1921, 6nul 11, *Po. 3 3u1ie-5eptembr5e

HALER UV OGE1

REVISTA SOCIETATII CUliTURIlhE DOBROGENEMINIM EMI

Director : C. BRATESCUPINE.= TU.... ,----

Sumarul:

N. BeMescu aristrion, un ducat de granitä bizantin inDobrogea.

I. Bentotu : Sfinxul (H. Heine).A. McIndru Dulea ; Muncitorii, Noapte.Al. P. Arbore : Cotul Bugeacului, o incercare de reconstruire

istoricä a unui tinut de hotar Dobrogean.M. Pricopie: Atomii (Ed. Haraucourt); Prin cinste; Interior;

Cinci cruci.I. Dumitrescu : Särbätorile la Tittari.C. Bratescu : Contributiuni la studiul deltei DunArene.M. Pricopie Flori de toamn5 ; In finiste (Eichendorf).Brutus Cotov : Cerchezli : un neam dispärut din Dobrogea.Mihnea Olmazu : Räsplata Regelui.

Mihailescu: Silistra.P. P. Stänescu : Sonet de Mart. (Paul Aréne); Sonet (Fax

Arvers).Lucian Costin : Lui Eminescu ; Nucul ;

Straje : Tn zori de zi.Sulcina: In amurg ; Pe gancluri.G. Toma Filosofia poetului Q. Horatius Flaccus.Dr. G. (Meru : La drum.C. Bratescu: Excursiunea dJui Em. de Martonne in Dobrogea.Red. i Administratia : 0 faptA cultured neobipuitä.Eratä.

INSTXTUTUL DE ARTE GRAFICE VICTORIA"CONSTANTA

Strada General Lahovari, 111 9 2 1

-1111,1ftestEEWalii

- .

Vintilez

April.Mikan

.

-

-

_ -

:

1111441111.

www.dacoromanica.ro

Manuscrisele se trimit d-lui C. Brateseu, pro-fesor la $coala normald din Constanra.

Redacfia nu ia sub a sa rdspundere nici una din.opiniunile emise de autorii articolelor publicate.

www.dacoromanica.ro

r*-9*riáC>

(PARIS-MON» UN MAT DE GRANITADIZANTIN IN PODROGER DE.A.STAZI

(FRAGMENT DINTRT COMUNICARELA ACADEMIA ROMANA)

Cu prilejul evenimentelor ce se desfa§ura la granitade Miaza-Noapte a imperiului bizantin, in veacurile XIXII, scriitorii acestui imperiu pomenesc adesea, sub nu-mele de Paristrion, un tinut de la Dunare, ce cores-punde cu Dobrogea actuala. Ei incepea din sus mult deSilistra §i mergea pana catre gur'le Dunarii, pentru a fista tornic amintit ca unitate administrativa a ora§elor §iTinuturilor dela Dunäre" §i a avea de re§edinta a car-muitorului bizantin cetatea Silistra (Dristra, Dorostolon).

Relevand intaia oara, ca cele mai vechi alcatuiri alevietii de Stat romane§ti, formatiile de caracter politic,mentionate in acele parti, pe vremea tmparatului AlexiosI Comnenul, de fiica acestuia, Anna Comnena,--d. N. Iorgabanuia ca termenul de Paristrion", pentru regiunea duna-reana care e teatrul acestor evenimente, trebuia O. fiemai mult deck o indicatie geogratica oare-care.

Izvoarele bizantine ne arata, in adevar, ea sub acestenume se intelege o sub-Imparatire administrativa §i mili-tart a imperiului. Timp de doua sute de ani, in glori-oasa perioada a Comenilor, Tinutul acesta, - un ducatde granita dintre cele mai insemnate -a fost strans le-gat de Constantinopole.

In paginile ce urmeaza, dam o expunere a faptelor

1. Les premieres eriskaltsations d'Etat des Rounictins, In ',Bulletinde la section historique de l'Acad. roumaine,4,5-8e années. '1 (Janvier 192)

I

aa

si

www.dacoromanica.ro

314

ce alcatuiesc istoria acestui ducat, pe cat se poate re-constitui dup. tirile sarace pe care ni le-au pastrat s-rif-torii bizantini.

*

Paristrion, unitatea administrativa - militara a im-periului, s'a creiat, dupd toate probabilitdtile, in urma dis-trugerii taratului bulgar al lui Samuel. Gaud cel din urmaaparator al neatarnarii bulgare, acel Sermon , care-si, avearesedinta la Sirmium, cade sub loviturile de pumnal alelui Constantin Diogenes, comandantul din par* acelea(1:Ctiv ixsEce iispcbv 4-4(ov), acesta fu asezat de Basilios IIBulgaroctonul ca guvernator al tinutului cucerit, acolola Sirmium Acoy-±y,T: 4-k2Y 17iiq V807.7t7.i!)7,6?r.10.

Ceva mai tarziu (1027), sub Constantin IX Mono-machos, cand Pecenegii trec Dunarea in Bulgaria, devas-tand greu tinutul, omorand i tarand In captivitate mul-time de soldati i efi militari, imparatul, spre a asiguralinistea in aceste locuri primejduite, creiaza pe ConstantinDiogenes duce al Bulgariei Oc-) 6 eu.ccÄsù Kcovc-crivl:Evo

Acoyirriv eipxo,r-cc npp.Eou 'ir;Fyhoc

BotAyapEcf. ilroE'liGS9 2).Basilios II procedase cu mult tact politic, dupa sdro-

birea definitiava a resistentii bulgare, punandu-si, in dife-rite puncte ale Statului cucerit, carmuitorii sai, Mrä atransforma acest Stat inteo simpld, thema" a imperiu-lui Necesitatea apärdrii il silia pe urnaasul sat), dupacati-va ani numai, a plane asupra Bulgariei danubiene unduce, cum erau atatia in punctele de frontiera ale impe-riului. Diogenes se stramuta astfel dela Sirmium in par-tile expuse mai muR ale vechei Bulgarii danubiene : peaici veniau acum, regulat, navalirile pradalnice ale bar-barilor.

Resedinta noului duce bizantin era la Dristra sauDorostolon (Silistra de azi), cetatea cea mai puternica

Kedrenos, (ed. Bonn.) II. 476,24.2. Ibidem, II, 483,20.3, Skylitzes (ed. Bonn.r 715,1.

;.;

617.6.p-p.-07a zcd

(xcd. ic&s

ais

1.

www.dacoromanica.ro

315

pe linia Intrtritä a Dunarii de jos. Autoritatea sa se exer.cad asupra tuturor ora§elor de pe malul drept al Dunarii,unde steteau acum iaräi garnizoanele imperiului. Titlulsau ajunse in curand acela de duce al omelor qi fi-nuturilor de la Duneire", de unde terrnenul general deParistrion", pentru noua sub-impartire administrativa.

Termenul acesta se intalneste i pentru alte parti deland Dundre, atre Sirmium, curn 11 aftam la Kinnamos9,dar acolo el are valoarea unui simplu termen geografic.

Al doilea duce de Paristrion fu, la inceputul dom-niei lui Constantin IX Monomachos, vestitul KatakalonKelcaumenos, unul din cei mai mari generali ai veacului XI.

Rusii lui Vladimir, veniti in 1043 asupra Constanti-nopolei, fuseserä zdrobiti la intrarea Bosforului. Cei scapatidin acest desastru luarä atunci drumul pe uscat catrepatria bor. Láng6. Varna, ei sunt atacati i nimiciti (800prinsi furd trimisi la Constantinopole) de Katakalon Ke-kaumenos, eipz(w V Cuy =pi 1.4.-,y "Tal:pov 7:6Àecoy xoci.

zcopEcov 2).

El nu stete mult in locurile acestea. Marile sale ta-lente militare 11 chemarl indata la cealalta extremitatea imperiului, In Armenia de curänd anexata, uncle arma-tele bizantine purtau grele lupte cu emirul de Tovin. Ka-takalon fu transferat din pärtile Dundrii ca duce al Iberiei.

In locul sAu fu asezat In Paristrion fiul luiAnastasios.

Se tie ca, in 1048, Kegen, ridicilndu-se aSupra luiTyrach, trece cu 20.000 de Pecenegi Dunärea pe la Si-listra, vestind pe Comandantul locului, Mihail, asupracauzei venirii sale si a dorintii lui de a intra In ser-viciul imperiului : acccp.v6s1:ext 7(7) visr y,(;)Pct apzovzt (1-ri

Mtxutx ô To5 'Avc.tc-msiou otór..) 8). lar cand Tyrachamenintä Indatä cu rdsboiu, finp6ratul trirnete poruna, luiMihail, atricov Cov imptc:pEctri itóÄscov, ca sä paziasclbine malurile fluviului 4)

1. Ed. Bonn., 118,11; 119, 16-712. Kednnos, II, 555, 3,3. Ibidem, II, 683,12.4. Ibidem, II, 585, 5.

Mihail,

www.dacoromanica.ro

316

Dupa Mihail, afldm, sub Constantin X Ducas, dosefi in acelas timp, In aceasW. regiune. Navalirile Pecene-gilor §i ale Cumanilor ajunsesera tot mai deseriul se vdzuse, de sigur, nevoit a pune acolo doi sefi,pentru a putea asigura paza hotarului. Cänd Cumanii treein massä peste Dundre, in 1065, Nikephoros Botaneiates

Basilios Apocapes, 76-Jv IraptC.r.pEoW 1r62emv

incearcd zdclarnic a le impiedeca trecerea 1).Dupa acestia, comanda in Paristrion o au rebelul

Vestarches" Nestor care, abia instalat, ia armele inpotriva lui Mihail VII Parapinakes (circa 1072). El fuseseanume trimes de la Constantinopole, in pdrtile uncle serevoltd, ca oô 7-(by 11C(PCO7PEM 2).

In sfarsit, In tirnpul dornniei lui Mexios I Comnenul,de Ia 1091-92, ducele de Paristrion era Leon .Nitcerites.Dupä marea batdlie de la Leburnion (Aprilie 1091), incare Pecenegii furl striviti de Bizantini, cu ajutorul Cu-manilor, imparatul Ii trimetea lui Nikerites de coleg peGeorgios al lui bekanbs s(;)pycry: 7oci Aszccwi ; in rea-litate insä acesta, compromis In conspiratia lui Ga-brdS, era expediat la Dundre pentru a fi mai bine ob-servat de catre Nikerites3".

* *

Alt duce de Paristrion nu mai cunoastem. Aceastanu inseamnd insd cä ducatul va fi disparut atät de re-pede. Urmasii lui Alexios I au fost mai ou seamd absor-biti de evenimentele ce chetnau atentia lor in Asia.

Politica de energie razboinicd, a lui Joan II Comnenul,mperialisrnul ambItios i iniräznet al lui Manuel erauInca destul de impunatoare pentru a pdstra la frontieramereu expusä a Dunärii acest post inaintat, a cdrui ex:s-tenta numdra o sutd de ani i mi bine. Ridicarea aceleinumeroase osti de Vlahi, din partite de catre Pontul-Euxin", pentru rdzboiul lui Manuel Comnenul cu Ungurii(1164), despre care ne vorbeste Kinnamos, confirmd

1. Zonaras (ed. Bonn) III, 678,7. Cf. Skylitzes, G5i,112. Skylitzes, 719,11; Zonaras, III, 713,9.3. Anna Comnena, (ed. Bonn.) 422.

§i

i trope-

5;py.rovos.,,

si

www.dacoromanica.ro

317

ea existents, In acel timp a unitätii administrative, dincare porniau aceste pregMiri.

Existenta ducatului bizantin de la Dunäre s'a pututIncheia numai cu sfär§itul puternicei dinastii a Cornne-nilor. Räscoala is.One§tilor, cucerirea de catre Latini aConstantinopolei, cu toate urmarile lor atat de fatale Bi-zantului, au rupt definitiv legaturile acestuia cu tinuturilede la Dunäre,' armuite de ducele din Dristra.

N. BANESCUProfosor la Universitatea din Clu)

www.dacoromanica.ro

5FINXULMEINRICti HEINE

E vechiul codru din poveste IVAzduhu-i tot parfum de telSi luna-mi farmecä simtireaCu mandra stralucire-a eL

Mergeam gräbit si cum mergeamUn cant frumos venia de sus -Canta'n desis privighetoareaDe dragoste si dor nespus.

Canta de dragoste si dor,De ras ce'n lacrime se sbate,Prindeau viata'n pieptul meuAtatea visuri vechi, uitate.

Mergeam gräbit si cum mergearno pajiste smAltatá

si chiar In mijloc un castelIn fata ochilor s'aratd.

Ferestre 'nchise pretutindeni -Ce jale'n linistea pustie!SA crezi cä rnoartea 'n aste ziduriIsi are cuib de-o vesnicie.

Un sfinx de piaträ'n fata- Ciudate pärti in el se 'nchee -Un trup de leu cu ghiare crunte,Iar cap si sari ca de femee.

Zdrh

www.dacoromanica.ro

319

Ce chip frumos! A lui privireSpunea dorinti ce dau fiori,Plutea pe buzele täcuteUn zâmbet bland, linistitor.

In cántecul privighetoriiSa-mi tin pornirea n'am putut,Pe chipul gingas, färä voie,Uimit pusei un lung särut.

VAzui cum chipul inviazdSi piatra prinse sd suspine -Cu sete aprigä, nestinsdSorbi sdrutul dat de mine.

Simtiam cum sufletul mi-1 soarbeIn strânsa lui imbrätisareSi cum in carnea mea pâtrundeGrozavul ascutis de ghiare.

Plácut martir, durere dulce,Ce groasnic chin si bucurie 1In timp ce gura mä. särutd,Cumplite ghiare Ind sfdsie.

Cânta 'n desis privighetoarea :(0. sfinxule frumos, iubire,De ce 'rnpletesti dureri de moarteCu-atäta sfântä fericire ?

0 sfinxule frumos! Desleagä-miAceastä tainä minunatä -De mii de ani gandesc la dânsaSi n'arn ghicit-o niciodatä».

ION BENTOIU

www.dacoromanica.ro

WOMET1.1 trafiraaPULER

- Stai, Du lea, stai L.. Cali pasa ? Stai §i te praje§ti lasoare

Dulea tologit pe iarba moale §i maliisoasi de dinainteabordeiului, cu picioarele Infa§urate Inteo groazi de surtuce sdren-tuite, auzind glas cunoscut - glasul vecinului ce-i spunea de anide zile acelea§i vorbe, ori de cate ori se abitea pe la poarta lui- vrü sa ridice capul, dar toropit cu totul de caldura, ramasecu ochii la cer, §i 'ngairnä a lene :

- PAL. sfanta Duminica... me§tere Jordachi L. HodinescMai hodlnesc §i eu L.

Me§terul lordache - care se cuno§tea cat de colo ca areceva pe inimä -îi drese glasul §i se clan mai aproape, trâ-gandu-§i mustata pe oala a gandire

- Hodine§te, Dulea L. Hodine§te C'apoi dela v'o maniineolo, iar intrAm la roatal... Am luat binaua grecilor din piatamare 1... Facem noi §i pe-aceia L. Ha ?

vru sa se a§eze pe tarbi.De Jana Dulea - un cane mare §i negru atipit c'o MIA

pe pieptul lui - ridica ochii turburi, maraind du§mane§te.Dulea intinse mana, It mangaiè cu dragoste pe cap, pe spate,

§i 'ncepu sa-1 ciuguleasca :- Ei, taci, mai Mocane ! Taci, cä-i me§teru lordachi !...Canele mi§cä din coadä, marai din ce In ce mai domol, tot

mai dornol, pufni pe näri, Intinse gatul §i 'nchise ochii fericit.Me§terul ii aruncd o cautatura urât, trase paläria pe ochi

§i se lungi mai incolo, rezemat Intr'un cot, strivind între degetecateva fire de mu§etel. j vorbele nevestii de cu seara, vorbe demanie, îi venira din nou In minte : Jordachi, barbat e§ti tu ?Barbat ? Javra lui Dulea iar mi-o prapädit o gäina Iar tu

I...

1...

:

$i

L. t i

www.dacoromanica.ro

321

taci Tad ca un mort MA rog, ginele ni le-o präpaclit, cadin saptesprezece n'am mai rámas decat cu una ; pe TincutaNicusor ni-i bagä mereu ii hilichl... Ca gaud ai ? Ha ?"

Ce gand sa aibä ? Tace Tace cá n'are 'ncotro. Dadnu i-ar fi lui de Dulea, he, hei !... Ce petrecanie i-ar maiface javrei !... Ui gogolos mare de marnaliga cu branza i cevasoricioaid sau sticlä pisata... Dar, se gandeste la Dulea. Se On-deste mult i tace... Tace mereu. Linde ar mai OA el asa sculade calla ? Face zidul de par'cl-i tras cu linia. Face clubuciretulmal dihai ca Talienii. lar la sobe, nimeni nu 1 intrece. Hotarat :fära Dulea ar fl de pierit ! Lueratorii 1-ar parási. i cu toate ca-ibeteag de picioare, ar lucrà pe searna lui. Caci Dulea pretuestecat zece. Vede gresala numai decat. i-o vede bine ! He!, - cummai vede Dulea. unde pui, ca nid o schele nu pate ri-dich fara el. i lucratorii tin la Dulea lucru mare ! Iar Duleatine la cane, ca la viala lui .Atunci ? Hm ! Trebue invartit altfelsurubu !

5 i deodata gandu-i s'abate cu toata cruzimea spre cumna-tu-so Costin, ce tine tabacarie peste apa targului. li facu vantcu palária i ochii lui mici i sfredelitori stralucira in chip clu-dat. Avusese el doar o vorba cu Costin.

Se tranti pe spate, püse palária peste ochii i luä find vor-birii pe departe, cu videnie :

- Binaua-i mare.... Mai mare ca toate din vara asta...chip de castig... sa nu mai duci grije toata ernieica !... FacernDulea ?

Dulea - care ii purta man in nestire peste Nana naoalemätasoasa a canelui, urmarind eu ochii umezi o patä de nor

in chip de ostrov, tivit de jur imprejur cu 'n fel de horbota ser-puitoare i trandafirie, treAri ca de pe alta lume

- Facem mestere !... Cum sa nu !... Facem Numai sänu ni prindä ploile !... C'apoi de".. i ar:itä pata de nor, plcioa-rele... Boala.i, boala !... Nu te larta ! Catu-i cald i senin, mer-ge!... mai mergel...Mä dor ele cotonoagile istea i mijlocul ma doare-doamne iarta-ma -de par'as putred, da tot merge !... Insäcum or veni ploile, s'o dus boil dracului ! Nu ma stiu eu ?

Dulea ofta arnarat. Apoi rämase pe ganduri, cu ochii lapata de nor care, Imetul cu Incetul ajungand in drentul soatelui,lua Infatisarea unei cladiri in fläcári. Dulea o urmärl panä se

I...

!

!

..

"apoi

si

h .

www.dacoromanica.ro

322

prabu§1, prefacându-se 'n zeci de färdme sdngeri §i, deodata,adaoga sugrumat :

- Ma omoari reveneala §i pace ! Ia un präpaditAtunci, me§terul lordache trase paläria §i mai pe ochi, cäi-

nându-1- Cuuurat prapadit ! D'apoi §i Dumneata nu te cauti !...

Umbli cu babele !... babele-s duh sfânt !... Ai sa ajungi olog IOlog de tot 1 Sa nu te mai poll hrani L.. Dumitale iti trebuecaldura, Dulea, caldura multâL.. iiarna §i vara SA §tii delamine ! i lama §i vara !... Dumitrachi tejghetarul dela Adam §iEva" din piata mare, nu era olog ? Fuca ce olog ?!... Se tineade garduri !... Dar, omu, cä Dumitrachi-i om cu glagori la cap,a plecat urechea la sfatu unui rus ce venea p'in pravalie §i.i. cemai la deal la vale : vi-a turnat niste prube de ciubote captu§itecu blana di câni, sa se dud vesteal... S'acu, slava domnului, um-bli ! Umblä ca toata lumea L..

Dulea se ridiantr'un cot :- Bland di cAni ?- Ce naiba, n'ai mai auzit ?- Ba di auzat, am auzdt, cum sa nu... Da' chipurile Foco-

tiam ca's brawave- Phi, clacá socoteai, rabda I Rabda 'n piele !...Faja lui Dulea, cinstita §i rotunda ca o luna, se umplu de

lumina. Facti o sfortare de necrezut §i se dadu mai aproape :- i zici ca sa aiva leac ? Ha ?La vorbele astea, mustdta me§terului - ro§:e §i tocitä pe:a

colturi - se strâmba intr'o parte, a bucurie ascunsa :- Mai vorba ? Par'cr-ti ia cu mina ! laca, Dumitrachi n'o

murit ! Intreaba 11..Dulea l§i privi picioarele dus pe gânduri :- A§a-i... Intreb L.. Da di undi naiba o gasât el bland

di dui ? Ca pela cojocari nu cred sd hii !- A§i, cojocari 1... Ce cojocari ? Avea ornu un cdni cum

ai §i Dumneata-un câni cu blana moale §i latoasä - ca numaiaceia-i de leac, §i I o dat pe mana lui cumnatu-mio Costin. larCostin, cum T: el saritor la nevoe, i-o trantit o chelica numaruunu !... Nu cred fi costat cine §tie ce pAn pe-acolo... Dapentru Mneata, m'oiu ruga eu de Costin. Ce naiba, atata lucrua face el pentru mine ?!...

Par'ci

L..

sa-I

L..

www.dacoromanica.ro

323

Du lea il privi nauc : par'ca surzise. Apoi se trase indaratcu spaima *i se sgarci langa cane, cuprizandu-1 In brate patima§,nebun de durere, ca §i cum ar fi vrut sa-1 apere de-o primejdie.

Canele ridica ochii - galbeni, cuminti - §i-i linse mana curecuno§tinta.

Dulea simti ca i se rupe inima. Deschise gura §i gemutremurat :

- Ai auzat, mai Mocane, mai ? Ai auzat tu ce ma 'nvatame§teru ?

Apoi amuti §i ramase cu ochii in gol, gafaind, ca §i cumar fi ridicat un deal.

Mqterul, in picioare, gata de duca, ii privi oarecum induio§at.Dar, numai decat, gandindu-se la iadul de acasa, l'§i trase mus-tata pe oala rontaind-o intre dinti, §i saltä din umere :

- Riai, dad e§ti copchil, treaba dumitate L. FA ce vrei L.Da'sa §tii de la mine : cand /i ajungi 'n carja, nimenea n'o saildeie sub nas I Nimenea !... \

f tuflindu §i palaria pe ceafa, baga manele in buzunAri §ipled pe poarta, scrutand zarea, cu ochii lui mici §i sfredelitori.

** *0 searna de vreme, nuli mai pomenira nimic de cele in-

tamplate. Dar seara, ori de ate ori läsau lucrul, avand acela4.drum, se abateau regulat pe la Adam §i Eva" la cate unrach in doua.

Dumitrache tejghetarul- pus la cafe de me§terul Iordache-le sarià 'nnainte zambitor, cu bratele deschise. A§a ca, vrandnevrand, Dulea trebua sa dea mereu cu ochii de ciobotele 'WA-toare de minuni. ,

Odatä, ne mai putandu-se stapani, cum vremea ploilor in-cepuse 0 bath' la u§ä, iar el de-abià se tarA pe picioare §i bla-na mai moale §I mai latoasa ca a lui Mocanu nu era de gasitIn tot targul-eaci in fiecare Dlimilaid it clabueeh cu sapun §i-1spala ca pe un copil,-trase pe Dumitrache la o parte §i, cal-cand-§i pe inima, ingaiml:

- Te-ai ruga un fel de lucru... Nu te superi... ha ?Dumitrache, prefacandu-se CA nu pricepe unde bate Dulea,

il atinse binevoitor pe umar :-Parale? Ceva mai multe? Cum sa nu ! Pentru dumneata...Dulea scutura din cap ca nu-i vorba de asta §i dandu-se

mai aproape, aratä cu dreapta catre ciubote :www.dacoromanica.ro

324

- Cat ? .. CM te-au costat ?...Dumitrache se umf15 in pene :- Aaa, ciubotele ? la un ileac de nimic... vre-o trei poll

cu blanA cu tot... Cam asa cevai... Dar, ce are-a face ? Dam-nezäu sa-i deie sAnMate rusului I laca, acu umblu!... Pot SA dausi fuga la nevoie !

Si tot lAudandu-se si ridicand pe rus In slava cerului, seasezara la o masA nas in nas si prinse AA sfatuiascA din toatáfnima, ca pe un adevArat prieten :

- Nu-li inchipui ! ParcAll ia cu maim L. S'apoi trei poll ..Pe ce nu svarle omu trei ?...

Dulea il ascultA mocnit si golia pAhArui peste pAhArut, caAli facA curaj. .

Mesterul lordache, care se 'ncurcase Inteadins la vorbA cualti musterH tocmai in partea cealaltA a prävälid, nu-I pierdehdin ochi. Iar and simii cA lucrurile-s pe gata, sa ridici a lenesi se 'ndreptA spre ei, legAnat, cu mainile'n buzunäri :

- Ce naiba, bre, omule, tot puneti la cafe ?Si schimband o privire de inlelegere cu Dumitrache, po-

rund trei secArele si ceva mezeluri :- Nu de alta, dar pe inima goala, de...Apoi se tranti pe scaun, rAschirä picioarele si aduse

vorba de bina :- Acu, ha I Acu zic si eu frAngäret! ... SA nu mai duci

grijA toatA ernicica de guii I... Dar panA una alta, muncl nusaga 1.,. SA te tii DulicA 1- Tocma' pe dupA San-Dumitru 'ncolo,daeom scapa cu obraz curat I

Si plesnindu-i una peste genunchi, adäoga vesel :- Si te tii Dad' ! ..Dad, secat la inimä de palma cam prea WA mila a mes-

terului, facu o strambAturA cumplitä, trase picioarele sub masAsi tacu malc. Apoi duse mana la pahar si-I turnä dintr'odat5pe gat, ca si cum ar fi bAut otravg. SA se ducA racila din picioare ! SA se dud pe pustii de unde a venit ! SA nu-i mai audAde nume ! Fir'ar a dracului de racilä ! ca numai ea are sa-1caliceasa sa-1 bage'n pAmant...

Dumitrache-prinzand momentul--sAri indatoritor si 'nfi-gAndu-se fudul in ochii lui, isbi piciorul drept in dusumca L.

- lnc'un pAhAruf I Ha ? Ce zici ? Ca undilemnu L..www.dacoromanica.ro

325

Du lea tresdri §i (land iar de ciobote, II apuci nebuniaNu l Hotarat cd nu mai merge !... Ce, sd se pripddiascil el dinpricina unei javre de cane ?

*i, ametit de bdutur5, ro§u ca sfecla, tranti cu pumnulin masd :

- ..i zece daca vrei 1...Acu, ce-a hi sa hii 1...Apoi, repede, infldcgrat, tremurand din tot trupul, lud pe

me§ter de dupd gat §i-1 privi tinta, fail sd clipiasca :- Ma'ntelegi ? sa vii Co stin l SA vii sd-i eie. Sa-1 dud I

Sd faca bors cu el I,.. Da' and n'olu hi eu acasd l Auz' ? Candn'oiu hi acasä!...

* **

In ziva and Dulea a inatat ciubotele moi §i aduroase,a fost curat sdrbdtoare. Glumia, radea, da de Hut, nu-1 maiincdpea lumea de fericit. lar la lucru-voios ca niciodatd-canta,arunca priviri Inflächrate, striga la salahori, facea atAta gdlägie,-cd lucrätorii Inferbaatati, molipsiti de veselia §i apucdturile lui,umpleau §chelea de fierbdt.

i ziddria cre§tea, cre§tea vdzand cu ochii §i me§terullordache,-el Insu§i scos din tatani-cu tigara stinsd §i lipitä debuza de jos, striga mereu :

- A, ha, bdeti 1...Brava HO 1... Ca la clacd L.Apoi, cuprins de furia dragostei, un fel de dragoste inte-

resatä §i copiläroasd, se repezia la Dulea, 1l ciupia de pulpe, IIplesnia dui:4 ceaf5, ve§nic cu zambetul pe buze :

- Dulicd!... Nu te läsa Dulicd L.. Trage Dulici L.- .

lar Dulicd mägulit, full ciubotele din oehi, cdta la cer,sbucnind la rästimpuri :

- Var §i dirdmidd 1 CA ne prinde iarna mddidl.. Vaar I.

Noaptea, rupt de oboseald §i totdeauna cu cateva rachiurila mäsea,-adormia tun-de cele mai multe ori incältat.

Dar Duminicile, cum vremea incepuse sd se indspriascdIn lege, ne mai voind sa §tie de nimic, se Munn in bordeiu§i se parpalea toatd ziva la foc.

La Inceput, stäpanit, ametit de inchipuirea cd nu va maiduce grije de nimic §i, mai cu osebire, va scdpa de racild cumscdpase §i Dumitrache tejghetarul, il ficil sd Inldture §i chiar aduite oarecum pierderea canelui.

'

'

www.dacoromanica.ro

326

PArea ca un nou näscut care, orbit de luminä, mai mult osimte cleat 4i dä seama de strälucirea ei. far gandu-i färá tintä,fad putere de a se oprl la ceva hotärat,-rätäciä, luneca in ne-*tire peste lucruri §i oameni, ca i curn - in afarä de bucurialui orice pricepere ar fi fost de prisos.

Insa, odatä cu venirea ploilor, greutatea §I fulgerAturile dinpicioare cercetandu-I cu tot dinadinsul, o tristete apAsätoare IIcuprinse, îI puse pe ganduri. i, incetul cu incetul, locul de WOvatrA, locul din dreapta lui, unde-panä mai dAunäzi-se läfäiseMocanu, incepù sd i se parä tot mai gol. Tot mai gol §i pustiu,cä, uneori, Insu§i bordelul-gol §i pustiu-Ii strangea inima cadupä o Inmormantare.

In asemenea ape îí purta privirile rätäcitoare, orbite delacrimi, pe fucrurile dimprejur, pe pereti, pe grindeiul de sus.Apoi, doborat, ca un om supus unor chinuri färâ ertare, cAtala ciubote lung, sfi§ietor de lung : le luA, le pipäiä, le alAturacu dragoste ca pe nite fiinte vii §i, ceasuri Intregi, rämâneäaiurit, nebun de durere, cu ochii In para focului.

crescuse doar de cand era atatica numai Cat cäciula- Ah, me§tere, meVere, mare päcat ti-ai facut cu mine !

Ti zise odatä lui Iordache la un pahar de rachiu.Mesterul infiorat de glasu-i adanc §i cAutiltural pätima§5,

Intoarse ochii spre Dumitrache §i prinse sä-§i mu§te mustata,färá sä poatä scoate un cuvant. lar Dumitrach e-c are de-o bucatä de vreme nu le mai säria inainte ca de obicei -bAnuinddurerea din sufletul lui Dulea, se'nghemui pe scaun in dosultejghelii.

Dulea îi purtä privirea dela unul la altul, puse capu'n pä-mant §i e§i pe u§i färä sA se mai uite'napoi .

Nu trecù mult §i me§terul TI ajunse din urmA gaWnd. Dar,cum nu mai aveau par'd ce sä-§i spunä, mergeau aläturi, tAcuti,ingandurati, ca doi sträini.

La despärtire, me§terul dän sä-i intindä man : - PAL..noapte bunä Dulea....

InsA Dulea, stapanit numai §i numai de durerea lui, îl rasacu mana'ntinsä §i inträ pe portitä, clAtinandu-se pe picioare :

- PAcat L.. Mare päcat !...MeVerul, uluit, ru§inat, îl privi lung, ru§inat §i, deodatä, rA-

sucindu-se'n cAlcaie, 4 orni spre casA furtunä. i cum nevastA-sa

Il

-

L..

www.dacoromanica.ro

327

a§tepta pe prispA, aruncanduli din and In and privirea spredrum,-thara cu gura pe clansa.

Atunci ea - mica §i iute ca o vespe - i se'nfipse in su-flet, gata scoatä ochii

- Ce ? Pentr'o javra de cane ? Da' mult era sä-mi maibage copchiii In hilichi §i sa-mi präpadiascA gAinele ? Mult?$'apoi la urma urmelor, tu l'ai pus la cale Betivule 1 Tu cuCostin §i cu Dumitrachi al tau Tu 1 Tu tragi pacatele

Me§terul scrapi din dinti §I ridica pumnii :- Nu tipaaa, scorpie, ca s'aude de-aläturea 1 Nu tipaaa IEa, Insä, ridica glasul §i mai §i.Atunci scos din sarite, ii arse o de-o rAstigni pe prispa.Dulea - care nu intrase Inca In bordeiu - auzind cearta,

amase trAsnit.Va sä zicA §i mqterul §i Costin §i Dumitrache, ni§te tici-

lo§i 1... L-au in§elat ! Si-au bätut joc !Sääaäracu Mocanu, skacu 1... Atka suflet ii mai rämäsese

§i lui pe lume care sa-I iubiasca, §i el, el, pAcAtosul pacAto§ilor,I-a ucis §i pe acela.1 L-a ucis sa-§i faca ciubote SA-i fie caldla sfarloage 1...

cum alerga de colo 'Ana colo, desradajduit, cAlcand cape foc, se repezi in bordeiu i trase zavorul.

Cam pe dupä Sfintii Arhangheli, binaua fiind gata, Duleaprizninduli partea cu venitä, se Inchise In casA aproape cu de-savar§ire.

Nu e§ia In orq deck rar §i atunci tot pe cal dosnice,ocolind orice prilej de vorba sau bautura. far and din Intarn-plare se pornenia fatA'n faä cu c Ite cineva dintre cunoscuti,se arAta bland §i supus ca un copil. Slabia Insa vAzaad cu ochii§i-§i lásase barba. 0 barn rarA i surä, cei da Infati§area unuimucenic. Si cum Incepuse sA umble cam aplecat, incet l pu-ruri cu capu'n, parnant 'Area de doua ori mai bAtran.

In schimb me§ierul lordache, care se umpluse de banet peurma binalei, aräta mult mai tanto ca de obiceiu. lar ochii luimici §i verzui priv.au drept Inainte, peste capetele altora, ca§i cum lumea, in fata lui, n'ar fi plätit nici douä cepe degerate.

Uneori, aducanduli aminte de Dulea-caci, ori cum, nu

sa-i :

I

1 sa-i

* *

it

I

palmi,

I

www.dacoromanica.ro

328

trebuia trecut cu vederea-deschidea u§a bin4or §i ramanea oclipi in prag, multumit, cu zambetul pe buze. Si cum Du lea nugasia altioc mai potrivit pentru gandurile lui de cat cel de din-naintea vetrei lui,--facea doi-trei pasi, baga mainile in buzuna-rele dela pantaloni, ra§chira picioarele §i, umflandu-se in peneca un curcan, dadea drumul glasului, un glas totdeauna dulceag,plin de prietegie :

--Stai, Dulea I Stai L. Cell mai pasa ? Parale, parale I...Cald, cald I...Grija, nu I... Stai §i te prajt§ti la foc I Ha ?

Apoi, knind ca un ghiftuit de prea multe bunatati, sea§eza pe-o margine de laita, i§i scotea tabacherea lini§tit, rasu-cia o tigara ca pe deget §i, aprinAnd-o tacticos-cum vazuse cafac boerii cei mari-tragea un furn doua, tuguind buzele §i xi-maneA cu ochii in para focului, c4 cum fiecare gaud, ce,trebuiasa se prefaca in cuvinte, ar fi avut greutatea aurului.

