LIBERALISMUL John stuart mill – despre libertate

Guvernarea are rolul de a proteja poporul. Conducatorul trb sa recunoasca idivizilor o serie de drepturi si libertati, acestia la randul lor trebuie sa respecte niste norme, prin consecinta el insusi poate fi pedepsit la incalcarea acestora.

Idivizii se implica in luarea deciziilor publice prin numirea de reprezentanti. Principiul pe care punctioneaza liberalismul este principiul reprezentativitatii. Interesele poporului sunt intersele majoritatii. Opoinia publica actioneaza acolo unde legea nu poate interveni. Pentru ca opinia publica sa functioneze este necesara o instanta. Instanta morala este constiinta.

Legile si instanta morala impun o limita care nu poate fi incalcata. Este vorba despre limita pana la care statul poate interveni in viata individului. Tirania majoritatii poate fi impiedicata prin instanta judecatoreasca si cea morala.

Limitele liberatii individuale se intind pana cand individul nu incalca libertatile celorlalti. Cineva este indraptatit sa actioneze in sfera libertatii a altcuiva doar in cazul autoapararii. Singurul aspect al cunditei unui om pentru care poate fi tras la raspundere de catre societate este cel privitor la ceilalti indivizi. Asupra lui insusi, idividul este suveran. Toti cetatii sunt egalsi in fata legii. Toti cetatenii au dreptul de a se manifesta din punct de vedere religios, ideologic, de a-si exprima opinia.

Despre natura umana: omul este responsabil pentru manifestarea libertatilor sale. Oamenii sunt competitivi. Tolul competitiei este de a-si asigura propriul bine. Din.antichitate pana in sec xix libertatea se schimba spre binele indivizilor. Autoguvernarea e necesara deoarece numai indivizii stiu ce este bine pentru ei.

Despotismul este un mod legitim de carmuire atunci cand cei carmuiti sunt barbari, cuc onditia ca scopul sau sa fie progresul, iar mijloacele sa fie cele indreptatite de realizarea acestui scop. Constrangerea este indreptatita doar atunci cand este folosita pentru ocrotirea altora.