IANE AUSTEN RffiItJNE - cdn4.libris.ro si simtire - Jane Austen.pdf · si mai aibi incl multe zile...
12
IANE AUSTEN S1.. SI )': RffiItJNE IRE TRADUCERE D}N LIMBA ENGLETA, MONA APA $I LAVINIA VASILE
Transcript of IANE AUSTEN RffiItJNE - cdn4.libris.ro si simtire - Jane Austen.pdf · si mai aibi incl multe zile...
IANE AUSTEN
S1.. SI)':
RffiItJNEIRE
TRADUCERE D}N LIMBA ENGLETA,MONA APA $I LAVINIA VASILE
,ft-_.: -- - ; :i-.r-j'jr,
.:..,-.: _:.._r:::-L
'r1:. i:.-::: {. J:._::esi.. RomAnia21.3:::i :: :-i: 1A\777
lie :::r: ',t::a pe
t-sgellry. F-;::::; -.: si.'rare
--:::: -i.::sten
ht € : - -- !-p \{edia LiteraPen3j ::=;::::a e&tie:rtr C::: :-:::-a rezen-ate
E&::: ',---.s:.: si 6iid,a:: J-::::::ra Nicaectc: li::-,::a Ci_linesculope-: -''::ciia pascu
cta-:"e :- ::.press: Ofelia Cosman
E a ::'::i: Litera este coordonatdi]ris::.: r.-:irascu Sturza.
)a E--:-::::ci Nationale a RomAnieiE
Ee ---.e Austen; trad. Mona Apale- - 3 :::resti: Litera, 2O1T
tr&iri- =ti-
Capitolul 1
Familia Dashwood se stabilise cu multe vreme in urm[ inSussex. Avea un domeniu vast, iar regedinla sa era la NorlandPark, in mijlocul proprietefli unde, cale de multe generafii,dusese un trai atat de respectabil incAt cdqtigase aprecierea
cunosculilor de prin preajme. Fostul proprietar al domeniuluifusese un burlac care treise pAni la o varste foarte inaintati gi
care, vreme de mulli ani, avusese in sora sa o tovareqi qi o me-
najerl. de nidejde. DupI moartea ei ins5, cLr zece ani inaintede moartea lui, lucrurile s-au schimbat mult in ciminul siu;cici, pentru a nu simli pierderea surorii sale, a poftit Ei a gdz-
duit la conacul slu familia nepotului s[u, domnul HenryDashwood, mogtenitorul legitim al moqiei Norland gi persoa-
na cereia avea de gAnd si-i treac[ proprietatea prin testament.
in compania nepotului gi a nepoatei sale, precum gi a coPiiloracestora, bitrAnul gentilom Ei-a petrecut zilele in tihni. Afec-
liunea lui fa[6 de ei toli a crescut. Atenlia pe care domnul 9idoamna Dashwood o acordau in mod constant dorinlelorsale, atenlie ce izyora nu din interes, ci din bunitate sufle-teasci, i-a oferit toati alinarea de care avea nevoie la virsta sa;
iar veselia copiilor i-a inseninat gi mai mult existenla.
Dintr-un mariaj anterior, domnul Henry Dashwood avea
un fiu; de la actuala solie, avea trei fiice. Fiul, un tAnir serios
gi respectabil, avea o situalie materiali foarte buni, gralie ave-
rii considerabile a mamei sale, din care jumitate ii revenise la
6 lane Austen
implinirea majoratului. Ba mai mult,la scurt timp dupl aceea,se insurase, iar grafie mariajului, igi sporise averea. Agadar,pentru el, moqtenirea domeniului Norland nu era atAt de im-portantd ca pentru surorile sale; clci averea lor, l5sAnd deo-parte ceea ce le-ar fi putut reveni daci tatll lor ar fi mogtenitproprietatea, nu era prea mare. Mama nu avea nimic si le lase,iar tatil dispunea doar de qapte mii de lire; gi asta deoarece sicealalti jumitate din averea primei sale so(ii era trecuti tot penumele fiului ei, iar domnului Dashwood ii revenea doar drep-tul de uzufruct.