Si fiindca Dulea nu mai pomenia nici de picioare, nici deciubote i nici de cane, simtindu-se din ce in ce tot mai lalargul lui,-aducea mereu vorba de noua lucrare pusä la calecu ajutorul de primar : o lucrare grea... o lucrare plina de griji...o lucrare care-i inghilia cu garantia aproape tot capitalul... Instarlit, o lucrare cu multa raspundere...

- Ce-i de facut Dulea ?, Dulea, obosit ca de-o calatorie prea mare, nu raspundeadecat foarte rar ; §i atunci printr'un daaa I" sau nuutd" de-abia ingiimat, cu silä, ca §i cum orice atingere cu oamenii, 1-arfi jignit ca o batjocura.

lar dupä ee pleca me§terul, se scula buimac, facea cativapa§1 Impleticindu-se, 1§i pironia ochii le§inati de slabiciune §idesnadejde pe ciubotele ce se hodfneau acum langa sobä, in locullui Mocanu §i se trantià in pat eu gandul sa doarma, sa nu semai treziascä.

NA, cum asta nu se hatampla, §i orice de§teptare ajunseo povara chinuitoare,-Inteo zi, &it in hainele cele mai deseama, se tara'n genunchi !Yana la icoana Makei Domnului dede-asupra patului, aprinse candela cum facea in zilele de sarba-toare §I, incruci§anduli bratele cu smerenie, pled fruntea sprerugaclune.

Apoi, lini*te, ca §i cum nici o umbra nu i-ar fi intunecatcugetul, bAgA man sub capatai, scoase o funie-funla cu care

www.dacoromanica.ro

329

ti Infasurà de ani de zile uneltele and pleca la lucru-o leabine de grindeiu, facu un lat potrivit, fi trecu pe dupa gat,mai Intordndu-si odata ochii spre icoan5, îl (Mu drumul.

Fun ia fiind cam putrecla i roasa pe alocurea de prea multaintrebuintare, tot desrasucindu-se Incetul cu Incetul, se deslanasi se rupse. Iar trupul lui Dulea , Inca moale si cald, cazu grä-man dinaIntea vetrei, cu genunchii la gur i mAinile In laturi,ca si cum s'ar fi lasat cotropit de dogoarea focului.

* *

A doua zi, dare pranz, mesterul lordache intorcandu-sedin oras aproape sburtInd, cäci, in sfarsit, slava Domnuluiajutorului de primar, care purtase itele licitatiei, pusese manape lucrare,-se abatu pela Dulea sa-i impartasiasca i lui bucurla.

Noua lucrare-era o scoala profesionalä de fete-cea maide seamä din cate facuse panä atunci, avea sa ridici In rän-dul celor dintai antreprenori din oras, si sä-1 instariascä dintr'odatä.

Invätat insa sa nu prea spue tot ce are pe inima si maicu osebire sa se arate ca ceea ce pune la cale e pentru binelealtora, - lua o Infatisare potolitä, îi drese glasul si cleschiseusa Incet, tacticos, cu surasui obisnuit pe buze :

- Stai, Dulea !... Stai !... Ce-ti mai pasa ? Stai i te par-palesti la sobil L. Ha ? Parale, parale .....

dadu sa se indrepte sore laitä, cu tabacherea in mana,clubzuind cuvintele ce trebuia sa-i iasa din pa

Dar foeul stins, scaunul rasturnat, juvatul i upt si nernis-carea lui Dulea, il facu sä holbeze oclai. Se apropie repecle,cerceta si deodatä dandu-si searna, scapa tabacherea i ram asen3uc, trernurand, galben ca ceara. Inteo clipä toate sfortarile,toate injghebärtte, toate tertipurile framantate in nopti de svär-colire i nesornn, toate frigurile de imbogälire i huzur, toate levazil prabusite, nimicite, fäcute praf... Dar garantia ?...

Sbucni pe usa ingrozit, aproape nebun, cu manile'n par.orbit de furie i desnadejde, repezindu-se la gard, Incepu sa

batä, sä strige din rdsputeri :Catinc0000 I... Catinc000 Ah, doamne, Dumneaulef..,

Catin cooMANDRU

i

A.

*

Si

Si,

-

www.dacoromanica.ro

MUNCITORII

Au plugarit, au samlinat; §i'n zoriiAtator i átator nazuintiAu sangerat pe rand de suferinti

s'au topit de grije muncitorii.

Azi lanul greu tsi leagana fioriiDin zari In Eari : In suflet naso credinti

nasc surasuri §i priviri ferbinti -Caci sau trezit tu ei seeeratorii.

iar s'avanta §i se dau poverii...Dar, cand amurgul sub cupola veriil'mbracen haina lui aromitoare

larguri tihna s'a lasat deplin,Mai fericiti ca nimenea sub soareIntind durerii ramuri de maslin.

A. PIANDRU

`> vtrtA°0%

www.dacoromanica.ro

NOAPTE

Curg valuri de 'ntuneric i besna CroteOceanu-i de Were ma mustra ca olar n afund de hoas nici o stea, nici unaSpre mine sa-0 porniasca solgeata de lumina.

Si cum strabat cuprinsul din greu qi fdret zareCu apele 'ndurdrii ajunse la grumaz,Beiptura-mi pare-asemeni unui catarg pe mareCe 'nfrunta desnddejdea talaz dupa talaz.

Si-atdta sunt de singur gol de cer mi-e duhulIn ingaimarea asta de humd sbuciumater,Cä strigdtu-mi sdlbatic de-ar spinteca velzduhulPustietatea duvet ar mai muri odata.

Presimt cn clipa asta o lacrimd ar frige...Ce vrea cu, mine besna de pure a'ncremenitC'e vrea ? Cdnd cugetarea-mi ca un puntnal se'nfigeSkind gata sa-0 croiasca drum nou in infinit ?

A. MANDRU

si

P

'ule,una...rind,

nu-i

www.dacoromanica.ro

CI

CORIL 13lIgERCULUIO INCERCARE DE RECONSTRUIRE ISTORICA

UNUI TINUT DE NOTAR DOBROcie/IN

Uscatul Dobrogei se terming 'In partea nordica prin douäproemInente care, udate din trei parti de apg, au Infatisarea unorpeninsule.

Cea de la apus este determinata numai de cursul Dungriicare, urmand o directie sud-nordica panä dincolo de Braila, seintoarce spre rasarit i putin spre sud, inconjurand astfel cu apaultimile ramificatiuni ale inaltimilor nordice dobrogene de la/Akin i formand Tn acel colt un fel de peninsula ascutita care,din aceasta cauza, are mai mult Infatisarea unui promontoriu. Laasarit, cealalta peninsula este rnarginita la nord de bratul Sf.Gheorghe, spre rasarit de baltile si stubariile formate de &laIntortochiata i domoala a Duna vatului, la sud de laguna Razim

Babadag, iar la apus de o linie conventionalg, care ar urmasoseaua IsacceaBabadag, strabatand valea n1rginit deo Lartede dealurile de piatä, uscate i rosietice de la Agighiol si decealalta parte de ainguraticul Denistepe, straja rämasa fnca dinvremea celor mai Indepartate timpuri ale continentului nostrual vechilor transformari prin care a trecut Intregul tinut alDobrogei.

Forma rotunjita a a dealurilor din aceastä regiune, cumsunt cele de lai Bestepe, Carabair, Agighiol si Tulcea ; lacurilesarate, Inchise, de la Morughiol si Beibugeac, precum i esul in-tins ca'n palma, ce se Inlinde dela poalele Cairacelor catre Sari-nasuf si Caraibil si care se confunda cu luciul apelor iparilorlagune de origina marina ale Razimului, strut probe evidente demarea vechime a acestor tinuturi.

Evolutiunea morfologica a peninsulelor descrise aid, a

WIP""-A- -47 El041. e ,

A

si

www.dacoromanica.ro

833

strgbatut o serie de faze foarte interesante, ca s ajurga pangin situatia de azi.

Configuratiunea acestui colt dobrogean este In leggtura cuultimele suferite de aceastg regiune la sfarsitul tertiaruluisi in tot timpul cuarternarului.

Ridicarea Dobrogei deasupra märii in perioada pluvialg aadus o modificare a marei limitrofe din aceste part% La sfarsi-tul tertiarului regiunea de astäzi a Deltei Dunäril si a lacululRazim era acoperta de mare. Aceastä mare se intinded I pesteacest Cot al Bageacalui", cum il numesc locuitorli si pang as-tdzi, printr'un brat pe valea Sarinasuf-Beibugeac-Morughiol,izoland spre räsgrit o insulä de coline, la Dunavät.

Cand in diluviu regiunea noasträ se tidied pe Incetul, atunciaceastä infunclgturg se ridicg si ea si in basinul, care facea co-municatiune hare marea din locul deltei de astgzi j marea carese intindea in locul lacului Razim, au rams lacurile sarate ac-tuale de la Morughiol i Beibugeae.

In a treia perioadg, dupd depunerea loessului, and aceastäparte s'a lásat din nou in jos, scufundarea n'a mai fost asa demare inch sä se mai poata stabili comunicatiunea apelor dirt

cele doua basmuri ale märii prat depresfunea de la Sarinasut-Morughfol 5i de aceia apa rämasa in aceastd vale s'a mentinutdealungul timpurilor, formand lacuri i mentinandu-si o salini-tate foarte pionuntata.

Acebtor miscari alternative de ridicare i scufundare se da-toreste patrunderea marii Oa In apropierea dealurilor Cairace,pe ampia accia intinsd dintre dealul Sarighiolului i Carahair ;tetragandu.se mai apoi apa, din cauza unei miscári de ridicarea scoartei, a lasat dupa ea un ses, care nu este de cat fundulmarii de odinioarg.

Regiunea peninsulata de cate re ocupdm a tames, deci, in-conjuratd, niste timpuri vechi de tot, din trei pärti numai demare, atunci and Dungrea se värsa inteun mare estuar al ei informa de con, care-si avea varful format de malurile stancoasede la Isaccea i tidicaturile basarabene de la Tera8pont. Chiarcand vanturile din directiunea nord-est au format cordonul lito-

1) C. Bralescu, Migari epirogenice qt ea ractere morfologice în. basimulDundrei de jos Anatele Dobroyci" Anul 1 (1920) No. 4 pg 581-382.

').

iii

miscizi

www.dacoromanica.ro

334

ral, ce pornid de la capul Gibrieni si se opria la varful de uscatCasapchioi-Caranasuf, inchiland acest estuar izolându-1 demarea intinsä, regiunea noasträ a ramas inch inconjuratä deapele märii ¡Ana tarziu, and actiunea continua i indelungatäa Dunarii a inceput, prin depunerea aluviunilor sale, prin creste-rea bancurilor §i prin crearea unor talveguri in aceastä intinderede apa, sa croiasca o delta. In aceastä epoca s'au format si bra-tale Dunarii i printre aceste brate, care strabateau delta, s'ausocotit si garlele Dunaveiful t4i Cernefal, ajunFe astäzi laid nicio insemnatate.

Nu toate bratele au ajuns la cordonul Moral in acelas timp ;bratele sf. Gheorghe si apoi Sulina, care sunt cele mai vechi,l-au AbAtut probabil cele dintâi, Dunavatul i ('ernetul, careerau i ele brate mari de Dunrue si Inca foarte vechi, abia auputut urnple o parte din liman, ramanaid cea mai mareparte din el liber i nici n'au fost in stare sa-i indulciascä md-car complect apa, asa cá aici nid vegetatia nu a putut aveaTre-un rol mai importar t. Gurde de aici - PortIta, Pentea§ca,Gura Buazultn au rämas la inceput numai mste intru upert inhnia cordonului Moral, prin care sd se poatd scuige plusul deapa adus de fluviu in ceastA parte a limanului transformat inlacuri" 1).

Ca si in delta propriu zis5,-uncle vegetatiunea aqua1ic5,sprijinita pe namolul adus de ape si depus treptat-treptat inasa fel ca sä iasä la iveala, a dat nastere unui teren mat muttsau mai putin consistent, formandu se o regiune solida, care ainlocuit apa estuarului,-- lot asemenea §i pe marginea bratuluiSf. Gheorghe si a celorlalte dona brate de odinioard ale Dund

Dunavatul i C crnelul, s'a format un inceput de dtltd, carea mic§orat intinderea mdrii in aceste pärUi, dând nastere uneimarl lagune, cunoscuta in antidtate sub numele de Halmnris.Inaintarea uscatului If1 partea aceasta, numita astäzi insula bra-

1) Dr. Gr. Antipa, COteua pi obleme eiinf +flee $i economice p ivitoüi ela Delta Duneirei (Analele Academiei rornane, sect. tiintici t.(1913-1914) pag. 86- 7.

Karl F. Petei s, Grundlinien zur Geographic undGcologie do Do-bru(jsclia (Deukschriften der konigl-Kais-Akatlemie der V chaften)Wien 0866) pg, 19

sO

rii,

XXVI.

p

www.dacoromanica.ro

335

novului, cuprinsA intre bratul Sf. Gheorghe, Oda Dunavtuluilacul Razim, a format o serie intreagA de cordoane litorale pa-

ralele i succesive, care deslipiau portiuni din marea de odini-nioarA $i le transformau in lacuri. Dealul Carabair trebue sä fifost udat de ape, pe care se miscau corAbii, pentru ca sä se fiputut intemeia i desvolta aici in anticitate un ora$ a$a de in-semnat ca acela, ale drill urme se vAd i astäzi f n partea desud-vest a acestui deal, acolo unde hArtile InsemneazA localitateaZaporojeni.

Pe mäsurl ce s'a consolidat i s'a acoperit cu plaur regi-unea cuprinsä de ape, dreia astäzi i se zice insula Dranovului,

apa DunArii a fost dusä in aceste lagune sudice de cele doll&brate vechi ale ei, DunavAtul i Cernetul, care sunt insemnatepe o hartä din evul mediu a lui Thomas (1500) cu numele deLaspera §i Stravicho sau Proslaviza. 1)

Bratul Dunärii, arAtat la Plinius cit se pierdea in lagunaBazimului, trebue sä fie unul din aceste

Din aceastä cauzA unii autori, ca Brandis, cred chiar cAnumele de Hieron Stoma, dat in anticitate unuia din brateleDunärii, trebuia sä fie localizat la acela, numit in epoca modernäDunavAtul. 9)

Kiessling socotc$te din conträ cA Dunavatul n'a fost nu-märat de cAtre scriitorii vechi in $ir cu celelalte guri ale Dunärii

cA, deci, cu atât mai putin s'ar fi numit Hieron; prin aceastädin urrnä numire trebue sA intelegem gura Sf. Gheorghe.$)lnsemnAtatea DunavAtului, ca brat al Dunärii, a scant treptat

numai a$a se explicA de ce, dupA pArerea lui Kiessling, n'amai fost pomenit nici el $i nici lacul Halmyrls, de eAtre geografi,ca guri ale Dunärii. ').

Cu toate acestea Dunavätul era in vechime destul deinsemnat i larg $i era un drum navigabil.

1) Gr. Antipa, Regiunea inundabild a Dundrii (1910) Ducureeipag. 104, 108, 118, 127 i notele de jos ; Gr. Antipa Lacul Ra&im, stareaactuald a pescdriilor i mijloaceie de indreptare Bucure5ti (1894) pg. 4

2) Brandis in Paulys-Wissoma Real-Encyclopädie der classischenAltertumelvissenschaft vol. IV col. 2119.

3) Kiessling in Pautys-Wissowa Reca-Encyclopddie , . , vol. VIIIcol. 1530

4) lb/dam vol. VII col. 2277.

§f

clod.

si

si

Ind

n

www.dacoromanica.ro

336

Desi studii stiintifice amánuntite asupra fazelor prin care atrecut formarea insulei Dranovului nu s'au fkut, pentru ca sAputem preciza in timp felul cum s'a tot Inpotmolit gArla Duna-vAtului, totusi, cu aproximatie, bazati mai cu seamA pe informa-iile i geografice ale scriitorilor vechi, se poate deduce

ck IncepAnd din veacul al II d. Chr. i pAnA in veacul al VIII,acest brat al Dun Aril s'a tot impotmolit, ne mai fiind dupa aceastAvreme accesibil navigatiunii. Insula, formatA treptat, se numea Invechlme Peuce, care pe hArti medievale e Insemnatä Ostrovica 1).

Faptul cA aceastft regiune era udatA de trei pArti de apAsi se afla la cel mai exlrem punct al tinuturilor lumii sud-rAsä-ritene, a fkut ca sá se desvolte alci o viatet foarte intensA, ates,tatA i pAnA astAzi prin resturile numeroaselor cetáti, care segäsesc cuprinse pe toatA marginea acestei peninsule.

StrAmtele brate de vársare ale Dunärii, ceii croiserA acumo delt, formaserA o regiune de baltA care, prin vegetatia-i bo-gata, era una din cele mai renumite pentru desvoltarea unei vietipAstoresti ; de aceia aceste pArti ale gurilor i chiar tinutul uscatdin cotul nostru, vor fi fost cercetate de numeroasele turme deoi ale Getilor, cari cutreerau tara 3).

Cine stie dacA nu cumva toate movilele acelea, care se vAdpe dealurile Carabair, CAirace si ale Sarighiolului, ca i pe toatAIntinderea cuprinsA intre satele Dunavät si Caraibil, formAnd cAteodatA chiar linii drepte, cum sunt cele ce urmeazA ¡rare Sarina-suf-Bestepe o directiunea nord-sudick-nu sunt urme ale acestorpopuIatiuni de neatn tracic, din vremuri. preistorice 3).

1) Tomaschek in Zur Kunde der Hamus-Halbinsel II Die Randels-mege im 12 Iahrhundert nach den Erkundigungen des Arabes Idrts1 in Si(.zungsberichte der Akad. d. Wissench in Wien (phil.-hist. Glasse) 1886Bd. 113, pag. 308.

2) E. Roesler, Die Geten und ihre Nachbarn in Sitzungsberichteder K. Akad. der Wif-s. (philosophisch-hist. Glasse) inWien 1863. Bd:XLIV pag. '146.

3) Asupra tumulilor : Dr. M. E. Weisser, Thracian und seine Tu-muli iu Mitth. der anthropol. Gessel. in Wien II, 1872 ; C. lirkek, DieIleerestrasse von Belgrad nach Constantinopel und die Balkanpasse Ping.Tempscky 1876 (Cap. Tumules uncle se dä i bibliogralia); C. lirecek,Geschichte der Bulgaren Prag. 1876, pag. 56 ; C. Iirecek, Geschichte der,Serben I, p. 23-26 ; W. Tomaschek, Die alien Thraker (Sitzungsberichte

istorice

www.dacoromanica.ro

337

In partea de apus a regiunii de care ne ocupAm, intalnimprezenta Getilor la Aegissus (Tuicea de azi), care a fost cuceritde atre ddrisii hi anul 12 d. Chr. in timpul rázboiului dadc,pNrasinda-I dup'ä aceia regele Odrizilor 1).

Intinderea stápârtiril romane in Dacia aduce i o intinderea acestei puteri in Scythia minor, iar organizarea apärArii gra-nitei sub Traian, Adrian si Antonini are ca urmare o puternicadesvoltare ä vietii romane in aceste pärti ale Dunärii de jos. Co-mertul ce se fAcea pe mare si pe Insemnata arterd decomunicatie a Dungrii a provocat o inflorire, credem, mai cuseam4 hi aceste p5rti extreme ale Dobrogil. Necesit6tile de per-manentä legAturä cu linuturile din mijlocul peninsulei balcaniceau gräbit construirea unei sosele puternice dealungul DunArii,prin mijiocirea cdrela se puteau lega lagn-cle i castelele asezatepe marginea marelui fluviu.

Celtii, cari se gäsiau in secolul Ill a. Chr. la Tyras i Olbia,au putut trece prin aceste locurl atunci and s'au pus In miscare.Dintre cele doui nume de originä celtic5, Noviodunum §i Aru-bium, cel dintaiu se MIA la hotarul de apus al peninsulei noastre,acolo unde este localitatea de astäzi, Isaccea 2).

der K. Akad. der Wiss. in Wien 4893) I, p. 427 ; I. G. AndriesescuContribufie la Dacia inainte de Romani, Iasi 1912, p. 20.

Dupä pärerea lui I. Weiss (Dobroudtcha im Altertltum (historischeLandschaftskunde) Sarajevo, 1911, p. 26), Trogloditii ce se constatklocuind pe aproape de gurile Dunarii - (C. Iircek, Das FurstentuntBulgarien, p. 157 ; Carl. A. Rornstorfer, Typen der landwirtschaftlichenBauten im Hersogthume Bukovina in Mitth. der anthr Gesell. in Wien,XXII, 1892),-n'ar fi o populatiune aparte, ci numai numele sub careScitii i Getii din interior erau. cunoscuti din cauza locuintelor, de cätreGrecii oraselor de langit mare.

1) Anton von Premerstein, Die Anfange der Provinz Moesien iiiIahreshefte des österreichichen Instituts (1898), I., p. 181 ; V. Pärvan,Salsovia in Convorhiri Literare 1906) p. 965 ; C. Brätescu, Dobrogea laOvidiu in Anuarul de geografie si autoopogeografie, p. 4-22.

2) I. Weiss. 1. C. p: 34, 50. Prerea lui Weiss cä aceste nurniris'ar datora mtor auxiliari Gali, cari au fost asezati aici, este combAtutade d-1 V. NI-van, Zidul celäjj Tomi in Anal. Ac. rornâne, t. XXXV11,p. 424, nota 2 mule e i discutia ; N. lorga, Geschichte cl. ruin. Vollees-

p. 19-20 ; C. Iirr,cek, Geschichte der Serben I, 28 ; R. Roesler, Ro-meraische Studien p. 23; I. Schafarick, Slavische Alter thamer 1, p. 89.H, p. 106 ; G. Lejan Ethnographic cl. europaischen Turkel (PetermannsMitteilungen) Gotha 1861, p. 9.

1,

www.dacoromanica.ro

338

In insula Peuke, vecinit nemijlocitd cu acest tinut peninsular,s'au retras Tribalii in anul 335 a. Chr., ludnd cu dAn0i §i peregele lor Syrmos, atunci cand Alexandru cel Mare a voit sä su-pund peninsula balcanied 1).

Apärarea Dunärii, prin stabilirea diferitelor legiuni in puneteintärite, atrage dupd sine o intensi prosperitate §i a vietii civileromane. AsigurAndu-se teritorful sudic al gurilor Dundril, înflo-rirea ora§elor grece§ti dela Marea Neagrd atrage un numär decomercianti romani din alte pArti ale imperiului din cari se gd-sesc §i la noi, la Noviodunum §i Aegissus 2). Transformarea tru-pelor de hotar, in primul sfert al veacului III, de dtre AlexandruSever in trupe de adevärati grAniceri-", cari aveau pdmânturilelor proprii §i cari, se insurau aci, contribui la ridicarea unorfrumoase gospodärii rurale. A§a dar, pe längd centrele legiunilorin mod normal se desvoltau satele Vici" ce coprindeau o po-pulatiune ruralä romand alAturi de elementul autohton. Intre anii100-200, timp de trei generatiuni, viata rurald a Dobrogei capd-td o deosebta importantä prin inundarea unei bogate popula-tiuni romane care trAe§te in sate separate, iar cAte odatä alaturide Tracii indigeni, pAnd in aproapierea ora§elor grece§ti de pelitoralul mdrii. Aceastä prosperd viatd romand este atestatä 41

pentru regiunea nord-ostied a Dobrogei, cdci in vrernea lui An-tonin Piul gäsim vici romani lAngA Aegisus, Vicus I Urb...,iar din timpul lui Septimiu Sever a§ezdri lAngA Noviodunum caVicus B... ridau (?) Vila Siampudi(?) i Vicus Siribuendi (?);hi anul 178, se pomene§te de o avezare rurald längd Ba-badag, un Vicus Nov (?). 3).

Resturi din aceastl puternicd i infloritoare vial& romand segäsesc Inca la Dautcea, Meidanchioi, Niculifel 4); In coltul co-prins intre Dunavät-Halmyris se intAlnese asemenea a§ezdri,romane vechi, pe baza rämälitelor gäsite, in urmAtoarele loca-

4) B. Roesler, L c. p. 19.2) V. Párvan, Die Nationalität der Kaufleute im römischen Kai-

serreiche. Berlin, 1909, p. 33, 72.3) V. PArvan Cetatea Ulmetum I. in Anal. Ac. române (mern. sect.

i6t.) tom. XXXIV 1911-1912 pg. 578 ; V. PArvan, Cetatea TropaeumBucureti 1912 pg. 21.

4) V. Pârvan, V/mettcm I pg. 578 ; I. Weis / c. pg. 54,

www.dacoromanica.ro

839

iiti actuale : Caraibil, Agighiol, Erzissala. Cam pe lane satulSarighiol din plasa Tulcea, se afla probabil localitatea VallisDomitiana, in apropiere de lacul Razim, far spre sud ase-menea resturf romane se Intindeau pe uncle sunt satele de astaziCararnanchioi, Paqa-Cdfla, Canld-Bugeac i Cearnurlia de jos ').

Infiintarea drumului dunärean si a posturilor de paza pelimesul acestui fluviu de prin intaia jumätate a veacului 11,aduce cu sine stabilirea unor asezäri durabile pentru trupeleinsärcinate cu aceastä aparare. Din cele trei drumuri marl, carestrabateau Dobrogea si din care se desfaceau o multirne de altedrumuri secundare, unul ducea dealungul Dunarii pana in acestcolt estic, de unde apoi se intorcéa pe marginea vechiului lacHalmyris, Indreptändu-se spre orasele grecesti asezate pecbastele Märii-Negre i scoborandu-se spre sud.

Hartile i geografii antici arata cA drumul acesta, care faceacircuitul periferiilor launtrice ale Dobrogei, trecea in coltul nord-estic al provinciei prin o multime de localitati, dintre care pänäacum n'au fost Inca precizate toate, rämänand sapaturilecercetärile arheologice, fäcute la fata locului, sa-si spunä

cuvant.Pentru lämur !sea pozitlei geografice a acestor asezdri dam,

in forma de tablou comparativ, sirul lor, dintre Noviodunum siIrtropoks, pomeuit In izvoare, dupä lucrarea d lui V. ParvanSalsovia (Con vorbiri Iiterare 1906 pg. 1018). -

A,est numar mare de cetäti i orase aratä, paira la evi-dentä, viata intensa care s'a desfasurat i s'a mentinut aproapeneIntrerupt OA in vremea lui Procoplus.

Inscriptiunile i alte obiecte arheologice, gäsite in diferitelocuri din acest colt, precum i informatiunile culese din diferitiistorici i felurite intinerarii vechi, au ajutat intr'o oarecare ma-sura precizarea i indentificarea lor cu aproximatie, desi cevahotarat nu se iva ti, pana ce sapäturi tiinifice, ¡acute lafata locului nu vor aduce cele mai pretioase contdbutiunl Inaceastä privintá.

I.) V. PArvan Ulmetum I p. 578 ; I. Weiss /.. c 54, 57.

§icft

ai-ms!

www.dacoromanica.ro

340

PtolemaeusTab.

PeutingerianaSag-i. V II

ltinerariulGeogr. Ravenat Antonin.

(p 22,3-7)

Notitia DignitatiumOrd. (XXXIX (XXXVI)

Hierocles(p. 637)

Procopius(de aedif)

Nouiodounon Novioduni Novioduno No-doduno Novioduno Novioodaunos Naiodouno(III, 10 § 2 si 5)

XLI In. p.(IV, 5) leg. II Herculea

XXIIII m. p.Praefectus legionis pri-

mae Ioviae -

(sic) (IV, 11, p, 307-8)

Sitioenta (c. 601/, kin ) A.egypsum (c 35112 km.) Praef. ripae leg. Noviodounos Aigistos(III, 10, § 5) (IV, 5) I Ioviae cohortium IV, 7, p 293

Salsovia Aegyso quinque pedaturae su- AigissosHieron Stoma XXIII rn. p. Salsovia XVII m. p. perioris. Milites primi Alm/ris

i Peuce (c 35V2 km.) (IV 5) (c. 25 km.) constantiani Halmyris (IV 7, p. 293)(III, 10, § 2) Acciso. - Praef. ripae

Ad. Stoma Stoma Peuci SaIsovia leg. I. boy. coli. V Istros GratianaBistros polis LX m. p. (IV, 5) VIII m. p. pedaturae inferioris (IV, 11, p. 308)(III. 10. § 3) (c. 83 -'/,, Km).

Istriopolis(c. 13 km.) -racastellum»-- Cuneus

equitum armigerorun. :.

II istropoli (IV, 6 si V, 11 ) SahmoructeXVII ni. p.

Salsovia.-Militesquinti constantiani

(c 25 km.) Talamonio «Castellum»Cuneus equitum

,.

'

Valle DomitianaXXVI m. p.

Arcadum' Iu Plateypegiis

(c. 38V, km.) Praef ripae legionum I

Ad. SalicesXXV m. p.(c. 37 km.)

Historic) (sic).

Ioviae et II Herculiaemusculorum Scythico-

rum et classis.fkratiana Milltes

primi Gratianenses.

.

www.dacoromanica.ro

341

Noviodunum este MAO Isaccea de astAzi, pe rnalul Dun Arii:unde malul stâncos lnainteazd In apii. 1).

Acolo uncle Dun5rea se apropie din nou de tärmurilestancoase ale coastei gäsim castelul Aegissus, mentionat in.toate itinerariile antice, afarä di Tabula Peutingerian5, unclelipse§te probabil numai din neglijenta copistului. 2)

Spre r5särit 'de Tulcea la vre'o 10 Km. Intálnim marl ruinela satul românesc Prislava ate c5ror resturi de ziddrii mari §iputernice amintese timpuri indepärtate". In baita din fatä s'audescoperit In iarna anului 1008 urmele uni port format dinblocuri marl de piaträ"; de asemenea In ruinele din sat s'a desco-petit §i un capitel de marmurä cu cruce 3) Weiss crede cä aidva fi lost localitatea Thalamonium citatä In Notitia DignitatuMdupä Aegissus. 4)

Din faptul c5 printre zidäriile acestea se gäsesc mari can-titäti de cioburi §i numeroase monede, In cea mai mare partebizantine, se poate deduce cd avem de aface §i cu o a§ezare dinaceste vremuri mai tärzii. Dad aceastä localitate va fi MicraPraeslava de la gurile Dun5rii, pomenitä de scrlitorii bizantini,«Berisklafisa» geografului arab Idrisi din veacul al XII, sau por-tul Proslavica" indicat intt'un portulan genovez din al XV veacInteun golf la gura Sf. Gheorghe" este greu de afirmat In sta-diul de astäzi al cercetärilor istorice de aceastä categorie. 5).

Mergând mai departe de . ruinile de la Prislava, spre räsä-rit, acolo unde bratul Sf. Glieorghe se apropie din nou de URpromontoriu stâncos care-i ese In cale, Intalnim iar5§i ruinileunei vechi Intäriri. Acest prornontoriu, e un mal Malt de peste30 metri, care se inaltä drept din Dunäre §i formeazA capulunui §ir de alte maluri, ce se continnä de-a lungul apei pe ointindere de vre-o 2 km. panä în apropiere de orsi§elul Mahmu-

1) V. Pârvan Ulmetum I pg. 5.85 si allele ; de asemenea veziharta a§earilor i drumurilor care insote*te aceaslä lucrare.

2) Tornaschek In _Pauly s-Wissolva Real EncycloyMie I. col. 477PArvan, Scasovia in «Convorbiri LiterareA (1906) pg. 1019. .

3) Raymund Netzhammer, Die christlichen Álterthiinter der Do-brudscha, Bukarest 1918 pg. '141.

4) 1. Weiss i. c. pg. 54.5) C. Moisil Ca*, romane la DancTrea de jos in Buletinul comi,

sitmeí monumentelor istorice (1909) pg. 87-88,

5

Y.

www.dacoromanica.ro

342

dia. Peste acest cap acoperit de iarbä verde si bAzdat din locin loc de fAgasurile !bate de ploi, se Malta niste impozanteruine, cdrora locuitorii le-au dat numele de ((Cetatea Bisericutan.Ele sunt formate din ridicAturi de pämant inane de vre-o 8-10metri, care constituesc un dreptunghiu lung de 150 metrilat de 120. Santuri formidabile, a cAror adancime este pe unelelocuri de 6 metri, se intretaie In jurul cetätii In toate directiu-nile. Trei din ele coboard tocmai din dealurile Bestepe, aflätoa-re la vest i, Indreptandu-se perpendicular spre Dundre, apäräcetatea din läturi, pe cand un al patrulea paralel cu Du-area, o apAra din spate 1). Distanta de circa 601/2 km. dintreNoviodunum i Salsovia, datä de Tabula Peutingerianä, coincidecu distanta dintre-Isaccea i Mahmudia ; prin urmare, in aceastälocalitate a fost odinioard castrul Salsovia, despre a cärui exis-tentä in aceste pärti ne vobeste un fragment de diploma mili-

gäsit aici. Toate vestile istorice i epigrafice aratd c4 ea alost infiintatd ca o statiune de pea în secolul II i a cläinuitOa in secolul V, cand Notitia Dignitalurn pomeneste pentruultima datd acest castru. Iustinian and intdri din nou granite,läsi in päräsire Salsovia 2).

Pe drumul ce duce de la Morughiol la DunavAtul de sus,in iesitura de pämänt care porneste din rarnificatlunile dealurilorlimitrofe cu balta, Intre lacurile de astäzi Crugli-mic si Crugli-Mare, se vdd ruinile unei cetäti, care se margineste In fatd cubalta, iar 'in spate cu drumul de tard ce duce la Dunavätul desus. Desi cetatea este acoperitä lp mare parte, nerecunoscanclu-se de cat niste ridicdturi, impozante de pärnant, se poatetotusi recunoaste cd aci a fost odinioard o puternicd asezare.O fritreagä serie de monede romane republicane de argint, dinveacul II si I a. Chr., de ale familiei Appuleia (L. App, Satur-ninus),Claudia (P. Clodius M. f.) Fabia (Labeo), Furia,L. Furius Bro-chus), Julia (Caesar) i Vibia (Pause), precum i altele din vre-mea lui Filip Arabul (244-249) ca i una de aur a Impäratu-lui bizantin Marcian (450-457) ne aratä cd pe aceste locuri seaflä una din cele mai vechi statiuni routine de la Dunärea de

1) C. Moisil, eel* romane l Dundrea de jos pg. 88,2) V. Parvan, Salsovia ((Cony. Literare» pg, 1039-1040 ; C.

cetati romane la Danclrea de jos pg, 89,

§i

put,

Moisil,

www.dacoromanica.ro

343

jos. Identificarea acestor resturi de cetate cu localitatea Sarno-rude, pornenitA astfel de Itinerarul Antonin §i de Notitia Dig-nitatum sub numele stricat de Talamonio, isi Weaptä confir-marea numai din partea sdpAturilorsi descoperirilor noud Y) Chiardad Saimorude nu este de cdt o stricare a numelui Halmyris.Ind rdmane de vAzut däcd aici va fi fost odinioard acest oras...

Cetatea Gratiana, pomenitä in Notitia Dignitatum si laProcopius, trebueste, fireste, cAutatd pe aici ; unde a fost InsAanume, e cu neputintA de fixat. 2)

Vallis Domiliana din Itinerariul Antonin, a fost identificatAde I. Weiss 3) inn' un mod mai mult ipotetic Lam pe lAngd satulSarighiol din pl. §i jud. Tulcea, in apropiere de lacul Razim.

