Transporturilor să soluţioneze problemele ucrainenilor dinRemetea Mică. În urma analizării situaţiei, Ministerul Transporturior asolicitat Regionalei CFR Timişoara să găsească soluţii urgente pentru caîncepând cu noul mers, trenurile să fie puse în circulaţie la RemeteaMică. La ora actuală, cunoaştem că în mersul trenurilor ce va intra învigoare la 9 decembrie 2018 figurează şi trenul Timişoara-RemeteaMică. Organizaţia locală UUR Remetea Mică împreună cu UUR filialaTimiş, alături de locuitorii din Remetea Mică, îi aduc mulţumiri domnu-lui preşedinte al UUR.

Ana HRIN

UUR rezolvă o problemămajoră a ucrainenilor

din Remetea Mică

Curierul UCRAINEAN 13

Despre comuna Poienile de subMunte cu cele peste zece mii delocuitori din care peste 99% etniciucraineni am mai scris, dar despreoamenii ei de seamă mai puţin. Do -resc să relatez despre consăteanulmeu Ştefan Chifa, care provinedintr-o familie de buni gospodari şibuni vecini ai noştri pentru că debunicii şi părinţii lui ne despartedoar un gard de lemn.

Tatăl lui Ştefan Chifa, Ivan, afost cu un an mai mare decât mine,dar cu o clasă mai mic la şcoalagenerală.

Familiile noastre s-au respectatreciproc, iar Boico, că aşa îl pore-cleam pe vecinul nostru, era un ombogat, cu mult pământ şi cu un bunrenume în comună.

În comună, mai aveam o familiecare purta numele de Boico, ceea cemă duce cu gândul la faptul că înlocalitatea noastră s-au stabilit atâthuţuli, cât şi boici (boici – denumi-rea unui grup etnic ucrainean).

Dar să revenim la domnul direc-tor Ştefan Chifa, un om cu prestigiuîn comună, director al ŞcoliiGimnaziale nr.4 din Poienile de subMunte, consilier în cadrul Con si liu -lui Comunal şi preşedintele Orga -nizaţiei locale a Uniunii Ucrai -nenilor din România.

S-a născut Ştefan în iarna anului1965 (31 ianuarie) când, cum sespune în popor „era ger de crăpaupietrele“, un băiat frumos, care aadus numai bucurii celor dragi.

Ştefan Chifa a urmat Şcoala Ge -nerală de 8 clase în comuna sa nata-lă, în perioada 1971-1978, după carea urmat Liceul de Chimie In dus -trială, în perioada 1978-1983, apoiîn anii 1998-2000 a frecventatcursu rile Şcolii Postliceale de Învă -ţători, obţinând titlul de învăţătorcalificat.

Muncind la catedră, a căutat tottimpul să se perfecţioneze obţinândtoate gradele didactice, între anii2002 şi 2010, având gradul didacticI, primind nota 10 pentru elaborarea

lucrării metodico-ştiinţifice cu titlul„Realizarea obiectivelor educaţieifizice la clasele I-IV, prin in -termediul jocurilor didactice“.

Dornic de perfecţionare profe-sională, Ştefan Chifa a urmat de-alungul carierei mai multe cursuri şiprograme de perfecţionare cum arfi: „Managementul Educaţional Eu -ro pean“ cu durata de 180 şi 60 decre dite profesional transferabile,acordat prin OMECTS nr.74 din28.12.2011.

În perioada anilor 2008-2011, aurmat cursurile de zi ale Uni ver -sităţii „Spiru Haret“ din Bucureşti,Facultatea de Educaţie Fizică şiSport, specializarea educaţie fizică,obţinând diploma de licenţă cu nota10.

Ştefan Chifa şi-a început activi-tatea didactică ca profesor suplinitorla Şcoala cu clasele I-VIII nr.1Poienile de sub Munte din 15 martie1985 până în anul 2000 când a obţi-nut calificarea de învăţător. Înaceastă perioadă a predat la şcoalămateriile: desen, tehnologia mate-rialelor şi matematică la Şcoala nr.3din Cvasniţa, unde a ajuns şi direc-tor.

La Şcoala cu clasele I-VIII nr.3l-am vizitat atunci când prin progra-mul Guvernului României de reabi-litare a şcolilor, coordonat de Mi -nisterul Educaţiei şi Cercetării şicofinanţat de BIRD şi BDCE a fostinclusă pentru reabilitare şi aceastăşcoală, de care s-a preocupat direc-torul ei, Chifa Ştefan.

De reabilitarea Şcolii nr.4 – Horbdin Poienile de sub Munte s-a ocu-pat tot directorul Chifa Ştefan, undea fost numit la 19 aprilie 2002 şiunde funcţionează şi în prezent.Şcoala Gimnazială nr.4 din comunaPoienile de sub Munte a fost adusăla standarde europene încă din anul2012, cu grupuri sanitare corespun-zătoare.

M-am întânit, în aceste zile, cudomnia sa directorul Chifa Ştefan şii-am pus câteva întrebări despre

deschiderea noului an şcolar 2018-2019.

M-a interesat ce populaţie şcola-ră are, ce şcoli şi grădiniţe sunt în

subordinea acestei şcoli, dacă suntgrădiniţe sau şcoli cu predare înlimba maternă ucraineană, câte orede limba ucraineană se predau laclasele I-VIII şi la preşcolari şi alteîntrebări de interes cultural, sportivşi social.

