Regatul Sub Conducerea Lui Burebista

8/19/2019 Regatul Sub Conducerea Lui Burebista

1/20

Universitatea de Stat din Moldova

Lucru individual la tema:

Regatul sub conducerea lui Burebista


2/20

Cuprins:

1. Geto-dacii la începutul secolului I a. Chr.

2. Posibila patrie ini ială a lui Burebista.ț3. Uniicarea co!unită ilor din spa iul balcano-carpato-pontic i construirea regatuluiț ț ș

lui Burebista". #tructura societă iiț$. %rgani&area institu iilor statale i apari ia legisla iei ' belaghinesț ș ț ț(. Cau&ele destră!ării

Geto-dacii la începutul secolului I a. Chr.

In secolele 1 i.Hr. si 1 d.Hr., societatea geto-dacica a cunoscut o perioada de apogeu.

Infloritoarea civilizatie a fierului -temei al unei economii prospere-, structurarea tot mai clara a

societatii,dezvoltarea asemanatoare a triurilor s-au reflectat in plan politic prin aparitia statului

dac.

!n cadrul ariei largi locuite de gto-daci, "ncep#nd cu sec. I ".Hr., "n condi$iile dezvolt%rii lor

economice, politice &i spirituale, puternicele uniuni de triuri au fost unificate dec%tre Burebista, cel mai de seam% dintre to$i regii traci, f%uritorul unei 'mari st%p#niri( )megali

ar*+, la Straon, ale c%rei *otare se "ntindeau din Carpa$ii %duro&i, p#n% la un%rea mi/locie &i

M-$ii Slovaciei.

Posibila patrie ini ială a lui Burebista.ț

0ureista, rege dac )2-33 i.e.n.. 4 Ajuns in fruntea neamului sau care era istovit de

razboaie dese, getul Burebista s-a inaltat atat de mult prin exercitii, abtinere de la vin si

ascultare fata de porunci, incat in cativa ani a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai

mare parte din populatiile vecine, ajungand sa fie temut chiar si de romani4, astfel sintetizeaza

Straon din 5maseia, geograf si istoric grec, care isi redacta opera la putin timp de la disparitia

lui 0ureista, personalitatea conducatorului dac. Mai dispunem ce-i drept, de marturiile lui

Straon si ale lui Iordanes. Cel dintai spune despre intemeietorul statului dac ca era 6barbat get (,

dar aceasta informatie nu ne permite nici macar sa stailim mai precis originea lui 0ureista,

caci geograful din 5maseia, ca multi alti autori greci ii numeste 6 geti( si pe locuitorii din


3/20

interiorul arcului carpatic. Cat despre Iordanes, el staruie mai mult asupra personalitatii marelui

preot eceneu decat asupra regelui.Mai dispunem de caracterizarea pe care i-o face lui

0ureista epigrafa dion7sopolitana in cinstea lui 5cornion, dar aceasta se refera nu atat la

personalitatea regelui, cat la rezultatul actiunilor sale politice si militare. 8reuie sa recunoastem,

asadar, ca izvoarele antice nu ne dau nici un fel de informatii directe despre omul 0ureista,despre trasaturile sale fizice si morale. 9ste neindoielnic ca aproape patru decenii din istoria

aciei au fost marcate de personalitatea lui 0ureista si ca o parte din opera infaptuita de el i-a

supravietuit, influentand evolutia ulterioara a statului dac pana in momentul cuceririi omane.

ar este tot atat de sigur ca 0ureista a fost produsul epocii sale, ca realizarile lui s-au intemeiat

pe anumite conditii istorice reale si pe anumite cerinte oiective ale societatii dacice.

espre familia lui 0ureista nu se stie asolut nimic, desi multa vreme s-a crezut ca o inscriptie

greceasca, decretul in cinstea lui 5cornion din ion7sopolis, l-ar mentiona pe tatal regelui. 5cest

6tata( era un persona/ important si puternic, caci el se dovedeste capail sa-i scuteasca pe

cetatenii din ion7sopolis de ceva, proail de un triut.

5flat initial in fruntea unei formatiuni statale locale, 0ureista, om de stat inzestrat cu

remarcaile calitati de organizator, strateg militar si diplomat, reuseste sa unifice formatiunile

politico-militare geto-dace din spatiul carpato-dunareano-pontic su autoritatea sa si sa puna

astfel azele unui puternic regat cu centrul, proail, in odisul 8ransilvaniei. In intreaga saactiune, 0ureista a fost spri/init de marele preot eceneu, colaoratorul si sfetnicul cel mai

apropiat. eorganizat de 0ureista, care putea, potrivit afirmatiilor aceluiasi Straon, sa

moilizeze o armata de ;22.222 de luptatori, se impune la /umatatea secolului I. i.e.n. ca

principala forta politica si militara din 9uropa Centrala si de la unarea de


4/20

il numeste Buruista; o inscriptie gasita in 0alc*i=, 0ulgaria, momentan depozitata la Muzeul din

Sofia, care prezinta decretul dat de cetatenii din 7onisopolis despre 5cornion, unde este

prezentat cu numele de Burebista, Burabista. Mentionarea lui 0ureista se face si pe epigrafa de

la >esear-0ulgaria cu denumirea Burebeistas, care in traducere ar insemna '>emaipomenitul(,

'Cum nu a mai fost si nu mai este(. Se stiu foarte putine lucruri despre 0ureista. Cert este ca s-anascut la 5rgedava, acolo unde tatal sau isi avea resedinta si a fost casatorit cu o preoteasa a

templului lui ?amol@is numita ?ina.

In ceea ce priveste decretul dat de cetatenii din 7onisopolis, treuie facute cateva

precizari pentru ca importanta sa este covarsitoare pentru epoca despre care discutam. 9ste

inecunoscut faptul ca primele actiuni ale lui 5cornion nu sunt legate nici de 0ureista si nici de

tatal sau. esi a a/uns la noi mutilata, inscriptia arata clar ca 5cornion, fiul lui ion7sios, a a/uns

la 5rgedava, dupa unii istorici, capitala regatului dac, inca dinaintea lui 0ureista si a tatalui sau.adu Aulpe crede totusi ca in decretul lui 5cornion este vora si despre tatal lui 0ureista, care

isi avea resedinta la 5rgedava. S-a a/uns la concluzia ca 5rgedava nu poate fi situata in 0anat, ci

numai in estul getic, acolo unde este cel mai proail ca si 0ureista sa fii aparut, deoarce

cultura geto-daca gravita spre rasarit. Baptul ca 0ureista va folosi un sol grec, 5cornion pentru

a-i purta soliile, voreste multe despre patrunderea greaca pe unare si afluentii ei. Increderea

data solului grec era sustinuta de vec*ea prietenie care e@ista intre 5cornion si casa geta, asa cum

am aratat mai sus. oua idei esentiale se vor desprinde din decretul d7onisopolitan, idei care ii

vor acorda o importanta e@traordinara:

1. 0ureista era rege si in alta parte decat in 8*racia, inainte de a deveni ilustru

;. 9l devenise 'cel dintai si cel mai mare dintre regii 8*raciei(, stapan pe amele maluri ale

raului.

Uniicarea co!unită ilor din spa iul balcano-carpato-pontic i construirea regatului luiț ț ș

Burebista

idicarea statului dac "n secolul I "nainte de C*ristos are dou% cauze: prima e sl%irea puterii

Cel$ilor &i "n genere a neamurilor de la *otarele aciei cea de a doua &i cea mai "nsemnat%, dup%

p%rerea noastr%, e puternica personalitate a lui 0ureista. 5cest mare rege a domnit pe la mi/locul

secolului I "nainte de C*ristos. Camille


5/20

conducerea na$iunii sale, a ridicat pe oamenii ace&tia "nr%i$i de nesf#r&itele r%zoaie &i i-a

"ndreptat prin astinen$% &i sorietate &i ascultare de porunci, a&a "nc#t, "n c#$iva ani, a "ntemeiat

o mare "mp%r%$ie &i a supus Fe$ilor aproape pe to$i vecinii a era de mare prime/die &i pentru

omani, pentru c% trecea un%rea f%r% s%-i pese de nimeni &i pr%da 8racia p#n% "n Macedonia &i

"n Iliria, iar pe Cel$ii cei ce se amestecaser% cu 8racii &i cu Ilirii i-a pustiit cu totul &i pe 0oiii cariascultau de regele Critasiros, precum si pe 8aurisci, i-a &ters de pe fa$a p%m#ntului G.