Celelalte doud ceati Stoma Pend sau Ad Stoma din listalocalitätilor date de Geograful Ravenat si Plateypegiis din Nod-.tia Dignitatum, dupd un criteriu mai mult geografico-informativ, aufost fixate cam in felul urrnAtor : cea dintdi, dupd mdsurAtoareaitinerariilor care o pomenesc, ar fi cAzut intre satele actualeSarinasuf si Caraibil, in dreptul cArora se varsd gdrla DunavAtu-lui ; acestei coincide* geografice i se datoreste probabil sinumele de Ad Stoma. Intre cele cloud sate pomenite mai sus,Desjardins a gdsit in 1867 un fort bizantin" si nenumAratefundatiuni de ziddrie. Cealaltd cetate a In Plateypegiis» din No-titia Dign. a fost identificatA de unii cu localitatea de la Carabajr,insemnatd pe hartile contemporane Zaporojeni")

Hierocles si Procopius pomenesc, printre alte castele inazeste pdi ti ale DunArli de jos, dupd Aegissus, o localitatenumitä Halmyris. Scriitorul bisericesc Philostorgios de la Trice-

putul veacului a V-lea, si bizantinul Nikephorus Callistos inIstoria bisericei, la anul 383, arnintesc deopotriva despre aceas-td cetate. Procopius spune despre ea cA a fast IntAritä de impdratullustinian si cd se alla situatd in coltul cel mai extrem al Scitiel. 5)

Aici si-au petrecut zilele si martirii crestini Epiiktet si Astion.Faptul cd din toate isvoarele, care vorbesc de aceasti lo-

'1) C. Moisil, Cetati romane pg. 89.2) Y. Pârvan, Ulmetum I pg. 597 note 2.3) I. Weiss /. c. p. 67.4) C. Moisil, Cetati romane pg. 91.5) V. PArvan, Salsovia «Conv. Literare pg. 1040,

www.dacoromanica.ro

344

calitate, se poate deduce ca era a§ezatA pe malul lacului cu ace-la§ nume,-cAci atunci probabil lacul Razim se Intindea §i udacu apele sale a ceastA coastä a Carabairulul, - s'a stabilit cA

Halmyris trebue§te sä fi fost acolo unde se väd acele mari rui-ne pe collnele dealului Carabair, care intrA In acest Ioc ca uncui fn baltA" In partea de vest a satului DunavAtul de jos, unde

Moisil cAuta sä identif ice localitatea In Plateypegiis". 9,ImpAratul Decius f§i gäsi moartea, prin Goti, In bältile din

apropierea HaIngyrisului in palude Salanwir" (Summeir, Ron-calli Chron. II p. 252.) ; in eivilate Armyridensium" erau §iGreci cre§tini §i tot aici Hunii au sdrobit o§tirile care apArauhotarul (Acta SS. lunii III. p. 315).

Numele Halmyris, capätä In härtile medievale forma deMyris §i Mara aa cum se numia atunci lacul Razim ; iar ara-bul al-Myris, corespunde Intocmai cu vechiul Salmyris. 2).

Elementul grecesc al ora§elor de pe litoral va fi jucat unrol mare §i In pArtile Halmyrisului In vremurile de pace §i lini§-te, care au urmat §i pentru provincia Scythia 2). Prezenta lui

1) I. Weiss, Dobroudtscha in Alterthum pg. 13, 55 sg. ; V. Pârvan,Ulmetum I pg. 597 nOta 2 si harta dela sfdrsit uncle se apaz4 locali-tatea Ralmyris in locul numit «Zaporojeni» ; V. Pärvan, Hietria IV(Analele Ac. rom. t. XXXVIII pg. 579-588 coprind discutiunea arnti-nuntil asupra lacului Halmyris si a vestilor antice referitoare la el

la gurile Dunärii limitrofe lui ; pe barta de la pag. 582 (aceiai cain Archdologische Anzeiger 1915 (?) se reconstitue !Annul udat- odi-

nioard de cdtre apele acestui lac, asezându-se localitatea Ifalmyris zn

acelm punct ca §i mai sus, pe partea de sud-vest a dealulni Carabair;C. Litzica, Castele roniano-bizantine in Dobrogea (Convorbiri Literare1920) LII) No. 3-4 pg. 203-205 ; R. Netzhamnrer kuf dem Rae elm

0' 27-28; R. Netzhammer, die christlichen Alterthiinier der Dobroudt-sclia pg. 22-25, 31 i harta "dela pg. 33; C. Auner,. Martirii dobro-geni (Revista Catolicä 1912) No. 2 pg. 277-291) ; V. INirvan, Contri-butiuni epigrafice la istoria ereqtinismului daco-romdn pg. 12.

Pärerea contrarie cä IIalmyrisul ar fi fost intre Morughiol-Du-navätul de sus, acolo uncle so aI cetatea ,o sustine d. C. Moisil,Cetati romane la Ditniirea de jos pg. 89 si Uncle a fost vechiul Halmyris?in Buletinul corn. monumentelor istorice III No. 2 pg. 93.

2) W. Tornaschek, Zur kunde der Häntus-Halbinsel II. Die Han-delemege in 12 Iahrhundert nach den Erkundigungen des Araberspag. 309.

3) N. forga, Istoria comeirfului ramânesc pew', la 1700, Valenide illuote, 1915 (I) pg. 18.

d.

sisi

Idrisi..

www.dacoromanica.ro

345

in aceast regiune o lantern deduce mai cu seamä din scrisoarealui Sabinus catre Histriani din anul 44, i din privilegiul ace-stora, obtinut de la Imparatul Traian, de a avea o nouä limitarea teritoriului lor rural; aceasta limitare o constituia la nord Peuce(gura Peace) §i lacul Halmyris, dandu-le plltinta aiba undrum liber in Intregime pe apd §i sä fie acasá la ei chiarIn departata delta a Dunärii.

Intinderea cre§tmismului, în primele lui tirnpuri, prin desfa-prarea vietii Celor doi martiri Epictet i Astion In Halmytisa Sf. Flavian §i Filip, de la 25 Mai §i 4 lunie, la Noviodunum,sta. In stransa legatura cu regiunea aceasta nord-estica a Scyt-hiel ; 2) numeie Sf. Gheorghe, dat bratului sudic al Dunärii, pro-babil dupgi veo biseriä cu vre-o mica alezare, apartine de ase-menea celor dintai zile ale acestei credinte, cad dupa veacul alIX, and ea se intindea din nou printre Slavii ce loculau..penin-sula balcanica, intrebuintarea numirilor cre§tine In toponimie, nuse mai obi§nuia. 3)

In timpul näväliril barbarilor, unele din aceste popoare sea§eaza in mod trecator In Insula Peuce4). Astfel cand Gotii trecîn veacul al Ill-lea In imperiul roman, dupl ce Inlatura dinaintealor neamul slavic al Spalilor, trec prin aceastä extremä regiunenordica a Scythiei, care se Invecina cu marea 6).

Härtile romane pentru drumurile Imperiului, insemneazd

1) V. Pârvan, Histria IV, pag. 579, 587-588.2) 0. Tafrali, La Roumania transdanubienne (La Dobroudja) Paris,

Ernest Leroux (1918) pg. 75.3) C. Irecek, Das christliche Element in der topographifchen No-

menklatur der Bálkaniander in Sitzungsberichte d. Ak d. Wissenschaftenin Vien (phil. hist. classe) Bd. CXXIXVI pg. 86-87 ; Kiessling (Rea'-En-cicopädie VIII col. 1530) crede c numirea bratuluisudic al Dundrii, sf. Gheorghe, a fost data de atre Moesii trecuti lacrestinism. Din cauza deosebitei importante a acestui brat sudic in an-ticitate ei au socotit c6. trebuie pus sub protectiunea unui mare mu.cenic al crestinismului.

4) 1 Weiss, i. c. pag, 36.5) Iordanii de reb. get 4 Gloss S. 2 t «Min ad gentem Spalorum

aeveniunt, consertoque proelio victoriam adipiscuntur, exindeque iamvelut victores ad extemam Scythiae partem, quae Pontico marl vicinaest, properant.

1) -

Pauly-Wilssoiva

- -gi

www.dacoromanica.ro

346

cete Imprastiate de Wendt in nordul Daciei §i in aceste parti,la gurile Duneirii deci in imediata veciatate a tinutului de carene ocupam, ceia ce e un indiciu ca primele a-ezari ale SlavilorIn Scythia s'ar fi efectuat aici, mai cu seama daca ne gändim lainformatiunile pe care Iordanes ni le (la cu priv re la acest poporasezat in imprejurimile Noviodunului1) in nordal Dobrogei sichiar la granita de apus a Cotului Bugiacalui 3).

Rämänând ei adeveiratii §i singurit succesori al Roma-nilor pe plimántul scythic in sec. V-VIII" influenta lor s'aresimtit puternic si In ceia ce priveste uomenclatura rii. Pentruregiunea noastra avem de asemenea urme, care märturisesc despreasezarile lor durabile.

Numele Lo Donavici de pe harta lui Piet() Vesconte campe la localitatea Dunavatul de azi, este slay, desi ne este dat subaceasta forma italienizata. Sate le ,Dunavele, asezate pe fostulbrat al Dunärii cu acelas .nume, sunt deopptriva urme ale acesteipopulatii s lave, inrudite ca rädacing cu forma Dunav, data ma-lrelui fluviu pe care I au cunoscut ckld s'an ap.opiat de gurile

s care a läsit puternice 'Im ntiri tn poezia i folclorul multorsemintii slave 9.

Stravico sau Strauico d.e pe o hartii a lui Thomas de laanul 1500, trebuie sä fie o forma stricatä a numelui Ostrowicaderivat de la o formä ostru (acutus). Cu aceste nume se insem-neaza pe harta amintitä cele cloua brate vechi ale Duaarii, Du-navätul i Cernlul 5).

1) Iordanes pag. 62-63.' 2) Robert Roesler, Uber den Zeitpunkt der .slavischen Ansiedlun-

gen an den unteren Donau in Stzungsberichte der K. Akad. d Wissen-chaften in Wien (phil hist classe) (1873) Bd. LXXIII pg. 84 ; C Iire-cek, Geschichte der Bulgaren pg. 81 ; C. Iirecek, Geschichte der Serben I.pg. 68 ; I ItIng, Die Roemer und Romanen in Donaulandern pg. 228.

3) V. Parvan, Cetatea, Tropaeum pg. 147.4) K. Mallenhof, Donau, Dnnavb, Dunaj in Archiv für slavische

Philologie I (1875) pg. 297.5) Fr. Miklosich, Die Bildung der slavischen Personennamen (Denkr.

Ak. d. Wiss. Wien philos.-hist. classe 1860. Bd. 10, pg. 297 ; Fr. Mi-klosich, Die siavischen Ortsnamen aus Appellativen II (Denk. d. Ak.Wiss Wien ph. hist. classe 1874. Bit: 23 No. 411, unde se dal chiarforma Ostrowica.- Pentru forma Strauiko gasim in E. I3ernecker, Sia-

ui

www.dacoromanica.ro

847

Insula, sau mai bine zis regiunea deltaicA, cuprins5 mntrebratul Sf. Gheorghe, Dungy i lacul Razim, lacul din ea precum

grindul care formeazA un fel de Morel al MAril Negre", poartänumele de Dranov, numire In stransa legAturä cu rádkina drenbdrehna (do rnus) 1).

1.1nul din cele mai insemnate irinduri, pentru iarba abun-dentA care se gäseste pe el, in aceastä insulä a Dranovului, senumeste Crasnicolul, a cärui origing este deasetnenea slavA. Ve-chimea numelui ne-ar fi märturisitä de forma roasä a pArtii adoua a cuvântalui, uncle din clwImb a rezultat co/2). Una dincele trei mari lagune din sudul lacului Razim cuprinsä iatre GQ-Iovita i Sinoe se numeste Zmeica, derivänd de la o rädäcinäslavA zmij (serpens).

Probabil cä i aici, ca i la Insula erpíior, numArul ver-pilor va fi fost asa de mare, incat i localitatea s'a numit dupädAnsii ; dealtmintreli botezarea diferitelor locuri dupa ararnale erafoarte curentä la Slavi 3).

In peninsulá gAsim nurnele Priskwa ; de un asemenea nume,Proslaviza, amintesc porbilanele italiene de pe la 1400, numä-

.rAndu-1 intre statiumle de coastä coprinse intre Varna i gurileDunArii, localizarea cdruia nu este Ind exact fäcutä 4). Numireaeste fArä indoialä slavonA.

O geografie compilatA In limba armeanä dintre 670-680 siatribuiti iui Moses de Chorene, cunoaste pe Aspa uch asazat indelta. DunArii, i prin urmare in vec n5tatea acestui Put, - îflfruntea cetelor de Bulgari, pe care le conducea-si de unde apoia trecut in sudul Dobrogei Afirmatiunea cä Bulgarii s'au assezatla Niculitel, fAcându-§i o puternicA cetate,-ceia ce-ar arAta o a§e-

.

visches etymologisches Wörterbuch (I. A-L) Heidelberg 1908-1913 pg.146 o formä sriik i strënko ; n'am putea spune insä c'd are vre-oIegaturä apropiat6 cu numele nostril geografic.

1) Fr. Miklosich; Die s(avischen Ortsnamen wrs Appellativen I Denk;der Ak. der, Wissensch. Wien 1872 Bd. .21 pg. 89 ; Ibidem II No. 87.

2) Fr. Miklosich, Die _slavisciten Ortsaamen ans Appellativen [INo. 264.

3) Ibidem I pg. 85 ; Il No. '774.4) W. Tornaschek, Die Handelswege in -12 Iadirhundert... pg. 308.5) C. lireeek, Geschichte der Serben I p. 102-103 si nota 1.

.

.

si

.

.

-- - -

www.dacoromanica.ro

348

zare mai indelungatä aici, - nu are in sprijinul ei nici o dovaddsigurd §i e coprinsä inteo lucrare scrisä tendentios 1). .

Dupd moartea lui Vasile II InCepe o serie de lupte ¡titreBizantini §i Pecenegi.

Ace§tia din urmd îi intindeau cetele lor nomade cu caremi§atoare« WA la Silistra, unde se Invecinau cu Bulgarii. Lagurile Dundrii ni-i indicä precis Const. Porfirogenetul (912-959),and descriind nävälirile Ru§itor peste Dundre, spune cd pänd cetrec fluviul Selina, au a sp teme de un atac láturainic din pat-tea Pecenegilor 2).

In veacul al XI, and Cumanii au fost wzati In regiuneagurilor Dundrii §i dealungul coastelor Märii Negre, poate cd §iacest Cot al Bugeacului" va fi fost efectiv locult de elän§ii, delacari ar fi limas numele de Zanavarda, ce se Intaine§te pe di-ferite härti din evui mediul §t pe care Vincek, dupä aratäorigina Cumania, II identified cu Caraormanul de pe marginealacului Razim 5).

In timpul lui Mircea pärtile de nord ale Dobrogei §i zonadundreand era locuiti Mai ales de Romani") 0 întreagä serie denumiri topice de origind romaneaseä, aratä cä elernentul romia-nisc a stäpânit efectiv toate gurile Dundrii, §i and zicem aceastaIntelegem §i teritoriul de care ne ocupärn, care, dat fiind pozi-tiunea lui, a tinut totdeauna de aceastä regiune de ape. 0 mareparte a numirilor Inregistrate de harta Plans" in Deltä, suntromâne§ti. «Faptul are o deosebitä importantä. E vorba de o

1) W. N. Zlatarscki, Geschichtlich-politisches Schiksal der Dobroud-scha Sofia 1918 pg. 4.

2) C.. Porpnirogennetus, De administrando Imperio (ed. Bonn cap.IX p. 77 : «Donee vero Selinam fluvium traiecerint a latere curruntPatzinacitaé» : N. Iorga, Droits nationaux et politiiptes des Roumainsdans la Dobrogea Iassy 1917, pg. 25.

3. C. Iirecek, Einige Bemerkungen iiber die Uberreste der Petschene-gen und Kumanen in Sitzungsberichte der böhm, Gesell. d. wise. Prag1889 pg 5, 8, 11, 14, 16 ; C. Iirecek, Fiirstentum .Bulgarien pg. 145.N. Iorga, Geschichte des rumiinischen Volkes I. 79, 80, 82 ; E Taiboutde Marigny Hydrographie de la Mer-Noire et de la Mer d'Azom Trieste'1856 pg. 36.

4) C. Biltescu : Dobrogea la 1444 in Arhiva Dobrogei II ('1919)pag. 114.

ce-i

i

www.dacoromanica.ro

349

vreme când stAphirea turceasa se intindea puternia de-o parte§i de alta a gurilor Danarii, and räzboaiele nu adusesera Indo prea mare miscare de populatie. Numirile sunt culese de Ru§i,apoi copiate de Austriaci §i totusi elemental românesc se aratáevident pe !diva Marea pe care o antä des poeziile populareromânesti dobrogene ; apare evident, cu toate cä e vorba detinutal cel mai pustiu §i mai neprielnic pentru locuire din toatäDobrogea. Garile Dunärii, chiar in epoca cea mai neprielnia adezvoltärii Statelor române§ti rämân in domeniul etnic romd-nesc, asa cum a fost in vremea Basarabilor, din veacul al XIV,cum au fost pe vremaa lui tefan cel Mare In veacul al 15-lea§i cum le aratä mai toate hârile etnografice ale cercetatorilorstreini in veacul al 19-lea» 1).

Colonizarea turceasc5, pornitä din motive strategice, a avutca urmare formarea unei masse compacte de populatiune osman .lâie pentru toatä Dobrogea. Pasnica asezare turceasa, alimen-tatä de laniceri si mai cu searnä de alte elemente färä patrie,inceputä Ind din secolul al XV, a fost sistemadc intretinutä, a§aMat o populatiune puternia turceascä kisim in intreaga Do -broge, asezatä rde-alungul Märii si In centrul provinciei. Aceastäcolonizare, care avea ca scop asigurarea §i inchiderea drumu-rilor ce duceau câtre Constantinopol, trebuia sä se faa mai cuseamä in locurile expuse, pe unde asemenea atacuri se puteauproduce. Chiar din 1417 Sultanul Mahomed, in campania pe carea lntreprins-o impotriva lui Mircea, intäreste localitatea Ieni-Sa-leh, längä satul românesc Ienisala de azi, la marginea laculuiRazirn si hi apropicrea Babadagului, precum si Isaccea, Sagzim,la unul din ceie mai bune vaduri de trccere peste Dunäre. Acestecloud' cetäti, a§ezate aproape de cele doa baze ale laturii de josa triunghiului format din acest cot, ce-si are vdrful la unul dinsatele Dunavdte, aratil pariä la evidentä si importanta tinutuluinostru pentru apkarea Dobrogei. Mai larziu gäsim si Tulceapomenhá ca cetate IntäritA si adâpost:nd trupe ; iar Inaintea ei,Babadagul, ce servia de resedinlä Seraschierului §i Pa§ei din a-ceste pärti, fiind alâturi de Silistra cel mai important ora§ dintoatä Dobrogea, In vremea expansiunii §i infloririi vietii turcesti.

1) G. Vâlsan, Ronatnii din Dobrogea (de pe o hartd din circa1769-1774) in Analele Dobrogei (1920) L No. 4, pg. 540,

www.dacoromanica.ro

350

Existenta 'until nurnär aga de mare de localitäti, cu nume-turcesti, ca acelea pe care calatorul Evliia-Celebi, le pomenegtepe la jurnatatea veacului al XVII, in aceastä regiune, aratä cäacest element era cel coväraitor. Toate satele pe care le-a vkitatcälätorul In acest «cot al Bugeacului» tineau de circumscriptiaBabadagului" i erau urmätoarele: Hergheledji (?), SiubiubilaS (?)Chiuciuc-Sarâ ? DoHc (?), Sapangia (Sabangia de astäzi), Agighioi,Sarâ-Nasuh (Sarinasuf). Cara-Habil (Caraibil), Ahmed-Facä, (IntreCaraibil i Calica, acolo unde se terming .dealul Sarighiolului, lasud de cota 82, In rnarginea bältilor ce se desfac din lacul Ba-zim i unde se vede asta'zr un vechiu cimitir turcesz.) InsemnatAhmud iaki" în acelag punct se aflä gi pe harta : Ziir Uber-sicht der Kriegs- operationen zwischen den 'Rus.sen Lind den.Tiirken. Ew Aus-iug aus 'dun Generals Chatof Karte in IV Blät-.tern, St. Petersburg 1854): apoi Ta,tar-Ceamurli (Cearnurlia ?),

Concaz (Conga7)1 Hagilari (Hagilar), Tereselnic (Tres-tenic), Nalbant (Nalbary) (?)1), (Jamins; Armuthi,Carca, Bas-chiupr'u (Bag- ch oi ?)z.

Vorbindu-se despre val al säpat, care lega Cernavoda cu Con-stanta, el ne spune cä aceista transforma Intr'un fel de insuläregiunea Babadagufui, Tulcei i localitatea Begtepe", ceia ce In-semneaza cä i acest sat eXista atunci, numit nsigur dupä

petroase din apropiere.Cea mai mare parte din sate:e citate s'aa mentinut i pand

astäzi cu aceleagi num:rrIn felul acesta elementul turcesc, deveaft prepondzrant, a

fost innaltna a-gezat i menVnut In ace-t cot, ca n garalle Irn-potriva .ori drur atac gi a orickei näväliri_ce s'ar_fi intâmplatdin aceastä parte.

Politica pe care o urrnHrla Rusia, Incepand cti Indelun-gatele raboaie din a doaa jumätate a veladui al XVIII, era dea ,pune sräpânire gi a Se apropla de gunle Duni, peatru ca astfelmai ugor sä se poatä intinde asnpra Dobrogei gi de aci sä in-nainteze In urrnând drumul e Lonatannuopol.

'1) Chizil Hirsar = Cetatea Fetei = Slava N. R.2) Al. P. Arbore Contributduni la studiul aqezdrilor Teltarilor

Turcilor in Dobrogea in .Arbiva Dobrogei II ('1919) pg. 223-224; Bindescrierea calateriei lui in Arbiva Dobrogei Il (1919)pg. 441.

-

.

13áIcani,

Risí.

Saraglfiol,

inäl-limite

Evliie,Celeti

www.dacoromanica.ro

351

Aceastä stäpânire asupra tinuturilor dobrogene cauti sa oIndeplinias-1 intr'un mod treptat, c4tigAnd pe neobservate teren

apropiindu-se de tinuturde dorite.ce aveau mai mult de %uferit, dupä urma acestor lupte

Mire Rui §i Turd peTtru stäpânirea i Intinderea unor asemeneahotare, erau mimai locuitorii pe ciri vicisitudinele soartei Ti siliseca sä locuiascá in delta Dunàrii, sau pe malurile ei In aceste re-giuni. Când Strogonow, amnasadorul Rusiei la Constantinopol,pretinse In 1817 ca hotarul impäiätlei, pe care o.reprezinta el,sä cuprindä i o parte din deltä, digi cauzA cá Dunärea 41 schimbäuneori cursul, zicea el, si face granita nesigurä, Res-Efendipropuse ca Iocmtorji, cari apdrtineau Turciei si cart locuiau InChilia-Veche, sä se sträinute la o mare distantä de malul stâng,ask cum se fixase prin tratatul de pace. Atunci locuitorii acestiaau fast mutati in hocalitatea BeVepe de pe malul dobrogean alDunärii In care Bitepe, cäci atunci erau clod : Bestepea tur-ceasc i Bestepea moldoveneasd, nu stim sigur. Probabil 'MAcä ei se vor fi aserat în Bestepea moldoveneasd, adicA Mah-mudia, ai drei locuitori si astäzi Incä se numesc cu markiriemoldoveni"

1) N. forga, Documente privitoare la familia Calimachi vol I, pg288 No. CCXXV,

Raab catre Metternich : Iasi 20 Martie 1818.oWenn dies zu Stande gibracht seyn wird, so kann es far die

Schiffahrdt auf der Donau sehr nutzbar werclen, weil das Auslaufenin das Schwarze Meer bey Sulina. des seichten Wassers wegen, aussertbesschwerlich und unsicher i,t Weiteren Nachrichten zu Folge ist inAIta-Chilia an der Donau den 13-ten dieses Monathes en sehnlicherTurke aus C-pol angekommen, welcher den Einwohnern den Befehlertheilt hat, innerhalb 12 Tagen den Ort zu räumen um si h über dieDonau nach Besch-Tepe zu begeben, vermuthch um den Ort zu schlei-.fen, wie es die Russen in Constantinopel verlangen sollen. Die Rus-sen soften ebenfalls bedacht seyen den Anfluss der Donau bey Chilia-Nova zu reinigen und schiffbar zu machen, um nicht fiber Sulina ausund einfahren zu lassen».

Cf. N. Iorga, Geschiclde des osm,anischen Reiches vol. V, pg. 235;Sud-Rusla,nd und die turkischen Donauldnder von Oliphant, brooks, O.Brien und Smyth. Leipzig 1850 pg. 171 : «Nach den Frieden von A-drianopel, sollte die Georgenin.4et.auf welcher erbaut ist, ebensowiedie iibrigen Donauinseln unbewohnt sein».

31

"ei

www.dacoromanica.ro

352

Printre instructiunile pe care Rumiantov, ministrul aface-rilor sträine al Rusiei, le trimite ambasadorului rus de la Paris,comitele Tolstoi, in 11 lanuarie 1808, - cu ocaziunea unui pro-ect - de pace Intre Ru§i §i Turci dupä ce se spune cä trebueca bratul Sulina sä fie hotarul intre cele douä ri ca fiind sin-gurul navigabil, se adaugä c'ar fi insä mai folositor dad f ronti-era s'ar intinde piind la lacurile Babadag i Razim. ').

Neavand informatiunile necesIre, nu putem §ti negociatiu-unile care s'au urmat in aceastä privint5. Fapt siguT e câ In pro-tocoalele redactate cu ocaziunea limitkii fruntariei, se spune cAde acolo, de unde bratul sf. Gheorghe se desparte de Sulina, peo distantä de douä ore adâncime spre sud, nu va fi ingdduit ca

Adalbert. Milller, Die untere Donau (Beschreibung des Stromesund seiner Umgebang von Widin his zum Meere). Regensbürg 18M,pg. 271 : cAuch der georgische Kanal durch flüchtet, wie die Suline,menschenleeres Land, Die Schuld der Verüdung dieser sonst ziemlichbevölkerten Gegenden trägt zuerst der Bukarester Vertrag vem I. 4812,welcher Bessarabien mit Russland vereinigte und die Grenzen desrussischen Reiches bis an den nördlichen oder Kilia'schen Arm dieDonau miindungen ausdehnte.

Die Bestimmungen dieses Traktats, dem zu Folge die Inseln derDonaumündungen neutral iind unbewohnt bleiben sollten, vernichtetendie bis dahin auf diesen Inseln bestandenen Niederlassungen. Der Ver-trag von Adrianopel, welcher in dritten Artikel festsetzt dass dasrechte 'Lifer der Donau von den Punkte an, no der Arm von GeorOiewsich, von den sulnischen trennt, auf die Entfernung von zwei Wegstundenunbewohnt, bleiben, und class auch far den unter die Herrschaft Russlandsiibergehenden Donaninseln, keine Geböude ausser den zur Quarantiinenöthigen, aufgefiihrt werden sollen, vollendete die Entvölkerung desMündüngsgebietes. Pg. 273 : «Die ganze Oberfläche des Donaudeltasmag mit Einschluss des Sees Razelm 60 Meilenfl betragen. Der grossteTheil hievon gehört jetzt Russland, und nur die kleine Abschnitt imSiiden des georgiewscheu Armes blieb zum Theil neutral, zum Thenunter turkischen Herrschalt».

1) A. D. Sturza, Acte i documente relative la istoria renastereiRomdniei, vol. I. No. 87182 pg. 708.

«Monsieur le comte, je vais placer ici une observation qui man-que â la depéche de 27 Nov. gue je vous ai adressie au sujet du pro-jet de traité de paix entre les Turcs et nous. Lorsqu'il sera questiondans la redaction de ce projet du Ihnube pour limite, il faut direque c'est l'un des bras ou embouchures de ce fleuve nommé celui de

www.dacoromanica.ro

353

sä existe vre-o gezare omeneasci de nici un fel, afari de pos-turile de carantinä necesare.

Pentru aducerea la Indephnire a celor hotäräte In acesttratat, comisiunea Insärcinatii cu fixarea granitei §i executareadispozitiunilor lu ate, a chemat In ziva de 3 Noembrie 1230 pefruntnii satelor cuprinse In aceastä regiune §i le-a pus In ve-dere ca sä se retragä, pärasind satele i luanduli cu ei anima-lele §i toatä gospodäria mi§ciltoare pe care o aveau.

Aceste sate erau : Prislav, Be-Tepea moldoveneascd (Mah-mudia de azi), Beq-Tepea turceassá (satul Be§-Tepe de astäzi)ce fkeau parte cdte§i trei din districtul Tulcea ; apoi Caraibil,Sarinasuf, Dunavq, Aknet-Faká, Bei-Condjac (Bei-Bugeac),care se numärau printre satele apartinand districtului Babadag.Morughiolul de astäzi era pustiu, nelocuit. In satul Dunavät, locuitodinioari de cAtre Lipovenii necrasovti, 2) gäsim pomeniti la1830 pe moldoveni" ca pescari 3).

Soulina et Georgiewskoy attendu que c'est le seul bras navigable jus-qu'a son embouchure, les autres ne l'étant pas A. cause de leur peude profondeur. Sa Majesté vous charge en consequence, monsieur l'am-bassadeur, de demander pour frontière entre la Russie et la Turquiele veritable lit. du Danube, qui n'est autre que le bras que je viensde mentionner. Il nous serait encore plus avantageux sans doute, derecuter cette frontière jusgu'aux lacs (le Babadagh et de Raselm, et c'est

votre pour le bien de la patrie, que l'empereur abandonne d'obte-nir ce résnitat s'il était possible. Les avantages reels qui résultentd'une demarcation claire et precise de froutière entre deux empires,ne sauraient etre révoqués en doute, et l'empereur Napoleon est tropéclairé pour ne pas les apprécier, Ibidem No. 87247 pg. 957.

1) «Il est convenu néanmoins que cette riVe droite, â partir dupoint ofi le bras de Saint-George's se sépare de celui de Sulina de-meura inhabitée .à la distance de deux heures de ce fleuve, et qu'iln'y sera forme d'établissement d'aucune espece ; et que de memosur les illes qui resteront en possesiou de la cour de Russie, â l'ex-ception des quarantaines qui y seront établies, et ne sera permis d'yfaire aucun autre établissement ni fortification (Protocoale redactate in1830 in vederea demarcatiunti fruntariei formatd de Dundre intre impe-riul Otoman, Rusia i Principatele dundrene. Bucurqti (ImprimeriaStatului) 1903 pg. 35.

2) Al. P. Arbore : Asezdrile Lipovenitor qi Rusilor in Dobrogea inArhiva Dobrogei vol. IR No. 1 (1920) pg. 6 §i nota 4.

3) Protocoale pg, 35, 40.

°)

e

www.dacoromanica.ro

354

In urma acestor dispozitiuni de evacuare, credem cA locu-itorii din Prislav j Bestene se vor fi ridicat din satele lor, Ora-sindu-le 0 se vor fi mutat, asezandu-se In Tulcea. i pánä as-tAzi partea de sud-est a orasului amintit, are douäl mahalale lo-cuite de Romani, care se numesc : mahalaua Prisbivenilor §imahalaua 13qtepenilor. Acestia s'au asezat mai intaiu pe dealultaberii de azi i numai dupä razboiu s'au mutat pe dealul deest, unde se gasesc si in prezent.

Stabilindu-se aci din indemnul lui Niculae GascA, un piosroman, s'au adus i icoanele bisericii românesti din satul Bestepe

s'au asezar intt'o bisericutä de scanduri, fAcutä in pripA pelocul unde se af15 biserica Sf. Niculae de astäzi, catedralasuiui Tulcea, pästrandu-si mai departe tot patronui si. Nicolaepe care II avea i la Bestepe I).

. Locuitorii din Sarinasuf i Caraibil s'au as' E. t prin altesate si maicu seam'A in Zebil.

Marea hartä ruseasca din 1835 Insamnewiä regiunea noasträca o regiune neuträ Neutralnoe prostranstvo" ; ceea ce e maicurios, e CS unele sate sunt mentionate ca existente înc5, jar al-tale ca distruse, in felul urrnator : Tuicea avea 113 locuitori, iarTulcea veche, spre räsArit de cea dintaiu, numai 20; Malcoci,sat devastat, pustiu ; Prislava, sat pustiu ; Karasuat, pe main!stang al bratului Sf. Gheorghe, in baltä, ceva mai la rAsärit dePrislava, avea 60 de locuitori ; Bestepea-turceascd 39 ; Bqtepeamoldoveneased, Insemnatä cu o cruce, ceeace aratA cA erau cre--

1) C. Teodorescu, Din trecutul Dobrogei (conferinte tinUte la con-gresul din Constanta in ziva de 17 Aprilie 4897) Bucureti 1897 pg.47 ; N. Iorga in Neamui romdnesc XII No. 496 din 20 Iulie -1917. Pä-rerea ea locuitorii satelor de care e vorba ar fi venit in Tulcea easä scape de atacurile baibuzueilor nu poate fi admisä, de oarece a-ceste atacuri se puteau pe atunci intämpla i in Tulcea, ea in sa-tele de unde veniau. (B. Cotov in Dundrea de jos «Intemeierea i dez-voltarea oraplui Tul&a.» An. I (1909) No. 11 pg. 30, 34).

2) Preotul S. N. Morozov, Monografia Comunei Zebil, Bucure*ti1913 pg. 7. Trebuete i aici rectificatä pärerea ca. Rornánii ar ü pà-rasa satele Sarinasuf §i. Caraibil ca sd se a5eze in altele, din cauzaneajunsurnor pe care le suferian din partea Zaporojenilor ; ei au tre-buit sä piece tot din aceia.i cauzä, adicA pentru a evaeua regiuneaamintitä, conform botärärilor din tratatul de pace.

nr,-

si

pi

www.dacoromanica.ro

tini, avea 72 locuitori ; Raia, canT peunde este astäzi Morughio-lul, avea 96 Laultorl ; Dunavdtul de sus, insemnat ca sat decrestinl, 40"de locuitori ; localitatea Carabaár, mentionatä ca ce-tate; In locul satului Beibugeac de azi se aflà Insemnat Kolod,ceea4=.7e Insemnä, cred, stän'ä pe langä o fäntanä ; satele Sarinasuf§i Caraibil sunt arätate Ca existente, färä s ni se dea numärul.locuitorilor; de asernenea i satul Sarighiol ; In locul, satului Ca-lica de azi i pe malul räsäritean al lacului Agighiol sunt insem-nate iaräî douä localitäti Kolod; Agighlolul avea 42 locuitoriSarichioiul 134. Urmeazd dupä -aceia spre apus satele care sementin i astäzi, dar care nu mai intereseazirt pentru chestiuneanoastrii ')..

