iunie - iulie 2012 16 pagini Anul 3 • Nr. 18...

Eliminarea pragului electoral

LUMEA E CARAGIALE –VÂRSTELE UMORULUI

Oportunitãþi de muncã pentrumedicii ºi infirmierii români

Scrisoare deschisã ExcelenþeiSale premierului României,domnul Victor Ponta

COLÞUL PITICILOR

Istorii de viaþã autentice ºi plinede învãþãminte

Jurnal de excursie

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 6

Pagina 8

Pagina 13

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 11

PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 4444

16 pagini iunie - iulie 2012

ªªªªiiii vvvvoooo cccc eeeeaaaattttaaaa ppppooooaaaa tttt eeee ffff iiii

aaaauuuuzzzz iiii tttt ãããã!!!!Anul 3 • Nr. 18

Con

sulta

nþã

ºi în

lim

ba r

omân

ã

C M Y K

Vã aducem la cunoºtinþã cã s-a înfiinþat o nouã asociaþie româno-germanã, care nu vine în concurenþaasociaþiilor deja înfiinþate, ci vine în completarea ºi sprijinul dorinþelor dumneavoastrã. Aceastã nouãasociaþie culturalã se numeºte DOINA ROMÂNEASCÃ ºi se bazeazã pe dezvoltarea culturalã româneascã peteritoriul Germaniei ºi nu numai ºi îºi are sediul în Mannheim , R3 nr 6.

MinisterulAfacerilorExterne, 150de ani dediplomaþie

DOINA ROMÂNEASCÃMANNHEIM


PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 3333

În acest numãr cautã ziarul tãunorocos unde poþi avea cartela

ta telefonicã LYCA MOBILE

În România, la 10 iunie, au loc alegerile locale. Cetãþeniisunt chemaþi sã-ºi aleagã consilierii municipali ºi judeþeni,precum ºi primarii ºi preºedinþii de C.J. De asemenea, plenulCamerei Deputaþilor a adoptat, cu 180 de voturi “pentru” ºi 30“împotrivã”, legea uninominalului pur, iniþiatã de liderii USLVictor Ponta ºi Crin Antonescu. Camera Deputaþilor a fost fordecizional în aceastã materie. Aceastã hotãrâre are legãturã cualegerile parlamentare din noiembrie (sau octombrie, cum sevehiculeazã....pe surse). Potrivit proiectului adoptat, vor fialeºi deputaþi ºi senatori cei care s-au clasat pe primul loc încolegiul în care au candidat, iar suplimentar, în judeþele în careminoritãþile au peste 7% reprezentare, acestea vor primi înplus un mandat de parlamentar. Deputaþii din comisie auacceptat propunerea USL de eliminare a pragului electoral ºiau introdus un amendament potrivit cãruia delimitareacolegiilor va rãmâne aceeaºi ca în 2008. Proiectul a fost votatde USL, UNPR ºi deputaþii minoritãþilor. UDMR a anunþat cãse abþine de la vot, iar PDL cã se împotriveºte actuluinormativ, atacându-l la Curtea Constituþionalã.

Partide româneºtiPartidul Noua Generaþie-Creºtin Democrat (fost

Partidul Noua Generaþie, prescurtat PNG-CD) este unpartid politic de dreapta, creºtin, naþionalist, european, dinfamilia europeanã a partidelor populare, creºtin-democrate,conservatoare. Printre personalitãþi.... Viorel Lis, Ioan Olteanuºi George Becali.

Partidul România Mare (PRM - fost ºi PartidulPopular România Mare - PPRM) este un partid politic cuorientare naþionalistã, fost membru al fostului grupuluieuroparlamentar Identitate, Tradiþie, Suveranitate, fondat înanul 1991 de cãtre Corneliu Vadim Tudor, Eugen Barbu ºiprofesorul universitar Mircea Muºat, cu generalii IonAlexandru Munteanu, Theodor Paraschiv.

Partidului Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD).

Preºedinte- Dan Diaconescu.Uniunea Democratã Maghiarã din România (UDMR)

a fost înfiinþatã la 25 decembrie 1989, dupã cãderea regimuluicomunist condus de Ceauºescu, pentru a reprezenta intereselecomunitãþii maghiare. Primul preºedinte a fost scriitorul GézaDomokos. Între 1993-2011 preºedinte al UDMR a fost BélaMarkó, de profesie tot scriitor. În anii 1996-2000 UDMR afãcut parte din guvernul CDR, apoi, între 2000-2004, asusþinut guvernarea PSD+PUR, fãrã sã fie prezent în Coaliþie.Între 2004-2008 a fost la guvernare, iniþial împreunã cuAlianþa D.A., apoi, dupã trecerea PDL în Opoziþie, a rãmas înCoaliþie cu PNL. În urma alegerilor legislative din 2008 atrecut în Opoziþie alãturi de PNL. Dupã demiterea GuvernuluiBoc (PDL-PSD) în octombrie 2009, UDMR a intrat laguvernare alãturi de PDL ºi a format Guvernul Boc, în funcþiedin 23 decembrie 2009. Uniunea Democratã a Maghiarilor dinRomânia este o organizaþie cu o platformã culturalã,neînregistratã în mod legal ca partid politic.

Partidele mari PSD (Partidul Social Democrat) este cel mai mare partid

politic din România. Având la baza principii ºi idei socialistebine înrãdãcinate încã de la începuturile social democraþieiromâneºti, PSD ajunge, în anul 2012, formaþiunea cea mainumeroasã de pe scena politicã ºi un partid puternic alOpoziþiei care, potrivit sondajelor, ar urma sã obþinã peste30% din voturi la urmãtoarele alegeri electorale. El provinedin FSN, aripa Iliescu.

PDL (Partidul Democrat Liberal), provine din FSN -gruparea Roman. Succesor al Frontului Salvãrii Naþionalecare a fuzionat de-a lungul timpului cu mai multe formaþiuniparlamentare precum (Partidul Democrat, Partidul Democratal Muncii, Partidul Unitãþii Social Democrate, FrontulDemocrat Român, Partidul Alianþa Naþionalã Românã,Partidul Pensionarilor ºi Protecþiei Sociale ºi Partidul LiberalDemocrat), Partidul Democrat Liberal (PDL) se situeazãprogramatic în partea de centru-dreapta a spectrului politic.

PNL (Partidul Naþional Liberal) este un partid istoric decentru-drepta. Fondat oficial în 1875, când un grup de liberali,printre care Ion C. Brãtianu, Mihail Kogãlniceanu, A.G.Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, a pus bazeleformaþiunii politice cu origini liberale din perioada perioadapaºoptistã, PNL a devenit, în timp, unul dintre cele 3 partidemari din România, care a contribuit semnificativ ladezvoltarea ºi reformarea societãþii româneºti. La ora actualã,împreunã cu PSD ºi PC, formeazã USL-ul.

Ce ºi cum vom ( veþi) alege, vom hotãrî acest lucu pestecâteva luni bune, iar pe cine vom vota, încã nu ºtim (probabil), dar aºteptãm ofertele celor care vor candida,aºteptãm informaþiile pe care le vor da, dar nu în cele dinurmã, îi aºteptãm la redacþia ziarului VOCEA TA pentru a-ºipune în valoare ce au mai bun.

Ioana Diaconu

iunie - iulie 2012Pagina 2

Dragi Cititori

Ne apropiem cu paºi rapizispre anul trei al ziarului VOCEATA. Aºa cum bine aþi observat,de-a lungul timpului am avutparte de multe surprize. Unele plãcute, altele maipuþin plãcute, dar am trecut peste orice problemã ºiam reuºit sã aducem (spunem noi) în sufletelecititorilor ceea ce ei doresc, ceea ce ei aºteaptã de lanoi, lunã de lunã. Cu ajutorul dumneavoastrã,datoritã scrisorilor primite la redacþie am ºtiut cumsã ne reorganizãm, am aflat care sunt intereseledumneavoastrã de informare ºi am încercat sã lesatisfacem.

Prin calitatea articolelor, dar ºi a ziarului (asta aînsemnat multã rãbdare din partea tuturor, schimbulmai multor tipografii, dar nu în ultimul rând,eficienþa redactorilor noºtri), care de la numãr lanumãr au simþit ceea ce doriþi dumneavoatrã sãcitiþi în paginile ziarului VOCE TA am pãtruns încasele dumneavoastrã oferindu-vã informaþiile decare aveþi atâta nevoie.

Foarte importante sunt mesajele publicitare,calitatea produselor promovate în paginile ziarului,dar ºi faptul cã ziarul este destinat unui public decalitate, unor cititori care reacþioneazã îºi spunpãrerea îºi exprimã dorinþele.

Iatã de ce, la întrebarea dacã oferim spaþiupublicitar, în vederea promovãrii candidaþilor dinCampania electoralã parlamentarã rãspunsul nostrueste: Sigur cã oferim. Informaþia înseamnã ºi acestlucru. Suntem parte din Diaspora românã dinGermania, avem drept de vot ºi de ce nu am face-o?

Toþi cei care au drept de vot vor dori sã fieinformaþi, vor dori sã cunoascã care candidat(candidatã) meritã votul sãu, iar acest lucru va fiposibil mult mai simplu prin paginile ziarului. Numai punem socotealã pagina on linewww.AsiiRomani.com, destinatã în mod deosebitromânilor din Diaspora.

Am mai fost întrebatã de ce nu candidez laaceste alegeri, cã sunt un om cu verticalitate ºi ampotenþial. Încã nu a sosit momentul, spun eu! Poateva sosi cândva oportunitatea ºi aceastã „cerere-ofertã” o voi lua mult mai în serios ºi voi candida.Dar acum însã doresc sã arãt tuturor ceea ce potface, în ce constã munca mea, potenþialul meu ºi nuîn ultimul rând, doresc sã ofer credibilitate tuturoralegãtorilor.

Sunt de aproape patru ani în Germania, iar înacest timp am avut timp sã cunosc majoritateaproblemelor pe care concetãþenii mei le confruntã.Acest lucru este posibil nu numai datoritã ziaruluiºi agenþiei de presã pe ce le deþin alãturi de soþulmeu Berthold Staicu, dar în mod deosebit sutelor deîntâlniri ce le-am avut de-a lungul timpului cu totfelul de oameni, care mi-au cerut ajutorul, iar înlimita posibilitãþilor au fost ajutaþi, datoritãconsultanþelor juridice ce le dau gratuit de atâtatimp tuturor ºi nu în ultimul rând miilor de e.mailuriºi sutelor de scrisori pe care le primesc din toatecolþurile lumii cuprinzãnd probleme multiple ºivariate.

Evident nu voi reuºi sã trec în revistã toateîntrebãrile care mi s-au pus ºi sã încerc sã dau unrãspuns în legãturã cu toate problemele pe care le-aþi ridicat. E bine cã aþi înþeles cã ziarul „Vocea Ta”are un caracter deschis ºi vã oferã posibilitatea sãvã informaþi, dar ºi sã vã spuneþi pãrerea. Dialogulexistã numai ºi numai prin implicarea voastrã, acititorilor. Acest dialog poate fi menþinut viu ºipoate fi îmbunãtãþit fiindcã, pentru noi: Voceafiecãrui cititor conteazã!

Ionela van Rees-Zota

EEDDIITTOORRIIAALLVVoottuull uunniinnoommiinnaall ppuurr

EElliimmiinnaarreeaa pprraagguulluuii eelleeccttoorraall

iunie - iulie 2012 Pagina 3

Dragi români din Mannheim,

Venim în întâmpinareadumneavoastrã cu informaþiireferitoare la ce s-a maiîntâmplat în ultimul timp înMannheim ºi ce va mai urma.

Ca ºi noutate, vã aducem lacunoºtinþã cã s-a înfiinþat o nouãasociaþie româno-germanã, carenu vine în concurenþa asociaþiilordeja înfiinþate, ci vine în com-pletarea ºi sprijinul dorinþelordumneavoastrã. Aceastã nouãasociaþie culturalã se numeºteDOINA ROMÂNEASCÃ ºi sebazeazã pe dezvoltarea culturalãromâneascã pe teritoriulGermaniei ºi nu numai ºi îºi aresediul în Mannheim , R3 nr 6.

Condusã de solista de muzicãpopularã ºi uºoarã Doina Badea,DOINA ROMÂNEASCÃ vaaduce un buchet de cântec ºi jocromânesc din toate zoneleRomâniei. Aºa cum de altfelspune ºi numele, DOINA, de dor,de jale, de bucurie, este acelcântec duios sub care Româniarespirã, contrar tuturor eve-nimentelor care în ultimii ani aufãcut ca neamul nostru sã serisipeascã prin alte þãri .

Pãrinþi ºi copii au plecat prinlume sã-ºi facã traiul mai uºor,sã-ºi caute sensul vieþii dar maiales al existenþei lor. Însã, sã nuuitãm cã în sânul frumoaseinoastre þãri ne-am nãscut, acoloam învãþat primele silabe, acoloam ascultat cu drag poveºtilebãtrânilor noºtrii. Voi cei plecaþidemult de acasã, vã mai amintiþide bunicii voºtrii? Poveþele lorpline de cãldurã ºi sfaturileînþelepte pe care vi le-audat...Mâinile lor muncite care v-au legãnat odinioarã ? Cât de

frumos era la þarã, ce aer curat ,ce locuri minunate aþi vãzut ºicutreierat. Vã mai amintiþijocurile cu prietenii , atunci cândnu existau calculatoare, telefoaneºi alte tehnologii de ultimãgeneraþie... Mai ºtiþi primelepoezioare de când eraþi mici,primele cântecele dedicatemamelor dumneavoastrã de 8martie, primii ghiocei când i-aþidãruit?

