Joe Dispenza
11
Doctorul Joe Dispenza este unul dintre cei mai populari protagonişti ai filmului „What the bleep do we know?”, unde expune inspiratul punct de vedere despre „Cum să-ţi construieşti ziua într-un mod pozitiv”. Dar cunoaşterea sa despre creier trece mult dincolo de acele scurte secvenţe din film. Doctorul Joe Dispenza ne explică în acest interviu cum lucrează substanţele chimice în creierul nostru, menţinându-ne în vechile obiceiuri şi modele comportamentale, şi ce poate fi făcut pentru a depăşi aceste tipare. Joe Dispenza – Evolueaza-ti creierul! Legatura dintre minte si corp Î: Ştiţi despre ce vorbiţi, deoarece aţi avut o experienţă în viaţa dumneavoastră care v-a forţat să faceţi eforturi pentru a vă recupera propria sănătate. Puteţi să ne vorbiţi despre asta? R: Aveam 26 de ani şi locuiam în sudul Californiei. Participam la un concurs de triatlon şi când mă îndreptam cu bicicleta către o intersecţie, un organizator mi-a făcut semn să virez. Eu am făcut-o fără să mă asigur şi în acel moment a trecut o maşină care „mi-a mâncat” bicicleta şi a încercat să „mă mănânce” şi pe mine. În urma accidentului am avut 6 vertebre fracturate în coloană, multiple fracturi, fragmente osoase în măduva spinării şi câteva alte vertebre într-o stare foarte proastă. Medicii mi-au pus un diagnostic destul de grav, nu credeau că voi mai merge vreodată şi mi-au recomandat o intervenţie chirurgicală complexă, în care să-mi introducă o tijă pe toata lungimea coloanei, pentru a o susţine. Mi-au spus că trebuie să port ghips cel puţin jumătate de an. După ce am ascultat opinia a 4 chirurgi eminenţi, am luat decizia să nu mă operez, ceea ce i-a făcut să creadă că mi-am pierdut minţile. Nu puteam să-mi imaginez cum voi trăi restul vieţii cu un handicapat. Am trecut de la modul meu de viaţă modern: dinamic, cu viaţă socială, cu o carieră, conducând maşini sport, etc., la cu totul altceva, fiind imobilizat la pat, stând cu faţa în jos. Principiul în care credeam atunci şi în care cred şi acum este că puterea care a creat corpul îl şi vindecă. Momentul în care am luat decizia a fost critic, deoarece a trebuit să cred cu adevărat că pot aplica acest principiu, astfel încât să trec de la filozofie la aplicarea practica, încât să văd dacă pot crea unele efecte în corpul meu. Nu mai aveam nimic altceva de făcut. Am luat două decizii. Prima: nu voi lăsa să treacă niciun gând fără să-l verific. A doua: dacă cred în această putere, poate că pot să creez o relaţie cu ea, să interacţionez cu ea, să-i dau un model, nişte instrucţiuni. Zilnic, timp de 2 ore dimineaţa şi 2 ore seara re-cream în mintea mea fiecare vertebră în parte. Acesta era planul pe care doream să-l vadă subconştientul. Când mintea mea se ducea câtre un gând, o frică, o temere, un simţământ, sau la întâmplare, începeam totul de la început. O vigilenţă absolută. După câteva săptămâni procesul a devenit mai uşor. Când am reuşit să creez acea imagine în întregime, fără niciun alt gând care să mă distragă, era ca şi cum am atins ţinta, ceva era la locul lui. Şi am fost atent la asta! După o perioadă, am început să observ nişte schimbări şi procesul a devenit din ce în ce mai uşor, durând din ce în ce mai puţin timp. Ce nu ştiam în acel moment era că îmi cream noi legături în creier. Când am început să observ schimbările măsurabile în corpul meu – referitoare la durere, senzaţii fizice – ştiam că realizasem ceva.