Harta etnograftä aläturatä pe längä lucrarea lul T. Ionescu,Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja" ne aratäla 1850 pustie aceastä regiune,. Insemnand numai ca exisiente o-dinioarä pe care le-am vaut nevoite sä se striimute, dar -care atunci - la 1850 - nu rnai existau. Aceste locAtäti erauurmätoarele Prislava, Beqepea-turceascd, Bqtepea-moldoOe-neascd, Dunavilf, Tort-Karaboni- la locul Säräturi" Intre Sa-rinasuf i Beibugeac, - Sarinasuf, Caraibil, Amolfaki, (Intre Ga-

'qihibil Çalica, acolo uncle sal terminä dealul Sarighiolului,sud de cota .82, in marginea bältpor ce se desfac din tacit! R.ázimst Linde se vede astäzi vechiul cimitir turcesc), Micorhanti, la rà-särit. de. rs.:alica

Pe la 1856-57 vedem cä aceste sate incep a se infkipa dinnou si aceasta de burá searnä c numai dapä ce cele trei judetedin sudul 13aqareb'e;, fiini alipite din nou la Mo'dova, a trebuit

, In mod normal sä d'spaid i regienea oeuträ hotáttä prin tra-tatui despre care am am.;ntit m\ai sus.

O hartä englea, a unui cäpitan Je niarinä, T. Spratt, carestudiase i fäcusi minutioase cercetäri i sondagii in lacul Razim,(lupä ce insearund o rrfultime de puncte .pescäresd pe

1) Vezi rIarta statistidi ruPeasch din '1835 (la Academia romg.n6in copie fotograficii), Cf.-G. 'Vâlsan. 0 Nei, popularea romd-nesti in buletinid Societittii ronFiâne regale de geop,-Tafie 1912.

2) %Les huit villages abandonnés entre le Dounavetz et le lacRassim seralent'peli-plés de nouveau» (I. Ionescu, Excursion agricoledams l plaine de la Dobroudja pg. 60).

35'

si

.

satele

si la

drilor

sfalurile

in

.

www.dacoromanica.ro

356

acestui lac, aratä i urmätoarele localitäti pentru Cotul Bugea-cului", care de sigur cA erau populate :

Prislava, pe malul stang al Dunärii si nu unde se aflä as-täzi; iar In fata ei, acolo unde se OM astäzi Pris6va, se gAsialocalitatea Gardens (grädinä ?) ; Eski Bef-Tepe (Bestepea veche),acolo uncle este astäzi satul Bestepe, Karasowa pe malul stAng,iar in fata acestui sat, pe celalt mal, douä Cdqle; Botepe Wil-lage (satul Bestepe), In locul unde se gäseste acum Mahmudia ;Dunavd(, la punctul uncle pleacä vechea garlä a Dunavätului dinDunäre ; iar pe locul unde se aflä astäzi satul Dunavätul de susse gäseau douA Casle ; o altA CAslä era in locui satului Beibu-geac. De acolo nu se mai gAsia nimic Oa la Calica, care exista

atunci si de uncle satele sunt asezate i pe aceastä hartä Inmod normal ca i pe aceia a lui Ionescu 1).

Se poate constata deci, dupä harta lui Spratt, cä aceastäzoriä neutrA" incepe sA se populeze acum. Unele din aceste sate,pustiite dupä harta lui L Ionescu, au lost ocupate de Tät-rii cariadusi din Crimeia In Dobrogea i debarcati la Constants, au fostcolonizati în Cotul Bugeacului", ce era atunci o regiune pustie,dupä cum s'a putut vedea din cele expuse mai sus.

Astfel ii gäsim mentionati ca locuitori, dupä rálhoiul Cri-meli, In Caraibil, Sarinasuf, Beibugeac, Morughiol, Dunavete,tepe, Mahmudia i Tulcea.

Pretutindeni in aceste sate locuiau in säräcäcioase bordeiede lut si se ocupau cu cresterea vaelor, fiindeä Mtreaga regiuneera proprietatea statului turcesc si era foarte favorabilä pentrupAstorit, avAnd apA i iarbfi din belsug2).

In acet.qi vreme se aseazA i Rornânii aici. Ei s'a u strA-

mutat în satele acestui cot din alte sate din Dobrogea, sau auvenit ca pAstori, de oarece Mainte acest colt al Bugeaculai erafoarte prielnic pent,u o viata WastoreascA. De altmintreli chiar o-rigina natiä.a satului Sarinasuf e datoritä unor Ungureni" pds-tori, cari cei dintAi s'au as.zat aici pe o veche siliste" a sa-

1) Delta of the Danube surveyed by Capitan T. Spratt C. B. R.N. --- H. M. S. Medina 1856-1857. Natural Scale

166 400

2) AI. P. Arbore : Contribufiuni la studiul asezdrilor TdtarilorTurcilor n Dobrogea in Arhiva Dobrogei H (1919) pg. 230-231,

si

Be--

qis

www.dacoromanica.ro

3$7

tului dela 1830, pe care l'arn väzut nevoit sä se strämute. Os-lele s'au format si ele pe land fantanele care, In harta ruseascd,sunt Insemnate' Kolod. Aceste aseari stabile imprejurul cdslelorau fost Intärite apoi prin statornicirea muncitorilor de pimant,ajungdndu-se astfel la formatiuni de sate, intocmai cum s'a In-tamplat si In Bärdgan. 1)

De aceia majoritatea swelor din aceastä regiune sunt men-tionate in informatiunile care ne-au Camas, ca sate nod, fiindciau suferit atdtea vicisitudini In decursul vremei, a cdror urmarede cele mai multe ori a lost si o schimbare radicall chiar i Innatura populatiunii locuitoare. 2) Schimbäri de populatiune s'auIntämplat de asemenea In cele mai multe sate din aceastá re-giune. Astfel satele Insemnate ca locuite de Tätari pe härtile luiI. fonescu si Le Jean : Ienikioi, Congaz, Adschilar, Trestenik,Peters le gäseste ocupate de Bulgari, ceiace Inseamnd cd conti-nuele emigrarl din Basarabia sporiau necontenit numärul lor InDobrogea, uncle se asezau in locul Tätarilor ce emigrau. La fels'a asezat element bulgäresc hi satele Be.stepe, Sarinasuf, Sari-ghiol i Agiglziol, unde prezenta lor nu este mai veche decatanii 1856-57, caci amintirile oamenilor bättani, cu cari am vor-bit, nu pomenesc de vremuri mai vechi, iar Peters ne spune chiarcd In Sarinasuf la 1867 nu existau decat 20 familii de Moldo-veni si 70 de Mari. Bulgarii veniti aici dupd acest an sunt dinPotur, Beidaut i Inan-Cisme. Tot asa de tarziu trebue sd se fiapzat i cei din Sarighiol, cateva familii numai, cari astdzi a-proape au $i dispärut In masa populatiunii românesti.

Elementul musulman a ocupat odinioard unele din sateleacestui cot, uncle astäzi nu se mai gäseve de loc, sau a rämay,inteo situatiune de inferioritate väditä.

1) S. Mehedinti : Die rumdnische Steppe, eine antropogeographischeSkime, in zu Friedrich Ratzels Gediiehtuis, Leipzig 4904 pg. 252.

2) Pentru noutatea ortiselului Mahmudia vezi i Lettre ä M. Hen-xen sur quelques inscriptions inédits de Valachie et de Bulgarie, provincede .Dacie, de Mésie et de .Scythie par Ernest Desjardins, Rom. 1868 :Malheureusement les monuments qui proviennent de ces ruines ontété employés ou rame cachés par des habitants du village _Nouveaude Mahmoudieh : (cK. F. Peters, Grundlinien eur Geographie und Geolo-logie der Dobroudscha pass. 49 . . Mahmoudié, eine neue Anlage deealten Dorfes Moldauisch Besch-Tepe»,

www.dacoromanica.ro

358

Pett,rs ne spent: ca la Dun5v5t se ezaat. Täta h di cadnici urrnA n'a mai r5mas ast5zi ; Beibugeacul, Morugh:ol, Mah-mudia i Caraibilul, Tulcea, Babadag, Isaccea coprind Ina I'd-tari i Turd, cari dispar treptat-tt eptat.

Cand zaporojenii Cazad au fost folositi in luptele impo-triva Resilor de câtre Turd, acestia au c- utat sa le dea deose-bite inlesniri. Pentru aceasta li 'a cedat o portlune de p5mantce era coprinsd fntre bratul Sf. Gheorghe, lacut R zirn rpt o li-nie ce mergea pornind da la lsacc a prin satele - Posta, Agilar,pe Iángä Vizir Moth', Uuia Zebilul in cloud si se termina In li-manul Babadagului. Condr toviel preaupune a pe mäsur5 cepopula¡iunea Dobrogei crestea, fixat du-ae In aces t colt si pemäsurà ce se simtea o tot mai mare nevole de p5mant pentrusateee ce se format], granita accstui tinut 2aporog s'a tot strâra-tat, panä ce a ajuns ca s5 fie delitrotat de o li le ce ar mergedela Ghlolul Petrei de azi, dintre Morughiol i Mahmudia i tre-cand prin lacul Razim, atingea Marea Neagra, coprmand aid siinsula Dranov. Aceastä port une de pam nt er endat5 de c -tre cosevoiul lor, Mocandor pästol i a tor oameni, în schim-bul unei pläti care trebuia sä se facä nu ui in vite. and seciazaporogilor a inceput treptat s5 decad5, atrncl au inceput sä seformeze i satele despre care am a-mmtit mat sus.

Aceste sate au Inflorit din ce in ce, datorit5 sporirii ele-mentului romanesc, care a inceput s5 se aseze in aceastä re-giune, unde apropierea apelor i o mulfrne de alte fnlesniri aletraiului i-au atras intr'un num5r din ce in ce mai mare. Numairäzboiul din urm5, nelegiuirile Bulgarilor i präNciumle lor audat inapoi cu cateva zeci de ani viata si prosper tatea vietei ca.es'a desvoltat fa acest tinut.

Desi conditiunile geograftce shot foarte favorabile pentrudezvoltarea unor mari fntreprinderi de pescane, uncle elementulromanesc ar putea avea un rol hotärator, caci el lormeez5 as-täzi majoritatea, totusi Hasa organi?dri si a sorijinulta Statuluacare este reprezentat aci prin una d'in cele mai detes abile ad-ministretiuni, au f5cut ca regiunea despre care ne-am ocupat s5nu ajung5 la Insemn5tatea pe care natura I-a th:r5zit-o.

Aceastä Insemniltate s'a putut vedea d n istoricul dezvol-tärei acestui tinut, pe care 1-am incercat fn acest atudlu, si din

d

i

www.dacoromanica.ro

359

care s'a putut constata ca acea viatä asa de infloritoare, care-sifntinde rádkinile ei panä in cea mai fridepärtatA antichitate, nus'a putut naste i mentine dad munca depusä aid n'ar li fostdeterminatä de deosebita importantä pe care a avut.o acest «Cotal Bugeacului» pentru paza i inflorirea provinciei dobrogene.

ALEXANDRU P. ARBORE1921 Ionia 12 Profeo la liceul 0:1111. Lazärs din Min

Sibiu

www.dacoromanica.ro

eAmaliseSt6MM &A2seteAstau4sThrINIRE4y214w56-,. Kvumvimel

FITOMII(ED. tifIRRUCOURT)

Si nu era nimic, de cat neant si noapte.Nimic nu 'nvedera ear ffnceput o lume ;Caci fad. formä, färä viatä frä oapte,Toti germenii plutia.0 in umbra, fait nume.

Un -frig uscat steriliza vâzduhuri fine ;Eseinta vietii vi-a motivelor isvoareDormiau adâne i greu in hoosuri divine,Iar Spiritul plutia In aburi, la'ntâmplare.

Si'n infinita cerului incremenirebfios luci lumina unei raze-ascunse....Caci se vazur'atomii si-au simtit iubire*i din skuturi molecula se nâscuse.

Privind mirat la mii de'nperecheri ciudate,Ce clocotiaii In largu "ntinsului abis,Mut, Spiritul zäri, pe fonduri depktate,Cum infimi embrioni se 'nbratisau ca'n vis.

Incet de tot, dar cu sfortki santeietoare,In lung si'n larg brAzdau acum nem6rginirea ;Ei s'au rosit de vesnica frecare;Amorul hesperat le tot cioplia simtirea.

astri'n slävi. Ce dimineti subl'me !Ce cald'afinitate de vieV si forme !Iar sori sboara pe orbiten indltime'nand In urma lor planetele enorme.

Si fall

www.dacoromanica.ro

361

Involburdri de foc sträbat nemärginirea ;Rotunde sfere merg pe-orbitele rotunde,Mereu scuipAnd vulcanic viaten toata fireaPrin scoarta lor crApatä de iubiri fecunde..

In urmä elementele se limpezird ;Cu plante §i cu stanci s'acoperi pämantul;Cu aer umed a§trii toti se'nvdluiräIar märile albastre-§i incepurd cantul.

i-atunci, in mijlocul cel ordonat al firii,Atribuindu-§i Lui mdretele victorii,Veni capo-d'opera naturii,Si cerul tremurd, ne-avdnd 'Arta§ la glorii !...

MIHAIL PRICOPIE

PH*,

www.dacoromanica.ro

PRIN (INSTE

Gheorghe Gárlea urma de doi ani preparandie laSibiu, Fecior de oameni sdrmasni, ducea 6 viatd prea putinsurdiatoare. Dar gandul ca va ajunge preot, il intdriain suferintd. Asa cugetáse el vreme de doi ani. Acumainsd, visurile lui au dispdrut, planuirile s'au spulberat cao mana de tdra.nd pe care un copil o aruncd in furtuna.

Venise batrdnuL Cu umerii garboviti,si cu inima strdnSdde-o durere fard de leac pared, mersese toatd noapteapentru, ca sd-si gdsiascd feciorul dis de dimineatd acasä..

- Am luat in cap atka drum, dragul tatei, pentrucä neca.zul pe care voiam oea ti-1- spun, nu - putea säincapd, sinteo carte ! Si povesti cum s'au schimbat vre-

Anii de seceta s'au perindat si-au aruncat saräciapeste toate gospodariile. Ceila1i frati te- au ajuns i Cercheltuiald... Si s'au ales nite rdi ! Nu vor sd-mi dea nici 'o mdnd de- ajutor ! Singura tädejde este la t ne ! TrebueSa te intorci acasd ca sa-mi ajui, sä ridicam rngoulnostril la Ce a fost odatd...

. Bdtranul vorbi multe. DAr bdiatul nu mai totele-- gea minic - Fata lui brazdatd se 'ncreti . sl mai mult, subapdsarea unei dureri. neasteptate. In cele din limavorbi :

- Te intorci Duinneata singur ! Eu mai rdmdn unpic pe aid !

Iar bâtränul o porpi inapoi, cu o durere- Mai mutt :- Baiatolui meu Ii e r1Wie cu mine !Tändrol Gdr1,-a mai ramase la oras. Infruntand zile .

Intregi foamea, se straddnui sa-si faca un rost, dar Inzadar. Dupa o luna de lutä i gandire, ajunse la Wore-.

6

murile.

raj.

,ttj

rnai

www.dacoromanica.ro

363

diutarea cd nu se mai putea intoarce in sat, dar nici laora§ nu mai putea rarnatie. Despärtit de doi a,ni de-ailui, visase alifel de viata si aeum, cand sa ajunga la tantä,sa se intoarca in sat §i s5-§i rada de el tovard§ii ra-ma§i in urma ? i-apoi se simtia sufleteste prea ridicatfata de satuletul pierdut inteo vagäuna. Trebuia sa' plece,undeva, prihtre straini, wide sä. nu cunoasca pe nimenisi nimeni sa-1 cutioasca pe el. Putea sä faca intocmai catoti nemultiumitii i sa piece in America. Dar prea eradeparte. Scaparea ii era in Dobrogea. Inteacolo plecaucete-cete de ardeleni si nimeli nu se mai intorcea inapoidin acest pamant al fligaduintei. Numai scrisori de mul-tumire veniau inapoi, scriFori de mulumire i bani cumnu se putea casliga in Ardeal.

Se planse prietenilor ca este nevoit sa piece catevazile acasa, irnprumuta de la ei cat mai mult si plea.

Era primavara. Pe coastele muntior se mariau pe-tecele de päinant negiu, inlauntruf lor se intariau pete-ale de verdeata, si un Out caidut, cage rnirosia a pd-mänt s 'ahtat §i a iarbd, clat:na rainurile intinerite alebrazilar de pietutindeni.

Si cu sentimentul de ftica, pe care numai necunos-cutul strecoara suflet, parasi pentru totdeauna pla-iurile copilariei.

IL

De cum ajunse la Tulcea, se infatisd cu indrasnealdprefectului vorbi raspicat.

De-o camdata pdmant nu se mai poate da. -Dar vad ca stii carte bund si-ti pot da o slujbd eafeface MI- mult de cat zeGe hectare... cand nu esti prost !

Patna zile in Irma era notar In Hagighiol, sat marece se revarsä pe cOastele dealunlor insiruite in semicerePe margmea Bazimului, mai sus de Babadag. Satul aveainfatisare) sdraea : mai toate casele erau cu peretii depiatrd cenu§ie rueta'n bolovani neregulati din crestetuldealurilor, cu acoperiu1 de stuf, albit de lottranete. Nu-mai in vale cateva case suradeau cu peretii lor dehide§ cu chenare rosii i albastre În jurul geamurilor.

ti-I

§i-i-

'n

www.dacoromanica.ro

364

Oamenii se uitau piezi§ la sträinul ce le cazuse pecap §i in fata lui isi vorbeau numai in limbi straine...Dar Gar lea intelese ca nu trebue faca inima rea.I§i Vaal cu sarguinta de treburi, iar prefectul, care-1 cer-cetä de cateva ori intr'un timp foarte scmt, ramase mul-tumit.

Toamna'§i cumpara vite, iar primavara îi facu sdma-naturi. In curand se instari binkor, dar tot nu era multumit.

Il rodea parerea de rau ca nu venise mai de tim-puriu. Ar fi avut acum si el cateva sute de hectare.Hotara O. nu piarda ocazia insa. Si putinta de a deve-ni proprietar, i se infatisa in curand.

Odata veni In sat un savant bucurestean. Avea degaud sä cerceteze natura pamântului. Si cum era ordinde la prefect sit fie bine primit, Gar lea tinu sa-1 inso-tiasca el insusi. Dupa ce-au cutreerat toate vhfurile dea-lurilor 0-au adunat tot felul de pietre, inteo seard'sco-borara de-adreptul spre tarmUl laculni. Ochii lor deprinsieu uniformitatea plictisitoare a coltilor de stanca, se 'nve-selira dinteodata. Departe se intindea panä dincolo dezare, suprafata verzue §i linistita a Razimuhil, cu masi-vul stancos al Popinei ; din ea se despartia lacul Ba-badag, ingust si lung ca un brat intins in inima Dobro-gei, cu apa intunecata de närnolul depus la fund. In col-tul format de aceste lacuri, era o aria* de o suta dehectare, acoperita cu iarba rara, cu frunze grase Si cutulpini rosii, taratoare din cauza greutatii si-a fragezi-mei lor.

Savantul uii legä ochelarii pe dupä urechile lui lungicrescute aproape perpendicular pe tAmple, s'apleca in

jos si-si- afunda manile îri pamantul negru, afanat sivesnic umed i mormoi cu iasu1 sigur:

Ce mai teren propriu pentru cultura bumbacu-lui Camp soare puternic... pamant afanat siumed... apa totdeauna la, 'ndemana...

GArlea tresari.

sA-si

si

intius...

Ill-

-!

www.dacoromanica.ro

365

- Oare prinde ?- Fireste ! In Persia cum creste ? Doar suntem

pe-aceiasi latitudine !.Noaptea nu putu sä doarma. Dacd ar cdpata el pa-

mantul acela, mdcar pentra zece ani... RäsColi intio laddscoase o carte ungureascb, In care era vorba des -

pre cultura bumbacului, isi improspätä cunostintele, iara doua zi, in fata unui pahar cu vin, vorbi savantului.

- Foarte bine te-ai gandit ! Foarte bine ! ii rds-punse acesta, incdntat de cunostintele notafuluV DA-mivoe sä te felicit, arnice, promit tot concursul meu !

Notarul Lieu un drum la Bucuresti unde, cu ajutorulunui comisionar evreu Îi aduse seminte i cdtiva arbusticrescuti gala. NI:an primävard li ibu in ghiveciuri in casd,jar prin Aprilie Ii ingropa in gradind. Atunci scrise sa-vantului despre - rezultatul [erica al culturei. Prefectulaflä si el si veni sd se convingd. El fact' un raportfavorabil cätre Ministerul Agriculturei, ceränd pentru ex-perientä cele o sutd dbudzeci de hect. din marginea

Savantul publicd un articol plin de laude pe.ntria cul-tivator. Gazetarii Ii luard interwinv-uri publicardchiar totografia. B u iii discutau putinta infiintärii unorvaste uzine, cal e a veau rolul s'aprovisieneze orientul cuderivatele acestri prefios arbust.

Ministeiul trebui sa aprobe raportul prefectului. Sefacu mn;oiaL in reguld.: statul avea sd, ia parte la cdsti-gul ce s'ar fi realizat.

Se simtia stäpämt de un sentiment puternic de man-drie si de inc .edere in sine cand isi infigea privirilecdtre coltul lacurilor. Pämdntul negru, pätat cu rosueu un verde puternic de stuf tänär, Ii strecura in sufletiluzia înbogirii i se uita invingAtor pe deasupra ca-selor. Dar. simtia. ceva tare in buzunar, o hartie groasäimpäturitä 0 scotea, o citia pentru a suta oarä, apoimurmura trist.. - Incä nu-i al meu ! .5i camera iiigustä, cu mese

dulapuri präfuite, pline !de registre de stare civild

i sa-ti

lacului.

Iv

gii

si-i

si

al

www.dacoromanica.ro

366

rgsgria In minte. Ii venia sa stränute, ise 'Area cg respira aevea aerul rnuceggit i plin de prafal primäriei.

Ii lua bgtul i cu privirile'n pgmant, Mt% sä iastamg la plecaciunile oarnenitor, in lungul gardurilor sestrecura la slujbg. Acolo s'aseza la masg, deschidea re-gistrul de intrare §i incepea trecerea hartiilor. venite ;dar se opria curgnd, ca tocul plin de cerneald violetädiva ureche, cu fruntea rezemata in podul palmei stangi.- Dae'ar fi a mea! i gandul ii sbura iargsi laintinderea de pamant negru i afgnat. Ii incbidea ochiisi se vedea colare, gonind pe 'ntinderea lui; ErAngnd prinputerea biciului glasului síu rg;surgtor aci de man-

- TrebUie s fie al meu! si se punea iari pelucru. Lua hârtie cu hârtie, le citea cu aingnuntime i tre-cr a rezumatul fleciireia in registru. La una se opri mai in-detung. Era de la ocolul silvic i adreq'atrt primarului. Iipunea 4,n vedere cd lllinislerul îl scuteqte de plata a-mendei la care fusese condamnat prin procesul-verbaldresat de Domnul Inspector Domenial Dimitrie C. Io-nescu. Si ramase pe ganluri

Primarul lucrase trei an: Ln lot de pamant al Statului. Prins dupa atata timp s,i coniamnat la o amendä,acum era ertat. De ce ? Oare Ministerul gasise cä e dreptsA nu-I pedepsiascg ?

E§ti bun de ciuste, Domnule space elprimarului Ai scgpat de boclucul ala cu pamantul !.

Primarul s'apronie.- D'apoi ca destul m'a costat I Dar.... treacg, . de

la mine : mergem la Nicola sg ludm cate ceva.alkj taina acestei scgderi :

In primavara urmgfoare avea o sutd cinzed de hec-tare sämänate numai cu. grau. $i de accia, L arsita lu-minatg a lui Iunie, alaturi de v turtle wrzul ale nestator-niallui Razica, se 'nvAluria, cu u ide grele si knese, lacalde aur al grgnelor;

Trei cai voinici de-abia duce.tu seceratoarea nou'd,pe care Giirlea o cumpgrase.

caci,

citori.

Nitd

hartii, li

pi-a

-

ii

www.dacoromanica.ro

367

NU i tocmai prost graul nostru ! vorbi .el catreuntil din muncitori.

- Ba-i chiar bun de tot ! Iese pe putin cinsprezecesaci la hectar !

Garbea '. lua drunaul casei, mormaind : cinsprezece saci,la o suta Onzeci de hectare, fac, fac, cloud mii de saci...Cate opt zeci poate am un castig de doua sute demii de lei.... Privirile lui stralucira de bucurie.,, Cinci -ani....riurnai cinci am sa-1 tin..., _ milionar ! Picioarele lui ca-patara, noi forte si se . . miscau mai repezi, scornind unnor 'Malt de praf.

Pe drum il intampina carabla de' la primarie :- Degraba, Porn' Notar ! Vä cauta Domnu Inspec-

tor Ionescu.Toata Veselia ii scaZu dinteodata. Cu obrazul galbe6

cu pasul sovaltor, merse la prinarie, unie un glas- detu-nator Il intampina :

- Dar bine, Domnule, de ce nu-ti vezi de slujba ?- Pai, Dmrnle InSpector, tii, eu,rnai fac si-unpk, de cultura de .bumbac...

inspectorul tropai ca sa saitue isi scoase obatista albastra de la jach -13,.apor continua cal glasul luiputernic :

Parc'ai mancat Darnoeata maraguna ca sa. semenibmnbac !... Las' Domle, ca stirn noi ce ispra v'ai facut 0-ta !Te-aranjez eu.... daea naî fi orn de 'nt lles !

Garbea se 'nveseli.Domnule Inspector, imi pare riu ca ma credeti

aF?'a ! Orn sunt n eu, de ! .... lipi palma stanga depiept.

Intrarä in casa houa a notarului. Aici insa, inspecto-rial se schimba dinteodatd, caci se flea neindoplecat. Iiscoase -o testea de hartie, cern condei cerneala si 'n-cepu sa-si seine ,procesul- Verbal"; vorbind raa- de tot si-monoton : «Asteizi, ania una mie nouci sute patru, luna....

- Domnule, Inspector, la ce bun sa rnailaceti si asta ?- Dar ce sa fac ? hai ? Cam ce-ai vrea D-ta ?-- Era vorba.... ,

Nici o vorba si continua sa scrie luna Iulie

. .

i cisrn-le,

-

lei....

si-s

,

; -pi-pi

.

pi

- :

www.dacoromanica.ro

368

in trei eeci eile, orele pase qi cloud zeci qi cinci post-meridiane. Prin care sitbsemnatul Dimitrie K. Ionescu....

- Da de ce nu ne-am intälege....- Vrei sti ma nenorocesc ?... Pentru un blid de linte

sa-mi vând eu constiinta ?.... Eu sunt functionar cinstit, ju-pane ! ?i iarasi continua : ....cerceldnd cele una sutdcineeci hectare concesionate pentru cult ura bumbacului,am constatat la fata locului 0 fa(d de martori cari ausemnat in josul presentei....

-E farziu acuma ! E vremea sd mergem la masd...Inspectorul ridica privirile :

- Intai slujba si-apoi... putem bea prieteneste pándindini : cci nu s'a sdinduat nici un pic de bumbac....

- Dac'ati folosi ceva incai ! Mai bine-ar fl sd mer-gem la masd si-acolo... vom vorbi ca oameni cum se cade.Nu v'o placea, m'oti da apoi si 'n judecatd.

Inspectorul se 'nduplecd putin.- Ai noroc cd-s rupt de drum si de foame !

V.

A doua zi, un raport plin de laude pentru cultivatorulde bumbac, pleca la Bucuresti. ..$i lucrul a träit patru aniincheiati. In al cincilea, inspectorul flind mutat, Garbea funevoit sa-si dea pe fata nereusita. Se plânse in patru van-turi ale... gazetäriei §i 'n curand toat.â tam stia ed un pa-triot, gândindu-se la binele acestei täri, pierduse sase sutede mii de lei. ,,Särmanul cultivator, in dorinta lui dc-a nescapa de un tribut enorm, a 'ncercat o culturä in mare,a pierdut agonisita vietei lui si, pentru ca sd-1 salvam depeire, deschidem o listd de subscriptie", scria un mare ziarpopular.

Statul", gläsuia altul.va trebui sä plâtiascä par-tea lui de pierdere, cdci nici in China mi-s legi, dupd cariun asociat nu ia parte de cat la castie.

Luminat in felul acesta, Gârbea dadu Statul in jude-catä si cdstigd. Ministerul fu bucuros sä dea dreptul deproprietate cultivatorului asupra celor o sutd cinzeci dehectare, pentru ca sä scape de incurcdturd.

www.dacoromanica.ro

30

VI

Au trecut de atunci multi ani. Gheorghe Gar Iea s'atransformat In George Gfirlescu, s'a inscris tntr'unul dinmantle noastre 'particle istorice, a fost deputat si dela tri-buna s'a ridicat contra celor ce risipeseaverea Statului,improprietärind cu cate zece hectare pe becisnicii deveterani...

y

AILMTH FRICOPIE

www.dacoromanica.ro

atiaft4g.,6)",A%vaN140144''VRT4e21W,,r4V1W1DEPE PUNT

INTERIOR

0 tainitt sapatá intr'un acianc de valeImi e salasul vietii, pe-o ciipa linistit.E mijlocul pddurii, departe de- ori ce caleNici soarele nu stie in ce loc e pitit.

Ca sl patrund intr'insul cobor cinci trepte josSi-apoi m'aplec nainte, cdk i usa nu i prea mare.Mä 'ntorc:usor pe-o parte: rnacar cA nu-s spatos,As ddräma lisorii de i-as lovi mai tare.

Dar ce plarere 'nnuntru ! Lumina P,ade blandPrin doud locuri goale sub stresitia Viscde.Cdnd razele de aur 'scoboara tremurand,Tot praful se aprinde in scanteierf cifidate.

Peretii toti '41) mand de-artist i a tapetatCu gingase miadite de-alun si de .

Pe multe furci tavanul, puternic rezemat,E impletit din ramurf cu frunza vestejita.

Pe un cotlon de- riEtri s'apifac' o tinicbea :Acoasta este soba, la mijloc rfcbcata.Si zi i noapte focul puternic arde 'n ea,Dar scoate fum inteuna i cold nui niciodata.

Si-aläturea de sobfl se 'nt.nde patul men:lin maldar bun de ramurl si frunzeIn el dorm MIA grija si ma visez mereuCa 'n vremi de mult trecute Ce clipe fericite!

Cand noaptea greu coboard si nu mai O'd de loc,Aprind larg opait ca 'n vremfle strabune.Mä 'nvälue caldura i furn de la focIar eu citesc . intoomai ca 'n timourile bune

MIIIAIL PRICOPIE

obammisaaawsow.

'n

ich

esiejile.

un

www.dacoromanica.ro

CRUC1

In spatele tranqeei domol se laS' o valealdturi de cdrare îzfipte sunt cinci cruci

Me-Pi intorc privirea cand vii i aind te ducivra/a lor funebrd te-abate-un pic din cale.

Pe cruci cinci nume-s scrise cu stove incurcate.Cinci ini murir' acolo . de moartea lui Hristos!Ji umezeqte ochii un sentiment duios

ca prin vis fi-aratei cinci case ddrdmate.MIH AIL PRICOPIE

Muncel-Varnita NXII1917

C111C1

Si

Si

www.dacoromanica.ro

SARDATORILE LEI TATIIRI

In numararea fixarea sarbatorifor, Tatariise conduc mai ales dupa mersul lunei, Sfantul Dumitru(f Casam,) i Sfantul Gheorghe («Ceickirlefk). Aceste cloudsarbatori, - Sf. Gheorghe j Sf. Dumitru, sunt fixe,cad ra aceias data cu ale crestinilor i sunt tinute cuacelasi respect.

Este interesanta sarbatorirea zilei de Sf. Gheorghe(«Cetddrlef»). Atunci se strang, - fa un pod, langA unlac, sau fnteo parte ,anumita a unui camp, - toti Tatariidin mai multe sate fnvecinate, barbati, copii i mai ales

fetele.Pang acolo, ei se due calári sau cu cArutele, facand

Intreceri, Intocmai ca la shorurile" noastre. La locul ho-tarat, toti petrec.

Unii flacai fac pelivanie", iar altii, - in grupuii,-7--canta qcin (cautece de nitrite), carora le raspund fe-tele fn eon Batrènii;- stand turceste jos, cu pcioaieleghemuite sub ei, privesc, pe cand cepiii se joadtalearga In toate partile. Petrecerea tine paná seara, eacitoti manânca acolo pe iarba verde. La aceste petieceride 5f. Gheorghe, rolul principal II joaca intrecerile in Pe-livanie i alerghri.

Sarbatorile Sf. Dumitru si Sf. Gheorghe sunt totdeo-data cei doi poli dupa eari Marti i hotarasc uncle ac-tiuni In timpul anului, intocmai cum spune Dirnitrie Can-ternir despre Turci.

A suta zi dupa Sf. Gheorghe, deci in primele treizile din luna Februarie st. v., - este considerata li eiziva inceperii inuncilor agricole. Mai toata iama fi vezipe 'Mari fntrebandu-se si socotind cate zil au trecutdela Sr. Dumitru §i Cate mai sunt pnä sa se faca o suta,pana sa se Inceapa lucrul eAmpului. Ca i Românii, -

Mail i

v2014

zdelor pi

-

-.

"

pi

www.dacoromanica.ro

373

dad. îi iau argati, - ii locmesc dela Sf. Gheorghe panala Sf. Dumitru, sau dela Sf. Dumitru pana la Sf. Gheorghe.

0 luna, la Tatari, - are 28 de zile, dupä mersulastfel cä, - de fapt, - anul are treisprezece luni.

Sarbgtoarea lor cea mai mare «Baeramub, iischimba in toti anii data, caiand din ce in ce mai devreme, astfel ca dad, acum cade pe la sfarsitul lui M.aiu,dupa 5-6 ani vaL cadea iarna, dup. alti 5-6 ani va cadeatoamna i dupa altii vara. Cu o luna inainte incepe Ra-mazanitl" sau postml lor. Atunci ei mananca numai noap-tea, iar in timpul zilei nu pun nimic in gura, nici apa,nici ti gare .

In timpul Ramazanului", - cand apune soarele,-un hoge se duce la geamie, se sue in minaret si canta.Cu catva timp inainte, toti copiii din sat se strang infata geamiei, iar la cantecul hogii se imprastie in toatepartile strigand, ca sä dea de veste tuturora ca pot samanance.

In Pervelia, copiii canta astfel :

*acardi, bacardi,i-borec 1) cocadi".

adica :

»S'a suit, a cantat,Mancarea s'a pregatit".

Intealt sat Tataresc vecin, Muratan, care tine decomuna Topraisar, copii zic :

Acsam ocudi,i-boree cocadt».

adica :

((Seara a venitMancarea a mirosit (s'a pregatit»).

Imediat dupa ce a cantat hogea In minaretul gea-miei, toti sunt liberi sa manance, sa bea i sa fumeze.

Un fel de inâncare tätäreaseii, fàcutä din aluaturi.

Lunii,

-

7www.dacoromanica.ro

374

La vreo doul ceasuri dupä apusul soarelui, pornescla geamie, dupa ce fiecare s'a spalat mai intaiu acasä pepicioare, pe mami, pe fata, pe gat si piin urechi. In geamieintra fiecare in picioarele goale si se aseaza turceste, jos,la rand, cu picioarele ghemuite sub ei, sau in genunchi.

