7/26/2019 Izvoarele Antice Despre Regele Get Burebista

http://slidepdf.com/reader/full/izvoarele-antice-despre-regele-get-burebista 1/6

Izvoarele antice despre

regele get Burebista Autor Redactia24.02.20140 Comentarii 

• LinkedIn

• Facebook

• Twitter 

• Google Plus

• Tumblr 

 Articole scrise de acelasi autor 

o „Din decembrie până în iunie: 1989-199! După "# de

ani$ la %alatul &u'u 

o (ântul sc)imbării: rela'iile *uba-&tatele +nite ale

,mericii 

o litele intelectuale din uropa de st: de la disiden'a

anticomunistă la integrarea euroatlantică 

tic!ete

o statul dac 

o surse 

7/26/2019 Izvoarele Antice Despre Regele Get Burebista

http://slidepdf.com/reader/full/izvoarele-antice-despre-regele-get-burebista 2/6

Singurele surse directe, descrieri i imagini pe care o avem despreș

regele Burebista se găsesc Strabon: Geografia VII.3.5, VII.3. iș

!VI.".3#$ Iordanes: Getica !I %&$ i inscrip ia găsită la Balcic 'nș ț

Bulgaria ce se găse te a(i 'n )u(eul *a ional din Sofia, i care esteș ț ș

un decret din partea conducătorilor +ra ului ion-sopolis pentrușcornion.

*/ S0 S1I0 2/) R1 B/R0BIS1. Imaginea folosită de noi este orepre(entare contemporană

"urebista# conduc$torul %e care Ceau&escu 'l considera str$mo&ul s$u#este ast(el %re)entat de Strabon*

+VII,3,5. Se spune că un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul lui 

Pitagora şi că ar fi deprins de la acesta unele cunoştinţe astronomice, iar oaltă parte ar fi deprinso de la egipteni, căci cutreierările sale lar fi dus p!nă acolo. Intorc!nduse la el "n ţară, sar fi #ucurat de o mare trecere laconducători şi la popor "ntruc!t, "ntemeiat pe semnele cereşti, el făcea prorociri. $n cele din urmă la convins pe rege săl facă părtaş la domnie,spun!ndui că este "n stare săi vestească voinţa %eilor. &ai "nt!i,'Zamolxis( sar fi făcut preot al %eului cel mai slăvit la ei, iar după aceea a primit şi numele de %eu, petrec!nduşi viaţa "ntro peşteră, pe care aocupato el şi unde ceilalţi nu puteau intra. Se "nt!lnea rar cu cei din afară,cu excepţia regelui şi a slu)itorilor acestuia. *egele lucra "n "nţelegere cu

el, fiindcă vedea că oamenii a)unseseră 'datorită lui( mult mai ascultători dec!t "nainte. +ăci supuşii lui credeau că 'regele( dă poruncile sfătuit de%ei. #iceiul acesta a continuat p"nă "n %ilele noastre, pentru că mereu segăsea cineva gata săl sfătuiască pe rege şi acelui om geţii "i spuneau%eu. &untele 'unde se afla peştera( a fost socotit sf!nt şi sa numit aşa. I se %icea +ogaionon şi la fel a fost şi numele r!ului care curgea pe l!ngă el.Pe c!nd domnea asupra geţilor -ure#ista "mpotriva căruia sa pregătit să pornească divinul +e%ar , cinstirea mai sus amintită o avea ecaineos. /dăinuit la geţi o#iceiul pitagoreic, adus lor de Zamolxis, de a nu se atinge