Bitrlnul gentilom a murit: s-a dat citire testamentului siugi, ca mai toate documentele ce atestl ultima dorinli a defunc-tului, gi acesta a pricinuit deopotriv[ dezamigiri qi satisfacfii.BitrAnul nu a fost nici atAt de nedrept, nici atit de ingrat incAtsd nu-i lase nepotului siu domeniul, insl i l-a l[sat in aseme-nea condilii, lncAt ii gtirbea jumitatea din valoarea moqtenirii.Domnul Dashwood igi dorise moqia mai degrabi de dragulsofiei gi al fiicelor sale decAt pentru el sau pentru fiul lui; insimoqtenirea era destinati fiului siu, gi fiului acestuia, un biie-fel de patru ani, de aga manieri inc6t nu-i lisa nici o posibili-tate de a le intreline pe fiinlele care-i erau cele mai dragi Eicare aveau cea mai mare nevoie de a li se asigura existen{a,prin taxele colectate pe domeniu sau prin vinderea prefioaselorsale piduri. Toati afacerea era aranjatd, in beneficiul aceluicopil care, cu ocazia vizitelor impreuni cu mama gi tatil siula Norland, gra{ie drigiliqeniilor tipice copiilor de doi sau treiani - pronunlarea stAlciti a unor cuvinte, dorinfa neabltutide a i se face pe plac, numeroasele giumbuglucuri iscusite gizarva necontenit[ -, cdqtigase intr-atit afecliunea unchiuluisdu, incAt reugise sI eclipseze valoarea tuturor atenliilor pe carebitrAnul le primise ani intregi de la nepoata sa 9i de la fiiceleacesteia. Nevoind insi s[ fie hain, gi, ca semn"al afecfiunii pecare le-o purta celor trei fete, le-a l6sat fiecireia in parte cdteo mie de lire.
La inceput, domnul Dashwood a fost crunt dezamigit; insiera vesel gi optimist din fire; gi putea spera, pe buni dreptate,
Ra{iune Si sirl!
si mai aibl inci multe zile de triiLpitat, si puni deoParte o sumi dunui domeniu deja vast gi cu poteali
insi averea, care se llsase intr-atldoar un an. Domnul Dashwood uriunchiului slu; iar vdLduvei 9i fiicelarzece mii de lire, inclusiv ultima q
De cum s-a aflat ci viala ii era I
vorbi fiului siu si vind, iar domnul Iacestuia, cu toati insistenla Ei grabr
seama de interesele mamei sale vilnDomnul |ohn Dashwood nu aru
ternice precum ceilalli membri ai G
sionat de o asemenea rugiminte,'moment, Ei a figlduit si faci tot Ge
un trai confortabil. Tatil siu s-a silgurare, iar domnul )ohn DashrtoodiasEl pe indelete cit ar fi fost ingdcl
Nu era un tinlr riuvoitor, daci i
Ei de egoist nu inseamnd si fii rimun om respectat, clci se achita clobignuite. Daci s-ar fi insurat cu o,ci ar fi fost inci Ei mai respectal IEplicut; era foarte tinir cAnd se ilso[ia sa. insi' doamna Iohn Dashvre
puternic caricatrlrrzati a so,tului ei'gi mai egoistl.
Cind gi-a dat cuvAntul fali de trlui s[ creascd averea fiecireia dintnde lire. insi apoi s-a gindit ci poPerspectiva celor patru mii de lire
1
curent gi in plus faf[ de jumetatea
sale, i-au incilzit inima qi l-au flcrDa, avea si Ie dea cAte trei mii dc l
frumos! $i avea si fie indeajuns @tit. Trei mii de lire! Se putea lipsi r
lrcten
imult. la scurt timp dup[ aceea,isi sporise ayerea. Agadar,\,rrland nu era atAt de im-
icac i''':rea 1or, lisind deo-d";E-i --a:a. ior ar fi mogtenit
f,; ai'sa nimic sa le lase,. tE l::r it asta deoarece qiiilh s.ttu era trecuta tot pe
ii rer-enea doar drep-
&t citire testamentului s5uultima dorinli a defunc-
Erir-a dezamdgiri gi satisfac{ii.ndrept, nici atit de ingrat incAtEniul, insa i l-a lisat in aseme-r*atea din valoarea mostenirii.oogia mai degrabi de dragullfu el sau pentru fiul lui; ins[rfo" si fiului acestuia, un biie-lhcit nu-i llsa nici o posibili-c care-i erau cele mai dragi gifo de a li se asigura existenfa,rreu prin vinderea prelioaselorl.raniata in beneficiul aceluiqreuna cu mama gi tatil siuntipice copiilor de doi sau treiE curtnte, dorinfa neabitutirde giumbuglucuri iscusite silntr- atat afecf iunea unchiuluiherea tuturor atenliilor pe careilc la nepoata sa gi de la fiiceleb;i, ca semn.al afecfiunii per-e lisat fiecdreia in parte cAte
od a fost crunt dezamdgit; insip[tea spera, pe bund dreptate,
Ra[iune ;i simlire 7
si mai aibi incl multe zile de triit, qi, ducind un trai cum-
p6tat, s[ puni deoparte o sumi considerabili din veniturile
unui domeniu deja vast qi cu potenlial imediat de dezvoltare.
insi averea, care se lisase intr-atit aEteptati, i-a aparlinutdoar un an. Domnul Dashwood nu i-a supraviefuit mai multunchiului siu; iar viduvei gi fiicelor sale nu le-au rlmas decitzece mii de lire, inclusiv ultima mogtenire.
De cum s-a aflat c[ viala ii era in primejdie, i s-a trimisvorbi fiului siu si vini, iar domnul Dashwood i-a recomandat
acestuia, cu toati insistenfa qi graba impuse de boall, si liniseama de interesele mamei sale vitrege 9i ale surorilor sale.
