Anulu III. Aradu, 4. i a n u a r i u 1880. 23 . d e o e m v r e 1879. Nr. 52 .

BISERICA SI SCOL'A. ZE oia bisericésca, scolastica-, literaria si economica.

Ese o data in septemana : Duminec'a.

Pretini» abonamentului : Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fi.—or.

„ jum. anu 2 „ 50 „ Pentru Romani'a si strainètate pe anu 7 „ — „

ìì » »? » J- 3" 3 i? ,,

Pretitilu insertinnilorii : Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

4= fl. si mai sus o fl. v. a.

Corespondintiele se se adreseze Redactiunei dela „BISERICA SI SCOL'A" in Aradu, la institutulu pedagogicu-teologicu, era banii la secretariatulu consistoriului romanii ortodoxii

din Aradu.

Inv i tare de

Mai sunt câteva dile, si fora nòstra intra in anulu alu patrulea alu esistentieî sale. Spriginulu, ce ni l'a datu onoratulu publicu in aceşti trei ani este pentru noi cea mai puternica dovada, cà esis-tenti'a acestui organu de publicitate a fost sFeste . o necessitate pentru biseric'a si publiculu ro­manii.

Obiectele, ce reclama a fi discutate in pu­blicu din puneftita' de vedere a lu institutiuniloru positive ale bisericei nòstre sunt astadi atât in biserica cât si in scóla mai multe decât ori cand.

In biserica intalnimu din nenorocire o recéla facia de instittitiunile ei, ér in scóla cele intem-plate in timpulii din urma ne au strepusu in o positiune, carea nè*jfcspira cele mai mari in-grigiri. Wk.

Sub astfeliu de impregiuràri ni se impune la toti detorinti'a a lucra din tòte puterile, si ast­feliu a contribui cu toţii cu mai multa energia la promovarea intereseloru nòstre bisericesci si scolari.

Dreptu aceea deschidemu invitare de prenu-meratiune la „Biseric'a si Scól'a" pe anulu 1880, si ceremu spriginulu materialu si morali; in acesta intreprindere a nòstra.

Conditiunile de abonamentu se vedu in frun­tea foii si anume: pentru Austro-Ungari'a 5 iL v .a . pe anu, si 2 fl. 50 cr. pe jumetate de anu ; pentru Romani'a si străinătate 7 fl. v. a. pe anu si 3 fl. 5 0 cr. pe jumetate de anu. Rogamu inse pre dnii abonenti a grăbi cu tramiterea costului de abo­namentu, ca se ne potemu orienta in privinti'a tiparirei numerulùi esemplandomi, si se potemu servi cu esemplane complete.,

Romanulu si Biseric 'a lui.

In dilele grele, in dilele» de durere si ama-ratiune ale trecutului o singura mangaiare i-raai remasese romanului greu cercatu de * sorte: cre-dinti'a stremosiesca. Acesta eredintia ,'erâ singu-rulu tesauru remasu din betrani, dar unu tesauru scumpu, unu tesauru, pentru a cjirui conservare in puritatea genuina cursese multn sânge nobilu in decursulu vecuriloru.

Credinti'a stremosiesca insufla romanului in dilele negre curagiulu si virtutea, acele puteri ascunse, prin Qari înfrunta cu succesu t6te_reîele, ce-lu împresurau, si cari lu-facura t r iumf^r iu in lupt'a sa cea lunga pentru lege si limba.

Obiectulu celu mai de pretiu a fost in toti timpii in cas'a romanului acea icona a sântei Nascatore cu Salvatoriulu lumii in bratie, ce o găseai in cas'a romanesca. Câtra acesta icona si-indreptâ romanulu privirea in orice gona a sortei, er Biseric'a i-erâ cetatea cea întărită, in carea si-|jflâ adapostire nemurii nostru in trecutu.

Era %ucinu infrumsetiatu in acele timpuri altariulu Dpmnnlui, dar binefacerile lui erau multe si bogate / ' Legea Domnului se vestea poporului in biserica de nisce inimi pline de zelu si pie­tate. Acesta pietate a servitoriloru Altariului a fost puterea magica, carea ne a conservaţii unu poporu vigorosu, unulu prin legea si limb'a sa.

A fost mare roi'a bisericei in trecutu fâcia de poporulu nostru, multu mai mare este ea inse fara indoiela astadi, daca susta făptulu, câ intre conditiunile actuale de vietia biseric'a este singn-rulu foculariu alu unei culturi, precum o recere natur'â si trebuintiele nostre. Atunci avea bise­ric'a o rola mai multu negativa, de a conserva; astadi roi'a ei este .positiva: a produce, a des-voltâ..

Poporulu romanu este ea nici unu altu po­poru in lume strensu legatu de biseric'a sa. Ace-

stei biserici are romaniilu a-i miliţienii multe, si apartiene caracterului seu a fi recunoscetoriu. Bisericei are a-i multiemi romanulu ceea ce are mai scumpii : unitatea in limba, si chiar esistenti'a sa, sustienuta cu tăria in mediloculu tuturor valu-riloru. Faptnlu este remarcabilii si instructivii. Elu ne spune, cà daca voimu a ne sustiené ori­ginalitatea trebue se ne desvoltamu câ poponi pre bas'a trecutului nostru, prin biserica, prin acelu sanctuarul, carele prin cărţile bisericesci ne a sustienntu unitatea limbei, ér prin institutiunile sale ne a sustienutu viéti'a si a datu direcţiune moravuriloru.

Ei bine, dar din nefericire chiar in punctulu acest'a se pare, cà voiescu a se strecura unele gresieli. Se pare cà voiesce a intra in biserica unu felin de semidoctismu, care sub masc'a sciin-tiei, a unui liberalismu falsu si reu intielesu, cum si sub pressiunea unoru idei cu totulu streine de mersulu desvoltarii nòstre naturali, se incérca a combate si ataca unele din sântele asiediemente ale bisericei.

Marturisimu, cà nu ne surprinde acesta stare de lucruri in considerarea defecteloru, ce se ob-servéza astadi in multe parti, din cari defecte se vede ca s'au strecuraţii unele pe nesemtite si in societatea nòstra. Scimu noi, cà sunt multi ómeni în lume, capaci a risca totulu, a combate farà temere cu cea mai mare superficialitate sub ma­sc'a unei inalte eruditiuni principiele fundamentali ale adeveratiloru eruditi din cei dan tai secii ai creştinătăţii — cand este vorb'a de a satisface cutarei vanitati séu ambiţiuni personale. Scimu apoi si aceea, cà este caracteristicii semidoctis-niiilui a ataca si satirisâ institutiunile religiunei lui Christos, cu scopu de a esploatâ nepreceperea multimei si a esoperâ o multiemita si o préma-rire momentana. Ne dorè inse reu, cand privimu la cousecintiele, ce potu proveni pentru poporulu nostru din o astfeliii de procedura nesocotita, atunci, cand nu se va înfrunta si respinge la timpii si umbr'a unei încercări de acesta natura.

Biseri'ca nòstra a esistatu, si esista pre bas'a institutiuniloru sale positive, institutiuni divine si ca atari nestremutabili. A ataca vre un'a din aceste sante institutiuni insemnéza : a ataca bise-ric'a, a ataca poporulu, carele pana astadi se identifica cu biseric'a, insemnéza a ne desparti de biseric'a ortodocsa mama, a ne desparti chiar de biseric'a fratiloru nostri de dincolo de Carpati.

Biseric'a nòstra autonoma si-are esistenti'a sa ca atare pre bas'a canóneloru. Aceste canone au fostu punctulu de manecare si raţiunea, pe care s'au basatu iluştri barbati, cari au luptatu cu mari sac-if ìrip L. hendirea autonomiei. Ast­

feliii este pre naturalii, că celu ce ataca cano-nele ataca bas'a, pe care esista intregu edificiulu: constitutiunea bisericei nostre.

Purcediendu din acestu pnnctu de vedere nu vomu intrelasâ nici odată a comitate orice încer­care s'ar ivi spre a desavuâ vre unulu din asie-diemintele bisericei nostre. Acest'a ni o dicteza stim'a si pietatea, ce trebue se o avemu facla de aceste sânte institutiuni, cât si stim'a, ce o avemu facia de poporulu nostru, carele privesce in orice atacu de acesta natura o lovitura contra puterii sale de vietia. Poporulu nostru este mândru de legea sa. Elu este convinsu in internulu seu, câ numai sub influinti'a binefacatoria a acestei legi pote trai, si se pote desvoltâ. Se nu-i luâmu deci acesta scumpa proprietate a sa remasa din be-trani, daca nu voimu a ne espune periclului, câ se-lu vedeniu chiar revoltandu -se contra acelor'a, cari se încerca a-lu lipsi de acesta pane spiri­tuala a sa.