de carnea animalelor.,II#-#. ... Ace&tia sus/inea omer# din %ricina ne&tiin/ei sale# nu %omene&te %e sci/i &inu aminte&te de cru)imea lor (a/$ de str$ini# %e care3i ert(eau &i3i m5ncau# sluindu3se lab$ut de /estele lor. 6i el nu s%une c$ din %ricina acestora a dob5ndit marea numele de7neos%italiera8. 9ai adaug$ ei c$ omer n$scoce&te neamuri# cum ar (i str$luci/ii!i%emolgi# galacto(agi &i abii 3 oameni (oarte dre%/i 3# care nu au tr$it nic$ieri. :ar atuncicum de i s3a dat numele de 7neos%italier$8# dac$ nu cuno&teau cru)imea celor de acolo#ori %e cei care mai ales se ar$tau cru)i; Ace&tia nu %uteau (i dec5t sci/ii# bau# %oate# %eatunci cei ce locuiau dincolo de misi# de traci &i de ge/i# nu erau nici !i%emolgi# nici

galacto(agi# nici abii; :ar &i 'n )iua de a)i se g$sesc %e meleagurile acelea locuitorinumi/i 7!ama<oici8 &i 7noma)i8# care tr$iesc din ce %roduc turmele lor# din la%te &i

7/26/2019 Izvoarele Antice Despre Regele Get Burebista

http://slidepdf.com/reader/full/izvoarele-antice-despre-regele-get-burebista 3/6

br'n)$# mai ales de ia%$. i nu &tiu sa str5ng$ bog$/ii sau s$ (ac$ nego/ dec5t d5nd omar($ 'n sc!imbul alteia. Cum se %oate# a&adar# s$ nu3i (i cunoscut el %e sci/i# c5nd doar=orbe&te de !i%emolgi &i de galacto(agi; C$ci %e atunci sci/ii erau numi/i !i%emolgi#%recum ne arat$ &i esiod 'n =ersurile citate de ratostene* 7Pe etio%ieni# %e liguri &i %esci/ii !i%emolgi8. :e ce trebuie# %rin urmare# s$ ne mir$m dac$# din %ricina deselor 'n&el$torii care se (ac la noi 3 c5nd este =orba de 'n=oieli 3# omer i3a numit cei maidre%/i %e ni&te oameni care nu '&i %etrec c5t de c5t =ia/a 'ndeletnicindu3se cu 'n=oieli &icu agonisirea banilor# oameni care nu %osed$ nimic a(ar$ de sabie &i de cu%$; C$ci totuleste 'n de=$lm$&ie la ei# &i# 'n %rimul r5nd# (emeile &i co%iii 3 a&a cum conce%e Platon.:e alt(el &i sc!il se arat$ a (i de %artea lui omer c5nd s%une des%re sci/i* 7>ci/ii carem$n5nc$ br5n)$ din la%te de ia%$ &i au legi bune8. Aceasta este %$rerea grecilor &i 'n)iua de ast$)i. ?oi socotim %e sci/i dre%t oameni cu =ia/a cea mai sim%l$ &i cei mai ($r$=icle&ug# cu mult mai %u/in %reten/io&i dec5t noi &i de o mai mare cum%$tare. Cu toateacestea# (elul nostru de =ia/$ s3a r$s%5ndit a%roa%e la to/i# coru%5nd mora=urile &i

introduc5nd la sci/i =ia/a (oarte 'mbel&ugat$ &i tr$it$ 'n des($t$ri# i)=orul tuturor r$ut$/ilor#%rin care ei urm$reau s$3&i mul/umeasc$ nenum$ratele lor %o(te. ,icleniile acestea au%$truns 'n mare %arte &i la barbari# %rintre al/ii# la noma)i# 'ncumet5ndu3se a %orni %emare# ei s3au coru%t@ au %r$dat &i au ucis %e str$ini. :u%$ ce au auns 'n leg$tur$ cu totsoiul de oameni# au 'm%rumutat de la ace&tia lu<ul &i obiceiurile negustore&ti. 9$car c$acestea %ar s$ aute la 'mbl5n)irea de%rinderilor# de (a%t le stric$ &i 'nlocuiescsim%litatea 3 des%re care tocmai am =orbit 3 cu =icle&ugul.

