Economia Japoniei

Ştim că economia americană este cea mai dezvoltată la nivel mondial, insa exista si alte state care au o puternica influenta. Incadrarea Japoniei in ierarhia primelor 10 economii ale lumii este reprezentata in urmatorul grafic.

 După cum se poate observa, prima economie este cea americană, urmată la o distanţă considerabilă de economia chineză şi de economia japoneză. De remarcat este faptul că economia chineză a depăşit-o pe cea japoneză, China având un ritm de creştere accelerat în ultimii ani, fapt care a alimentat îngrijorările privind supraîncălzirea sa.Aceasta expolozie economica a Japoniei , respective modelul japonez, isi are originilein mentalitatea etniei japoneze; confugianismul presupunand o puternica subordonare fata de putere.Esenta modelului japonez consta in faptul ca economia functioneaza dupa modelul familiei, iar promovarea se bazeaza pe merit combinat cu vechimea in munca si loialitate fata de fima.( Michel Albert - Capitalism contra Capitalism ( Editura Humanitas 1994 )

SILVICULTUTA67% din Japonia este impadurita, in principal in regiunile deluroase, si copacii asigura materia prima pentai constructii, industriile celulozei si hartiei si combustibili. Prin reimpadurire versantii nu raman goi. Padurile sunt mixte, de conifere si foioase, iar sugi (cedrul japonez), hinoki (chiparosul japonez) si akaneatru (pinul rosu) sunt deosebit de utili. Lemnul importai este vital pentru nevoile industriale ale Japoniei. Japonia este al doilea mare producator de hartie din lume, si un important producator de celuloza din lemn si de cherestea din conifer. (sursa: www.ipedia.ro)

AGRICULTURAJaponia are 4,6 milioane de hectare, aproape jumatate din suprafata arabila a Romaniei, incluzand 2,5 milioane hectare de orezarii. Aproximativ 2,6 milioane persoane sunt implicate in agricultura japoneza. In mod traditional, orezul reprezinta principala cultura in tara noastra. Orezul este cultivat cu ajutorul irigatiilor. Productia anuala de orez este de peste 5 tone/hectar - orez decorticat. Productia tinde sa fie una foarte stabila, si asta pentru ca sistemele de irigat

sunt operate foarte eficient. Vreau sa va spun ca orezul este aliment de baza in Japonia, asa cum este painea in Romania. Noi cultivam orezul de acum 3.500 de ani, deci, in afara de faptul ca este un aliment foarte important, orezul a devenit o parte semnificativa a culturii japoneze. Este important de mentionat faptul ca, Japonia acopera 40% din necesarul de produse alimentare al tarii, exceptie facand orezul care este produs 100% in tara. Si in agricultura nipona exista probleme, si aici sublinia: lipsa succesorilor in ferme, scaderea populatiei implicate in agricultura, scaderea consumului de orez, dar si cresterea suprafetelor necultivate. In acest context, am putea spune ca agricultura a ramas in urma altor sectoare ale economiei, cum ar fi industria si serviciile, in special in anii ce au urmat cresterii economice enorme, inregistrate dupa anii 1960. ( sursa: raspunsul ambasadorului Japoniei in Romania-Keiji Yamatoto, acordat intr-un interviu pentru revista Sanatatea plantelor. Data; 15 aprilie 2013).

PescuitulJaponia este prima tara din lume in ceea ce priveste pescuitul, cu pana la 10 milioane de tone de peste capturati anual. Pestii sunt importanti in alimentatia japonezilor si, pe langa pescuitul in ocean exista multe pescarii in ape mici de coasta. Crevetele sunt cele mai importante in apele mici, iar stridiile cu perle sunt o sursa de venit valoroasa. Macroul si tonul sunt importanti in apele mai adanci, iar balenele mai sunt capturate de japonezi in ciuda opozitiei internationale.( sursa: Atlasul lumii, 2001

Infrastrctura

Japonia are una din cele mai moderne si complete infrastructuri: sosele, autostrazi, cai ferate, aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si servicii si, in continuare, investitiile in acest domeniu si proiectele de mentenanta si extindere a facilitatilor publice sunt de mare amploare.

Aglomeratia proprie marilor orase japoneze si preturile ridicate ale terenurilor, coroborat cu reglementarile referitor la spatiile comerciale, au facut ca magazinele din aceasta tara sa fie mici si lipsite de spatiu de stocare. Reteta de succes ramane cea a micilor magazine (convenience stores), dar acestea alaturi de micile firme din industria manufacturiera, necesita o aprovizionare in mod just-in-time si din acest motiv se confrunta cu problema aprovizionarii cotidiene.