Transcript of Joe Dispenza
Doctorul Joe Dispenza este unul dintre cei mai populari protagoniti ai filmului What the bleep do we know?, unde expune inspiratul punct de edere despre !um s"#$i construieti ziua %ntr#un mod poziti& Dar cunoaterea sa despre creier trece mult dincolo de acele scurte secen$e din film&Doctorul Joe Dispenza ne explic" %n acest interiu cum lucreaz substanele chimice n creierul nostru, meninndu-ne n vechile obiceiuri i modele comportamentale, i ce poate fi fcut pentru a depi aceste tipare.Joe Dispenza ' (olueaza#ti creierul) *egatura dintre minte si corp+, -ti$i despre ce orbi$i, deoarece a$i aut o experien$" %n ia$a dumneaoastr" care #a for$at s" face$i eforturi pentru a " recupera propria s"n"tate& .ute$i s" ne orbi$i despre asta?/, 0eam 12 de ani i locuiam %n sudul !aliforniei& .articipam la un concurs de triatlon i c3nd m" %ndreptam cu bicicleta c"tre o intersec$ie, un organizator mi#a f"cut semn s" irez& (u am f"cut#o f"r" s" m" asigur i %n acel moment a trecut o main" care mi#a m3ncat bicicleta i a %ncercat s" m" m"n3nce i pe mine&+n urma accidentului am aut 2 ertebre fracturate %n coloan", multiple fracturi, fragmente osoase %n m"dua spin"rii i c3tea alte ertebre %ntr#ostare foarte proast"& 4edicii mi#au pus un diagnostic destul de gra, nu credeau c" oi mai merge reodat" i mi#au recomandat o interen$ie chirurgical" complex", %n care s"#mi introduc" o ti5" pe toata lungimea coloanei, pentru a o sus$ine& 4i#au spus c" trebuie s" port ghips cel pu$in 5um"tate de an& Dup" ce am ascultat opinia a 6 chirurgi eminen$i, am luat decizia s" nu m" operez, ceea ce i#a f"cut s" cread" c" mi#am pierdut min$ile& 7u puteam s"#mi imaginez cum oi tr"i restul ie$ii cu un handicapat&0m trecut de la modul meu de ia$" modern, dinamic, cu ia$" social", cu o carier", conduc3nd maini sport, etc&, la cu totul altcea, fiind imobilizat la pat, st3nd cu fa$a %n 5os&.rincipiul %n care credeam atunci i %n care cred i acum este c" puterea care a creat corpull i vindec. 4omentul %n care am luat decizia a fost critic, deoarece a trebuit s" cred cu ade"rat c" pot aplica acest principiu, astfel %nc3t s" trec de la filozofie la aplicarea practica, %nc3t s" "d dac" pot crea unele efecte %n corpul meu& 7u mai aeam nimic altcea de f"cut&0m luat dou" decizii& .rima, nu oi l"sa s" treac" niciun g3nd f"r" s"#l erific& 0 doua, dac" cred %n aceast" putere, poate c" pot s" creez o rela$ie cu ea, s" interac$ionez cu ea, s"#i dau un model, nite instruc$iuni&8ilnic, timp de 1 ore diminea$a i 1 ore seara re#cream %n mintea mea fiecare ertebr" %n parte& 0cesta era planul pe care doream s"#l ad" subcontientul& !3nd mintea mea se ducea c3tre un g3nd, o fric", o temere, un sim$"m3nt, sau la %nt3mplare, %ncepeam totul de la %nceput& 9 igilen$" absolut"& Dup" c3tea s"pt"m3ni procesul a deenit mai uor& !3nd am reuit s" creez acea imagine %n %ntregime, f"r" niciun alt g3nd care s" m" distrag", era ca i cum am atins $inta, cea era la locul lui& -i am fost atent la asta)Dup" o perioad", am %nceput s" obser nite schimb"ri i procesul a deenit din ce %n ce mai uor, dur3nd din ce %n ce mai pu$in timp& !e nu tiam %n acel moment era c" %mi cream noi legturi n creier. !3nd am %nceput s" obser schimb"rile m"surabile %n corpul meu ' referitoare la durere, senza$ii fizice ' tiam c" realizasem cea&+n zece s"pt"m3ni i 5um"tate m#am %ntors la birou, la munca mea, aeampacien$i, mergeam, nu aeam niciun ghips i nu f"cusem nicio opera$ie&+n acea perioad", %n nop$ile %n care nu puteam s" dorm, am f"cut o %n$elegere cu mine, dac" oi fi %n stare s" merg din nou, atunci oi studia toat" ia$a mea conexiunea dintre minte i corp i conceptul de minte mai presus de materie&+, De atunci a trecut cea reme& 0cum a5uta$i oamenii s" %n$eleag" cum func$ioneaz" creierul, cum interac$ioneaz" cu mintea superioar", cum interac$ioneaz" cu trupul& +mi place ce a$i scris, dac" %$i schimbi cu ade"rat mintea, po$i edea doezi fizice c" creierul se schimb"& .utem s" intr"m %n detalii? !e %nseamn" asta? !um se aplic" asta?