Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

36
Candidat: Candidat: Inst. Inst. HÎRŢAN HÎRŢAN ANA ANA , , Grădiniţa Girov, Grădiniţa Girov, Judeţul Neamţ Judeţul Neamţ Indrumător: Indrumător: Asist.Univ. Drd. Adina Ignat Asist.Univ. Drd. Adina Ignat UNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA UNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI Lucrare metodico-ştiinţifică pentru Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I obţinerea gradului didactic I Valenţe formative ale jocului Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului personalităţii preşcolarului

Transcript of Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

Page 1: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

Candidat: Candidat: Inst.Inst.HÎRŢANHÎRŢAN ANAANA,,Grădiniţa Girov,Grădiniţa Girov, Judeţul NeamţJudeţul Neamţ

Indrumător: Indrumător: Asist.Univ. Drd. Adina IgnatAsist.Univ. Drd. Adina Ignat

UNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE ” SUCEAVAUNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA

COLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORICOLEGIUL UNIVERSITAR DE INSTITUTORI

Lucrare metodico-ştiinţifică pentruLucrare metodico-ştiinţifică pentruobţinerea gradului didactic Iobţinerea gradului didactic I

Valenţe formative ale jocului didactic Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltareamatematic în dezvoltarea

personalităţii preşcolaruluipersonalităţii preşcolarului

Page 2: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

Cuprinsul lucrăriiIntroducereCapitolul I: Jocul ca activitate umană

1.1 Jocul - precizări conceptuale1.2. Jocul – direcţii şi orientări explicative1.3. Funcţiile jocului1.4. Clasificarea jocului

Capitolul al II-lea : Copilul şi activitatea ludică2.1. Implicaţiile jocului didactic în educaţia intelectuală a

preşcolarului 2.2. Laturile jocului didactic2.3. Îndrumarea jocului didactic

Capitolul al III-lea: Finalităţile jocului în activitatea didactică3.1. Valenţe formative ale jocului didactic la copilul preşcolar3.2. Jocul didactic matematic3.3. Avantaje ale activităţilor bazate pe jocul didactic matematic

Capitolul al IV-lea: Experimentarea rolului formativ al jocului didactic matematic4.1. Ipoteza de lucru şi obiectivele cercetării4.2. Eşantionul de lucru4.3. Etapele cercetării şi metodologia de lucru

4.3.1. Etapa constatativă4.3.2. Etapa formativ-ameliorativă4.3.3. Etapa de evaluare finală4.4. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

ConcluziiBibliografieAnexe

Page 3: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

ARGUMENT• „Nici o altă activitate nu are atâta răsunet în sufletul copilului, ca jocul“ (John Locke). În evoluţia

ontogenetică a omului, jocul este asociat mai mult copilăriei, dar ar fi de reţinut că un adult care nu s-a jucat în copilărie este frustat toată viaţa. Considerăm că nimic nu „fură“ mai mult din existenţa umană, din formarea personalităţii decât lipsa jocului în coplilărie.

• Fiecare activitate organizată şi desfăşurată cu copii trebuie să fie o reuşită, să aducă de fiecare dată lucruri noi şi interesante pentru cel ce învaţă, astfel încât, în urma fiecărei activităţi, personalitatea copilului să cunoască modificări şi transformări pozitive.

• Educatorul nu este cel care doar predă, ci este cel care conduce activitatea copilului. Altfel spus, educatorul este cel care îl ajută, îl îndrumă, îl sfătuieşte pe copil ce şi cum, cât să înveţe. Educatorul este acela care ştie cât de mult poate să obosească copilul în activitatea sa de învăţare, aşa încât găseşte momentul oportun pentru a introduce în lecţie un moment de relaxare activă, un moment în care copilul să se simtă în largul său, fără constrângeri, dar, cu toate acestea, să continue învăţarea.

• Jocul didactic îndeplineşte roluri atât în domeniul instructiv, cât şi în cel formativ-educativ.Astfel, în planul instructiv, jocul didactic favorizează asimilarea de cunoştinţe, priceperi, deprinderi, tehnici şi operaţii de lucru cu informaţiile acumulate. Privit din această perspectivă, jocul didactic reprezintă o cale de acces spre cunoaşterea comportamentelor umane, implicit a personalităţii.

• Privit din perspectiva formativ-educativă, jocul didactic contribuie la formarea şi perfecţionarea trăsăturilor de personalitate.

• Prin intermediul jocului, copilului nu i se dezvoltă doar gândirea, memoria, imaginaţia şi limbajul, ci şi sfera afectiv motivaţională, punându-l în situaţia de confruntare cu sine şi cu ceilalţi, luându-şi astfel, în stăpânire propriul eu.

• Cercetând impactul jocului didactic asupra însuşirii corecte a diverselor cunoştinţe din domeniul matematicii am pornit de la următoarea ipoteză: utilizând jocuri didactice în cadrul procesului instructiv-educativ, în orice moment al activităţii, există posibilitatea sporirii eficienţei acestor activităţi prin angajarea motivaţiei intrinseci, căci jocul are o motivaţie subiectivă, intrinsecă, pe când învăţarea şi munca au una extrinsecă

Page 4: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

CAPITOLUL I JOCUL CA ACTIVITATE UMANĂ1.1. Jocul – precizări conceptuale

• Cuvântul joc, moştenit din latinescul iocus, care înseamnă ,,glumă, şotie, distracţie”, a preluat în limba română şi sensul substantivului latin ludus care desemna, deja în antichitate o gamă vastă de manifestări populare, începând cu caracter sportiv, militar sau religios ale unui oraş, ţinut, imperiu.

• Jocul este o activitate specific umană, o realitate permanentă, prin faptul că el nu lipseşte indiferent de vârsta omului, pentru că numai oamenii îl practică în adevăratul sens al cuvântului. Asemănarea cu comportamentul numit joc al animalelor este neconvingătoare din mai multe motive:

• Jocul omului este corelat cu activitatea de învăţare, muncă, creativitate;• Jocul este o activitate conştientă, desfăşurată oarecum organizat, după anumite reguli,

incluzând elemente specifice;• Scopul jocului este acţiunea însăşi,capabilă să-i satisfacă jucătorului dorinţele,

aspiraţiile;• Jocul are menirea de a introduce jucătorul în lumea imaginară pe care i-o crează

jucătorul respectiv.• Sintetizând acestea toate, putem spune că jocul este o activitate specific umană,

dominantă în copilărie, prin care omul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient, liber în lumea imaginară creată de el.