5firma$iile lui Strao corespund "n totul adev%rului ele ne sunt confirmate de alte izvoare

istorice contemporane. intre acestea, vom cita o inscrip$ie greac% pe care locuitorii din

ion7sopolis )0alcic o pun prin anul 3D "nainte de C*ristos "n cinstea unui concet%$ean al lor,

5cornion al lui ion7sios, care adusese mari servicii ora&ului. Inscrip$ia ne spune c% 5cornion

fusese pe vremuri trimis ca sol la tat%l lui 0uereista, spre a cere protec$ia acestuia asupra

ora&ului. !n timpul din urm% continua inscriptia regele 0ureista a/ung#nd cel dint#i &i cel

mai mare dintre regii din 8racia, &i st%p#nitor al tuturor $inuturilor de dincolo &i de dincoace de

un%re, 5cornion a fost &i pe l#ng% acesta "n cea dint#i &i cea mai mare apropiere &i a o$inut

cele mai une rezultate pentru patria sa, inspir#nd &i colaor#nd la cele mai eficace m%suri &i, nu

mai pu$in, c#&tig#nd un%voin$a regelui pentru m#ntuirea cet%$ii sale. . . '

8reuie relevat "n primul r#nd titlul care se d% lui 0ureista: cel dint#i &i cel mai mare dintre

regii din 8racia G, ceea ce corespunde perfect realit%$ii, nefiind de loc o m%gulire sau o lingu&ire.5poi indicarea posesiunilor sale: toate $inuturile de dincolo &i de dincoace de un%re G, fapt

iar%&i riguros e@act. !n al treilea r#nd, treuie suliniat% autoritatea de care se ucurau regii ge$i

tat%l lui 0ureista &i mai ales acesta "n fa$a ora&ului ion7sopolis, a c%rui m#ntuire G c*iar

depinde de un%voin$a regelui din Carpa$i.

0ureista a ridicat pe aci prin astinen$%, sorietate &i ascultare de porunci, ne spune Strao. C%

este adev%rat, o arat% rezultatele domniei sale, statul dacic care atinge apogeul dezvolt%rii.

%zoaiele pe care le-a purtat acest mare rege cu neamurile vecine au fost fericite. e Cel$i, at#t

cei din sud-vestul aciei, Scordiscii, c#t &i cei de la miaz%noapte, 8euriscii, i-au zdroit cu totul,

asa "nc#t a c%p%tat porecla de Celtoctonul sau ucig%torul de Cel$i, dup% cum "mp%ratului Aasile al

II-lea de la 0izan$, i se va spune 0ulgaroctonul, adic% ucig%torul de 0ulgari. Jra&ele grece&ti de

pe $%rmul M%rii >egre ascultau de 0ureista &i nu numai cele de pe $%rmul ast%zi rom#nesc,

care, mai "nainte, "ntre 1-E1 "nainte de C*ristos fuseser% st%p#nite efectiv de omani dar &i

unele de la sud de 0alcani cum au fost Mesemria &i 5pollonia. Cunoa&tem dintr-o inscrip$iegreac% numele comandan$ilor o&tirii trimise de acest ultim ora& spre a lupta cu regele dac.


6/20

!n urma iz#nzilor repurtate de 0ureista, statul s%u a/unge s% ocupe o suprafa$% enorm%.

Hotarele lui erau urm%toarele: "n spre apus, cadrilaterul oem, unde locuise neamul 0oilor cei

distru&i de 0uereista, cum ne spune Strao, &i 5lpii nordici "n spre miaz%zi, mun$ii 5utaria$ilor

&i ardanilor, unde regele get %tuse pe Scordisci &i pe Iliro-8racii amesteca$i cu cei dint#i, &i

muntele Haemus sau 0alcanul p#n% la Marea >eagr%. K%rmul m%rii apar$inea regelui get,"ncep#nd de la 5pollonia, la sud de 0alcani &i p#n% la Jlia, la v%rsarea 0ugului. !n spre

miaz%noapte, *otarul era format de >istru &i de Carpa$i. up% cum se vede, "ntinderea statului lui

0ureista "ntrecea cu mult suprafa$a de azi a statului nostru. 9a n-a mai fost atins% niciodat%, "n

tot decursul istoriei rom#ne&ti.

Capitala acestei mari st%p#niri a fost ora&ul 5rgedava. >u se &tie precis unde era situat se

%nuie&te "ns% c% "n sudul sau "n sud-vestul Carpa$ilor. Unii l-au identificat cu 5rcidava, "n

0anat al$ii l-au a&ezat pe r#ul 5rgesos )5rge& cu al c%rui nume seam%n%.

at% fiind "ntinderea statului &i mul$imea neamurilor dacice "ntrunite acum su un singur

st%p#nitor, cifra de ;22.222 de solda$i pe care o indic% Strao ca putere militar% ma@im% a lui

0ureista, de&i este uria&% pentru vremurile acelea, nu treuie s% ne mire. acii au putut ridica o

asemenea armat%. Mul$umit% ei, regele lor a/unsese st%p#nul necontestat al r%s%ritului &i centrului

european, r%mas "n afar% de domina$ia omanilor &i cel mai de seam% adversar al acestora din

urm%. 0ureista &tia c% prime/dia cea mare venea de aci. !n consecin$%, a &i avut o politic% dedu&m%nie fa$% de omani &i a c%utat s% spri/ine pe oricine &i orice putea s% "nsemne o sl%ire a

for$elor omei. !n anul 3D "nainte de C*ristos, el e "n tratative cu ompeius, rivalul lui Cezar

trimite la acesta ca amasador, pe un grec din ion7sopolis, 5cornion, care mai avusese

asemenea "ns%rcin%ri diplomatice. Inscrip$ia ridicat% de locuitorii din ion7sopolis "n cinstea lui

5cornion spune c% acesta, "nt#lnind pe ompeius "n p%r$ile Macedoniei, &i-a "mplinit

"ns%rcin%rile ce avea de la rege, c#&tig#nd un%voin$a omanilor pentru rege(. >u e de mirare

deci c% Cezar se *ot%r#se "n anul 33 s% porneasc% o e@pedi$ie "mpotriva lui 0ureista &i c%str#ngea, "n acest scop, for$e mari militare. Moartea l-a "mpiedicat s% o fac%. Cur#nd dup% Cezar

&i asemenea lui, marele rege al acilor a c%zut victim% unei conspira$ii de nemul$umi$i. Jdat% cu

el a disp%rut &i marea putere a statului dacic.