La geamiile care au in spate un M de podina dea-supra, pot lua parte i femeile

Slujba consta In cantecele si cetirile hogilor dincartea sfanta a Coranului si din douä-trei cantece exe-cutate de toti credinciosii in cor ; insA partea principahlsunt mataniile. La cantecul ritmic i rar al unui hoge,-toti deodatä i cu aceiai mAsurd, - Tatarii se ridica inpicioare; se frang déla mijloc, se inaltd iards, se prosternâcu fata la pämant, batandu-1 cu fruntea i cu acelas

miltaniile se repetä si palcol de fesuri, ca la oo comendA, se ridicA 'ntr'una, se plead. mereu. Dintimp in timp se mai opreso, ca pentru odihnA, i.

hogea- recA. o mica rugAciune i iaräi palcul de fesurisi de cealenale. pestrite se inaltA si se plead. mereu dupdeantecul ramie si rar al hogii, timp de vreo douâ ore,dupa care, slujba fiind sfarsitä, se irnprä§tie totipe la casele lor i mânâncd din nou. :Apoi unii se culca,jar cei mai multi se strang bum= la cate o casa i maitainuesc panA dinspre ziud, cand cele trei stele ale oisteicarului cel mare se pleacA i este Momentul sA manancepentru cea din UrmA data in timpul

POstul Ramazanulue dureazä o luna incheiatäla sfärsit vin sarbatorile Baerarnului", care tin trei zile.Atunci Tätarii se imbraed curat, petrec si fac mese co-mune de ospetie sau rnusaparlae".

0 sarbAtoare mare, nerecunoscutd de religia lor,dar pe care gloata o tine, cum ar fi sarbAtorile ba-besti ale noastre, este ilteq-Baeram" (Baeramulfocului").

In seara acestei zile - care cade cu putin inainteaPastelui nostru, copiii fac pe uliti niste focuri, pe de-asupra cArora sar strigand :

Aulugan Giaurghè"necredincio§ilor".

ritrn, --

noptii.

adica :

pi

--

-www.dacoromanica.ro

875

Am cerceLt pe hogi si pe unii Tätari asupra acesteisarbatori a lor si mi-au spus ea este un fet's al focului,ramas din vramurile cand stäpania; drept religie, feti-sismul ori idolatria.

Unii Romani mi-su spus insä cu totul altcevä i mi-ausustinut ea in aceastä zi, eu focurile i cu acele cuvinte,ei ne ard Pa§tele nostriE Mi-au mai spus cd ar fi väzutpe Tätari cu ta'ciuni sau cu §omoioage de pae aprinse inmand; dänd ocol easelor Crestinilor. Voiu povesti o intäm-flare :

Anul acesta - in z:ua acelei särbätori, - un Romaneu numele Dinu Ma .:1), locuitor din cdtunul Muratan, caretine de comuna Tof raisar si este la o depävtare de 6Kilometri nord-est de Fervelia s'a dus in Topraisar.Acoio, omul a f4cut un chef eu yin i cu läutari, iar seara- când s'a in o acat-A in Muratan tocmai cum îi sadebine Roâruli oupil arsemenea intâmplori, -7 a vazut omultime de focuu inse pe uIele satului.

Ävänd credit* ca in felul acesta Tatarii ne ard Pas-tele, a inceput omul sä bat?. in dreapta i 'n stanga, defugeau cealrnalele si fesurae ea potarnichile i ca prinminune s'au stins toate focurile ii s'a iinistit catunul.

44

*

La 22 Iulie, odata crestini ortodocsi, 'Mullsärbatoresc pe Sf. Foca. In aceastä zi ei nu lucreaza deteama focului si au o legenda in care se spune ca odataTurcii ar fi pus pe crestinii robi s5 lucreze si din cauzaaceasta s'au aprins atunci toate campurile i satele si auars. Dopä curd se vede, aceasta legendä, povestita deDimitrie Cantemir% dainueste rPflä astazi printre Tatariidobrogeni.

Ar fi de spus câ aceastä zi nu mai este sarbätoritalde toti, dup.& cum s'a intamplat la Romani cu sarbato-rile bäbesti.

D. Cantemir. «Istoria Imperiului Otoman», vol. I, pag. 309-311,editia Hodo, Bue, 1876. Idern vezi «Analele Dobrogei», anul No 4,pag. '179-180,

cu

www.dacoromanica.ro

376

Odata cu venirea primaverii si Inceperea semanatu-rilor, in special qnd s'arata primele flori campenesti,- Tatarii au o sarbatoare numita .K.Nauvrez-ghiuTa.PIn aceasta zi copiii- umbla pe la casele oamenilor cantanclca si colindatorii no§tri.

Ei se strang in cete, cate 10-15 insi.Unul dintre copii duce o Grua verde, Impodobita

cu hartii colorate si batiste tataresti numite cevre.Ei merg din easa in casa, canta, iar oamenii le dau

In dar oua sau, mai rar, bani.Am vazut ca In aceasta zi ei nu fac deosebire intre

Mahomedani §i Crestini, caci copiii au venit i la minecu colindul, ba s'au dus chiar si pe la ceilalti cativa Romani.

Iata si colindul cantat :

I

Bis milai men naneErrah manù eianeErai md deihne ;Eza nauvrez - ghiund mubarec.

Il

Bis milai melcudianVelcudret velburan,Acildf giumlé alemé perman ;Eza nauvrez - ghiund mubarec.

III

Bis milai vesapaPacri alem MustapaIum metiné cail vépa ;Eza nauvrez - ghiuna mubärec.

IIT

Euvelchi iaré Eba - Bechir,Idér Allah-ié zichir,El handú lila cioc sucur.Eza nauvrez - ghiunü mubarec.

www.dacoromanica.ro

377

V

Echingl iar OmerEibetanden iertriter;Eza nauvrez - ghiun mubkrec

VI

lucingi iar OsmanDi lin Dear Coran;Ezà. nauvrez - ghiunù mubkrec.

VII

DeortAngi iaré AliZulpn care duldü-liEza nauvrez - ghiuntt mubarec.

VIII

Be*ingi litre AsenPengireden pacasenNauvreze lauldc tacksen ;Eza nauvrez - ghiunù mubaree.

IXTurna ider doslararnIndistanda c41ardmGiurnle cu0 ba§lararn ;Eza nauvrez glnunù rnubaree.

X

Duadac aidar inttm iocSoilemeié dam iocAllahdan cairl zechirârn ioe ;Eza nauvrez - ghiunù rnubkree.

XI

Iaz gheldt iahanDechildl ¡ere sabanEhli aiau veliirnanEza nauvrez - ghiunù mubarec.1)

') Rugarn pe oricine cunoate limbile arabs i turcti, afttraduca acest colind si sd binevoiascii a ne trimite traducerea la redacrle.

-

awww.dacoromanica.ro

Colindul este In limba turceasa, dar citprinde tot-deodattt versuri Intregi din limba araba a Coranului sidin loc In loc cateva cuvinte curat ttitAresti.

Provenienta versuraor arabe In mijlocul colinduluis'ar explica prin faptul c5. acest cantec este mostenitdela Arabi, - marii gradinari ai vechimii si adevItratiidascali ai Turcilor si ai Bulgarilor In acesta privintä.

I. DUMITRESCUInviitaor - Pervelia

es

www.dacoromanica.ro

OglAgggpTagg0A

(ONTNIDUTIUNI LA STU-NUL DELTEI PUNIANtk.

Fiind cel mai vechiu scriitor din antichitate, dela carene-au ramas o suma de informatiuni de pret asunra po-poarelor i fapturii fisice a pamantului Dobrogei, Herodotistoricul grec, care a calatorit pe la Milesienii din Tomis(Constanta) i Istria, pe la gurile Dundrii i pe la EliniiTyriti dela gura Nistrului, este adesea citat ca mdrturieIn studiile specialistilor, cari se ocupd. cu provincia noasträ.

thaeori insd aceste studii de Specialitate folosesc peHerodot nu dupa izvorul original, ci indirect, dupa izvoarede maim a doua uncle, cum se intampla de multe ori, oreproducere fragmentard a textului grec - fiindcd atataeste necesara scopului urmarit,- sau o traducere prea

sau chiar i o redactare nu tocmai eland, pot ducela interpretan i convingeri gresite. Exemple avem des-tule i la scriitorii nostri, cari s'au ocupat eta studiul delteidunarene.

Nu este vorba aci de compilatori. Acestia sunt fur-nicile harnice, care aduna din dreapta si din stanga totce gasesc, pentru a injgheba un conglomerat, in care potidistinge foarte bine bucAtile componente ; meritul lor estepur informativ ; ci de asemenea oameni de stiintd cari,Inzestrati cu spirit critic, inteleg s treaca orice gandstrein prin laboratorul propriei lor cugetari si astfel sa seridice la o convingere personala.

Inteun articol anterior, publicat in aceasta revista,citam urmatorul pasaj, scos din studiul d-lui Dr. Gr. An-tipa, intitulat : Probleme des Donaudeltas" :

li-bera,

www.dacoromanica.ro

380

Din indicaliile lui Herodot - scrle d-sa - rezultA :1. CA Dun Area be atunci (sec. V a. Cr.) sa vArsa Intr'un

mare golf al MArii Negre ;2. CA värsarea Dun Aril in acel golf se afla din jos de Isaccea

actualA ;3. C5 Dun Area, In acele vremuri, se vArsa In Marea NeagrA

prin cinci guri.In ceea ce prive§te primele douA puncte, ele concordd de-

plin cu concluziile la care am ajuns pe baza studiilor mele geo-physice. Ace la§ lucru §i cu punctul al treilea, numai cA trebuesA lämurim ce anume se putea inlelege prin cele cinci guri aleDunkii. In realitate, prin cele cinci guri, indicate de Herodot,nu trebue sei ne inchipuim gurile a cinci braie de &via, ceicipe aremea aceea poate cä fluvial abia incepuse sei se desfaciiin braie la primal Ceatal al Deltei sale ; in colo nu era decalnn mare golf al Meirii Negre, (MO cam afirma Herodot. Gu-rile de,alunci, prin urmare, trebue sd 11 fost cam ce este as-täri gura porlilei, adicei niqte simple deschideri "in cordonullitoral, care kola golful de Marea Neagrä qi prin care fluvialse värsa..."

Noun. ni se pare cA. reconstituirea aspectului delteiDunArene pe vremea lui Herodot, asa cum se face in a(,estpasaj, este gresitd. Pentru a dovedi aceasta, trebueham in cercetare doult puncte :

1) Ce afirmä intr'adevär Herodot despre gurile Du-narii ?

2) Cum s'a format primul cordon Moral marin Incuprinsul deltei ?

I. Ce afirma Herodot despre gurile Dunárli

Este evident crt nu tot ceeace ne ImpArtaseste isto-ricul grec trebueste socotit drept monedd burin, si nu totceeace afirma vag, trebueste luat ca o marturie precisd.Dacn, totusi, in ceeace priveste Dobrógea, vom pune oare-care temei pe spusele sale, aceasta o facemrodot a alatorit prin aceste parti i, deci, scrisul sA.0 ca-pn.td valoarea unei märturii oculare. Pärintele istoriei aprivit apele Dundrii, o credem, fiindcä o afirmti. In carteaIV cap. 48 : Istrul, cel mai mare dintre toate fluviilepe care le-am veizut

Pentru dansul Dunarea este unul dintre fluviile Scy-

sh

fiindca He-

www.dacoromanica.ro

381

thlei" (c. LV, 51), Intilegänd prin Scythia : Muntenia, Mol-dova, Basarabia si pärtile Ucrainei panä la fluviul Don.(c. IV, 48-57). Se pare insä cä i In Dobrogea era Inacele vremuri o Scythie, dupa cum rezultä din textul luiHerodot : dela istru incolo hicepe Scythia- veche" (IV,99), Dobrogea fiind, probabil, ScYthia noun. Mai tärziu,In timpul imperiului Roman, numele de Scythia-minor"se incetäteneste pe deplin pentru Dobrogea, rdmanandpentru pärtile dela nordul MZ.iii Negre numele de Scythiamare.

Inainte de (ara Scythici- aerie Herodot -- se in-Uncle pe !anger mare Thracia , iar clupei ce aceaStii tareiformeazei un golf, se iniinde si-Scythia

-

si Istros sc varsciin ea, indreptändu-si gura spre väntulEurus" (IV, 99)1).

Textul este clar. El afirma cä golful se gäseste in Thra-cia si cä dela acest golf, spre nord incepe Scythia, in care seafll. Istrul. Prin urmare, faimosul golf, de care vorbeste Hero-dot, nu poate h corgundat deloc cu vre-un golf, ce ar fi existatIn sec. V a Cr. in locul actualei delte Dunärene, ci mai de-grabä, trebueste identificat cu golful pe care-I InaintenitMarea Neagrä" In pArtile Thraciei de atunci, adica spreVarna si Burgas de astäzi. Cereetarile arheologice !Acutein timpurile noastre ne-au incredintat pe dephn cg. Onu-turile, scythice se Intindeau .spre miazázi, in Dobrogea,pfiná la rani Zyras. astázi Batovsca, sau Valea-fari-iarnä,dintre Varna si Baleic. Dela acest hotar in spre sud In-cepea teritoriul Thraciei, In care Herodot spune cä marealormeazá un golf 1). la pasagiul citat mai. sus scriitorul

9 Iata i textul grec : T 6 zpOosfig Opstri -có ig OciXuacrotv

apeixeiva ahÄrcou ayoilivou t-a6s7Ig LtoOtzrj « btaiscaucc, xat ó la-Tpoc 1-,030ot 4 oolvIlv, npei; Opov avep.ov OTÓI.ot TeTpap.ilivK (IV, 99), Din a-naliza gramaticala a acestui text se vede ca. Dunarea ii are varsareain Scythia, iar nu in .golful pomenit in Thracia, caci, daca ar fi altfelautorul ar fi-scris at!rcóy, iar nu a-alv. lata í traducerea germanaa pasagiului, dupti dr. I. Chr. F. Baehr (ed. ,IV Langenscheid, Berlin)pag. 83 : eVor dem Scythischen Land liegt an der Meeresseite hinThracien ; aut dieses Land, welches einen Busen bildet, folgt dann Sev-thien, und fliesst in dasselbe hinein der Ister, (lessen MUndung najhsildosten zu gewendet ist».

1) Nici ipoteza ce s'ar emite; ui golful din ticrodot ar trebuiidentificat cu golful ce a exisitat pe locul lagunei Razim, nu are sorlide reusita.

iad

4

'

:

7n;rg; Tgz i;

www.dacoromanica.ro

381

grec descrie Intreaga coastd de apus a Mdrii Negre, darIn linii mari : la sud Thracia cu golful, la nord Scythiacu Istrul.

S. retinem aceastd constatare si sl trecem mai de-parte.

Povestind expeditia lui Darius impotriva Scythilor sidrumul flotei grecesti dela Bospor pana la Isaccea actual&unde, dup. porunca regelui persan, Grecii au Intins pesteDundre un pod, Herodot scrie :

Jar flota, trecand prin Cyanee, pluti drept spreIstros ; qi plutind in susul fluviului cloud zile dela mare,/elm un pod la o ingustime a fluviului, de uncle se desfacgurile Istrului" (IV, 89).

Toatd Wilma este de acord astAzi cd Ingustimea undea fost Intins podul de cordbii al lui Darius, este cea dela lsaccea. Din jos de acest loc, dupd rarturia lui He-rodot, Dundrea isi desfacea gurile sale. Acum, aceastä a-firmare se poate lua sau ad litteram §i 'atunci ajungemla interpretarea datd de d-1 dr. Gr. Antipa si altii, cumcd primul brat, desfAcut din DunAre in acest punct, nupoate fi altul deck actuala Orr& a Sonnovei ; sau se poatelua ca un mod de exprimare, desbrdcat de rigurositateapreciziunii, intocmai dupd cum se ia si cealaltd afirmarea lui Herodot, care spune di Istros se varsä, dupd cea streibeitut loater Europa, in Poulos Euxinos, acolo undecoloniqtii din Mild locuesc Istria (1I, 33).

Se poate deduce din aceastd afirmare cum cd Du-ndrea se vArsa In mare pe atunci chiar Mug orasulmilesian Istria dela sudul lacului Razim ? De sigur, nu !

tot asemenea nu vom admite cd Dundrea se desfdceaIn cele cinci brate ale pale chiar In locul unde s'a In-tins puntea lui Dariu, adicA la Isaccea.

Marinarii si cAldtorii au un fel de exprimare al lor,care nu trebue nesocotit. Precizezi pe glob un amdnuntdupd puntul de reper cel mai apropiat, chiar cand acelpunt de reper se afld la o &stoup. respectabild.

Dar, sit revenim :, Herodot spune cd flota greacA, aplutit pe fluviu, in sus, cale de cloud zile dela farlulmeirii pAnd la locul uncle s'a durat podul.

i

www.dacoromanica.ro

S8A

Cale de doua zile ! Deci tármul märii (rebue s& fifost destul de Indepärtat de Isaccea de astäzi.

De oarece sunt Invätati, cari s'au orientat si dupaacest amänunt, pentru a precisa locul unde se afla tärmuldeltei noastre pe timpul lui Herodot 1), -s. lamurim aici

aceasta chestiuneInteadevar, ce distan% ar corespunde unei plutiri de

doul zile cu corabia pe apä ? In cartea IV, cap. 85-86,tot Herodot, dand dimensiunile Märii Negre, adaoga ur-mätoarele :

Aceste mäsuratori se fac astfel : o corabie strabate, de obi-ceiu, intr'o zi lungä, cel mult 70.000 coti, iar noaptea 60.000 cop.Acum, dela Bospor pana la raul Phasis, - cad aceasta este ceamai mare lungime a Pontului, - plutitul este de 9 zile §i 8 nopti :aceasta reprezinta 1.110.000 cosi, iar acest numär de coti face11.400 stadii. Pe de alta parte, dela tinutul Sindicei ¡Ana la Te-miskyra, pe raul Thermodon, - cad aci este latimea cea maimare a Pontului, avem o navigatie de 3 zile §i 2 nopti : aceastareprezinta 330.000 coti, ceea ce face 3.300 stadii. Astfel am met-surat eu Ponta! §f Bospouli Hellespontul...

Din acest pasaj se vede cä o corabie strAbate Intr'ozi 70.000 coti, adica, 700 stadii, flindca un stadiu are100 coti.

In cloud zile de plutire pe Dunäre, dela tarmul mariiOra la Isaccea, flota greacä a strabatut, asa dar, -land drept bune socotelile de mai sus, - 1400 stadii,ceeace face, In mäsura modernik, socotind stadiul dedrum 2) egal cu 157 m. 50, - in total 220 km. !

Mäsurati acum 220 klm. dela Isaccea spre räsaritveti vedea unde ar Cadea tärmul de mare al lui He-

rodot dup o asemenea socoteall.Oricine Isi poate Inehipui ce relative sunt astfel de

mäsuratori si ce putin utilizabile sunt ele In cercetari deprecisiune. Caci, Inteadevar, distanta sträbätutä de o

') G. Munteanu-Murgoei in oSchila geofisicii a.Dobrogei nordieor,publieatä in 13ulet. Soc. Geogr. an XXXIII, 1912, pag. 185 eerie : intimpul lui Herodot Dunarea si Delta erau si mai scurte, probahil indreptul grindului Chiliei, judeativi c/upel descriers% coasislor i dietarife/sco le del el pnc podul lui Dariu (Isaccoa)".

') Dupti La grande enelclopédie,

13i

la

-

-

www.dacoromanica.ro

384

corabie inteo zi, nu este ceva invariabil, ci depinde inprimul rand de taria vantului care umflä panzele

'iar pe

un fluviu si de rezistenta ce-ar opune-o curentul apei,*and mergi in susul ei. Pentru aceia ii cifrele date deHerodot sunt neexacte. Asa s. ex. lungimea M. Negre,intre punctele citate, este evaluatA aproape de douA orimai mult decat in realitate, iar lAtimea cam cu doutt cincimi.

In afard de aceste informatiuni, nu mai gAsim innerodot nimie cu privire la Delta DunArii. Prin urmaretot ceeace ne poaté da acest scriitor, relativ la chestiu-nea .noastrit, se rezuma in urmatoarele puncte :

1. CA DunArea este cel mz.i mare dintre toate flu-trifle pe care le-a väzut In zAlAtoriile sale (IV, 48);

2. CA Dundrca, spre vArsare, este un fluviu al Scy-tiei (IV, 51);

3. CA Dungrea se varsA In mare prin 5 gufi (IV, 47);4. In fine, cA flota greacä a plutit pe Duneire, dela

ttirmul mArif i panA la puntea lui Dariu (Isaccea), doudile de drum, adica 1400 stadii, sau 220 klm. (1V, 89),

cifre care, de bunA seamd, este foarte exagerata si nune poate servi intr'o lucrare stiintificA pentru fixarea far-mului deltei Dunarene pe vremea lui Herodot.

A sustine, prin urmare, cA in Herodot se .afirmA1) cd Dundrea pc atunci sc varsa intl'un golf al MimiNegre §i 2) cd veirsarea Duneirii in acel goif se ajiadin jos de Isaccea aclualei, cum face J. dr. Gr. Antipa.inseamnä a pune In sarcina istJficu!ui grec, ceeace textulsau nu afirmA.

Singur punctul al treilea, «cd Dandrea, in acelevremuri, se vársa la Mama Neagni prin cinci gad»,este redat corect. Msg. explicarca ce urmeaza. este, mise pare, alaturi de adevArul observat in naturA §i nurezistA la o cercetare morfologicA.

Dacti, pe deoparte, in locul deltei actuate era In sec.V d. Cr. un golf sl mArii iar, de alta. Dundrea se vArsain el cam pe la Cetalul Ismailului, cum sustine d. Gr.Antipa, atuaci cum raffia= cu afirmarea lui Herodotcg Dungrea se varsA in Marea 1\11agrA prin cinci guri ?

- -

www.dacoromanica.ro

385

Unde mai ramane spatiul necesar pentru cele cinci guriale fluviului ?

Pentru a ie§i din aceasta greutate, d. Gr. Antiparecurge la urrnatoarea Explicare nefireascä a formariiprimului cordon litoral marin din Delta. D-sa scrie:

In realitate, prin cele dud guri, indicate de Herodot, nutrebue sä ne inchipuim gurile a dud brate de fluviu, cdci pevremea aceea poate cd fluviul abia incepuse sä se desfacd inbrate la primul Ceatal al deltei sale ; in colo nu era deck unmare golf al Mdrei Negre, dupd cum afirm5 Herodot.

Gurile de atunci, prin urmare, trebue sd fi fost atunci camceeace este astázi gura Portitei, adicd niste sirrfple deschideri incordonul litoral, care izola golful de Marea Neagr5 i prin carefluviul se värsa, dar fdrei ca fluvial sei fi inaintat petnei la eleniqte brate cu färmuri (grinduri fluviatile) complect formate 0.vizibile. Cele cinci guri ale Dundrii in Mara Neagrá nu pot fi,prin urmare, dealt cele cinci portite sudice ale cordonului litoral,pe care le-am constatat mai sus".

Pentru a pu lasa .niciun echivoc asupra sensului a_cestiii pasaj, vom reproduce din acela4 studiu al d-lui GrAntipa felul cum d-sa explica formarea primului cordon.litoral marin din delta §i cum au inaintat bratele Dunariiin vechiul golf.

D-sa scrie :

Pen actiunea valurilor si a curentului litoral al Márii Negre,s'a format, ca o prelungire a irzilui de cordoane, ce se intinddela gura Nistrului pänd la capul Caliacra, un lung cordon,care a inchis estuarul Duheirii i l-a presclzimbat intr'un mareliman. Acest cordon a ea directia dela NNE spre SSW si primulpunct de sprijin si l-a gäsit in malul de coastä dela Gibrieni. Nuse poate spune cu precisiune dad acest cordon si-a ales ca aldoi'ea punct de sprijin capul dela Dunavät, sau dad nu s'a in-tins, la o oarecare depärtare de acest cap, peste insula Bisericulaspre grindul numit lnsula Lupilor si de-ad mai departe pand lacapui Caraharman. In orice car pentru a doua ipoteza pledeazd,cu toatá probabilitatea, faptul cä in regiunea Dunavdtului nu s'agdsit nici o urrnd din acest cordon i, mai mult Ina, nu s'aaflat nid o urmä de nisip marin A mestecat cu scoici la Werracanalului Regele Carol, care ar fi trebuit sä dea peste claosul.

Dupd toatá probabilitatea, vechiul liman al Dunárii cuprin-dca toatä partea supvioard a deltei de azi, incepand dela Isacceapând la grindul Letea, Rdducul, Ceamurlia i Caraorman, apoi o

www.dacoromanica.ro

386

parte din insula Dranov !Atli cel mult la grindul Crasnicol i ac-tualele lagune : Razim, Golovita i Smeica. Restul tinutului, in-clusiv Sinoe, Chituc, etc., sunt formatiuni noui (punct 2 pg. 23).

Cordonul, care despártia vechiul liman al Dunärii de Mare,avea, la o depirtare mai mare sau mai mick mai multe 1ntre-ruperi sau ,.guri", prin care apa adusä de fluviu se scurgea inmare. Aceste guri, care s'au format succesiv, ca i bratele Dunärii,erau, dela Sud spre Nord, probabil In urtn5toarele regiuni : 1.Gura dela Istria ; 2. Intreruperea dintre capätul de Nord al In-sulei Lupilor i insula Bisericuta, a drei prelungire azi estegura Portita ; 3. Intreruperea dela Nord de capätul grinduluiDranov ; 4. Intreruperea pe unde curge astázi bratul Sf. George ;5. Deschizätura dintre grindul Ceamurlia i Räducul, pe undecurge azi canalul Sulina ; 6. Deschizätura cea mai de Nord,care Tulsa' probabil cä s'a format cel mai tärziu, pe unde curgeacum bratul Chilia". (punct 3 pg. 23)1

Mai departe autorul aratä cum a fost sedimentat decatre Dunäre marele liman cuprins intre cordonul litoralmai sus pomenit §i vârful sau din spre Ceatalul Ismailu-lui; apoi, dup. ce fluviul ajunse cu bratele sale pftnä lacordon,

fluviul a sträbätut cordonul litoral, pentru ca sä ajungl laMare. Locul unde bratele Dunärii au sträpuns cordonul cores-punde, In parte, cu vechile deschizAturi ale limanului, pe undeapa îi deschisese drum, Inainte ca bratele fluviulul sä fi fost pedeplin formate, sau ca grindurile lor sä fi fost vizibile

'directia

lor era, prin aceasta, de mai Inainte determinatä". (punct 17 pg. 37).

Cu alte cuvinte : 1) primul cordon litoral marin estecu mutt anterior sosirii gurilor Duneirii ln locul undeaceste guri il streibat §i 2) acest cordon litoral dela Ji-brieni prinei la Istria, este until singur si are peste totaceiasi wirstei.

Aceste concluzii, nou. ni se par cu totul gre§ite.Intr'adevär, pentru a dovedi acemta, trebue sa luttm

In 'cercetare doug. puncte :1) Cum se formeazd un cordon litoral marin in cu-

prinsul deltei Dunärene ?2) Care sunt pärile componente ale primului cordon

litoral marin, precum i varsta lot relativa ?

i

www.dacoromanica.ro

387

II. Cum se formeazii un cordon litoral marin in delti ?

Rdspunsul la aceasta intrebare este upr. N'avemdecal sa privim fenomenele actuale, asa cum se petrecsub ochii nostri.

Ca sa se formeze un cordon Moral, e nevoe pe deo parte, de materialul din care e zidit cordonul, adica denisip ; iar de alta, de un agent, care sä ia acest nisip sisä-1 intinda in Bens orizontal i sa-1 inalte in sens ver-tical, adeca de un curent Moral, de ',alai.' §i de veinturi.

De uncle poate proveni nisipul ? El nu poate avea decat cloud origini : 1) sau din ddramarea coastelor inane,pe care valurile, mai ales in timp de furtuna, le surpale macina marunt, prefacandu-le in pietris, nisip Si malfin ; 2) sau dela gurile unui fluviu ori ram, care aduce totmaterialul mdcinat in drumul sau, spre a-1 depune in mare.

Dacä privim ceeace se petrece astdzi la gurile Du-veclem ca aci materialul, din care sunt zidite cor-

doanele litorale, este format exclusiv dii nisipul carat deiluviu in mare. Lin exernplu frumos li avern la gura bra-tului Sf. George. De indata ce acest brat ajunge la Mare,el se bifurca in douä guri : una meridionald, care se in-nisipeaza pe masurd ce trece timpul si una nordica, pecare trece curentul principal l fluviului si care e desti-natä ramaie singura gura a bratului Sf. George. Peacest canal nordic fluviul Îi Impinge sedimentele sale inMare, pang In zona curentului litoral marin, ce ' se co-boarg, din spre Sulina, pe länga tdrm. Acolo nisipul esterapit de curent i purtat spre miaza-zi, form and o barasubmarina, care cu timpul creste pAnd ce iese la supra-fata. Astfel s'a ivit de-asupra marii, in anul 1897, lunga

ingusta insuld Sacalin, care imitä In totul ca forma, di-rectie si mod de formare, cordoanele litorale mai vechidela sudul bratului Sf. George.

Aceasta este origina tuturor cordoanelor Moralemarine din cuprinsul de/lei Dundrene. Dar, O. notarnbine : ca sei fie ,posibiler formarea lor, a fast necesarciexistenfa, in apropiere, a unei guri de fluviu, care sei

si

sä

narii,

pi

www.dacoromanica.ro

388

verse nisip si existent(' unlit curent litoral, care sei-1 in-Imc lei in amimilei directie.

Asa fiind, afirmarea d-lui Gr. Antipa, cum ca primulcordon litoral marin din delta s'a format cu Inuit inaintede sosirea gurilor Dunarii in locul nude el se afla, cadedela sine. Si daca se admite ca in timpul liii Herodot e-xista acest prim cordon litoral,-de altfel nu avetn nici odovada pentru aceasta atunci trebue sa admitem cabratele Dunarii se intindeau pana la el, avand grinduri vi-zibile. In asemenea caz insh, nu se mai poate vorbi denici un golf in cuprinsul deltei, ci doar, pur si simplu, defunduri sub nivelul marii, insa acopetite de ape dulci, asaprecum exista si astazi.

Intiadevar, daca cercetam delta Dunarii dupa hartakidrografica, vedem ca. cea mai mare parte a ei sta. subnivelul Marii. Se poate afirma de aci ca actuala delta esteun golf al Marii Negre De sigur, nu! Si n'a fost niciatunci cand tarmul marii se afla la primul cordon litoral.I:In golf de mare, de signr, a existat in delta Dunarii, darin timpuri mult mai vechi, atunci cand fluviul se varsaIn el undeva, . pe la Ceatalul Isrnailului ; insa in acelevremuri nu se poate admite deloc existenta unui cordonlitoral dela Jibrieni pan& la Istria, caci curentul litoral, cese continua min golf in prelungirea coastei Basarabene,adica spre SSW, n'avea d unde lua o cantitate asa demare de sedimente din care sa zicliasca un cordon. Atrebuit, deci, ca fluviul mai intai sii. inainteze in vechitalgolf cu Iratele sale Oita in zona curentului main si nu-mai dupei aceia, din nisipul fluviului, rapit de curentulmarin, sa inceapa a se forma cordonul.

Care sunt peirtile componente ale primulni cordonMoral si care ste veirsta lor relativd?

0 analiza mai atenta a hartii hidrografice a delteicote suficienta spre a ne instrui i asupra acestoi

Distingem urmatoarele patru parti: 1) Insula nisipoasaformata din mai multe cordoane litorale alaturate, delaJibrieni- Valeov 2) Marginea de apus a insulei Letea ;

si

?

-

pund.

;

www.dacoromanica.ro

389

3) Grindul Raducul, Ceamurlia !Ìi rnarginea de apus ainsulei Caraorman ; 4) Grindul Crasnicol, Dranov si In-sula-Lupilor.

Nu toate aceste sectiuni sunt de ó potriva de vechi,,fiindca mi toate s'au 'format In acelas timp ; ba inca, dupdcum vom vedea, Intro o sectiune i cealalta a trebuit satread- un, interval de timp de multe veacuri !

Grindul Raducului, Ceamurlia si cordonul de apus alinsulei Caraorman aunt partea cea mai veche ; ele repro-zinta primul tärm pe care l'au zidit curentul Moral si va-lurile in dreptul deltei. Nisipul acestui tarm a provenitdintio gura merid'onala a primei delte secundare a Chi-liei, peutru grindul Rbducului ; si din gura Sulinei, candse afla in aceasta parte, pentru grindul Ceamurlia si Ca-raorman.

Mult mai noun. in Limp este marginea de apus a in-sulei Letea, care margine, curios dar firese, a creseut dela 'sud catre nord, dupa cum se poate deduce din harta.Inteadevar, dupa cum am mai spus-o, insula Letea nu edecat o agociatie de cordoane litorale apropiate, mai desein spre nord, mai resfirate in spre sud. Insa aici directiacordoanelor este alta ea la sectiunea anterioard. Pe candin grindul Raducul-Ceamurlia-Caraorman, cordonul s'a lu-

tins dela N. spre S_, in insula Letea cordoanele au cap.--tat o directie dela NW spre SE.

Oare de ce ?E foarte simplu..Curentul litoral are tendinta s prinda

tin cordon litoral, intocmai ca pe o ghirlanda, de cloudpuncte mai rezistente. Daca insa spre NW .punctul rezis-tent era o gura a primei delte secundare a Chiliei, spresud punctul se misca In spre rasarit. De ce ? Fiindca spresud avem bratul Sulinei care, cu cat inainta mai spre est,cu atat silia curentul Moral sa se arcuiasca si el mai spreest i, astfel, sa zidiascd un cordon arcuit in spre SE.Mai scurt, directia NW-SE a cordoanelor din insulaLetei este rezultanta medic a directiilor celor cloud lorte,dintre care una, curentul litoral, linden spre Sud, jarcealaltd, curentul fluviatil al Sulinei Linden spre Est.Aceasta este cauza pentru care cele trei insule din delta :

'

.

www.dacoromanica.ro

390

Letea, Caraorman §i Sdrdturile cu Ivancea au, ram ntultsau mai putin, forma unor evantaie cu cotorul in sus §i,cu betele resfirate in jos §i spre dreapta. Dar nu acestaeste punctul principal in tema noasträ.

Principal este faptul cd. marginea de apus a insuleiLetea nu s'a format dintr'odatd i nici dela Nord spreSud, ci invers ! Privii numai harta. Toate cordoanele Le-tei se articuleazd cu aceast d. margine apuseand a insuleiformand un unghiu ascutit. i, de oarece cordoanele me-ridionale sunt mai vechi, fiindca aunt mai in interioruldeltei, iar cele nordice sunt mai noud, find mai aproapede mare, rezultd ca ungbiul sau varful ce-1 formeaza elecu marginea apuseand a insulei, s'a tot ridicat spre nord,pana ce a ajuns in locul unde se afld astdzi satul Peri-prava. Aceasta inseamnd. ca in prima delta secundard. aChiliei, bratele sudice au fost mai active la inceput ; peurmä au murit treptat-treptat, de oarece curentul principalal fluviului se deplasa pe brate din ce in ce mai nordice.Exact ceeace se petrece astazi la actuala delta secundaraa Chiliei Numai ed. aici nu se mai formeazd cordoanelitorale, conditiile de formare netiind favorabile.

Cea mai noud parte a cordonului prim din deltd esteCrasnicolul i Dranovul. Ea este contemporand cu grindulivancei, in prelungirea cdruia se §i gdsete. Dar grindulIvancei - dupd cum am aratat inteun art'col anterior -s'a format türziu de tot, dupd ce gura Sulinei a ajuns Tufoal! unde se afld astdzi.

