Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

1C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Ne jucăm “de-a v-aţţţţi

ascunselea”?

Explicaţţţţie bulă:

Dacă nu ar exista clădirile (volumele), spaţiile dintre clădiri, mediul natural şi oamenii din jurul nostru, nu am putea sa ne jucam “de-a v-aţi ascunselea”.

Întrebare: Ce este mediul construit?

Răspuns: Oraşul este mediul construit ce cuprinde clădirile, spaţiile dintre clădiri, mediul natural şi oamenii ce îl locuiesc. Oamenii dau forma mediului construit, dar şi acesta le influenţează evoluţia, starea lor, cultura, etc.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

2C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Este

grădina mea!

Explicaţţţţie bulă: Spaţiul public este acel spaţiu care aparţine comunităţii.Spaţiul public aparţine deci tuturor, dar în acelaşi timp are nevoie de sprijinul şi întretinerea tuturor.

Întrebare: Cum percepeţi spaţiul din imagine?

Răspuns: Este mare, larg, deschis, liber, primitor, luminos, artificial (creat de mânaomului), activ, pietonal şi carosabil, verde, etc

Întrebare: Ce activitati se întâmplă în spațiile publice,în spațiile dintre clădiri?

Răspuns: Activităţi de relaxare, de sport, de joacă, întâlnim oameni care mănâncă, dorm, discută cu prietenii.

Chiar dacă este un loc public, poţi avea propria intimitate de care să te bucuri.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

3C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Vara ce sport facem aici?

Patinoar amenajat pe perioada iernii

Explicaţţţţie bula: Unele spaţii publice sunt multifuncţionale.

Pot adăposti activităţi variate ale oamenilor, pot lua înfăţişări diferite, pot juca roluridiferite în organizarea oraşului.

În acest spaţiu vara se întâmplă activităţi de skateboarding.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

4C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Este grădina mea!

Curtea privată a unei case

Explicaţţţţie bulă: Într-adevăr, aici este locul meu propriu din oraş.Dacă curtea din faţa casei are un caracter semipublic, curtea din spate are un caracter mai privat, mai intim.

Întrebare: Cum ar fi arătat spaţiul curţii dacă gardurile nu ar fi fost aşa de înalte şi fără goluri?

Răspuns: În majoritatea oraşelor sunt restricţii clare asupra modului în care săarate gardurile şi de cele mai multe ori se impune amplasarea gardurilor joase, transparente, care să delimiteze spaţiul dar să nu îl închidă aşa de mult faţă de vecini.

Dacă curtea ar fi avut asemenea garduri, spaţiul ar fi părut mai mare şi mai puţin claustrofob.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

5C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Ce fel de stradăeste aceasta?

Dar aceasta?

1

2

Explicaţţţţie bulă:

1. stradă publică carosabilă.

2. stradă publică pietonală.

Întrebare: Care este atmosfera pe cele 2 străzi?

Răspuns: Pe strada carosabilă este mult mai mult zgomot şi poluare, dar aiavantajul că poţi ajunge mai repede la destinaţie.

Pe strada pietonală ai timp de răgaz, sunt cafenele, poţi plimba cainele, poate ficonsiderată o alee de parc.

Întrebare: Ce sunt străzile private?

Răspuns: Deşi sunt folosite de mai mulţi proprietari, se numesc străzi private pentru că sunt utilizate doar de comunitatea acelei zone.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

6C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

3

Ce formegeometrice găseşşşşti

pe faţţţţadă?

21

1. Arh. Antonio Gaudi – villa Pedrera, Spania - 1910-1926

2. Arh. Jorn Utzon, Opera din Sydney, Australia - 1957-1973

3. Arh. Jorge Mealha Arquitecto, House in Troia - 2011

Explicaţţţţie bulă:

Imaginea 1: stilul arhitecturii lui Gaudi este unic în lume, clădirile sale organice suntinspirate din formele întâlnite în natură. Clădirile sale au presupus foarte mulţi anide muncă pentru că fiecare parte a clădirii este unică.

Imagine 2: Unele clădiri au forme neregulate, în funcţie de ce a dorit arhitectul săexprime prin acea clădire, în functie de stilul arhitectural de care aparţine.

