Jocul Didactic Matematic

5
Jocul didactic matematic – mijloc de stimulare a gândirii logice a elevilor Profesor: Trandafir Mihaela Şcoala Gimnazială Găgeşti Boloteşti-Vrancea Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativităţii şi dezvoltării gândirii logice. Prin libertatea de gândire şi acţiune, prin încredere şi puterile proprii, prin iniţiativă şi cutezanţă, jocurile didactice devin pe cât de valoroase pe atât de plăcute. În joc se dezvoltă curajul, perseverenţa, dârzenia, combativitatea, corectitudinea, disciplina prin supunere la regulile jocului, precum şi spiritul de cooperare, de viaţă în colectiv. Prin gradul înalt de angajare a elevului în activitatea de învăţare, jocul didactic constituie una din formele de învăţare cu cele mai bogate efecte educative, un foarte bun mijloc de activizare a şcolarilor mici şi stimulare a resurselor lor intelectuale. Este cunoscut faptul că lecţiile cu un conţinut interesant, bogat şi frumos ilustrate, înviorate cu jocuri didactice susţin efortul elevilor, menţinându-le atenţia concentrată şi reducând gradul de oboseală. Deoarece mulţi la prima vedere caracterizează matematica fiind o ştiinţă aridă, este nevoie de o vastă muncă de explicare a realităţii şi de a face matematica plăcută, care creează alese satisfacţii. În acest sens, una din cele mai bătătorite căi care a purtat paşii multor generaţii spre studiul matematicii este şi calea jocurilor logice care sunt de o mare diversitate şi fiecare dintre ele antrenează o gamă bogată de componente ale personalităţii umane. Jocurile logice stimulează dezvoltarea psihică şi personalitatea în general, creând o stare de bună dispoziţie şi un tonus sănătos. Solicită pe lângă gândire, raţiune, logică şi alte procese psihice cum sunt: memoria, observaţia, atenţia, senzaţiile şi percepţiile, voinţa şi imaginaţia. Jocurile logice nu trebuie să-l convingă pe elev că matematica este o joacă, ci să stimuleze interesul pentru ştiinţa solidă şi matematica serioasă. De aceea în defăşurarea jocului rolul important trebuie să-l aibă latura instructivă, elementele de joc nefiin decât mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. Este bine ca jocurile să declanşeze momente vesele ca şi momente de tensiune, dar întotdeauna ele să se încheie cu aprecieri colective sau individuale privind realizarea sarcinii de învăţare propuse. Utilizat în orele de matematică, jocul didactic este

description

eseu

Transcript of Jocul Didactic Matematic

  • Jocul didactic matematic mijloc de stimulare a gndirii logice a elevilor

    Profesor: Trandafir Mihaela

    coala Gimnazial Ggeti Boloteti-Vrancea

    Jocul didactic are bogate resurse de stimulare a creativitii i dezvoltrii gndirii logice. Prin libertatea de gndire i aciune, prin ncredere i puterile proprii, prin iniiativ i cutezan, jocurile didactice devin pe ct de valoroase pe att de plcute. n joc se dezvolt curajul, perseverena, drzenia, combativitatea, corectitudinea, disciplina prin supunere la regulile jocului, precum i spiritul de cooperare, de via n colectiv.

    Prin gradul nalt de angajare a elevului n activitatea de nvare, jocul didactic constituie una din formele de nvare cu cele mai bogate efecte educative, un foarte bun mijloc de activizare a colarilor mici i stimulare a resurselor lor intelectuale. Este cunoscut faptul c leciile cu un coninut interesant, bogat i frumos ilustrate, nviorate cu jocuri didactice susin efortul elevilor, meninndu-le atenia concentrat i reducnd gradul de oboseal.