Biseric'a a fost cetatea cea intarita a nemului nostru in trecutu, ea este si astadi. Murii ei inse ne voru pote adăposti, si ne voru pote dâ puter-niculu lorii ajutorin numai atunci, cand vomu fi conduşi in tote acţiunile nostre de stim'a si pie­tatea^ ce o detorimu santeloru asiedieminte ale acestui sanctuariu alu Domnului.

Educatiunea la Pers i . Per ş i i se i n a l t i a la o ro la i s tor ica cam in se-

cluln a lu sieselea a. Chr. , cand sub domni 'a lui Ci ru devimi o p u t e r e însemnata , si celu dan t a iu poporu de c u l t u r a in g rup ' a popóre loru i ran ice . 1 ) I n v ié t i ' a ace­s tu i poporu se a r é t a mai m u l t u decâ t l a t o t e cele­l a l t e popóre a le Asie i t enden t i ' a dupa l i b e r t a t e per­sonala, j *

I n aces ta t e n d e n t i a i i -âjuta cu deosebire re l ig i -unea . E i au adopta ţ i i r e l ig iunea lui Zoroas t ru , o re-l ig iune re formata din re l ig iunea n a t u r a l a , i ranica ve­chia. Zo roas t ru invet iâ , câ sunt doi diei, u n u l u bunii Ormuzd si a l t u l u reu Ahriman. Aceş t i doi diei sun t in l u p t a con t inua u n u l u cu a l tu lu , da r c red in t i ' a erâ , cà in fine celu bunu va înv inge pre celu reu, pen t ruca r e u l u n u are p u t e r e si es i s ten t i ' a l u i nu este neces­sa r ia in lume. 2 )

Astfe l iu omulu este c h i a m a t u in v ié t i a a servi dieulni bunu pr in l u c r a r e a pamen tu lu i , pr in p l a n t a r e de pomi, p r in cu l t i va rea de vi te , p r i n cu ra t i en ia fisica si mora la , p r in adeve ru si d r e p t a t e — si a combate r eu lu a t â t in lumea fisica câ t si in cea mora la .

E s t e p ré n a t u r a l u , câ aces te pr incipie rel igióse-mora l i erau forte favorabi le educat iunei . P e l anga acés t ' a poporulu pe r s i ana erâ do ta tu cu ca l i t ă ţ i na ­t u r a l e fòr te frumóse a t â t in ceea ce pr ivesce p a r t e a fisica c â t si cea sp i r i tua la . As t fe l iu aces tu poporu a r fi deveni ţ i i u n u poporu de modelu in educa t iune ,

!) Dittes Gesch. der Erz. und Unterr. §. 7. 2) Schmidt Gesch. d. Päd.

daca t o t e r e s u l t a t e l e a c t i v i t ă ţ i i sa le n u s 'aru fi n i -mic i tu p r i n desas t re le sa le pol i t ice .

L a P e r ş i aflâinii pe t impulu , câ t infloresce im-pe r iu lu l o m insemna te idei pedagogice . P r u n c i i e r a u mandr i ' a , s p e r a n t i ' a si bucur i ' a pa r in t i lo rn . In ei se p r iv iau ace i individi , dela a câ ro ru educa t iune de­p inde v i i to r iu lu s t a tu lu i . D e aceea p ă r i n ţ i i si b e t r a -riii se p u r t a u cu cea ma i mare s t ima facia de prunc i .

N a t u r ' a t ie r i i si t e m p e r a m e n t u l u poporului fă­cură din P e r ş i u n u poporu resboinicu, a ca ru i ' a t en -den t i a p r inc ipa la e râ a-si es t inde marg in i l e impe­r iu lu i , s i a-si l a t i domni 'a p r e s t e a l t e t i e r i s i p o p o r e . 3 ) A c e s t a i m p r e g i u r a r e i i-si lea a ing r ig i cu o desebire de educa t iunea fisica, ca p runc i i se po t a deveni mai t a r d i u a p t i p e n t r u m a n u a r e a armei , ocupa t iunea de p red i l ec t iune a Pe r s i lo ru . P e l a n g a educa t iunea fisica se ma i punea m a r e pondu pe educa t iunea morala, in t impu ce cele la l te d i rec ţ iun i a le desvol tâ r i i omenesci e r a u neglese , de b u n a sema din mot ivu , câ p e n t r u scopulu s t a t u l u i e rau de a junsa aces te r a m u r i a le educa t iune i .

L a P e r ş i educa t iunea e râ o afacere publ ica , o d e t o r i n t i a a s t a tu lu i , er scopulu ei e râ a eresce b u n i ce ta t i en i . T i m p u l u educat iunei t i e n e a 24 de an i . P a n a l a a n u l u a lu s iep te lea se cresceau prunc i i in casa sub i n g r i g i r e a femeii. D e l a anu lu a lu s iepte lea incepea educa t iunea publ ica . I n to t e locur i le mai i n semna te din t i e r a e r au i n s t i t u t e publice, in car i se cresceau prunc i i .

Mâncarea loru e râ s impla , si p e n t r u ca se l i se i n t a r e s c a corpulu de m u l t e ori dormiau afara . E i n u se i n s t r u a u , ci p r i a s u p r a v e g h i a r e si esemplu se de -p r i n d e a u a fi s incer i , d repţ i , a se sci predomni , a ca l ă r i si a m a n u â a rmele . E i se depr indeau si in ce t i re si scr iere , d a r despre aces t ' a n u a u r e m a s u d a t e . De inve t i a to r i se ap l icau numai omeni , c a r i e r a u t r e c u ţ i de 50 de ani , câ se p o t a servi de modelu t ene r ime i . 4 ) I n aces te i n s t i t u t e ma i i n v e t i a u prunc i i si r uga t iun i l e , pr inc ip ie le re l ig iunei , ceremoniele re l i -giose, da t ine le poporu lu i si cu deosebire fap te le mă­re ţ i e a le s t r ebun i lo ru .

D e l a a n u l u a lu 15-lea si p a n a l a a lu 25-lea se depr indea apoi in a r n ^ j câ se p o t a se rv i s t a t u lu i . Se rv i t i u lu de s t ă t u t i enea p a n a la a n u l u a lu 50-lea a lu e t â t i i . D e aci incolo e râ de to r iu fiacare ce t a t i enu a i ng r ig i de crescerea t ener imei .

O clasa specia la de i n v e t i a t o r i nu a e s i s t a tu l a P e r ş i . N u m a i fii Magi lo ru inve t i au pe l a n g a că r ţ i l e s â n t e si a l t e sci int ie , si a n u m e geografia , a s t ronomia , medic ina , d rep tu si a l t e sc i in t ie , er la c u r t e a r ege lu i e râ in t impu lu de inflorire a l u imper iu lu i pe rs ianu u n u ins t i tu ţ i i de crescere p e n t r u membr i i familiei domni tor ie . I n aces ta scola se c resceau si p runc i i a r i -s toc ra t ime i . A c i n u vedeau si n u aud iau n imicu ne -cuvi in t iosu, si astfeliu p o t e a u inve t i â bune le mora­vur i , s i a se p redomni . E i vedeau, cine es te o n o r a t a , si cine es te descons idera tu de rege le , s i as t fe l iu inve­t i a u inca de copii a g u v e r n a si a fi g u v e r n a ţ i .

Feme i lo ru n u l i se dedea nici o educa t iune . F e -mei 'a t r e b u i a se fia supusa necondi t iona tu bărbatului . . I n t o t a d iminet i ' a t r e b u i a se in t rebe pe b a r b a t u „ce voiesci se-ti făcu" , cu scopu c â cu, ch ipulu aces t ' a se inve t i e fetele din casa a v e n e r a p e t a t a si pe ffati^ sub a lu c a r o r u s cu tu t r a î e scu .

3 ) Sehmidt loculu citatu. 4 ) Sehmidt loculu citatu.

E d u c a t i u n e a in Pe r s i ' a a fost o educa t iune na­ţ i o n a l a si cu o d i rec ţ iune p rac t i ca . I -a l ips i tu inse in­g r i g i r ea de desvo l t a rea in te l ig in t i i , si astfel iu aces ta poporu b u n u cade v ic t ima despot i smulu i u n o r u mo-n a r c h i r e u crescuţ i , si mol ips i ţ i de v i t ie le popdre loru sub juga te , si cu deosebire a Babi lonen i lo ru si As i r ie -ui loru . Ast fe l iu corupt iun ea si despot ismulu cur ţ i i si a lu unei a r i s toc ra ţ i i desfrenate facura se d i spa ră din poporu pa t r io t i smulu , si p l ăce rea de a sacrifica p e n t r u binele- s t a tu lu i .

Cu chipulu aces t ' a co rnp t iunea si despot ismulu celoru m a r i facu se cada o n a ţ i u n e nobila .

„In interesulu adeverului ." Sub aces tu t i t l u p r e a frumosu ne p r e s i n t a D l u B,.