,II#-#. >ci/ii care au tr$it 'naintea noastr$ 3 mai ales cei de %e =remea lui omer 3 au(ost socoti/i de c$tre eleni a&a cum s%une omer c$ au (ost &i cum au &i (ost de (a%t.

,e)i ce %o=este&te erodot des%re regele scit 'm%otri=a c$ruia %ornise cu r$)boi :arius&i ce r$s%uns i3a trimis acela. ,e)i de asemenea ce s%une Crisi% cu %ri=ire la regii"os%orului# %rintre care este &i Leucon. %istolele %ersane &i Cu=intele =rednice deamintire# care s3au %$strat de la egi%teni# babilonieni &i in)i# sunt %line 3 &i ele 3 deaceast$ sim%litate# des%re care am %omenit. :in aceast$ %ricin$ &i Anac!arsis &i Abaris&i c'/i=a al/ii# la (el cu ei# erau =esti/i %rintre eleni# %entru (elul lor deosebit 3 s%eci(icneamului din care ($ceau %arte 3# 'ntrunind bun$=oin/a# sim%litatea &i dre%tatea. :ar ces$ mai s%unem des%re cei =ec!i; >e )ice c$ Ale<andru# (iul lui Fili%# cu %rileul e<%edi/ieisale 'm%otri=a tracilor de dincolo de aemus#du%$ ce a n$=$lit 'n /ara tribalilor 3 des%recare &tia c$ se 'ntindeau %5n$ la Istru &i insula Peuce# din Istru 3# cunosc5nd de

asemenea &i c$ /inutul de dincolo de (lu=iu se a(l$ 'n %uterea ge/ilor# ar (i 'naintat %'n$acolo &i nu ar (i %utut s$ debarce 'n insul$# din li%sa cor$biilor. BAcolo se re(ugiase>rmos# regele tribalilor# &i se 'm%otri=ea 'ncerc$rii lui Ale<andru de a debarcaD. Atunciacesta# du%$ ce intra 'n /inutul ge/ilor# cuceri o cetate &i se 'ntoarse 3 c5t %utu maire%ede 3 la el 'n /ar$. A %rimit daruri de la semin/iile de acolo &i de la >rmos. Ptolemeu#(iul lui Lagos# s%une c$ 'n cursul acestei e<%edi/ii au sosit la Ale<andru cel/ii de l5ng$9area Adriatic$# %entru a stabili cu el leg$turi de %rietenie &i os%italitate. Eegele#%rimindu3i cu mult$ bun$=oin/$# &i 'ntreb$ 3 'n tim%ul os%$/ului 3 de ce se tem ei mai tare@credea c$ =or rosti numele lui. Iar ei au r$s%uns c$ de nici un om@ )iceau doar c$ le este(ric$ s$ nu se %r$bu&easc$ %este ei cum=a cerul. :ar 3 au ad$ugat ace&tia 3 %un mai

%resus de orice %rietenia unui om at5t de 'nsemnat. Iat$# %rin urmare# caracteristicilesim%lit$/ii barbare. nul din ei n3a 'ng$duit debarcarea 'n insul$# 'ns$ a trimis daruri &i a

7/26/2019 Izvoarele Antice Despre Regele Get Burebista

http://slidepdf.com/reader/full/izvoarele-antice-despre-regele-get-burebista 4/6

legat %rietenie cu cel care3l atacase. Ceilal/i %omeni/i# sus/in'nd c$ nu se tem de nimeni#au s%us totu&i c$ %re/uiesc mai mult dec5t orice %rietenia oamenilor mari. nc$ une<em%lu. Pe tim%ul urma&ilor lui Ale<andru# rege al ge/ilor era :romic!aites. Acesta 3du%$ ce l3a %rins %e Lisima!# care %ornise cu r$)boi 'm%otri=a lui 3 i3a ar$tat mai 'nt5is$r$cia lui &i a neamului s$u# %recum &i traiul lor cum%$tat. I3a 'ndemnat a%oi s$ nu mai%oarte r$)boi 'm%otri=a unor oameni de soiul lor# ci mai degrab$ s$ caute a se 'm%rieteni cu d5n&ii. Iar du%$ ce l3a cinstit ca %e un oas%e# a legat %rietenie cu el &i l3al$sat s$ %lece.