Directorul şcolii mi-a răspuns:„Şcoala are 254 preşcolari, 254elevi în ciclul primar, 225 în celgimnazial, împreună cu şcoala dinLuhei (care înainte a fost Şcoala nr.2 cu clasele I-VIII) şi cadre didacti-ce: 9 educatoare, 17 învaţători şi 19profesori. De şcoala nr.4 mai aparţinşcoala Uloha cu 19 elevi şi 9 grădi-niţe cu 163 preşcolari din cătuneleHorb 1, Horb 2, Putuk, Zarica, Zac -vas niţa 2, Luhei de Sus, Luhei deJos, Uloha, Bardi. Limba ucrainea-nă se predă ca obiect de studiu laclasa pregătitoare (3ore/săptămână),la clasele I-IV (4ore/săptămână), laclasele a V-a şi a VI-a (4 ore/săptă-mână), la clasele a VII-a şi a VIII-a(3 ore/săptămână).

Şcoala are profesori titulari peFuzesy Anatol, Rădoi Ana, CulineacLarisa, Boiciuc Slauca şi profesori

suplinitori calificaţi Pleş Maria Iulcişi Smecicaş Ioana care predau limbaucraineană.

În şcoală s-au desfăşurat activi-tăţi culturale dedicate lui Şevcenkoşi Eminescu, Zilei Femeii şi mărţi-şorului, Zilei Naţionale a României,Zilei Limbii Ucrainene, şezătoriliterare. Am desfăşurat unele acţiuniîn parteneriate cu UUR şi cu Fun -daţia Waldburg din Austria, partene-riat cu Asociaţia Caleb din Cluj-Napoca, Primăria, Dispensar, Poli -ţia, Biserica.

Elevii participă la concursurişcolare şi olimpiade. Unii elevi auobţinut rezultate bune la concursuri-le de fizică, pregătiţi de dna prof.doctor Chioran Viorica. De aseme-nea, în anii trecuţi, unii elevi auobţinut premii la concursul de reci-tări a poeziei ucrainene pe plan ju -de ţean şi naţional, organizat deUniunea Ucrainenilor din România.

Echipele şcolare de fotbal labăieţi şi de handbal la fete participăla întreceri sportive la nivel de şcoa-lă şi pe comună. În anii trecuţi, echi-pa de fete a participat la faza jude-ţeană de handbal.

Despre activitatea mea sportivăpot să vă relatez că am jucat fotballa echipa „Voinţa Poieni“ în cadrulcampionatului judeţean Nord şi amparticipat la întreceri cu echipa lacampionatul naţional.

În ceea ce priveşte activitateamea civică şi socială pot să vă spuncă am la activ 3 mandate de consi-lier în cadrul Consiliului Local alcomunei Poienile de sub Munte. Încadrul Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia activez ca preşedinte alOrganizaţiei locale Poienile de subMunte de la alegerile din 2006, iarîn perioada 2006-2010 am făcutparte din Consiliul UUR“.

Domnule director Ştefan Chifa,îţi mulţumesc pentru efortul depusîn educarea tineretului din comunaPoienile de sub Munte şi pentru plă-cuta discuţie purtată împreună.

Doresc succes elevilor, cadrelordidactice, părinţilor şi tuturor per -soa nelor interesate în desfăşurareaîn bune condiţii a acestui an şcolar,pentru îmbunătăţirrea actului deeducaţie în rândul populaţiei noas-tre.

ing. Ştefan BUCIUTA

Un om de seamă al comuneiPoienile de sub Munte

Anul acesta, în ziua de 11 noiembrie, s-a ani-versat în întreaga ţară Ziua Veteranilor de Război,care au luptat în Primul şi al Doilea RăzboiMondial, precum şi în teatrele de operaţii mili-tare în Irak, Afganistan şi în alte ţări.

În Capitală acest eveniment s-a desfăşuratîn Parcul Tineretului, lângă Palatul Copiilor,în faţa căruia se află un monument înalt pefrontispiciul căruia sunt trecuţi eroi care s-aujertfit în luptele din Irak, Afganistan şi în alteţări.

La acest ceremonial au participat veteraniidin cel de-al Doilea Război Mondial, veteranirăniţi de pe teatrele de operaţiuni din ţărileamintite, cadrele militare în rezervă şi retrage-re, precum şi cadrele militare active din cadrulMinisterului Apărării Naţionale.

După sosirea dlui Mihai Fifor, ministrulApărării Naţionale, s-a oficiat ceremonia reli-

gioasă de către un sobor de preoţi militari, dupăcare s-au depus coroane de flori din partea vete-ranilor de război, răniţilor de pe teatrele de opera-ţiuni din Irak şi Afganistan, a MinisteruluiApărării Naţionale, precum şi a altor asociaţii,instituţii etc.

Cu acest prilej s-au rostit cuvântări legate deacest eveniment de către domnul ministru alApărării Naţionale, Mihai Fifor, şeful Marelui

Stat Major al MApN, generalul ViorelNicolae Ciucă, care au elogiat vitejia şierois mul de care au dat dovadă toţi vetera-nii de război.

Manifestarea omagială s-a încheiat cu odefilare a companiei de militari de laRegimentul de gardă „Mihai Viteazul“ dinCapitală, care a prezentat onorul în faţacelor prezenţi la ceremonie, fiind acompa-niaţi de fanfara Ministerului ApărăriiNaţionale.

Mihai POCORSCHI,general (rtr),

veteran de război

Comemorarea în Capitală aZilei Veteranilor de Război

Curierul UCRAINEAN14

Volodymyr Kyrylovyci Vynnycenko, unul din-tre marii scriitori şi dramaturgi ucraineni, publicist,om politic şi de stat, reprezentant al social-democraţiei în Ucraina, s-a născut la 26 iulie 1880în oraşul Elisavethrad din gubernia Cherson(actualmente Kirovohrad).