Domnul |ohn Dashwood nu avea aceleagi sentimente pu-
ternice precum ceilalli membri ai familiei; a fost insi impre-
sionat de o asemenea rugiminte, veniti intr-un asemenea
moment, gi a fbgiduit si faci tot ce poate pentru a le asigura
un trai confortabil. Tatil siu s-a simlit uqurat de aceast[ asi-
gurare, iar domnul |ohn Dashwood a rimas astfel si chibzu-
iasgi pe indelete cit ar fi fost inlelept si poati face pentru ele.
Nu era un tinir riuvoitor, daci a fi destul de rece la suflet
9i de egoist nu inseamnd si fii riuvoitor: era inse, in genere,
un om respectat, cici se achita cum se cuvine de sarcinile
obignuite. Dac[ s-ar fi insurat cu o femeie mai plicuti, poate
cd ar fifost inci gi mai respectat: poate ci s-ar fi ficut el insuqi
plicut; era foarte tinir cdnd se insurase 9i linea nespus la
sofia sa. insi doamna John Dashwood nu era decAt o versiune
puternic caricaturizatl a solului ei - era mai ingusti la mintegi mai egoisti.
Cind gi-a dat cuvAntul fali de tat[l s[u, s-a gAndit in sinea
lui sl creasci averea fiecireia dintre surorile lui cu cAte o mie
de lire. insi apoi s-a gAndit ci poate face mai mult de atit.Perspectiva celor patru mii de lire pe an, pe lAngi venitul siucurent gi in plus fali de jumitatea rimasl din averea mamei
sale, i-au inc[lzit inima qi l-au fbcut sd se simti mai generos.
Da, avea s[ le dea cite trei mii de lire: era un gest generos 9i
frumos! $i avea si fie indeajuns pentru a le asigura un trai linig-
tit. Trei mii de lire! Se putea lipsi cu uEurinli de o sum[ atAt
8 lane Austen
de insemnati. S-a gdndit toatd z]'.n la asta, gi inci multe ziledupd aceea, gi nu a simfit nici un regret.
Imediat dupi inmormAntarea tatilui siu, doamna |ohnDashwood, firi si trimitd vreo vorbi soacrei sale, qi_a flcutaparilia, impreuni cu fiul ei si servitorii lor. Nimeni nu i_ar fiputut tigidui dreptul de a veni; dupi moartea bitrAnului, casaii apar(inea sofului ei; ins6 cu at6t mai lipsit de delicatele eracomportamentul ei, iar pentru o femeie in situafia doamneiDashwood, vddind sentimente obignuinte, trebuie si fi plrutprofund dezagreabil; numai cI doamna Dashwood nutrea unsim{ al onoarei atit de puternic gi o generozitate atAt de ro_manticd, incit orice ofensi de acest gen, indiferent cine ar fiadus-o sau primit-o, ii stArnea un dezgust de netigdduit.
Doamna |ohn Dashwood nu se bucurase niciodati de afec_tiunea vreunei rude a solului ei; dar pdni in prezent,nu a\ltsesenici un prilej si le arate cat de pulind consideralie manifestafa!5 de confortul celorlalli, atunci cAnd situafia o impunea.
Doamna Dashwood resimtea atdt de acut acest comporta_ment dezagreabil gi igi disprefuia cu at6ta convingere nora dinpricina lui, incAt, la sosirea acesteia, ar fi pirisit casa pentrutotdeauna, dacl rugiminlile stdruitoare ale fiicei mai marin-ar fi fhcut-o si reflecteze daci un asemenea demers ar de_nota buni-cuviin!5, iar iubirea duioasi pentru cele trei copileale sale a convins-o in cele din urm6 si rimind gi si evite, pen_tru binele 1or, o rupturd a legiturii cu fratele lor.
Fiica cea mare, Elinor, al cirei sfat fusese atAt de eficace,era inzestrati cu o putere de inlelegere qi o judecat[ calmicare, in ciuda celor nouisprezece ani pe care-i avea, ftceau dinea sfetnica mamei sale, ddndu-i posibilitatea si contr acarezeadeseori, spre avantajul tuturor, acea inflIcirare a doamneiDashwood ce ar fi dus, in general, la acte nesibuite. Avea oinimd de aur; era foarte afectuoasi din fire, iar sentimenteleei erau puternice; dar gtia cum s6 gi le stipdneascd: era ceva cemama ei mai avea inci de invifat si ceva ce una dintre surorileei igi pusese in gind si nu deprindi niciodatd.