Rezulta, a§a dar, cd.:1) prirnul cordon litoral din dell(1, adicd cel mai

apusean, nu este unul singur, de oarece studiul sciu maiatent ne aratd cd este format din mai mulle sec(iunide diferite vdrste §i, prin urmare, el nu a fost zidit caun dig neintrerupt, dela Jibrieni pfina la Caraharman, aaincdt sd separe golful de restul Märii §i transformeinteun fel de liman.

2) cd aceste sec(iuni ale primului dordon litoral dindelta nu i-au putut luu na4ere decôt numai dupd cebrafele Dundrii au ajuns in locul unde se ajló cordoa-nele astdzi, aot incdt curentul litoral sú aibd de unde

sa,-1

www.dacoromanica.ro

391

lua nisipul necesar zidirii lor 1). Aceasta concluzie ins&exclude cu totul posibilitatea existentii unui golf intre a-ceate cordoane §i varful deltei, golf de care, de altfel, niciHerodot nu ne vorbe§te. Numai dupâ ce bratele Dunariiau sedimentat vechiul golf al deltei, Intinzându-0 bratelepan& In zona de actiune a curentului litoral, ce se coboradin spre coasta Basarabiei In spre SW, numai dupa aceiaau inceput a se forma §i cordoanele litorale : Insa randpe rand, In ordinea In care s'a arAtat ca s'au format, Inacest articol §i In cél precedent, publicat In numarul an-terior al acestei reviste.

Asupra evolutiei morfologice §i cronologice a delteiDunarene, cuvântul definitiv nu s'a spua. Problema a§teaptitInd sit fie tratatä cu toata competenta de cei In masurasa o fac. Noi nu vom lipsi sâ aducem, din dud In dudcontributia noastrA, pentru clarificarea acestei probleme.

C- BRATESCUProfesor - Constan'a

') Este evident di curentul litoral aduce putin nisip si inspreroasta Basarabiei, dar in asa de micA masurä, incAt el n'a fost Si stareii zidiascä nici macar insula nisipoasa 3ibneni-Vlcov, al direi uisip,

dupti cum ne aratä barta ruseascd 1/42.000, nu are alta provenientädecät din cele patru brate nordice, Basarabene, ale primei delte se-eundare Dunärene a Chiliei, brate care astäzi au murit.

www.dacoromanica.ro

LORI DE TORMNA

Eu v'am cules pe câmpul ud de brumäIn zorii unei dimineti de toamnd -V'am smuls nepdsdtor cämpici negreCáci viata voastrá, flori, nimic nu'nseamnii !

C'un fir de iarbd v'am legat pe toate :Flori mici, flori mari de Scai, Nemuritoare,Copii ai Primdverii : Albdstrele,Cingae Romdnite i Cicoare.

Cá v'am räpit asa de vreme vietiiCu nick o constiintd nu md cert :0 floare avearn si eu i o mänd rnicäA smuls-o pentru veci.... Dar eu o iert !

Sdrmane flori, cc 'ntärziati în toamnä,In calea dragei mele vá depunSd calce ea pe tinerctea voastrá -Cu voi aldturi sufletul pun.

P1111AIL rmcorie

mi-I

www.dacoromanica.ro

IN LINISTE(EICHENDORF)

Tu, tuna, vezi pastorul cum isi mániiDin spre padure turma 'ncet, 'MeetSi cum In linilea, pe lumi stamina,Vegheaza doar amorul cel discret.

Un ceas isi spune limpede cuveintulin noapte, din castelu'ndepartat ;Sire codri glasul lui poarta vdntul

cerbul il asculta speriat. -

Tdrziu rasuna zgomot de copiteSi-un nechezat de cal in aier golUn cavaler cu zale auriteCastelului ii d mereu tdrcol.

lar celnd spre fiori luceafdrul se suielumea se cUfunda n somn usor, -

in toata larga fire nirneni nu e,Nici cavaler, nici turmä, nici pastor.

MIIAJL. PRICOPIC

6

Si

www.dacoromanica.ro

ILOP littr vat,' :LIAR iatalpCMal, 41.4.14: 40,11. :OP

Areal,qt,tra qt.t.t

CERCHEZI1(UN NEAM DISPARUT DIN DOBROGEA)

!stork!. - In conlomeratul etnic, care constitue mosaiculde nationalitäti, din care este alcätuitä populatiunea ce locuestepe pämantul Dobrogei, erau In trecut i Cerchetii.

PARA la räsboiul dela 1877, Dobrogea era presiratä, peici-colea, de sate cerchezesti. Cerchezii preferau cu deosebire lo-curile de pe sub cost* §i cele paduroase din preajma isvoarelorbogate in apa bunä de Hut. In astfel de locuri erau asezatesatele lor.

Dupä terminarea räsboiului, guvernul roman a oprit rein-toarcerea Cerchezilor la cilminurile lor, dar a Inaluit si a fa-vorizat revenirea in Dobrogea a celorlalte populatiuni musulmane,emigrate, precum sunt Turcii i Main

Faima despre jafurile comise de acest popor, Inainte derasboiu, In lärile balcanice locuite de crestini, a snit pe marileputeri, reprezentate in Congresul dela Berlin, sä interzicA pentrulinistea locuitorilor crestini, reIntoarcerea si stabilii ea Cerchezilorpe pämantarile cari urmau sä fie rupte din imperiul Otoman.

IntrucAt acest popor a tocuit pe pämAntul Dobrogeiamintirea lui este Inca vie In mintea acelora cari au convietuitcu el, cred cA prezinta un interes oarecare a se cunoaste cevadin traiul Cerchezului.

Originari din muntil Caticazului, unde formau un stat liberInd din timpurile cele mai vechi, ei au fost supusi de Busi abiala 1859, dupä ce si-au apärat libertatea prin lupte eroice, careau durat mai bine de un secol.

Dupä infrangerea §i supunerea lor sub cel din urmä Chanarnil, care a apärat libertatea poporului säu timp de 30 ani

.3IM-at.

§i

4,914.

www.dacoromanica.ro

395

Rusil i-au silit sä pArdsiascd locurile lor i sd glisiascd refugiupe teritoriul imperiului Otoman.

Un numär de aproape 400.000, dupd curn zice Eugen Pittardin descrierea sa Dans la Dobroudja, notes de voyage", gonitidin Rush), cerurd refugiu Turciei.

Ei iniiintard sate in peninsula Balcanied si in Asia micdPeste 150.000 au fost asezati la apusul Bulgariei.

Intentia Portii era de a täia cohesiunea dintre sail)!Bulgari. Acesti expatriati nu stiurd insä sä se fixeze de sol. Intimpul räsboiului dela 1877-1878, Turcii Ii intrebuintard cu sucicescontra Cazacilor.

Disparitia complectd, inteun interval asa de scurt, a aproape200.000 indivizi, este -un fenomen etnologic rar de inregistrat.

Dupä datele culese dela conlocuitorii lor, voiu da oarecariamlinunte despre train!, portul, datinele i raporturile sociile aleacestui popor cu celelalte neamuri din Dobrogea.

* *

Bärballl se distingeau prin talia lor inaltd, bine proportio-natd i prin trásAturile fetii foarte regulate, de un aspect energic.

Ei sunt consIderati ca tip al rasei Caucaziene i, ca atare,cei mai frumosi oameni.

Dotati cu o inteligentd find l foarte curagiosi, avand o abi-litate exceptionald in arta cäldritului i mânuirea armei, in speciala säbiei i pistolului, erau cei mai temuti locuitori printre ce-lelalte populatiuni.

Ei erau favorizati mult de guvernul Otoman pentru serviciilece aduceau tärii in timp de rdsboiu, alcdtuind regimentele de ca-valerie, cu o reputatie bine apreciatd, cu deosebire in recunoa-steri i jafuri.

Portul. Imbräcdmintea Cerchezului :era foarte pitoreascä.Peste cdmasa de panzá de casd, impodobitä cu multe cusdturicu arnici in diferite culori, ei purtau un mic antereu bumbdcit,iar de- asupra acestuia o manta, bine potrivitä pe talie i lungipand la glezne. Mantaua era fäcutä din sucman alb sau postavmai gros i colorat, având pa marginile de dinainte cloud siruride sponci, mâneci inguste, stt Anse pe mând peste tot cu spud

cdptusite cu satin de Itinä sau cu pArra rosie.

51

5i

www.dacoromanica.ro

396

La piept, pe jambele laturi, aveau doua randuri de cartusiere,tn latime de cate 10 c.m.

Cartusiede erau de argint, alamá sau de os.Ele erau asezate in tocuri de postav subtire siu de catifea

cusute numai In fir galben sau alb.Dopurile cartuselor erau de lana in diferite culori, asa el

Infälisau aspectul unui buchet de flori.Pantalouli facuti din postav de lama de culoare ro§ie In-

chisä, sau din catifea, erau largi i scurti, stransi pe sub genunchlcu un cordon ; pe ambele !Mud aveau lampazurl late, cusute infir de aur.

Pe cap purtau caciula de Astrachan cu mitele lungi, cufundul de postav sau de catifea rosie, Impodobit cu broderli deaur sau de argint. -

Incaltamintea consta diraf un fel de ciorapi de piele de ci-prioara, väpsiti In negru sau cenusiu, avand in jurul tIpli o cu-sätura, astfel ca talpa sä se poatä indata ce s'ar uzasau rupe. Carambii, tot- d.n aceiasi piele, se prelungiau pânäpe sub genunchi, unde intrau sub marginile pantalonilor, carierau stransi pe picior cu o curelu§d. De ambele parti ale ca-rambilor se aflau cusäturi de fir.

Imbracamintea in Intregime era lucrata de femeile cercheze.

Armele. Armele Cerchezului erau : pumnalul, sabia, pistolulsi pusca. Aceste arme, afara de pusca, erau atarnate de o cingâ-toare aldtuitä din o multime de cureluse subtiri de piele, im-pletite Intre ele ca multa rnaestrie. In partea de dinainte atarnapumnalul, cu teaca i pläselele cizelate in argint suflat cu aur

La soldul drept Cerchezul purta un revolver de calibru mare;lp spate, Infipt In cingatoare, se afla un pistol cu cremene, &stemcerchezesc, al carui maner era Infrumusetat cu Incrustaturi deivoriu sau de abanos lucrat cu argint. Sabia Cerchezului, cuteaca Invelitä In piele si In forma sabillor intrebuintate de Cued,atarna la soldul stang de o curea dusä imprejurul umarului.

E de observat ca Cerchezul nu Ingäduia nimanui sa-i scoatasable din teed i nici sa-i atinga cu mainile lama, pretextand cäar fi oträvitä cu venin de vipera, asa cä la cea mai mica sga-rietud, ränitul ar putea muri.

î&ocul

www.dacoromanica.ro

307

Ca complectare a armAturel, Cerchezul mai purta, atarnatala spate, o pusca cu repetitie, invelita in toc de piele de caprioara

impodobita cu ingrijire, ca i celelalte arme ale sale. Tot laspate se mai afla i o cartusierA de piele, atarnatá pe dupA gatcu o curelusa fina. Aceasta cartusier'A continea multe cartuse dealama pentru arma cu repetitie.

Toate curelele, de care atarnau armele, erau prinse in ca-tarame si bumbi de argint.

Femeea cercheza exceleaza prin ffumusetea sa. Un corpinalt 1 satire, manele i picloarele mici, un contur de o per-fectä proportie cu InAltimea, un piept bine desvoltat, Mul feteide albeata marmurei, ochii marl si negri, privirea patrunzatoare

simpatica, adumbrita de niste gene negre, dese i lungi, sprin-cenele arcuite, nasul drept, Iungue i putin ascutit la vArI, guramica, dintii albi, foarte regulati i mici, barbia rotundA si des-picata In mijloc, parul negru lucitor, lung, taiat pe frunte InformA de breton, miscarile corpului elegante ; toate acesteafac din Cercheza prototipul frumusetii orientale, frumusete atatde mult apreciatA i cantata in poeziile popoarelor mahomedane.Multe dintre Cercheze au parul blond-auriu, Wand un contrastisbitor cu ochii negri, marl i dulci.

Imbricämintea femeilor cercheze, ca si a barbatilor, erafoarte pitoreasca. Cercheza purta pe cap un boriet de postavfin si moale, de culoare alba.

Acest bonet avea forma until degetar ; era inalt cam de20 c.m. i pe sub el caclea pe spate parul cel trams, impletitin multe codite ; iar pe frunte atarna bretonul.

Pe carp Cercheza purta o cAmasa din panza de cas5, bro-data la gilt, la piept, la umeri, la maneci si la poale.

Pe de-asupra camAsii imbraca un &el scurt, cusut cu gal-tane de fir ; insa ilicul era foarte deschii la piept, asa ca acestaramanea acoperit numai cu camasa, %and sa se vada frumoa-sele broderii, ce sernAnau cu un manunchiu de flori presärate pesan. Dela sold in jos purta salvari de mAtase, brodati dinainte labuzunare §i jos la picioare cu fireturi largi de aur sau de argint.

-

3i

www.dacoromanica.ro

393

Cercheza mai purta i o manta lungä, de postav subtirecolorat, asemänätoare cu cea a bärbatilor. Manicile mantalei eraudeschise OA la cot si incheiate cu gäitane de aur in zig zag.Partea de sus a mdnecii era mai lungA cleat alarm.

Aceastä parte era impodobiti cu cusáturi de fir de aur,argint i cu gáitane de ratase, care se prelungiau WA la umár.

De aaemenea gulerul, buzunarele i märginile mantalei eraulucrate In aireturi. La piept se vedeau dourt randuri de cartusiere.

Pe deasupra bonetului de pe cap purtau o maramä de tit&tasä in culori vii. Aceasta maramä se aseza pe jumätatea bone-tului, far restul atdrna WA jos si Cercheza se servia de ea ca

acopere fata, cand se intalnia cu un rnahometan. Pap decrestini rárndnea descoperitä.

Ca inditäminte purta, ca 5i bärbatii, un fel de ciorapi depiele bine ajustati pe picior, väpsiti in culori vii i cusuti pemärgini cu fir.

Partea de deasupra piciorului eta brodatä in fir de aur saude argint.

Cäsätoria. fetelor constituia o avere pentru pä-rinti. Fetele cercheze erau vändute cu preturi, care variau dupäpozitiunea familiei 5i a cumpärätorului. Cumpärätorul nu puteafi cleat un musulman, fára a se tine Insä seama de etatea lui.O fatä frumoasá 5i de familie bunä eta pretuitä intre 25-30 miipiastri (un piastru 20 bani). O fatä de familie de stare mljlocieera pretuitä la 5-10 mii piastri.

Cand un pärinte avea 3 sau I fete, ele reprt zentau un fru-mos capital. Adeseori pärintii le duceau pe pietele Stambulului(Constantinopol) spre a le vinde cu pret mai bun.

Cumpärátorii le duceau apoi prin orasele cele mai depär-tate pentru a umple cu ele haremurile pasilor i altor dmnitarim ahomedani.

Ceremonialul nuntilor cerchezesti se apropie mult de al ce-lorlalti musulmani i cu deosebite de al Turcilor.

Cu mai multe zile inainte de nuntá calml familiei facea in-vitatiuni atat musulmanilor cat i crestinilor. Nuta de obiceiudura trei sau patru zile, in care limp invitatii luau parte la to stemesele i jocurile.

Mari 14111

si

www.dacoromanica.ro

399

Osp501 nuntasilor avea Joe de obiceiu, afara, pe iarb5 verde,pe covoare intinse pe jos i acoperite cu panzeturi. La masa nuluau parte miril, ci numai pninii, rudele i invitdtii.

Nuntasii se asezau jos, pe chilimuri, cu picioarele incrucilate.Invitatilor II se impartiau peschire" (stergare) curate.Tacmuri de masa, precum farfuril, cutite si furculite, nu

sunt cunoscute Cerchezilor ; musafirii erau siliti sa manance cumainile, dupa obiceiul turcesc. Bucatele servite la mesa erau ofe-rite de gospodarii din sat. Fiecare gospodar trebuia sa ofere intre15-20 sahane 1) de mancare. In timpul mesii serviciul se inde-plinea de flacaii din sat.Ei cärau pe cap tavale" mari de arama saude lemn, incarcate cu zeci de sahane" pline cu felurhe mancari.

Bucatele, odata aduse, erau ridicate de alti flächi, postati laspatele invitailor, i apoi impktite, punandu-se inaintea fiecaruioaspete cafe o sahana, apoi erau repede ridicate i inlocuite cualte meincäri. Bucatele ramase erau destinate pentru tinerii, cariraceau serviciul in tirnpul mesH.

In tot timpul mesii muzica cerchezeasca Inveselia pe nuntasi.Lista de bucatele servite in timpul osp5tului, e alcatuia din

fripturi de miel sau de pasari fära salatä, din rasol de carne demiel sau din pasare cu smantana, din sarmale de carne de mielinvelite in frunze de vie, leustean, hrean i alte plante, din ochiuride ou5, cas duke präjit hi unt cu srnânlân i presarat cu zah5r,din branza de vaca prerarata in acelas lei, din atunasi de Mindde malain cu branza, din gogolosi mici de mamäl;g5, opäriti Inunt si smnntan5, din placinte de fainä de millaiu cu carne, dingogolosi mici de mälaiu acoperiti cu miere, dia plácinte cu fructesi miere, din tot felul de baclavale preparate in miere, apoi dinfaguri de miere etc.

Un inconvenient insä prezintau aceste bucate, de oareceerau gatite f5r5 sare î MCA alte condimente. Ceraezul nu intre-buinteaz5 niciodatä sarea hi mancari, ci o pastreaza numai camedicament la trebuint5.

Atat inainte cat si dup5 mas5, fit care oaspete trebuia säiispele mainile cu ap5 si sapun i sa-si cratiasca" gura cu apa par-fumat5, in lighianele pe care le purtau flacáii pe dinaintea fie-drui mosafir.

1) Sahan, farfurie ad:daai de alanoi,www.dacoromanica.ro

400

Dupä scularea dela masi se oferia oaspetilor, In loc de %/In,bragA sau apa rece.

Cafeaua se servia numai pentru crestini si turd, iar frun-tasilor cerchezi li se da ceaiu cu sirop de miere.

Masa se isprävia cam pe la ora 10 inainte de amiazi.

Muzica. DupA ospAt urma un mic repaos ; apoi incepeajocul, acompaniat-de muzid. Muzica cerchezeasc5 se executa dinedteva instrumente cu totul primitive, precum : fluere fAcute dintevi de puscA i o dairci" (tamburA) cu clopotei, acompaniatede un fel de toad, formatá din scandurt fungi, atarnate de cateo craci de porn, lovItä In mod ritmic cu niste bete de lemn.

La semnalul dat de muzicanti, musafirii se asezau jos pentrua privi jocurile.

Jocul. Cerchezii nu cunosteau decal, un singur joc. Acestaera jocul national rusese, jucat de Cazaci, si cunoscUt sub nu-mirea de cazacinc, cu oare cari mici modificAri.

Era executat cu multA iutealä i urmat de diferite säriturimiscAri gimnastice. De bunä searnä cä acest joc a fost îm-

prumutat dela Rusi, cu cari Cerchezii au lost mult t:mp incontact dupä supunerea lor.

Dansatorii se asezau în douä grupe, unul format din fladiicelAlalt din fete. Se da semnalul. Dansatoarele iesiau pe rand

din grup i îi alegeau ate un dansator din grupu!Tinerii nu aveau voe sä facA invitatiuni fetelor.Odatä perechile randuite, se incepea dansul, Jocul cerche-

zesc este foarte obositor, din cauza s4iturilor ce trebue sä leexecute perechea dansatoare si se compune din mai multe fi-guri. In ultima figurA, la un moment dat, dansatorul descard,färä de veste, pistolul la pic!oarele perechii sale, si dacA dansa-toarea pare speriatä de detunAturA, atunci dansatorul trebuie sAo päräsiascA, socotind-o lipsitA de curaj.

Dansul incepea cam pe la orele 1.1 si se continua Ong la3 dupä amiazA.

Sport. DupA dans incepea Ural, gimnastica i sportul de cai,

flAcäilor.

www.dacoromanica.ro

401.

La aceste jocr ri luau parte atat fldc5ii, cat §i tinerii insurati.Aceste jocui i erau atat de grele, in cat ar produce §i as-

Chi admit- ia celor mai iscusiti manuitori de arme §i cälareti.De ordinar, ele se executau afard din sat, alegandu-se de pre-ferintä locurile intinse §i plane.

Jocul se Incepea cu tragerea la lintd. El consista in a ochinitneri cu glontul un cerc mic cu diarnettul de cel mult

20 cm. Trágatorii se a§ezau in linie dreaptä cu pu§ca la ()chi.La o depArtare de 50 m. de linia de tir, un tank bine

excrcitat asgarlea cercul cu pra0ia ; cercul se rostogolia cu mareiutealä Hand sdrituri mari. In acel moment o ploaie de gloantese indrepta in directia cercului. Dacä se Intampla ca cercul safie lovit de vreun glonte, el era abätut din cale §i aruncat laMare distantd.

Dupä acest exArcitiu se incepea tragerea cu pu§ca §i pis-tohil de pe cal.

Ciidretii se asezau in rand.La un moment dat, primul cdldret ochia i trAgea in tintä

Obiectnl vizat era un ou apzat in mijlocul drumului, la o dis-tantä de 100 m. de caldret.

Dacd glontele se lnfigea in pdrnant In apropierea oului,acesta se rostogo ia in Mud k o depi tare de mai multi metrifärd a se sparge. Exercitiul se repeta rand pe rand de ceilalticaläreti, paid and glontele lovia oul.

inderca din fuga calului, era d3 asemeni un exercitiu greu§i foarte interesant.

C5läre1ul trebuia sd ridice din fuga calului o monedä deargint a§ezatd in mijlocul d urnului, la o distantä hotäratä delocul de pornire.

In execufarea acestui joc se cerca multh abilitate §i iutealädin partea cäld,etului. AproVindu-se cu cativa metri de object,el se ;Asa deodatd sub cal §i in fuga cea mare apuca moneda,rcluanduli In clipl pozitiunea de mai inainte

Un alt exercitiu tot a§a de greu, era 0 acela de a ridicadin fuga calului o persoana in rnersul ei pe drum. CAldretul, îiiuleala mersulu', trebuia sä o apuce de mijloc, sd o ridice pecal i impreund s5 continue fuga.

n joc nu mai putin greu §j periculos eFa §i acesta ; gru-

13.1

www.dacoromanica.ro

402

puri de tineri se postau de-acurmezisul drumului, läsând loc liberde un pas intre ei. Cäläretul urma s5 scrnatä in fuga caluluiaceste cordoane cu toate plesniturile bicelor i strigätele scoasede acei tineri In scop de a speria calul si a I abate din d!um.

Exercitiile equestre militare, de atac, ap,Irare i retrage e,se executau cu indernanare admirabfl. Efectul lor producea oimpresiune mare spectatorilor.

Miscarile de aparare i atac erau acestea : doi cáläeeti, pos-tali la o depärtare de 250 m., porniau în fuga mare in directieopusä. In apmpiere, unul dintransii descärca p stolul (bine 'tidesfärä gloante) in adversarul s'au ; azesta scotea sabia i o ma-nevra in sens or;zontal, simuland täerea capului agresorului. Cilatacat para lovitura, ce il ameninta, printr'o thiscare cxecutatäcu repeziciunea fulgerului, läsandu-se sub cal, asa cd lama säbieifluera in vânt, iar cäläretul neatins de lovitur5, de Indat isi rely apozitiunea, continuandu-si fuga.

Ca tragere la tintä fixl mai Intebuintau i un alt exercrtiu.Se alegea un arbore, depärtat la cateva sate de metri de drum. Sejupuia de coajä o parte din trunchiu. Locul deseelit de coaiäavea sä serviasc5 drept tintä. Pe datä ce se da semnalul, c5Ia-retii porniau in fuga mare din locul hotärat iuteala fugai,scoteau pusca atâraatä de gat, o desfäceau din tocul ei, o Ia-carcau i trägeau in semn. Dad glontele renieria arborele, seauzia lovitura din tintä ; altfel se auzia numai fluerätura glontelui.

In seria jocurilor equestre era si acesta .mai multi caläretiluau In goanä un cal färä frau i färä sea. Un Cerchez, careastepta In mijlocul drumului, se arunca din fugä pe acel cal sicontinua drumul. Caii cerchezesti erau asa de bine dresati, incat nu se abäteau din drum, fugind In apropiere de p2clestras.

Tot asa de interesantä era si oprirea calului loc.Cäldretul opria instantaneu calul din fuga cea mate, îl apnea

de urechi i, la aeest semn, calul se culca la pamfiat, iar calä-retul se lungia la spinarea lui ; aoi imediat se aranca pe el ;la un semn dat calul se scula i pornia cu iuteala cea mai male.

Acestor exercitii mai urmau i altele, tot atat de numeroasedificile de executat.

Dupä terminarea sporturilor, tiiumftorii erau aplaufiatifelicitati de spectatori.

§i, in

PL.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

403

Jocurile i exercitiile amintite se continuau . pana searacand nuatasii se inapolau "ri sat, la casa parintilor mirelui, undeesiau iarasi masá inti Isa, reincepand selsia mancärilor amintitemai in i ite, in mijlocul esel iei generale, provocata de exerci-file gimnastice pe care le-am descris. Masa se termina de obiceiula miezul noptii, cand oaspetii erau condusi pe la gazdele lor,raladu'te nai dn.iine. A doua zi, in revärsatul zorilor, salvelele push si pistoale vestiau satulu ea petrecerile vor continuas hi acea zi. Durata nun¡li atarna de vointa invitatilor. Acestetamti, atat ee bogate i varhte grin ceremonialul ce se desfasura,se faet.au cu deosebire in comuaa Slava Cerclzezeascd (judetuiTulcea) satul cal mai insemnat al Cerchezilor i resedinta celormai avufi bei.

CaTáritui si manuirea armelor era in mare vaza la Cer-chezi. Ei ing ijiau foaree bine de cali lor, cari, viol, iuti la fuga,adevärati cal de curse, erau de statura avand corpulg;ciparele lungi i subtiri. Rare ori erau intrebuintati la cärutä.De obiceiu serviau numai pentru calarie. 1i lucrarile agricole

trensgertul greut4ilor se slujiau de boi. eaua era de perini ;Hilda pre_urn si hamurile de pe cai erau lucrate de Cerchezicu nwitä fineta. Biclul era facut ein multe cureluse impletiteterminate la "ad cu aisle clage late de piele, suprapuse unelepeate altele, a c produceau un rnai-e sgomot and Cerchezulatingea calul. Cali ler erau asa de blue dresati In Cat, la primatr6saiure de frau, calul ee (voila pe loc din fuga cea mai mare ;la a doua s. a-nza pe plcioarele de dindärät ; apoi, daca era a-pucat de urechl, se culca "'rains pe pairiant, pästrand timp inde-luegat aceasta pozitiune i, la un semn al stapanului, Aria ime-diat hi p'c:oaae, punandu-se în fuga cea mai mare. Cerchezii seserviau de acaste miscari in scop de a se dosi, in timp de ras-boiu, in lanurile de semänäturi, spre a li se pierde urma candersu urmáriti, sau and atacau pe inamic. Dresarea cailor peamult tiny, iar calaritul iacepea din mica copilarie : copilul de 4sau 5 ani era aruncat pe cal pentru a se deprinde cu caläriaaceste exercitii s cortinua toatä viata, asa c5 oamenii batranicalariau cu celas iedernadare ra si hi tinerete i pastrand aceiastinuta man diä de calaret. Pentru a pastra eleganta corpului, Cer-chezii ebisnulau a fi iaconetati din fragealä etate ; de aceea nuse vedeau erchczi cu corpul diform, sau prea desvoltati, fiindtosi subtiri i cu o tinutä elegantä.

inaltd, si

si

§i

ei

www.dacoromanica.ro

404

OspitaHtatea. Dintre toate neamurile isezate în Dobrogea,cei mai .primitori pentru streini erau Cerchezii. Ospitalitatea, so-cotitä ca o virtute i o mare datorie impusä de' Coran, era In-deplinitä cu multä dragoste. Orice treciitor prin satul lor erabinevenit, primit cu bunávoin l ocrotit.

Fiecare sat avea casa sa de musafiri, Indestulatá cu toatelucrurile casnice. In aceastä cas5 se gAzdulau calätorii. Cu deo-sebire negutätorii mar:de searnä,_cari aveau afaceri comercialecu Cerchezii, erau primiti .cu_alaiu.

lndatä ce erau incunostiintati .de sosirea-unui musaf:r, frun-tasii satulUi îl Intámpinau, urándu-i bunä sosire si dupä ce I]condueeau la casa de musafiri, 'II luau armele, banii toate lu-crurile de pret, pe Care apoi le restituiau intacte la plecarea dinsat. Orice cälätor gäzduit in satul lor se gäsia. In cea mai maresigurantä. El era socotit ca predat lor si în paza satului. Laorele prâniului i e aduceau mancäri alese In vase mici de a-rama. Ca culme a onorurilor, o ceati de tinere fete Cerchoze, inhaine de särbätoare, fortnau un fel de orhesträ, executáni can-tece din diferite instrumente, ca chitarä, daira, Mere, etc. precumsi din voce. Apai, seara, se adunau la gaTcla musafiruldi frun-tasii satului pentru:a-i face pläcere, precum ai toti acei cari a-veau afacen ca negutätorul sosit, isprävindu le repede aiCerchezul fiind de bunä credintä i cinstit. Iese-äciunea In afacericu comerciantii era necunoscutä ; fàrä InScris si färd cheiäsie,Cerchezii erau consequenti In obliga/lunile ce le luau asupra lor.La plecarea din sat cäbätorul era condus de mai multi tined cä-täreti pe o distantä de mai muIi kilometri, i chiar dupä do-rina cáTátorului, pánä la satul ;vecin, predánau-i la despärtirobanii, armele i lucrurile pe care Ie-au avut In pästrare si urándu-iIna cälätorie. Bacsisurile pentru serviciu i buna ospitalnateerau refuzate, ba chiar considerate ca ofensä.

Munca. Muacitor i inteligent dia fire; Cerche7ul, pe landmunca ampului, avea mare Indemánare i pentru diferite oblectemenualeape ewe le lucra cu main pricEpere si gust. Asa erauImpletiturile da rogojini fine, lucrate îi paie, avánd aspectul co-voarelor de casä ; atelage fiue de cai, criubacuri, bastonasa in-crustate cu mult gust s. a lar femeile, pe lang5 gospodäria easel,

-

si

www.dacoromanica.ro

405

tesutul panzelor si al postavurilor, se indetniciau cu confectio-narea hainelor pentru bdrbati, precum i _cu diferite cusuturi inpiele de capr:oatá, ca : Incáltdminte, tocuri de piele pentru arme,broderii in fir pe postavuri, s. a,

Cerchezul, and pornia la ora§ pentru a desface produselemuncii, precum cereale, lemne, stalpi de stejari, fasonati pentruconstructiuni, doage de buti, pdsári s. a. ducea cu sine, pentruvanzare, diferite oblecte manuale precum : bastonase incrustatecu argint, cosuri cosulete in diferite forme si märimi, lucratein lemn de rcht i alun colorat, rogojini tesute In ochiurilucrate cu fmete in mozaic, de o frum acute neintrecutä-asarivalizau, la p.ivire, in fumuscte covoarele persane ; apoi di-ferite alte eib:ecte lucrate cu mana Toale aceste produse manualeerau cdutate ;I se desfAceau cu pretul bune prin orasele dobro-gene si cu deosebirc in Tukea.

Venitul pe care îi rea'iza archezul din yanzarea lor, ade-seori intrccea indoitul t intte'Ll alorii produselorLagricole. Ast-fel se explica in parte imbelsugarea i buna slare a acestei po-pulatiuni.

Hrana. Cerchezul, de felt]) sáu era e:onom, cumpdtat sifärd nici. urrviciu. Intrebuintai-Pa bduturilur spirtolse, i-terzisdprin Coral), li era nccunoscutd ; dc asancni funiatul tuturiului.De ordinar, in far5 de serbdri, hrana Cerchezulut consista inläptdrie sub diferite forme.

rarnea o Intrebuintau foarte rar. n loc de paini se serv au de turte, pesmeti de fäind de meiu. La drum Cercheziise aprovizlogau cu pes nji de rneiu i pesrneti de branz3, foartegustosi. lntrebuintarea sdrii in pane si maneári, dupd cum s'a

spus, era neobisrmitd.Bdutura lor de predilectie era ceaiul facut din felurite flori

plante, culese prin páduri. Cafeaua o intrebuintau rar. Le plä-cea foarte mult brags, de aceea aceastä bduturd nu lipsia dinrci o casá.

'Nelig;a Cultul profesat de ei era M homedanismul, ale cä-rui precepte le indeplini,u cu riguroLitate. -

Limba. Pe langd idiomul lop propriu; voi Walt lirnbile turdrusd Aceasta din urmd li era curoscutil din Caucaz, unde au

stat sub stdpanhea ruseasca,

cdeu

.-au

111Ri

ai

at

sr

ai

www.dacoromanica.ro

406

Ca loc de Intalnire i distractie in sat jra Cafeneaua, iarca articole de desfacere erau ceaiul, cafeaua, dulceturile, diferitesiropuri i braga. Tot aci era si statul satului, unde se puneaula cale afacerile lor publice si private.

Moravuri.-Respectul cätre bätrani era foarte mare, iar Inlocalul de sfat, tinerii îj salutau prin 'scuiare In picioare i, dacänu erau retinuti cu rnuitä insistentä, se strecurau pe usä unulCate unul, asa cä In cateva minute locblul se deserta. Ei nid o-datá -nu ie0au din cuvantul bätranilor.

De asemenea Eupunerea fitlor cätre pärinti era netármuritäprodusul muncH lor se concentra In manile atpului farniliei

Tiespectul i supunerea catre pärinti i dtre britrani erau cons:-detate ca o mare virtute i ca Indeplinirea vointei lui Dumnezeu.

In afacerile comerciale cu cella!ti ,locuitori turd si crestinidin tinuturile Dobrogei, Cerchezii au dat probe de o cinste ne-Intrecutä. Transactiunile cu produsele lor se indepliniau totdeuunaCu exactitate: Inscrisuri i pOlite nu eran cunoscute. Odatä tar-gul fäcut si arvuna prienitä, cornerciantul era sigur cä marfa i seva preda la termen, In Intregime. Nu se intamplau inselätorii laPredare In calltatea i cantitatea märfurilor. Nu se cunosc cazurica negustorii fa afacen de interes, s fi fost pcälti. Chiar Inurma ostllitätilor deschise Intre Rusi si Tutd, Cerchezii au cautatsä aranjeze afacerile lor inainte ce p:ecare, unii testituind arvu-nele, aIVi plätind o parte din datorii, iar at ei earl nu dispaneaude mijloace pentru a cla niornentan, isi laaa.A îndatorirea sk lerestitue la relntoarcere. Ei eran incredintati ca vor reveni la Ca-minurile lor f, daca Imprejurarile au fost nefevorabile, nu 1 i sepoate imputa nid o viu, Intru cat erau sinceri In intent:ua He tor

llmtructia bor consista In cunoVinta cititului si scrisuluilimbei dominante turcesti precum si In studiarea Coranului, pecare II invätau In incintele gearniilor de la hogii lor.