,II#-#10. 6i cu %ri=ire la misi trebuie s$ i se cear$ socoteal$ lui A%ollodor# %entru ceea ces%une des%re ei omer 'n =ersurile sale. ?u cum=a 'i crede &i %e ei ni&te n$scociri#atunci c5nd %oetul )ice* 7a misilor care lu%t$ cor% la cor% &i a str$luci/ilor !i%emolgi8;,ede 'n ei %e aceia din Asia; :ac$ 'n/elege s$ =orbeasc$ des%re cei din Asia# atunci nudeslu&e&te bine %e omer# du%$ cum am ar$tat mai sus. >us/in5nd c$ ei nu sunt dec5tn$scocirea %oetului# 'ntruc5t n3ar (i e<istat misi 'n Tracia# el contra)ice realitatea# 'ntr3ade=$r# c!iar 'n )ilele noastre Aelius Catus a str$mutat din teritoriul de dincolo de Istru 'nTracia cinci)eci de mii de oameni lua/i de la ge/i# neam =orbind aceea&i limb$ cu tracii.6i acum ei locuiesc acolo# iar numele lor este moesi. >e %oate c$ &i mai 'nainte li ses%unea ast(el# iar 'n Asia numele lor s3a %re($cut 'n misi. >au# mai 'nainte# cei din Traciase numeau misi# ceea ce se %otri=e&te mai bine cu istoria &i cu cele ce %retinde %oetul.:ar des%re aceasta sunt de auns cele de mai sus. Acum m$ 'ntorc la e<%lica/iile cetrebuie s$ =in$ la r5nd.

,II#-#11. L$s5nd la o %arte trecutul 'nde%$rtat al ge/ilor# 'nt5m%l$rile din =remea noastr$

sunt urm$toarele* Aung5nd 'n (runtea neamului s$u# care era isto=it de r$)boaie dese#getul "urebista l3a 'n$l/at at5t de mult %rin e<erci/ii# ab/inere de la =in &i ascultare (a/$ de%orunci# 'nc5t# 'n c5/i=a ani# a ($urit un stat %uternic &i a su%us ge/ilor cea mai mare%arte din %o%ula/iile =ecine. "a 'nc$ a auns s$ (ie temut &i de romani. C$ci trec5nd %linde 'ndr$)neal$ :un$rea &i e(uind Tracia 3 %5n$ 'n 9acedonia &i Iliria 3# a %ustiit %e cel/iicare erau amesteca/i cu tracii &i cu ilirii &i a nimicit %e de3a 'ntregul %e boii a(la/i subconducerea lui Critasiros &i %e taurisci. >%re a /ine 'n ascultare %o%orul# el &i3a luat autor %e :eceneu# un &arlatan care r$t$cise mult$ =reme %rin gi%t# 'n=$/5nd acolo unelesemne de %rorocire# mul/umit$ c$rora sus/inea c$ t$lm$ce&te =oin/a )eilor. "a 'nc$ deun tim% (usese socotit &i )eu# a&a cum am ar$tat c5nd am =orbit des%re Hamol<is. Ca o

do=ad$ %entru ascultarea ce i3o d$deau ge/ii# este &i (a%tul c$ ei s3au l$sat 'ndu%leca/is$ taie =i/a de =ie &i s$ tr$iasc$ ($r$ =in. C5t des%re "urebista# acesta a %ierit din %ricinaunei r$scoale# mai 'nainte ca romanii s$ a%uce a trimite o armat$ 'm%otri=a lui. rma&iiacestuia la domnie s3au de)binat# ($r5mi/5nd %uterea 'n mai multe %$r/i. :e cur5nd#c5nd 'm%$ratul August a trimis o armat$ 'm%otri=a lor# %uterea era 'm%$r/it$ 'n cincistate. Atunci# 'ns$# st$%5nirea se 'm%$r/ise 'n %atru. Ast(el de 'm%$r/iri sunt =remelnice &ise sc!imb$ c5nd 'ntr3un (el# c5nd 'ntr3altul.