Tatăl său era ţăran sărac dintr-un sat din guber-nia Cherson, argat şi uneori ciumac (ciumacii eraucărăuşi de drum lung care în vechea Ucrainăduceau în Crimeea şi la Don grâne şi aduceau înschimb sare şi peşte N.A.), ulterior stabilit înoraşul Elisavethrad.

Încă în şcoala elementară Volodymyr a atrasatenţia învăţătorilor prin aptitudinile sale şiînclinaţia spre studiu. Ca urmare, părinţii lui aufost sfătuiţi să-şi dea fiul mai departe la şcoli, ceeace au şi făcut, în pofida lipsurilor materiale. Darbăiatul a fost ajutat cu bani de fratele său vitregmai mare, muncitor tipograf, astfel încât în anul1890 a intrat la Liceul din Elisavethrad.

Vestimentaţia săracă şi accentul ucrainean austârnit faţă de el batjocura elevilor şi a profesorilor.Revoltat, copilul în prag de adolescenţă a ripostat,ceea ce a dus la numeroase conflicte. Protestulîmpotriva inegalităţii sociale şi naţionale ce i s-anăscut în suflet l-a marcat pentru totdeauna, stândla baza traseului vieţii sale zbuciumate de eternprotestatar, prins încă din 1898 în vârtejul mişcăriirevoluţionare.

În clasele superioare de liceu, Volodymyr aaderat la o organizaţie revoluţionară şi a scris unpoem revoluţionar, care i-a adus nu numai zile decarceră dar, până la urmă, şi exmatricularea.

Dar tânărul Volodymyr nu a renunţat laînvăţătură, ci a continuat să se pregătească pentruexamenul de bacalaureat pe care a reuşit să-lsusţină ca elev particular la Liceul din localitateaZlatopole, obţinând astfel diploma de maturitate.În eterna sa căutare a adevărului, VolodymyrVynnycenko a avut o viaţă tumultuoasă. În anul1901, se înscrie la Facultatea de Drept a Univer -sităţii „Sf. Volodymyr“ din Kiev, unde în scurttimp înfiinţează o organizaţie revoluţionară ilegală,numită „Comunitatea studenţească“. În acelaşi an,scrie prima sa povestire, bazată pe în sem nările dinjurnalul personal, întitulată „Fru museţe şi forţă“,publicată în 1902 în revista „Kievskaia starina“.Încă din anii studenţiei, a aderat la PartidulRevoluţionar Ucrainean (PRU), care ulterior, în1905, a căpătat denumirea de Partid Social-Democrat Muncitoresc Ucrainean (PSDMU), ana-logul ucrainean al menşevicilor din Rusia. Dinînsărcinarea acestuia a dus muncă de agitaţie şipropagandă printre muncitorii din Kiev şi ţăraniidin gubernia Poltava. Pentru asta, în 1903, a fostexmatriculat din Universitate, cu inter dicţia de aputea să se mai înscrie la vreo instituţie de învă -ţământ superior. Tot atunci a fost arestat şiîntemniţat la închisoarea „Lukianivska“ din Kiev,de unde a reuşit să evadeze.

Un timp Vynnycenko trăieşte în guberniaPoltava lucrând ca învăţător. Participă la primulCongres al PRU, dar în scurt timp este chemat larecrutare. În acelaşi an dezertează din armată. Aurmat o nouă arestare cu trimitere la batalionul dis-ciplinar. Evadează din nou şi emigrează pe căi ile-gale la Lvov, aflat pe-atunci pe teritoriul Impe -riului Austro-Ungar.

Din 1903, Vynnycenko desfăşoară o activitaterevoluţionară profesionistă, scrie cărţi şi broşuri peteme revoluţionare, este în fruntea filialei PRU dindiaspora, devine redactor-şef al ziarului „Haslo“(Chemarea).

În perioada 1906-1910, cu riscul vieţii trece ile-gal de câteva ori frontiera introducând în Rusialiteratură revoluţionară interzisă. Prins, arestat şiîntemniţat, cu ameninţarea condamnării la muncăsilnică pe viaţă, Vynnycenko a reuşit să scape cuajutorul tovarăşilor săi din mâinile Ochraneiţariste, dar nemaiputând risca s-a decis să emigrezedin nou.

În perioada 1910-1914, Vynnycenko sestabileşte la Paris, unde face parte din „Comu -nitatea ucraineană“ şi este redactorul revistei„Dzvin“ (Clopotul).

În 1914, vine cu acte false la Moscova, unde

lucrează la revista „Ukrainskaia jîzn“(Viaţa ucraineană) editată în limbarusă în scopul informării societăţiiruse cu privire la problema ucrai -

neană, iar în1916, a re -dac tat îm -preună cuM y c h a i l oHru şevs kyirevista „Promin“ (Raza).

La începutul Primului Război Mondial, a trăitsub nume fals la Moscova, ocupându-se cu activi-tatea literară.

În martie 1917, Vynnycenko se întoarce la Kiev,unde este unul dintre organizatorii Radei Centrale.În scurt timp devine preşedintele SecretariatuluiGeneral al acesteia (în fapt Guvernul RPU), pre-cum şi secretar general pentru probleme interne. Înparalel, este şi liderul oficial al PSDMU şi redactoral ziarului „Robitnycea hazeta“ (Ziarul munci-torimii).