Page 5: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

1.2. Jocul- direcţii şi orientări explicative

• Jocul a fost şi este considerat tipul fundamental de activitate al copilului preşcolar, toţi marii pedagogi şi psihologi au recunoscut rolul benefic al jocului, căutând să dea o explicaţie acestuia, astfel, s-au constituit adevărate teorii despre joc.

• St. Hall explică jocul printr-o receptare a instinctelor şi formelor de viaţă primitivă.

• Karl Gross consideră jocul un exerciţiu pregătitor pentru viaţa adultului, un mijloc de exersare a predispoziţiilor în scopul maturizării. Autorul subordonează copilăria, jocului, apreciind că un copil se joacă nu pentru că este copil, ci pentru că se joacă, este copil (aceasta fiind răsturnarea raportului cauză-efect).

• Schiller şi Spencer elaborează teoria surplusului de energie, conform căreia jocul ar fi o modalitatede a cheltui acest surplus. Acceptând această teorie vom putea răspunde pentru care motiv copilul se joacă şi când este obosit.

• K Buhler susţine teoria plăcerii funcţionale: copilul se joacă pentru plăcerea pe care o simte în timpul jocului.

• S. Freud atribuie jocului tendinţe refulante ce se satisfac prin intermediul acestuia.

• A. Adler apreciază că jocul ar fi o formă a „complexului de inferoiritate“.• Uşinschi a încercat o definire a jocului privindu-l ca formă de activitate liberă

Page 6: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

• M. Montessori a redus întreaga dezvoltare a copilului la simpla exersare a organelor de simţ.

• P. F. Leshaft priveşte jocul ca un exerciţiu pregătitor pentru viaţă, dar care prin îndrumare duce la perfecţionare şi dezoltare.

• U. Şchiopu consideră jocul o formă de conduită, proces, cale de modelare.

• J. Chateau , căutând să răspundă la întrebarea „de ce se joacă copilul ?“ oferă o serie de explicaţii:

– jocul este un jurământ de a respecta anumite reguli;– nesocotirea jocului la copil duce la greşeli pedagogice grave;– jocul la copil are rolul pe care îl îndeplineşte munca la adult

• J. Piaget , defineşte jocul ca „pol al exerciţiilor funcţionale în cursul dezvoltării individului“

• Makarenko încearcă o analogie între joc şi muncă – munca produce bunuri materiale, în timp ce jocul nu are această finalitate.

• E. Claparede considera că: „jocul este cea mai bună introducere în arta de a munci“.

• A. N. Leontiev consideră că jocul conduce la dezvoltarea principalelor coordonate ale personalităţii, are mare rol în procesul structurării personalităţii, reprezintă o cale de autoeducaţie şi autoapreciere. „Nu a câştiga ci a se juca“ – socoteşte Leontiev drept motivaţie a jocului.

Page 7: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

1.4. Funcţiile jocului

• Din concepţia lui Piaget se desprind următoarele funcţii ale jocului:• Funcţia de adaptare realizată prin două coordonate:

– a) asimilarea realului la eu– b) acomodarea prin imitaţi a eu-lui la real

• Funcţia formativă şi informativă, care angajează olenar copilul atât pe verticală cât şi pe orizontală;

• Jocul simbolic are funcţia de descărcare energetică şi rezolvare a conflictelor afective;

• Funcţia de socializare a copilului, prin tendinţa acestuia de a se acomoda la ceilalţi şi de a asimila relaţiile cu cei din jur la eul său.

• U. Şchiopul afirma: „ Jocul creează utilităţi sociale prin faptul că stimulează tonusul, antrenarea şi participarea, ceea ce pune în evidenţă funcţiile formative şi sociale ale jocului.

• J. Piaget: „simbolismul ludic îndeplineşte funcţia ce va fi pentru adult limbajul interior“.

Page 8: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

1.4. Clasificarea jocului

Specialiştii consideră că spiritul jocului în învăţământ ar fi una din căile cele mai importante de a scoate şcoala din criza prin care trece. De aceea specialiştii în teoria jocului s-au ocupat mai atent de clasificarea lui, dar nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptată, datorită abordării deosebite a acestei fascinante activităţi a copilului.

Page 9: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

CLASIFICAREA JOCURILOR

JOCURILE PREŞCOLARILOR

Jocurile simbolice

Jocuri cu reguli

Jocuri simbolice primare

Jocuri simbolice evoluate

Jocuri didactice

Jocuri distractive

Jocuri de manipulare

Jocuri imitative

Jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană

Jocuri cu subiecte din basme şi poveşti

Dramatizări

Jocuri de mişcare

Jocuri pentru dezvoltare psihică

Jocuri de convieţuire socială

Jocuri de construcţie

Jocuri - dramatizări

Jocuri motrice simbolice

Jocuri sportive

Jocuri senzoriale

Jocuri intelectuale

Page 10: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

CAPITOLUL AL II-LEA COPILUL ŞI ACTIVITATEA LUDICĂ • 2.1. Implicaţiile jocului didactic în educaţia

intelectuală a copilului preşcolar

Jocul didactic integrat în structura activităţilor din grădiniţă realizează îmbinarea între învăţare şi joc. Jocul didactic va fi folosit cu multă chibzuinţă spre a nu transforma activitatea de instruire într-o performanţă de joc şi a diminua sau anula cerinţele de ordin cognitiv.

În toate jocurile didactice sunt solicitaţi şi antrenaţi principalii factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea – factori menţionaţi de Guilford.

Privit astfel, jocul nu apare ca o joacă, ci ca o modalitate ingenioasă de stimulare a activităţii de învăţare, contribuind la un tezaur de resurse formativ-educative deosebit de valoros pentru evoluţia psihointelectuală a copilului preşcolar.