Statul dac su 0ureista va fi rezultatul firesc al unei dezvoltarii fara precedent, atat material cat

si spiritual. 5ctivitati cunoscute de catre daci din vec*ime, ca olaritul, agricultura sau prelucrarea

fierului, vor lua acum o amploare deoseita, permitand aparitia unei noi structuri statale, si vor

duce la formarea unei civilizatii de tip oppidian. e plan spiritual, aceasta este perioada in care

dacii isi vor insusi atat scrierea cat si alte cunostinte de tip stiintific, avand si o zeitate comuna in


7/20

?amol@is. 5stfel, se naste firesc planul politic, ce va e@cela prin statul lui 0ureista si apoi al lui

eceal, unde aristocratia triala militara se va transforma, pentru a face fata noilor evolutii, in

clasa politica, consolidandu-si astfel puterea. J asemenea dezvoltare va avea efecte si asupra

populatiei al carui numar va creste si care va spori, natural, si numarul localitatilor. Istoria va

cunoaste aceasta crestere demografica su forma asezarilor de tip protouran, avand atat ocomponenta militara, politica si religioasa, celerele 'dava(. erioada 0ureista-eceal va fi

prolifica din punct de vedere a asezarilor si cetatilor construite. 5ici poate fi discutata si

prolema Sarmizegetusei. 9@ista istorici care confirma ca asezarea propriu-zisa nu este mai

vec*e decat 0ureista, ci numai o parte din sanctuare.

rin e@peditiile sale, 0ureista va su/uga ma/oritatea triurilor vecine. 9ste inecunoscut ca

e@istau pe teritoriul aciei 3 uniuni de triuri, emitente de moneda. Cum am aratat mai sus,

dezvoltarea interna a aciei impunea o alta forma de organizare, una statala, organizata, cu un

centru administrativ, pentru a concentra puterea doandita prin aceasta dezvoltare impotriva

pericolului celt si roman, care devenea mai degraa o certitudine,decat o posiila amenintare.

0ureista a inteles ca nu va putea face fata acestor pericole e@terne decat unind triurile,

unificare ce s-a produs pe doua cai: diplomatica si pe cale de razoi, su forma de raiduri,

Straon mentionand o armata de ;22.222 de oameni, avand de/a la aza unitatea etno-lingvistica

si religioasa a populatiei. esigur, cresterea puterii militare a lui 0ureista a determinat multe

triuri sa accepte stapanirea sa, fara a opune rezistenta, si totodata o crestere a influentei lui

0ureista asupra populatiei. In acest sens, Straon mentioneaza la un moment dat ca geto-dacii

isi vor taia viile si nu au mai aut vin pentru ca l-au ascultat pe eceneu, care, in numele lui

0ureista, le vorea de astinenta, sorietate si ascultare de porunci. 8reuie precizat, in ceea ce

priveste uniunea realizata de 0ureista, ca ea functiona in felul urmator: triurile vor fi integate

in statul lui 0ureista, insa administrarea teritoriala va ramane administratiei locale, aceasta fiind

suordonata regelui, asezarile dava persistand si acum cu aceleasi functiuni. 0ureista va

organiza puterea monar*ica prin atriuirea de diverse responsailitati administrative cum ar fi:strangerea darilor, supraveg*erea muncilor oligatorii, implementand sistemul de fortificatii. Se

considera ca la momentul respectiv, e@istau 1 milion de oameni. 0ureista va emite si moneda,

dezvoltand astfel si comertul care va a/unge la niste cote impresionante. In plan /uridic, apare

celerele legi belagines, date de eceneu prin care ii indemna pe daci sa traiasca in conformitate

si dupa legile naturii. 5ceasta unificare se va termina in /urul anilor -E2 i. Hr., cand 0ureista

va incepe campania impotriva celtilor. Centrul statului nou format va fi in Muntii Jrastie.


8/20

Unificarea tuturor dacilor su acest regat uria& a avut loc pe mai multe planuri:

- militar: cu o oaste, dup% izvoare de ;22.222 de osta&i ine antrena$i fizic &i tactic, cifra

plauziila dac% ne g#ndim c% azi se cunosc sute de localit%$i geto-dacice &i c% armata a avut &ielemente str%ine.

- social: cel mai proail c% "n a/utorul lui 0ureista a venit marea ma/oritate a coma$ilor dar

putini pilea$i "mp%rt%&indu-i visul. 5ici ar treui men$ionat &i num%rul popula$iei: dac% la un

lupt%tor se considera patru necomatan$i rezulta o popula$ie de circa un milion de oameni.

- administrativ: 0ureista conduc%torul suprem care convinge cu mai mult% sau mai pu$in% for$%,

eceneu este cel care convinge cu l#nde$e &i inteligen$%, iar curtea competent% "i a/ut% pe cei

doi s%-&i pun% planurile "n aplicare.

- economic: ate moneda pentru c% cea e@istenta devine insuficient% comer$ului care atinge cote

uria&e, fapt sus$inut cu certitudine de ar*eologie.

- /uridic: se redacteaz% vestitele elagines.

- moral-religios: oamenii sunt adu&i la o via$% dup% norme morale avangardiste implementate "nmare parte cu a/utorul religiei.

#tructura societă iiț

In secolul I i.d.Hr., incepand cu 0ureista, lumea geto-dacica intra intr-o alta etapa a evolutiei ei,

in etapa statala. 5cum se poate vori de prezenta unui rege la daci, in intelesuri deoseite de cele

date acestei functii pentru perioada anterioara. 5cum regele nu mai este atat un comandant de

oaste, functie ce se va mentine in masura deoseita, cat, din ce in ce mai mult, un legiuitor, un

om preocupat de proleme administrativ-civile. egele nu mai este, ca pe vremea lui

romic*aites, de e@emplu, primus inter pares. rezenta adunarii armate langa rege, in vremea

aceasta, nu mai inseamna NNdemocratie militaraNN, nu inseamna transformarea regelui intr-un sef

militar doar. Incepand cu 0ureista, se poate admite instituirea principiului prioritatii agnatilor la

mostenirea tronului. upa detronarea si moartea lui 0ureista statul sau a fost impartit intre fiii

sau nepotii sau alte rude ale marelui rege. 9ste greu sa ne inc*ipuim ca 0ureista nu a cautat,

inca din timpul domniei, sa-si asigure tronul cu mostenitori de sange. egele a/unge, in vremeastatului dacic, un adevarat conducator, preocupat de toate prolemele societatii, de la purtarea


9/20

razoaielor si pana la ridicarea cetatilor, de la apararea clasei dominante si pana la reglementarea

vietii moral-spirituale. retuit de popor, glorificandu-l cand si-a aparat tara, cum s-a intamplat cu

iurpaneus, supranumit ecealus, regele nu era considerat zeu. uterea regelui geto-dacilor nu

era despotica, ci marginita, c*iar controlata de unconsiliu aristocratic, dar si de adunarea

poporului, ca la vec*ii macedoneni. Un asolutism intunecat, cumplit, sangeros, de rezonantaorientala, teocratic, nu fiinta la geto-daci. rezenta unui consiliu noiliar, a adunarii armate, nu a

impietat asupra coerentei sistemului politic din statul geto-dacic. >u cunoastem cu e@actitate

ierar*ia in cadrul conducerii statului geto-dacilor si, implicit, a consiliului regal.9ste sigur insa

ca regele incerca un control al intregului stat printr-un aparat administrativ compus, in partea sa

superioara, din taraostes.

In antic*itate, pentru ca o tara sa fie considerata ca ar avea conditie de stat era asolut

necesara e@istenta unei armate permanente. aca pentru timpul lui 0ureista nu avem date

sigure )nimic nu ne opreste insa sa ne imaginam prezenta unei numeroase garzi personale pentru

preintampinarea eventualelor miscari interne, pentru a domina si ridica triutul de la orasele

grecesti supuse sau c*iar pentru o rapida interventie la *otare, pentru epoca lui eceal insa,

avem dovezi certe despre e@istenta unei armate permanente. 5stfel, in unul din discursurile sale

ion C*r7sostomos )OII, 1, care, trecand prin acia lui eceal dupa anul D, adica intr-o

vreme de liniste si pace din partea romanilor, spune ca acolo el a vazut NNpeste tot saii, lanci,

peste tot cai, peste tot arme, peste tot oameni inarmatiNN. 8ot din timpul acestui rege, stim de la

Cassius io )LOA, D, ca una dintre conditiile pacii impuse lui eceal de catre 8raian in 12;

prevedea ca regele dac NNsa predea armele, masinile de razoi impreuna cu constructorii acestor

masiniNN. Jr, o asemenea clauza ec*ivala cu desfiintarea unei armate cu caracter permanent. ar

dovada cea mai puternica o constituie cea ar*eologica. 9ste vora de multitudinea cetatilor

dacice care, in timp de pace, aveau fiecare cate o garnizoana.