Imaginea 3: Clădirea este o compoziţie de volume, cuburi, paralelipipede, care comunică între ele.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

7C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Cu ce aţţţţi schimba aceste

clădiri?

1 2

1. Arh Luca Silva Architects, Locuințe colective “Ordos 100 villa” - 2008

2. Arh. Herzog & de Meuron, Locuinte colective, Liban, propunere 2013

Explicaţţţţie bulă: Şi arhitecţii se joacă “de-a arhitectura”. Ei încearca ideea uneiclădiri în mai multe machete până găsesc forma finală.

Modul în care sunt amplasate volumele în arhitectură nu este întâmplator, ci trebuiesă ţină cont de ce activităţi au oamenii care folosesc clădirea, de punctele cardinale, de vecini, de forma locului unde este amplasată, de atmosfera locului respectiv, de regulile oraşului, de regulile esteticii, de materialele din care se va face, de suma de bani din care se va construi.

Acestea sunt regulile jocului, care sunt diferite de fiecare dată, şi de aceea clădirilesunt şi trebuie să fie diferite.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

8C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Cu ce se aseamănă

această formă?

Arh. Studio Gang architects, Nature Boardwalk, USA -2010

Explicaţţţţie bulă: Această formă seamănă cu degetele unei mâini care protejeazăceva. Prin forma şi repetiţia elementelor se creează un spaţiu intim, în care te simţi protejat.

Întrebare: Ce elemente compun ritmul acestei forme?

Răspuns: Pot fi observate mai multe ritmuri: al golurilor, al fâşiilor considerate separat, al structurii care este compusă din câte două fâşii.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

9C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Regăsim ritmdoar în muzica?

Explicaţţţţie bulă: Regăsim ritmuri în textile (în realizarea tiparelor), în matematică, în jocurile noastre, în natură (în lumea plantelor şi animalelor)

Aceste compoziţii sunt echilibrate, de parcă, dacă elimini sau modifici un element se strică armonia, compoziţia

Întrebare: Arată la fel partitura pentru toate melodiile?

Răspuns: Fiecare melodie are ritmul său specific, fie că este vorba de muzică populară, dance, rock, clasică, etc.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

10C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

O faţţţţadă care se mişşşşcă?

Australian Customs Service Building, Australia - 2006

Explicaţţţţie bulă: Faţada nu se mişcă, este o iluzie optică realizată prin modificarearitmului obişnuit ochiului.

Astfel liniile care separă şirurie de dreptunghiuri alb negru sunt valurite, iardreptunghiurile de aceeaşi culoare nu sunt puse una sub alta ci decalate.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

11C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Cu ce se aseamănă pictura?

Pictură realizată pe jumătate de pagină şi apoi suprapusă peste cealaltă jumătate

Mausoleul Taj Mahal, India - 1631-1653

Explicaţţţţie bulă: Cel mai probabil cu un fluture.

Partea dreaptă fiind la fel cu partea stângă, putem spune ca este o imagine simetrică, iar fluturele este una din simetriile perfecte ale naturii.

Explicaţţţţie imagine cladire:

Simetria clădirii este completată de cea a turnurilor ce încadrează volumul.

Amplasarea copacilor pune şi mai bine în evidenţă zona centrală a clădirii.

Oglinda de apă ajută la echilibrarea compoziţiei prin realizarea simetriei şi în plan vertical.

Acest material este proprietatea intelectuală a asociaţiei De-a Arhitectura şi nu poate fi folosit sau reprodus fără acordul prealabil al acesteia.

12C2.2. Spaţiul arhitectural și compoziția

Ce observatiîntâi?

Robert Burridge – Natura moartă cu portocale

Arh. Cristofi Cerchez, Vila Mina Minovici, Bucureşti, stil neoromanesc - 1906

Explicaţţţţie bulă: Cel mai probabil se observă sticla întâi, care deși este mai în spate, datorită înăltimii, formei şi culorii sale iese în evidenţă.

Se poate considera deci că sticla este dominanta tabloului.

Fructul din partea dreaptă a tabloului este importat în echilibrarea compoziţiei

Explicaţţţţie clădire: Elementul dominant este turnul vilei.

În realizarea compoziţiei intră şi celelalte volume ale casei cu ritmul ferestrelor şi al decoraţiilor, vegetatia, chiar şi banca din faţă.

Totul a fost gândit unitar.