Page 11: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

2.2. Laturile jocului didactic

Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive prin care se deosebeşte de celelalte jocuri:

• Obiectivele ( orice joc didactic este declanşat de anumite obiective pe care le urmărim pe parcursul desfăşurării)

• Conţinutul ( ce arată despre ce este vorba în jocul respectiv)• Sarcina didactică (problema centrală pe care copii o au de

rezolvat şi în jurul căreia gravitează celelalte elemente)• Regulile jocului (arată copiilor cum să se joace, să rezolve

problema respectivă; concretizează sarcina)• Elementele de joc (componenta plăcută, distractivă a jocului,

dau coloratură activităţii de învăţare)• Materialul didactic (să fie în concordanţă cu obiectivele şi

sarcina didactică, să fie purtător de informaţie)

Page 12: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

2.3.Îndrumarea jocurilor didactice2.3.Îndrumarea jocurilor didactice

Îndrumarea jocurilor didactice constă în:

• organizarea bazei materiale a jocului;• stabilirea conţinutului şi sarcinilor jocului;• stabilirea regulilor şi acţiunilor jocului, după

care urmează demonstrarea şi explicarea lor;

• controlul rezolvării independente şi corecte a sarcinilor şi respectării regulilor, după care urmează aprecierea finală a jocului.

Page 13: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

Capitolul al III-lea: FINALITĂŢILE JOCULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

• 3.1. Valenţe formative ale jocului didactic la copilul preşcolarPornind de la ideea că rolul şi importanţa jocului didactic constă în faptul că

el facilitează procesul de asimilare( fixare) şi consolidare a cunoştinţelor, putem spune că jocul didactic prin caracterul său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii copilului.

Jocul didactic este un bun mijloc de educare a unor trăsături de voinţă şi caracter ca: perseverenţă, încredere, stăpânire de sine, curaj, sinceritate.

Prin jocul didactic copilul învaţă cu plăcere, cei timizi devin mai volubili, mai curajoşi, capătă mai multă încredere în capacităţile lor, mai multă siguranţă şi rapiditate în răspunsuri, activează întregul colectiv, dezvoltă spiritul de echipă.

Învăţarea este o muncă serioasă, dar efortul este mai uşor şi eficient când se foloseşte jocul. Prin jocul didactic se urmăreşte însuşirea de noi cunoştinţe, dar şi consolidarea celor însuşite, dând copilului posibilitatea să asimileze ceea ce este nou fără să-şi dea seama de efort, să înveţe jucându-se, să îmbine elementul distractiv cu cel instructiv.

„ Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în consecinţă poate să acţioneze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil, nu ne putem imagina copilărie fără râsete şi jocurile sale”, spune Ed. Claparede în „Psihologia copilului şi pedagogia experimentală ”

Page 14: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

3.2. Jocul didactic matematic• În „Cronica anului 2000”, profesorul Mircea Maliţa numind matematica „ a doua

limbă maternă ” subliniază că aceasta apare nu ca o „ştiinţă departamentală ci ca un tezaur de notaţii, procedee logice şi de investigaţie de uz general ”.

• Folosirea jocurilor didactice matematice în grădiniţă contribuie la însuşirea mai rapidă, mai temeinică, mai accesibilă şi mai plăcută a unor cunoştinţe relativ aride (abstracte) pentru această vârstă cum ar fi: numeraţia, formele geometrice, operaţiile de adunare, scădere, etc.

• O analiză profundă a jocului didactic matematica fost efectuată de pedagogul Z.P.Dienes. Astfel, anumite tipuri de joc utilizate într-o anumită succesiune înlesnesc înţelegerea matematicii: jocul explorator, manipulativ, jocul de reguli.

• Să presupunem că am pus la dispoziţia copiilor 12 piese din trusa logică (mari şi groase). La început, le pot privi, mişca, pot să le aşeze unele peste altele, formând turnuri. Este jocul manipulator – explorator. Dacă un copil spune că piesele sunt „automobile“ şi începe să le mişte pe o şosea închipuită, claxonând, ei au trecut la jocul reprezentativ. În momentul când au sesizat anumite regularităţi şi se aşează obiectele pe coloane, într-o anumită ordine, au trecut la jocul de reguli. După mai multe încercări, ei pot ajunge la următoarea structură de reguli: pe fiecare rând piesele de aceeaşi culoare, iar pe fiecare coloană piesele de aceeaşi formă.

Page 15: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

3.3. Avantaje ale activităţilor bazate pe jocul 3.3. Avantaje ale activităţilor bazate pe jocul

didactic matematicdidactic matematic Activităţile matematice bazate pe jocul didactic sunt

forme specifice care permit realizarea cu eficienţă a instruirii, cu funcţii diferite, pe nivele de vârstă. Prin jocul didactic se asigură efectuarea în mod independent, a unor acţiuni obiectuale, se stimulează descoperirea prin efort direct a unor cunoştinţe, care valorificate şi îmbogăţite vor conduce treptat spre însuşirea unor noi cunoştinţe matematice. La nivelul vârstei de 4-7 ani, jocul didactic dobândeşte o nouă funcţie, aceea de consolidare şi verificare a cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor şi acelaşi timp constituie un mijloc eficient de verificare pentru cadrul didactic.

Dacă este condus cu măiestrie, jocul poate deveni o modalitate de predare şi de evaluare ce oferă satisfacţie copiilor, care obţin rezultate mult mai bune decât dacă s-ar fi folosit o metodă de evaluare sau predare tradiţională.

Page 16: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

Capitolul al IV-lea: EXPERIMENTAREA ROLULUI Capitolul al IV-lea: EXPERIMENTAREA ROLULUI FORMATIV AL JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC FORMATIV AL JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

Ipoteza de lucru şi obiectivele cercetăriiIpoteza de lucru şi obiectivele cercetăriiIpoteza de lucru a fost generată de necesitatea găsirii unor

răspunsuri la o serie de întrebări ce frământă pe fiecare educator:• Cum putem face accesibile cunoştinţele matematice la această vârstă

ştiind cât sunt de dificile noţiunile cu care operează această ştiinţă?• Care sunt strategiile cele mai adecvate de predare a noilor cunoştinţe?• Cum se pot armoniza cele două cerinţe aparent contradictorii: nevoia

copilului de a se juca şi obiectivele instructiv-educative pe care şi le propun educatorii?