Ciorogar iu , in n r i i 50 si 51 din „Biseric 'a si S c o i a " s tudie le s a l e ' r e l a t i v a l a ces t iunea canonica despre căsă­t o r i a a dou'a a p reo t i lo ru . T r e b u e insa se mar tu r i s e scu cu adenca p a r e r e de reu , câ s tudiele dsale numai câ n u servescu adeveru lu cu ch i a r i t a t e , da r inca si r a t a -cescu in modu s imt i to r iu consci int iele cres t ini loru. Cu unu t i t l u de ó recare a u t o r i t a t e sciintifica, D lu Cioro­ga r iu , a t a c a n d u in forma d i rec ţ iunea Dlu i S t u r z a si in fondulu ei d i r ec ţ iunea u r m a t a de mine in cest iunea căsă­tor ie i p reo t i lo ru , in celea din u rma , a junge l a aceasi conclusiune cu D l u S tu rza , cumca: c ă s ă t o r i a p reo t i lo ru de a dou'a e admisibi la a t â t u dupa in t ie lesu lu sân te i sc r ip tur i , c â tu si dupa d r e p t u l u canonicu a lu himericei o r ien ta le .

Ref leetandu pă r in t e lu i S t u r z a in genera lu , si forte corec tu , câ s. scriptura este de a se interpretă in intiele­sulu sustinutu de biserica, d. Ciorogar iu s tabi lesce in specialu u rma tó re l e pr inc ip i i eseget ice cu p r iv i r e l a i n t e r p r e t a r e a s. s c r i p t u r i : a ) s. s c r i p t u r a este scr isa de ómeni si p e n t r u omeni, ca a t a r e este de a-se i n t e r ­p r e t a asemenea ce lo ra la l t e sc r ip tu r i ; b ) s. s c r i p tu r a es te i n sp i r a t a , si c) conforma invetiaturei bisericei nostre ortodocse, scriptura este de a-se interpretă :. juxta unanirnem-consensum patrum et jnxta eum sensum quem tenuit ac tenet sancta mater ecclesia, adecă se credermi, cu Vin. Lerinen-sis: quodsemper, quodubique, quod'ab omnibus-- creditum est.

Pr inc ip iu lu de s u b a) s inguru , p r e care l u - p r i -mescu p r o t e s t a n ţ i i ra ţ ional i ş t i , , lu-pr imesce si d. Cio­rogar iu ; . p r inc ip iu lu de sub. b) lu-pr imesce n u m a i in î n t i n d e r e a fresata de p r o t e s t a n ţ i i porec l i ţ i „ortodbxi"-, c a r i nu recunoscu, a fi t ò t a s a n t ' a scr iptura: i n s p i r a t a de Ddieu; . s i in fine, p r inc ip iu lu a lu t r e i l e a de sub e) su s t i enu tu de b iser ic 'a or todoxa , c â s,. scr iptura , t r e b u e i n t e r p r e t a t a in sensulu p r e eare i a t i e n u t a si' lu- t iene biser ic 'a , d. Ciorogar iu lu -a t inge numai , ér in r e a l i t a t e lu- resp inge . „ In m a t e r i a de credin t ia , dice r e fo rma to ru lu L u t h e r , n u t r ebue se ascultànro-n i c i de apostolu, nici de profeta , n i c i de a l t a c i i e v a ; eu n u m a i aceea voescu se credu, ce, fa rà ihdoiéla , es te cuven tu lu lu i D d i e u . " - 1) D e aceea^ p r o t e s t a n ţ i i facu o d i s t inc t iune e sen ţ i a l a i n t r e cuven tu lu lui, Dd ieu si san t ' a sc r ip tu ra , in t i m p u ce b i se r ic ' a nostra , o r todoxa numesce cuven tu lu lui Ddiem pe- insas i s. s c r ip tu ra ,

I n aeordu eu i h v e t i à t u r i l e teologi lòru p ro te ­s t a n t i dlu. Ciorogar iu dice :, „Numai i nve t i a t u r i l e re l ig ióse a s , s c r i p tu r i s u n t reve la te , , si ca a t a r i , i n -falibile d. e. p redice le m a n t u i t o r i u l u i comunica te ih:

!) Conferinti'â protest. Hetzel despre Luther..

evangel i i , ér da te l e i s tor ice si a rcheologice sunt scrise fide humana , p r in u r m a r e nu au a u t o r i t a t e a i n sp i r a t i une i ; " si, in specialii , cà : cuvin te le aposto­lu lu i P a v e l u „se cade episcopului se fia fora de pr i ­hana , ba rba tu . a lu unei muier i , " 2 ) nu cupr indu o re­ve l a t iune divina, ci numa i unu sfatu fide humana , adecă t r a d i t i u n e onienésca. Aces tea inse sun t nisce teor i i e terodoxe, neadimisibi le in biseric 'a nôs t ra . E t a cum le ca rac té r i sa i nve t i a t u lu A r c b i m a n d r i t u Melchisedec, a c t n a l u l u episcopu l a R o m a n : „Unii teologi au in ta i ' i tu (delà re fo rmat iune incôei) cà a s i s t a rea Sân tu lu i Duch , i n t r u cât ea p rev ine r ă t ă ­cirile, apa r t i ene numai ca r t i lo ru didascal ice si celoru ce se r e p o r t a la ele i n t r ' u n u chipu ap rop ia tu séu necesaru . Ore cari i au a s i g u r a t u inca cà s. D u c h u nu au paz i tu pe au to r i de gresie le usiore, si cà ei au p n t u t u amesteca luc ru r i l e omenesci cu cele Ddie-esci, socot int ia carea vine t o t u l a cea de mai susu. Dar trebue a mărturisi cà aceşti teologi eterodoxi au intru acést'a o opinie pucinu vrednica de Ddieu, pentru că ei duca la acea cugetare, cà elu ar fi alesu de trimişi ai sei} de servitori ai cimentului seu pre nişte scrietori, cari in acestu chipu ar fii amestecaţii rătăcirea cu Ddieesculu si nefalibilulu adeverit, si lucrulu omenescu cu lucrulu Ddi.eescu."3)

„Ore cari i c r i t ic i din t impu ln nos t ru , con t inua e rud i tu lu teologu, punu de asemenea în t r eba rea , daca as i s ten t i ' a Duchu lu i S a n t u este necesara p e n t r u au to r i i i s to r ic i ,pen t ru cà t é t a i s tor i 'a , scr isa de omeni g ră i ­t o r i de adeveru si b inecunosca tor i de fapte, a re , chiar p r in acést 'a , a u t o r i t a t e indeajunsa. D a r ei nu i a u sema cà pre că r ţ i l e is tor ice a sc r ip ture i se r a -zima, in cea mai mare p a r t e i nve t i a tu r i l e re l ig iunei ; p e n t r u aceea, daca insas i i s tor i i le n u ar fi scu t i t e de cea mai mica indoiala , daca ele nu a r u avé o autor i ­t a t e Udieésca, ele apoi n u a r u mai po té servi de basa inve t i a tu r i lo ru rel igiei . I n sfersitu, că r ţ i l e i s tor ice compunu p a r t e a cea mai î n semna ta a s. sc r ip tu r i ; si cand I i sus Cris tos si apostol i i au insus i tu car t i ­loru sân te o a u t o r i t a t e Ddieésca, ei au făcu ta acés t ' a fa ra de nici o r e s t r i nge re . S. P a v e l u in epistol i 'a sa ca t r a Roman i X V 4. r a p o r t a la i n v e t i a t u r a t o tu ce se cuprinde in S. S c r i p t u r a : Tete câte s'au scrisu, spre invetiatura vdstra s'au scrisu. Mai adai igamu inca, cà aces ta opinie a ôre că ro ra moderni a fost cii t o t u l u necunoscu ta in biser ic 'a p r i m i t i v a . " 4 )

A s i a d a r a , dupa doc t r in ' a biser icei ortodoxe, cu­v in te le apos to lu lu i P a v e l u „preotulu se fie b a r b a t u a lu unei muier i" cupr indu ch ia r o r eve l a t i une d iv ina si nu t r a d i t i u n e a séu credin t i ' a , ce erâ in poporu. î n s u ş i apostolulu ne spune acés t ' a , d icendu lu i Timo-te iu : „Credintiosu este cuventulu : de poftesce cineva episcopie bunu lucru poftesce ; i n sa se cade episco­pulu i 5 ) se fie fora de p r ihana , a lu unei muier i bar­b a t u e tc ." Cà in vechime erâ ocar î t a de insas i opi-ni 'a publ ica casa tor i ' a a dou'a, esege tu lu or todox nu pô te recunôsce in acés t 'a a d e v e r a t u l u m'otivu p e n t r u S. P a v e l u de a-o in te rd ice preot i loru . A u nu si l egea t e s t a m e n t u l u i veehiu p resc r ie p e n t r u A r c h i e r e u l u seu unele c a l i t ă ţ i ana loge cu celea ce le prescr ie aposto­lu lu P a v e l u p e n t r u p reo ţ i i t e s t a m e n t u l u i nou ? „Din aceea, dice Melchisedec, cà au to r i i s a n t i t i sciau ore

