IUMC

- t dr. Adrian NICULESClJ ISTORIA SEC. XX - EUROPA Tematica de curs - desflsurator l . Introducere in ideea de Europa si de civilizatie europeana . Europa - notiune cu «geometrie variabila». Explicatii . Europa - un ansamblu de valori, nu re al itate geografica. «Ingredientele» civilizatiei europene: redescoperirea antichitatii clasice, prin Renastere valorile individuale descoperite de revolutiile burgheze olandeza, engleza si americana, patrimoniul Luminilor si lansarea ideilo drepturilor omului si ale tolerantei, ridicarea acestor valori la nivel de concepte universale prin Marea Revolutie Franceza, din care se naste cultura politica liber l-democratica, raspindirea acesteia pe tot continentul prin Revolutia dernocratica de la 1848 . Civilizatia laica si democratia - marile noutati aduse de Europa. 2. Refle ii asupra secolului si asupra diferitelor raportari cronologice . Secolul XX - intre «virsta a extremelor» si «secolul eel scurt» - " 1918-1989 (Eric Hobsbawm) si «Razboiul civil european» 1914 - 1991 (Ernst Nolte) sau «de la Sarajevo (1914) la Sarajevo/Belgrad 199512000 ; Epoca 1900 - 1914 . Europa sfirsitului de «Belle Epogue», Marile Imperii si problemele puse de ele, fata cu stateIenationale si cu aspiratiile naponalitatilor din interiorullor . Lupta lor . Prepar at ive de razboi, «Trezirea» Rusiei din arnorteala (1880-1914). Ru ia - a V-a putere mondiala. Reformele lui Stolypin zguduie vechea Rusie. Rus i a pe calea unei lente democratiz ri / dez-absolutizari : Revolutia din 1905, Rusia Dumelor (I-V). Reforma agrara transforms Ucraina in grinar («cemoziomurile»), Bursa cerealelor - la Kiev (dupa 1918 - la Chicago ) Experimentari de razboi « i n vitro». Razboaiele balcanice (1912-1913, cu antecendentul Italo-turc din Libia, 1911, pe fondulunui Imperiu Otoman zguduit de revolutia liberala a Junilor Turci, 1908). Rolul si pozitia Romaniei. Franta: problema coloniala, politica externa (sistemul Delcasse), despartirea Statului de Biserica (legea Emile Combes , 1905) politica de aliante: Antanta vs . Tripla intelegere. Germania: democratie sociala avansata si, totodata, autoritara, Japonia absolutisrnu modemizat si militarist . Cele trei puteri emerge nt e: Rusia, Ge rmania, Japonia, se pr egatesc de infruntare . 3. 1914 - 1920. Razboi si pace . De la Mama la Versailles. Primul razboi mondial, un razboi ne-ideologic, Intre «egali» d . p. d. v. moral . Sistemul de pace instituit la Versailles . Rezolvari sau germenii sfasierii ulterioare? Analiza. Cazul diferit al Germaniei de eel al Austro- Ungariei multi-nationale, dezmembrate, eu Ungaria, "vaduva unica" a Imperiului. «Nedreptatile» sistemului Versailles: Cehoslovacia (primeste nejustificat regiunea sudeta) si Germania (despagubirile inrobitoare), singurele pentru care se potriveste, «Micro- nationalisrnele» , Rusia in revolutie: rev . demoeratiea din Februarie, momentul libera l -socialist, caderea tarismului, puterea Dumei, republica [«Rusia - cea mai libera tara», scria Lenin, in iulie, 1917; experienta social-democrata Kere ns ki ; curente si partide politice rusesti : PSDMR (bolsevicii, minoritari si mensevicii, majoritari) = social democrati cu discursul adresat muncitorilor, "eserii" - so ci alistii revolutionar i, S . . (Kerenski) = social-democrati cu discursul adresat taranilor, "cadetii" - cons titutional-democrati , K.D . (min de ext . , istoricul Miliukov) =liberalii, "octobristii" - U iunea de la 17 oetombrie, partizanii "chartei" tarului din 1906 = conservatori] vs. rev . totalitara din Octobrie, 1917. Interesul german. A V-a Duma si asasinarea democratiei ruse [5 ian 1918, cifre; bolsevicii - minoritari - 168 din 707; Lenin, cu ajutor german, inch de dupa 24 ore; cele 4 hotariri (anularea tutruror deeretelor bolsevice, reforma agrara soc-rev., impartirea eu uzufruct, nu proprietate; a l egerea presedintelui Rusiei, proclamarea Rep . Dem. Fed. Ruse. Sfirsitul violent, pentru 71 de ani, al experimentarii democratiei in Rusia). Analiza. «Bolsevicii omoara R volutia» (Filippo Turati , liderul socialistilor italieni, in «Corriere della Sera», novo 19 1 7). Fractura dintre socialisti: reformisti vs. «maxirnalisti», deveniti comunistii totalitari. Utopia la plltere: Instituticnalizarea comunismului - razbunarea Kaiser-ului Nasterea pr i mului stat totalitar: noua forma de «ancien regime» . infiintarea I nternationalei a Ill-a . Rupturade socialisti . Aparitia, la cornanda, a partidelor comuniste (1919-21). 1918-19: Tentative bol eviee de «revol tie , rnondiala» (espartakistii» din Berlin, Bavaria, Ungaria lui Bela Kun - 133 de zile martie , rnartie- iunie 1918, Slovacia - Presov, iun-iul. 19 1 9) . Cazul Rusiei sperie soeial-democratia germana - v .

IUMC

Documents

Transcript of IUMC