Aceste frământări au generat ipoteza cercetării : utilizarea jocului (cu variantele sale: joc didactic, exerciţiu-joc, joc logico-matematic etc.) în cadrul activităţilor matematice stimulează dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar.

• Elaborarea demersurilor didactice la „ Activităţile matematice ” pe baza jocurilor în vederea accesibilizării conţinuturilor ştiinţifice:

– limbaj matematic adecvat;– reprezentări despre mulţimi;– reprezentări despre figuri geometrice;– reprezentări despre număr şi numeraţie;– noţiunea de operaţie.

• Identificarea rolului jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar.

• Formarea şi dezvoltarea interesului - trăsătură importantă a personalităţii preşcolarului - în cadrul jocurilor didactice organizate şi desfăşurate în cadrul activităţilor matematice.

Page 17: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

4.2. Eşantionul de lucru,4.2. Eşantionul de lucru, inclus în cercetare a fost inclus în cercetare a fost

constituit din preşcolarii grupei constituit din preşcolarii grupei pregătitoare de la Grădiniţa Girov, pregătitoare de la Grădiniţa Girov, judeţul Neamţ. Preşcolarii au vârste judeţul Neamţ. Preşcolarii au vârste cuprinse între 5-6 / 7 ani. Grupa este cuprinse între 5-6 / 7 ani. Grupa este formată din 20 de preşcolari: 8 fete şi formată din 20 de preşcolari: 8 fete şi 12 băieţi, dintre care 5 au vârsta de 12 băieţi, dintre care 5 au vârsta de 5 / 6 ani şi 15 au 7 ani.5 / 6 ani şi 15 au 7 ani.

Page 18: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

4.3. Etapele cercetării şi metodologia de lucru

Cercetarea de tip formativ-ameliorativă a fost structurată şi desfăşurată în trei etape:– etapa constatativă;– etapa formativ-ameliorativă;– etapa de evaluare finală;

Ca metode şi tehnici de lucru utilizate în cadrul cercetării au fost utilizate:– metoda observării– metoda testelor– metoda analizei produselor activităţii copiilor.

Cercetarea a fost aplicată pe parcursul anului şcolar 2004-2005 şi a cuprins preşcolari de grupă pregătitoare în vârstă de 5-6 / 7 ani de la Grădiniţa Girov, judeţul Neamţ.

• A) Metoda observăriiObservarea curentă, sistematică reprezintă „ o metodă de cunoaştere a

personalităţii umane, care constă în consemnarea metodică, fidelă şi intenţionată a diferitelor manifestări de comportament individual sau colectiv, aşa cum se prezintă ele în fluxul lor natural de manifestări”

– Datele observării se notează imediat în fişă sau în caietul de observaţie.– Pentru o cât mai fidelă cunoaştere a copilului s-a apelat şi la fişa psihopedagogică

Page 19: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI1

I. Datele de identificare:

1. Numele şi prenumele copilului........................................ .................... ...................................................................................... ........................ 2. Data şi locul naşterii.......................................................... ................... 3. Adresa stabilă.................................................................... ................... ............................................................................................ ...................

II. Date asupra mediului familial:

1. Familia

Membrii Familiei

(Numele lor)

Data naşterii

Pregătirea profesională

Profesiunea

Starea sănătăţii

Obs.

2. Atmosfera în familie a) relaţii de familie - înţelegere

- conflicte - dazacorduri - familie dezorganizată

b) climat afectiv şi educativ

3. Confortul asigurat copilului în familie................................................. ................................................................................................................ ................................................................................................................

III. Date medicale semnificative:

1. Antecedentele personale (boli ale copilăriei, alte tulburări organice şi funcţionale semnificative)

2. Starea generală a sănătăţii (foarte bună, bună, în general bolnăvicios, sensibil).

IV. Caracteristici psihice şi de personalitate:

Nr. crt.

Procese psihice Trăsături de personalitate

Indicatori comportamentali

Psihomotricitatea Modul de însuşire a deprinderilor motrice Gândirea Flexibilitate, mobilitate, rapiditate, origina-

litate, capacitate de a realiza sinteze, com-paraţii, abstractizări, generalizări specifice vârstei preşcolare.

Limbajul Bogat, sărac, particularităţi.... Memoria Mecanică/logică, de lungă durată/ de scurtă

durată.... Imaginaţia Bogată / săracă, creatoare / reproductivă ,

artistică / tehnică Atenţia Distributivă, concentrată... Deprinderi Intelectuale, perceptive, de igienă Voinţa Capacitatea de a-şi propune scopuri şi de a

se mobiliza pentru a le atinge, de a nu abandona cu uşurinţă lucrul început...

Motivaţie Interesul manifestat pentru diverse domenii ale cunoaşterii

Afectivitate Dispoziţii, emoţii.. Caracter Atitudinea faţă de sine, faţă de alţii, faţă de

activităţi ( hărnicie, conştiinciozitate, sâr-guinţă, ......)

Temperament Tonus, rezistenţă la efort, dinamică, introversie / extroversie, tip temperamental

V. Aprecieri de ansamblu: Gradul de dezvoltare fizică, psihică socială

a) corespunzător vârstei b) peste nivelul vârstei c) sub nivelul vârstei

VI. Concluzii şi recomandări educative: ...................................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................ ( Fişa a fost realizată prin adaptarea modelului propus de Ion Holban)

Page 20: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

B) Metoda testelor

Considerăm testul, ca fiind o probă standardizată, vizând determinarea căt mai exactă a gradului de dezvoltare a unei însuşiri psihice sau fizice.