In ansamlul statului geto-dacilor un rol deoseit il /uca sacerdotiul. Incepand cu 0ureista,cinul preotesc geto-dacic a devenit o institutie organizata si cu functiuni social-politice foarte

importante. Conducatorul sacerdotiului era marele preot al cultului zeului cel mai cinstit de catre

geto-daci. >u avem date cu privire la organizarea interna a sacerdotiului. espre preoti putem

afirma ca se ucurau de mare cinste. Marele preot era un fel de capetenie spirituala in societatea

geto-dacica. 9i contriuiau, prin cultivarea si intretinerea unui anumit cult legat de NNpanteonulNN

pan-dacic, la intarirea unitatii politice a geto-dacilor, la pastrarea unei anume moralitati.

Contriutia sacerdotiului la crearea valorilor spirituale in societatea geto-dacica a fost, la vremea

aceea, remarcaila intrucat el era depozitarul aproape al tuturor cunostintelor NNstiintificeNN. Cu


10/20

toate acestea, statul geto-dacilor nu era unul teocratic, c*iar daca unii regi au detinut si functia de

mare preot sau, ca in timpul lui 0ureista, marele preot a avut o pozitie foarte importanta in stat.

espre alte elemente, pe care le reclama fiinta de stat in lumea popoarelor antice, si anume:

emiterea si folosirea monedei ca mi/loc de sc*im, e@istenta orasului, capitala etc. vom vori in

paginile urmatoare.

Cu toate aspectele statalitatii geto-dacice mai sus prezentate, se poate spune insa, in final, ca

acest regnum al dacilor inca nu a atins nivelul unui stat in adevaratul inteles clasic. Lipsesc multe

din caracteristicile unui stat antic. Scrisul, unaoara, este rar intalnit si in nici un caz nu e@ista o

administratie )cu un aparat functionaresc, cu irouri, ar*ive unde sa se redacteze actele si

dispozitiile, sa se codifice legile, sa se tina registre etc. espre fruntarii ine delimitate )sau

constiinta acestora, despre o eventuala organizare administrativa )daca a e@istat, nu vem nici unfel de indicii.

Concluzia care poate fi desprinsa este ca statul dacic - ca forma de conducere, organizare,

integritate etnica, centralizarea puterii, unitatea spirituala - NNse situeaza pe o treapta inferioara

raportat la monar*ia elenistica, isi gaseste locul la mi/loc, intre monar*ia elenistica si statuletele

celticeNN .

ispunem de relatari ale unor autori antici, greci sau romani, din care reiese faptul ca

societatea geto-dacica, in epoca sa clasica, era structurata din punct de vedere social in mai multe

stari sociale.

>umele clasei noiliare geto-dacice il aflam in scrierile mai multor autori antici. 5sa, de

e@emplu, filosoful-calator in acia, ion C*r7sostomos, ne relateaza, in ale sale iscursuri

)LOOIII, P, ca NN aici, uneori, se pot vedea oameni avand pe cap un fel de caciuli, asa cum poarta

astazi unii traci, numiti geti NN . 5ceeasi denumire ne-o transmite si Criton, care ii aminteste NNpegetii purtatori de pileus )caciulaNN. Cea mai importanta informatie legata de numele clasei

noiliare apartine lui Iordanes ce ne transmite, de fapt, o stire raportata de ion C*r7sostomos:

NN9l )ios C*r7sostomos spune ca acei dintre ei )geti, care erau de neam s-au numit la inceput

taraostes, iar apoi pileatiNN .

5cesti noili detineau pozitii foarte importante in stat: in consiliul regal, in conducerea

armatei, in aparatul administrativ, dintre ei se alegea regele etc. In plan economic acesti

taraostes dispuneau de importante unuri moile )turme, cirezi, *erg*elii, erau interesati in

negotul cu strainii, proail ca aveau sclavi. >u stim nimic insa despre relatiile lor cu cealalta


11/20

stare sociala importanta capillati, si nu putem avansa date sigure despre faptul daca taraostes

aveau mosii in proprietate privata sau le datorau regelui, iar daca le aveau nu putem preciza daca

erau situate in teritoriile ostilor sau in locuri neocupate de ele.

In concluzie, acesti taraostes constituiau o clasa noiliara razoinica, puternica si ogata, cu

un rol social important. NNSe cuvine remarcat, totusi, ca taraostes nu se puteau manifesta despotic

fata de popor, care avea inca solide drepturi politice si in vremea statului dacNN.

espre cealalta stare sociala - capillati, izvoarele vec*i ne spun putine, doar Columna lui

8raian fiind mai generoasa. >u putem, din datele pastrate, sa stim numele lor geto-dacic, ci doar

cel greco-latin, cum nu putem sti nici care a fost numele lor autentic de clasa. >umele lor, care

nu are semnificatie sociala, este legat doar de infatisarea lor e@terioara. espre numele lor )latin -

capillati, grecesc - comati, dictionarele uzuale dau insemnarea de NNpletosiNN, NNcei care poarta parul in pleteNN, insemnare ce corespunde reprezentarilor de pe Columna lui 8raian.

Ma/oritatea istoricilor sustin ca prin comati treuie sa intelegem poporul de rand. Ca atare,

acestia detineau pozitia dominanta in economia dacica, acoperind practic toate activitatile

cunoscute, la vremea aceea, de economia aciei liere. >u poate fi negli/ata insa participarea lor

la acea adunare armata generala, cu rol politic si militar important.

Cat priveste categoria sociala formata din sclavi si captivi, se pot avansa in momentul de fata,

cateva idei. In vremea statului, acia nu mai era o furnizoare de sclavi lumii greco-romane

decat, in cea mai mare parte, su forma captivilor facuti de armatele romane e@peditionare la

unare. Societatea geto-dacica atinsese un nivel al dezvoltarii sale economice si sociale, care sa-

i permita valorificarea locala a aparentului surplus de forta de munca, iar din punct de vedere

spiritual sa duca la inlaturarea practicii vanzarii NNconationalilorNN ca sclavi.

rezenta sclavilor ca o categorie sociala integrata in economia aciei este o realitate atestatade une izvoare istorice. intre acestia, captivii de razoi constituiau o categorie aparte, cu un

statut special. 9i erau siliti la cele mai grele munci, iar viata le era mereu in prime/die. 5cesti

captivi nu se aflau la dispozitia vreunui particular, ci in puterea regelui, a statului. 9ste foarte

proail ca regii daci, anga/ati intr-un mare efort constructiv, acordau deoseita atentie acestei

componente a prazii de razoi.

Munca servila avea o anumita insemnatate in economie, dar era departe de a avea pondere

asupra muncii liere in vreun domeniu. J importanta mai mare, in raport cu situatia din

agricultura si mestesuguri, o aveau sclavii in constructiile de interes pulic, indeosei la cetati.


12/20

%rgani&area institu iilor statale i apari ia legisla iei ' belaghinesț ș ț ț

Un stat at"t de avansat "n multiple cunostinte )fizica, logica, astronomie, medicina, c*irurgie,

etc., nu putea fi dec"t un stat ine organizat din punct de vedere /uridic, legal. Baptul ca s-au

pierdut cele mai multe carti care voreau despre civilizatia si cultura acilor, ne lipseste de

posiilitatea de a preciza "n ce constau legile statului regal al acilor. Ca ele erau, ne

"ncredinteaza Iordanes, care )identifica pe Feti cu Fotii spune ca eceneu 'i-a facut sa traiasca

conform legilor naturii transcriind aceste legi, ele se pastreaza p"na astazi, su numele de elangines4.

8e@tul acesta "n legatura cu normele de drept a fost diferit interpretat. >eigeaur,


13/20

Hestia4 de la care a primit Legile Brumoase. 0elaginele treuie puse "n legatura cu constatarea

lui laton si Socrate ca 'epodele sint vorele frumoase care fac sa se nasca "n sufletele oamenilor

"ntelepciunea4. 9le treuie sa fie puse "n legatura cu 'legea ospitalitatii4, cu 'legea "ndatoririlor

fiecarui memru al comunitatii4, 'legea omeniei4, totalizate "n 'oiceiul pam"ntului4 cunoscut de

vecini ca 4ius valac*icum4 sau 'legea stramosilor4 datatori de 'legi si datini4, dupa cum constatasi Mi*ai 9minescu.