-L::::-i::.:-e hd:::, -t,',: '-t -;i El:ai:-:a :: ::,: ;g:i::ig- ;::::.:itarc;-:1. :-.r=a: :rudre:::zi::,-,::r
.- -:::r,: lr:i'ea ctSa-e: ::-..i i...:nl}:l::'a-: i::'ti :. ;eala.,:=:::.:e:" ,-::e le,i-,:' i:. . i -:::. ;:eat i'-- :--.--:-: -:.-"-. ----a:-a--u V_:
.^3:e .e-A: :: :€nnl!t< ',-:ii.'r. '"-:3n co(:''iaa sn -:::e. si.; d:sc;:e ;l :r-ate&
:riieze ;; a:<::!ia (a- si ai.i::e ., as€r
a;€eis: s:i:::irre d
-\larga:e:. ;eala.':::: ;izuse .Llnsi(a:-:e- tir: a i.emonpromitea, la ;ei fxtirziu. pre;::i;r sur
k"i ziua la asra, >i inci multe zileun reqret.
area tatalui sau, doamna fohn:o vorba soacrei sale, Ei-a ficutserr-itorii ior. Nimeni nu i_ar fi
u dupi moartea bitrdnului, casaatit mai lipsit de delicatete erau o te:reie in situalia doamnei: obliiuinte. trebuie sd fi p6ruti doa:::a Dashrvood nutrea unLic s: ., generozitate atdt de ro_aces: gen. indiferent cine ar fiun .€zgust de netigdduit.
n se bu;urase niciodati de afec-&r pana ir prezent, nu avusese
' put:r.: consideratie manifestanci ;a::C situalia o impunea.!a ati: i.. acut acest comporta_i: cu a:.:a ;onr-ingere nora dinrstel.. :.: :i pirisit casa pentruiff.iu-:.,:re ale fiicei mai marici u:: ;semenea demers ar de_duic,asa pentru cele trei copilerma >a ramAnd gi sd evite, pen_urii ;u tratele lor.irei s:at tusese at6t de eficace,intelesere Ei o judecati calmir ani pe care-i avea, frceau din-i posibilitatea si contracareze)r, acea inflacirare a doamneierai. la acte nesibuite. ,{vea ooasa din fire, iar sentimenteleii si le stipineascl: era ceva cert si cer-a ce una dintre surorileinda niciodati.
Ra{iune;i sim{ire 9
Aptitudinile lui Marianne erau, in multe privinfe, pe me-sura celor ale lui Elinor. Era ralionali gi inteligent6, insi puneapasiune in tot ceea ce facea: suferinlele gi bucuriile ei nu cu-nogteau cumpitare. Era generoasl, amabili, interesanti: era ori-cum, numai prudenti nu. Aseminarea dintre ea si mama eiera izbitoare.
Elinor privea cu ingrijorare sensibilitatea excesiv[ a suroriisale; insi doamna Dashwood o aprecia gi o prefuia. Se incu-rajau una pe cealalti in nefericirea lor fird margini. Chinulsuferinlei, care le coplegise la inceput, era alimentat in modvoit, clutat, creat iar gi iar. S-au lisat intru totul pradi dureriilor, incercdnd si-gi sporeasci am[r[ciunea cu fiecare gAnd
care le-ar fi permis acest lucru, decise si nu accepte nicicAnd,pe viitor, vreo consolare. $i Elinor suferea profund; insi ea
putea sd lupte, sI se ridice deasupra suferinfei. A izbutits[ discute cu fratele ei, s6-gi intAmpine cumnata la sosire qi s-o
trateze cu atenlia cuveniti; gi s-a striduit s-o facl gi pe mama
ei si adopte o asemenea atitudine, a incurajat-o si ajungi laaceeagi stipinire de sine.
Margaret, cealalt[ sor5, era o fati veseli, binevoitoare, darcum cizuse considerabil sub influenla romantici a lui Mari-anne, ftri a demonstra in aceeagi m5surl judecata acesteia, nupromitea, 1a cei treisprezece ani pe care-i avea, si ajungi, maitdrziu, precum surorile sale.
Capitolul 2
Doamna |ohn Dashwood se instalase deja ca stipAni pesteNorland; iar soacra si cumnatele sale se vdzurd reduse la con-ditia de simple musafire. in aceastd calitate insi, erau tratatede ea cu o politele rece, iar de so{ul ei, cu bun[tatea pe careera capabil s-o simti fald de oricine altcineva in afari de eIinsusi, de solia lui gi de copilul 1or. A insistat, cu oarecaresinceritate, ca ele si se simtl la Norland ca acasi; si, cumdoamna Dashwood nu intrezirea o perspectivi mai bunidecAt aceea de a rimAne acolo pAnd avea si igi giseascl o nou[casi prin imprejurimi, invitalia i-a fost acceptatd.
Si r[mXnl in continuare acolo unde totul ii amintea defericirea de odinioari era exact ceea ce igi dorea. in momentelede veselie, nimeni nu era din fire mai vesel decdt ea sau nutrdia cu o mai mare ardoare acea a$teptare optimistl a fericirii,care este fericirea lnsigi. insd in suferinfi trebuia si se lasepurtati in egali mdsuri. de imaginafia ei 9i si fie la fel deneconsolatd pe cAt era de nestivilit in pllcere.