Testul trebuie să îndeplinească anumite condiţii:• standardizarea - crearea aceloraşi condiţii pentru toţi subiecţii supuşi

testării, fără a-i favoriza pe unii şi defavoriza pe alţii;• etalonarea (unitatea de măsură) – stabilirea unui etalon la care se

raportează rezultatele obţinute;• fidelitatea – se referă la însuşirea testelor de a permite obţinerea unor

performanţe relativ asemănătoare la o nouă aplicare;• validitatea – testul să măsoare exact ceea ce îşi propune.

În conceperea testelor s-a avut în vedere principiul accesibilităţii şi al trecerii de la simplu la complex. Au fost aplicate copiilor teste în două etape: iniţială şi finală.

Testele de evaluare iniţială au urmărit determinarea nivelului de cunoştinţe pe care le aveau copiii la început de an şcolar şi au vizat următoarele aspecte:

a) numeraţia cu aspectul cardinal şi ordinal

Page 21: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

2 7

1

5

3

6

4

10

8

9

FIŞA

1. Formează grupe de obiecte, numără-le şi uneşte-le cu cifra corespunzătoare 2. Colorează prima frunză cu verde, a patra cu galben, a şaptea cu roşu; taie cu o linie a cincea şi a opta frunză şi încercuieşte cea de-a treia şi ultima frunză.

1

2

Page 22: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

b) orientarea în spaţiu prin cunoaşterea poziţiilor şi relaţiilor spaţiale

Page 23: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

c) compararea obiectelor după dimensiune

FIŞA

1. Încercuieşte grupele de obiecte după dimensiuni (mare-mic, lung-scurt, îngust-lat, gros-subţire)

2. Colorează fructele.

Page 24: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

d) forme şi figuri geometrice

Page 25: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

Testele de evaluare finală au vizat aceleaşi aspecte, dar sarcinile au fost formulate astfel încât să ofere un grad de dificultate mai ridicat, iar itemii prezentaţi o complexitate sporită.

După aplicarea testelor din evaluarea iniţială s-au desfăşurat jocurile didactice cu multiple variante de joc şi cu caracter formativ-ameliorativ.

Testele iniţiale şi finale au permis compararea rezultatelor după o perioadă de instruire de un an şcolar şi cunoaşterea progreselor realizate de copii, constatându-se o evidentă îmbunătăţire a rezultatelor.

C) Metoda analizei produselor activităţilor copiilorÎn cadrul cercetării pedagogice desfăşurate s-au analizat fişele

matematice utilizate în cadrul jocurilor didactice matematice şi s-au constatat unele posibilităţi ale copiilor ce nu pot fi sesizate prin simpla observaţie.

Avantajele metodei apar mai ales la copiii mai rezervaţi şi retraşi care, din această cauză se dezvăluie în mai mică măsură observaţiei. Datele obţinute au servit ca mijloc de control asupra datelor culese prin celelalte metode.

Page 26: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

FIŞA Scrie în mijlocul florii cifra care arată numărul de petale; uneşte cu o linie florile în ordine

crescătoare a şirului numeric.Colorează a doua, a patra, a şasea, a opta şi a zecea floare.

Page 27: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

FIŞA NR.1 FIŞA NR.2 TEMA: Gruparea obiectelor după grosime şi lăţime TEMA: Gruparea obiectelor după mărime şi lungime

I1: Colorează buturuga cea mai groasă. Taie cu o linie buturuga cea mai subţire I2: Colorează cu roşu covorul cel mai îngust şi cu albas-tru pe cel mai lat.

I3: Desenează covoarele în ordine descrescătoare

I1: Colorează creionul cel mai lung. Taie cu o linie cel mai scurt creion.

I2: Colorează mărul cel mai mare şi mărul cel mai mic.

I3: Desenează în spaţiul liber merele în ordine descres-cătoare

Page 28: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

. FIŞA

Să identifice figurile geometrice care nu au calităţile specifice căsuţei date Să coloreze din fiecare mulţime o figură geometrică care să aibă aceleaşi calităţi cu figura din etichetă

Page 29: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

4.3.1. Etapa constatativă

O cercetare riguroasă impune cunoaşterea nivelului eşantionului de lucru. În perioada 15 septembrie – 1 octombrie 2004, s-a desfăşurat etapa constatativă a cercetării în

cadrul căreia s-au aplicat copiilor testele de evaluare iniţială. Aceste teste au urmărit determinarea nivelului eşantionului de lucru, permiţând ulterior compararea rezultatelor după o perioadă de aplicare a jocului didactic în activităţile matematice şi de cunoaştere a progreselor realizate de copii.

În elaborarea conţinutului probei de evaluare iniţială s-a ţinut cont de ceea ce urmează să înveţe copiii pentru a putea anticipa demersul de continuare optimă a instruirii prin analiza rezultatelor.

„ Această dependenţă a conţinutului probei de etapele anterioară şi ulterioară de instrucţie se poate evidenţia astfel:

O1 I1 O1

O2 I2 O2

O3 I3 O3

. . .

. . .

On I3 On

Obiectiv specific Itemii probei Obiectiv specific anterior realizat predictive de realizat

Concepută şi realizată în acest mod, testarea iniţială devine instrument de diagnoză a stării iniţiale de instruire şi indică cum se poate concepe demersul didactic viitor ”.1

Etapa constatativă este reprezentativă pentru că verifică acele capacităţi ce sunt solicitate în instruire, identifică nivelul de performanţă dobândit, dar şi lacunele din etapa anterioară de instruire.

Se vor planifica spre învăţare întâi noţiunile şi categoriile cu cel mai mic grad de dificultate pentru înţelegere, pentru ca treptat, să se facă completări succesive până când dezvoltarea gândirii şi fondul de cunoştinţe acumulate permit înţelegerea şi învăţarea logică a cunoştinţelor şi a noţiunilor deplin elaborate.

Acest mod de organizare a materiei aparţine sistemului concentric. În acest sistem s-a încercat organizarea cunoştinţelor destinate preşcolarilor prin jocurile didactice propuse, calea concentrică situându-se la baza conceperii testelor, fapt ce se constată şi din obiectivele enunţate.

Rezultatele din evaluările iniţiale vor direcţiona activitatea în două planuri: modalitatea de predare-învăţare a noului conţinut; aprecierea necesităţii unor programe compensatorii de recuperare.

