Ratiune si simtire - Jane Austen - Sense and sensibility

"Ratiune si simtire" este una dintre acele carti pe care le citesti cu sufletul la gura si pe care le apreciezi pentru complexitatea personajelor care dau viata romanului. Acestea ni se dezvaluie treptat prin trairile lor si calitatile cu care sunt inzestrate. Inca de la inceput facem cunostinta cu familia Dashwood, insa romanul "Ratiune si simtire" este centrat pe povestea surorilor Dashwood, sensibila Elinor si pasionata Marianne, ale caror sanse de a se casatori par condamnate pentru totdeauna de brusca pierdere a averii familiei. In acest context, ele se muta în casuta oferita de o ruda binevoitoare si, in ciuda situatiei în care au ajuns, Elionor si Marianne se încapataneaza sa caute romantismul într-o societate obsedata de avere si de statutul social. Povestile de dragoste traite de cele doua eroine ne vor fermeca sau, dimpotriva, ne vor indigna. Celelalte personaje isi vor atrage fie simpatia, fie antipatia cititorului, in functie de caracterul si aptitudinile acestora. Daca Elinor este un personaj al carui farmec personal e dat de calitatile sale intelectuale si mai cu seama de gandirea sa analitica, sora ei, Marianne ne apare in antiteza. Ea este de o frumusetea rapitoare si are un puternic simt artistic (avand inclinatie spre muzica si literatura), insa sensibilitatea excesiva o va aduce in pragul unei depresii puternice, suferite ca urmare a intreruperii bruste a povestii de dragoste dintre ea si Willoughby, un tanar ce se va dovedi avar, egoist si lipsit de bun simt. Insa, cu ajutorul familiei si al prietenilor, Marianne va trece peste momentele dificile si va sfarsi prin a se casatori cu colonelul Brandon, un barbat matur si echilibrat, care, intr-un final, va reusi sa-i cucereasca inima. Elinor trece si ea prin momente dificile atunci cand afla ca barbatul pe care il iubeste (Edward Ferras) este logodit de mai multi ani cu domnisoara Lucy Steele, o tanara cu un intelect sarac si care se va dovedi a fi de un egoism si de o rautate iesita din comun. Gandirea analitica si inclinatia spre un rationament logic, prea putin influentat de sentimentele traite, o va face pe Elinor sa treaca printr-o stare de agonie continua, mai ales ca perioada in care afla despre Edward Ferras amanunte ce o detrmina sa-si ia gandul de la o relatie cu acesta coincide cu perioada dificila prin care trece sora sa, Marianne, ca urmare a povestii de dragoste cu Willoughby terminata atat de brusc si in conditii atat de vitrege.

Pentru a-si respecta angajamentul luat in fata domnisoarei Steele, Edward decide sa-si apere logodnica in fata familiei lui, cu toate ca simte ca iubirea ce i-o poarta acesteia nu mai are intensitatea pe care o simtise alta data. Ca urmare a acestei infruntari, mama sa – temuta doamna Ferras - il va dezmosteni si il va alunga din sanul familiei. Cu toate acestea, Edward e hotarat sa isi continue viata alaturi de Lucy si accepta un post oferit de catre colonelul Brandon in parohia Delaford, remunerat cu un venit mic, dar cinstit. Intrucat noile conditii de trai nu-i surad catusi de putin lui Lucy, ea il va parasi pe Edward in favoarea fratelui acestuia, Robert Ferras, care urma sa mosteneasca o parte importanta a averii familiei. Vazandu-se liber, Edward o va cauta pe Elinor si ii va cere acesteia sa accepte sa-si intemeieze o familie alaturi de el. Prada propriei gandiri, Elinor trece in cateva clipe de la agonie la extaz astfel ca totul se termina cu bine si eroina noastra va avea parte, in sfarsit, de fericirea pe care o merita din deplin.

 

Romanul prezinta incercarea, dezvaluirea si dezvoltarea caracterelor lui Elinor si Marianne, puse in fata unor dileme ale vietii. Dupa moartea tatalui lor, impreuna cu mama si sora lor mai mica Margaret, Elinor si Marianne trebuie sa paraseasca Norlandul, lasat mostenire fratelui lor care influentat de sotia lui nu le lasa pe acestea sa locuiasca in continuare, in casa in care s-au nascut si au trait pana la acel moment. Ele se muta intr-o casa foarte mica in comparatie cu resedinta lor de la Norland, insa isi traiesc vietile fericite in ciuda acestei schimbari. Cele doua eroine vor cunoaste dragostea dar si dezamagirea, o multitudine de sentimente se impletesc creand o opera veritabila, dialogurile sunt scrise cu o maiestrie specifica lui Jane Austen, iar finalul este unul fericit.

 Pe parcurul a 300 si ceva de pagini , traiesti si simti alaturi de aceste personaje memorabile desprinse parca dintr-o pictura. Cel mai mult am apreciat la acest roman, relatia dintre cele doua surori care tineau mult una la cealalta. Acesta este un roman clasic usor, cu pasaje pline si de umor si de drama.