Doamna fohn Dashwood nu era cdtugi de pulin de acordcu ceea ce avea de gAnd s[ faci sopl ei pentru surorile lui. Siia trei mii de lire din averea biielelului lor drag lnsemna si-llase pe acesta sirac lipit plmAntului. $i-a implorat sotul si semai gAndeasci. Cum igi justifica sieqi faptul ci igi lipsea pro-priul copil, gi incl unicul copil, de o asemenea sumd conside-rabill? $i ce pretenfii ar putea emite domnisoarele Dashwood,
ii;--::r,rc 5i
:a:e erau inrudite c: e. ic'ar pG
e:a it-rtal ireler-ant. .a e. =" =e af:Era lucru stiut ci nu pu:ea exirt;opiii unui barbat prove:::i din
;e a1-ea el de gind sa :e r-r:.n€za
-trr Harrr', dindu-Si toti la:ii s- Llltima dorinti a tatelir.i n
er- a tost si am griji de r-aduri r
- indriznesc sa zic ca !ru $r:ca nu era in toate mintile. Daci iuna ca asta, sa te roaqe si cedpriului copil.
- \u a precizat o suma anungat doar, in termeni generil.i, simai mult decAt ii statea lui in ptbst 1a fel de bine dacA ar ti li:nu-gi inchipuia c[ Ie-as nesliia-n-am a\.ut incotro decat si. i-l datunci, Promisiunea a tbst, a5ad
deplinire. Trebuie fbcut ceva pe
de la Norland Ei se vor stabili ir- Pii, atunci, sd facem ce\? p
buie si se ridice chiar la trei miiea, ci odatl da!i, ili poti lua ar
vor mirita, iar banii i'or ti pier
insi ar putea fi restituili sarrnar
- Ah, cu siguranla, lucruri-lsolul ei pe un ton foarte grar-- $Harry va regreta c[ a fost depcde bani. Daci va avea o familraceia in plus i-ar prinde tbarte
- Firi doar qi poate.
- Atunci, poate ci ar ti maisuma ar fi injumitilita. Pentrureascl aYerea cu cinci sute de li
tolul 2
e ins:aiase deia ca stepand pestede sale se r-azura reduse la con-ccasta calitate insd., erau tratatec so6. ei. cu bunitatea pe careorici:re altcineva in afard de ellul ior. -{ insistat, cu oarecarei la \o:land ca acasi; gi, cumtirea
"-r lerspectivd mai bunl
pini ar-ea si i9i giseasci o noude i-a :ost acceptatI.rolo unde totul ii amintea deea;e isi dorea. in momentelefire n-rai vesel decAt ea sau nu
le a--iieptare optimistd a fericirii,in suterinla trebuia sd. se lase
maginatia ei qi sd fie la fel deh"ilit in placere.tu era catugi de pufin de acordi sorul ei pentru surorile lui. Siiieteiului lor drag insemna si-lntului. Si-a implorat solul si seca siesi faptul c[ igi lipsea pro-, de o asemenea sumi conside-:mite domnigoarele Dashwood,
Ra{iune ;i sim{ire l l
care erau inrudite cu el doar pe jumitate, ceea ce in opinia ei
era total irelevant, ca el si se arate atAt de generos fall de ele?
Era lucru gtiut ci nu putea exista nici un fel de afecliune intrecopiii unui birbat provenili din cisnicii diferite; gi atunci de
ce avea el de gind si se ruineze, gi si-l ruineze gi pe micupllor Harry, dindu-gi toli banii surorilor lui vitrege?
- Ultima dorinli a tatilui meu cltre mine, a rispuns solulei, a fost si am grij[ de vdduvd gi de fiicele sale.
- indriznes c sd zic ci nu Etia ce vorbegte; bag mdna-n foc
ci nu era in toate minfile. Daci ar fi fost, nu i-ar fi dat prin cap
una ca asta, sd te roage si cedezi jumitate din averea pro-priului copil.
-Nu a precizat o sumi anume, draga mea Fanny; m-a ru-gat doar, in termeni generali, si le ajut gi si le uEurez situaliamai mult decAt ii stitea lui in putin
N12 lane Austen
- Oh! Mai incape vorbd! Ce frate ar mai face micar pejumitate din cit faci tu, fie gi pentru surorile lui bune! Dard-mite aga, pentru nigte surori vitrege! Tu insi ai o fire atAt degeneroasi!
- N-a$ vrea si fac vreo meschinirie. in astfel de imprejurdri,e mai bine si faci mai mult decAt prea pulin. M[car aga, ni-meni nu s-ar putea gAndi ci n-am fbcut indeajuns pentru ele:nici chiar ele nu cred ci s-ar putea agtepta la mai mult.