Oenofon scrie ca Socrate 'cerceta numai lucrurile care "i privesc pe oameni: ce e pios si ce nu, ce

e frumos si ce e rusinos, ce-i drept si ce-i nedrept, ce-i cura/ul si ce e lasitatea, ce e statul si cine

"l guverneaza si toate c"te socotea, ca stiindu-le, noi devenim uni si virtuosi, iar cei care le

ignoreaza merita sa fie numiti sclavi4. 9ste vora de elagine. !n ultimul timp aflu o lucrare

foarte interesanta "n care citim: 'Colectia vec*e de legi a aciei, numita Leges 0elagines, scrisa"n lima geta de care pomeneste Iordanes, se mai foloseste la /umatatea sec.AI d.H. Ulterior

aceste legi au purtat si numele de Le@ antiRua Aalac*orum fiind amintite p"na t"rziu "n diferite

documente istorice din 8ransilvania, Ungaria, olonia, tara omaneasca si Moldova4. 5cest

teritoriu este de fapt vec*ea acie nord-dunareana. Urmarind aceasta tema, cercetari viitoare vor

gasi si alte temeiuri pentru precizarea legilor de comportare placuta "n viata, a marelui popor al

8raco-acilor

0elaginele mai sunt numite iș Legile naturale sau Legile firii. 9@isten a pelasgilor antici consemneaz% peț

un rege %rat, numit ?almo@a. >umele ni-l arat% ca fiind un slu/itor al lui ?almocsis, men ionat laț

/um%tatea mileniului al II-lea )1322 ". d. H., ca mare legislator.

iodor din Sicilia afirm: '?amol@e pretindea c lui "i dduse legile Hestia(. Iamlic*os )PP d.e.n. adaug%

c% ?almo@a-tracul , 6le-a "ntocmit legile( &i 6le-a scris(. e 'regulele lui ?amol@is( aminteste si 5gat*ias

Scolasticul.

eceneu, Marele Ini$iat &i ege al dacilor, preocupat de cultivarea supu&ilor s%i, cum spune &i Herodot, a

transcris aceste legi &i ele se p%streaz% p#n% ast%zi su numele de 09L5FI>9( )Bontes II. Iordanes )sec.AI e.n., istoric al go ilor, atrage aten ia c% geto-dacii, "n timpul regelui 0ureista i al marelui preotț ț ș

eceneu, au deprins reguli de viat% spiritual% i "nv%%turi avansate:ș ț 'Fe ii "l ascultau "n toate i fiindc% erauț ș

"nzestra i cu o inteligen % natural%, "i "nv% % aproape toat% filozofia, moralaT instruindu-i "n fizic%, el "iț ț ț

"ndruma s% tr%iasc% conform naturii su domnia propriilor legi )legile elagineT "i "nv% % logica i reu i s%-ț ș ș

i fac% aili "n g#ndire i superiori altor popoareT "i "nv% % s% oserve cele 1; semne ale zodiacului i cursulș ț ș

planetelor i toat% astronomia. 9l le e@plic% cum cre te i descre te fa a lunii i le ar%t% cu c#t gloul "ncins alș ș ș ș ț ș

Soarelui dep% e te "n m%rime planeta noastr% terestr% i le e@plic% numele a P3E de steleTș ș ș Aezi cu mare pl%cere, ca ni te oameni prea vite/i s% se "ndeletniceasc% cu doctrinele filosofice, c#nd mai aveau pu intelș ț

timp lier dup% lupte. utem vedea pe unul cercet#nd pozi ia cerului, pe altul "nsu irile ierurilor i aleț ș ș


14/20

fructelor, pe acesta studiind descre terea i sc%derea lunii, pe cel%lalt oserv#nd eclipsele soarelui i cum,ș ș ș

prin rota ia cerului, )astrele care se gr%esc s% ating% regiunea oriental% sunt duse dupa o regul%ț

prestailit%(..

laton )Critias, II, ; confirm% acest adev%r spun#nd c% ("n regatul lui 5t*eas, care domnise

peste *iperoreenii din nordul 8raciei,au e@istat cele mai vec*i legi de origine divin%, scrise cu litere, peo column% de aram%(.

0elaginele pot fi puse "n legatur% cu constatarea lui laton i Socrate c% 'epodele sunt vorele frumoaseș

care fac s% se nasc% "n sufletele oamenilor "n elepciunea(. 9le deasemenea pot s% fie puse "n legatur% cuț

'legea ospitalit% ii(, cu 'legea "ndatoririlor fiec%rui memru al comunit% ii(, 'legea omeniei(, totalizate "nț ț

'oiceiul pam#ntului( cunoscut ca 'legea str%mo ilor( d%t%tori de 'legi i datini(, dup% cum constat% iș ș ș

Mi*ai 9minescu.

Legile elagine

1. incolo de curgerea timpului &i de cugetarea zeilor, este Bocul cel Aiu &i Ae&nic, din care vin toate &i prin

care fiin$eaz% toate cele ce sunt. 8otul &i nimicul sunt suflarea Sa, golul &i plinul sunt m#inile Sale, mi&carea

&i nemi&carea sunt picioarele Sale, nic%ieri &i peste tot este mi/locul S%u, iar c*ipul S%u este lumina. >imic

nu este f%ptuit f%r% de lumin% &i tot ce vine din lumin% prinde via$% &i ia f%ptur%.

2. recum fulgerul aduce lumina &i din lumina tunetul &i focul ce se revars% a&a este &i g#ndul omului, eltrece "n vora omului &i apoi "n fapta sa. eci, ia aminte la asta, c%ci p#n% la focul ce arde treuie s% fie o

lumin% &i un tunet. Lumina omului este g#ndul s%u &i aceasta este averea sa cea mai de pre$. Lumina prinde

putere prin cuv#nt, iar voin$a omului aprinde focul prin care se f%ptuiesc toate cele ce sunt "n /urul s%u.

3. Bii ca muntele cel seme$ &i ridic% a ta lumina mai presus de cele ce te "ncon/oar% >u uita c% aceia&i pa&i

"i faci "n v#rful muntelui ca &i "n /osul s%u, acela&i aer este sus ca &i /os, la fel cre&te copacul "n v#rf de munte

ca &i "n /osul s%u, la fel lumineaz% soarele piscul cel seme$ ca &i p%m#ntul cel neted.

". Bii cump%tat ca p%m#ntul &i nu vei duce lipsa de nimic. Creang% prea plina de rod este mai repede fr#nt%de v#nt, s%m#n$a prea ad#nc% nu r%zate &i prea mult% apa "i stinge suflarea.

$. Ia aminte la copacul cel falnic, cu c#t este mai "nalt, cu at#t r%d%cinile sale sunt mai ad#nci "n p%m#nt,

c%ci din p%m#nt "&i trage t%ria, nu uita asta. Cu c#t te ridici mai mult, cu at#t treuie s% coori mai mult, c%ci

m%sura ridic%rii este aceea&i cu m%sura coor#rii.

(. uterea omului "ncepe cu vora nerostit%, ea este asemeni semin$ei care "ncolte&te, nici nu se vede c#nd

prinde suflare de via$a. Lumina semin$ei este cea care o ridic%, p%m#ntul este cel ce-i d% *rana, apa "i da

vigoarea, iar r%darea o "mrac% cu t%rie.

. rive&te r%ul &i ia aminte la "nv%$%tura sa. La "nceput este doar un firicel de apa, dar cre&te tot mai mare,

c%ci vine de la ce este mai mare &i lucrurile a&a treuiesc "mplinite, prin firea lor. 5semenea este &i g#ndul


15/20

cel un &i drept r#nduit, el "&i face loc printre pietre &i st#nci, nu $ine seama de nimic, "&i urmeaz% drumul &i

nimic nu-i st% "n cale. 5pa cu apa se adun%, iar "mpreuna puterea este &i mai mare.