Dupa multi ani de incercari nereusite pentru modificarea sistemului de distributie, majoritatea marilor retele internationale de desfacere s-au retras din Japonia, cu exceptia METRO, CARREFOUR sau IKEA care, in prezent, dupa readaptarea politicilor comerciale la specificul pietei nipone, au profituri notabile. (sursa: Ghid de afaceri in Japonia, www.oldtokyo.ro)

Industria1. Industria construcții de mașini: autoturisme, nave maritime2. Industria siderurgică3. Industrie chimică: ciment, textilă4. Pescuitul5. Transporturile: foarte dezvoltate, rutiere, legatura dintre cele 4 insule se realizează

prin tunele submarine (cel mai mare tunel are 54 km lungime), cele mai dezvoltate companii aeriene din Asia.

Japonia are o industrie complexă și cu un înalt nivel tehnologic(deține 60% din roboții industriali din lume), ce antrenează peste o pătrime din populația activă și contribuie doar cu ceva mai puțin la PIB. Ocupa locuri fruntașe pe Glob în metalurgia neferoasă(fontă, oțel) și neferoasă(mai ales aluminiu și plumb), electronică, constr. navale(circa o treime din tonajul lăsat la apă), aurovehicule(cel mai mare producător de autoturisme, fiind depășită doar de SUA), prelucrarea lemnului, petrochimie, celuloză și hârtie, telxtile, etc. Marile concentrări industriale sunt Keihin, Hanshin, Chukyo, Kitakyushu, dar ind. este bine reprezentată în mai toate centrele urbane. Cele mai importante companii sunt: Sony, Toshiba, Fujitsu, Nikon, Panasonic și Canon la producția de electronice; Toyota, Honda, Nissan șiMitsubishi la producția de automobile; Hitachi în industria IT.

Energia

Japonia va incepe, in luna iulie a acestui an, constructia celui mai mare parc eolian offshore din lume. Proiectul face parte din strategia energetica nationala, care isi propune inlocuirea productiei de energie nucleara cu cea regenerabila. 

Asadar, pana in 2020, 143 de turbine eoliene vor fi construite in ocean, de-a lungul coastei Fukushima, acolo unde in martie 2011 un cutremur urmat de tsunami a avariat o centrala nucleara, demonstrand cat de riscanta este aceasta industrie, comenteaza New Scientist.

Parcul eolian, care in final va ajunge sa genereze un gigawatt de energie, face parte din strategia nationala de inlocuire a productiei de energie nucleara cu cea regenerabila si va suplini productia celor 54 de reactoare, inchise dupa evenimentele din 2011.

Astfel, parcul eolian care se intinde pe o suprafata de 16 kilometri pe coasta Japoniei, va deveni cel mai mare parc eolian din lume, avand in vedere ca va produce de doua ori mai multa energie decat cel care detine recordul in prezent - Greater Gabbanf de pe coasta Marii Britanii. Cele 140 de turbine din Suffolk produc in prezent doar 504 megawatti.

Ambitiile Japoniei nu se opresc insa aici. Noua strategie energetica isi propune ca provincia Fukushima sa devina independenta energetic pana in 2040, prin intermediul surselor de energie regenerabila. Ca parte a acestui plan, in aceasta provincie va fi construit si cel mai mare parc solar din tara.( sursa;www.business24.ro)

Cum s-a ajuns la aşa performanţe?! În ce constă miracolul japonez?

Concentrarea pe un anumit sector al economiei (industrie), pentru a creşteperformanţele sale economice şi pentru a-l impune ulterior pe piaţa mondială;Au fost susţinute industriile de viitor şi cele cu valoare adaugată mare;Japonezii investesc cel mai mult din lume în sectorul cercetare/dezvoltare: 3-

4% din PIB, SUA - 2% PIB. Contează aici şi domeniile în care se investeşte: SUA:militar, medicină, ştiinţe fundamentale. Japonia: biotehnologii, telecomunicaţii,robotehnica, produse noi „high tech”.În plus, japonezii după al II-lea Război Mondial au renunţat la industriamilitară, la armată, în sensul dimensiunilor foarte mari şi costisitoare, PIB-ul pentru acestdomeniu nu întrece 1%, SUA- 9-10 %.Japonezii i-au depăşit în mai multe privinţe pe europeni şi americani: cîndamericanii şi-au îndreptat privirea spre cost, Japonezii spre calitate, iar cind calitatea aatins tărmurile Atlanticului, japonezii au lucrat la înjumătăţirea timpului apariţiei unuiprodus nou (productivitate). Europenii produceau în serie, japonezii au pus accentul peindividualizarea producţiei.Sindicatele de firmă sunt mai importante decât cele de ramură, formareaprofesională în întreprindere, angajarea pe viaţă.Mai mulţi experţi sunt de parerea că „miracolul japonez” se datorează şicalităţii populaţiei nipone: capacitatea de adaptare uimitoare, având rădăcini în filosofie şicredinţă, autodisciplină, hărnicie, perseverenţă, ataşamentul faţă de lucru, spiritul desacrificiu, conformarea la regulile grupei (fiind buni colectivişti), având şi un „cult alordinii”.Cei mai mulţi cititori de carte din lume sunt japonezii şi tot lor leaparţine numărul cel mai mare de carte editată. Japonia ocupă locul 3 în lumedupă numărul cititorilor de ziare (sunt bine informaţi). După numărulinginerilor care absolvesc instituţiile de învăţământ, Japonia nu areconcurenţă. ( sursa: Japonia contemporana- carte)