Evaluarea iniţială a fost organizată după perioada de reactualizare a cunoştinţelor prevăzută de programă, pe baza fişelor de evaluare.

Fişa de evaluare a fost structurată în concordanţă cu programa şi a vizat toate conţinuturile ştiinţifice:

numeraţia; poziţiile şi relaţiile spaţiale; compararea obiectelor după dimensiune; figuri geometrice.

Pentru fiecare copil a fost întocmită o fişă de înregistrare a rezultatelor obţinute la testarea iniţială şi finală

şi s-au comparat rezultatele obţinute. Punctajul general obţinut a fost calculat în cifre, procente şi calificative acordate în funcţie de cumulul de puncte.

Page 30: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

4.3.2. Etapa formativ-ameliorativăEtapa formativ-ameliorativă s-a desfăşurat în perioada octombrie 2004 -iunie 2005. În

această etapă „ Activităţile cu conţinut matematic ” organizate cu eşantionul cuprins în cercetare au fost structurate având jocul didactic ca formă dominantă şi s-au avut în vedere rezultatele obţinute la testele de evaluare iniţială din etapa constatativă. În funcţie de aceste rezultate, s-au urmărit aceleaşi obiective, dar cu un grad de dificultate mai ridicat; jocurile didactice au conţinut multiple variante de joc pentru complicarea sarcinilor ceea ce a condus la rezultatele obţinute în evaluarea finală, rezultate remarcabil îmbunătăţite.

Pe tot parcursul acestei etape s-a înregistrat măsurarea rezultatelor şi aprecierea activităţii copiilor. Copiii au fost informaţi asupra obiectivelor pe care trebuie să le îndeplinească (rezultatele aşteptate), iar rezultatele obţinute se compară cu obiectivele.

Etapa formativ-ameliorativă facilitează nu măsurarea rezultatului învăţării în ansamblu, ci elemente ale acestui proces prin aprecierea secvenţială a modului de rezolvare a sarcinilor asociate obiectivelor operaţionale, oferind informaţii despre stadiul atins de copil în formarea unor capacităţi, operaţii ale gândirii şi deprinderi operatorii.

4.3.2. Etapa de evaluare finalăEtapa evaluării finale s-a desfăşurat în perioada 6 -17 iunie 2005. În această perioadă

au fost revizuite cunoştinţele, deprinderile matematice dobândite în (intervalul) perioada formativ-ameliorativă, cu scopul explicit al întăririi şi stabilizării noilor comportamente achiziţionate şi pentru a observa eventualele modificări în ceea ce priveşte progresul (după caz, regresul) copilului în învǎţare, gradul de participare a copilului la activităţile matematice.

Etapa evaluării finale pune mai uşor în evidenţă aspectele evolutive, sau, dimpotrivă, unele involuţii, stagnări, care, prin acumulare, atrag atenţia asupra urgenţei de a se interveni ameliorativ şi optimizator.

Prin probele de evaluare finală se realizează o măsurare a nivelului de cunoştinţe, capacităţi şi abilităţi matematice şi pe baza acestor date se poate diagnostica evoluţia procesului de asimilare a categoriilor noţionale, prin sarcini specifice.

Sarcinile probei definesc cantitativ şi calitativ comportamente de învăţare şi astfel educatoarea beneficiază de informaţii care, interpretate corect şi valorificate, dau măsura stadiului atins de copil în pregătirea sa pe o secvenţă de instruire precis delimitată.

În evaluarea finală se iau în considerare şi rezultatele obţinute în etapa constatativă şi în etapa formativ-ameliorativă, în acest fel ajungându-se la o evaluare mai obiectivă, prin corelarea erorilor de apreciere operate pe parcurs. Estimările finale pot constitui un mijloc de diagnostic şi pot să furnizeze informaţii relevante pentru ameliorarea strategiei de învăţare.

Page 31: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

4.4. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

GRAFIC NR.1

REZOLVAREA ITEMILOR ÎN EVALUAREA INIŢIALĂ

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13

• Datele înregistrate de subiecţii incluşi în cercetare, în cele două etape evaluative au fost sintetizate în tabele generale şi au fost supuse prelucrării statistice. A fost calculată media abaterilor şi a fost reprezentată grafic distribuţia rezultatelor.

Page 32: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

Analiza curbei înregistrată în evaluarea iniţială ne-a permis să constatăm volumul cunoştinţelor şi nivelul priceperilor şi deprinderilor anterior derulării cercetării ameliorativ-formative. Distribuţia rezultatelor (aşa cum este evidenţiată în grafic) ne-a condus la următoarele constatări:

– performanţă maximă (100%, respectiv 98%) a fost înregistrată la itemii care (conform programei) au vizat numeraţia şi formele geometrice;

– subiecţii au întâmpinat dificultăţi semnificative în raportarea cifrei la cantitate şi operarea cu noţiunile privind relaţiile şi poziţiile spaţiale - performanţele înregistrate sunt cuprinse între 73% şi 87%;

– compararea obiectelor după dimensiune şi folosirea ordinalului sunt itemii la care performanţele înregistrate sunt sub 50%, respectiv 35% pentru lăţime, 45% pentru grosime şi 49% folosirea corectă a ordinalului;

– în funcţie de calificativul final distribuţia se prezintă astfel: cu câte 5% calificativele Insuficient şi Suficient, 60% calificativul Bine şi 30% calificativul Foarte Bine.

Pornind de la aceste constatări şi cu evidenţă riguroasă a lacunelor pentru fiecare subiect, a fost iniţiată şi desfăşurată etapa ameliorativ-formativă în care jocul didactic a constituit strategia dominantă.

Cu convingerea că jocul didactic este calea optimă de însuşire a conţinuturilor matematice de către copilul preşcolar au fost selectate jocuri care au acoperit toate conţinuturile ştiinţifice şi pentru toate activităţile.