2) I Tim. 3. 2. Tit 1. 6. 3) Vedi „Intr. in s. cârti'' de Melhisedec. *) Vedi „Introd. in Sfint. cârti" de Melhisedec. 6 ) in secolulu apostolicii numirea de episcopu se dă si pres-

biteriloru, si aici se ia in acestu intielesu.

care l uc ru r i delà sine séu de là a l ţ i i , urmêfza numa i cà Santu l i i D u c h u n u le d ic ta acestea , pe care le sciau ei de a i u r e a ; d a r a nici i n t r ' u n u chipu cà asis­t e n t i ' a S â n t u l u i D u c h u l i -ar fi l ipsiţ i i cand le sc r i au" . 6 ) Acomoda t iunea pedagogica , cum o numesce d. Cioro-gar i t i , n u indrep ta t i e sce pe n imene a schimba séu al­t e r a no ţ iun i le si ideile comunica te ömeniioru santiti ' , dupa i n t en t i unea S â n t u l u i Spi r i tu , ci a le face numa i p r icepu te si accessibile i g n o r a n t i l o r u si i nve t i a t i l o ru de o po t r iva .

I Cumca proh ib i rea căsă tor ie i a dou'a nu o in te -; meiéza aposto lu lu p re opini 'a si c red in t i ' a popo­

ru lu i , se vede din cuvinte le , ce le adreséza lui T i t u : I „ P e n t r u acés t 'a te -am l a s a t u pe t ine in Cr i tn , I ca cele ce l ipsescu se le indrep tez i , si se asiedi p r in ! ce ta t i preoţ i , p recum eu t i -am p o r u n c i t ă ; de este cineva I fara prihana, barbatu alu unei muieri etc. Ceea ce, ! dupa t r a d i t i u n e a apostolésca, si i n t e r p r e t a r e a colec-I t i v a a bisericei, insemuéza cà, si casa tor i ' a cea d 'an-I t a iu , preoţ i i o potu con t r ac t a numai ina in te de hi­

ro tonie , si nici de cum dupa h i ro tonie . „Ei indca ] s'a disu in canônele apostolesci , cà adunandu-se ! în cleru din cei ne insu ra t i , numai s ingur i ceti­

tori i si c â n t ă r e ţ i i po tu se se insère ; si noi acést 'a observandu-o, demandamu, ca de acum ina in te nici

! decum ipodiaconu, séu diaconii, séu p resb i t e ru se : nu a iba voie a con t r age casa to r i ' a , dupa ce s 'au I h i ro ton i tu , é ra de va ind rasn i a face acést 'a , se sé ! depana ; éra de va voi v r eunu lu , d in t r e cei ce v inu I c a t r a p reoţ ie , se se casa to résca p r i n n u n t a legala , • acés t ' a se-o faca mai na in t e de h i ro toni ' a ipodiaconu-j lui , séu a d iaconulu i séu a p resb i te ru lu i . " *)

i Acuma, daca ord inulu apostolului P a v e l u „pre­o tu lu se fie b a r b a t u alu unei mu ie r i " nu s 'ar basa pe o r eve l a t i une d iv ina , ci pe c red in t i ' a séu t r ad i ­t i u n e a omenésca, se ne spună d. Ciorogar iu p e n t r u ce biseric 'a , t o t u p e n t r u aceleaşi cuv in te a-le aposto­lului , nu i e r t a nici măca r cea d ' an t a i a căsă to r ia p re ­ot i loru dupa h i ro ton ie? A v e m u d a r a o lege în teme­i a t a p re s a n t ' a sc r ip tu ra , ca re nu admi te in c leru pe cei insura t i de a dôu 'a ora, si des t i tue din t r é p t ' a

ï l o m pe preoţ i i , car i se i n sé ra d u p a hi rotonie . „Ca-I nonulu 1 a lu Soborului delà Neocesari 'a , . dice P r a ­

v i l a cea mare , poruncesce : v re -unu oinu ce n u se va ! instirâ, si se va face p r e o t u de june , é ra apoi dupa ! preoţ ie va v r ea se se insère , u n u l n ca acel 'a i-se iâ ; p reo t i ' a de to tu . E r a de va fi a l t u p reo tu si i-va ! mur i preotés 'a , si va r e m a n é veduvu, de aceea va I v ré se iee a l t a muiere , ia-i-se si lui p reo t i ' a

Care se insora de a dou'a 6ra, acel 'a nu pöte fi cle-j r ieu, adecă mirénuln , carele va luâ a dou'a femeia, ! si a fostu clericii, de aceea n u m a i pete fi c l e r i cu . " 9 )

P recum se vede dara , aci nu e vorba numai de casa tor i ' a p reo t i lo ru ca a t a r e , ci mai ve r t o su e vorb 'a , cà compa­t ib i la este c o n t r a c t a r e a mat r imoniu lu i cu sacerdo t iu lu ob t ienu tu oda tă p r in h i ro ton ie? Si l eg i s l a t iunea bi­sericei ortodoxe pe temeiu lu i n v e t i a t u r e i si a disci­pl inei apostolesci o dec la ra necompat ibi la ,

i Cu t ö t e acestea , d. C iorogar iu mai cerca t o tuş i unu espedieutu, p e n t r u admis ib i l i t a t ea casator'iei a

! dou'a la p reo ţ i , in concViulu ecumenicii. I n reflessiunile, ce făcusem la ar t icol i i d lui Stürza,, pen t ru neadmi-s ib i l i t a tea căsă tor ie i p reo t i lo ru de a döu'a ora, eu am

6) Vedi „Introd. in s. cârti." 8) Can. 6. VI. 9) Pravila Cap. LXXV.

provoca t a l a a u e t o r i t a t e a eoncil ieloru ecumenice, nu­mai in t e rmin i gene ra l i , p r e c â t adecă mi-permi tea c a d m i u t r a c t a t u l u i de ca re me ocupam. Si, fiindcâ „ to tu s inodulu ecumenicu care a re însuşi r i le carac te-r i s a tó r e , es te insas i s a n t ' a si catol icésc 'a biserica, i n t r u ca rea in s imvolulu credin t ie i m a r t u r ' s i m u câ credermi" 1 0 ) , împreuna cu t o t a b iser ic 'a or todoxa am recunoscu ta si recunoscu, câ „ceea ce se socotesce de sinódele ecumenice, aceea si de Santulu Duhulu adeverului este socotitu",lx) si de aici mai depăr t a am dogmat i sa tu , ceea ce dogmat i séza intrégà* biser ica o r i en ta la , eumcâ sinódele ecumenice sunt infalibile, adecă „negres i tore , si mesmintitóre." D l u Ciorogar iu vine acuma, si, p e n t r u a-si c rea a r m a in con t ra canoneloru , care oprescu p reo t i lo ru casa to r i ' a a dóu'a, nega , cu des tu la usio-r in t i a , infa l ib i l i ta tea sinódeloru ecumenice in legisla-t iune . „A ascr ie s inodului ecumenicu, dice dsa, iu afa­ceri le d isc ip l inar i ori admin i s t r a t i ve infa l ib i l i ta te , es te dupa paverea mea o teor ie nefasta , care a r im-pedecâ si j i gn i in ge rmine p rogresu lu in biserica." Ce? Infa l ib i l i t a tea concil i i loru impedeca p rogresu lu in biser ica ? Acès t ' a este o teor ie s ingura in feliuiu seu ; de acea, cu t ò t a d r e p t a t e a o potè numi d. Cio­r o g a r i u p a r a r e a sa. In fa l ib i l i t a tea concil ieloru, din con t ra , s i ngu ra este g a r a n t i ' a adeve ra tu lu i progres i i in biserica. Al t fe l iu t r ebue se constaţi i , câ nici cb ia r d. Ciorogar iu n u t i ene la pă r e r ea sa, in p u n c t u l u aces t 'a , càci i n t r ' a l t n locu recunósce in fa l ib i l i t a tea concil ieloru ecumenice, in modu ind i rec tu , si in afa­ceri le d isc ip l inare . „Dupa p ă r e r e a mea, dice dsa, modificarea canoneloru pe cale l e g a l a nu invólve in sine r e sp inge rea auc to r i t à t i i bisericesci, càci sino­dulu ecumenicu posterioru are aceeaşi garanţia de infali­bilitate ca si celu anteriorul D u p a aces ta dec la ra ţ i e r e l a t i v a la in fa l ib i l i t a tea concil ieloru ecumenice, ne mai r e m a n e ca se ce rcamu de este vre-o „cale l ega l a" p e n t r u modificarea canoneloru ori nu este ?