/. Ia seama de taina aceasta &i nu o uita, acel firicel de apa &tie unde v% a/unge, c%ci una este cu p%m#ntul &i

toate cele ce-i vin "n cale nu "l pot opri p#n% la sf#r&it. 5stfel s% iei seama la g#ndul t%u unde treuie s%

a/ung% &i vei vedea c% nimic nu st% "n calea sa . S%-$i fie g#ndul limpede p#na% la sf#r&it multe se vor ivi "ncalea sa, c%ci firea lucrurilor din /ur este mi&c%toare asemeni apelor. 5pa cu apa se "nt#lnesc, p%m#nt cu

p%m#nt &i munte cu munte.

0. Ia seama la g#ndul cel r%u, fere&te-te de el ca de fulger, las%-l s% se duc% precum a venit, c%ci te-ndeamn%

la lucruri nefire&ti. Bere&te-te de vorele de&arte &i de neadev%r sunt ca pulerea c#mpului ce-$i acoper%

oc*ii, ca plasa paian/enului pentru mintea &i sufletul t%u. 9le te "ndeamn% la trufie, "n&elaciune, *o$ie &i

v%rsare de s#nge, iar roadele lor sunt ru&inea, neputin$a, s%r%cia,oala, am%r%ciunea &i moartea.

1. >u /udeca oamenii dup% greutatea lor, dup% puterea lor, dup% averea lor, dup% frumuse$ea lor sau dup%r#vna lor, c%ci &i unul &i altul a l%sat din ceva pentru a cre&te "n altceva. Cel ogat este s%rac "n lini&te, cel

tare este sla pentru altul &i cel sla are t%ria lui ascuns%. Cum firea lucrurilor este mi&c%toare, asemeni este

&i omul. Ce d% valoare unei unelte, treuin$a sau frumuse$ea uce un om mai mult deca# oul 9 mai

ogat vreunul ca p%m#ntul oar cunoa&terea &i "n$elepciunea "l ridic% pe om peste doitoace. Vi degeaa

ai cunoa&tere, dac% ea nu este l%murit% de vreme.

11. Bierul "nro&it a fost rece &i se va r%ci iar%&i Aasul a fost p%m#nt &i va fi iar%&i p%m#nt %m#ntul ce-a

fost sterp acum este p%m#nt roditor &i se va st#rpi iar%&i peste vremi. #vna omului face sc*imatoare toate

acestea. ar r#vna "i "ntoarce ucuria "n triste$e &i lini&tea "n nelini&te. Bierul &i focul a/ut% omul, dar "l &i

vat%m%. Vi aceea&i r#vn% "l "ndeamn% a merge pe c%r%ri ne&tiute &i ne%tute de ceilal$i dinaintea lui. 8ot r#vna

"l "ndeamn% la str#ngere de averi, la m%rirea puterii &i a se m%sura cu al$ii. Bere&te-te de a te m%sura cu altul,

c%ci trufia de aici se na&te ea te va coori mai /os de doitoace &i te va desp%r$i de fratele &i de vl%starul t%u.

12. >e"nteleptul este m#nat de r#vn%, dar "n$eleptul "ncalc% r#vna. >e"n$eleptul sufer% c#nd r#vna "l duce la

pierdere &i la c%dere, dar "n$eleptul "ntotdeauna g%se&te c#stigul "n pierdere &i "n%l$area "n c%dere.

13. 8rufia r%ce&te iuirea inimii &i o face "n du&manie &i nu e@ist% doitoc mai /osnic dec#t omul care nu

mai are iuire "n inima sa. C%ci iuirea este cea dint#i putere &i c*ipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva

g#ndul t%u s% se "mpresoare cu trufia, c%ci mai /os de doitoace vei a/unge.

1". F#ndul un &i vora "n$eleapt% "$i pot potoli necazul, "$i pot r%cori inima, dar nu te vindec%, pentru c%

omul sufer% dupa cum trufia a crescut "n el, c%ci suferin$a este umra trufiei.

1$. >u "$i lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de doitoace, de argint sau aur, c%ci ele a&a cum vin, a&a

pleac%. up% orice zi vine &i noaptea &i dup% iarn% vine prim%vara, c%ci a&a este r#nduit &i asa este firea

lucrurilor. 8oate cele ce se v%d, se nasc, cresc &i apoi se "ntorc de unde au plecat. oar firea lucrurilor r%m#ne

pururi, iar aceasta are nenum%rate &i nesf#r&ite ramuri &i, asemenea izvoarelor min$ii &i sufletului t%u, ele nu


16/20

se arat% la vedere. C%ci o suflare &i un foc fac s% creasc% toate cele ce cresc ieruri, copaci, doitoace &i

oameni &i din aceea&i vatr% vin &i c%tre aceea&i vatr% se "ntorc &i vatra aceasta este pururea.

1(. recum copacul cel falnic cre&te l#ng% cel mic, f%r% a-i face r%u, a&a s% fi$i "ntre voi, cel mare s% nu

loveasc% pe cel mic &i nici s%-i am%rasc% sufletul, c%ci va avea datorie mare de dat, la fel ca &i *o$ul. 5runc%

un lemn pe r#u &i mai multe vor veni din susul s%u c%tre tine. 5du-i mul$umire semenului t%u, adu-i lumina pe c*ip &i "n suflet, iar toate acestea le vei g%si mai t#rziu, "nflorite "n inima ta.

1. >u lua cu siluire &i nici cu vore am%gitoare ceea ce nu este al t%u, c%ci cel ce prive&te prin oc*ii t%i este

acela&i cu cel ce prive&te prin oc*ii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

1/. >u gr%i nici o lucrare c%ci trasul de ramuri love&te "napoi. Bructul copt este u&or de luat, cel necopt este

greu de luat &i gustul e nepl%cut. >u te gr%i deci s% aduni ce este "nainte de vreme, c%ci "$i va am%r" sufletul.

Cum cre&te cadrul, a&a cre&te &i sting*ia &i cum cre&te roata a&a cre&te &i ispita.

10. %m#i mereu "n r%coarea sufletului t%u, dar dac% m#nia se aprinde "n tine, ia seama ca nu cumva s%treac% de vora ta. M#nia vine din team% &i nu a locuit dintru "nceput "n inima ta ac% nu cre&te prin trufie,

ea se "ntoarce de unde a plecat. 8rufia "nc*ide poarta "n$elepciunii, iar cel trufa& se pune singur l#nga

doitoace. !n$elepciunea este mai pre$uit% dec#t toate cele ce se v%d cu oc*ii, ea este aurul min$ii &i sufletului

t%u &i este rodul cunoa&terii udat% de vreme.

2. >u-$i am%ri sufletul c#nd sim$i durerea &i neputin$a, ci mai degra% caut% s% te folose&ti de ele pentru

"ndreptare, c%ci "n rod ai &i s%m#n$a. >u se poate ca o s%m#n$% un% s% dea rod r%u. Lacomia "ntotdeauna

duce la pierdere, furtul "ntotdeauna duce la oal%, g#ndurile sterpe "ntotdeauna duc spre r%t%cire, m#nia

"ntotdeauna love&te "napoi, r%utatea &i neadev%rul "ntotdeauna aduc neputin$a, trufia "ntotdeauna aduce

suferin$a.

21. Mergi la izvor c#nd sufletul $i-e aprins, scormone&te "n apa limpede &i a&teapt% p#n% ce devine iar%&i

curat%. 5&a se va duce &i aprinderea sufletului t%u, precum tulurarea aceea.