Au fost incluse în strategiile didactice jocuri care au vizat:– numeraţia: „ Cum poţi să faci să fie tot atâtea?”; „ Mai multe, mai puţine, tot atâtea ”; „ A câta

jucărie lipseşte? ”; „ Să adăugăm, să luăm!”; „ Albă Ca Zăpada şi cei şapte pitici ”, „ Găseşte-mi locul! ”; „ Socoteşte corect! ”; „ Hai să numărăm! ”; „ Cine ştie, câştigă”

– relaţii şi poziţii spaţiale: „ Unde se află grupa de...? ”; „ Unde este locul meu? ”, „ Te rog să-mi dai! ”

– compararea după atribute: „ Cine aşează mai bine? ”; „ Ordonează grupa de...”– identificarea figurilor geometrice: „ Săculeţul fermecat ”; „ Ce piesă lipseşte? ”; „ Trenul cu o

diferenţă ”.După derularea de optimizare a învăţării s-a realizat evaluarea finală.

Page 33: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

REZULTATELE ÎNREGISTRATE ÎN EVALUAREA FINALĂ (în cifre absolute, procente şi calificative)

ITEMI PUNCTAJ GENERAL

NUMERAŢIA RELAŢII SPAŢIALE COMPAREA DUPĂ ATRIBUTE FIG:GEOMETR Gru-pare

Asoc. Cifră cantit

Ordi-nalul

Stâng Dreap depart

Faţă Spate Aproa-pe

Sus jos

Sub pe

lung scurt

mare mic

Gros

sub ţire

Lat în- gust

Ordo-nare

Iden-

tificare

Ase-mă- nare

I

NIŢ

IAL

A

NU

ME

/ P

RE

NU

ME

4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 C

IFR

E

%

CA

LIF

ICA

TV

M.C. 3 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 39 97 F.B. S.S. 4 1 5 2 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 38 95 FB Z.S. 4 1 2 3 3 2 2 2 2 2 2 0 8 2 35 87 B A.R. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB E.V. 4 1 5 3 3 1 2 2 2 2 2 1 8 2 38 95 FB R.P. 4 1 5 3 2 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB C.D. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB I.N. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB C.F. 4 1 5 3 3 1 2 2 2 2 2 2 8 2 39 97 FB C.D. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB R.B. 4 1 5 3 2 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB L.A. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB R.G. 4 1 5 3 2 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB M.R. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB M.I. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB C.D. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB P.M. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB C.A. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 2 8 2 40 100 FB P.I. 4 1 5 3 3 2 2 2 2 2 2 0 8 2 38 95 FB

M.M. 4 0 0 0 1 2 2 2 2 2 2 0 8 2 29 72 B Prop.re zolv.%

100%

95% 95% 93% 98% 95% 100 100%

100%

100%

100%

77% 100% 100%

FB = 90% B = 30%

Page 34: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

• Comparând rezultatele înregistrate de subiecţi în cele două etape evoluative, constatăm că performanţele sunt net superioare în evaluarea finală: a crescut numărul itemilor cu performanţă maximă de la 1 în evaluarea iniţială, la 8 în evaluarea finală; 4 itemi sunt situaţi între 93% şi 98% şi cota doar a unui singur item este de 77%.

• În joc, copiii au fost antrenaţi să exploreze şi să manipuleze obiectele, să compare, să perceapă şi să stabilească relaţiile obiectuale. În gruparea, de exemplu, a figurilor geometrice, a cuburilor diferite ca mărime, formă, culoare şi grosime, ei au operat diferenţieri care sunt fundamentale pentru cunoaştere.

• Jocul didactic este un joc cu reguli în care acţionează legile asemănării, deosebirii, succesiunii şi ajută copilul să descopere relaţii, concepte şi noţiuni integratoare.

• Prin structura şi dinamica lor, jocurile organizate în etapa ameliorativ-formativă au fost adaptate la specificul activităţii de învăţare a preşcolarului, la posibilităţile intelectuale ale acestei vârste şi la ritmul de lucru specific fiecărui copil. Jocurile didactice au determinat o rată de achiziţii considrabilă şi au creat, prin cunoştinţele dobândite, o platformă pentru viitoarele activităţi educaţionale.

• Dinamica evoluţiei calificativelor este semnificativă, în evaluarea finală au fost acordate numai calificativul Bine (2 subiecţi) şi Foarte bine (18).

REZOLVAREA ITEMILOR ÎN EVALUAREA FINALĂ

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13 I14

CALIFICATIVELE ÎNREGISTRATE ÎN CELE DOUĂ EVALUĂRI (%)

CALIFICATIV EVALUARE

INSUFI-

CIENT

SUFICIENT

BUN FOARTE

BUN

INIŢIALĂ

5 5 60 30

FINALĂ 0 0 10 90

Page 35: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

Achiziţiile dobândite de copii prin joc au fost temeinice şi de lungă durată. Jocul a operat poziţii asupra structurii personalităţii copiilor în ansamblu, au făcut progrese substanţiale la nivelul

atenţiei, memoriei, limbajului şi gândirii. Stilul de muncă s-a îmbunătăţit prin dobândirea autonomiei în activitate.Progrese remarcabile s-au înregistrat pe linia capacităţii de anticipare în acţiune, a folosirii semnelor şi

simbolurilor matematice, a efectuării de grupări figurale sau simbolice de bază, de asociere, diferenţiere şi comparaţie.Caracterul agreabil al jocului a stimulat copiii, le-a dat încredere în forţele proprii, s-a realizat un teren afectiv

prielnic dezvoltându-se astfel motivaţia pentru învăţare.Cercetarea derulată ne-a reconfirmat faptul că jocul didactic cu conţinut matematic organizat sistematic şi riguros

are efecte benefice asupra copiilor. La finalul cercetării s-a constatat creşterea performanţelor, toţi copiii incluşi în cercetare au rezolvat integral şi corect cerinţele fişei de evaluare. Ei au demonstrat că şi-au însuşit conştient numeraţia, şirul numeric, asociază corect cifra la cantitate, operează corect cu relaţiile spaţiale, compară (respectând 2-3 atribute concomitent) obiectele pe baza criteriilor de diferenţiere-asemănare şi au fost formate reprezentări corecte referitoare la figurile geomterice.