D l u Ciorogar iu afirma cu t o t a s iguran t i ' a , ca „calea l ega la" , pe care se po tu modifica canónele biser icei un iversa le , es te s inodulu ecumenicii. L u a t u in in t i e l esu lu vulgar i i coneil iulu ecumenicu, adecă ca pe o corpora t iune l eg i s l a t iva lumésca, care adi aduce o lege, si m a n e o abroga , dlu Ciorogar iu a re t o t a d r e p t a t e a . Inse pe conciliere ecumenice le facu ecu­menice dupa adeveru , nu numai form'a loru, adecă î n t r u n i r e a t u t u r o r a episoopiloru. din t o t a lumea cre­s t ina , ci mai ve r tos r e s u l t a t u l u luc ra r i lo ru sa le . Si­nodulu dela Sa rd ica s'a î n t r u n i t ă ca conciliu ecu­menicu, la sfersi tu t o tu ş i a r emasu sinodu localu.

P a t r u însuş i r i ca rac te r i s t i ce se cere p e n t r u u n u concilia ecumenicu, precum însemna P . S. P a t r i a r c h u l u Dos i t e iu : a) a se a d u n a pr in porunci , n u a-le P a p e i séu a-le c u t a r u i P a t r i a r c h u , ci p r in porunc i împără ­t e s e i ; b) a se face î n t r e b a r e despre credin t ia , si p r i n u r m a r e a-se a ş t e rne h o t a r i r e , si ho t a rn dogmat ica , laf iesce care din cele ecumenice s inóde; c) a fi t o t e dog­mele cele as ieza te de densii , si canónele, ortodoxe, bine-cinstitóre, si unite cu dumnedieescile scripturi, séu cu si­nódele cele ecumenice de mai nainte, si d) a conglasui si a pr imi celea r â n d u i t e de sinódele ecumenice, si 3ele canonisi te de t o t i P a t r i a r c h i i si Arch ie re i i cei I r e p t m a r i t o r i a i catolicescei biserici , séu p r i n insas i nfa t ios iarea loru, séu p r i n ai lo ru loeut i i tor i , séu si

vieestia nefiindu, pr in scr isor i le l o r u . 1 2 ) Dec i totu .

io) Pidalion not. la prolegan, sinod. I. ecum. ") Pidal. ib.

•)• Pidalion proleg. sinod. I. ecum.

sinodulu ecumenicii , cafe a r e aces te ca r ac t e r i s a tó r e iasusi r i , aces t ' a este s a n t ' a si catol icésca biserica, i n t r u ca rea in s imvolulu credint ie i măr tu r i s im u câ c r edemu . 1 ^

L ips indu m ă c a r numai un ' a din însuşi r i le acestea , s inodulu ecumenicii s i-pîerde ca r ac t e ru lu si d r e p t u l u ecumeni c i ta ţ i i . Sinodulu din Sardicea , deorece nu s'att u n i t u l a ho ta r i r i l e sa le pa t r i a r ch ì i si Arch ie re i i re-sa r i tu lu i din ecumenici i s'a s c h i m b a t a in localu. Sino­dulu' ecumenicu, convocaţii l a 764 de Cons tan t in Y Copronimu, p r ecum si s inodulu g e n e r a l a dela P l o -r e n t i a (1439) biser ic 'a or todoxa nu le-a r ecunoscu ta nici de locale , p e n t r u câ ho ta r i r i l e dogmat ice n u au fostu un i t e cu ddieésc 'a s c r i p t u r a si cu ce le la l te sinóde. Bise r ic ' a o r i e n t a l a n ' a p r i m i t u i n t r e i svórele va lab i le p e n t r u d rep tu lu canonicu nici unulu din eonciliele l a t ine , p e n t r u ca ho t a r i r i l e si canóne le aces to ra nu consuna cu canónele s inódeloru ecume­nice.

I n fa t i 'a aces to ra oondi t iuni esenţ ia le p e n t r u sinódele ecumenice, se ne spună Dlu .C io roga r iu , c a r e sinodu ecumenicu este i n d r e p t a t i t u de-a modifica ca­nónele sinódeloru de ma i n a i n t e , si in specialu ca­nónele p r iv i tó re l a casa tor i ' a p r e o t i l o r u ? Cu a d e v e - , ra t t i , in t run indu-se u n u concil iu óre care le ecumenicu, potè se ia* in discusiune casa tor i ' a p reo t i lo ru , d a r i n d a t a ce a r l u â o h o t a r i r e c o n t r a r a h o t a r i r i l o r n aduse de s inódele de mai n a i n t e in ces t iunea acést 'a, ; elu a r p ie rde in fap ta si de dreptu^ ca rac t e ru lu ecu-menic i tà t i i , semini cà a g reş i t a . É r s inodulu ca re -" posiede celea p a t r u ca l i t à t i enumena te , acel 'a es te s inodulu ecumenicu infalibilu. D e a l t a p a r t e d. Cioro­g a r i u a emisu pr inc ip iu lu , cà s a n t ' a s c r i p tu r a es te de a-se i n t e r p r e t a : „ juxta unan imem consensum pa-t r u m et j u x t a eurr sensuin quem t e n u i t ac t e n e t s a n c t a m a t e r ecclesia", si cà in specialu, dupa ce si­nodulu ecumenicu V I s'a p r o n u n c i a t a cu pr iv i re l a cuvin te le apostol . P a v e l u despre casa to r i ' a preo t i ­loru, „a i n c e t a t u t ò t a indoiél 'a in a u t e n t i c i t a t e a in-t e rp re t a r e i . " Cam po tè da r se-si imagine dsa o a l t a i n t e r p r e t a r e a fi au t en t i ca , daca oda tă i n t e r p r e t a r e a cea d ' a n t a n este a u t e n t i c a ? Mai depa r t e , cum potè dsa pr imi i n t e r p r e t a r e a cuvintelor i i apos to lu lu i P a v e l u in a l t a in t ie lesu, decâ t in in t ie lesulu , pe ca re l 'a t i e n u t u si-lu t i ene b i se r ic ' a?

D a r D i n Ciorogar iu nu vede in sân te l e canone decâ tu nisee legi, ca t ò t e legi le civile, pe ca re l e g i -s l a to r iu lu le po tè schimba ori ab roga cand i p lace si cum i convine. N a t u r ' a s inódeloru ecumenice insa nu p e r m i t e acés t 'a cu p r iv i r e l a s ân t e l e canone, p e n t r u c à „cea ce s'a socot i tu de s inódele ecumenice, acea s'a socot i tu si de S a n t u l u D u e h u l u adeveru lu i" ; lucră­r i le lo ru sun t infafibile ; si a schimba ceva in canó­nele s inódeloru ecumenice, insemnéza a-le impu tă fa-l ib i l i t a t ea séu r ă t ă c i r e a . Apoi , canónele, dupa or ig inea loru, sunt legi le pe care apostol i i , insp i ra t i de Ddie.u, si episcopii snccessorii loru, d i r igea t i de .acelasi spi­r i t a , le-a s tabi l i ţ i i dela o r ig inea biser icei , p e n t r u con­s e r v a r e a credint ie i , a mora le i si a ins t i tu t iun i lo r i i lu i I i sus Cris tos . u ) „Ele sun t compuse cu m a r e in t ie-l ep t iune , si acomodate l i t e re i si sp i r i t u lu i i nve t i a t u -r i lo ru eelorc vecinie a-le lu i Chri'stos, si i na in téza M ó s c i e teore t ice si p rac t i ce a-le clerului si poporu­lui credint iosu, càci ele cupr indu in sine i nve t i a tu r i l e ..' l umina tó re si c iv i l i su tóre p e n t r u ţo t i t : m p i i . " l 5 ) E t a

îs) ib. i-i) I)r. W. Guettée, Exposition de la doctrine de l'Eglise

ortodoxe. 15) Siaguna, EncMridion. prefacia.

cum se pronunc ia insusi nefal ibi lulu s inodu ecume-nicu aiu V I I cu p r iv i r e la a u c r o r i t a t e a d iv ina a ca-n ó n e l o r u : „Pr imimu cu imbra t ios i a re Ddieescile ca­mine si in ta r in iu i n t r e g u as iedia jnentulu loru, care s'a as iedia tu de c a t r a t r imbi t i e le s. D u c h u p r e a l a u d a t i i apos to l i , si de c a t r a sân te l e sinóde ecumenice si lo­cale , si de c a t r a san t i i p ă r i n ţ i i n o ş t r i ; fiindu toti lu­minaţi de unulu si acelaşi Duchu si ne-au decretaţii tote cele folositdre". lb) „Câei p recum aceia, ne avendu so-cotéla iubi tóre de a rg in tu , se indes tu léza in avu ţ i i l e aces tea , ce le an, p recum dice Pave lu , asia si noi nici adaugimu nici scademu, ci ne indestulamu in canónele cele hotarite de santii părinţi.* 1 C ) „Vedi aici câ t de vrednice de c ins t i re si de cucernicie s u n t dumne-dieescile canóne. P e n t r u câ cu t i t l u r i l e si numir i l e acelea cu care se cinstesce s c r ip tu r ' a cea de Ddieu insuflata si santa , cu acelea insusi cinstesce pe ddie­escile canóne san tu lu acest 'a sinodu. ' ' 1 7 )