    Deoarece muli la prima vedere caracterizeaz matematica fiind o tiin arid, este nevoie de o vast munc de explicare a realitii i de a face matematica plcut, care creeaz alese satisfacii. n acest sens, una din cele mai bttorite ci care a purtat paii multor generaii spre studiul matematicii este i calea jocurilor logice care sunt de o mare diversitate i fiecare dintre ele antreneaz o gam bogat de componente ale personalitii umane. Jocurile logice stimuleaz dezvoltarea psihic i personalitatea n general, crend o stare de bun dispoziie i un tonus sntos. Solicit pe lng gndire, raiune, logic i alte procese psihice cum sunt: memoria, observaia, atenia, senzaiile i percepiile, voina i imaginaia.

    Jocurile logice nu trebuie s-l conving pe elev c matematica este o joac, ci s stimuleze interesul pentru tiina solid i matematica serioas. De aceea n defurarea jocului rolul important trebuie s-l aib latura instructiv, elementele de joc nefiin dect mediatori ai stimulrii capacitilor creatoare. Este bine ca jocurile s declaneze momente vesele ca i momente de tensiune, dar ntotdeauna ele s se ncheie cu aprecieri colective sau individuale privind realizarea sarcinii de nvare propuse. Utilizat n orele de matematic, jocul didactic este

  • o activitate de nvare cu scopuri i sarcini instructive i educative bine determinate, cu un coninut adecvat ntr-o form plcut.

    Urmrindu-se obiectivele leciei prin jocurile care pot fi folosite n diferite momente ale acesteia, copilul este solicitat la acelai efort mental pe care l-ar face ntr-o activitate didactic obinuit, s observe, s recunoasc, s denumeasc, s aplice, s clasifice, s compun, cu deosebirea c, n joc, elevul efectueaz aceste operaii ntr-o form atractiv, mobilizndu-i toate resursele pentru ndeplinirea sarcinilor jocului. n situaia de joc, copilul realizeaz cea mai autentic nvare sub falsa impresie de joac. n orice activitate didactic prezentat ntr-o form atractiv este jocul didactic. Pentru a deveni joc, activitatea didactic trebuie s includ elementele acestuia: surpriza, ateptarea, ghicirea, ntrecerea. De asemenea, executarea unor aciuni la comand, dup reguli precise, excluderea din joc a celor care ncalc regulile creeaz momente de tensiune, de emoie, iar dorina de a ctiga mobilizeaz elevii la o activitate intens, rapid i plcut.

    Jocurile didactice au ca punct de plecare noiunile dobndite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dat elevii sunt pui s elaboreze diverse soluii de rezolvare diferite de cele cunoscute, potrivit capacitilor lor individuale, accentul cznd astfel nu pe rezultatul final, ci pe modul de obinere a lui, deci pe posibilitile de stimulare a capacitilor intelectuale.

    Un exerciiu sau o problem de matematic poate deveni joc didactic de matematic dac:

    - se realizeaz un scop i o sarcin didactic din punct de vedere matematic; - folosete elementul de joc n vederea realizrii sarcinii propuse; - folosete un coninut matematic accesibil i atractiv; - utilizeaz reguli de joc, cunoscute anticipat i respectate de elevi. Am constatat c mai ales la clasa I, trezirea interesului elevului fa de leciile de

    matematic i nota de voiciune a leciei pot fi realizate prin folosirea unor poezii populare prin care elevul e inut n lumea lui de joc i de poveste i, n acelai timp, realizeaz lucruri care cer efort intelectual.

    De exemplu, la clasa I, pentru consolidarea adunrii i scderii n concentrul 0-10, jocurile pot fi de tipul ghicitori, probleme sau scheme.

  • Cinci copii pe-o snioar De pe deal ca vntul zboar Ajungnd n jos, rznd

    Doi n sanie mai sunt;

    Socotii: ci n zpad Au czut pe drum grmad? - Joc: Ct fac?

    Elevii completeaz problema desennd elementele n funcie de cifra corespunztoare numrului de elemente din cerc. Adun apoi cele dou numere trecnd rezultatul n ultimul dreptunghi.