Efectele benefice s-au extins asupra personalităţii copiilor preşcolari în ansamblu, ei au învăţat să coopereze, să comunice, să lupte pentru învingerea obstacolelor, să se subordoneze regulilor, au devenit mai responsabili şi au manifestat mai mult interes.

Toate aceste argumente ne îngăduie să afirmăm că matematica devine accesibilă fiecărui copil preşcolar şi poate fi îndrăgită de fiecare copil dacă „ abstractul ” este descifrat în concordanţă cu particularităţile învăţării specifice vârstei şi pe calea specifică- jocul.

GRAFIC NR.3 CURBA EVOLUŢIEI CALIFICATIVELOR

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

I S B FB

Evaluare iniţială

Evaluare finală

Page 36: Valenţe formative ale jocului didactic matematic în dezvoltarea personalităţii preşcolarului

ConcluziiConcluziiPe parcursul anului şcolar 2004 / 2005 s-au studiat valenţele formative ale Pe parcursul anului şcolar 2004 / 2005 s-au studiat valenţele formative ale

jocului didactic matematic în speranţa că vor fi luminate feţele, dar şi minţile copiilor, jocului didactic matematic în speranţa că vor fi luminate feţele, dar şi minţile copiilor, uneori plictisiţi, rutinaţi de o învăţare searbădă a unor cunoştinţe rigide, aride.uneori plictisiţi, rutinaţi de o învăţare searbădă a unor cunoştinţe rigide, aride.

Jocul didactic utilizat în cadrul activităţilor cu conţinut matematic a Jocul didactic utilizat în cadrul activităţilor cu conţinut matematic a contribuit simţitor la îmbunătăţirea rezultatelor învăţării. În acelaşi timp, a dovedit că contribuit simţitor la îmbunătăţirea rezultatelor învăţării. În acelaşi timp, a dovedit că utilizarea lui poate fi benefică atât asupra comportamentului copiilor unii faţă de alţii, utilizarea lui poate fi benefică atât asupra comportamentului copiilor unii faţă de alţii, cât şi în ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea gândirii logice matematice şi a cât şi în ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea gândirii logice matematice şi a operaţiilor gândirii.operaţiilor gândirii.

Se poate spune că jocurile didactice nu sunt doar simple exerciţii care Se poate spune că jocurile didactice nu sunt doar simple exerciţii care propun copiilor spre rezolvare o situaţie , care implică accesarea unor informaţii propun copiilor spre rezolvare o situaţie , care implică accesarea unor informaţii cunoscute de copii, ci ele presupun şi o atmosferă competiţională, care-i stimulează cunoscute de copii, ci ele presupun şi o atmosferă competiţională, care-i stimulează pe copii în a rezolva problema într-un timp scurt. Un oarecare exerciţiu poate fi pe copii în a rezolva problema într-un timp scurt. Un oarecare exerciţiu poate fi transformat în joc didactic, atrăgându-l pe copil.transformat în joc didactic, atrăgându-l pe copil.

Jocul didactic deschide calea uneia din cerinţele pedagogiei actuale: Jocul didactic deschide calea uneia din cerinţele pedagogiei actuale: învăţarea activă prin forţe proprii.învăţarea activă prin forţe proprii.

În urma cercetării desfăşurate s-a constatat că jocul didactic joacă un rol În urma cercetării desfăşurate s-a constatat că jocul didactic joacă un rol important pentru copil, care pus în faţa unor situaţii date, diferite de exerciţii, are important pentru copil, care pus în faţa unor situaţii date, diferite de exerciţii, are ocazia să fie antrenat într-o atmosferă caldă, deschisă, în care îşi poate manifesta ocazia să fie antrenat într-o atmosferă caldă, deschisă, în care îşi poate manifesta rolul de rolul de copil care se joacă.copil care se joacă. Un copil care se joacă se implică mai mult în ceea ce Un copil care se joacă se implică mai mult în ceea ce face, părându-i că de ceea ce face depinde viitorul său. Într-o anumită măsură se face, părându-i că de ceea ce face depinde viitorul său. Într-o anumită măsură se poate afirma că el îşi croieşte un viitor în care va putea face faţă cu uşurinţă la poate afirma că el îşi croieşte un viitor în care va putea face faţă cu uşurinţă la diferite situaţii.diferite situaţii.

Jocul didactic stârneşte curiozitatea epistemică; copilul devine apt să-şi Jocul didactic stârneşte curiozitatea epistemică; copilul devine apt să-şi aprecieze particularităţile şi performanţele, dorind să cunoască mai mult, vrând ca aprecieze particularităţile şi performanţele, dorind să cunoască mai mult, vrând ca performanţele sale să fie mai bune. Copilul va mobiliza în acest sens toate resursele performanţele sale să fie mai bune. Copilul va mobiliza în acest sens toate resursele de care dispune pentru a înregistra succes în competiţia ludică cu ceilalţi.de care dispune pentru a înregistra succes în competiţia ludică cu ceilalţi.

Subliniem ideea că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ cu Subliniem ideea că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ cu reale valenţe formative şi informative şi, în consecinţă, are o contribuţie specifică la reale valenţe formative şi informative şi, în consecinţă, are o contribuţie specifică la perceperea şcolii nu ca o instituţie rigidă, ci ca un mediu care exercită influenţe perceperea şcolii nu ca o instituţie rigidă, ci ca un mediu care exercită influenţe benefice asupra diferitelor laturi ale personalităţii copiilor. Copilul care azi se joacă benefice asupra diferitelor laturi ale personalităţii copiilor. Copilul care azi se joacă dar, totodată şi învaţă, va fi omul care mâine găseşte soluţii la problemele cu care se dar, totodată şi învaţă, va fi omul care mâine găseşte soluţii la problemele cu care se confruntă, trăind adecvat într-o societate a competiţiei.confruntă, trăind adecvat într-o societate a competiţiei.

„„Cine nu ştie să se joace cu copii şi este destul de nepriceput ca să creadă Cine nu ştie să se joace cu copii şi este destul de nepriceput ca să creadă că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa, nu trebuie să se facă că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa, nu trebuie să se facă educator“ educator“

(C.G. Salzmann)(C.G. Salzmann)