,II#-#12. A e<istat &i o alt$ 'm%$r/ire a teritoriului c!iar din cele mai =ec!i tim%uri* c$ci %eunii 'i denumesc autorii daci# iar %e al/ii ge/i. Ge/ii sunt cei care se 'ntind s%re Pont &i

s%re r$s$rit# iar dacii cei care locuiesc 'n %artea o%us$# s%re Germania &i s%re i)=oareleIstrului. >ocot c$ ei se numeau 'n =ec!ime da=i. :e aici &i numele de scla=i# Geta &i

7/26/2019 Izvoarele Antice Despre Regele Get Burebista

http://slidepdf.com/reader/full/izvoarele-antice-despre-regele-get-burebista 5/6

:a=os# obi&nuite la atici. Aceast$ %resu%unere merit$ mai mult$ cre)are dec5t aceea%otri=it c$reia numele ar =eni de la 7sci/ii dai8# care locuiesc %rea de%arte# l5ng$rcania@ &i nu %are de cre)ut s$ se (i adus de acolo scla=i 'n Atica. ntr3ade=$r# atenienii 'i numeau %e scla=ii lor du%$ numele neamurilor de unde 'i aduceau 3 cum ar (i Ldos &i>ros 3# sau 'i numeau cu acele nume care erau mai obi&nuite 'n tara lor de ba&tin$#bun$oar$* 9anes ori 9idas# %e cei din Frigia# &i Tibios# %e cei din Pa(lagonia. ?eamulge/ilor# care se 'n$l/ase at5t de mult sub "urebista# a dec$)ut a%oi cu totul din %ricinade)bin$rilor l$untrice &i din %ricina romanilor. Totu&i# ei sunt 'nc$ 'n stare &i ast$)i s$trimit$ la lu%t$ %atru)eci de mii de oameni.

,II#-#1-. Prin /ara lor curge r5ul 9arisos# care se =ars$ 'n :un$re. Pe aceasta '&i ($ceauromanii a%ro=i)ion$rile %entru r$)boi. i numeau :anubius %artea su%erioar$ a (lu=iului&i cea dins%re i)=oare %5n$ la cataracte. inuturile de aci se a(l$# 'n cea mai mare %arte# 'n st$%5nirea dacilor. Partea in(erioar$ a (lu=iului# %5n$ la Pont 3 de3a lungul c$reiatr$iesc ge/ii 3# ei o numesc Istru. :acii au aceea&i limb$ ca &i ge/ii. Ace&tia sunt mai binecunoscu/i de eleni# deoarece se mut$ des de %e o %arte %e alta a Istrului &i totodat$mul/umit$ (a%tului ca s3au amestecat cu tracii &i cu misii. Acela&i lucru s3a %etrecut &i cutribalii# ei (iind de neam trac. C$ci &i ei au %rimit imigr$ri# 'ntruc5t =ecinii lor 'i cotro%eau#(iind mai slabi. "a c!iar# acei de dincolo de Istru 3 &i anume sci/ii# bastarnii &i sarma/ii 3#du%$ ce 'i 'n=ingeau# treceau &i (lu=iul o dat$ cu cei alunga/i de ei# statornicindu3se c!iar#unii dintre ace&tia# (ie 'n insule# (ie 'n Tracia. Cei care locuiau de cealalt$ %arte a (lu=iuluierau birui/i urii ales de iliri. C't des%re ge/i &i daci du%$ ce num$rul lor crescusene'nc!i%uit de mult# 'ntr3at5t 'nc5t %uteau s$ trimit$ la lu%t$ %'n$ la dou$ sute de mii deoameni# ei s3au 'm%u/inat &i au auns 'n )ilele noastre cam la =reo %atru)eci de mii &i

sunt acum %e cale de a se su%une romanilor. ?u se a(l$ 'nc$ de tot sub st$%5nirea lor#%entru c$ '&i mai %un n$dedea 'n germani# du&manii romanilor.J