    +

    Cele mai multe i mai variate jocuri matematice se folosesc pentru formarea i consolidarea deprinderilor de calcul, perspicacitatea gndirii i stimularea creativitii, desfurndu-se individual sau colectiv, pe grupe sau pe reprezentani ai grupei, independent sau dirijat, dar sub form de ntrecere.

    n jocurile de formare a perspicacitii, elevii sunt solicitai s descopere fie termenii adunrii, fie suma sau diferena, factorii, produsul sau ctul.

    Astfel de jocuri pot fi:

    1. Gsete cte doi termeni care au ca sum numrul 45 i scrie operaia 7, 29, 37, 25, 16, 20, 39, 8.

    2. ncercuii numerele de sub linie care sunt sume sau diferene ale exerciiilor date. 47 + 19 = 745 326 =

    86 58 = 473 230 =

    419, 28 82, 350, 66, 243

    5

    4

  • 3. Mrete sau micoreaz produsul pentru a obine rezultatul cerut. 42

    8 x 5 ....................

    9 x 5 ....................

    6 x 7 ....................

    10 x 9 ....................

    4. Gsete valorile literelor: a + b + 4 = 18

    a b c = 16

    Jocurile numerice au o imens valoare formativ deoarece pun elevul n situaia de a gsi soluii i originale problemelor de calcul. Combinaiile posibile dintre numere i operaii pot antrena copiii la diferite jocuri (jocurile de completare al cror scop este de a antrena elevii pentru a gsi prin procedee subtile de raionament semnele operaiilor care trebuie efectuate cu aceleai numere pentru a obine rezultatul cerut). Jocul irului de numere: 1 2 3 = 1

    1 2 3 4 = 1

    1 2 3 4 5 = 1

    1 2 3 4 5 6 = 1

    1 2 3 4 5 6 7 = 1

    Jocurile care dezvluie miracolele combinaiilor sunt jocuri amuzante pentru elevi i ele, pe lng plcerea cutrilor, dezvolt imaginaia i flexibilitatea gndirii. Un astfel de joc este jocul La librrie. nvtorul prezint mai nti enunul jocului: La librrie s-au adus 25 coli de hrtie roie i 5 coli de hrtie galben. Elevii clasei I au cumprat 17 coli. Cte coli roii i cte coli galbene au putut cumpra? Elevii se ntrec n gsirea posibilitilor, nscndu-se astfel premisele hotrtoare ale construciilor independente i originale. Prin intermediul jocului elevii pot fi antrenai s rezolve sarcini didactice cu mari valene formativ-educative, cum sunt: analiza i sinteza situaiei problem, identificarea situaiei, formularea de ntrebri pentru clarificri, elaborarea de rspunsuri la ntrebrile formulate de colegi, aprecierea prin comparare.

  • Se recomand, de asemenea, c att compunerea problemelor ct i rezolvarea acestora s se fac i n situaii de joc didactic. Propun cteva: care echip compune mai corect i mai frumos o problem dup anumite cerine; s se rezolve o problem compus de o echip(sau pe rnd de fiecare component al grupului); o echip s formuleze coninutul problemei i alt ntrebare, iar rezolvarea ei s se fac de ambele echipe simultan; s se gseasc de fiecare echip ct mai multe metode de rezolvare a unei probleme date sau compuse, s se elimine dintr-un enun datele de prisos sau s se corecteze un enun formulat greit, etc. Jocurile didactice matematice antreneaz operaiile gndirii tuturor elevilor, formulndu-le deprinderea de a lucra corect i rapid. Ele sunt antrenante pentru toi elevii i acioneaz favorabil i la elevii cu rezultate slabe la nvtur, crendu-le performanele i cptnd ncrederea n capacitile lor, sigurana i promptitudinea n rspunsuri deblocnd astfel potenialul creator al acestora.