Locuinta. Casele !or erau construite in barnd de lemn, cä-rämizi nearse (chirpici), sau párnant frrnnantat u pae (ceamur),

acoperite cu stuf, sov.ar sau paie.De Weed] ele se compuneau din dou5 incäperi una des-

tinatä penttu muaafiri i alta ca locuintä ; iar In mijloc o salá:

si

si

www.dacoromanica.ro

407

despartitä de huatarie priutrun perele. Case lc!, aveau un aspectsaradicios. Alaturi dc asä se intmdeau celelalte dependinte pre-cum : cosa-e, gr Ouri, etc. Toate acestea erau ráa construite.Nu se pästra nid o regula în ase,area caseior, alinierea nehin-du-le cunoscuta. De accea drumutile etau intottochiate, strambe

räu intiettnute.

Org;inizatiunea. Fiecare sat isi avea conducätorul sau nu-mit bey, ales de cornun;tate pentru un timp determinat. El sebucura; de mare antortate Litre corafonalit sai. Torite afacerileprivItoare la bunul mers al cornunitat'i erau regulate de acesti bey.

Influenta lor era atat de mare, I icat niciodat autoritätileturcesti nu aveau prilejui sä intervina in afacerile publice ale co-munitatei, sau vre-un Cerchez sä se planga autoritatii turcesti,sau sa intenteze procese inaintea instanteior judecatoresti. Oriceabatere dela buna ordine siu dato.;e era judecata de bey si sec-tinta se ex...cuta intre ei, fa,ä ca autordatea sä aiba cunostintasau vre-o plangere de nemultum parted vre-unui Cerchez.

De ahminteri si urnia.nea unora dintre ei pentru infracti-uni la lege se facea foarte greu, de oarece toti membrii comurn-tatit se soliclarizau, tAinuindu-i inaintea autoritaplor, si era pest)putintä a se gäsi martori printre ci, pentru doved;rea unui delict.

In schimKvinovatul cunoscut, era gray pedepsit de catre bey-fata ca a:este pedepse sä poatä fi vreodatá cunoscute autorita,

Aceasta se fäcea în scop de a pastra hund reputatie a co-munitatii. Dacä se intampla ca in timpul vre-unui jaf, un Cerchezsa fie ranit sc.0 uci, corpul sau se riclica imediat de tovaräsiisai, pierzandu-i-se urma, tarä a se reclama vreodatä autoritatilor.

Totusi, rázbunätori din fire, nu puteau ierta neajunsurile su-ferite i, &ea nu se puteau räzbuna pe cei ce Ic-au fäcut räu,cautau sä-si potollasca mania asupra satalui de unJe au suferitpierderi. Astfel, in timpul ostilitátdor dintre Rui i Turci, o ceatäde Cerchezi fäcâed incursiuni in Cmpul noptti pentru pradaciuniin satul romanesc Rasova, jud. Constanta, locuitorii it respinseräomorand doi dintre e:. Momentul raibunärii le sosi, caci pestecateva zile mai multi locuitori din sat, in credinta c jefuitorii audispärut, au iesit cu carele pentru a aduce lemne din pädure. 0ceatä de Cerchezi îi urmäri i, inconjurandu-i, if masacrarä panä

re din

si

plor.

www.dacoromanica.ro

408

la unul, rizbunând prin sange moartea camarazilor lor. Dupá caredispärurä.

In afaceri de interts general, care tiebuiau regulate Inainteaautoritätilor turcesti, toti bail se 1ntruniau in Consiliu i decizi-unea lor era primitä cu supunere si färä vovilire de atre totiCerchezii, iar beii reprezentând Comunitatea, transau afacerile fatäde autoritäti.

Colonizarea. Emigrarea din Rusia a Cerchezilor pe párnán-tul Dobrogel si in celelalte provincii turcesti se pune Intre anii1862 si 1863. Guvernul Otoman, cunoscánd servicilie militare cear putea avea dela acest va'oros popor, le-a favorizat emigrareafäcándu-Ie mari Inlesuiri, dându-le chtar si privitegii fatä de eel-lalti supusi otomani.

Pe lángä pá'mânturile cele mai bune de culturá, cedate lorfärä nici o platä, fie-care familie cerchezá primi, la stabilire, câteo pereche de -boi, un car si un plug, permitáralu-le a lua gratisdin páduri lemne de constructiune pentru locuiritele bor. Cel maiinsemnat sat fondat de dânsii a fost Slava Cerchezeascd, dinplasa Babadag, care poartä §i azi acela§ nume, locuit astázi ex-clusiv de lipoveni. Aci s'au stabilit aproape 500 familli cerche-zesti. Terenul pe c,are s'au asent e un loc prAuros si plan peo intindere cam de 2 km. p., Ineonjurat de dealuri Mahe §i a-coperite cu päduri seculare de tel. Pozitiunea aleasä era una dincele mai frumoase, cu aer curat si cu isvoare bogate de apribuni, ce porniau din dealurile de prin prejur.

Inainte de asezarea Cerchezilor, locuitorii de origind turcädin orasul Babadag, a eäror ocupatiune principald era stupäritul,aci îi aveau prisäcile lor. Numärul stupilor era foarte mare ; -

cel mai sdrac turc avea aci intre trei si patru sute de stupi, iarcei mai cu stare pand la douä mii.

Acest loc era cunoscut sub numele 'de Cavanldc ada (stu-päria pia*. Abundenta si varietatea florilor, calitatea excelentäa apel, fäceau ca localitatea aceasta sá producä miere in canti-tate mare si de o calitate superioarä, ceea ce iäcea ca produc-tiunea sä fie mult cäutatä si transportetä la Constantinopol, in-destulând curtea imperialä a Sultanului.

.Afará de Slava, Cerchezii s'au mai asezat in urmä §i In

www.dacoromanica.ro

409

alte localitäti precnrn : Armutlia, Ortaclzioi, Cantet-Bugeac, Cam-ber, Isaccea, Accadein etc.

Odatd stabiliti, înavui i organizati, Cerchezii incepurd adeveni foarte temerari. Numdrul lor crescand mereu, simtiau ne-voe sä infiinteze noi sate. Ei cerurd Pasii de la Tulcea, guver-natorul Dobrogei, sä le inodue stabilirea pe locurile paduroasedintre comunele Bafchioi §i Atmagea.

Aceastä cerere nu conveni de loc Paii, deoare ce stia cámarele masiv de päduri, care se intindea intre aceste sate, va fiin curänd devastat. Se impotrivi deci cererei lor, oprind stabili-rea lor In acele locuri si le propuse sä se aseze pe cdmpiileintinse dintre Babadag i Constanta.yropunerea Pasii ii nemulturnjmult. Ei se hotärard atunci sd se aseze cu forta pe locurile alese,pregatindu-se sä sustind cu armele pretentiunea lor, pretextândcd ei cer sä li se dea apä, foc sl pine, neputand träi pe ampie.Pasa, alarmat de miscarea Cerchezilor, raportä faptul guvernuluidin Constantinopol, aratand pagubele ce ar suferi Statul prindevastarea pädurilor, in caz când s'ar satisface cererea, ingä-duindu-se stabilirea pe locurile pretinse.

Bezultatul acestei interveniri a fOst cd guvernul otomanordond prin firman imperial ca cererea Cerchezilor s'd fie res-pinsd si sä fie adusi la ascultare prin orice mijloace ar credePasa, supunändu-i in caz de rebeliune. La primirea firmanuluiPasa convocä pentru consfätu ire pe toti beii Cerchezesti in co-muna Ciucurova.

Intrunirea se fäcu in casele de pe mosia marelui comer-ciant Mihalache P. din orasul Tulcea.

In ziva hotaräta sosi Ismail Pasa, insotit de 5 functionarisuperiori si 25 zapc i

Aci gdsi pe toti beii cerchezesti in haine de sárbátoare,cari II intampinard ski salutard Cii tespect. Si de astädatä ei sus-finurd cu enerwe dorinta lor, declardnd cä rärnaa nestrdmutatiin hotärdrea de a se asea pe locurile alese, unde se gäseste inabundentä, apd, foc i pine. Ismail Pasa, vdsänd Indärjirea lorsi socotind cd orize argumentare e de prisos, iar beii riepuldndfi convinsi in nici un chip, citi firmanul imperial prin care li sepunea in vedere sa se supund de bunä voie ordinelor imperialeale Sultanului i sd primiascd färä sovdire hotärdrea Pasii.

cOlOri.

www.dacoromanica.ro

410

La auzu1 firmanului toti beii ramasera intnármuriti, vázandautoritatea cea mare §i Increderea de care se bucura Ismail Pa§a,Atunci cel mai batran dintrei ei Asian Beg, se Inclina adanc Infata firmanului, îl lua In mank II sdrutd §i imediat dete ordincamarazilor sä se supunä vointii Pa§ii, rugandu-1 Insä cu lacrä-mile In ochi sa nu-i trimitä sa se a§eze la campii, de oarece ei,fiind niscuti §i crescuti prin locuri paduroase, nu pot trai prin

Odatá inavutiti, se fäcura mai blanzi §i mai buni ; intrarain afaceri comerciale cu negustorii, primind arvune pentru mar-furile vandute, ca : cereale, Jana, vite etc. §i predandu-le la ter-men. Ei considerau ca Izaram" munca negustorilor luata penedrept.

La venirea Cerchezilor, guvernul turc îi scuti timp de 7 anide dijma in natura din produsele lor, dijma percepotä dela cei-lalti locuitori, facandule §i alte päsuiri. Ajun§i In Nina stare, eisocotira aceastä scutire ca o lipsä de datorie fatä de Stat §i, cacompensare pentru bunurile realizate prin aceasta mäsura, ho-antra sä manifest : recuno§tinta lor filth* de Padi§ah, nevoind säträiasca pe un ¡clamant fail sa plätiascä nimic.

Dupa o con. fatuire generalä, ei intocmi ä o comisiune corn-pusä din 12 bei, imputernicind-o sa piece la Constantinopol, sprea se infati§a Sultandui, ärätand dorinta Cerchezilor din Do-brogea.

Rezultatul a fost cä Poatta le recunoscu prin firman drep-tul de a Infiinta o Casa de economie a emigraVlor cu sediul inora§ul Tulcea, numind §i un casier, care sä incaseze ori-ce ven itoferit benevol din partea Cerchezilor. Indata ce s'a constituitaceasta cask fie care bey incepu sa strangl dijma de la fiecareCerchez, Incepand cu 5 ani din urrnä, iar sumele incasate sevarsau regulat la Casa centralä din Tulcea.

Cand fondurile casei ajunserd sä fie mari, Ismail Pa.,a, gu-vernatorul Dobrogei in unire cu Midat PPp, va'iul dela Rus-ciuc, intervenitä la Constantinopol §i obtinura firmanul prin carese Incuviinta ca din fondul strans sa se construiasca mai multecladiri publice.

Astfel, In timpul lui Ismail i Rasim Pa,a, s'a construit dinacest fond un local cu destindtiune pentru un gunnaziu In Tul-

câmpii.-

www.dacoromanica.ro

411

cea, conacui din Tulcea (azi Palatul adrninistrativ), conacul í lo-calul de scoalà turcä di.t Babadag, asemeni din Mäcin, geamiacea mare din Tulcea, iar cea mai mare clädire a fost palatul li-ceului din Rusciuc, unde se predau iimbile vorbite in .imperiu,care clädire servä i astäzi de scoalä.

La 1877. Linistea aparentä a Cerchezilor nu dull mult. Inanul 1876, manifestandu-se miscärile Bulgarilor pentru liberareade sub jugul turcesc, guvernul turc pomi persecutii contra Bul-garilor pentru a ingbusi aceste miscdrl.

Acum Cerchezii din Dobrogea deveniserä foarte periculosi.Increclintati de nenorocirile ce aveau sä incerce imperiul

otoman din cauza acestor agitatii auzind si de apelul fäcut deBulgari Rusiei pentru a-i scäpa de urgia turceasa furd coprinside urä neimpäcatä impotriva lor. Cetele de Cerchezi cutreeraudrumurile i, and intalniau pe sateni cu carele incarcate cu cé-reale, descälicau de pe cai i se näpustiau asupra lor, sfärämaucarele, risipiau productele, alungau vitele dejugate In paduri saupe camp, iar bietii säteni, dupd ce erau despoiati de haine195tuti, erau legati de pomi sau de care si päräsiti in starea a-ceasta de plans. In caz de rezistentá ei deveneau cruzi, potolin-du-si ura in sange. Fatä de locuitorii romani se purtau maibland.

Jafurile Cerchezilor disperara populatiunea ; dar desele plan -geri, pe care le primiau autoritätile turcesti, nu avuri nid unefect.

Autorittile erau neputincioase si nu avuti curajul sä re-prime pe jefuitori, .stiind bine cä, la isbucuitea räsboiului, ceiintal cari vor lua initiativa sä formeze çavaleria, ca sä infruntepe Rusi, vor fi Cerchezii, convingere realizatä in curand.

In ajunul Inceperei ostilitililor, Cerchezii devenirä spaimalocuitorilor crestini. Jafurile comise de ei luarä proportii colosaleIn deosebi satele locuite de Bulgari furä devastate färd mill.Bande numeroase de Cerchezi pätruncleau noaptea prin sate, dl-deau foc caselor iprofanau bisericile, distrugand icoaneleprefäcand locasurile sfinte in grajduri. Populatia inspäimantatäpäräsi in masä satele, cum a fost de pildä hi Enichioi, Conga;

,

si

si

www.dacoromanica.ro

412

$i altele, indreptandu-se spre orase, mai ales la Tulcea, pentrua scapa cu viata ; iar averea o läsä la discretia jefuitorilor. Sa-tele parasite in voia Intamplarii furä efuite. Bandele de Cerchezi,dupa ce incarcari carele cu bunurile, pe care locuitorii. In fugalor grabnica nu le puturä lua cu ei, le transportara in satele lor,iar bucatele ridicate de prin hambare le dusera prin orase, van-zandu-le cu preturi mid.

Starea de anarhie si de absolutä nesiguranta, care dominaprin tinuturile Dobrogii, Ingrijia mult populatiunea din orasulTulcea, asa cä familiile cu stare si mai cu vaza furä silite sä serefugieze la timp din ora§ §i, Indreptandu-se uncle la Viena, al-tele la Constantinopol si multe spre orasele limitrofe :Galati, Braila etc.

Dupa ce satele furä devastate, Cerchzii hotararä sä facäincursiuni In Tulcea, pentru a complecta opera lor de distruc-tiune si cu intentiunea ca, dupä ce vor jefui populatiunea ci es-fink Inecand In sange pe cei ce li se vor opune, sä dea'foc o-ra§ulni.

Printre fruntasii Romani din Tulcea se afla §i batranul co-merdant M. Petrescu. Acesta se bucura de mere vazä Inainteaautoritätilor turcesti §i ocupase i diferite demnitäti. Fiind spri-jinit de aceste autoritäti, a preterit sä ramana In Tulcea cu fa-milia, In acele timpuri primejdioase, nevoind sä pal asiascä ave-rea §i afacerile sale comerciale.

In ziva de 8 lunie 1877, o ceata de Cerchezi, fa frunteacarora se aflau mai multi bei, pätruase pe neasteptate In locuintacomerciaittului M. Petrescu. 0 spaima mare coprinse pe cei dincasg. Totus, patronul casei îi pästra calmul invitandu-i sä intreIn locuinta sa. Duna tratarea obi§nuitä si o scurtä convorbire inlimba turd', unul dintre bei adresandu-se d-lui Petrescu, îi zise :

Am venit la d-ta, socotindu-te prieten al nostru si negus-tor cinstit §i te poftim sä ne Insotesti, aratandu-ne locuinta bein-lui Dumitrache, precum si mahalaua locuita de,Bulgari, de oarecesuntem alesi sä Indeplinim hotärarea _ sfatului beilor nostri, casä ne rasbunam Impotriva lor pentru nenoroch ile ce au aJusPadi§ahului nostru, din cauza lor declarandu-se räsboiul. Do-rinta noastra este sä trecem prin sable si foc tot ce apartineBulgarilor.

Constrans de imprejuriri, Petrescu, vrand-nevrand, fi Insoti

Ismail,

www.dacoromanica.ro

413

Onä la locuinta beiului Dumitrache, a cärui familie, din fericirese reträsese la Viena î13 acele timpuri de nesigurantä, läsänd pro-prietatea incuiatä si In paza unui singur om.

Casele belului Dumitrache erau situate pe strada Romanänumai la o distantä de vre- o loo metri de locuinta lui Pe-

trescu.Ca prin farmec grupul beilor cerchezesti se märi cu cetele

de Cerchezi, care cutreerau deja sträzile, asteptánd numai ordinulbettor pentru a incepe devastärile.

Aproplindu-se de locuintä, beii ordonarä sä se dea foc ca-sei. In acel moment interveni Petrescu, spunându -le cä aceastä.5tradä este locuitä de Greci, i arâtându-le casele Grimanni, all-turate de casele Beiului Dumitrache, care pe atunci erau pro-prietatea i locuinti Mitropolitului grec Dionisie. Apoi le spuse

pe längä acestea, toate casele invecinate sunt locuinte aleNemtilor, Grecilor i Evrellor, evitând insä de a spune c5 stint

locuinte românesti, deoarece Românii, intrând deja In actiuneca aliati ai Rusilor, erau considerati de vräjma§i qi, prin urmareexpusi ca §i Bulgarii räzbunärii lor.

Faptul cä Cerchezii avur5 incredere In Petrescu, venia de"acolo cä ei considerau grec.

lntervenirea la timp a lui Petrescu, precum i argumenteleaduse, au avut efectul cä Cerchezii renuntarä a da foc locuinteibeiului Dumitrache, pentru' a se preintâmpina inCendierea celor-lalte locuinte semn al te mai sus.

De aci grupul porni indreptändu-se spre piatä, unde se a-flau präväliile, i aci Petrescu le aminti ca cele mai multe dinprävälii sunt tinute de Evrei, Nemti, Armeni i cä prävAlii bul-giire§ti se gäsesc numai câte una printre ele, pe care le si In-semnati Cerchezii pentru a le jefui In timpul noptii.

Ajungdnd In piata Sf. Gheorghe, unde se afla i bisericabulgará cu acelas mime, cerurä SA li-se arate suburbille locuitede bulgari si rusi, la care li-se raspunse cä locuintele lor suntaniestecate printre cele ale altor nationalitäti. Planul de distru-gere fu amânat dar de Cerchezi, pentru altä zi, ca sä se la delaConsiliul beilor hotärdrea deflnitiva.

Gratie argumentelor comerciantului Petrescu, orasul scäpipentru moment de a fi jefuit i incendiat.

E de notat cä, in tot timpul acestei miscári, autorititile

cA,

il

gi

www.dacoromanica.ro

414

turcesti nu luarä nici o mäsura de ordine, rätnanand nepäsatoarela cele ce ce petreceau.

A doua zi de dimineatä un numar cateva sute de Cer-ehezi, având in frunte pe beii lor, se adunard in fata palatuluiadministrativ, uncle era locuinta Pa0.

.A.tunci cei mai mari dintre ei ceruril sa iasi Pasa pentru ale vorbi. Aceastä manifestare a Cerchezilor ingriji mult pe Pavastiind cä n'are forte suficiente, garnizoana Tulcea posedand abiaun regiment de soldati i apoi, fiind in ajunul rasboiului, Iiabine ca Statul are nevoe de ei in acele imprejuräri. Cänd SaidPasa aparu In balcon, intrebandu-i ce doresc, Asian bei cel maibitran dintre capeteniile lor, Iuä cuvântul, mustrandu-1 cd nupäräseste conacul sä iasä in oras, ca sa vadä ce se pétrece :«Durnanii nostrii stau ascunsi in casele lor, inarmatr, gata a-nelovi, Eti lipsit de barbatie, stai ascuns ca o femee si n'ai cu-rajul sä pedepsesti pe urzitorii peirii neamului tau. Te somam

afard din Pa lat i sä dai ordin sä ni se deschida maga-ziile statului cu arme i proviziuni de räsboiu, de oarece multidin voinicii nostrii au lipsa de pusti, cartuse, pulbere t gloante».

Orice opunere la cererea lor ar fi dat nastere la miscari. violente, care ar fi periclitat viata Pasei.

In astfel de imprejurAri Said Pasa fu silit sä dea ordin se-cretarului sau sä le satisfaca cererea. Acesta, insotit de un mi-raloi (major), i-a condus la Arsenal i le-a impartit 500 arme,precum i alt material de rasbolu, de nude ei au pornit in cetepe strazi, in cantece de rásboith-In aceiasi zi, pe la orele 11 p.m., clopotele bisericilor Mira alarm ).

Toata populatiunea era in picioaie Centrall orasului era inHead. Opt prdval i furi distruse de foc, unde se aflä azi farma-cia D. Melinescu i magazinul Fratii Rodelman. Panica era ne-descris de mare. In aceiasi noapte multe prävälii de mant.factuiä,haine gata i bacanie au fost sparte, jtfuindu-se märfurile din ele,iar In mahalale au urmat jafuri i vat-sari de sange, care au du-rat panä in ziud, cand care incärcate cu märfuri furate au esitdin oras, excortate de Cerchezii cari duceau prazge in satele lorIn aceiasi zi pleaca si Said Pasa, fiind Inlocuit prin Fahri-Bey-Pasa ; insa i acesta a fost obligat a paräSi in grabä orasul, inziva de 11 lunie, dupä o sedere de 48 ore In Tulcea i fu con-dus de multi notabili pand la Enichioi, luand drumul spre -Con-stanfa.

Oe

sä iei

www.dacoromanica.ro

415

Fahri-Bey se bucura de simpatia cetätenilor Tulceni, deoarece mai fusese cu cativa ani In urmä ca guvernator al Do -brogli, cânda dat dovezi de bun administrator.

- Fahri-Bey a fost silit s piece In grabA, deoarece a fostin§tiintat telegrafic cA in acea zi armatele ruse§ti au trecut DunA-rea la Azacleia §i Ghescet, Indreptandu-se spre Mdcin. Odati cuplecarea lui Fahri-Bey s'a retras §i armata turceascA din Tulceadispárand §i Cerchezii cu familiile §i averea lor, §i astfel 13-opu-1atiunea cre§tinä a scäpat pentru totdeauna de jafurile §i teroa-roarea ce a indurat dela aceasti populatiune, in scurtul timp cata locuit pe pämantul Dobrogii.

Odatä cu Incorporarea Dobrogei la Romania Incepe o flOUAerä de ordine qi pace pentru populatiunea Dobrogii §i, sub scu-tul puternic al M. S. R. Carol 1,--aceastä provincle porni cu pa§irepezi pe calea progresului §i a desvoltärii economice.

Desfäsurarea evenimentelor de la 77 1§i urmI cursul §i ar-matele romane, conduse de marele CApitan, merserä din victoriitu victorii, uimind lumea prin eroismul lor. Puterile europene,Incredintate cä la Dunäre existA un popor valoros, care §i-a a-f irmat dreptul de viati, cu menirea de a deveni poporul cel maide ordine si de seamä Intre statele balcanice, îi recunoscu in-dependenta, redandu-i In stApanire mo§ia sträbunä, DobrogeaAstfel, cu pretul sangelui voinicilor no§trii, am recápätat acestscump pämant: eternizand amintirea prin falnicul monument depedealul Hora care va vorbi deapururea despre gloria armelorromane.

Prin ocuparea Dobrogei, statul roman §i-a infipt puternicpiciorul pe malul drept al Dunäril §i a devenit pentru veci stä-panitor peste gurile Dunärii.

Comparand starea de lucruri de sub dominatiunea otomanAcu cea de astäzi, putem aprecia deosebirea ce existA intre ele :pe cat timp locuitorul Dobrogean nu era sigur atunci pe averea

viata sa, astäzi domneVe libertatea cea mai Intinsä ; onoareaaverea §i viata sunt asigurate, multumitä inteleptei ocarmuiri atärii.

Populatiunea de origini streine din Dobrogea, scäpatä desub jugul aspru al Turcilor, sä multumiasci Celui AtotPuternicCA se gäse§te astäzi sub scutul legilor romane§ti, putandu-se des-volta liber pe calea culturalä §i economicA.

ji

www.dacoromanica.ro

416

Prin iubire de tarä si sentimente rornanesti ea poate do-vedi recunostinta ce p5streazä pentru atatea bunuri de care sebucura astäzi pe pämântul Tärii RomAnesti.

Brutus Co toyInstitutor pensionar

Tuicea

www.dacoromanica.ro

4,Mitii 14M 41,07firi1V-431,

gat:. Alpcot 111rva- I,440,41v4taiP

'RA5PLATR REGELUI

A fost alládalä un rege vitecq'avea o regind frumoasei.

Priviau amändoi rázimati de zaplazCum marea urla furioasä,l¡bind temelia castelului lorCu-a undelor sale revoltá

stropi aruncänd pan'la ei in pridvor.lar luna-i vedea de pe boltd.

Regina simlia c'ameteste doMolDe-acea legánare de zipc`i...

dalbele brate scápcindu-i in gol,Tot trupul in valuri ii scapá.lar Regele-i chiamd strigind pe curteni,Si ei cdle unul s'aruncäin marea umflatä. Frumosii osleniTaceind se supun la poruncei.

Oricare s'azvdrle 1-inghile pe locTalaz,ul si piere vederii,Un trup de ostas e-o beitaie de jocValtorii si vantului serii....Din toti cdti pierirä in largul oceanlesi nurnai unul la fate't ;Lipitei la pieptu-i de tdnár curtean,Regina de gdt i s'agatä.

Si cind isi aduse povara la malDe-o 'ntinse pe scumpe covoare,Prin genele lungi i muiate de valEa dulce-1 privi idmbitodre,-

glata, 4,1&,11C7

'412,tipAC- 01.

Si

ilk 4.at

Si

www.dacoromanica.ro

418

Mat un fier rosu naprasnic treatPrin pieptul lacutului rege,Ce-n clipa fatala un monstru paricPierdut in afara de lege.

Din orisice noapte de-atunci face ¡i,Din orisice i face noapte,Ca Idnd fara preget de n'ar -auziOri pasi prin unghere, ori soapte ;;Si cugetul sau, rascolit si batutDe patimi ca larmul de mare,Spre-a-si pune iubirii al linistii scutCata un prilej de 'ncercare.

Trec zile cu soare, cu luna tree nopti ;Pe mare trec pasnic coreibii `-Cu panvle 'n jos si cu stálpii reiscoptiDe-aprinsele soareluiCi numa "ntr'o i cu furtuni in apusPorunci dete craiul de vremeSa fle ospat in pridvorul de sus.7o1 Sfatul domnesc sei se chierne.

La mascl, se'nchina palzarul spumosReginei ,si Regelui TeiriiSi-1 lauda toti pe curteanul frumosCe-a scos-o din ghiarele märiiPe blanda-i stapina... Regina i-a 'ntins0 mind, pe care-o saruld.In Rege-alunci ura mai mull s'a aprins-Graind in durerea lui mula :Tu esti mai voinic decdt orice ostean,Ncidejdile 'n tine-mi sunt toate.Coroana mea azi o arunc in oceanCeici tu din aclanc mi-o vei scoateSi Craiul reidea, insa tristul ecoúDin glas U strimbase obrazul...Sari pajul mándru in mare din nou.Dar nu mai se'nloarse viteazul.

AIHNEA OLMAZU

seibii.

www.dacoromanica.ro

5ILISTRA

CADRUL UMAN AL CETATII

Un oras ne poate inferesa dinteun dublu punct devedere : 1) : descrierea rationalä a organisrnuluioras, care se prezintd sub un anumit aspect si indeplinesteo serie de functiuni inteun cadru mai restrans sau mailarg. 2) practic na(ional, de o covarsitoare importantdpentru noi Romanii cari, dacd n'avem absolut totdeaunaorase locuite in majoritate de strdini, mai färd exceptie,itele vietii econotnice stau in mainile acestora. E necesardeci, ea prin studii stiintifice si prin scoaterea in evidentäa cutdrui salt entärui element etnic dominant in viata eco-nomicd a orasOor sd. se incerce cel putin lämurirea ter-menilor vroblemei Prwlor» din Romania 1).

Silistra trebuie randu!ta azi printre orasele mici aleRespectabila ei vechime insä, insemnatatea sa din

trecut, precum i desvoltarea pe care o poate lua in pre-zent, mntre eu mult interesul slab pe care ni 1-ar desteptacifrele populatiei si intinderei ei (11321 locuitori . in 1916).

Asezarea e cel mai de capetenie factor care had-räste de soarta unei localitdti ; ea stabileste raportul in-tre gruparea etw.neascd, meiful fizic relativ-mai statornic

rnediul social infinit mai schimbätor.Daca, tu cazul Silistrei, conditiunile geografice au -de-

terminat indirect insemnatele miscari de populatie din Do-brogea, adticandu-i ridicarea din trecut dacd tot ele sunt

1) y. S. Mehedinti, ziarul Dacia 1920.

si

Torii.

si

www.dacoromanica.ro

420

astdzi germenii desvoltarii mai modeste dar sigure in vii-tor, marile prefacer! sociale si politice din zona ce altadata era dominata de cetatea dela cotul,Dunarii au sehim-bat cu totul conditille cadrului uman, care explicl in ceamai largq parte inflorirea de alta data.

Spre acest punct de confluentä a doua drumuri peapa, (Dunarea i Borcea) din care privirile cuprind Bard-ganul, malul dunarean al Dobrogei si cursul fluviului spreApus, in marginea padurei de stejari ee pundea tot lo-eul pana in Balcani, legandu-se de Vldsia i Teleormanulmuntean, acolo unde rasbatea un vechi drum din intune-cimi de codru, pentru a intalni celalt drum ce serpuiade-alungul fluviului, populgia traca e cu neputinta sa nufi fost atrasa din primele vremuri. Dupa vechiul numeDurostorum insd (cf. Singidunum, Noviodunum) aunt so-cotiti ca intemeietori ai asezdrii de aici Ce lui, cari au in-semnat pentru peninsula Balcanied traca cei mai vechinavalitori" ajungand in migraliunile ior delta Dunarii siAsia mica. i acesti noi stdpani gasese ea, pentru apara-rea drumului Dundrii, acest punct trebuie intarit. Indatace este deci vorba de o stapanire a Dunarii de jos con-tra unei populatii din Nord, Silistra (Durostorum) apaleca un punct de reazim. i in acest chip caracteriA stra-tegic se prezinta drept eel mai vecht i mai de seamacaracter al Silistrei.

Inteadevar, nu numai asezarea.la cote! Dundrii spreN. E. si in drumul stravech;, ei intreaga plasmuire a scoar-tei o arata aici ea pe o cetate naturala.

n Intre &eta lunci (cea dinspre Apus foarte inseninat sipe malul drept) inainteaza un fel de prisva semieireulardneinundata de retiniAre. Spre Sud, la departafe de 11112-2 km.de apa fluviului, o cununa de dealuri inalte (peste 120 ni.)sapate \ de vai adauei, dar relativ scurte, formea7a zidulexterior al cetatii, intärit de Turci prin tabii (Chiea mc, Med-gidie, Ordu, Arab-tabia). De pe aceste inaltimi se poatesupraveghia campia romand, lunca si drumurile radiarepang. departe. Podisul dinspre Sud, acoperit de padureavand, in tree/A mai ales, rare asezki omenesti din cauzamarei adancimi a panzei de apa (20-30 chiar si 100

'

-

www.dacoromanica.ro

421,

Peste 100 m.) era el insusi o piedica-mai slaba Hasa -in calea navalitorilor.

Importanta militara a Silistrei, deci si cea politicaeconomica, era totus natural sa atarne, in primul rand,

de forta rivalilor cé luptau pentru stapanirea Dunarii dejos. In jurul acestei cet6ti s'a hotarat soarta lor totdeauna.Ea a fost, prin infloyirea sau decaderea ei, semnul pu-terii sau slabirii.

Pentru Romani, linia Dunarii era o serie de castelecetati iutarite ; Dobrogea, o fortareata co/onizatd, puter-

lac si in legatura cu Sudul cu doua drumuri mari. Sufis-tra avea o legiune, iar in vremea lui Aurelian ajunsesecolonie 1).

Sl4birea Cumanilor in Nord si sfortarile Asanizilorspre Sud, fac ca teritoriile dobrogene, organizate si -con-duse de printi roman], sa rarnana secole intregiInca posesiuni bizantine 2). Stapanlrea era asiguratä deflota dunareana si de garnizoanele din cetati. Consolida-rea statului muntean corespunznd slbirii vecinilor, a-duce trecerea acestui tinut sub ocrotirea lui Mircea. Inluptele acestuia cu Turcii Silistra e castigatä si pierdutade mai multe ori. Asezarea Turcilor aici definitiv (spresfarsitul sec. XV) insemneaza pierderea Dobrogei si ex-punerea la incursiuni in stepa Munteniei si sudul Moldo-vei. Zona de jaf si de ocrotire a Silistrei atinge cea maimare intindere (sec. XVI si XVII). Ea cuprinde : Munte-nia rasariteana si Sudul Moldovei cu Basarabia, SudulRusiei pana.. in Nipra, tot rasaritul Bulgariei actuale si Do-brogea. Turcii au dat acestui intins teritoriu un pasa, carestäpania la inceput numai Dobrogea si R. Ralgariei, iarmai tarziu Bugeacul si Oceacovul, supravegh4nd i pe Dom-nul din Bucuresti 3) iar, pentru mal sigura stäNnire, s'auluat masuri de colonizare a hinterlandului Silistrei. Popu-latia, roarinä in tot evul mediu 4), a fost respinsa spre

-1) Pauly Wissova : Real:Encyclopaedie der c1assischen AltertumsWigsenschaft. Cuvântul Durostorum.

2) N. Iorga Venetia in Marea Nek,Ta.3) N. Iorga : Chestia Dunarii.4) v. C. BrAescu :Vlahia Albâ. cf N. Iorga :Venetia îu Marea Neagra.

si

(X-XIII)

:

si

si

'

www.dacoromanica.ro

422

Dundre iar pe vai, unde apa tasneste la limita dintreloess si calcar, sau e culeasa din puturi de 5-10 m., instepa dobrogeanä si in curaturile Deliormanului, au fost a-sezati Oncepand cu Mahomet pastori i plugari adusidin Asia micä i concentrati in sate mari caracteristicetinuturilor unde apa-i lucru scump 1). S'a creiat astfel obarierai puternicd care, pe deoparte-i despärtia pe Bul-gari de Romani, pe de alta constituia paza imediatd acetatii 2) Caracterul etnic al orasului s'a schimbat com-plet. Din sec. XVI pand in a doua jum. a sec. XIX Tur-cii au format elernentul precumpanitor din Silistra. Eisunt nu numai ostasii i slujbasii din jurul pa§ei, darmai ales, alaturi de Greci i Armeni, marii si bogatii The-gustori in legaturi comerciale departate cu Constantino-polur Bralbvul, Bucurestii, Braila 3). Epocei acesteia decolonizare si de severä supraveghere turcd fa Dundre Iicorespunde deci si cea mai land zond de expansiune e-conomia a orasului servit de drumuri direcit : Silistra-Bucuresti-Brasov, Silistra-Slobozia-Brail a spre Moldova,Silistra-Carnabat-Adrianopol-Constantinopol, drumuri um-blate de trimesii Domnilor romani, ai pasalelor, ai sulta-nului i fre cventate de Grecii, Armenii, Brasovenii caRomanii ce faceau schimbul 4e coloniale si fabricate. Evremea infloririi cornertului de tail romanesc si. al co-mertului oriental. Intreaga viatä comercialä din RäsaritulMunteniei îi are punctul de concentrare la Silistra.