>trabon# istoric i geogra( grec# tr$ie te la cum%$na dintre cele dou$ ereș ș

Ba%ro<. K0 '.r. 3 20 d.r.D dar 'naintea celor dou$ r$)boaie daco3romane.Pentru greci nimeni i nimic nu %utea (i deasu%ra ladei# de aceeaș

a%elati=ele u or ignitoare la adresa lui Halmo<e. A c$l$torit mult# dar 'nș

documentarea lucr$rii sale Geogra(ia a a%elat at5t la %ro%riilor obser=a ii# laț

o%erelor %redecesorilor s$i# inclusi= omer# ratost!enes# Polbius iș

Poseidonius# dar i la istorii i %o=estiri au)ite de la comercian i iș ș ț ș

na=igatori din =remea sa. :in acest moti= =edem o continu$ de)batere %ecare >trabon o creea)$ cu in(orma iile din c$r ile scrise 'naintea sa des%reț ț

anumite locuri.

4a Iordanes:

>e (ace mai mult re(erire la rolul %e care :eceneu l3a a=ut 'n re(ormareastatului i ne mai o(er$ o dat$ istoric$ș 0 1/poi, "n timpul domniei la goti a lui -ure#ista, a venit "n 2otia eceneu, pe vremea c!nd Slla a pus m!na pe putere la *oma. Primindul pe eceneu, -ure#ista ia dat o putere aproape

regală.1 42etica 67 ine i cont c$ Getica e scris$ t5r)iu la milocul secolulȚ ț,I# deci la %este 00 de ani de la des(iin area :aciei lui :ecebal de c$treț

7/26/2019 Izvoarele Antice Despre Regele Get Burebista

http://slidepdf.com/reader/full/izvoarele-antice-despre-regele-get-burebista 6/6

un istoric got romani)at care 'ncearc$ s$ 'n(loreasc$ istoria go ilor (olosidu3ț

se de (r5nturi de istorie %ro=enite din lucr$ri din =remea sa# %ierdute a)i# iș

incurc$ %e go i cu ge i.ț ț

 ecretul lui cornion, prin care acest cetă ean grec, răsplătit pentruț

eforturile sale diplomatice, determină evitarea invadării de cătreBurebista a ora ului 'n care locuiaș

 8 i "n timpul din urmă regele -ure#ista a)ung!nd cel dint!i i cel mai mareȘ șdin regii din 9racia i stăp!nind tot teritoriul de dincoace de fluviuș  B:un$rean.n.D i de dincolo i a a)uns de asemenea la acestaș ș  Bla "urebista n.n.D "ncea dint!i i cea mai mare prietenie, a o# inut cele mai #une foloase pentruș ț 

 patria sa '...( atrăg!ndu i i #unăvoin a regelui spre #inele ora ului '...( i ș ș ț ș Șfiind trimis de regele -ure#ista ca am#asador la +n4aeius7 Pompeius i ș"nt!lninduse cu acesta "n păr ile &acedoniei, l!ngă :eracleea ;acestisț Ba)i "itolia39onastir n.n.D ... a purtat cele mai frumoase negocieri.< 

 

?u =om (ace comentarii si inter%ret$ri tocmai %entru c$ aceasta este o%re)entare a surselor. Ceea ce trebuie s$ cunoa te i este (a%tul c$ %eș ț

m$sur$ ce un autor antic =orbe te de e=enimente %etrecute cu multș

 'naintea tim%ului s$u# el obisnuieste s$ co%ie)e din alte lucr$ri.

>ursa te<telor* Izvoare privind Istoria României, Editura Academiei Republicii Populare România, Bucureşti, 1964