E greu plecat prin lumeamare! Poate o bãtrânicã mai lasãîncã poarta deschisã sperând sãvadã venind fiul sau fiicadedeparte ºi un un unchiaºzicându-i cã poate vine mâine cãazi odoru-i la muncã acolo undea putut gãsii....

Cu toate astea, noi trebuie sãmergem mai departe, dar ceva nutrebuie uitat...Muzica noastrãromâneascã pe care o ascutã unpãmânt întreg. De orice gen ar fiea, transmite prin versuri durereasau bucuria unui neam... Valorileincontestabile ale României nupot fi trecute cu vederea, atât înmuzicã cât ºi culturã, dragiromâni, mândriþi-vã cu voi !Numai voi aþi avut un GeorgeEnescu, un Ciprian Porumbescu,un Constantin Brâncuºi ...ªi listapoate continua atât de mult încâtun ziar nu ne-ar fi de ajuns.

DOINA ROMÂNEASCÃ v-a adus la Mannheim ºi Ludwig-shafen o foarte micã parte dinmarile valori, la FESTIVALULPRIMÃVERII din 10 – 11 martie2012, atunci când ºi-a fãcutdeschiderea. Sprijinitã de românicu suflet mare, a fãcut posibilãprezenþa la spectacol a grupuluidiplomatic de la Strassbourg,având în persoanã pe domnuluiAmbasador de pe lângã Consiliul

Europei Stelian Stoian , doamneiConsul General Mioara Mantale ,doamnei Consul Mariana Stoianºi alte personalitãþi din lumeaculturii ºi mediul de afaceri.Familia domnilor dr. Mirel ºiMariana Gheorg din Frankentalau ajutat cu drag la completarealistei de invitaþi ºi prin calitateadumnealor de bune gazde aufãcut ca oaspeþii sã se simtã însânul familiei. Organizarea a fostgânditã în cele mai mici detalii,astfel încât, mesele au fostdecorate cu flori ºi steguleþeromâneºti. Ca la orice petrecereromânescã nu au lipsitspecialitãþile româneºti, mâncarede post dar ºi mici ºi sãrmãluþepregãtite cu drag de familia Nicuºi Florica Cojocariu, surorileNicoleta ºi Gabriela Ducra ºiprãjituri pregãtite de doamnaDorina Mãrgãrit.

În colaborare cu ansamblulFiii Gorjului , adus aici ºi condusde domnul Sandu Iscrulescu ,DOINA ROMÂNEASCÃ aprezentat un program artistic deneuitat. Voci deosebite ca aleartiºtilor Ion Drãgan, CristinaOlteanu, Mãdãlina Barbonie darmai ales micuþa privighetoareLuiza Ciudin, au stors lacrimi debucurie ºi sensibilitate invitaþilor.

O deosebitã surprizã venind

din România a fost din parteaAnsamblului TRADIÞII UIO-RENE – Ocna Mureº, condus dedoamna Liliana Stoica. Alãturide familia dumneaei ºi un grupde tineri extrem de talentaþi, auadus în faþa spectatorilor unprogram deosebit de dansuri dinArdeal. Varietatea de jocuripopulare ºi costume naþionale ,dar ºi doine interpretate de tineretalente puse în scenã de acestminunat Ansamblul nu a fãcutdecât sã denote profesionalismulde care dau dovadã.

Din Stuttgart am avut invitaþialþi tineri români deosebiþi pecare i-aþi mai vãzut ºi la altefestivale în Germania,Ansamblul Floarea de Colþ subconducerea doamnei MariaKando Toma. Este uimitor câtãemoþie transmit prin ceea ce faccu drag pentru semenii lor .De laMannheim au cântat DoinaBadea, Ana-Maria Pisãu ºidomnul Mãrgãrit Margarit.

Pe 11 martie, spectacolul acontinuat la Ludwigshafen, undecu mãrinimia de care a datdovadã, domnul UdoDãscãlescu, ne-a pus ladispoziþie restaurantul Petri Heil, cu mâncare deosebitã, servire ºiambient minunat.

În holul de primire oaspeþii

au fost întâmpinaþi de cãtreTeodora Irina Petrescu ºiAlexandru Mitroi, cu un paharelde viºinatã româneascã. Mãrþi-ºoare, icoane, ceramicã ºi suve-niruri româneºti au stat ladispoziþia oricãrui român inte-resat de frumos! DOINAROMÂNEASCÃ a oferitdiplome tuturor participanþilorpentru prestaþia deosebitã de careau dat dovadã.

În urma acestui evenimentam fost invitaþi la emisiuneapostului de televiziune ETNO, cuvãrul Sãndel, unde Doina Badea ,Sandu Iscrulescu ºi Ion Drãganam povestit despre tradiþiaromânã dusã mai departe,emisiune difuzatã duminicã 29aprilie 2012.

Asociaþia DOINA ROMÂ-NEASCÃ vã aºteaptã cu dragla urmãtorul Festival organizatîn cinstea culturii româneºti ºipentru românii din Germaniaºi nu numai, Festival ce va avealoc în 14-15 iulie 2012 . Despreacest Festival vom venii cudetalii în numãrul urmator alziarului Vocea Ta ºi sperãm sãvã surprindem plãcut prininvitaþii speciali aduºi dinRomânia pentru dumne-avoastrã!


www.

radio

r.eu

Pãrinþii sau reprezentanþii legalicare îºi abandoneazã copiii ar puteafi condamnaþi la o pedeapsã de la 5la 10 ani de închisoare ºiinterzicerea unor drepturi. Iniþiativalegislativã a fost adoptatã deja tacitde Senat, ºi urmeazã sã ajungã laCamera Deputaþilor, scrieMediafax. Dacã va deveni lege,proiectul îi va viza direct mai alespe românii care au plecat înstrãinãtate ºi au lãsat copiii în grijarudelor sau cunoºtinþelor.

“Statisticile indicã între 40.000ºi 70.000 de copii abandonaþi,cãrora li se adaugã alþi 300.000 careau fost lãsaþi singuri prin plecarea apeste trei milioane de persoane înstrãinãtate. Jumãtate dintre copii auvârste cuprinse între doi ºi ºase ani,iar 4 la sutã au mai puþin de un an.16 la sutã dintre ei nu ºi-au mai

vãzut pãrinþii de un an, în timp ce 3la sutã nu i-au mai vãzut de cel puþinpatru ani”, susþin iniþiatoriiproiectului, deputaþii independenþiTudor Ciuhodaru ºi Mircia Giurgiu.Cei doi mai precizeazã, înexpunerea de motive, cã Româniase aflã pe primul loc în Europa înceea ce priveºte numãrul de copiiabandonaþi.

Propunerea legislativã pentrumodificarea Legii 272/2004 privindprotecþia ºi promovarea drepturilorcopilului, a trecut de Senat, dupã ceproiectul nu a putut fi dezbãtutînainte de expirarea termenului deadoptare tacitã, în data de 9 mai.Abandonul reprezintã, potrivit iniþi-ativei legislative, pãrãsirea copiluluide cãtre pãrinte sau reprezentantullegal, dezinteresându-se de acesta,mai mult de trei luni. Iniþiatorii

precizeazã cã prin dezinteres seînþelege încetarea imputabilã ºinejustificatã a oricãror legãturi întrepãrinþi sau reprezentantul legal ºicopil ºi stabilesc cã nu esteconsiderat abandon cazul în carecopilul rãmâne în grija unuia dintrepãrinþi. Constatarea abandonuluicopilului se efectueazã de cãtrereprezenanþii serviciului public deasistenþã socialã ori, dupã caz, aidirecþiei generale de asistenþãsocialã ºi protecþia copilului.

Iniþiatorii mai propun ca pãrinþiicare îºi abandoneazã copiii sã îºipiardã drepturile ºi obligaþiilepãrinteºti pe toatã durata mãsurii deplasament dispusã de comisiapentru protecþia copilului.

Comisia pentru muncã, familieºi protecþie socialã ºi Comisiapentru drepturile omului, sesizate în

fond cu proiectul de lege,adoptaserã un raport prin carepropuneau plenului respingereaproiectului, motivând cã acesteacþiuni sunt deja reglementate în

Codul Civil ºi în Codul Penal.Proiectul va fi transmis, în

forma propusã de iniþiatori,Camerei Deputaþilor, care estecamerã decizionalã.

În alocuþiunea susþinutã cu acest prilej ela subliniat contribuþia diplomaþiei române larealizarea statului naþional unitar ºi laafirmarea rolului României în lume.Departamentul Trebilor Strãine, precursor alMinisterului Afacerilor Externe, a fostînfiinþat la 27 iulie/ 8 august 1862, prindecret al Domnitorului Alexandru IoanCuza. Cristian Diaconescu a amintit cã anul1862 are o dublã semnificaþie: este anulînfiinþãrii MAE ºi anul înfãptuirii uniriiadministrative depline a celor douãprincipate – Moldova ºi Þara Româneascã,al formãrii Adunãrii Legiuitoare ºiGuvernului noului stat român ºi al stabiliriicapitalei la Bucureºti.

“De la Unirea Principatelor Române subdomnitorul Alexandru Ioan I vorbim destatul român modern. Din acele momente,

diplomaþia românã a acþionat pentrustabilirea de relaþii cu celelalte state alelumii, în scopul recunoaºterii Unirii, almenþinerii integritãþii teritoriale ºi în direcþiaobþinerii independenþei de stat. SubAlexandru Ioan I, iar din 1866 subprincipele, apoi regele Carol I þara a evoluatrapid. ªi-a proclamat independenþa, câºtigatãpe câmpurile de luptã de la Sud de Dunãre ºirecunoscutã internaþional de Congresul de laBerlin din 1878. ªi a devenit un regatmodern, profund ancorat în spaþiul valoriloreuropene”, a punctat Diaconescu.

Ministrul afacerilor externe le-amulþumit tuturor diplomaþilor care ºi-auservit patria “cu credinþã ºi loialitate”, careau contribuit la consolidarea prestigiuluiMAE de-a lungul timpului, precum ºi ladefinirea statului român ca stat membru al

UE ºi al NATO.ªeful diplomaþiei române a anunþat cã

evenimentele organizate de MAE în acest anse vor afla sub însemnele aniversãrii celor150 de ani ai diplomaþiei române moderne.Dintre ele menþionãm: o expoziþie cu obiectede patrimoniu ale Muzeului Naþional deIstorie, realizarea, în parteneriat cu TVR, aunui film care ilustreazã evoluþia diplomaþieiromâne, o serie de conferinþe ºi sãrbãtorireaacestui moment istoric alãturi de toþiambasadorii României cu ocazia ZileiDiplomaþiei. Alte evenimente vor fi anunþateîn lunile urmãtoare.

Dupã discursul aniversar al ministrului ºilansarea emisiunii filatelice “150 de ani –Ministerul Afacerilor Externe”, a fost

inauguratã, în holul ministerului, expoziþiaintitulatã “Alexandru Ioan Cuza”, realizatãde Muzeul Naþional de Istorie a României ºiArhiva diplomaticã din MAE.

Expoziþia cuprinde obiecte depatrimoniu ale MNIR - decoraþii ºi costumede ceremonie ale unor diplomaþi, documenteoriginale, manuscrise ºi jurnale, paºapoartediplomatice, fotografii, documente dearhivã, ºi va fi gãzduitã timp de o lunã deMAE. Cei interesaþi pot vedea expuse înholul Ministerului de Externe ºi tronul luiCuza ºi sabia sa de învestiturã, precum ºicâteva veºminte ºi decoraþii care i-auaparþinut domnitorului.

Consulatul General al României la München

Ministerul Afacerilor Externe, 150 deani de diplomaþie

Ministerul Afacerilor Externe aniverseazã, în acest an, 150 deani de existenþã. Ministrul de resort, Cristian Diaconescu, a

lansat, miercuri, 25 aprilie, în cadrul unei conferinþe de presã,programul de evenimente ce vor fi organizate, pe parcursul

întregului an, pentru a marca aceastã aniversare.

Pagina 4 iunie - iulie 2012

C M Y K

Pãrinþii care pleacã în strãinãtate ºi îºi lasã copiii înþarã ar putea fi condamnaþi la 10 ani de închisoare

Pagina 5iunie - iulie 2012

C M Y K

Sã ne trãieºti, nenea Iancu! Demici ne-ai însoþit paºii, cândmiturile ºi realitatea se împleteauîncã frumos ºi lumea ta o credeamde basm, delectându-ne cupersonaje ºi nume atât de hazlii, cusituaþii pline de caraghioslâc (îmivine sã spun ”caragiaslâc”), undomniºor Goe, pandantul orãºeannãzuros al lui Nicã, mamiþe ºitantiþe... cu întâmplãri nostime, pecare nu le prea înþelegeam noi.

Vârsta ºcolarã ne-a deschis maimult ochii spre o lume ce ocredeam ºi ni se spunea cã e demult apusã, depãºitã, bunã doar depus, spre amintire, în vitrinamuzeelor, ca fotografiile ºi lucrurilestrãbunicilor în camera de zi.