Rolul economic al Japoniei

Transformată din partener în competitor pentru SUA, Japonia nu a vizat obţinerea statutului de superputere, ci doar s-a mulţumit cu cel de putere regională. Chiar dacă în ultimii ani, aceasta a fost devansată de creşterea economică a Chinei, miracolul japonez de ieri fiind înlocuit cu miracolul chinez de azi, Japonia nu şi-a pierdut influenţa şi puterea economică în zona Asiei şi chiar s-a transformat într-o putere internaţională de prim rang, comparabilă Canadei.

Japonia nu a fost doar generatorul bunăstării în Asia, declanşând dominoul boom-ului economic în regiune, dar a fost şi este una dintre cele mai active puteri pe plan internaţional. „Japonia rămâne o producătoare economică globală şi cel mai

mare furnizor de ajutoare umanitare din lumea întâi.” Activitatea de menţinere a păcii şi dezvoltare economică realizată la nivel mondial, îi pot oferi Japoniei statutul mult visat: al unei puteri acceptate şi respectate pe plan internaţional.

Japonia a impus un model economic asiatic rapid împrumutat la nivel global, bazat pe „complementaritatea între economii”. Identificabilă cu un joc de tip „win-win”, internaţionalizarea productivităţii în statele vecine a dus la schimbarea industriilor şi performanţe economice.

Corporaţiile multinaţionale au ca ţară de origine Japonia, care a utilizat şi îmbunătăţit permanent eficienţa muncii. De exemplu, companiile constructoare de automobile nipone au filiale în Tailanda pentru producerea motoarelor, în Indonezia pentru producerea bateriilor, în India şi Filipine pentru producerea cutiilor de viteză. Companiile de calculatoare au ramuri de producţie a componentelor în Singapore şi de asamblare în Malaysia. Industria de automobile, oţel şi semiconductori sud-coreeană a dezvoltat un parteneriat de tip cartel cu Japonia, ajungând să deţină cele mai importante flote comerciale.

Adăugând tuturor acestora calitatea şi eficienţa muncii nipone, rezultă o forţă motrice uriaşă, generatoare a unui model de dezvoltare ce redefineşte parametrii forţei geopolitice şi care conferă statului japonez rolul de „locomotivă a dezvoltării” în regiunea Asiei.

În prezent, Japonia se confruntă cu o puternică stagnare ce a început încă din 1990, odată cu bula economică în care a intrat economia niponă. Declinul antreprenoriatului şi creşterea timidă a capitalului bazat pe acţiuni, au fost cauzele principale ale acestei încetiniri economice şi au dus la retrogradarea Japoniei de pe locul doi pe locul trei în ierarhia economică mondială.

Situaţia Japoniei în regiunea Asiei, a deschis-o către o alianţă cu Statele Unite ale Americii, devenind o „prelungire geopolitică a puterii americane”. Pentru Japonia, SUA este protectorul său şi „principala ancoră de salvare”, atât sub aspect militar, cât şi al asigurării aprovizionării cu resurse.

Deşi în urmă cu 20 de ani, SUA s-au văzut ameninţate de apariţia unei Japonii puternice, ce ar fi impus un fel de „Pax Nipponica” şi ar fi devenit un gigant informaţional, în prezent oboseala economică cu care se confruntă Japonia i-au regresat forţa, plasând-o pe locul trei la nivelul economiilor internaţionale şi au stabilizat legăturile cu SUA.

Vulnerabilitatea militară, demografică şi teritorială, cu care se confruntă Japonia, în prezent o face tot mai deschisă cooperări strânse cu Statele Unite. Izolarea geografică, dar şi politică, datorită adoptării democraţiei occidentale, au transformat Japonia într-o piesă de puzzle ce nu se încadrează peisajului asiatic. Chiar dacă SUA îşi urmăresc maximizarea şi perpetuarea intereselor strategice în Asia, prin intermediul Japoniei, aceasta din urmă nu ar fi putut supravieţui fără

ajutorul american. Îmbrăcând forma unui protectorat militar, cooperare economică sau alianţă împotriva Chinei, colaborarea Japonia-SUA reprezintă o punte între Asia şi America, între Occident şi Orientul Îndepărtat, dar mai ales un fel de „cap de pod al democraţiei” în regiunea Asiei.