D a c a unu i s inodu ecumenicu nu-i este permisu a schimba decisiunile a l t u i s inodu ecumenicu, acés t 'a nu pre judeca de feliu in fa l ib i l i tâ t i i lu i . Compet in t i ' a lui este de a s tabi l i canóne nóue, nu in ces t iuni le deja resol-v i t e p r i n a l t e sinóde ecumenice, ci in p r i v i r ea nóue-lo ru t r ebu in t i e , n ó u e l o r u cest iuni , ce se ivescu. D u p a doc t r in ' a or todoxa, in fa l ib i l i t a tea n u este de câ t pre-r o g a t i v ' a ce posede a d e v e r a t a biser ica, de a-nu schimba n imica din doct r in 'a r eve l a t ă , p e n t r u r a ţ i u n e a câ ea a re pe I sus Chr i s tosu de siefu si pe S. Duchu de p o v a t i u i t o r i u . 1 8 ) „Dupa aces ta no ţ iune se in t i e lege câ n u pote fi nici u n u inconven ien tu de a inve t i â câ biser ic 'a vorbesce p r in pas to r i i sei, si câ episcopatu lu s tabi l i ţ i i de Ddieu p e n t r u a g u v e r n a biseric 'a , es te infal ibi lu candu elu vorbesce in numele acestei bise­r ic i si cons t a t a c red in t i ' a sa ; daca b iser ic 'a n ' a r fi infal ibi la , ea n ' a r fi d i r i g e a t a de S. D u c h u ; daca pa­storii sei n'ar puté vorbi in numele seu, infalibilitatea sa ar fi cur atu pasiva si n'ar puté se se manifeste."19) E i bine D l e Ciorogar iu cum si cu ce vei p u t é demons t ra D t a , ca teologu ortodoxu, câ episcopatulu (nu episcopii sin-g u l a r m i n t e ) n u este infal ibi lu ?

Cand c ineva p ledéza p e n t r u a dou'a căsă to r ia a preo t i lo ru in numele moralei , se nu ui te , câ mora l ' a este abso lu ta si gene ra l a . D a c a biser ic 'a opresce ca-sa to r i ' a p reo t i lo ru de a dou 'a ora, apoi t o t u ea dis­pune , p r in canónele sa le si facia de preo ţ i i veduvi séu celibi ce v ié t ia se manifesteze ei p r i v a t u si in pos i t iunea loru sociala ! 2 0 )

Ca creş t in i , in co lec t iv i t a te , avemu aceleaşi de-to r i i mora le . I n s a dupa pos i t iunea ce ocupamu in soc ie ta tea c reş t ina , in biserica, fia care a r e de to r i i si obl igamente morale , ind iv idua le , u n u l u mai m u l t e al-t u l u mai puc ine . I n u rmare , nu este nici unu necon-ven ien tu , daca , dupa puse t iunea loru in socie ta te , b iser ic 'a p r e t i n d e dela p reo ţ i i sei o perfecţ iune mo­r a l a cu m u l t u mai m a r e decâ t ce p r e t i nde dela cre­ş t in i i de r endu . P e n t r u câ dice S. I o a n u G u r a de a u r u : preoţia de si se porta pre pamentu, dara ea are unu rangu de seroitiuri cevesci."- P r e o t i ' a l a noi es te mis ter iu , t a ina . E r severs i rea t a ine lo ru nu e u n u me-canismu, cum o numesce, fora nici o sfiala, D l u Cio­roga r iu , ci este o i n s t i t u t i u n e sacra , o i n s t i t u t i u n e ddieésca. Cine se anga j aza in se rv i t iu lu p a s ţ o r a l u ,

1 5 ) Sinod. vil . can. 1. 1 6 ) Pidalion tal. la can. 1 u sinod. VII ecum. iï) Pidalion not. la can. 1. VII. 1 8 ) „Introd. a la Theolog. orthodexe de Macarie § 137. 1 9 ) „Expos. de la doctr. ortod." de Dr. W. Guettée, s») Vedi can, 3. I. can. 5. VI. can. 22. VII.

t r e b u e se esamineze mai d ina in t e g r e u t a t e a nespusa , cu care este l ega tu . Biser ic ' a nu face si la n imenui ca se iee a sup ra sa „jugulu evange l iu lu i" ; din con t r a ' ea pr imesce in se rv i t iu lu aces te i sarc ini numai pe cei cu voca t iune specia la si abnega t i une , h o t a r i t i a per­severa pana in sfersitu nenoroci r i le , ce-i po tu in t im-p inâ in a l e r g a r e a loru .

V. Mangra.

D i v e r s e . * Altet ia Sa Regala Domni to r iu lu Caro l I a

d a t u Mercur i l a 18 curen tu u n u p r a n d i u in onorea min i s t ru lu i p l e n i p o t e n t i a r u A l u I t a l i e i pe l anga gu-v e r n u l u diu Bucureş t i , E s c e l e n t i ' a sa, corniţele Tor -nie l l i . L a aces tu p r a n d i u au l u a t u p a r t e 50 de per-sone din no t ab i l i t â t i l e cap i t a le i .

* Atentaţii asupra lui Apostolu Margaritu. L e g a t i ' a r o m a n a dela Cons tan t inopo lu a p r imi tu la 4 ale cu ren te i o t e l e g r a m a din Monas t i ru , ca re o incunosc in t ieza câ „d. Apos to lu M a r g a r i t u , i n s t i t u -to ru lu romanu de l a Kl i su r ' a , a fostu a t a c a t u de nisce asas ini greci , l a Bi tol i 'a , si a fostu lov i tu de mor te . " L e g a t i ' a r o m a n a a r ' fi si ceruţi i dela Subl im 'a P o r t a o g r a b n i c a sat isfacere , p r in pedepsirea culpa-bi l i loru si g a r a n t a r e a s igu ran t i e i i n s t i t u to r i l o ru r o m a n i din Macedoni 'a . — P u b l i c a n d u aces t ' a soire, d i a ru lu „La T u r q u i e " scr ie u r m a t o r e l e : „Se serie câ d. M a r g a r i t u a fost obiectulu unoru mar i perse­cuţ i i din p a r t e a acelora, car i s u n t g e n a t i p r i n esis-t e n t i ' a in acele p a r t i a g rupu lu i romanu , din care face p a r t e si aces tu ins t i tu tor i i . Odiosulu a t e n t a t u , in care a cadiu tu v ic t im'a , es te incorona rea aces te i opere de v io lent ia , care v a produce nisoe fructe cu t o t u l u a l te le de câ t cele ce se a ş t e p t a . A u t o r i i aces­t u i a t e n t a t u vo ru fi r e n e g a ţ i de n a ţ i u n e a greca , care este des tu iu de i n t e l i g e n t a câ se p r i cepa , câ t de m a r e r e u aduce causei sale a semenea violent ia . C â t p e n t r u g rupu lu romanu , el n u cere de c â t u se t r a i e sca in pace sub g u v e r n u l u Su l t anu lu i , si n u a r g u m e n t e de felulu aces t ' a ' lu voru face se r e n u n t i e l a modulu seu de a vede. „Resb."

* Bibliografia. „Rel ig iunea din punc tu de ve­dere pol i t ico-iar idicu ' ' es te t i t l u l u u n u i opu a p a r u t u in Oradea m a r e in t ipografi 'a lu i E u g e n i u Hol losy . P r e t i u l u 1 fl. 70 cr. v. a. Opulu aces t ' a este l u c r a t u dupa Ioan BohL de d. Silviu Rezeiu p r e o t u a lu die-cesei gr . ca th oradane , n o t a r i u consis tor ia lu . Opu lu este frumoşii a r a n g i a t u . L a cupr insu lu lu i sperâmu a reveni cu a l t a ocas iune.

* Chirotoniri. I n di lele din u r m a s'a chi roto-ni tu i n t r u p reo ţ i pen t ru dieces 'a A r a d u l u i u r m ă t o r i i teologi absoluţ i , si a n u m e : dlu Georgiu Micula p e n t r u pa roch i ' a din Te rnov ' a , p r o t o p r e s b i t e r a t u l u Boros-ineulu i , si din. Lucianu Siepetianu p e n t r u cape lan i ' a din Chise tau , p r o t o p r e s v i t e r a t u l u Hass ias iu lu i .