Când am intrat cu adevãrat înviaþã ºi-am luat în serios rolul deadulþi cu ”servici, famelie, renume-raþie dupã buget” ºi pretenþii, amdescoperit, deodatã, uimiþi cã LU-MEA din jurul nostru E... CARA-GIALE! Bem o bere cu amici vor-bãreþi ºi mincinoºi, e cãldurã mare,un funcþionar ne aduce la disperare,copii obraznici, politicieni dema-gogi ºi veroºi, spoialã de culturã darpretenþii o-ho, ”surprize” electo-rale, ”traduceri” ºi ”magnetizãri”,baluri ºi mangafale... toate-s

NENEA IANCU! Vânzoleºte anturajul nostru de

brânzoveneºti, farfurizi ºipristandãi, tipãteºti ºi zoiþe,trahanachi ºi dandanachi, goeþi ºimamiþe, tantiþe cu bubici ºi bibici,

revoluþionari de birt sau apar-tament, comersanþi fãrã scrupule,orbi la viaþa din jurul lor, slugiºmechere gata de marea loviturã ºialte farafastâcuri fãrã sfârºit!

Reprezentãm mai mult ori mai

puþin conºtient Societatea”Rãcnetul Carpaþilor”: noi suntemCaragiale! Noi suntem ”MiticãNaþionale”! Dar, în noi se ascundnu rareori mai multe personajedeodatã: ba o dozã de Tipãtescu, ociosvârtã de Pristanda, o adiere deZoiþica, o felie de Brânzovenescu,un ciob de Frafuridi, o eºarfã deGhiþã... Mai trãdãm ºi noi, maiminþim, mai cãlcãm pe-alãturi, nedãm cu mangafale pentru bani ºiinfluenþã – ºi, totuºi, o facem cuveselie, din toatã inima, maiînºelãm, mai suntem înºelaþi ºiînºeuaþi!

Pentru cã, în ultimã instanþã,fenomenalul succes al realitãþiificþionale comice al ”caragia-slâcurilor” constã în ironia ºisarcasmul cald, uman cu care li seinsuflã viaþã. Iar aceasta îmiaminteºte de trucurile subtile alefilmelor din epoca de glorie aHollywood-ului, unde comediispumoase ne prezentau tot felul deveroºi gangsteri ºi aventurieri cu unumor ce-i ridicã în simpatiapublicului.

Ridendo castigat mores/Râzândîndreptãm moravurile! ºi-a pusMoliere pe frontispiciul celebruluisãu Teatru, susþinut ºi iubit de însuºi

Regele Soare, Ludovic al XIV-lea,de nobilimea ºi burghezia pe care elle ridiculiza cu bunã înþelegere:ãºtia suntem noi, spune el. Cuaceeaºi cãldurã ºi iubire de oamenisatirizeazã Caragiale al nostrusocietatea ºi pe noi: el ne ia aºa cumsuntem ºi rãde cu noi, nu numai denoi... Iatã ce spunea un prieten de-al sãu: „Niciodatã nu te fãcea sãzâmbeºti. Ori râdeai pânã îþi dalacrimile, ori deloc; tot aºa cutristeþea, Caragiale te împietrea cudurerea fãcându-te sã cugeþi.”

În România credeam cã e doarlumea balcanismului derizoriu –dupã atâþia ani de Occident amînþeles cã nenea Iancu se ascunde,în realitate, mai mult ori mai puþinvizibil, peste tot: LUMEA ÎN-TREAGÃ E CARAGIALESCÃ!

Ce sunt, atunci, 100 ori 160 deani?! Lumea a fost este ºi va fi”Caragiale”...

Tu eºti în noi cu umor, chiarsarcasm, dar ºi iubire ºi se vabucura mult mai mult privindu-nede acolo, Sus, dacã vom deveni dince în ce mai puþin... ”el”!

Sã ne trãieºti, Nene Iancule!

Eugen Cojocaru

LUMEA E CARAGIALE – VÂRSTELE UMORULUI

Uitã de ºcolile de business. Maibine înveþi o limbã strãinã. Potrivitunui studiu realizat de cercetãtoriide la Universitatea din Chicago,cele mai bune decizii sunt luatedacã sunt gândite într-o limbãstrãinã.

Studiul a fost publicat înrevista Psychological Science.“Oamenii normali se tem sã îºiasume riscuri care i-ar ajuta sãcâºtige mai mult. Se tem mai puþinde potenþialele pierderi atunci cândanalizeazã problema într-o limbãstrãinã”, spune Boaz Keysar,profesor de psihologie la

universitatea amintitã.Când îþi pui o întrebare într-o

limbã strãinã, accesezi o mai mareparte din partea analiticã acreierului, explicã Keysar. Gân-ditul în limba nativã este asociat cumai multe emoþii ºi teamã.

Cum au ajunscercetãtorii la aceastã

concluzieProfesorul, împreunã cu colegii

sãi, le-au dat la 54 de studenþivorbitori de limba englezã, darcare învaþã spaniola, câte o

bancnota de 15 dolari.Pentru fiecare dolar, aveau 15

oportunitãþi de a paria pe o faþã demonedã - clasicul cap sau pajura.În cazul în care ieºea faþa monedeiselectatã de student, acesta primea2,50 de dolari pentru fiecare dolarpus pe masã. Dacã nu nimereau,pierdeau dolarul. Cândexperimentul s-a desfãºurat înlimba englezã, studenþii au ales sãparieze în 54% din timp. “ªi nicimãcar nu erau banii lor”, spuneKeysar. Când experimentul s-adesfãºurat în spaniolã, au pariat71% din timp.

Cele mai bune decizii leiei atunci când le gândeºti

într-o limbã strãinã

Salonul CosmetikDodo Style îºi

extinde activitateaDupã cum bine ºtiþi în Mannheim, la adresa R3,6 , în quatrat s-

a deschis acum aproape un an salonul românesc de înfrumuseþareDodo Style. Aici clientele noastre pot beneficia de o multitudine deservicii la preþuri foarte avantajoase ( unghii false, manichiurã,pedichiurã, epilat, pensat, machiaj , permanent make-up dar ºitratamente sofisticate împotriva ridurilor ºi a celulitei ). Sunteþiprimite într-un cadru prietenos servite cu cafea sau bãuturirãcoritoare ºi tratate aºa cum se cuvine. Dovada acestui lucru,numãrul clienþilor a crescut drept pentru care am cãutat sã extindemsalonul . Pe aceeaºi strãduþa vis-a-vis, la adresa S 3,13, vineri 15iunie 2012 va fi inaugurarea noului salon DODO STYLE cu opromoþie unicã pentru dumneavoastrã - PROBA GRATIS deREÎNTINERIRE cu produsele NEU SKIN ºi make-up gratuit.

Puteþi obþine programãri la tel : 0621 324 91145 ( marþi -vineri 10.00 - 18.00 )

Vã aºteptãm!


Pentru a acoperi necesarul depersonal medical calificat dinspitalele germane ºi pentru a leoferi o ºansã strãinilor cu studiiînalte, Dr. Samir Al-Hami - fon-

datorul academiei internaþionalecare îi poartã numele - ºi partenerasa în acest proiect - Dr. NataliaVlãdescu, au avut de ales dinaproximativ 600 de medici româniinteresaþi sã profeseze înGermania.

“Pe lângã calificare, impor-tante au mai fost motivaþia ºicompetenþa socialã”, afirmã dr.Vlãdescu. Dupã absolvireaFacultãþii de Medicinã, ea însãºi aînvãþat limba germanã într-un timprelativ scurt.

Dar fãrã o voinþã de fier nu vafuncþiona. Într-un interval de doarºase luni, Susanne Gömpel -profesor la Institutul Goethe dinFrankfurt am Main - îi va aduce pecei 20 de medici strãini(majoritatea români) la nivelul decunoºtinþe de limbã germanãnecesar practicãrii meseriei lor înRepublica Federalã. Iar acest niveleste “B2” - capacitatea de acomunica verbal sau în scris, înmod fluent; obligatorie la angajare.

Interesul medicilor români faþãde cursurile de integrare aleAcademiei “Al-Hami” a fost cuatât mai mare cu cât, pe perioadaºcolarizãrii, instituþia suportã ceamai mare parte din costuri: biletede avion, cursul de germanã,cazare, masã ºi chiar o micã sumãca bani de buzunar. Banii(aproximativ 18.000 de euro depersoanã) urmeazã sã fierambursaþi în rate, abia dupã ceaceºti medici vor obþine contractede muncã în Germania.

Cheltuielile aferente instruiriiunui medic strãin în RepublicaFederalã se situeazã între 30.000 ºi35.000 de euro. În cazul unuiinfirmier acestea sunt de circa25.000 de euro. În condiþiile încare proaspeþii angajaþi vor returna(în rate de 300 de euro pentrumedici, respectiv 200 de euro

pentru infirmieri) numai o partedin bani (18.000 euro), diferenþava fi suportatã de cãtre unitãþilemedicale care le-au oferit posturi.

O ºansã ºi pentruinfirmieri

“Iniþiativa noastrã se doreºte afi o contribuþie socialã, nu o sursãde câºtig”, susþine Dr. Al-Hami. Înorice caz, continuitatea angaja-mentului sãu în acest proiect esteposibilã numai dacã absolvenþii îºigãsesc repede locuri de muncã însistemul de sãnãtate german. Deaceea, academia se bazeazã multpe cererea spitalelor, care duc lipsãde personal calificat.

La patru sãptãmâni de laînceperea ºcolii, numeroase unitãþimedicale s-au arãtat interesate decursanþii cu vârste cuprinse între25 ºi 40 de ani, veniþi dinRomânia, cât ºi de colegii acestoraoriginari din Bulgaria ºi Grecia.

Din 2002 încoace, neuro-chirurgul Samir Al-Hami conduceCentrul pentru tratarea afecþiunilorla ºira spinãrii ºi ale sistemuluinervos din Fulda. Oficial,Academia Internaþionalã ºi-adeschis porþile pe 23 aprilie 2012,iar valoarea investiþiei se ridicã -pânã în acest moment - la 750.000de euro. Cursurile pentrupersonalul medical strãin suntoferite de douã ori pe an.

La mijlocul lunii iunie esteprogramat sã înceapã un nou cursde integrare; de data aceasta pentruinfirmieri. În acest sens, în aprilie,la Bucureºti, au început interviurilecu candidaþii din aceastã categoriede angajaþi.

Informaþii suplimentare ºiformulare de înscriere disponibilepe pagina de internet a academiei.

DW

Oportunitãþi de muncã pentrumedicii ºi infirmierii româniAu venit în cãutarea norocului: 17medici au pãrãsit România pentru

a-ºi clãdi o nouã existenþã laFulda, în Germania. Aceºtia au fost

incluºi în programul de studii alAcademiei Internaþionale “Dr. Al-Hami”. Pe lângã asimilarea limbiigermane, medicii români mai suntinstruiþi în privinþa sistemului desãnãtate, a funcþionãrii unitãþilormedicale din Republica Federalã,a relaþiei cu pacienþii ºi cu casele

de asigurãri.


Stimate domnule prim-ministru,

Îmi este cunoscut faptul cã aþivenit la guvernare de nici o lunã ºiîmi imaginez cã sunt copleºitoareproblemele pe care le aveþi derezolvat. Totuºi, de douã sãptãmâniºi ceva nu aþi gãsit nici timpul, niciîmprejurarea sã adresaþi mãcar unsingur cuvânt românilor dindiasporã.

În tot acest timp bãnuiesc cã aþifost „bombardat” cu problemestringente în þarã sau cu scrisorideschise (sau închise) ale diverselorasociaþii ale românilor de pestehotare. Nimic, niciun rãspuns!

Deputaþii ºi senatorii dediasporã cer comisii, fonduri, unminister al celor din afaragraniþelor, 20 de deputaþi, câte ºi

mai câte. Nimic, niciun rãspuns!Cu tot respectul faþã de

problemele expuse de preºedinþiiasociaþiilor româneºti de pestehotare... aº vrea sã vã fac opropunere simplã, cu care sãîncepeþi dialogul cu diaspora. Pur ºisimplu o redesenare a colegiilornoastre! Dacã cifrele vehiculate decãtre deputatul Brînzã suntadevãrate ºi anume cã 9.000.000 deromâni se aflã în afara graniþelor,este mai puþin important în acestmoment, dar demn de luat înseamã. Existã însã o altã temã dediscuþie, care nu are legãturã cunumãrul exact al românilor, ci estevorba despre un alt aspect pe caredoresc sã vi-l semnalez. Tema pecare v-o propun, ca om de presã,este sã redesenaþi colegiile.

Spania trebuie sã aibã deputatulºi senatorul ei. Italia, de asemenea!Minoritãþile româneºti (Serbia, R.Moldova, Ucraina) e obligatoriu sãaibã deputatul ºi senatorul lor,deoarece întâmpinã probleme spe-cifice. America, Asia, Australia...sãfie cuprinse separat! Privitor laEuropa cred cã meritãm ºi noi, toþiceilalþi (exceptând Spania ºi Italia)deputatul ºi senatorul nostru. Nudoresc sã politizez propunerea, nicisã scuz pe cineva, ci din contrã, îmiexprim nemulþumirea faþã de acti-vitatea tuturor demnitarilor românide diasporã, înþelegând, pe de altãparte ºi faptul cã acordã importanþãdoar celor mai numeroasecomunitãþi româneºti ºi, probabil nuau timpul util sã ajungã în colegiilelor. Vin în întâmpinarea acestor

explicaþii spunând doar cã esteinadmisibil ca un deputat sã vizitezeconstant doar Italia ºi Spania, unsenator doar R. Moldova, Serbia ºiItalia. Existã: Germania, Franþa,Grecia, Marea Britanie, Portugaliaºi alte state europene în care trãiescromâni. Cred cã ºi aceºtia se simtneglijaþi ºi ignoraþi. Este momentulsã îndreptãm aceastã stare de fapt.