Contribuţia sa la activitatea Radei Centrale esteesenţială, întrucât el elaborează toate declaraţiile şiactele ei legislative, culminând cu cel mai impor-tant act istoric: documentul-manifest numit „Al 4-lea Universal“ prin care, la 21 ianuarie 1918, seproclamă independenţa, libertatea şi suveranitateaRPU, considerat de istorici ca fiind actul ceconsacră cel mai mare merit al lui Vynnycenko -lupta sa pentru statalitatea naţională.

În 1918, îşi dă demisia din funcţia de secretargeneral.

Sub presiunea invaziei trupelor bolşeviceGuvernul RPU a fost nevoit să se evacueze laJytomyr. Vynnycenko, împreună cu soţia saRozalia Lifşiţ s-au refugiat îndreptându-se spresud, la Berdeansk. În timpul hatmanatului luiPavlo Skoropadskyi, Vynnycenko a locuit în izo-lare la ferma Kneaja Hora (Dealul Cnejilor) dingubernia Kaniv unde s-a ocupat de activitatealiterară, a scris piesa „Între două puteri“ carereflectă decepţia lui legată de lipsa de unitate aucrainenilor. Aici a fost arestat de poliţiahatmanistă sub pretextul suspiciunii că ar pregăti olovitură de stat. Graţie însă autorităţii de careajunsese să se bucure a fost degrabă eliberat.

În august 1918, Vynnycenko proclamă înce -perea răscoalei împotriva regimului hatmanistsituându-se în fruntea Uniunii Naţionale Ucrai -nene. Milita cu hotărâre pentru reînnoirea RPU şicrearea organului ei suprem - Directoratul, al căruipreşedinte a devenit în octombrie 1918, dupăcăderea regimului Skoropadskyi.

În 1919, în urma divergenţelor cu Symon Pe -tliu ra şi a insistenţei Antantei (în al cărei ajutorspera Guvernul RPU) care îl acuza de simpatiiprobolşevice, Vynnycenko a demisionat şi a plecatpeste graniţă. A trăit la Viena, unde într-un timpscurt a scris, în 1921, lucrarea memorialistico-publicistică în 3 volume întitulată „Renaştereanaţiunii“ (Istoria Revoluţiei Ucrainene martie 1917- decembrie 1919). Este o amplă frescă a societăţiişi evenimentelor de-atunci, sursă de studiere şiînţelegere a complicatelor procese politice dinperioada luptei armate pentru putere.

Ca orientare politică, Volodymyr Vynnycenkoera apropiat de filosofia comunistă, dar consideracă bolşevicii nu ţin seama în suficientă măsură defactorul naţional. Visa să înfiinţeze un nou partid alcărui program social să nu se deosebească preamult de cel bolşevic, dar să fie mai „naţional“, maistrâns legat de trecutul istoric al Ucrainei. Încă dela sfârşitul anului 1919, a încercat să-şi pună ideeaîn practică. A părăsit PSDMU şi a organizat laViena „Grupul comuniştilor ucraineni din diaspo-ra“: a înfiinţat şi organul de presă al acestuia - zia -rul „Nova doba“ (Noua eră) în care şi-a publicatscrisoarea-manifest „Către intelectualitatea ucrai -neană care nu are conştiinţă de clasă“, anunţândtrecerea pe poziţiile comunismului.

La începutul anului 1920, Guvernul RepubliciiSocialiste Sovietice Ucrainene (RSSU) (procla-mate la Harkiv la sfârşitul lunii decembrie 1917) ainsistat foarte mult ca Vynnycenko să se întoarcă înpatrie, oferindu-i funcţii înalte, printre care porto-foliul de ministru de Externe şi cooptarea înComitetul Central al Partidului Comunist Ucrai -nean (PCU). Vynnycenko şi-a dat în principiu acor-dul şi a fost la Moscova cu soţia, unde s-a întâlnit

cu Lenin, Troţki, Kamenev, Zinoviev şi alţi lideribolşevici. Era chiar pe punctul de a se înscrie înPCU.

Însă atunci când a cunoscut mai bine situaţia

economică şi politică a ţării, precum şi relaţiile ofi-ciale dintre Rusia şi Ucraina a înţeles că adevărataintenţie a bolşevicilor era de a-l folosi în scopuritactice; aşa încât a refuzat propunerile şi a plecatdin ţară. Revenit la Viena unde a trăit şi a lucrat în1921 Vynnycenko a publicat critici la adresapoliticii naţionale şi sociale a PCU.

În 1922, a trăit în Cehoslovacia, iar în 1925, aplecat în Franţa, stabilindu-se în orăşelul Mou -gene, în apropiere de Cannes, unde şi-a cum părat ocasă modestă. De-atunci a renunţat totalmente lapolitică şi s-a ocupat exclusiv de literatură şi depictură. Acolo şi-a petrecut ultimii 17 ani ai vieţii.A decedat la 6 martie 1951, la Mougene, unde afost şi înmormântat.

În timpul ocupaţiei fasciste a Franţei Vynny -cenko a fost trimis într-un lagăr de concentrarepentru refuzul de a colabora cu naziştii. După ter-minarea războiului a militat pentru dezarmareagenerală şi coexistenţa paşnică a popoarelor lumii.

Vynnycenko a fost autorul unui roman politicdin 1950 întitulat: „Ai cuvântul, Stalin!“ în carepropunea... democratizarea Uniunii Sovietice!Bineînţeles că Stalin nu i-a dat niciun răspuns.Vynnycenko i-a scris şi o scrisoare deschisă cuacuzaţia de genocid al poporului ucrainean.