* Secţiunile senatului au t e rmina ţ i i Mercu r i ' a t r e c u t a de sba t e r ea a s u p r a rescumperâ r i i câ i loru fe­r a t e . P r o i e c t u l n v o t a t u de C a m e r a a p r i m i t u amen­damen te impor t an t e in sec ţ iuni le s e n a t u l u i l a p ropu­ne rea guve rnu lu i .

* D. Legrand s i romanii. Dis t insu lu d e p u t a t u a lu Camere i francese d. L e g r a n d a fostu a d r e s a t a d lui W a d d i n g t o n cunoscut ' a i n t e r p e l a r e a s u p r a recu-noscerei indenpenden t i e i Românie i din p a r t e a guver ­nu lu i francesu. S tudenţ i i r oman i din P a r i s , d r e p t u semnu de recunosc in t i a s 'au g r a b i t u a depune cărţile

loru de v i s i t a la locu in t i ' a dlui L e g r a n d , p e n t r u s impat ic ' a si b inevoi tór i ' a i n i ţ i a t i v a ce a lua t 'o in favorulu Românie i . Ca r e spunsu l a acés t ' a manifes t a r e d. L e g r a n d a a d r e s a t u s tud in t e lu i r o m a n u din P r a g ' a P . Vasi lescu o scisóre d a t a t a P a r i s 19 De. 1879, care dupa "Romanuru" suna a s i a :

„Domnule ! Sum fòr te onora tu de simtiemin-te le ce mi- espr imat i , in numele s tuden t i l o ru r o m a n i din P a r i s , si ve r o g u de a le mul t i ami p e n t r u aces tu semnu de s impat ia , p recum si p e n t r u ostenél 'a , ce cea ma i m a r e p a r t e d in t r e densi i si-au d a t u de a mi- aduce ca r t e l e loru . A m fostu forte impress iona tu p r i n acés t 'a , n u din causa de amoru propr iu , ci pen-t r u c à a t r ibuescu o m a r e î n s e m n ă t a t e faptu lu i , ca t i é r ' a mea se păstreze, amici t i ' a t i e r i i d.-v. Vi téz ' a si i n t e l igen t ' a vòs t ra n a ţ i u n e r e p r e s i n t a la D u n ă r e t r a d ì t iun i le rase i l a t i ne si v i i to ru lu c iv i l i sa t iun i i . Si apoi a fecţ iunea aduce afecţiune, si voi, Romani i , a t i s imt i tu t o t u d e a u n a p e n t r u F r a n c i ' a p ré m u l t a s impa­t i a , voi ne-a t i t r imisu chiar in midi loculu desas t re -nós t re , o dovéda pré curag iósa si p r é de l i ca ta despre acés t 'a , p e n t r u câ noi se ve re spundemu asemenea in midi loculu incercar i lo ru vòs t re r ecen te . A m fostu fòrte ferici tu de a cos ta ta L u n i , cà ş imt ieminte le mele p e n t r u R o m a n i ' a e rau impar t a s i t e de colegii mei din Camera , si nu sum mai puoinu fer ici tu de a cons t a t a a s t a d i cà jun imea r o m a n a r emane credili ciósa iuc l inar i i afectuóse, ca re a a p r o p i a t u t o t u d e u n a amendoue popórele nòs t re . Bine-voi t i a pr imi , e tc . Lou i s L e g r a n d .

* Atentatu contra regelui Spaniei M a r t i ' a t r e c u t a s'a comisu u n u a t e n t a t u con t r a r ege lu i Spa­niei Alfonso, cand acés t ' a se in to rcea cu t e n e r ' a sa r e g i n a in t r ă s u r a dela p r e u m b l a r e . S'a s lobodi tu doue glònt ie a s u p r a parech i i regesci , din care unu lu a t r e -cu tu chifir p re l anga obrazulu reg ine i . D in norocire inse nu a lov i tu nici unu lu . A t e n t a t o r u l u es te u n u t e n e r u numa i de 20 de ani cu numele Otero Gonza-lez. I n ce rce ta re s'a cons ta ta ţ i i , cà eie mai a re com­plici , d i n t r e car i s 'au a r e s t a t u deja p a t r u individi . Acés t ' a este a lu doilea a t e n t a t u comisu a sup ra rege­lui Alfonso in decursu lu domniei sale de cinci an i . A t e n -t a t u l u p r imu l 'a comisu Moncasi in 25 oct. 1878.

* O mare nenorocire s'a i n t e m p l a t u pe calea f e r a t a de l a n g a D u n d e e in Ang l i a . S'a r u p t u adeca podulu de p res t e r iu lu T a y toema cand t r ecea t r e -n u l u de persóne , si astfel iu s'a ineca tu i n t r e g u fre­nul i ! pe care e r au 80 de persóne . P r i n mas ine de cufundare s 'au scosu deja din apa unele vagóne si mai m u l t e cadavre , da r scó te rea merge fòrte g r eu din caus 'a fur tuni i si a va lu r i lo ru m a r i si a g i t a t e .

* Apele nomoiului dela L a c u l u - S a r a t u din jude t i u lu B r a i l ' a s 'au supusu unei ana l i se chemice, si s 'a c o n s t a t a t a , cà cont ienu ing red ien t i e î n semna te p e n t r u a se r id ica o ba ia c a r e a se po t a concura cu mul te ba i r enumi t e din E u r o p ' a .

* Gradele multiumirii . I n t r ' o mica b ros iu ra ge rmana , t i p ă r i t a l a 1644, se afla u r m a t ó r e a g r a d a -t i une a mul t iumi r i i : De voiesţ i se ai o mul t iumi re de o di, du te si te rade ; de voiest i se fi mu l t i umi tu p e n t r u o sep temana , merg i la o pe t r ece re de n u n t a ; daca voies t i se a i mul t iumi re de ó luna in t réga , cum-perà - t i unu ca lu frumosu de ca l a r i t u , de voies t i se fi m u l t i u m i t u o j u m e t a t e de ami, z ideste- t i o casa fru-mósa ; p e n t r u ca se fi mul t iumi tu unu anu, se-t i iei o neves tu ica t iner ica si frumuşica ; daca voiest i se fi mul­t i u m i t u doi ani, se moşteneş t i unu b o g a t a unch iu ;

daca inse v re i se ai multiumire t o t a v ìé t i 'a , a tunc i se fi — Ctimpetatii.

* Diamante fabricate. D . J a m e s Maclean, co­l abo ra to r la fabr ic 'a de chimie din St . Rolow afirma, cà a descoper i ta mij loculu de a fabrica a d e v e r a t a d i aman te . „Ala l t ă ie r i , 28. noemvre , dice unu d iuar iu din L o n d r a — d. Mac lean a t i e n u t u o d i s e r t a t i une in i n s t i t u t u l u fìlosoficu din Glasgow, despre r e su l t a ­te le ce a dobând i t a in aces ta d i rec ţ iune , dupa espe-r imen te necon ten i t e de 13 ani . R e s u l t a t e l e aces t ea s'au infacis ia tu profesorului T y n d a l l si a l t o ru inve-t i a t i si a s t ad i se afla sub ce rce ta rea d-lui Maskelgi-nie, de l a museu lu b r i t an icu . P robe l e espuse sun tu că rbun i c u r a t i si t r a n s p a r e n ţ i , car i posedu i n t r u t ò t e p r ep r i e t à t i l e r e s f ranga tó re de lumina a le d i aman tu ­lui ; au p u t u t u se res i s te a t â t ac ideloru si a lca l ie loru , câ t si celei mai colosale ca idur i . Nedes l ega t a este i n t r eba rea , daca f ab r i ca tu lu acés t ' a potè s g a r i â dia-m a n t u l u ; înce rca rea se v a face in curundu. D . Maclean d impreună cu cei la l ţ i e rud i t i î n t r e b a ţ i , sun t de pa re r e , cà fabr ica te le espuse s u n t d i aman te cum se cade."

D a c a Maclean si ce i la l ţ i t ova ră ş i ai dsa le nu se ins ié la si daca pr in u r m a r e d i a m a n t u l u se potè fabrica in r e a l i t a t e — a t u n c i vedé-vomu in cu rundu s t r a luc indu de aces tu feliu de podóbe si mu r i t ó r e l e ma i pu t i enu noroc i te ; da r m a i avé-voru óre a tunc i d i aman te l e valórea si g r e u t a t e a de a s t ad i ? Nici o d a t a !

„Aleg." * In art. intitulatu „ In in te resu lu ade ver ului"

din N r . 51 a lu foiei „Bis. si S c o t a " sau s t r a e u r a t u une le eror i ca r i au se se indrep teze astufeliu : l a pag . 416 in locu de revelate in s. Scr ip t , si formula te p r i n pr in s inodulu ecumenicu" se se cetésca : r eve l a t e .'. .-. p r in sinddele ecumenice. L a pag . 417 in locu de „pre bas'a canonului ?" se se p u n a : „pre bas 'a canonu lu i 2." T o t a acolo in locu de „cerca a s t r ă b a t e p r in ne ideile aceloru umbre măre ţ i e " se se p u n a c é r c a . . . in ideile ace lora umbre măre ţ i e .