În timp ce Japonia priveşte către America, ea trage în acelaşi timp şi cu coada ochiului către China.„Liderii din sfera economică a Japoniei văd relaţia cu SUA drept una de concurenţă, pe când pe cea cu China drept una de complementaritate.”

„Considerate adesea rivale eterne, China şi Japonia sunt de fapt copiloţii economiei Asiei de Est.”

Datorită forţei lor economice, dar şi geografiei, o alianţă nipono-chineză este luată tot mai mult în calcul. Mulţi analişti aduc în discuţie o posibilă axă economică şi strategică Beijing – Tokyo, care ar crea un adevărat imperiu economic şi ar transforma Asia în cea mai importantă zonă economică a lumii.

Fiind o naţiune puternic influenţată de sentimentul unicităţii şi a mesianismului său, Japonia a creat un mod de viaţă diferit şi chiar superior, transformat ulterior într-un etalon pentru zona Asiei. ( sursa: geopolitics.ro)

ECONOMIE

Produs intern brut4 346 mld. $Produs naţional brut/loc.38 950 $Comerţ exteriorImporturi 571,1 mld. $Exporturi 665,7 mld. $Datorie externă1,5 mld.

Produsul Intern Brut – valoare si structura

In 2010, valoarea PIB a fost de 5,4 mii miliarde dolari, cresterea reala fata de

anul anterior fiind de 3,9%. Intre 1970 si 2010, valoarea adaugata generata in economie a crescut de 27

de ori daca luam in considerare evolutia in preturi curente, si cu 180% daca exprimam ritmul de crestere

al PIB in preturi constante la nivelul anului 2005, click pe graficul alaturat pentru detalii.

Din punctul de vedere al structurii, economia a evoluat in felul urmator:

1970: industrie 38,9%, constructii 7,7%, comert 14%, transport 7,7%,

agricultura 6,3%, restul 25,4% (in special servicii). In acelasi timp, consumul populatiei genera 48% din

PIB;

2009: industrie 22,2%, constructii 6%, comert 13,2%, transport 6,5%, agricultura 1,4%, restul 50,7%.

Consumul populatiei a ajuns la o pondere in PIB de 58%.

PIB per capita a crescut de la $1.943 in 1970, la $42.300 in 2010.

Sectorul constructiilor

Japonia este data deseori drept exemplu negativ atunci cand se discuta

despre pieta imobiliara – dupa cum se poate observa in graficul alaturat, in 2009, valoarea adaugata in

sectorul constructiilor calculata la preturi constante a fost cu 38% mai mica decat in 1990, cand acest

sector a atins valoarea maxima, nivelul din 2009 fiind egal cu cel inregistrat

la  inceputul anilor 70.

Mai mult, in 17 din ultimii 19 ani piata constructiilor a inregistrat scaderi, perioada de aur fiind 1985-1990.

Totusi, in 2008, in sectorul constructiilor lucrau 5,4 milioane persoane, numar relativ egal cu cel inregistrat

in 1990.

Comertul Exterior

In ultimii 7

ani, economia japoneza a inregistrat un excedent comercial, anul 2002 fiind ultimul in care exporturile au

fost depasite de importuri. In 2009, valoarea exporturilor exprimata in preturi constante la nivelul anului

2005 a fost de 600 miliarde dolari, cu 629% peste nivelul din 1970, in timp ce importurile au totalizat

526,3 miliarde dolari, cu 397% mai mult decat in 1970.

Per total, intre 2003 si 2009, excedentul comercial a insumat 620 miliarde dolari, in timp ce ponderea in

total importuri a importurilor de materii prime a ajuns in 2009 la 35%.

Datoria publica

Japonia este o tara extrem de indatorata: potrivit FMI, in 2010, datoria

publica guvernamentala neta a totalizat echivalentul a 121,7% din PIB, nivel dublu in comparatie cu anul

2000. Daca discutam despre datoria publica totala, aceasta a ajuns la aproape 200% din PIB. Cea mai

mare parte din aceasta datorie nu este insa externa, ci interna, tara fiind astfel mai putin dependenta de

creditorii externi.

Alti indicatori

Rata somajului: 4,9% in ianuarie 2011;

Importurile de armament in 2008: 0,6 miliarde dolari, iar personalul din armata se ridica la 242.000 de

persoane (la o populatie de 127 milioane locuitori);

Productia de cereale in 2008: 6000 kg la hectar (Romania: 3.250 kg/ha);

Rata inflatiei: in ultimii 10 ani preturile au scazut cu 2,5%, iar in ultimii 20 de ani au crescut cu aproximativ 3%;( sursa ; businessday.ro 23 martie 2011)