În concluzie vã propun,

domnule premier, o regândire, oredesenare a colegiilor electoralepentru diasporã. Sper cã acestdemers va fi susþinut ºi de colegiidin presa de diasporã, precum ºi decãtre asociaþiile româneºti depretutindeni. Cu toþii ne dorim caacei care ne reprezintã sã reuºeascãsã ajungã, mãcar câteodatã, apropede electorii lor.

Ioana Diaconu

Scrisoare deschisã Excelenþei Salepremierului României, domnul Victor Ponta

Stimate domnule Brînzã,ªtiu cã nu aveþi timp sã

rãspundeþi tuturor mesajelor pe carele primiþi, tot aºa cum de doi ani nuaþi avut timp sã ne daþi un rãspunsconcret (la fel ca ºi domnul senatorBadea) privind proiectul “ConsiliuConsultativ al Românilor dePretutindeni”, proiect care nu costãnici un ban. Tocmai acum când PDLa ieºit de la guvernare (înclin sã cred,spre binele partidului, ...pentru calumea sã se lãmureascã de ce poateopoziþia) mã bucur cã nu depuneþiarmele. Cred cã ºi diaspora Germanã(uitatã cu totul de deputaþii ºisenatorul nostru) trebuie sã-ºistrângã rândurile privind o politicãpragmaticã în România.

Îmi permit sã consider cã 20 deparlamentari pentru românii din strã-inãtate este o idee nerealistã ºi ori-cum nu are ºanse în parlament.Privind diaspora (care din pãcate înopinia dv. ºi a domnului Badea, secompune doar din românii din Italiaºi Spania), oricum trei parlamentarisunt destui. Nu cred cã se poateaprecia cã existã în afara României 9milioane de români cu drept de vot.In acest sens vedeþi numãrul de ro-mâni de pe listele de votare din2008. ªtiþi bine, deputaþii seraporteazã la numãrul celor cu dreptde vot.

Consider cã ºi fondul de urgenþã,destinat cazurilor de deces, este oiluzie. Cine pleacã la muncã înstrãinãtate este obligat sã-ºi facãasigurãrile necesare în care poate fiinclusã ºi repatrierea în caz de deces.

Nu vã rãpesc timpul în adezvolta ideea cã între “românii dinjurul României” ºi “românii dinîmprãºtiere” este o mare diferenþã.Dupã experienþa mea de 33 de ani,cel puþin noi în Germania, privindactivitatea ºi viaþa noastrã de aici, nuavem nevoie de ajutorul din þarã.Românii de aici, asociaþiile de aici,trãiesc pe picioare proprii, iarrelaþiile cu þara sunt îndreptate

aproape exclusiv în a ajuta þara ºi nuinvers.

Cu toate “comentariile mele” vãasigur cã nici ca persoanã implicatãîn diaspora germanã, nici camembru PDL-Germania, nu voidepune nici eu armele privind

activitatea ce o desfãºor aici. Noileproiecte le vom face însã pe contpropriu, fãrã a vã mai necãji ºi cuele. Mã bucur cã avem o mareînþelegere din partea Ambasadei dela Berlin ºi a celor douã consulate dela Bonn ºi München.

Cu toatã stima,Emil Mateiaº

Vicepreºedinte ºi purtãtor decuvânt LARG

Preºedintele asociaþieigermano-române “Niedersachsen”

Fondator PDL Germania.

Scrisoare deschisã cãtre domnul Deputat Brînzã


C M Y K

- Mamm... mã auzi mamm? - Dormi, Râmel, vorbim altã datã.- Mamm! Insistã puiul de râmã. Nu vreau

sã dorm! Vreau sã vorbim!- Bine, Râmel! îºi deschide un ochi bãtrâna

râmã. Despre ce sã vorbim?- Despre cât de frumos e acolo sus... - Vai, Râmel, þi-am povestit de atâtea ori.- Mai vreau, mamm.- Atunci ascultã... ºi mama-râmã îºi începe

povestea. Acolo sus, ºopteºte ea, adicãdeasupra pãmântului - e o altã lume. Nu zic, ºila noi e bine ºi e frumos, cãci aici ne este casa,dar acolo, cum sa-þi spun, e altfel... În primulrând e multã luminã. ªi sunt multe, multeculori. Totul e colorat. Da... În sfârºit amînþeles... Culorile... Iatã de ce sus e atât defrumos.

- Mamm, când ieºim afarã?- Vai Râmel. De câte ori sã-þi zic? Ai niþicã

rãbdare. Acum e iarnã, e frig. Ne-am ascuns încãsuþa noastrã ca sa nu îngheþãm. Multe gâze ºivietãþi mici când e cald miºunã pe afarã, când efrig stau în þãrânã ºi dorm. Chiar ºi culorilepare-se dorm pe vreme de iarnã. Aºa cã...Închide ochii, îþi voi cânta un cântecel, iar tuvei face nani.

- Nu vreau nani! Nu-mi pasã de frig! Nu-mi place aici!

Oricât de calmã ar fi mama-râmã, pânã laurmã îºi iese din fire:

- Înceteazã! strigã ea. Vom merge sus doar

când ni se va da de ºtire cã e posibil! Gata! Nicio vorbã mai mult! Dormi!

- Mamm, începe iarãºi Râmel. Spune-mi...Cine ne va da de ºtire?

- Înþelegi scumpule, deasupra pãmântuluie cerul cu nori. Norii sunt diferiþi... Adicã dediferite culori, de diferite mãrimi. Când eprimãvarã ºi cerul se acoperã cu nori negri,tuciurii - norul cel mai important îºi ia toba ºiîncepe sã batã: Bah! Bah! Bah! Bah! Toba luise aude pânã la noi. Deci vorbim dupã ceauzim bubuitul. Acum dormi!

- Maaammm! Auzi!? sare Râmel dinpãtucul sãu. Norul cel mai important bate dintobã!

- Da? nu-i vine sã creadã mamei-râme. Ofi venit primãvara?

- A venit, maaamm! A venit! Hai samergem afarã! Repede! Vreau sã vãd culorile!

- Nu, Râmel. Încã nu...- De ce?! M-ai minþit!? Atunci... plec

singur, fãrã tine!- Stai, puiule! Aºteaptã! Doar un pic. Mai

întâi de toate þãrâna trebuie sã devinã reavãnã,puhavã, ca sã putem sãpa tunelul prin care nevom strecura. Nu dureazã mult. Acuº picãturilecalde de ploaie se vor scurge în sol... Ah! E atâtde plãcut când faci prima scãldãtoare deprimãvarã... Atât de plãcut... Vezi? Solul începesã devinã umed. Deci... putem sã pornimsãpatul.

Cele douã râme stau într-o grãdinã plinã de

flori, plinã de culori. Micuþul Râmel nuînceteazã sã se minuneze de frumuseþea din jur.

- Maaamm, zice el, nu mã mai întorcacasã. Îmi place atât de mult aici. Mai ales îmiplac florile... sunt foarte frumoase!

- Eh, ofteazã bãtrâna râmã. Frumos,frumos... Dar locul unei râme e în pãmânt.Dacã o râmã stã mult timp sub razele soarelui,se usucã. ªi nici mãcar nu acest lucru e cel maiimportant. Prea multe primejdii neînconjoarã... Gãinile, iatã rãul cel mare. Gã-i-ni-le!

- Maaaamm! Priveºte! Ce fiinþã ciudatãaleargã spre noi?! E nespus de nostimã! Iar înurma ei - o mulþime de ghemuleþe aurii! Mã

duc sã-i salut! strigã Râmel, apoi porneºte cuîndrãznealã în întâmpinarea cloºtii.

- Vai, Râmel, ce faci!? e disperatã râma ceamare, reuºind totuºi sã-ºi împingã odraslaînapoi în tunel. Am scãpat, rãsuflã ea uºuratã.Sã nu te fi oprit la timp... Dar... sã nu maivorbim. Principalul e cã ai vãzut... culorile.Cred cã altãdatã nu mai riscãm. Era cât pe ce sãne înghitã o cloºcã...

E mult de lucru în împãrãþia râmelor. Toatãziulica acestea fãrâmã solul ca sã-l facã pufos.Râmel ºi mama-râmã sunt convinºi cã ºidatoritã lor din solul pufos rãsar în fiecareprimãvarã... culorile.

Emilia Plugaru

CULORILECCOOLLÞÞUULL

PPIITTIICCIILLOORR

De ar fi sã zugrãvesc copilãria ºi sã indico culoare care o defineºte, m-aº opri, potrivitunui prim impuls, asupra portocaliului,culoarea veselie ºi a bucuriei nestãvilite.Apoi, gândul îmi v-a aluneca spre ideea cã arfi o greºealã sã reduc vârsta copilãriei la osingurã culoare întrucât copilãria este legatãde joc, iar joaca ia întotdeauna formacurcubelui. De-a lungul timpului copilãria afost cântatã de poeþi ºi scriitori, a fost prezentãîn compoziþii muzicale, a fost zugrãvitã depictori sau a devenit temã de meditaþiefilosoficã.

Dacã filozoful ºi poetul Lucian Blaga,care scria despre copilãrie cã “este inimatuturor vârstelor”, a ajuns la concluzia cãsâmburele copilãriei nu se moare niciodatã,Nicolae Tonitza, binecunoscutul pictor româna îmbrãcat copilãria în culoare ºi a creat ooperã artisticã de mare valoare în cadrul cãreiaportretele de copii deþin un loc important.

Se spune cã cine priveºte un potret decopil pictat de Tonitza nu îl poate uitaniciodatã. Într-adevãr, copii din lucrãrile luiTonitza au o înfãþiºare unicã ºi uimesc prinsimplitate ºi gingaºie. Ele îºi datoreazãcelebritatea faptului cã pictorul român a optat

pentru o manierã neobiºnuitã de a picta ochiicopiilor. Aceºti ochi iau forma unor punctenegre, aproape rotunde, ºi oarecum rigide,dar care sunt pline de sensibilitate ºi transmitcalde emoþii.

Nãscut la Bîrlad, în 1886, Nicolae Tonitzaa învãþat la ªcoala de Arte Frumoase din Iaºi,apoi, în 1908, ºi-a continuat studiile înGermania, la Munchen, unde a studiat picturala Academia de Arte Frumoase din Bavaria.Un an mai târziu cãlãtoreºte la Paris, unde îºiperfecþioneazã arta de a picta în companiaunor pictori celebrii din cadrul ºcolii francezede picturã impresionistã ºi post impresionistã.

Însuºidu-ºi tehnicile picturiiimpresioniste, Tonitza s-a reîntors în þarã ºi adevenit profesor de desen la liceul militar dinoraºul natal. În 1916 deschide, împreunã cuªtefan Dimitrescu o primã expoziþie depicturã la Bucureºti iar în 1924 fondeazãcunoscutul “grup al celor patru”. Dupã cumbine ºtim, din grupul celor patru fãceau parte,pe lângã Tonitza, Francisc ªirato, Oscar Han ºiªtefan Dimitrescu. Împreunã cu acest grupexpune o serie de tablouri, în þarã ºi înstrãinãtate iar succesul lucrãrilor sale îi aducfaima de “cel mai de seamã român în viaþã”.

La fel de celebrii sunt “Ochii lui Tonitza”,adicã ochii copiilor care apar în tablourile sale.Fie cã privim chipurile copiilor tabloul din:“Portret de copil” (1926) sau din “Fetiþapãdurarului” (1924) ori din “CatiuºaLipoveanca”, ochii pictaþi de Tonitza rãmân lafel, iau aceeaºi formã ºi apar ca doi sâmburide culoare neagrã, perfect rotunzi ºi deosebitde delicaþi, care emanã, tristeþe, gingãºie ºinaivitate. E posibil ca pictorul român sã fipictat copilãria în tonuri triste ºi neutre dardiafane exprimându-ºi astfel regretul cãaceastã minunatã vârstã a trecut ºi nu se vamai întoarce niciodatã. Chiar ºi aºa , când neaducem aminte de portretele copiilor realizatede Nicolae Tonitza ne clãdim convingerea cãvârsta copilãriei este luminoasã ºi veºnicã .Indiferent dacã suntem tineri sau vârstnici,dacã reuºim sã menþinem viu spiritulcopilului din noi ºi dacã purtãm în sufletamintirile copilãriei ca pe o comoarã de marepreþ, atunci putem spune cã am trãit pe deplinºi cu noroc, fiindcã am atins cerul cu mâna ºiam gustat din izvorul inocenþei, curiozitãþii ºia jocului nemuritor, aºa cum numai un omaflat la vârsta copilãriei o poate face.

Liliana Moldovan

Culoarea copilãriei la români

Pagina 9iunie - iulie 2012

Întrebare: G.L. ne întreabã cum trebuie

sã procedeze pentru a se constatadobândirea dreptului deproprietate asupra unei case ce afost cumpãratã de pãrinþii sãi înprezent decedaþi în municipiulRoman, România.