Creaţia literară a lui Vynnycenko cuprinde 2perioade. Prima (1902-1905) este inspirată deavântul revoluţionar al vremii: mişcările ţărăneşti,solidarizarea unei părţi a intelectualităţii ucrainene.Este evident suflul nou ce răzbate în povestirilesale, de ex.„Lângă maşină“, „Contraste“, „Pechei“, „Foamea“ ş.a. Lupta celor din clasele defa-vorizate este descrisă artistic, fără înfrumuseţaresau idealizare. În paralel, în alte lucrări, scriitorulsatirizează preocupările mic-burgheze, idealurilemeschine, ex.„Logodna“ ş.a. Se remarcă povesti -rile sale despre intelectualitatea revoluţionară(„Raza de soare“, „Talismanul“, „Taina“, „Stu den -tul“, „Zina“ ş.a.), precum şi cele cu aspecte dinviaţa militarilor („Lupta“, „Forţa întunecată“).

În a doua perioadă, lucrările scriitorului oglin-desc şi condamnă descurajarea, depresia intelec - tua lităţii, abandonarea idealurilor – reacţie laînfrângerea revoluţiei şi a mişcării naţionale(„Disarmonia“, „Marele Moloh“, „Echilibrul“,„Idolii“, „A fi cinstit cu sine“, „Treptele vieţii“ş.a.).

Vynnycenko abordează şi stilul impresionist(„Însemnările unui Mefisto cârn“) ş.a. El este şiautorul primului roman fantastic ucrainean „Ma -şina solară“.

Volodymyr Vynnycenko a fost recunoscut peplan mondial ca scriitor şi dramaturg care a impri-mat o tendinţă modernistă teatrului. Piesele lui :„Pantera neagră şi ursul alb“, „Legea“, „Min -ciuna“, „Păcatul“ au fost traduse în limba germanăşi montate pe multe scene din Europa. În 1922, arulat în cinematografele din Germania filmul„Pantera neagră“, inspirat de piesa lui sus-menţionată.

În RSSU Vynnycenko era considerat un scriitorproletar. Dramaturgia lui s-a bucurat pe scară largăde punerea în scenă în cele mai mari oraşe. În 1926– 1930, a fost editată o culegere de 24 volume aoperelor sale.

În 2005, a fost emisă o monedă jubiliară cuchipul său, consacrată comemorării a 125 ani de lanaştere. La Lvov, Kiev şi Odesa sunt străzi care-ipoartă numele, iar la 18 septembrie 2010, laKirovohrad a fost dezvelit un monument al său. Deasemenea, Universităţii Pedagogice de Stat dinKirovohrad i s-a dat numele lui VolodymyrVynnycenko.

Întrucât Vynnycenko a excelat şi în domeniulpicturii, tablourile sale, în număr de 20, sepăstrează la Institutul de Literatură „Taras Şev -cenko“ al Academiei de Ştiinţe a Ucrainei.

Mihai POCORSCHI

Personalităţi marcante din perioada Republicii Populare Ucrainene (1917-1923)

VOLODYMYR VYNNYCENKO

Curierul UCRAINEAN 15

Odată cu apariţia în 2018 a volumului „Subsemnul iubirii...“ semnat de Ioan Chideşciuc, lite-ratura ucrainenilor din România îmbracă hainaiubirii şi a frumosului.

Cartea însumează eseuri, recenzii, portrete alenumeroşilor scriitori, critici literari, poeţi ucrai-neni realizate admirabil de domnul Ioan Chi deş -ciuc. Ideea de bază a volumului, după cum măr-turiseşte însuşi autorul, este cultivarea frumosuluidivin şi artistic. Pentru a putea simţi şi crea fru-mosul artistic este nevoie de perceperea şi înţele-gerea frumosului divin, aceste două noţiuni aflân-du-se într-o strânsă interdependenţă. Iar autorulacestei cărţi, un creator de frumos prin excelenţă,posedă fără doar şi poate această calitate, lucruconfirmat în paginile volumului „Sub semnuliubirii...“. Volumul este structurat pe trei capitole(I. Întru credinţă, adevăr şi iubire (Eseuri), II.Elogiul modelelor de lângă noi (Recenzii, repor-taje), III. Alte aspecte istorico-literare şi religioa-se (Portrete, reportaje), încadrate de Prolog (Nihilsine Deo ⁄ Nimic fără Dumnezeu. Credinţă –Limbă ⁄ Identitate – Mântuire) şi Epilog (Cu dra-goste la ferestre europene), Argument (aparţinândautorului) şi Postfaţa semnată de domnul MihaiHafia Traista.

„Sub semnul iubirii...“ se adresează „aproape-lui nostru” cu îndemnul de a trăi în şi prin iubire,conform moralei creştine, coagulându-se în jurula două concepte fundamentale pentru definireaidentitară a unui om: credinţă şi limbă. Din prologse poate observa importanţa conştientizării iden-tităţii naţionale, iar primul pas în această direcţieconstă în afirmarea limbii materne, adică a celeiucrainene, prin orice mijloace, păstrarea şi perpe-tuarea acesteia din generaţie în generaţie. Limbamaternă este strâns legată de Cuvântul luiDumnezeu, de Iubirea de Dumnezeu şi faţă deAproapele, este cea mai intimă şi totodată cea maiînaltă formă de conservare a conştiinţei naţionalea fiecăruia dintre noi. Legătura strânsă dintre con-ştiinţa identitară şi iubire este mijlocită de credin-ţă, lucru relevat în următoarele trei capitole.Cizelarea frumosului în om se poate realiza doarprin lectură atât a literaturii religioase, cât şi a

celei laice care au menirea de a modela spiritul şiintelectul. Educarea doar a uneia sau a alteia din-tre faţete ar face incompletă conturarea personali-tăţii unui om, întrucât o dezvoltare armonioasă acaracterului uman presupunetocmai implicarea laturilorspirituală şi intelectuală, culti-varea, deo potrivă, a sufletuluişi a raţiunii.