/, !onceptul de neuro#plasticitate ne spune c" ori de cte ori nvm ceva nou, facem noi conexiuni prin sinapse. nvarea creeaz aceste conexiuni, reamintirea menine i susine aceste circuite.nevoie de cteva repetiii pentru a face ca grupuri de neuroni s nceap s creeze relaii pe termen lung. !onceptul de evoluie a creierului se refer la a nva lucruri noi i a avea experiene noi :astfel %mbun"t"$im partea sa de hard ' la fel ca la un calculator;&!reierul este un organ anatomic, nu cu mult diferit de ficat sau rinichi& Dar mintea este atunci cnd creierul este n aciune, cnd lucreaz& "intea este ceea ce face creierul. #vem milioane de neuroni adunai mpreuna i un neuron mediu are aproximativ $%.%%% de conexiuni. &eci producem nivele infinite de minte, schimbnd secvenele, modelele i combinaiile n care aceti neuroni emit, se leag. !nd schimbm mintea, determinm creierul s lucreze diferit., cum ar fi s">&Dac" facem asta i atept"m timp suficient pentru a %ncepe s" g"sim un r"spuns, atunci se actieaz" lobul frontal :care este conduc"torul, diri5orul;& !e face lobul frontal? 7e permite s" %ncepem s" lu"m cunotin$ele pe care le#am %n"$at din c"r$i, filozofie, %mpreun" cu experien$ele aute i s" le %mbin"m %n noi paradigme, noi idei i s" facem %n mod concret o nou" minte&&ac suntem capabili s schimbm mintea noastr i dac reproducem acelai model n aceeai secven, n aceeai combinaie, atunci grupuri de neuroni se vor aduna n modele noi i astfel schimbm creierul. &eci, cnd schimbm mintea se schimb creierul. #cum, de ndat ce creierul se schimb ' anatomia i circuitele sunt diferite ' este mai uor s schimbm mintea. 0a %mbun"t"$im hardul :la fel ca la un calculator;, c3nd schimb"m mintea schimb"m creierul i asta deine un ciclu %n sine&+, ?" orbim despre actiit"$ile care a5ut" la extinderea plasticit"$ii creierului i %n procesul despre care a$i orbit& De exemplu, %n"$area unei limbi str"ine ' s" zicem italiana& !e se %nt3mpl" atunci? (xplica$i#ne un pic, ca s" %n$elegem&/, #vem trei creiere ntr-unul, trei creiere care ne permit s trecem dela a gndi la a face, la a fi. !reierul care g3ndete este neuro ' cortexul (partea mare, cutat). (ste aa pentru ca %n aceast" forma sinuoas" poate intra mai mult" materie cenuie& 0ceast" parte este creierul nou, creierul care g3ndete c3nd %n"$"m informa$ii noi, fapte, semantic"& *u esuficient s nvm informaie. .utem %n"$a toate cuintele italieneti din dic$ionar, putem citi un manual, putem asculta nite %nregistr"ri audio, totui toate aceste informa$ii sunt %nc" stocate %n creierul care g3ndete&0cum, pentru a activa al doilea creier trebuie s aplicm ceea ce am nvat. =rebuie s" personaliz"m, s" demonstr"m, s" ne modific"m cu ade"rat comportamentul& !3nd facem asta om aea o nou" experien$"& !3nd tr"im acea experien$" nou", c3nd suntem %n mi5locul ei i folosim toate cele @ sim$uri, iar informa$iile de la sim$uri se duc c"tre creier prin cele @ c"i diferite, atunci neuroni+ se grupeaz i foreaz creierul s elibereze substane chimice.0cele substan$e chimice se numesc sentimente. +n momentul %n care aem un sentiment nou, %nseamn" c" aem o experien$" nou"& ?entimentele i emo$iile sunt produsul final al experien$elor& +, Deci, putem %n"$a cuintele, dar p3n" c3nd nu ne ducem la o cafenea italieneasc" s" gust"m un cappuccino incredibil i s" %ncerc"m s" orbim italienete, s" interac$ion"m cu chelnerul, procesul nu e complet&/, Aine$i minte, cunoaterea este pentru minte, experien$a este pentru corp& ,rebuie s nvm corpul ceea ce mintea a neles intelectual& !3nd suntem %n stare s" facem asta, al doilea creier :numit creierul limbic, creierul ce elibereaz" substan$e chimice) se activeaz& 0cum lucreaz" dou" creiere %mpreun"& !omand3nd m3ncare italieneasc", a3nd o conersa$ie cu chelnerul %n italian", interac$ion3nd, experien$a face ca mai mult hard :la fel ca la un calculator; s" reflecte ceea ce am f"cut %n afara noastr"& 0stfel, corpul primete un nou semnal chimic&7u este suficient s" ne ducem o singur" dat" la restaurant i s" spunem c" tim italiana fluent& ,rebuie s fim capabili s repetm experiena. !nd ncepem s o repetam foarte contieni i plini de dorin, atunci, peste un timp, activm al treilea creier. #cesta este creierul -afi., trecem de la -a face. la -a fi.. #cest al treilea creier este cerebelul, subcontientul. l ne permite s inem minte abiliti, reacii emoionale, comportamente, condiionri, amintiri asociate. &ac practicm asta de suficiente ori procesul devine subcontient, condiionnd neuro ' chimic corpul s le memoreze, mpreun cu creierul contient.