Rãspuns: Prescripþia achizitivã (uzucapiunea)

este un mod de dobândire a proprietãþilorfaþã de dispoziþiile exprese ale CoduluiCivil art 1837 care defineºte prescripþia caun mijloc de a dobândi proprietatea ºi art645 prin care proprietatea se dobândeºteprintre altele ºi prin prescripþie.

Prescripþia achizitivã priveºte numaidrepturile reale, dreptul de proprietate ºi pecele constituite dupã modelul sãu, cãrora lise atribuie acelaºi caracter absolut -la acelase referã expres art. 480 Cod civil.

Aºa fiind acþiunea formulatã, deºipoartã numele de acþiune în constatare esteo acþiune în realizarea dreptului.

Dacã pãrinþii au dobândit proprietateacu încheierea unor acte sub semnãturaprivatã de mai bine de 30 ani ºi au posedatimobilul în mod continu, cu titlu deproprietar, iar dvs. aþi fãcut acþiunea cuposesia lor, puteþi ca moºtenitor legal sãpromovaþi o acþiune în prescripþieachizitivã, uzucapiune.

Acþiunea în douã exemplare, se depunela judecãtoria locului unde se aflãimobilul, se timbreazã la valoareaimobilului conform normelor taxei de

timbru ºi cu timbru judiciar. Aveþi grijã sãcereþi judecarea cauzei în lipsa dvs întemeiul art 242 pct 2, Cod Civil.

În cauzã se administreazã probe cuacte (înscrisuri) interogatoriu aparatuluicare va fi vechil proprietar neglijent, probãcu 2 martori ºi o expertizã tehnicã deindentificare a terenului ºi casei precum ºia vecinãtãþilor. Cauza se judecã în circa 6-12 luni, ºi este datã cu cãile de atac apel ºirecurs. Dupã judecarea recursuluihotãrârea devine irevocabilã, iar imobilulpoate fi intabulat la oficiul cadastrului dinjudeþul respectiv. Tot odatã se face ºiînscrierea imobilului, la fisc.

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

Tlf. 01603373128E.mail: [email protected]

Internetul, telefonul ºi mediile

Singur în GermaniaCautaþi un partener/o partenerã? Un þel

legitim. Poate în final chiar cu scopul de aîntemeia o familie. Dar ce se-ntâmplã dacãaveþi nenorocul sã încheiaþi un contractdubios cu o agenþie matrimonialã sau departeneriat prin telefon, internet sau altemedii. Cele mai multe cazuri se întâmplã îninternet. Aceastã platformã imensã invitã peoricine care nu preferã neapãrat un contactdirect cu o persoanã fizicã sã caute ºi sãgãseascã persoana potrivitã. Acest lucru adevenit aºa de normal ca ºi posibilitatea de-acunoaºte pe cineva la locul de muncã sau la discotecã. Având în vedere cã vor sã-i atragã pe clineþi agenþiile fac diferite oferte, cu care clienþii pur ºi simplu seorbesc. Mijloacele folosite de aceste agenþii sunt foarte subtile. De multe oriinformaþiile de rigoare se gãsesc numai cu mare greutate pentru cã sunt scrise culitere mici sau sunt ascunse intenþionat. Din fericire nu fiecare contractmatrimonial sau de parteneriat este valabil. Dacã totuºi contractul are valabilitate,aveþi posibilitatea sã-l reziliaþi de pe o zi pe cealaltã pentru cã, Curtea CivilaSupremã (BGH) este în mai multe cazuri de pãrere cã: relaþia dintre agenþie ºiclient este o relaþie care se bazeazã pe încredere. Din momentul în care unpartener nu mai are încredere în celãlalt poate sã încheie relaþia imediat fãrã sãnumeascã un motiv. Majoritatea agenþiilor nu acceptã acest lucru ºi încearcã sãobþinã ºi dupã reziliere în continuare bani de la clienþi. Din aceastã cauzã esteimportant sã fie întreruptã ºi relaþia bancarã odatã cu anunþarea rezilierii, aºa încâtagenþiile sã nu poatã sã mai tragã suma de bani din contul clientului. Internetuleste un teren imens care ne aduce multe avantaje. Vã recomand însã sã fiþi foarteatenþi cu aceastã resursã ca sã nu aveþi neplãceri sau dezavantaje pe parcurs.Pentru astfel ºi alte probleme juridice nu ezitaþi sã mã contactaþi.

Denise Klüweravocatã dreptul german

consiliu ºi reprezentare juridicãspecializare pe dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul de chirie

de asemenea dreptul social, dreptul penal, dreptul de asigurãri, dreptulde circulaþie ºi dreptul comercial etc

Termene sunt posibile în Nürnberg / Erlangen

Tel. 09131/976477Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] www.kluewer.eu

POªTA JURIDICÃ

CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc

Talon pentru abonament Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(15 euro, transport inclus) (24 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

18

C M Y K

Jurist Consult Internaþionaleste o firmã specializatã în consultanþã juridicã ( indiferent

de problema avutã) ºi evidenþã contabilã, încercând în modconstant sã punem cunoºtiintele specialiºtilor noºtri înserviciul clienþilor.

Scopul nostru este sã oferim servicii celor care vin pentru

prima datã în Germania, dar ºi celor care cautã serviciicomplexe de consultanþã comercialã ºi juridicã, socialã,culturalã ºi aºa mai departe.

Vã putem sprijini în: - înfiinþarea unei societãþi comerciale în Germania: - alegerea unui consultant în limba românã pe impozite

,taxe, contabilitate.- învãþarea limbii germane ( gratuit sau cu platã)

- gãsirea unei locuinþe- integrare- alocaþie pentru copii- traduceri ºi legalizãri- consultanþe financiale - consultanþe juridice ( drept român ºi german)- avocaþi în limba românã etctelefon: 0160 3373128 e.mail: [email protected]


- für Menschen mit Behinderungund ihren Familien allerNationalität, - sowie für ältere Migranten undMigrantinnen, die pflegebedürftigeAngehörige zu Hause versorgen.

Mit unserem Beratungs-, Kurs-und Gruppenangebot möchten wirdie oft schwierigeSituation vonFamilien, die behinderte Angehörigeoder ältere Menschen zu Hause ver-sorgen, erleichtern. Geht es umFragen zum Schwerbehinderte-nausweis, um Erleichterungen in derPflege, um Pflegestufen, um behin-dertengerechte Wohnungen, um all-gemeine gesundheitliche Fragen, umFreizeitangebote für Menschen mitBehinderung und um allgemeinesoziale Fragen, so versuchen wirLösungen zu finden und die Familienzu begleiten. Alle Angebote von TIMe.V. sind für Menschen mit und ohneBehinderung aller Nationalität offen.In Computerkursen, Fahrradkursenfür Frauen, Gymnastikkursen und inunserer Frauengruppe könnenKontakte mit Gleichgesinntengeknüpft, und die eigenenKompetenzen erweitert werden.

Die Situation älterer undpflegebedürftiger Migrantinnen ist,neben der Beratung für Menschenmit Behinderung, seit Frühjahr 2010ein weiterer Arbeitsschwerpunkt desVereins. Mit der starken Zunahmeder über 65-jährigen älterenMigranten und Migrantinnen ist diePflege und häusliche Versorgungpflegebedürftiger Migrantinnen undMigranten ein zentrales Themageworden. Aufgrund der immer älterwerdenden Bevölkerung sind auchmehr und mehr Senioren mitMigrationshintergrund auf TIMzugekommen und haben um Rat undUnterstützung gebeten. Mit demProjekt hat TIM praktisch auf denUnterstützungsbedarf ältererZuwanderer reagiert.

Nun gibt es zwar viele Angeboteder offenen und ambulantenAltenhilfe in Nürnberg, jedoch ist dieHemmschwelle diese in Anspruch zunehmen noch sehr hoch.

Gründe für diesen erschwertenZugang zu den Angeboten derAltenhilfe für Menschen mitMigrationshintergrund können fol-gende sein: - Sprach- undKulturbarrieren, Vorbehalte gege-

nüber den Pflegeinstitutionen, dasVertrauen und die Hoffnung auf diePflege durch Kinder und Verwandte,die Unübersichtlichkeit desPflegesystems, die Unwissenheitüber dieAngebote der Altenpflege,oder das Aufschieben einermöglichen Rückkehr in dasHeimatland.

In diesem Sinne erarbeitete TIMe.V. ein neues Unterstützungskonzeptfür Familien, die ältere Migrantenund Migrantinnen zu Hause versor-gen, und dabei die Vielfalt undBesonderheiten in der Pflege mitunterschiedlichen Nationalitätenberücksichtigen.

Mit dem internationalen Helfe-rkreis möchte TIM e.V. ein Unter-stützungsangebot für pflegendeAngehörige jeder Nationalität anbi-eten.

Die Helferinnen aus demHelferkreis entlasten die Familien beider Versorgung und Betreuung. ZumBeispiel bei der Beschäftigung derAngehörigen, in Form von vorlesen,reden, zuhören, spazieren gehen aberauch Gedächtnistrainingsübungenkönnen eine abwechslungsreicheBeschäftigung sein. PflegendeAngehörige und Pflegebedürftigehaben den Vorteil in ihrerMuttersprache zu kommunizieren.Des Weiteren können Helfer in derMuttersprache über Angebote derAltenhilfe in Nürnberg informieren.Sie fungieren als sogenannte„Pflegelotsen“, die selbst einenEinwanderungshintergrund habenund daher kulturelles Wissen von denVorstellungen älterer Migranten mitden Kenntnissen über das deutschePflegesystem verbinden.

Um für ihre Einsätze gut vor-bereitet zu sein, nehmen interessierteEhrenamtliche verschiedener Natio-nalität an einer Schulung teil. DieSchulung führen wir in Kooperationmit der AngehörigenberatungNürnberg e.V., AWO-Fachstelle für

pflegende Angehörige und Inkutradurch. Die erste HelferInnen-schulung beginnt am 05. Oktober2012 und endet am 07. Dezember2012. An zwei Vormittagen in derWoche werden die Ehrenamtlichendann auf ihre bevorstehende Aufgabein den Familien vorbereitet.

Ziel ist es, den unterschiedlichenkulturellen Prägungen gerecht zuwerden und für Pflegebedürftigesowie deren Angehörige eine indi-viduelle Betreuung zu ermöglichen.

Deshalb möchten wir in demProjekt möglichst viele Natio-nalitäten vereinen, um den Bedarf inNürnberg und der Region abdeckenzu können.

Mit dem gleichen kulturellenHintergrund und einer übereinstim-menden Wertvorstellung ist es jedemHelfer möglich, ganz individuell aufBedürftige einzugehen und dabei dieindividuelle Persönlichkeit undWünsche miteinzubeziehen. Um fürdas sensible Thema Betreuung imAlter ein Vertrauensverhältnis her-stellen zu können, ist es wichtig eine

Person zu haben, die einenregelmäßigen Kontakt zur Familiepflegt und in die Familie hinein-wächst.

Dafür braucht der Verein vieleinteressierte Menschen die dasProjekt unterstützen, sich beteiligenoder die Idee im Bekanntenkreisweitergeben. Umso größer unserNetzwerk ist, um so qualitativhochwertiger lässt sich dieVersorgung im Betreuungsbereichfür ältere Migrantinnen undMigranten umsetzen.

Wenn Sie Interesse an demProjekt haben und sich beteiligenmöchten, können Sie sich gerne anuns wenden. Wir freuen uns überjeden, der Unterstützungsbedarf hatoder sich für ältere Menschen einset-zen möchte.

Lena EnderAdam-Klein-Str. 6

90429 NürnbergTel.: 0911/27742577

Fax.: 0911/[email protected]

www.timev.de

AA II CC EE VV AA DD EE TT RR AA NN SS MM II SS ??Ai talent literar ºi ºtii sã îþi expui ideile într-un stil atrãgãtor?

Vrei sã fii redactor la Radio R România?

Doreºti sã publici articole, eseuri, interviuri?

Doreºti sã ai emisiunea ta audio?

Te pricepi sã redactezi ºtiri?

Platforma Culturalã AªII ROMÂNI îþi oferã cadrul necesar.

Agenþia de Presã AªII ROMÂNI, radio R România ºi ziarul VOCEA TA.

Pune-þi gândurile pe hârtie ºi trimite-le pe adresa: [email protected]

Dacã eºti mai curajos(ã) sunã la 0160 3373128

S-ar putea sã iasã o colaborare frumoasã.

TIM e.V. und sein neues Projekt „InternationalerHelferInnenkreis für ältere Migranten“

- Wir sind eine Beratungsstelle und ein Treffpunkt -

Asociaþia româno-germanã DOINAROMÂNEASCÃ e.v. din Mannheim are noiservicii destinate românilor ºi nu numai.

Asigurãri obligatorii de sãnãtate pentrumuncitorii români începând de la 59euro/lunã, asigurãri de viaþã, asigurãri auto,sau alte servicii ale biroului german privatsau de stat . De asemenea am deschis unbirou de consiliere pentru toate problemelede care vã loviþi.