Prologul se constituie într-un manifest pentru limba ma -ternă, într-un elogiu adus aces-teia, în care sunt punctaţi ceimai importanţi factori în deter-minarea legăturii dintre limbamaternă şi credinţa înDumnezeu.

Spiritul profund analitic aldomnului I. Chideşciuc semanifestă în cele trei capitole,care reprezintă miezul lucrării,ce cuprind eseuri şi portrete,analize critico-literare ale va -ria telor opere, recenzii, re -portaje în care sunt relevate cele mai semnificati-ve trăsături stilistico-literare ale creaţiilor unorclasici sau scriitori contemporani din Ucraina şiRomânia.

În capitolul I., Întru credinţă, adevăr şi iubire(Eseuri), atenţia autorului este captată de numeprecum T. Şevcenko. O. Kobyleanska, S. Iary -cevs kyi sau scriitori ucraineni din România (M.H. Traista, Şt. Tcaciuc, M. Voloşciuc, I. Pavliş).Evidenţiind caracteristici definitorii ale creaţiilorsciitorilor menţionaţi: direcţia europeană a opere-lor lui Iarycevskyi, analiza unor povestiri dincreaţia timpurie a Olhăi Kobyleanska (Natura, Elşi ea etc.) sau specificul liricii lui Mihai HafiaTraista, autorul realizează şi o analiză compara-tistă profundă şi exhaustivă între romanele istori-ce ale lui Osyp Makovei şi Mihail Sadoveanu,Iaroşenko (1905) şi Şoimii (1904). Aşadar, nudoar scriitorii ucraineni intră sub lupa Domnieisale, ci şi cei români, precum Mihail Sadoveanuşi Vladimir Streinu.

Următoarele două capitole, II. Elogiul modele-lor de lângă noi (Recenzii, reportaje), III. Alteaspecte istorico-literare şi religioase (Portrete,reportaje) abordează genurile portretului şi alreportajului, completând şi diversificând paletade poeţi, scriitori, personalităţi istorice şi cultura-le ale celor două ţări vecine, cărora autorul lededică pagini întregi de analiză şi documentareistorică şi ştiinţifică (Borys Oliinyk, LinaKostenko, Ioan Cozmei, Ştefan cel Mare, MihaiEminescu, Traian Apetrei etc.), demonstrând opreocupare reală pentru o varietate semnificativă

de probleme.Familiarizarea publicului

român cu aspecte culturale,istorice şi literare nu doar dinmediul cultural, istoric şi lite-rar ucrainean, ci şi din celromânesc, aducerea în discu-ţie a scriitorilor care au insti-tuit punţi între cele două lite-raturi, făcând posibil dialogulcultural, accentuarea aspectu-lui spiritual în formarea com-pletă a personalităţii umanesunt câteva dintre obiectiveleatinse de autor în acest volum.

În acest sens, fără cea maimică îndoială, putem afirmacă scriitura dlui I. Chideşciucreprezintă o parte însemnată aceea ce înseamnă ucrainismuldin România, devenind un

fundament al istoriei şi al culturii ucrainenilor dinţara noastră.

Eterogenitatea tematică a cărţii este dublată deunitatea ideatică, de spiritul iubirii şi al credinţeicare o străbat de la un capăt la altul, de erudiţia,sensibilitatea şi dragostea autorului pentruDumnezeu, istorie, artă şi literatură. Odată anga-jat în lectura volumului „Sub semnul iubirii...“ allui Ioan Chideşciuc, cititorul va rămâne până lafinal „prizonierul“ stilului, al blândeţii şi al iubiriifaţă de aproapele autorului, virtuţi ce răzbat dinfiecare rând al cărţii. Ioan Chideşciuc, un NUMEsonor în literatura şi publicistica ucraineană dinRomânia, un reper de etică profesională şi umană,un erudit în adevăratul sens al cuvântului, estedefiniţia OMULUI, rezumată în trei calităţi:modestie, discreţie şi blândeţe.

Ioan HeRBIl

„Sub semnul iubirii...“ de Ioan Chideşciuc,un eveniment editorial şi un valoros

crâmpei al istoriei ucrainenilor din România

Decembrie cu darul de a comprima ultimele zile ale anului, într-un sin-gur cuvânt de aniversare, cu bonificaţie: Revelion.

După ce împodobim bradul de Crăciun, acesta ne modelează locuinţa şipe noi în straie de sărătoare.

Crivăţul: fenomen meteorologic de şuierat timpului despărţirea de anulînvechit.

Ştirea dimineţii: Gheaţa care s-a spart în curtea ObservatoruluiAstronomic era plină cu stele.

Fiecărei frunze loc de mormânt a găsit acest decembrie, dar şi „crema-torii“ în aerul liber.

Pomii cu crengile croşetate de chiciură, copilul surâde.Dorul ne împinge încotro vedem cu ochii şi astfel devenim colegi pe

drumuri de munte şi pârtii.Dezvăluind guvernului „protocolul“ dintre vâsc şi bradul de Crăciun...