- N-ai de unde gti la ce s-ar putea a$tepta ele, a spus doam-na Dashwood. Noi insi nu trebuie si ne gAndim la aqteptirilelor, ci la ceea ce ne permitem noi si facem.
- Fdri indoiali, gi cred cd imi permit sd ii dau fiecireiadintre ele cdte cinci sute de lire. Chiar gi aga, fhri ca din parteamea si primeasci ceva, la moartea mamei lor, tot va cipdtafiecare in jur de trei mii de lire, o avere frumugici pentru ori-ce tAniri.
- Ba bine ci nu; gi, intr-adevir, daci stau si mi gAndesc,nici nu pot avea pretenfii la ceva in plus din partea ta. Voravea zece mii de lire pe care sI gi le impartd intre ele. Daci se
vor mirita, cu siguranti o vor duce bine, iar daci nu, pot triitoate foarte bine de pe urma dobAnzii la cele zece mii de lire.
- E foarte drept ce spui, tocmai de aceea nu gtiu daci, ju-decAnd lucrurile in ansamblu, n-ar fi mai infelept s[ fac un gestpentru mama lor, cAt mai triiegte, decdt pentru ele; mi g6n-desc la un soi de renti viageri anuali. Ar fi atAt in beneficiulsurorilor mele, cAt gi al ei. Cu o sutd de lire pe an s-ar descurcatoate bine mersi.
Sofia lui a goviit insi o clipl, inainte de a consimfi la acestplan.
- FdrI doar gi poate ci e mai bine decAt sd te lipsegti de omie cinci sute de lire dintr-odat5. Dar, pe urmi, daci doamnaDashwood mai are de triit inci cincisprezece ani, am iegi cumnu se poate mai prost.
- Cincisprezece ani! Dragi Fanny... dar nu mai are ea atA-tea zile, nici micar pe jumltate.
Rrili:. r;i,.: -i: -::;l?
- Sigur ca nu; dar daci n-,ri ob:en:l;i triiasci pini la adinci batrine:e alui renta riagerl; iar ea e robusti s: -litc.ut patruzeci de ani, O rentd riage:i e o
urasi; trebuie plltiti an de an si n-ai cul.'i:i seama ce faci. Eu am trart pe pieiea mrentelor viagere, cici mama a t-os: trblilia-rat de tata, la plata a trei astfel de ren{
\-ltori batrani, gi nu pot si-ti spu;: iitpirut toati tir[genia. De doui ori pe anplatite; gi mai era gi problema inmiuriunul dintre ei s-a crezut c-a murit. dqnici vorbi de aga ceva. Mama se satun
ei nici nu-i aparlinea, cu asemenea pretr
;ite; gi a fost cu atAt mai urAt din partea I
banii ar fi fost intru totul la dispozilia t
de restricfii. M-a fbcut si am aga o oroe
gere, incit gtiu sigur c[ nu m-as inhipentru nimic ln lume.
- Flri indoiali, e destul de neplacut I
anuale din venit, s-a invoit domnul Dar
buni dreptate, spunea gi mama ta. a\-ere
Sd depinzi de plata constanta a unei asfi
veniti, nu e, desigur> ceva de dorit: iti ;- Cu siguranll; gi unde mai pui ci
EIe s-ar crede la adipost, tu nu faci mai
de la tine, Ei nu existi nici un strop de
tlu, ag vrea si fac numai cum considmi-ag asuma obligalia unei rente anual
ani si fie dificil si rupem o suti sau chcheltuielile noastre.