- ASIGURÃRI - traduceri documente ( ºi/sau apostile) - servicii de traducere în diferite scopuri- completarea ºi depunerea formularelor

necesare pentru obþinerea alocaþiei pentrucopii ( kindergeld )

- completarea altor formulare ( ex. :curent, amenzi, tv, cartele cu numere de tele-fon, etc)

- demersuri pentru încheierea docu-mentelor pentru firmã ( Gewerbe )

- contabilitate (Steuerberatung )- închirieri de locuinþe- executarea de cãrþi de vizitã ºi alte ser-

vicii de publicitate sau anunþuri- ziar românesc , etc.Toate aceste servicii se executã la preþuri

avantajoase în funcþie de cerinþe.Biroul îºi are adresa în S 3, 13,

Mannheim 68161.Informaþii la tel: 0157 84663115 ( între

orele 17.00 - 19.00 )

DOINA ROMÂNEASCÃ e.v.-ajutor pentru români

Stimaþi Pãrinþi,Fraþi ºi surori în Hristos,Dragi prieteni,Mai întâi vã recomand ceva

frumos ce puteþi viziona accesând

linkul urmãtor: http://acvila30.wordpress.com/2012/05/31/pilde-ii-3-scurt-metraje-inspirate-din-literatura-patristica-ortodoxa/

În altã ordine de idei, doresc sã

vã informez cã proiectul nostrureferitor la ridicarea unuiaºezãmânt mãnãstiresc, care vaservi drept reºedinþã episcopalã înMünchen înainteazã cu paºi siguri.De curând s-a reuºit formarea uneiechipe de arhitecþi ºi specialiºti carevor pregãti proiectul pentru a seputea obþine aprobarea deconstrucþie din partea oraºului.Partea minunatã este cã toþi aceºtiaîºi oferã serviciile drept donaþiepentru acest scop nobil.Intenþionãm ca lucrãrile deconstrucþie sã le începem anulviitor.

Referitor la chestiuneafinanþãrii, momentan se lucreazã ladefinitivarea contractului prin careArhiepiscopia catolicã de Münchenºi Freising ne doneazã 300.000Euro, iar din donaþiilecredincioºilor s-au mai strâns încã100.000 Euro. Având în vedere cã600.000 Euro au fost deja plãtiþicãtre oraº, putem spune cã 1 milionEuro avem deja asiguraþi. Ne maisunt necesari 150.000 Euro, pentruachiziþionarea terenului, sumã pecare dorim sã o strângem pânã lasfârºitul anului. Detalii despre

proiect se pot vedea aici:http://www.cbrom.de/ro/Noua%20m%C4%83n%C4%83stire/noua-manastire-resedinta-episcopala , iardespre repartizarea donaþiilor aici:http://spenden.cbrom.de/ .

Mulþumindu-vã tuturor celorcare aþi susþinut/susþineþi financiardemersul nostru, vã trimit acestemateriale informative curugãmintea sã le rãspândiþi cât maimult în rândul celor care credeþi cãar dori/putea sã-ºi asumesusþinerea acestei cauze nobile.Este o ocazie pe care ne-a rânduit-o Dumnezeu în acest timp dedezorientare a lumii în care trãim.Cu toþii ne bucurãm sã putemmerge în pelerinaj, la închinare ladiferite locuri sfinte, la biserici ºimãnãstiri, multe din ele ridicateprin jertfa ºi osteneala pãrinþilor ºiînaintaºilor noºtri. Iatã cã avem ºinoi ocazia sã facem ceva atâtpentru cultivarea identitãþiinoastre, cât ºi pentru copiii ºiurmaºii noºtri. Sunt sigur cã meritaefortul.

Dorindu-vã tuturor ca DuhulSfânt sã vinã asupra voastrã, sã fielucrãtor în vieþile voastre, cu

dragoste n Hristos Domnul nostruºi binecuvantare,

+ Sofian Braºoveanul SekretariatR u m ä n i s c h - O r t h o d o x e

Metropolie (KdÖR)Paul-Heyse-Str.19, D-80336

MünchenTel: 089/95481844; Fax:

089/54572058E-Mail: [email protected]


ªªttee ffaann TToommaa -- VVoorrss ttaannddssvvoorrss ii tt zzeennddeerr

VVeerree iinn ""RROOMMAANNIIAA"" ee ..VV ..

Vollmerhauser Straße 27 A * 51645Gummersbach

Tel/Fax. 02261-290689, Tel.02261-29108 Mobil: 01632974999 oder 015773142422 e-mail: [email protected]

www.verein-romania.de

IIssttoorriiii ddee vviiaaþþããaauutteennttiiccee ººii pplliinnee

ddee îînnvvããþþããmmiinnttee

Ceva frumos ºi despre construirea Aºezãmântului mãnãstiresc din München

În cartea “Exilul românesc la mijlocde secol XX” - scrisã de OctavianCurpaº o sã gãsiþi, deopotrivã, descrieriparcã desprinse din clasicii noºtri - ºi mãgândesc la Rebreanu, Slavici -, picãturide istorie, politicã, intrigã poliþistã ºi ceeace m-a captivat pe mine, mai ales, oanalizã finã a psihologiei umane. M-auimpresionat în mod deosebit subcapito-lele „Ce-i omul…” „O frumoasã floarevine”, în care sunt înfãþiºate, simplu ºiprofund, evenimentele tragice ale unorfamilii. Experienþele prin care trece „Nea

Miticã” (Dumitru Sinu – pe numele luireal), sunt pline de vitalitate (nu a avuttimp sã se plictiseascã în viaþã), unelepline de umor, altele de tristeþe, altele deprimejdie... aºa cum este viaþa. Autorulprezintã cu multã claritate istorii de viaþãautentice ºi pline de învãþãminte. Potspune cã nu am citit pânã acum o astfelde carte, în care sã gãsesc atâtaexperienþã umanã din care sã am ce sãînvãþ ºi la ce sã reflectez, ca aceastã cartea lui Octavian Curpaº. Personajulprincipal ne înfãþiºeazã destine diferite

ale persoanelor pe care le-a întâlnit ºi pecare, cu îndrãznealã le-a provocat. Sãînveþi în acest fel din istoria altor popoare– iatã un mare noroc pe care nea Miticãºi l-a creat singur. Nu a aºteptat ca viaþasã îl traiascã, el a trãit-o ºi ºi-a creat-o. Ocarte bogatã, plinã de umanitate, în careplângi, râzi, trãieºti alãturi de oamenireali. Este o carte pe care o recomand,mai ales celor care “au timp sã seplictiseascã în viaþã”.

Cristiana Alexandra Leviþchi,psihoterapeut


C M Y K

Începeþi luna prin aprimi sumeimportante cu caredoriþi sã faceþi

surprize plãcute familiei. Nu vorexista probleme deosebite niciîn ceea ce priveºte serviciul, niciîn ceea ce priveºte cãsnicia.

Vã descoperiþitalentele cu ajutorulcolegilor, într-o

situaþie limitã. Posibile câºtigurifinanciare, marþi sau miercuri.Faceþi multe drumuri scurte sisunteþi mai vorbareþ decât pânãacum. Nu veþi pregeta sãîncepeþi ºi o curãþenie generalã.

Reuºiþi sã restabiliþio atmosferã maicalmã între

dumneavoastrã ºi prieteni, darsituaþia din propria casã nu vãmulþumeºte ºi exista momentecând parcã aþi vrea sã plecaþiunde vedeþi cu ochii.

Acest interval estemai mult decâtinteresant, mai ales

dacã aveþi încredere în partener.Norocul apare la mijloculintervalului ºi se pare cãnativilor li se va restitui odatorie de la care îºi cam luaserãgândul.

Aceºti nativi suntdestul de nervoºi ºitrebuie sã facã marieforturi pentru a fi

diplomaþi, ca sã nu piardã unsprijin financiar. Sunt fericiþi,deoarece reuºesc sã-ºi achitetoate datoriile ºi pot sã facãinvestiþii în viitor.

Sunteþi din nou„vedete”, în sensulca îi ajutaþi pe toþi

sã-ºi rezolve problemele (maiales cele profesionale). Pe plansentimental, sunt posibilediscuþii în contradictoriu, legatede investiþii casnice, pe care aþidori sã le mai amânaþi.

Nativii primesc laînceputul lunii veºtineplãcute ºi, cu

toate cã au foarte mult de lucru,vor trebui sã lase totul baltã ºi sãplece la drum. Li se oferã banimiercuri, dar exista riscul uneiamenzi.

O perioadã fastã peplan financiar, darmare atenþie la ex-

cese: aveþi tendinþa de a facecheltuieli nejustificate ºi apoi nuuitaþi cã este, încã, crizã!

Existã adversarienergici care acþio-neazã fãþiº împotrivadumneavoas t rã .

Sunteþi mai vulnerabili decât deobicei. Din punct de vedere fi-nanciar, nu apare nici o schim-bare. Din fericire, nativii bene-ficiazã de aspecte favorabile.

Profunzimea gândi-rii dumneavoastrãºi tendinþa de a

merge la esenþa problemeloratrag admiraþie ºi discipoli înafaceri. Bune posibilitãþi deafirmare în domeniul profe-sional. Demonstraþi-vã tuturorsuperioritatea, ignorând micilerãutãþi ºi bârfele colegilor.

Aveþi senzaþiaîntregul interval cãsunteþi constrânºi,

dirijaþi de partenerii dumnea-voastrã ºi nici nu sunteþi departede adevãr. Vã asumaþi, mai multsau mai puþin, o victimizare careîn general nu vã displace.

Riscul de a fi expuºipierderilor financiareeste destul de ridicat.

Relaþiile profesionale, încordatepânã acum, se detensioneazã.Tendinþa de a lua decizii rapide,fãrã cea mai micã ºi necesarãanalizã, este totuºi riscantã.

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce firmã de telefonie mobilã a dat în acestnumãr cartele telefonice?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

18

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

ULITA VOICHIÞA -Nürnberg.

Una dintre cele mai bune plante deleac pe care le avem este urzica -numitã ºi urzicã-creaþã, urzicã-mare sau urzicã de pãdure. Decidacã oamenii ar ºti ce efecttãmãduitor are, n-ar mai cultivadecât urzici. Din pãcate sunt foartepuþini cei care cunosc acest lucru.

Urzica este curativã începând de larãdãcinã, continuând cu tulpina ºifrunzele ºi terminând cu florile. Încã dinantichitate se bucura de multãapreciere. În cazul celor care faceczeme, sã bea ceai de urzici. În scurttimp acestea vor dispare, la fel ºidurerile de cap care sunt un chin.Întrucât urzica ajutã în cazuri de nisip larinichi ºi în urinã, probleme cu rinichii,este indicat sã se bea acest ceai. Mânãîn mânã cu bolile renale merg adeseadurerile puternice de cap. In scurt timpvor dispare atât eczema cât ºimigrenele. Eczemele, având de celemai multe ori o cauzã internã, trebuietratate din interior cu plante care curãþãsângele. Urzica este cea mai bunãplantã de leac depurativã ºihematopoeticã. Având ºi o influenþãpozitivã asupra pancreasului, ceaiul deurzici scade nivelul glicemiei (alzahãrului din sânge). El vindecã ºibolile ºi inflamaþiile cãilor urinare,precum ºi retenþia urinarã patologicã.Având în aceiaºi timp ºi efect uºorlaxativ, este recomandabil mai cuseamã pentru o curã de primãvarã.Datorita efectului curativ al urzicilor, artrebui sa ne cream un obicei din a faceo curã de patru sãptãmâni cu ceai deurzici, primãvara din plantele tinere ºitoamna dupã otavã, când rãsar iarãºifire tinere pretutindeni. Se beaudimineaþa pe stomacul gol 1 ceaºcã, 1/2orã înainte de micul dejun ºi 1-2 ceºtipe parcursul zilei, înghiþiturã cuînghiþiturã. ªi ceaiul dinaintea miculuidejun trebuie bãut în înghiþituri mici,pentru a-i mãri efectul. Dupã o astfel de

curã de ceai ne vom simþi extraordinarde bine ºi vom avea de fiecare datãsenzaþia cã putem realiza de trei ori maimulte lucruri ca pânã atunci. Ceaiul nu-i deloc rãu la gust, dar se bea fãrã zahãr.Cei sensibili pot însã adãuga cevamuºeþel sau mentã pentru îmbunãtãþireagustului. În medicina popularã, cura cuceaiul de urzici este propusã pe o duratãde mai multe sãptãmâni în afecþiunilehepatice, biliare ºi splenice (chiar încazul tumorii la splinã), la secreþiiabundente ale stomacului ºi aparatuluirespirator, la crampele ºi ulcerelestomacale, la ulcerele intestinale ºibolile de piept. Pentru a menþine valo-roasele substanþe active, ceaiul sepreparã doar prin opãrire. Ca mijlocprofilactic însã, se bea o singurã ceaºcãcu ceai de urzici zilnic, tot timpulanului. Este de mare ajutor ºi în virozeºi infecþii bacteriene. De la o anumitavârstã încolo se diminueazã cantitateade fier din organism. Apar de aceeastãri de obosealã, chiar epuizare, omulse simte bãtrân ºi cu mai puþinã puterede muncã. În acest caz, urzicaproaspãtã, care conþine fier, poate fifolositã cu mare succes. Ea ne ajutã sãdepãºim acest punct critic. Dupã o curãde urzici ne simþim, relativ repede, maibine din punct de vedere fizic, energiaºi puterea de muncã ne revin, renaºtemºi înflorim vizibil.De asemenea în cazulcelor bolnavi de stomac ºi veziculãbiliarã. Ca fenomen secundarpermanent manifestãri de dureriputernice de cap. Sfatul nostru este sãrecurgeþi la ceaiul de urzici. Dupã untimp, veþi radia de fericire.