(sic!)Omăt neatins. Plimbând de mână o altă iubită, pe-aceeaşi alee, sau

visând – tot aia-i!Vacanţa de iarnă = avanpremiera vacanţei de primăvară.Ultima zi a anului semnează, la somaţia lui Cronos procesul-verbal din-

tre cele 365 de zile şi... o zi! Semnează cu numele de Revelion.Meniul zilei de Ignat: carcasă comestibilă umplută cu şorici.

Dimineaţă cu vise (de copil): în aroma lăpticului cu cacao „răsare” unbiscuit-tobogan soma!

Cristal şi suflare într-o mănuşă - ceaţa îngheţând degetele…Soarele de iarnă de-a lungul unei pânze de funigel uituc, încă din

toamnă, într-o magazie: tapiserie la preţ redus.Ivire lentă, Baba-Iarnă îmbrobodită, din ceaţă deasă… Visul de astă

noapte se-adevereşte.O zi de studiu la bibliotecă… Frazele mierlei te retrag în amurgul toam-

nei. Atât de veselă, atât de înălţătoare viaţa fluturelui, lungă de-o vară -

unde-i oare acum?Postul Crăciunului – drumul spre frigider, descongestionat de pofte.Decembrie aproape gata, cu ultimele pregătiri lăsate baltă… De gândit

gândului de a petrece sfârşitul de an undeva peste hotare. Lună plină – o primă noapte geroasă nu-i de-ajuns pentru a înţelege

vieţile ţurţurilor. Ce ar trebui de înţeles? se întreabă streaşina unei vechicase ţărăneşti.

Holuri înmiresmate, după trecerea Moşului Nicolae; primele surâsurimatinale ale copiilor…

Dragostea curată o regăsim la munte. E pufoasă şi străluceşte ca unsoare de zăpadă. Te„ orbeşte” lin, pe măsura sejurului.

……………………………………………………Crăciun fericit! Aţâţat de strămoşeşti sfinte obiceiuri un moş Crăciun

(de rit modern) îşi pleacă înţelegător barba, lângă urechea TaineiCopilăriei!

Mihai MATeICIUC

Decembrie cu mireasmă de brad

16 Curierul UCRAINEAN16

Mult stimaţi oaspeţi din străinătate,Prieteni ai Ucrainei,Stimaţi întâistătători ai bisericilor şi lideri ai

organizaţiilor religioase,Drag popor ucrainean,În fiecare an, toamna târziu, mii de oameni

vin pe aceste povârnişuri ale Niprului din diferitecolţuri ale Ucrainei şi din cele mai îndepărtateţări. Ce îi aduce aici este dorinţa de a cinsti victi-mele şi de a readuce în memoria lumii una dintrecele mai mari crime ale secolului al XX-lea –Holodomorul orchestrat de Kremlin.

Genocidul a fost planificat cu mare rigurozita-te. Prin el se dorea rezolvarea definitivă a proble-mei ucrainene care, de secole, nu-i dădea paceRusiei şi, la drept vorbind, nu îi dă pace niciacum. La începutul anilor '30 încă mai era vie înmemorie amintirea despre Revoluţia naţionalăucraineană, al cărei centenar îl marcăm anulacesta. Revoluţia noastră s-a dovedit a fi multprea romantică, am sperat prea mult să avempace şi fraternitate, am avut prea puţină grijă dearmata noastră. Din această cauză ea a fost înăbu-şită de năvala din nord. Dar, trezită de revoluţie,conştiinţa naţională a rămas vie. Tirania ruso-bolşevică încerca să înăbuşe acea flacără a liber-tăţii care, uneori, abia pâlpâia, dar alteori izbuc-nea cu o nouă forţă. Şi nu era lună fără revoltecăci ţăranii nu vroiau să dea degeaba grânele,pâinea lor. Existau cazuri când şi conducătoriiucraineni de ministere, uzine şi instituţii se revol-tau, chiar şi în şedinţele de partid, împotriva dic-tatului Moscovei. Ucrainizarea pe care Stalin oconsidera drept o „pomană“ era luată în serios decătre naţional-comunişti care se străduiau să con-solideze identitatea noastră ucraineană. Gân -durile tainice ale milioanelor au fost exprimate înscurta deviză a lui Mykola Chvyliovyi: „Departede Moscova!“ împreună cu o alta existentă în sti-listica lingvistică a acelor vremuri: „SpreEuropa!“.

În aceşti ani, cultura ucraineană înfloreşte.Niciodată până atunci nu a apărut concomitent unnumăr atât de mare de scriitori, poeţi, artişti plas-tici, regizori, actori, muzicieni aceia care, maitârziu, au devenit „Renaşterea împuşcată“.

Seminţele semănate de Revoluţia ucraineanăau răsărit bine. Kremlinul se temea de viitoarearecoltă. Stalin îi scria lui Kaganovici: „Am puteapierde Ucraina“. Din frică şi ură s-a născut ideeacrimei. La început, au fost condamnaţi pe nedreptşi suprimaţi cei care i-au dat poporului posibilita-tea să se autocunoască şi l-au unit în jurul valori-lor ucrainene. Apoi, şi-au propus să-i omoare petoţi aceia care erau capabili să se opună. Să-iomoare numai pentru că sunt ucraineni, că, fiind

conştienţi de faptul că sunt un popor de sine stă-tător, pun în pericol existenţa imperiului.

Parcurgând numeroase documente şi mărturii,cercetătorii au descris în amănunt felul în careMoscova stabilea planuri nerealiste de colectarea cerealelor, planuri care au condamnat Ucrainala foamete în masă. Noi ştim cum au fost trecutesatele pe „table negre“. Asta însemna încercuirealor de către armată, interzicerea ieşirii din sat,confiscarea tuturor produselor alimentare şimoartea bărbaţilor, femeilor şi copiilor. Da, ei îiomorau nu numai pe adulţi, ci şi pe copii. Au fostomorâţi un milion şi jumătate de copii.