22. Ia ine seama la taina semin$ei. 5semeni ei este g#ndul t%u, &i cum s%m#n$a nu se poate f%r% coa/% a&a

este &i g#ndul cel rodnic al omului. Coa/a g#ndului rodnic este voin$a, iar f%r% voin$a,g#ndul se usuc% &i nu

folose&te la nimic. ar puterea este "n r%darea semin$ei, iar voin$a &i r%darea fac ml%di$a firav% s% r%zat%

p%m#ntul tare.

23. !n vremea lucrului t%u, "nvesele&te-$i inima la vederea lucr%rii tale, "nainte de terminarea ei, c%ci precum

fructul "&i anun$% venirea cu o floare, tot a&a fapta omului este v%zut% de cel cu mintea &i sim$irea limpede,

"nainte de a fi terminat%.

2". Ia ine seama la cauza omului s%rac, dar &i la cauza omului granic avut, c%ci nici una nici alta nu sunt

fire&ti. Jmul s%rac are multe g#nduri de&arte &i le sc*im% de la o zi la alta, vore&te mult &i lenea i-a "nvelit

ra$ele &i picioarele. Cel granic avut ori e *o$ &i "n&el%tor, ori vede mai ine necazul altuia &i caut% a-l

am%gi, iar de acolo "&i trage granica avu$ie.


17/20

2$. Bii l#nd &i r%d%tor cu cei de l#ng% tine, c%ci a&a cum te por$i tu cu ei, a&a se poart% &i al$ii cu tine, c%ci

sim$irea lui este la fel cu sim$irea ta, din aceea&i suflare este &i simtirea lui, iar lumina ce se vede prin oc*ii

lui este din aceea&i lumina cu cea care se vede prin oc*ii t%i.

2(. Unde este t%ria omului acolo "i este &i sl%iciunea, ceea ce-l ridic% "l &i cooar% r%m#i "n limpezimea

min$ii &i sim$irii tale &i vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel u&or este deasupracelui greu, cel sla este deasupra celui tare, cel l#nd este deasupra celui aprig. Limpede s%-$i fie mintea &i

sim$irea, &i ia seama de toate acestea.

2. 8%ria muntelui vine din r%darea sa, din lini&tea sa, st#nca "i este numai "nvelitoare. ar t%ria lui este

"ncercat% de v#nt, de apa cea lin%. Ia-$i puterea din r%dare &i din lini&te &i folose&te-te de ea prin

limpezimea g#ndului t%u, c%ci nu tulurarea izvorului roade st#nca, ci limpezimea sa.

2/. Lucrarea f%cut% din teama nu are via$% lung% &i t%ria ei este asemeni unei rev%rs%ri de ape care tine

pu$in. 5&a este &i cu tulurarea oamenilor, ea vine de-afara, dar este c*emat% de teama lor, "ns% teama vine prin necunoa&tere, iar necunoa&terea prinde putere prin neadev%r, lene &i trufie.

20. Soare cunoa&terea de la cei cu ar% al% &i nero&it% de vin &i las% vremea s% o "mrace cu

"n$elepciune. >u privi la trupul lor sl%it &i g#rovit, c%ci toate acestea sunt plata lor pentru cunoa&terea

lucrurilor &i cre&terea "n$elepciunii.

3. Multume&te-i p%m#ntului pentru toate cele ce-$i ofer%, mul$ume&te-i cerului pentru ploaia care "i

*r%ne&te p%m#ntul, mul$ume&te-i soarelui pentru c%ldur% &i lumina casei tale &i a p%m#ntului t%u,

mul$ume&te-i lunii pentru lini&tea somnului t%u, mul$ume&te-le stelelor c% veg*eaz% asupra somnului t%u,

mul$ume&te-i muntelui pentru pove$ele &i fierul ce-l iei din el, mul$ume&te-i p%durii pentru tot ce iei de acolo,

mul$ume&te-i izvorului pentru apa ce-o ei, mul$ume&te-i copacului pentru lucr%rile ce-$i arat%, mul$ume&te-i

omului un ce-$i aduce ucurie &i z#met pe c*ip.

31. recum iara un% cre&te cu iara rea, a&a sunt &i oamenii, dar $ine seama c% purtarea lor cea rea este

sem%nat% &i crescut% din team% &i neputin$e, iar trufia este "nvelitoarea lor. >u certa purtarea lor &i nu c%uta a-

i "ndrepta din vore &i mustrare, c%ci ap%sarea pe rana nu o vindec%. Jare iara aceea este rea doar pentru c%

este amar% p#ntecului t%u 5&a este &i cu omul, de vei vrea s%-l "ndrep$i, adu-i pentru "nceput g#ndul &i

sim$irea la ce este pl%cut at#t omului un, c#t &i omului r%u. Unul vede roat% plec#nd, iar altul vede aceea&i

roat% venind. Cine vede mai ine

32. oar cel "n$elept poate vedea limpezimea &i lini&tea din mintea &i sufletul celui tulurat, c%ci cel "ntelept

a fost odata &i el la fel ca &i cel tulurat &i roadele amare l-au facut s% $in% seama de alc%tuirea fiin$ei sale. 5

fugit de roadele sale amare "n v#rful muntelui &i acolo nu a sc%pat de ele, a fugit "n mi/locul p%durii &i iat%

c% roadele erau cu el, apoi a privit "nl%untrul s%u &i iat% c% roadele sale amare aveau r%dacini "n mintea si

sim$irea poftelor sale.

33. 9ste o floare mai frumoas% dec#t cealalt% 9ste un izvor mai limpede dec#t altul 9ste un fir de iar%

mai presus dec#t altul Biecare are t%ria, frumuse$ea &i priceperea lui. 9ste "n firea lucrurilor ca p%durea s%


18/20

ai% felurite soiuri de copaci, de iar%, de flori &i doitoace. >u seaman% un deget cu altul de la aceea&i

m#n% dar este nevoie de toate pentru a ate fierul. 9ste m%rul mai "n$elept dec#t prunul sau p%rul 9ste

m#na st#ng% mai un% ca dreapta 5ltfel vede oc*iul st#ng de cel drept Cele de sus "&i au rostul lor &i cele

de /os "&i au rostul lor, cele mari "&i au rostul lor &i cele mici "&i au rostul lor, cele repezi "&i au rostul lor &i

cele "ncete "&i au rostul lor, cele ce au fost &i-au avut rostul lor &i cele ce vin "&i vor avea rostul lor. 3". >eputin$a vine dupa r%utate &i neadev%r, c%ci ceea ce dai aceea prime&ti, ceea ce semeni aceea culegi,

dar ia seama c% lumina sufletului t%u &i al celui de l#ng% tine are aceea&i vatra &i r%m#ne f%r% umr% .Aezi ce

tulur% necontenit izvoarele min$ii &i sufletului aproapelui t%u. 5du-i lini&tea "n suflet &i limpezimea "n

minte "&i %tr#ne$ile tale vor fi ca pomul copt, oasele &i t%ria ta nu vor slai &i te vei "ntoarce de unde ai

venit, s%tul de caldura urma&ilor t%i.

3$. !ntotdeauna va fi cineva dedesutul t%u &i "ntotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt

dedesutul t%u s% te ui$i cu iuire &i nu cu trufie c%ci acolo "$i sunt r%d%cinile, iar la cele ce sunt deasupra ta s%te ui$i cu privirea de prunc &i f%r% team%.

3(. Cele tari, cele slae &i cele nev%zute sunt cele ce alc%tuiesc lumea &i toate acestea le g%se&ti "n om &i

toate alc%tuiesc un "ntreg. >u este nimic care s% fie afar% &i s% nu fie &i "n%untru. Ia seama la toate acestea

c#nd "$i apleci privirea "n%untrul t%u &i vei g%si toata "ntelepciunea zeilor ascuns% "n nev%zutul fiin$ei tale.

?eii au luat seam% "naintea omului de aceast% "n$elepciune &i asta i-a adus mai aproape de Bocul cel Aiu &i

Ae&nic.