În hidropizii, urzica ajutã prinextragerea puternicã a apei din þesuturiºi cavitãþile naturale ale corpului.Datoritã substanþelor sale activehematopoetice, este de folos ºi încloroze, anemii ºi alte boli grave alesângelui. Asociatã cu alte plantemedicinale, urzica este folositã cusucces ºi contra leucemie! Celor ce

suferã de orice fel de alergie (ºiguturaiul de fân intrã aici), lerecomandãm sã bea ceai de urzici operioadã mai îndelungatã.

Urzica anihileazã predispoziþia larãceli ºi combate afecþiunile artritice ºireumatice. În cazul celor ce au sciaticãºi dureri puternice, în decursul ajumãtate de an vor scãpa de dureri,dupã ce vor face 6 bãi complete deurzici cu câte 200 grame de plante.

ªi în cazul celor care au pãrulfoarte rar. Sfatul este sã se spele pe capcu infuzie de urzici proaspete ºi su-plimentar cu infuzie din rãdãcini deurzici. Foarte binefãcãtoare pentruorice pãr este tinctura de urzicã, pe carene-o putem face singuri din rãdãcini deurzici scoase din pãmânt primãvara sautoamna Efectul este evident: pieleacapului n-are mãtreaþã; pãrul este des ºimãtãsos, cu un luciu frumos.

La sate se mai utilizeazã urzica ºipentru stârpirea insectelor ºi adãunãtorilor din grãdinã. Se pune ocantitate mare de urzici într-unrecipient cu apã, care are în jur de 300litri (dar se poate muia ºi o cantitatemai micã) ºi se lasã urzicile la maceratînãuntru ceva mai mult timp. Cuaceastã apã de urzici veþi udã apoi totmereu plantele, pe care le puteþi aveaastfel fãrã dãunãtori, fãrã a întrebuinþasubstanþe chimice. Nici în morcovi numai intrã atunci viermii!

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Urzica vindecã reumatismul

Paste cu sos de roºii ºi carne tocatãIngrediente: - 2 felii

de pâine; - 3 lingurismântâna; - 300 g carnetocatã; - 1 ou; - coaja rasade la 1 lãmâie; - sare; -piper; - 1 cãþel usturoi; - 4linguri ulei; - 1 lingurabulion; - 1 conservã deroºii (850 ml); - 1/2linguriþa zahar - 400 g paste; - 3 linguri ulei; - 1 ceapa.

Mod de preparare: Pentru chifteluþe, tai pâineacuburi, le acoperi cu smântâna ºi le laºi sã se înmoaietimp de 5 minute. Înglobezi carnea, oul, coaja delãmâie, sarea ºi piperul. Formezi chifteluþe. Pentru sos,toci ceapa ºi usturoiul ºi le cãleºti în ulei. Adaugi bulionºi roºiile din conservã, cu tot cu suc. Zdrobeºti puþinroºiile ºi le laºi sã clocoteascã uºor, 20 de minute.Sãrezi ºi piperezi sosul. Fierbi pastele circa 8 minute înapã cu sare, fãrã sã devinã prea moi. Prãjeºtichifteluþele în unt circa 5 minute. Treci pastele prin apãrece ºi le laºi sã se scurgã. Repartizezi pastele pefarfurii, aºezi deasupra sosul ºi chifteluþele ºi presaricaºcaval ras.

REÞETA SÃPTÃMÂNII

MODURI DE FOLOSIREInfuzie: A se folosi 1 linguriþã (cu

vârf) la 1/4 litru de apã; a se opãri doarºi a se lãsa sã „tragã” puþin.

Tincturã de urzicã: Rãdãcinile,scoase din pãmânt primãvara sautoamna, sunt spãlate cu o perie ºitãiate mãrunt. Se umple cu ele o sticlãpânã la gât. Se toarnã deasupra rachiude secarã de 38-40% ºi se lasã sã stea14 zile la loc cãlduros.

Bãi de picioare: Câte 2 mâinipline de rãdãcini bine spãlate ºiperiate ºi de urzici proaspete (tulpinãºi flori) se lasã peste noapte în 5 litriapã ºi se încãlzesc a doua zi pânã dauîn clocot. Se introduc picioarele înbaia fãcutã cât de fierbinte se suportãºi se þin 10 minute. Urzicile rãmân înapã în timpul bãii. Aceastã baie depicioare poate fi folositã încã de 2-3ori, dacã este reîncãlzitã.

Spãlat pe cap: De 4-5 ori câte 2mâini pline cu urzici proaspete sauuscate se pun într-o oalã de 5 litri cuapã rece ºi se încãlzesc încet, pe focmic, pânã la fierbere. Se trage oaladeoparte ºi se lasã sã stea 5 minute.Dacã se folosesc rãdãcini de urzici, sepun 2 mâini pline de rãdãcini sã steapeste noapte în apã rece, se încãlzeºtetotul a doua zi pânã dã în clocot ºi selasã sã stea 10 minute. Pentru spãlatulpe cap ar trebui întrebuinþat în acestcaz sãpun medicinal.

„Luna mai are, la sfârºitul ei, deregulã, câteva zile cu soare. Sãsperãm cã vor fi ale noastre.“

Aºa îmi vorbea la urcarea înautocar preºedintele AsociaþieiCetãþenilor Originari din România(ACOR Stuttgart), domnul VadimCercasov. Iar acum, dupã ce ne-amîntors pot afirma cã, ºi dacã ar fifost sã fie comandate nu ar f fostmai frumoase. 25-27 mai 2012 ºiexcursia anualã a asociaþiei, deaceastã datã pe o rutã ce ne întoarcepânã în perioadele romane aleistoriei: Luxemburg, Trier ºi ValeaRinului. Primul popas, orãºelulAnnweiler am Trifels care seremarcã prin centrul sãu pãstrat înfoarte bune condiþii, ca acum sutede ani, cu moarã încã în funcþiune,pusã în miºcare de o apã curgãtoareca de cleºtar în care neobiºnuitealge se lasã parcã pieptãnate decurgere, asemenea pletelor uneidomniþe. Un soare dulce cu un vântpuþin prea jucãuº ne-a împins de laprimul popas al zilei de cafea/îngheþatã. Pornim mai departe pedrumurile ce strãbat munþii nu preaînalþi, acoperiþi de PãdureaPalatinatului, trecând Rinul cãtrecea de-a douã destinaþie de pe listaexcursiei.

Aflat pe platoul stâncosînconjurat de vãile adânci ale râuluiAlzette ºi ale afluentului acestuiaPetrusse, ne gãsim înainte deapusul soarelui la Luxemburg.

Împãrþiþi în douã grupeghidate, ni se permite timp decâteva ore sã încercãm a trãivibraþia unui oraº-cetate, oraºmulticultural, în care peste 60%din populaþie sunt strãini, (pe strãzise aude vorbind francezã, portu-ghezã, germanã, luxemburghezã),împletire impresionantã de tradiþieºi modernitate, de nou ºi vechi. Cuterase ºi ruine (cele mai vechi ruinedateazã din perioada celticã - sec. 2

i.C.) dar ºi cu clãdiri noi, impozantece adãpostesc muzee, instituþii sauparte din sediile administrative aleUniunii Europene, Luxemburgulne cucereºte cu o atmosferãdeschisã ºi prietenoasã.

Autocarul care ne aºteaptãcuminte într-o micã parcarecentralã, ne-a îmbarcat încã o datãºi, încet, cu soarele în stânganoastrã pornim mai departe, prinMarele Ducat de Luxemburg, pemalul Moses-ului spre Trier.Pentru Trier am avut mai mult timp,aici fiind ºi locul unde s-a înnoptat.I-am putut colinda strãzile lalumina felinarelor, în bãtaia blândãa razelor soarelui, i-am traversatcatacombele la terme, la amfiteatrusau în pivniþele celebrelor vinuriastãzi mai mult amintire.

I-am putut înþelege parte dinexistentã, i-am comparat arhitec-tura perioadelor istorice, i-am gus-tat vinurile, i-am ascultat muzicafestivalurilor stradale, i-am retrãitvremurile romane într-o prezentareteatralã ineditã interactivã încatacombele termelor, i-amcolindat ruinele, ne-am lãsatmângâiaþi pe culmi în parterânduite cu viþã de vie, deparfumuri de salcâmi, iasomie ºitrandafiri. I-am cãlcat pragul

Domului cu mãreþia sa, unde se aflãdepusã presupusa „Camaºã a luiIsus“, am intrat între zidurile PorþiiNegre (sau „Poarta lui Marte“)singura rãmasã pânã în zilelenoastre în picioare ºi realizatã dinblocuri de piatrã zidite fãrã mortar;ne-am minunat de tehnica deconstrucþie a Bazilicii luiConstantin (aflatã în patrimoniulcultural mondial UNESCO din1986 împreunã cu Biserica MaicaDomnului ºi Porta Negri), avândgrosimea zidurilor de 3 m ºi tehnicaingenioasã pentru acea vreme deîncãlzire a încãperii prin podea…

Dacã în antichitate era consi-derat a 2-a Romã, Trierul a rãmasun loc al turiºtilor ºi al istoriei, fãrãpretenþii administrative. Locuitoriiînsã îºi iubesc oraºul ºi asta se vede,se simte în detalii.

Cãlãtorului îi ºade bine cudrumul ºi astfel, în cea de-a treia ziam pornit mai departe, lãsând înurmã o zonã cãreia în suflet simþimcã i-am rãmas puþini datori, ca dealtfel tuturor locurilor vizitate.

Urmãtorul punct, PlatformaLorelei, pe Valea Rinului laKilometrul 555. Existã mai multelegende ale frumoasei.

Într-una din ele, ea estedescrisã ca fiind o tânãrã blondã cu

pãrul foarte lung care îºi pieptãnacosiþele cu un pieptãn de aurcântând atât de fermecãtor încâtpescarii nu mai erau atenþi,pierzându-se în apele învolburate.

Legendã sau adevãr, trebuiespus cã acustica acestei zone estedeosebitã. ªi de acest lucru ne-amconvins la auzul trilurilor uneipãsãri care nu numai cã se apropiade oameni pe crengile arborilorcântând cu pieptul rotunjor darsunetul era de o tonalitate aparte,cum nu am mai auzit pânã acum.Sã fi fost sufletul frumoasei Loreleice intrã nevãzut în pieptul pãsãrilorde aici? Oricare ar fi adevãrul,rãmâne un loc deosebit, cu opriveliºte unicã, loc ce meritã pedeplin atenþia drumeþilor.

O salutãm pe Lorelei (de dataaceasta numai pe cea sculptatã înpiatrã) ºi ne îndreptãm cu autocarulspre o localitate micã ºi pitoreascãpe malul Rinului, numitã SanktGoarthausen. De aici, pornim într-o aventurã pentru 3 ore îmbarcaþipe un vapor luând direcþia sud, sprecursul superior al fluviului,savurând aerul ºi apa dar mai alesºiragul castelelor presãrate de-oparte ºi de alta a vãii.

Vremea a þinut cu noi ºi deaceastã datã. Soarele mai intra puþinîn nori, lãsându-ne sã nu ne topimîn arºiþa de pe punte. Vapoare,bãrci, ambarcaþiuni de toate

modelele, culorile, mãrimilestrãbat Rinul în sus ºi-n jos, o arterãfoarte circulatã dar fãrã aglomerãrisau blocaje. Timpul s-a scurs fãrãsã gândim ºi iatã-ne ajunºi laorãºelul Rüdesheim pe care îlgãsim în straie de sãrbãtoare. Cumceasurile alergau pe lângã noi fãrãsã ne întrebe, nu am mai avut timpnici de muzeul vinului, nici de celal coniacului din zonã, renumite desute de ani. Parte însã dintre noi,mai curajoºi, s-au organizat rapid ºiau reuºit sã se plimbe cutelegondola, împãrtãºind apoi ºicelorlalþi cât de frumos se vedea desus Rinul, orãºelul, dealurile plinede vie. Ceilalþi nu au avut mult depierdut cãci pitorescul strãduþeloraglomerate i-a mai întors pentruultima oarã în aceastã excursie înatmosfera de altã datã, plinã deparfumuri aparte. De aici drumulspre casã l-am parcurs iar înautocarul cel cuminte care ne-aînsoþit de-aproape pe tot parcursul.

Unde vom merge la anul? Hmmm…inca nu se ºtie. Dar

nu poate fi decât aºa cum familiaCercasov ne-a obiºnuit de aniadicã, „Excelent!“ ºi cãrora lemulþumim ºi pe aceastã cale pentrugrijã, efort, bun gust, organizare,informaþii ºi atmosfera deosebitã pecare o creeazã acolo unde segãsesc.

Daiana Matieº

Jurnal de excursiePagina 13iunie - iulie 2012

C M Y K

TALON DE ADERARE ÎNASOCIAÞIA DACIA e.V.

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

E-mail __________________________________;

Telefon __________________________________;

Doresc sã aderez ( intru) în Asociaþia DACIA e.V. ca membru:

ACTIV PASIV

Dupã completarea talonului, vã vom contacta, vã vom trimiteStatutul Asociaþiei DACIA e.V. ºi informaþiile necesare.