Numerulu de facia este ultimulu numeru, ce-lu scotenni in 1879.

C o n c u r s e . P e n t r u dep l in i rea pos tu lu i inve t i a to reseu v a - '

c a n t u din comun'a Petîrsiu i n spec to ra t a lu L ipove i se escrie concursu cu t e r m i n u de a legere pe 7 ianuariu s t . v.

Emolumin te l e s u n t u in bani 112 fi. 50 cr. v. a., 16 met i de g r â u , 16 me t i de cucurudiu, 12 orgi i de lemne din care se se incaldiesca si scol 'a, 4 j u g e r e de l ivada fenetia, si cor teh i cu g rad ina de legumi.

Dor i t o r i i de a ocupa aces tu pos tu , s u n t u poft i ţ i recurse le loru i n s t ru i t e c o n f o r m i i s t a t u t u l u i organici i si ad re sa t e comi te tu lu i parochia lu , a le snbs te rne la subscr isulu iu L ipova , si pana la t e rminn lu a m i n t i t a a u se se presenteze in vreo dumineca seu se rba to re in biserica pen t ru de a dovedi cum sciu can tâ .

P e t î r s i u in 16 decemvre 1879. Comiţetulu parochialu.

In contielegere cu mine Cristoforu Giuehiciu inspectorii de scole.

Deven indu v a c a n t a s t a ţ i u n e a inve t i a to ré sca din Chisiod'a, p r e t o p r e s b i t e r a t u l u Timisiorei pr in mor t ea inve t i a to r iu lu i T e r e n t i u Popescu, pr in acés t ' a se escrie concursu cu te rminu p a n a la 20 laruariu st. v., cand va fi si a legerea .

Emolumin t e l e sun t : in bani 120 fl. v. a., 30 meti g r â u mes teea tu ; 7 s t a n g i n i de lemne, din car i a re a se incaldi si scôl 'a ; 4 l an t i e de p a m e n t u a r a t o r i u ; delà i nmormen tà r i l e unde va fi poft i tu 50 de c rucer i si c u a r t i r u l iberu. D i n aees tu sa l a r iu va avé se dea p a n a l a 1. iunie 1880 a legendulu i nve t i a to r iu jume-t a t e veduvei i nve t i a to r iu lu i reposa tu .

R e c u r e n ţ i i a u a-si subs t e rne recurse le i n s t r u a t e conform s t a t u t u l u i orgauicu si a d r e s a t e comite tu lu i pa roch ia lu din Chisioda subscr isului inspec toru de scole per W i n g ' a in Seceani.

Chisiod 'a in 8 clecemvre 1879.

Comitetulu parochialu.

Cu scirea si învoirea mea l o s i f f -r«»»tnartu inspectoru cer-cualu de scote.

P e n t r u ocuparea parochie i v a c a n t e Milova din p ro top re sv i t e r a tu lu T o t v a r a d i e i se escrie concursu cu t e r m i n u de incheiere si de a l e g e r e pe 27 decemvrie a. c. st. V.

E m o l u m i n t e l e s u n t :

1. 4. j u g e r e de pamen tu . 2. D e l a 60 n u m e r e de case p e n t r u b i ru rescum-

pe ra r ea cu 2 fi. dela fie care casa, in suma 120 fl. 3. D e l a 20 numere de case p e n t r u b i ru rescum-

pe ra r ea cu 1 fl. 20 cr. dela fie care casa, in suma 24 fl. 4 . Cor te lu l iberu . 5. S to l ' a i n d a t i n a t a . C a t r a aces tea se mai a d a u g ă 100 fl. v. a. a ju tor iu

a n n a l u dela V e n e r a t u l u Consis tor iu A r a d a n u , p e n t r u impl in i rea oficiului inve t ia to rescu , care de a s t a d a t a p a n a l a a l te u r m ă r i ma i bune se impreuna cu ofici-u ln preot iescu. Dor i to r i i de a ocupa aees tu postu, s u n t u av i sa t i a-si ascerne recurse le loru l ega lmin t e i n s t r u a t e l a oficiulu p ro topopescu in T o t v a r a d i a per Sobors inu.

Milovâ in 26 novembre . 1879.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine loKlfu B e l e s i n protopopu.

D e n d a t a ce pe parochi ' a v a c a n t a din Be'regseu n ' a u competa tu nici unu r ecu r in t e cu cual if icat iune de c las 'a I , asi 'a acuma in u r m a r e a ina l t e i o rd ina t iun i episcopale din 30. Noemvre a. c. Nr . 2499 pres . , se escrie de nou concursu pe aceeaşi parochia , indie-s t r a t a cu o sesia de p a m e n t u de 32 j u g e r e , b i ru lu si s to l ' a dela 180 de case, pe 13. Januariu 1880 cand se va t i ene si a legerea , p e l a n g a aceea ano ta t i e , câ pe aces ta pa roch ia po tu r e c u r â si cei cualificati p e n t r u paroohi i le de clas 'a I I , observandu-se inse, câ cei ma i bine caulificati voru fi prefer i ţ i . — Recu­

rbaţi i s u n t u a v i s a t i r ecur su r i l e lo ru p roved iu te cu tes t imoniu lu de teologie de cualif icatie, cu tes t imo­n iu câ au abso lva tu celu pn t i enu 4 clase g imnas ia le , seu cursu lu p r e p a r a n d i a l u si celu teologicu, a le t r imi t e p a n a in 11. J a n u a r i u 1880 p ro topresv i t e ru -lui t r a c t u a l u Mele t iu Dregh ic iu in Thimis ior 'a , si p a n a a tunc i a se p r e s e n t â in biser ica spre docu­m e n t a r e a d e s t e r i t a t i i sa le in cele r i t u a l e si c â n t ă r i . A l e g a n d u l u p a r o c h u a re ase i n g r i g i de d e p u r a r e a posibilei r e s t a n ţ i i con t r ibu t iona le si de ecuiva-lentu .

Comitetulu pavocliialu.

In contielegere cu mine: M e i . Di-egliiriii m. p. prot. Thimis.

P e n t r u ocuparea parochie i v a c a n t e Pravaleni din p ro topresb i t e ru tu lu H a l m a g i u l u i se escrie concursu cu t e rminu lu de a legere 30 decembre a. c.

Emolumin te l e a n u a l i : dela 120 numere de ease , p e n t r u fiecare n u m e r u 25 l i t re papusoiu in g reun t i e , s to­le le î n d a t i n a t e , si c u a r t i r u l iberu.

Dor i to r i i de a ocupa aces ta parochia , s u n t u avi­s a t i r ecur su r i l e p roved iu te cu t o a t e documin te le le­ga le a le t r imi t e p ro topresb i t e ru lu i t r a c t u a l u I o a n u Groza in H a l m a g i u p a n a la d iu 'a alegterii.

Comitetulu parochialu.

Cu învoirea protopresbiterului troctualu. I o a n u & r o z a .

Se escrie in u r m a r e a g ra t ióse i o rd ina t iun i a Yener . Consis tor iu din Caransebes iu Nr . 741 bis. l a a I l - a pa roch ia din comun'a Retisioru p ro topresb i t e ra -t u l u Vers ie t iu lu i co t tu lu Timis iu lu i , ca rea a re se-se in t r egésca p r i n u n u cape lanu cU Vs p a r t e din ses-siune si Vs d in b i ru si s to l 'a i n d a t i n a t a de la 150 de case.

E m o l u m i n t e l e i n t r ege i paroch i i s u n t u : Casa pa -roch ia la cu g r a d i n a de 800 orgi i Q , 800 org i i vie, g r a d i n a e s t r av i l ana , 30 j u g e r e p a m e n t u a r a t o r i u de pr im 'a clasa, 76 de Met i (4636 l i t r e ) de r a n a biru, dela o cununie 6 fl. v. a. dela i nmormen tâ r i pana la 7 a n i 1 fl. 35 cr., de aci in sus i m p a r t i t a dupa clase 2 fl. p a n a la 5 fl., dela u n a botezu 33 cr., dela unu p razn icu 33 cr., a fa ra de aces tea tacse le inda-t i n a t e p e n t r u difer i te funcţ iuni p r i v a t e u s u a t e in comuna care asemenea aducu inca unu v e n i t u fru-mosu.

Dor i to r i i ca r i voiescu a ocupa aees tu pos tu au a-si t r i m i t e suplicele concursual i ad re sa t e comi te tu lu i parochia lu , p ré On. D . p ro top re sb i t e ru J o a n e Popo-viciu in Mercin 'a pe r V a r a d i a p a n a la 13 Januariu 1880 in c a r e a di v a fi si a legerea .

R e t i s i o r u in 16 Novembre 1879.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu protopresbiterulu tractualu.