3. Ia aminte c% %taia inimii, curgerea s#ngelui prin vine, vindecarea r%nilor, frumuse$ea oc*ilor &i

minun%$ia alc%tuirii trupului sunt f%cute prin puterea &i suflarea Bocului cel Aiu &i Ae&nic care este "n fiecare

&i al c%rui c*ip se arat% "n lumin%. ar nu uita c% trupul este doar o f%r#ma din pu$inul care se vedeT

3/. Cur%$enia trupului &i desf%tarea sa prin sim$uri te pun doar pu$in mai sus de doitoace, c%ci nu un sunet

pl%cut te ridic%, nici o duioas% atingere, nici un gust pl%cut, nici o mireasm% "m%t%toare &i nici o ucurie a

oc*ilor. C%ci unde este c%ldura, apare &i frigul, unde este dulcele apare &i amarul, unde este pl%cutul apare &i

nepl%cutul, unde este mireasma apare &i du*oarea, iar unde este r#s, &i pl#nsul p#nde&te.

30. Iat% dar calea de "nceput: cump%tarea "n toate cele ce faci, ascultarea de %tr#ni &i de cei "n$elep$i,

*%rnicia, mul$umirea cu ceea ce ai, ferirea de neadev%r &i de vorele de&arte, ferirea de ceart% &i de m#nie,

un% purtare "ntre semeni. iminea$a s% te treze&ti cu ele, ziua s% le por$i mereu "n minte, seara s% le ai cu

tine "n somn &i astfel sup%rarea, lipsa, am%r%ciunea, neputin$a, oala &i r%utatea altora nu se vor atinge de

tine.

". incolo de acestea se afl% iuirea, voin$a, cura/ul, r%darea, modestia &i ele ridic% omul cu adev%rat.

5cestea sunt cele ce te apropie de Bocul cel Ae&nic &i, prin ele, calea ta urmeaz% calea zeilor, dar "ngroparea

lor te arunca mai /os de doitoace. oar prin ele prime&ti adevarata cunoa&tere &i "n$elepciune, adev%rata

putere, adev%rata ucurie, adev%rata oga$ie, rodnic% &i trainica lucrare.


19/20

"1. ar iat% c% unde este iuirea poate ap%rea &i ura, unde este voin$% poate aparea &i del%sarea, unde este

cura/ul poate ap%rea &i frica, unde este r%darea, poate ap%rea &i graa &i unde este modestia poate ap%rea &i

trufia. C%ci mi&c%toare sunt &i cele ce se v%d &i cele ce nu se v%d din fiin$a omului. ar toate acestea sunt ale

celui ce simte, iar peste el se afl% cel ce g#nde&te &i acesta este cel ce vede mi&carea "n nemi&care, este cel

care dincolo de toate aceste virtu$i se desfat% "n cunoa&terea &i lini&tea ce "ntrece orice ucurie, iar aten$ia,ec*ilirul &i limpezimea sunt uneltele sale.

"2. Cel tulurat vede inele ca ine &i r%ul ca r%u, este atras de una &i fuge de cealalt%, dar "n$eleptul vede &i

frumosul &i ur#tul, simte &i frigul &i c%ldura &i fine$ea &i asprimea, aude &i pl%cutul &i nepl%cutul, gust% &i

dulcele &i amarul, simte &i mireasma &i du*oarea &i nu face /udecat% "ntre ele. 9l vede deslu&it c% firea

lucrurilor este "n toate, c%ci frumosul din ur#t se trage &i ur#tul din frumos, dulcele a fost amar la "nceput &i

se va face iar%&i amar, pl%cutul se na&te din nepl%cut &i nepl%cutul din pl%cut. Vi toate acestea lumineaz%

sufletul "n$eleptului pentru c% cele une &i pl%cute *r%nesc &i ucur% trupul &i sim$urile sale, iar cele nepl%cutene"n$eleptului *r%nesc mintea &i "n$elepciunea sa, c%ci vede "nnoirea lucrurilor &i semin$ele viitoarelor

ucurii.

"3. >u este u&oar% c%rarea zeilor, dar nu uita nici o clip% c% omul poate cuprinde "n iuirea sa mai mult

dec#t poate cuprinde "n ura sa, c%ldura se ridic% mai mult dec#t poate coori frigul, cel ce este deasupra vede

mai multe dec#t cel ce este dedesut, u&orul se "ntinde mai mult dec#t se "ntinde greul, lumina r%zate mai

mult dec#t poate r%zate "ntunericul, puterea care une&te este mai mare dec#t puterea care desparte.

"". Lungul &i scurtul au acela&i mi/loc cercul mic &i cercul mare, gloul mic &i gloul mare pe acela&i

punct se spri/in% nev%zutul &i v%zutul acela&i loc ocup% toate cele mari stau ascunse "n cele mici, iar aici

este o mare taina a firii mare printre "n$elep$i este cel ce o pricepe.

"$. !nteleptul une&te pe cel ce vede cu cel ce g#nde&te, cel ce simte cu cel ce face, dar ne"n$eleptul "i

desparte. esc*ide-$i ine oc*ii, c%ci cel ce face, cel ce simte &i cel ce g#nde&te sunt asemeni norilor care

vin &i pleac%, dar cel ce vede prin oc*ii t%i este ve&nic &i lumina sa este f%r% umr%. 9l este dincolo de via$%

&i moarte, dincolo de ine &i r%u, dincolo de frumos &i ur#t, dincolo de curgerea timpului.

Cau&ele destră!ării

0ureista este "nl%turat i ucis de aristocra ia nemul umit% de cre terea puterii acestuia. Moarteaș ț ț ș

lui 0ureista a provocat mari transform%ri i tulur%ri. egatul dac se destram% "n 3, mai apoi "nș

state. Centrul din 8ransilvania va fi condus dup% moartea lui 0ureista de marele

preot eceneu.

Moartea lui 0ureista a avut drept efect destr%marea regatului s%u, ale c%rui limite fuseser%: "n

nord: Carpa ii %duro iț ș , "n est: ontul 9u@in, "n sud: mun ii Haemus, "n vest: confluen a r#uluiț ț

Morava cu un%rea Mi/locie. up% moartea lui 0ureista continuitatea vie ii politice se men ineț ț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mare_preothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mare_preothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mare_preothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_P%C4%83duro%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_P%C4%83duro%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_P%C4%83duro%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mare_preothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mare_preothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_P%C4%83duro%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania


20/20

"n Sud-Aestul 8ransilvaniei, "n zona fortificat% a Sarmisegetuzei. uterea "n stat a fost preluat% de

eceneu. 5cesta era rege, mare preot i /udec%tor suprem. Su eceneu, statul dac are unș

caracter teocratic )religios.

upa asasinarea lui 0ureista, in anul 33 i.Hr., cel mai proail survenita in urma unei revolte de

palat spunem cel mai proail, deoarece nu e@ista documente istorice care sa ateste aceasta

ipoteza ca fiind veridica, statul dac se va dezmemra in mai multe organizatii statale mai mici.

Straon mentioneaza ca 0ureista a fost ucis intr-o rascoala, inaintea campaniei militare romane.

Insa, atat precizeaza. >u se stie cine a pornit rascoala, cu ce scop, daca nu cumva au fost c*iar

romanii cei care au instigat un persona/ impotriva lui 0ureista. Cert este un lucru: 0ureista a

fost un vizionar pentru timpul sau. 5 vazut potentialul teritorial, uman al statului sau si a actionat

in consecinta. 5 inteles ca un popor unit e mai puternic, se poate pozitiona strategic in fata

pericolului ca un tot unitar si poate, pana la un anumit moment, sa isi impuna vointa c*iar pe

plan e@tern, nefiind un punct pe *arta, ci un pion *otarator. Cura/ul sau, viziunea sa, priceperea

militara impecaila, il vor plasa pe 0ureista in galeria marilor conducatori nu numai in istoria

noastra ci si in cea europeana.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mare_preothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mare_preot

Regatul Sub Conducerea Lui Burebista

Documents

Transcript of Regatul Sub Conducerea Lui Burebista