- Cred ci ai dreptate, draga mea; inbine si nu instituim vreo renti r-iageri
din cAnd in cind le va fi de mai marviagerl, cici nu s-ar intinde mai mult c
nu ar fi sigure de un venit mai mare. ca
l&srll
Ce frate ar mai face micar peipentru surorile lui bune! Dari-vitregel Tu insi ai o fire atAt de
rhin5r.ris. in astfel de imprejuriri,lccit prea pufin. Mlcar aga, ni-rm fhcut indeajuns pentru ele:putea a;tepta la mai mult.r lxrtea a$tepta e/e, a spus doam-tnie si ne gdndim la agteptirilenoi si facem.i imi permit se ii dau fiecireiae Chiar 9i aga, fbri ca din parteamrtea mamei lor, tot va cipitaq o avere frumugici pentru ori-
kir, daca stau si mI gindesc,s'a in plus din partea ta. Vori gi Ie imparti intre ele. Daci se:drce bine, iar daci nu, pot triihhinzii la cele zece mii de lire.rmai de aceea nu gtiu daci, ju-n=er fi mai inlelept si fac un gestLSe, decit pentru ele; m6 gAn-i anuala. Ar fi atdt in beneficiullsuti de lire pe an s-ar descurca
E" inainte de a consimli la acest
ni bine decit sI te lipsegti de otL Dar, pe urmi, daci doamnal -incisprezece ani, am iegi cum
Emnv... dar nu mai are ea atA-t-
Ra[iune;i sim{ire 13
- Sigur ci nu; dar daci n-ai observat, oamenii au tendinlasi trliasci pdni la addnci bitrinele atunci cind li se plitegteo renti viageri; iar ea e robusti qi sinitoasl tun, gi de-abia a fb-
cut patruzeci de ani. O renti viageri e o chestiune foarte seri-
oas6; trebuie plititi an de an gi n-ai cum si scapi de ea. Nu-!idai seama ce faci. Eu am triit pe pielea mea necazuri de pe urmarentelor viagere, cici mama a fost obligati, prin testamentullisat de tata, la plata a trei astfel de rente citre nigte fogti ser-
vitori bltrini, Ei nu pot si-!i spun cALt de dezagreabill i s-a
pirut toati tirigenia. De doui ori pe an, rentele astea trebuiauplitite; gi mai era gi problema inmAnirii lor; gi apoi despre
unul dintre ei s-a crezut c-a murit, dupiL care s-a dovedit cinici vorbi de aga ceva. Mama se siturase. Spunea c[ venitulei nici nu-i aparlinea, cu asemenea pretenlii financiare nesfAr-
gite; qi a fost cu at6t mai urit din partea tatei, cu cit, altminteri,banii ar fi fost intru totul la dispozilia mamei, fbri nici un felde restriclii. M-a fbcut si am aga o oroare de rentele astea via-gere, incit qtiu sigur c[ nu m-ag inhima la plata vreuneia,pentru nimic in lume.
- Firi indoiali, e destul de nepllcut si ai asemenea pierderianuale din venit, s-a invoit domnul Dashwood. Dup[ cum, pe
buni dreptate, spunea gi mama ta, averea ta nuili mai aparline.
Si depinzi de plata constanti a unei astfel de sume, la data cu-veniti, nu e, desigur, ceva de dorit: ili gtirbegte independenfa.
- Cu siguran!6; gi unde mai pui c[ n-ai nici o mulfumire.Ele s-ar crede la adipost, tu nu faci mai mult decit se agteaptide la tine, gi nu existi nici un strop de recunogtinfi. in locultiu, aq vrea sI fac numai cum consider eu de cuviinfi. Numi-aq asuma obligalia unei rente anuale. S-ar putea ca in uniiani si fie dificil si rupem o suti sau chiar cincizeci de lire dincheltuielile noastre.
- Cred ci ai dreptate, draga mea; in cazul de fafd, ar fi maibine sd nu instituim vreo rentd viageri; orice le-ag mai da eu
din cind in cind le va fi de mai mare ajutor decdLt o rentdviager6, cici nu s-ar intinde mai mult decAt le e plapuma dacd
nu ar fi sigure de un venit mai mare, cazin care n-ar mai pune
ffi E
14 Jane Austen
nimic deoparte pAni la sfArgitul anului. Negreqit, aga ar fi celmai bine. cdte un cadou in valoare de cincizeci de lire, ocazio-nal, le va ajuta s[ nu-gi faci vreodatn griji in privin{a banilor,iar pe mine mi va face, zic eu, si m[ achit mai mult decdtonorabil de promisiunea cdtre tatdl lor.
- Sigur ci da. Iar ca s-o zic pe-a dreapti, eu, in sinea mea,sunt convins[ ci tatil tiu nici nu s-a gandit ci le vei da vreunban. Ajutorul de care vorbea, indriznesc s-o spun, se refereala ceea ce se putea agtepta in mod rezonabil de la tine; de pil-di, si le cauli o cisuli confortabili, si le ajufi cu mutatul gi,cdnd e sezonul, si le mai trimifi nigte pegte ori vAnat, si agamai departe. Ag putea si jur ci nu s-a gAndit mai departe deatit; gi, ziu acum, ar fi fost foarte straniu gi absurd daci s_arfi agteptat la altceva. Ia gAndegte-te numai, dragul meu domnDashwood, ce trai confortabil vor duce mama ta vitregi gifiicele ei din dobAnda unei sume de qapte mii de lire, nemai_punAnd la socoteall mia de lire ce-i revine fiecirei fete inparte, aducAndu-le cincizeci de lire pe an de ciciuld, gi, firegte,din ei vor pliti mamei lor gi pentru mAncarea ce le revine.impreuni vor avea cinci sute pe an, 9i ce, Doamne iarti-mi,ar putea s5-gi doreasci mai mult de atit patru femei? Vor aveapuline cheltuieli! intrelinerea casei va fi o nimica toati. Nuvor tine trdsuri gi nici cai, iar servitori, doar cifiva; nu vorprimi oaspefi si nu vor avea cheltuieli de nici un fell inchi_puie-li numai cAt de bine o vor duce! Cinci sute de lire pe an!Nu-mi pot imagina c[ ar cheltui nici jumitate din suma asta;si le dai mai mult e de-a dreptul absurd. Mai degrabi ar fi inmisurl si-fi dea ele lie ceva.