Ştim şi cum au fost declaraţi chiaburi sute demii de gospodari şi trimişi împreună cu familii înSiberia pentru a-i extermina dacă nu prin foame,atunci prin frig; dacă nu prin frig, atunci prinmuncă silnică.

Raphael Lemkin, autorul termenului „geno-cid“, unul dintre cei care a reuşit să obţină adop-tarea Convenţiei ONU privind prevenirea geno-cidului şi pedepsirea celor vinovaţi a tras urmă-toarea concluzie: „Genocidul sovietic în Ucrainanu a fost o exterminare în masă întâmplătoare, ciun caz de genocid, de distrugere nu numai a unoroameni, ci a unei naţii întregi“.

Decenii întregi, doar dacă aminteai deHolodomor puteai plăti cu ani de puşcărie. Darmiile de familii continuau să-şi pomeneascărudele decedate, să povestească în şoaptă groaz-nicele amănunte, să-şi scrie amintirile în jurnale-le lor secrete, să vorbească despre ele la întâlniri-le militanţilor progresişti. Anul acesta ne-a pără-sit unul dintre ei, Ivan Draci. În aceste zile, IvanFedorovyci venea întotdeauna aici. În vara anului1986, la Congresul Scriitorilor el a fost cel care acerut public autorităţilor să dezvăluie ce s-aîntâmplat în Ucraina în anii '30.

Numeroşi oameni din afara graniţelor URSSau păstrat memoria despre Holodomor. Aupovestit despre el din anvonul bisericilor, au scrisreportaje în ziare şi au adresat scrisori guverne-lor. Comunitatea ucraineană din toate colţurilelumii vorbea cu glas tare despre Holodomor.

Cu 30 de ani în urmă, o comisie a CongresuluiSUA a stabilit oficial că Stalin şi anturajul aces-tuia au comis genocid împotriva ucrainenilor.Anul acesta, Senatul Congresului american arecunoscut Holodomorul drept genocid. Peansamblu, 15 state au calificat, la nivel de parla-mente, foametea din anii '32-33 drept genocid.

La forumul internaţional „Ucraina nu uită –lumea recunoaşte“ care a avut loc astăzi, la Kiev,au fost prezenţi reprezentanţi din 50 de ţări. PapaFrancisc a rostit cuvinte de cinstire a memorieivictimelor Holodomorului. Patriarhul ecumenic

Bartolomeu a rostit cuvinte de compasiune şisusţinere a poporului ucrainean. „Această trage-die – afirmă Sfinţia Sa, vorbeşte de la sine, întrealte fapte, de cruzime împotriva omenirii şi acreaţiei lui Dumnezeu, Holodomorul are un locaparte“. Sfinţia Sa a mai menţionat că „SfântulSinod a hotărât să acorde autocefalie BisericiiOrtodoxe din Ucraina pentru ca aceasta să se ală-ture Ortodoxiei în unitate şi pace interioară.Hotărârea pe care noi, ucrainenii am aşteptat-ode decenii şi chiar secole, a fost adoptată, iar noi,ucrainenii, îi suntem profund recunoscătoriBisericii-Mame a Constantinopolului. Aşteptămca, în scurt timp, autocefalia să fie confirmatăjuridic şi canonic.

Dragi ucraineni,Noi am şters numele călăilor noştri de pe harta

Ucrainei, am înlăturat idolii lor. Acest proces tre-buie să se încheie. Mă adresez Radei Supreme săschimbe denumirea regiunii Dnipropetrovsk înDniprovsk. Zilele acestea, am înaintat RadeiSupreme un proiect de lege în acest sens. Legeacere ca această hotărâre să se realizeze prinmodificări la Constituţia Ucrainei.

Alaltăieri, Parlamentul Ucrainei şi deputaţii,cărora le mulţumesc, au adoptat în prima lecturămodificările la Constituţie care obligă putereaucraineană să asigure aderarea Ucrainei la UE şiNATO, care consfinţesc în Legea de bază cursulnostru spre UE şi NATO. Aceasta este o parte astrategiei noastre pe care o promovăm cu consec-venţă în ultimii patru ani şi jumătate.

Numai integrarea Ucrainei în spaţiul euroat-lantic ne garantează pacea, independenţa şibunăstarea. De la această strategie noi nu ne vomabate. Ucraina va deveni în mod sigur membrucu drepturi depline al NATO şi al UE!

Şi atunci nu va mai fi nici Holodomor, niciMarea teroare, nici rusificare.

Responsabilitatea istorică pentru Holodomorrevine Federaţiei Ruse ca succesoare a URSS şiaceastă crimă nu are termen de prescripţie. La felca şi acum o sută de ani, Rusia a declanşat agre-siunea împotriva Ucrainei pentru a o readuce înimperiu. Kremlinul urăşte din nou şi se teme deUcraina liberă şi europeană. Însă eu sunt sigur căel nu mai poate întoarce roata istoriei.

Ucraina păşeşte ferm pe drumul său.Noi nu uităm! Noi suntem puternici!Memorie veşnică victimelor Holodomorului!Memorie veşnică tuturor celor ce şi-au dat

viaţa pentru libertate şi pentru independenţaUcrainei.

Declar un moment de reculegere pe plannaţional.

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul Preşedintelui Ucrainei cu prilejul comemorării victimelor Holodomorului din anii 1932-1933