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Adresa: DACIA e.V.,

Hohe Marter 40, 90441 NürnbergInformaþii la telefon: 0160 33 73 128


SUDOKU

INTEGRAMÃ

Un poliþist opreºte o blondã pentruvitezã:

- Permisul de conducere vã rog!- Cine sã vã mai înþeleagã? Ieri mi-l

luaþi ºi azi vreþi sã vi-l arãt!Soþia cãtre soþ:

- Vezi bãieþelul ãsta din pozã?- Da, îl vãd.- La opt, desearã, îl iei de la

grãdiniþã!Ce s-a întâmplat cu mine? -

bolborosea un tip, revenindu-ºi dupã ooperaþie chirurgicalã.

- Aþi nimerit într-un accident rutier ºiaþi fost operat.

- Înseamnã cã sunt în spital?- În mare parte, da…

- Ce þi-a zis nevasta când te-aiîntors târziu de la chef?

- Nimic, oricum trebuia sã-mi scotdinþii din faþã...

Cum s-a nãscut Emil Boc?- Nu s-a nãscut, a fost gãsit într-un ou

Kinder!Se duce un cercetãtor britanic într-

un bar ºi se aºeazã la masã.Barman, 10 whisky!

Le bea pe toate.Barman, 9 whisky te rog!

Le dã pe gât ºi pe astea.Barman, mai adu încã 8 whisky!

Le consumã ºi pe astea ºi tot aºa cu 7,6, 5, 4, 3, 2, 1 whisky.

Dupã ce le terminã pe toate,cercetãtorul îi zice barmanului:

Sã ºtii cã în urma acestui experimentam fãcut o constatare foarte interesantã.

Pãi care este aceastã constatare?Uite, nu ºtiu cum se face, dar am

observat cã cu cât beau mai puþin, cu atâtmã îmbãt mai tare.

Badea Gheorghe merge la doctorcu o sarsana plinã cu bunãtãþi.

Intrã în cabinet, o desface ºi-l îmbiepe acesta:

- Da serviþi dom doctor, îs bune, îsbio, îs ecologice!

ªi numai ce nu-i pune pe biroucârnaþi, caltaboºi, jumãri, slanã, brânzã...

- Pãi bine mã Gheorghiþã, cum sã le

iau pe toate astea fãrã bani?- Nici o problemã, zice Gheorghe

scoþând un plic din buzunar, am adus ºibanii!

Soþia face integrame, la 3dimineaþa, când pe uºã intrã soþul beat.

- Unde ai fost, porcule?- Hâcc..din câte?

Ion ºi Vasile trag peste noapte laun hotel.

Pe la miezul nopþii Vasile face un atacde cord ºi moare.

Sunã Ion la 112, vine ambulanþa,poliþia, ancheta, tot tacâmul.

La final poliþistul îl întreabã pe Ion:- Bade, n-ai auzit, o zis ceva, o

gemut? Dã-ne mai multe detalii !- Apoi o zis cã îi rãu.- ª-apoi tu ce i-ai zis ?- D-apoi cui îi mai este bine în ziua de

azi?-Dragul meu, ce-ar fi sã ne

cumpãrãm o maºinã? Am vedea ºi noilumea.

- Care? Asta sau cealaltã?

BBBBAAAANNNNCCCCUUUURRRRIIII ,,,, GGGGLLLLUUUUMMMMEEEE.... .... ....

Îmi place munca, bani de-ar fiS-aduc în firmã zi de ziÎmi place ºefu ‘ cel mai tare!ªi sefii lui, pe fiecare…

Iubesc biroul, ce-i pe el,Concediul nu-l iubesc de fel!Mobila gri plinã de praf,Hârtiile crescute vraf.

De munca mea sunt fericit,Nimic atâta n-am iubit.Iubesc computerul fereastrãCu scãfârlia lui albastrã

Iubesc ºedintele mai lungiCând am în creier cifre, dungiIubesc vã spun acu‘ din nouSã stau o viaþã la birou!

Îmi place munca, aº munciMai mult în fiecare ziNu vreau salariu nu vreau primãMi-ajunge-o criticã pe lunã…

Nu vreau nimic decât un patLângã pc-ul meu cel dragSã pot munci aci non-stopPânã se urcã firma-n top!

Nu vreau nimic nici dacã morDoar sã mã puie pe birouªi sã mã-ngroape-ntre dosareCa pe Eminovici în mare….

FOLCLOR INTERNET-ISTROMÂNESC

Se foloseºte ortografia cu “â”!

FFÃÃRRÃÃ VVAARRÃÃ

Angajatul model

Vând apartament 70 m.p. în centrulistoric Braºov ( str. Castelului) Preþ negocia-bil. Informaþii la: 0173 1028167 sau 07646113293.

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4camere, complet mobilatã ºi utilatã.Construcþie 2007, teren aferent 800 m.p.,gard solid. Preþ: 79.000 Euro. Informaþii latelefon: 0049 160 33 73 128.

ANUNÞ!!! S-a deschis în MannheimH7,3 Restaurantul MUREª, restaurantromânesc ce vine în întâmpinarea dumneav-oastrã cu un cadru intim plãcut ºi mâncãruritradiþionale româneºti alese pentru cele mairafinate gusturi. Tel pentru rezervãri: 015777159272

Specialist pt IT/ Computer, service,reparaþii instalaþii, update soft, hardware,îmi ofer serviciile. Telefon: 09151 9053732

E.mail: [email protected]

Caut parteneri foarte serioºi pentru adezvolta un proiect austriac aflat într-oexpansiune fãrã precedent. Ideea de bazã aproiectului este aceea de a câºtiga procentedin rulajul naþional ºi international (de mãr-furi ºi servicii) al marilor comercianþi. Ceiinteresaþi ºi dornici sã se implice în afaceresunt rugaþi sã mã contacteze pe urmãtoareaadresa de email : [email protected]

Vrei o paginã web realizatã pe gustultãu, iar asta într-un timp scurt?

Ai nimerit unde trebuie!Telefon: 0160 3373128Preþuri pentru toate buzunarele!

Ai un eveniment de organizat ºi doreºticeva deosebit? Dansuri orientale, spaniole ºiþiganeºti. Telefon: 0160 2953677. ZonaFranken.

Persoanã juridicã ºi/sau persoanã fiz-icã, cu experienþã în domeniu, efectuez toatãgama de lucrãri finisaje interioare ºi exte-rioare, la preþuri foarte bune. Telefon: 015145349238.

Antreneazã-te ca un olimpic! Pregãtirefizicã la cel mai înalt nivel pe toate ramurilede activitate sportivã pentru orice categoriede vârstã. Ofertã specialã- 3 sesiuni ptr.numai 3o Euro- 60 minute timp de antrena-ment. Eficienþã maximã în cel mai scurt timp.profesor: Bogdan Dinean- Personal Trainer.Informaþii la: 0152-22016607

Caut loc de muncã ca dulgher sau fier-ar betonist, nu am rãu de înãlþime, nu fumez,nu beau alcool. Foarte credincios ºi serios.CONSTANTIN MARIN IOAN, EINSTEIN-STRASSE 36-38, TEL:015145503498

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã per-soane cu experienþã pentru curãþenie. Vârstaminim 30 de ani. Informaþii la tel : 015784663115

SALON COSMETIC - cautã cosmeti-cianã româncã ( cu diplomã în domeniu ),care sã aibã experienþã în manichiurã,pedichiurã ºi cosmeticã. Salariul este calculatla realizãri. Informaþii la tel : 0157 88536398

Angajãm barman (barmaniþã)- ospã-tar, vorbitoare de limba germanã ºi românãpentru bar românesc- Marea Neagrã-

Billstedt Hamburg. Informaþii la: 01776180122

Doamnã 45 de ani, din Bucureºti,doresc angajare ca îngrijitor persoane învârstã sau curãþenie, volzeit sau teilzeit, cucontract de muncã german sau gewerbe...vorbesc limba germanã mediu, experienþã caîngrijitor supraveghetor bãtrâni, cca 3 ani dezile... doresc sã lucrez începând de anul viitorluna martie... aºtept rãspuns ºi oferte peadresa de e-mail [email protected]þumesc.

Bucãtar român cu experienþã, caut delucru în domeniu. Am mai lucrat înGermania ca bucãtar. Cunoºtinþe limba ger-manã începãtor. Tel.015225968067.

Doamnã 40 ani, nefumãtoare, cu domi-ciliul în Nuerenberg, doresc loc de muncã înurmãtoarele domenii: îngrijitoare bãtrâni,copii mici, curãþenie la domiciliu sau birouri,bucãtãrie etc. Contactaþi la nr. de telefon:0151 45509469

RACOCI OCRAV ANTONIO TÂNÃR DIN BUCUREªTI - cursuri superioare ACADEMIA

TEHNICÃ MILITARÃ BUCUREªTI -atestat limba englezã, limba germanã

începãtor, atestat informaticã Capacitatea de a-ºi planifica singur

munca, iniþiativã în realizarea diverselorsarcini ºi acþiuni, orientare spre progres ºiautodezvoltare, respect faþã de colegi .

DORESC UN LOC DE MUNCÃ ÎNCADRUL UNEI FIRME.

CONTACT: [email protected]

Caut loc de muncã ca bucãtar expe-rienþã/vechime 8 ani jumãtate în specifictradiþional românesc ºi ceva internaþional.Pot fi contactat la adresa de e-mail alexchi-tu72@ yahoo.com sau telefonic 0040-729569803. Rog doar oferte serioase.Alexandru

Persoanã serioasã, dinamicã, fãrã vicii,caut loc de muncã în domeniul industrial,agriculturã sau grãdinãrit/forestier. Cunoº-tinþe minime limba germanã, englezã ºifrancezã mediu. Telefon: 00400-766769701sau 00400 217773650.

DOMN de naþionalitate românã stabilitîn Germania, caut doamnã interesatã de orelaþie bazatã pe prietenie ºi respect reciproc.Tel : 015145503498

Doamnã atractivã, 57 ani, vãduvã fãrãobligaþii, doresc sã cunosc un partener pentruo relaþie stabilã. Telefon. 0151 424 325 36

Tânãrã 38 ani, doresc sã cunosc pe cine-va care ar putea sã-mi aline clipele de singu-ratate. Scrie-mi un sms sau sunã-mã la nr.0151 454 12089. Vorbesc germana si româna.

Se oferã cazare, salariu. Se cere: prelu-area funcþiilor gospodãriei, companie pentruo persoanã uºor handicapatã. Salariu nego-ciabil. Telefon: 069818739 (Offenbach)-dupãora 18.00.

Ai între 18 ºi 35 de ani? Eºti lipsitã deprejudecãþi ºi doreºti sã faci parte dintr-oechipã care îºi ia norocul în propriile mâini?Noi te ajutãm! Nu mai pierde timp! Sunã-ne ºivei fi mai aproape de visul tãu. Telefon: 015143543033

Vând autoturism BMW E 46 318iTouring 2.0 L 143 CP. An fabricaþie 2003 tele-fon: 0851 751645

Radio R România www.RadioR.eu , cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicalidin Germania- în sistem de voluntariat. Nutrebuie sã locuieºti în apropiere. Este suficientsã doreºti a face parte din echipa noastrã, iarde restul ne ocupãm împreunã ( iniþiere,pro-grame etc) Telefon: 01722 9028 630

Vând firmã S.R.L. în România, Rm-Vâlcea, înfiinþatã îna nul 2003, cu profit.Firma are activitatea opritã de 3 ani, fiinduna din cele mai renumite din judeþ.Preþ 3000euro. Informaþii la telefon: 0160 33 73 128

Pensionar singur, 69 ani, încã activ, cautpartener(ã) (i) pentru turism în Europa cumaºina sau mai departe, dupã posibilitãþi.Relaþii la telefon: 0049 177 500 4093.

DIVERSE

MATRIMONIALE

LOCURI DE MUNCÃ

SERVICII

IMOBILIARE


Cãsuþa redacþionalã

Directori:Ionela van Rees-ZotaBerthold J. Staicu -

director adjunct

Redactor ºef:Liliana Moldovan

Seniori editori:Vali NiþuEmil Mateiaº

Redactori:Adriana CiugudeanClement LupuDiana HautschGeorge StancaIoana DiaconuDaiana MatieºViorel BãetuNiculina DrãganGeorge RocaSorohan Adina-VoicaElena TomaElena Cesar von SachseAlina Arbajter Lucia Bibarþ Marie Vrânceanu

Psiholog:Cristina Rãdulescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Centrul Cultural

DACIA e.V. NürnbergHohe Marter 40, 90441

NürnbergTel. 0911 64 00 173Mobil 0160 33 73 128

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov –

România

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã pub-

licitate, din acest numãr, vã oferim oportunitatea de a ne trimite anunþuldumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuitNume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

sau pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din mem-brii Asociaþiei noastre? Eºti opersoanã cu ambiþii ºi doreºtisã faci ceva pentru comuni-tatea românã? Atunci sunã lanumãrul de telefon: 0160 3373 128 sau scrie-ne pe adresa:asii.romani@ yahoo.com ºi veiputea fii colega (colegul) noas-trã (nostru).

C M Y K

iunie - iulie 2012 16 pagini Anul 3 • Nr. 18...

Documents

Transcript of iunie - iulie 2012 16 pagini Anul 3 • Nr. 18...