-Zduaga, a spus domnul Dashwood. Gisesc ci ai perfectidreptate. Mai mult ca sigur ci tatdl meu, prin rugimintea pe caremi-a adresat-o, n-a vrut si spuni nimic mai mult decAt ce_mispui gi tu. inleleg prea bine acum si-mi voi indeplini anga_jamentul strict prin astfel de acte de intrajutorare gi bunitatefa16 de ele, precum cele de care vorbeai. Cind mama se va mutain alti casi, am s5-i ofer cu dragd inimi sprijinul meu, atAt cAt
Rczlirr,:: s; sir'
lLrt, ca s-o ajut si se instaleze. Ar 1
>i cateva piese de mobilier pe ;arre:
- Cu siguranli, a incur-iintat r
Torugi, tine seama de un lucru- C;
mutat la Norland, cu toate ci inobilduta, toate porlelanurile, iarturiileiar acum ii rimAn mamei tale. Cer
plini, de cum se va muta in ea.
- Fdri indoiall, ista e un argulrtioasa, intr-adev[rl $i totugi. o parlde minune cu cele pe care le arem
- Da. Iar serviciul de porlelanudoud ori mai frumos decAt cele dinliumoase, dac[ e sI mi intrebi pc
care qi-ar permite ele si locuiasci !nu-i datorezi vreo recunogtin[a an
indeplinegti dorinlele; cici stim prin putinli, le-ar fi lisat lor aproaF
Acesta a fost argumentul deciiputerea de a decide, care-i lipsir 1
a conchis c6, ar fi absolut inutil. desat, s[ faci mai mult pentru i-aduv
astfel de gesturi amabile, precum (
Ik1B&ilI-*ha *o*- \egregit, asa ar ti celLEE.ie.-incizeci de lire, ocazio-mdati griji in privinla banilor,cu' sA ma achit mai mult decAte tati.l lor.c pe-a dreapta, eu, in sinea mea,i nu s-a gindit ci le vei da vreun, in&aznesc s-o spun, se refereamod rezonabil de la tine; de pil-mabila. s.i le aju(i cu mutatul gi,miti niste peqte ori vinat, 9i asaci nu s-a gindit mai departe deErte straniu gi absurd daci s_ar
*E-te numai, dragul meu domnil vor duce mama ta vitregi 9ime de sapte mii de lire, nemai_lire ce-i reyine fiecirei fete inclire pe an de ciciul6, si, fireste,p€ntru md.ncarea ce le revine.F an, ;i ce, Doamne iarti_md.,& de atat patru femei? Vor avear casei va fi o nimica toatd. Nur sen-itori, doar cd{iva; nu .tror
&eltuieli de nici un fel! inchi-r ducel Cinci sute de lire pe an!hi nici jumitate din suma asta;hl absurd. Mai degrabi ar fi in
hshrn-ood. Glsesc ci ai perfectiail meu, prin rugdmintea pe caremi nimic mai mult decdt ce-mirum si-mi voi indeplini anga-rte de intrajutorare qi bunitatevubeai. CAnd mama se rra mutaEi inima sprijinul meu, atat cat
Raliune;i sim[ire
pot, ca s-o ajut si se instaleze. Ar putea fi bine-venite atuncigi c1teva piese de mobilier pe care si i le ofer.
- Cu si$uran[[, a incuviinlat doamna ]ohn Dashwood.Totugi, line seama de un lucru. Cdnd tatil gi mama ta s-au
mutat la Norland, cu toate c[ mobila de la Stanhill a fost vAn-
dut[, toate porfelanurile, farfuriile gi pinzeturile s-au pistrat,iar acum ii rimAn mamei tale. Casa ei va fi, agadar, aproape
plini, de cum se va muta in ea.
- Fir[ indoiali, ista e un argument solid. O mogtenire pre-
lioasi, intr-adevir! $i totuqi, o parte din veseli s-ar fi potrivitde minune cu cele pe care le avem noi aici.
- Da. Iar serviciul de porfelanuri pentru micul dejun e de
doui ori mai frumos decdt cele din aceastdL casi. Cu mult prea
frumoase, daci e si mI intrebi pe mine, pentru orice loc incare qi-ar permite ele sdloouiasci. $i si-!i mai zic:un lucru: luinu-i datorezi vreo recunogtinli anume, gi nici osteneala si-iindeplinegti dorinlele; cici gtim prea bine c[, dacl i-ar fi stat
in putinli, le-ar fi llsat lor aproape tot ce avea pe lume.Acesta a fost argumentul decisiv. A adiugat intenfiilor lui
puterea de a decide, care-i lipsise pAni atunci, gi intr-un finala conchis ci ar fi absolut inutil, daci nu chiar profund depla-
sat, s[ faci mai mult pentru viduva gi fiicele tatllui slu decAt
astfel de gesturi amabile, precum cele sugerate de solia lui.
15