Rascoala lui Mihai Viteazul, a lui Radu Serban, a-duce Intdrirea elementului turc in aceste pärti. Se in-grow randurile colonistilor, se intemeiazd pasalacul uni-tar al Silistrei, intreaga Dobroge cu Deliormanul devineun lagär intdrit, tdranii turci din sate ajung graniceri. Silistra bogatd i bine aparatä e aprovizionatä de satele incare se refugiaza i árani romani nemultumiti tirmtultributar ei coprinde insä si parte din Bdragan, de undeRomanii nostri sunt obligati sa trimeata vite i ce-

1) N. Iorga : Droit nationaux et politiques des Roumains dans laDobrogea.

2) G. Valsan : La Dobroudja roumaine.3) N. Iorga : Istoria Gomertului.

;

'

si

www.dacoromanica.ro

423

reale, in afard de ploconurile oficiale si jafurile neofi-ciale.

Silistra ajunge apogeul infloririi sale : puterea ei sevede din intinderea razei ce o serve§te i pe care o arein pazd.

De la sfärsitul sec. XVII incd incepe Insd decade-rea : anarhia internd i rivalitatea cu tandrul stat rusdeschide epoca de rdzboaie, jaf i boli care, durdnd maibine de un secol i jumdtate, aduce alungarea populatieispre baltd i in paduri, jefuirea de mai multe ori a ora-vlui care, la sfarsitul sec. XVIII, e locuit de elementeeterogene (Turci, eci, Armeni si Evrei). Nu mai este ca-pital& de pasaldc i ajunge un cuib de tâlhari, träind dinjaful populatiei inconjurdtoare si al telei de pe malulstang. Populatia hinterlandului (c. 40.000), mobilizatä pen-tru apdrarea ei intr'o ultima luptä, este excesiv de mk-celäritd asa cd spre inceputul sec. XIX ramdne in toedregiunea un mare gol de populatie. Tocmai acum se ac-centueazd obisnuita miscare ritmica a populatiei din ti-nuturi mai sarace i mai aspre, din Balcani(otel) si din Car-patii nostrii. Miscarea era mai liberd i mai veche dinspre noimai stingheritd si chiar de tot opritd dinspre Sud, de ba-riera turco-tdtard din Dobrogea. In satele parasite deTurci i mai rar in sate noui, incep a se aseza pastoribulgari (mai ales Turlaci din Cote)) i pdstori romdni(Mocani, Tutuieni, Moroeni) cari inainteazd cu oile lorpand in valea Provadiei 2). Era vechea transhumantd, in-drumatd mai cu ternei spre Deliorman i sudul Dobrogei.Pentru prima oard se luau la intrecere massele» bul-gare i romdne si nu e nici o indoiald cd, daca eveni-mente politice nu War fi pus in calea acestor curentemärginindu-le i schimbändu-le ritmul, Romdnii, cari a-veau de mai multd vrerne malul drept i lunca, erau eibiruitorii i in preajma Silistrei. Se stie cä adevdrata co-lonizare bulgara incepe abia dupa 1878 si c& ea a fostdusd cu hotdrdre : Turco-Tatarii aunt totusi incd*mai nu

1) N. Iorga : Droits natiouaux etc.2) Murgoci : Tara. uoua.

tle

`),

www.dacoromanica.ro

424

merosi de cat Bulgarii in Deliorman. Mai ales tinutulim-padurit din Apusul Bazargicului cuprinde covArsitor maimultä populatie turcä, asezatä. in sate mari, amestecatäsau nu cu Bulgari inprejurul Silistrui, care a rcimas, cafizionomie cel putin, un oras turc.

Silistra a fost i este inert un foarte important nodstrategic, hotarator pentru stapanirea Dobrogei si a Mani.Stäpdnii cetätii s'au putut sprijini pe un hinterland po-pulat de conationali : nurnai asa s'au Ostrat multâ vreme inacest punct. Prosperitatea ei. intemeiatä pe putereatarä a Statului respectiv, a durat cat i acest stat. As-

cu toate cä asezarea râmane aceias, functiunea eimallard e cu mult redusä, asa cit in nici un caz ceta-tee nu mai poate atrage lumea i rosturile de alta data ;azi hotaratoare stint : puterea de productie, usurinta detransport pe apä sau pe cale feratd, densitatea populatieidin raza indepärtatä a orasului.

ORfil1L iCTUAL

Trecutul însä 'a läsat urme adanci In 6zionomiaorasului.

Venind eu vaporul din spre Cdlarasi, Silistra apare cao ingrämädire insularti de clädiri, mai inaltä sore mijlocunde se ridicri geamia F rincipalti i palatul administrativ.Spatii de loc neclädit o despart spre R. si A. izoliind-o.Chiar rarele cladiri ce se vkl printre dealurile inverzitedin fund apar despärtite de gruparea principald. Malul,urrarit de la un capät la cellalt al oraplui, e inalt §iformat din umpluturrt (loess amestecat cumate - care s'au depus i dealungul apei In formä decordon-cu oseminte in cuiburi sau risipite) iar langâ gr--dina publicit e intrerupt de blocurile mari c alcaroase alevechiului zid därâmat. ClidiiiTe inainteaza foarte putindincolo de locul unde resturile de cArArnizi din deal in-ceteazä. Chiar malul inalt, la mai micä depärtare spre A.la mai mare spre R., fuge spre intiuntrul ärii, läsând loc

mili-

täzi,

cdramizi färä-

www.dacoromanica.ro

425'

lundi inundabile. In felul acesta locul de avezare al Si-listrei este o scurtä peninsulä roasä. spre R. de Dunare

cuprinsä intre &uä lunci, aparatä in spate de dealuriinalte si in fga du Duare qi lunca Ialomiteanä.

Din spre dealuri i lunci casele orasului se sfarsesc brusc- f&r prelungirile nesfarsite ah Bucurestilor de pilda-si sunt inconjurate de bulevarde circulare (Medjidi-Tabia4i Arab Tabia), care sunt croite intre case si vechiulsant al cetätii, foarte vizibil luck asa cum s'a intâmplatde altfel la mai bate cetätile devenite apoi orage purcivile. Acestui fapt i se datorWe i desimea retelei dedrinnuri cuprinsä in suprafata de 1 I/2 km. a orasului,desirne foarte putin obisnuitä la orasele orientale. Toc-mai aceastä nevoie de a se ingrämädi rnultá lume pe unspatiu restrans a exagerat Insä In schimb alt caracter aloraselor orientale : strazi strimte (unele numai de 1 rn.)cotite si and ramuri care se infuna. Pornind de la a-cest caracter si privind mai de aproape sträzile i ca-sele, le vom imparti Ia. 3 tipuri principale :

1) Mahalalele cu sträzile cele mai stramte si maistrambe, cu cele mai multe infundaturi i cu casele celemai mici, lipite cu lut, neväruite si ascunse privirilor pringarduri sau ziduri inalte (2 treimi din periferia orasuluiincepând dinspre Apus).

2) Mahalalele cu strazile mai largi, fära infundaturi,mai bine intretinute, dar Inca cotite, cu case vechi (cuprispä, parmaclâc sau balcon, care sunt aidoma caselornoastre dinspre munte). Tot 'in aceste mahalale apoi celemai multe case, caracteristice Orientului, cu catul de susesit in afara, sau cu sacnasiu, acoperite cu olane. (Maiales spre R. si cAteva in centru).

3) Mahalalele centrale cu sträzi largi, drepte, noutiiate i nou clädite, intrerupte de pieti, de curtile clädi-rilor publice, contrastând totus prin modernismul lor re-lativ cu sträzile tot largi si drepte de-alungul carora seintind präväliile turcesti i bulgäresti, cu pietele vechi cu-prinzkoare In care targul se face sub cerul liber. De a-däogat, la acest contrast, piata portului : mare, neregulatieu cateva cladiri !mite i intrerupte de magaziile pentrugram, clâdite mai toate din lemn.

pi

www.dacoromanica.ro

426

Populatia acestor trei tipuri de mahalale, diferentiataca infati§are fizica, linbracaminte, liniba i obiceiuri, ac-centuiazä deosebirile dintre ele.

In mahalalele din prima categorie Turcii constituescelementul etnic dominant. Foarte rar vezi aparand ici sicolo cate o caciula. Figurile resfrang calmul oriental. Seintalnesc Lisa foarte des chipuri cu totul s(reine de fi-gura turceasca obisnuita. La femei §i fete tinere se ob-serva foarte regulate trasaturi, fete albe i ochi alba§tri.Si apare, de sigur, firesc acest lucru triteo regiu.ie de se-vera stapanire turceasca i).

In rnahalale centrale si multe din strazile marginaseori radiare apar figurile mai intunecate ale Buigarilor.n cazul vorbitorilor de limba bulgard, fie oraseni, fie Ail-

teni veniti la targ, aceia§ frecventa a figurilac deschisecu trasaturi regulate, mers semet, poi tul simplu (piepta-rul captusit, avand doua randuri de nasturi colorati, fus-tele groase, grele, de culoare inehisä gi -§ortul cu motivesimple, contrastand cu impestritatura de colori de pe laRusciuc de pilda), melodiile care aduc Inuit cu ale depe la noi, tipul de locumta. romaneasca mai raspandit decat aria ocupatd de Romana din Silistra, toate acesteaduc cu gandul la o mai veche populatie romaneasca co-tropita in masa turco-bulgara din judet, a similata foartede curand In ora§.

In fine, acolo unde tipul de casd cu parmaclac si bal-con predomina (Bulevardul Arab-Tabia, str. Romaneasea,str. Armeneasca) cei mai numerosi locuitori sunt Romaniialaturi de Armeni (in jurul bisericei ortodoxe). Numarulcelor dintai a sporit, desigur, dupa 1913 cu functionarii,soldatii i oamenii de afaceri veniti aici odata eu stdpa-nirea cea noua. Deosebirea intre cei vechi i cei nouise face insä relativ usor limba lipsita de neologisme,deosebit de melodioasa a celor din mahalaua romaneasca,limba impestritata a celorlalti, cari de altfel se intalnescmai cu seam& pe strazile centrale si prin localurile pu-blice. Numdrul Romanilor a mai crescut §i pe alta cale :

1) cf, observatia analoga a lui Jirecek: Bulgarieu,

:Si

:

www.dacoromanica.ro

421

prin venirea Romani lor Macedoneni de la cari se asteaptgmult pentru cauza noasträ, i prin esirea la iveald, cadin pamant, spunea in 1916 un localnic, a foarte multorvorbitori de limba rornäneasca curata. Lucrul este expli:-cabil si el se reifrange i in statistica din 19161).

La acea data locuiau in oras peste 11.000 insi,prea departatá de adevär azi, cand in toata tara se

observa o mare tendintä de ingramadire spre orase.In mare parte nu mai aunt oamenii din 1909 2)

si nici chiar cei din 1916. Totus chiar la 1916 desimeapopulatiei era mai mare de cat cea din Bucuresti 9 (73la Silistra rata de 56 Bucuresti), repartizata neegal (ceamai mare densitate locala in mahalalele turcesti, cea maislabit in port). Calculand insá pentru acest din urmg locceea ce s'ar putea numi densitatee de frecventa sau cir-culatie, ajungem la cifra aproxirnativä de 156 la (1909),ceea ce aratä-lucru firesc-ca partea cea mai congestio-natá a orasului e portul. Impresia de miscare, de via.taintensa pe care ti-o läsa portul inainte de razboi, nu serepeta in oras. Acesta parea amortit. Turcii batrAni caristau tturceste" Ingá portile din mahalalele lor, negusto-rul care asteapta linistit musterii ce pare ca nu mai vin,cafenelele pline de fum si de täcere, sträzile aproape pus-til, mai pretutindeni. indatä ce päräsesti arterele principale(chiar In mahalalele rornânesti si bulgäresti), casele as-cunse vederii, putinele femei si acelea acoperite la folkrara aparitie a bulgarilor incruntati, seriosi, produc oatmosferä prea linititä pentru un oras cu o densitatedestul de mare si cu caracterul de vad. Impresia de- o-boseald, de stagnare se confirma prin micarea popula-tiei pe cale vegetativä.

Inteadevär, in 20 ani (1889 1909) nu se observaCaderi ale natalitätii sub cifra mortilor de cat la inceput,dar nici ridicäri bruste ale natalitätii, sau prea mare de-

1) Dupe' statistica bulgarä din 190:5 Romini 315..Bulgari 6143.rom. » 1916 » 2586. A 2782.

2) Data ultimei statistici bulgäreti. lu SiIistra locuiau pestsMOO locuitori.

3) In 1912.

De-sigur cä

» »

ci-te&

www.dacoromanica.ro

428

partare positiva intre procentul nascutilor §i al mortilor.(Ex. p. 1905 nascuti 2,9 clo. Morti 2,4 We). O lenta cres-tera e caracteristica demogratica a Silistrei, ceea "ce In-semneaza cä portul nu dadea fnainte de 1913 un preaputernic impuls orasului propriu zis.

Si totusi :1) Importul si exportul, miscarea persoanelor in por-

tal Silistra, arata de ani de zile crcrestere aproape con-ceea-ce ti perwitea sa se apropie din ce In ce de

principalele porturi dunarene bufgare (Rusciuk, Sistov,Samovit) tntrecandu-le chiar In exportul de cereale §i o-cupand in ultimul titnp locul al II-lea dupa Rusciuk inprivinta miscarii pasagerilor.

2) Conditiunile fizice mai fa vorabile pana fnteo zonalata de 50-60 km. de la Dunare : loess poros pe argil&sau calcar, izvoare bogate, puturi putin adanci Inmai marea umiditate atmosferica de cat In stepa dobro-geana i munteanA, vegetatia arborescenta: bogata, au a-tras, dupa sfarsitul erei razboaelor, fn a doua jum. a sec.XIX, pe colonistii bulgari sprijiniti de Stat, si nu7,au dis-trim gospodariile turcesti. Sate bogate, mari si populate(tacit nu atragatoare ca aspect, au Insemnat si un izvorde Improspätare a populatiei din oras.

3) Curaturile din ce In ce mai Intinse (asa cum a-rat& de pilda comparatia fntre o harta ruseasca din 1837ca harta topografica actuala) au facut din Bulgaria rasa-riteana si in special din par* Deliormanului un tinut totasa de intens cultivat cat i Apusul de mai veche cut-tartt. Suprafetele arate i productia arata o. continua crestere. In special cerealele i gradinile de zarzavat sunt facontinua progres, porumbul luand fnaintea grauluiz).

Toate acestea dau dovada, in jurul Silistrei, de. oactivitate economica In crestere. Ea se resfrange In orasIn chip radiar ; dar nu In deajuns In ritmul de viata alpopulatiunii.

Coborand printre vaile adanci, patrund fn ora§In chip radiar §i se intainesc toate spre port, soseleledinspre Constanta, Bazargic, Varna, urnla, Sliven, iarde-alungul Dunftrii vechiul drum al Turtucaii, fn oras, ca-

l) $teistiest ja 1903-4.

Ili,

tinud,

.

www.dacoromanica.ro

429

lea Turtucitii. Intre toate cel mai important este cel alTurtucaii, avand in oras caracter de stradd-targ pe andcelelalte, evidentiindu-se doar in centru ca strazi comer-ciale, trebuiesc socotite, In primul rand artere terminate,revirsandu i produsele fixe,-cereale, seminte, vite, 1/2din tot exportul de vite al Regatului vechiu, In piataportului i numai In al doilea, ca o consecinta a primeifunctiuni, drept sträzi targ.

Relativ putin intinsa, dar mai mare de cat Calarasii,Silistra ofera, prin strazile ei comerciale vi industriale,(mica industrie) i prin cele cloud piete (a zarzavatuluiYang gearnie, i pentru carne langa palatul administrativ),doar un inceput de diferentiare in schimb i in meserii.Pe aceleasi strazi intalnesti torfelul de pravaliimeseriasi de diferite categorii. Se poatOorbi insd de orelativä concentrare a schimbului spre centru (care-i sicentru administrativ Primaria, Palatul administrativ, Ponta)si de o indepartare a unor meseriani cel putin spre perife-rie ; iar dacd socotim si portul, de o specializare chiar Incomert. De altfel aspectul de ora ii Idatorestejactivitätiidin port si reflectdrii acestei activitati spre oras, acolounde taranii dau produsele lor pentru fabricatele adusepe Dundre.

Ca la mai toate orasele orientale, nu poate fi yorbade o munca exclusiv oraseneasca. Marginasii Îi Imparttimpul intre port ni tarind, gradina i vite, lar imprejurulSilistrei, papa In linia tabiilor, se intinde zona de expan-siune imediata a muncii oräsenilor sub forma taraneascaaraturi, vite, gradini, vii. Aceastd, lama se depune, fiepentru nevoile casnice, fie mai ales in vederea negotuldiIn oras. Negustorul e, adica, i producator. Precupetiiprecupetele din mahalale sunt Insa serios concurati de sate.In targul ce se tine saptämanal Vinerea, yin cu ,lapturi,pasdri, zarzavaturi, sateni i satence, de obicei de la Ai-demir, Calipetrova, Babuc, dar si de la Brdcina §i Al-rnaletu. 0 lini dusa aproximativ pe langa aceste patesi care ar coprinde i Ostrovul Pastramagiului, corespundeaproape cu zona despaduritit din jurul Silistrei ni cons-titue a doua arie dependenti de oras : zona de aprovi-zionare reciproca imediata.

;

:

pi, alaturi,

pi

www.dacoromanica.ro

430_

Aceste doua zone stint --ca pentru ori-ce oras -ce-rúte de nevoia lutretinerii aglomerarii mai mari de oa-meni din portul dunarean. 0 imagine a adevaratei luifunctiuni : exportul si importul, nu ne o cla insa de cat ceade-a, treia zona anexa : aria de drenare, de earare a gra-nelor si vitelor spre port, arie care va fi cu atat maimare, cu cat acest hinterland" va fi mai Intins sau maibogat. Mijlocitorii, Evrei si Bulgari din Silistra, aduc gra-nele §i ori-ce produs exportabil aproximativ din jumata-tea rasariteana a judetului Durostor si din cea de la Apusuljudetului Caliacra. Granele se ingramadesu n magaziiledin port, fie aduse de cele 'mai multe ori de micul prò-prietar, in care, pe sosea, fie, mai rar, adunate din satede negustorii granari.

Fluctuatiile acestei arii au hotarat si vor hotari des-voltarea sau detaderea Silistrei. Statistica agricola Insarni-a aratat numai progres, iar miscarea portului sporconfirm. Actuala criza si, desigur, stingherirea pe care a'adus-o noua granita, nu poate fi un criteriu de judecatadefavorabila pentru viitorul oraplui.

Slaba densitate a populatiei in Deliorman (36 la km2fata de peste 60 la km2 a intregului Reg it) unita cu con-ditiuni de cultura in tot cazul mai favorabile de cat celedin Baragan si Dobrogea de stepa, insemneaza o capa-citate de colonizare remarcabila a tinutului. Nu-i dreptsa judecam viitorul unui oras ca Silistra dupa starea so-ciaia si economica a unui tinut cel putin de 3 ori maislab populat de cat ar traui si incomparabil mai primitivexploatat de cat cere practica moderna. Trebue sa nedeprindern cu un gand,, inainte de a ne insulta pe noi,deplangnd starea infloritoare a at;estui ora§ in trecut sislaba lui insemnatate in prezent : Noi nu suntem pe pet-manturile noastre nici atdt de desi, nici atdt de in-vdtati cu cele mai bane instrumente si met ,de de cul-turd, cdt s'ar pulea. Tinta noastrd sä fie : sd ajun-gem la acea desime si la acea pregeitire pe care ni lepermit conditiunile lizice ale locurilor qi progreseleculturii moderne. Restul : adieä cresterea, infrumuseta-rea, inbogatirea acestui centru, vor veni de la ele. Vrei

www.dacoromanica.ro

431

dai seama de ce va fi un orni In täri agricole ? Ui-td-te la tarinele din prejur. Frumusetea i bogatia lor,vor fi frumusetea i bogatia lui. Sandtatea lor va fi sä-nätatea lui, cdci ite numeroase leaga un oras, dupa pu-terea i rohll menit lui, de o suprafatä mai intinsd saumai restrânsä.

Asezarea, capacitatea de colonizare a Deliormanului,iar scum In rirmä radierea de persoane si de marturi depeste Baltil, din Bärägan si de peste Barägan, orientareadeci spre Nord, legäturile care vor trebui sa vie cu Bul-garia, dusmänoasä încä pe o bund bucata de vreme, dartrebuind sä se supund legilor economice, toate acestea-sunt conditiuni, care pot da ori cui sperante bune pentruVitorul Silistrei.

Pand la complecta desfäsurare a efectelor acestorlegi, a cgror intarziere sau grabnicd realizare depinde depriceperea i patriotismul nostru frurnos Inteles, sunt cloudchestiuni care intereseazd mni de aproape : slaba cre--tere a populatiei. 2) predominarea elementelor streine Inacest oras, aproape de frontiera.

Slaba crestere e datoritä marii mortalitäti,iar mareamortalitate, frigurillSr palustre, stärii nehigienice in carese aflä mai ales .mahalalele turcqti, nivelului cultural scd-zut, care face sä. perziste Inca superstitii In leacuri bäbesti.E de crezut Cä o administratie energicd va putea ridicamult diferent- dintre näscuti i morti In favoarea celordintai.

La inceputul sec XIX in oras incä predominau Tur-cii, venind dupd ei Grecii i Armenii. Dup. statistica din1905 ordinea era urmdtoarea : Bulgari 6143, Turci 4126,Armeni 454, Evrei 397, Romani 315, 'Mari 270, Tigani149, Greci 98, Rusi 33 iar dupd cea din 1916 : Turci4722, Bulgari 2782, Romani 2586, Armeni 502, Evrei354.Se, observa o naturald schimbare in favoarea noasträl)

In oras spre S., S. E. si E. locuesc Turcii ; spre centruS.V. si parte din V. Bulgarii; In R. In jurul bisericei or-

1) Lucru ce nu trebue sa ne bucure prea inult de oarece acestplus de populatie romilneasca trebuie sá fie de felul celei care a fAcutsa cada nurna'rul Bulgarilor de la 6143 in 1005 la 2782 in 1916.

;

sa-ti

www.dacoromanica.ro

432

todoxe i celei Armenesti, Romanii i Armenii. Am vitzutcä aceastä distributie corespunde i cu cele 3 tipuri dernahalale. Bulgarii ocupd centrul in calitate de negustori simeseriasi. Turcii Inainteaz6 pe sträzile comeurciale printreBulgari in aceiasi calitate, iar alaturi de ei, ArmeniiRomânii (acum urmd un adaos de Romani Macedo-neni). Grecii i Evreii, desi putini ca numär in ora, suntbine reprezentati in cel mai important comert : cel cu ce-reale. Dintre cele cloud elemente predominante, Turcii, Inmare majoritate stau insä pe o treaptä economied multinferioard Bulgarilor. Cei mai multi din ei sunt muncitori,hamali, cdrutasi. Bulgarii aveau mari avantagii in negot,meserii, aFlministratie i armata. Aceastä inferioard staremateriald, resfranta in casele umile din mahalalele turcesti,explicd si ea, in bunä parte, mortalitatea cea mare carecaracterizeazä acest elemeut. In schimb Bulgarii, prin maibuna lor stare materiald, prin deosebirea in trai si obi-ceiuri, aratä insemnate excedente de näscuti de pe:la1890.

Situatia materiald i profesionald a Românilor se a-propia mai mult de cea a Turcilor de cât de cea a But-garilor. Se si vedea aceasta din asezarea lor in oras, lamargine i departe de sträzile comerciale ').

Sifistra e deci un orct strein.Dacd s'ar pune problema romanizärii lui, de la in-

ceput ne-am spune : nu std in deprinderile noastre în-trebuinarea de mijloace violente 0 nationalizare nu vaputea fi posibild Insâ numai pe cale administrativä i nicichiar numai culturalä. 0 mare putere de atractie insem-neazd pilda ordinei si cinstei in treburile publice si inlegaturile noastre particulare. Arn dat eât trebue aceastä

Dacä n'am dat-o indeajuns, s'o dam. i va fi unprogres mare, insd nu chiar tinta ajunsä. Se poate vorbide o nationalizare a oraselor, and ele sunt Inconjuratede elemente autoctone : dar cazul Silistrei e ceva mai

1) In afard de elementul functiónäresc i militar roman, astazi ede remarcat pátrunderea hotärätä. a Românilor macedoneni iii comert,lucru ce poate avea urmäri insemnate pentru noi.

in

i

pi

pilda...

www.dacoromanica.ro

433

gray. Rosiânii aunt doar In Nordul fluviului si acelo nuprea desi, jar In sudul lui vor trebui, sal fie. Problem&eraselor din Deliorman e, deci, problema colonizArii aces-tui tinut, care cere si primeste In conditii bune populatia.In aceasta directie trebue IndreptatA atentia conducito-rilor politicr si chiar si a oamenilor nostri de stiintA.

1/11,1T1LA M11-1AILE5CU

Asistsnt la Instil. is geograSs alUniversititri din Ilacars0

www.dacoromanica.ro

50NET DE Min(PAUL Mitre)

Copila vesnic cruda si vcsnic farà. via,Pe care n'am iubit-o si ea nu m'a iubit,S'a 'ntors in Mart spre mine, In zori de zi seninä;Cu-al rochii fosnet parcul din somnu-i 1-a trezit.

Si chiciura in picuri pe ramuri s'a topit,Pe merisori si-acuma un väl de nea s'anina ;A'nchis in muguri iarna, geroasä si hainkIn liliac, mireasmä de zâmbet ferjcit.

0 razä, - Bunä ziva, sunt euk -0 randunicaTipand in sbor, Imi pare spre cer cum se ridicA.-0 vAd cum imi surAde - si tânär cred ckl-s iard...

De-atuncea, cAte-odatä, eu mä trezesc zicand,Cu raza, cu sur6sul de-atunci mereu in gand :Era iubire-aproape, aproape primavard !.

ri

Trad. de P P. STANESCU

...11.11

'

iVAgOAit.IMAIMR

www.dacoromanica.ro

50NET(rLX MUER5)

0 taina port in millet, In viata-mi o chimera :0 dragoste eterna ce fulger s'a nascut.Dar tac ca toti aceia ce'n veci nimic nu spera,-*i nici chiar ea, vreodata, nimica n'a atiut.

De ea oricand alaturi ai totuai nevazut,Voiu trece viata toata-o umbra efemertt,-Si pia 'n cap trai-voiu viata mea stinghera,Neindrasnind a cere ce'n veci nu am avut.

Iar ea, de ai din fire e dulce, delicata,l§i va urma cararea i nu va ati vreodataCum aoapta-mi de iubire o insoteate-oricand.

Va spune, credincioasa In datorii senine,Citind aceste versuri ce doar de ea sunt One :Acea femeie cine-i ai nu va ati nici and.

Trad. de r. P. STANESCU

www.dacoromanica.ro

04/11, op!. 4,11, 404, matro pte, etiou-30ar., it:, at. 6.-,..irérr.-»m

41,eeh. Ay-111

LJ1 EMINESCU

Ai adormil selos,Tu cel mai enigmatic geniu dintre

somnu-ji greu,Un somn adancIn pacea recelui Elem.In care vreMile cernMereU acelea$Acelcq sacru

Te-ai creind Járti sä tii-Durerea.i doar ades' puterea crealeare--Te-ai stins demult

tolu$ nu...Yu care singur te-ai creat

'ntreaga viald ai aintalDurerea unei fericiri.Al viselor amurg...

Tu dormi... in umbra unui vis.Neinteles de om decal mimai de tine-.Par'cii le va'd,Par'ca le simlPa0nd incet incet si tristIlumindnd prelung ca ChristCeirarea unui veacCu care lu apui...

LUCIAN COST1N

go!.r.-,1 :31 Ar. -1)

flam'and,

cant,.

stins,..

411. r

isilegi,

;31

www.dacoromanica.ro

NUCUL

StA macul trist §i 'ngAndarat,Rar fluturA din rAmurele,Ca un mosneag uitat de vremiCu ochii blanzi si gene grele.

Sta nucul trist, rar mi§e' un brasIn pacea trudnicA de veghe,Ca un schilod ce, and si and,Privirea-si scapl 'n rana vech e.

L-am regAsit... mai zdrentuit de ani,Uitat de fluer §i chindie,SArmane nue, prietin veehi,Azi oare eine te mai tie L..

LUCIAN COSTIN

4411, 496,, 4311, le%No- tc, c2 .c.

aq,PS .1a.affc;ab.

4,024: 49,ts, age

www.dacoromanica.ro

APRIL11111.

Se leagänd fluturii iarIn marea senind de-April,0 mdnei prin crdnguri ii vrea.I-ar prinde-un buiaslru copil.

Se strecur agate prin.lunciSdgainice triluri de dor,Trei fete s'apleacd optind

chipul cald'n izvor,

La pándd-s peirdalniciCe 'n chicot obrajii li-aprindSi buse la buze surddin Soare-spre viard privind...

LUCIAN COSTIN

elf. 4tti. INIIS» As: 40.41, 412

si-1

www.dacoromanica.ro

-grt- -111-

IN ZORI PE ZI

Vdpcii de ficicdri svd rle zarea,Sägefi de aur...Puzderie de pietre scumpe atdrnd floareaDe laur.Cuprins de tremurul unei viere noud,Un strop de rouciZdmbegte viti pe vcirful de smarald al frunzeiDar, ametit de raza ce-1 pätrunde,pimind sclipiri de diamant i de rubine

vnind in umbra dulce-a se ascunde,Se lasci 'ncet,Dar cu regret,Pe lu /end unei lalele tine.

MIHAIL STRAJE

"et- -'''1'Prt

roii

www.dacoromanica.ro

IN AMURG

Departe soarele, murind,Mai liceiri odatd ;Apoi se stinse, fnchiedndPleoapa-i stingeratd.

La (drmul unui lac cerealPoetut a descrieAmurgul soarelui de focIn ritm de poezie.

Dar se'ntrebd, privind in vagSpre orizontut fters :Va iincdpea atdta cerIn rjhpu nnui vers ?

SOLCINA

*++++++++++++++++++++++311

www.dacoromanica.ro

PE GIINDLIRI

La geam se scuturl salcâmitMO de ploaie si de 'ant ;4i picur frunza 'ngälbenitl.Ca lacrtimile pe-un mormânt.

E-asa Were fn odaie...i focul p51paien câmin ;

Se vaietä, pe uliti vântulSi noaptea toatit-i un suspin.

InmIrmurit5. ca o staniBunica 'Acura la, vaträ,lar flacarile-i joacâ, umbraPe-o veche lespede de piatra.

Si depAnandu-si tot trecutulIn fundul cugetului s5u,Ca ndluciri indepârtateSe nasc pArerile de rat].

Isi vede anii tineretiiSi-un gaud o face sri. treLard :De ce nu se Intoarce vremeaCu tot ce-a fost odinioara ?.

SULCINA

www.dacoromanica.ro

40410..1C-

:40

al, Arz al..4,Aed. al, 411i. 41.

.11G- AG -al,iatapdc;

91".

FILOSOMA POETULUI

Q. I1ONFITIU5 FLACCUS

Wat.

Una cjin caracteristicele clasicistnului greco-latin este, faraindoiala, existenta tmui echilibru perfect dintre forma si fond, nunumai in operile de imaginatie ale poetilor, dar i in cele de cu-getare ale filosofilor.

La cei vechi poesia nu se märginia numai sd impodobia-sca cu imagini i armonii de cuvinte un sentiment ci, la temeliaproductiunii literare, nu uitau sd aseze gandiri, din care sa emaneun fel bine determinat de aprivi vieata ; tot asa precum cuge-tatorul, pent u ca sistemul salt fiiosofic sd dobandiasca un nu-mar cat mai mare de adepti, il incununa cu un nimb fermecAtorde poesie. Scrierile lui Platon alcatuesc, din acest punct de ve-dere, un model neintrecut de cugetai e poetica : tesatura argumen-telor sale ne incanta cu strälucirea armoniilor sale. i tot asaOmer, cel mai mare poet al omenirei, concretizea7a in lliada siOiiseia un sistem unitar de gandire.

Asa ca in tara lui Pericle, Filosofia i Poezia nu erau des-partite, ci se desdvarsau una pe alta.

Acum, indreptandu-ne privirile spre tärmurile Tibruluf, ob-serväm ca poporul roman, desi mentalitatea lui fireascd se ma-nifesta cu o accentuaid propensiune spre ocupatiunile practice,ca de pildä, agr:cultura, dreptul, administratia, totusi, in urmacuceririlor sale, venind in contact cu poporul elin, primeste dupaoare-care resistente infuzia inviorätoare a finetelor artistice si asubtilitätilor abstracte. Sub aceasrá inräurire Lucretius in «Dererum natura", desvoltand magistral doctrina materialista a luiEpicur i biruind cu multd dibäcie dificultätile idiomului ski na-tional, sarac in termeni abstracti, revarsä In episoadele poemeisale filosofice o mireastni delicioasi de poezie i vis, lar dintrepoetii latini nimeni mai bine de cat Quintus Horatius Flaccus

as,41.A. Map ley

mg, c:as.at;

ACM

'

www.dacoromanica.ro

443

asupra cáruia vom stdrui in acest mic studiu, n'a isbutit sä im-bine cu mdestrie versul cu ideia.

Ndscut in Venusia la 65 a Chr. fiu al unui libert ajuns micfunctionar cu oare care stare, primeste de la pärintele säu o e-ducatie aleasä, urmand cursurile celor mai celebri profesori dinRoma si Athena. Dupd asasinarea lui Julius Caesar, pe candHoratius ducea in cetatea Minervei o viatä pläcutd de studiupetreceri, este inrolat de Brutus, dandu-i-se gradul de tribun mili-tar. Si, In aceastä demnitate mihtarä, se luptä ca un Viteaz Inmarea bätälie de la Philippi, in care partidul säu este infrant.Dupä amnestie, inapoindu- se la cäminul sdu, aflä cä tatäl sdumurise i cd intreaga avere îi fusese confiscatä. E perioada ceamai posomoratä a vietii sale. Cu mare sträduintä dobandeste unpost obscur de scriitoras, Indeletnicire nepotrivitä cu firea lui. Insufletul ski fncepe sä clocotiascä resvrätirea si sub impulsul a-cestui sent:ment, compune versurr svirice, care atrag luarea a-minte a lui Varius si a lui Vergiliuq, rar acestia il prezintä luiMaecenas si Augustus, devenind în scurtä vreme ,prietenul lorintim. De §i era in gratiile Impäratului, avu insd delicateta de adeclina favorurile cu care II däruiau protectorir sdi í, despretuindgloria i fastul slujbelor politice, ca sd se consacre in hbertateartei, îi petrecu mai mult timpul intr'un mic domeniu din Sa-bina, ce-i fusese pus la dispozitia sa. Moare la anul 8 a. Chr,putinä vreme dupd ce se stinsese Maecenas-lästmd in urrna sa

un monument mai durabil de c t arama : monumentum aereperennius-compus din 0 te, Ep')de, Satii c i Eptistule. Acestescrieri nu le vom cet ceta din puncttd de vedere al valoatei lorliterare, ci numai din acela al energiei ideilor.

La Athena, ca student, tandrul Horatius a frecuentat feluritescoli filosofice, f5ra a deveni insä adeptul nici uneia din ele.

Mai cu searnä a avut bunul simt de a elimina din medita-tiunile sale tot ceea co i Se !Area subtilitate si sofismä i s'ainteresat in deosebi de acea parte a filosofiei, care priveste viatapractia adica de Etica §i Moralä.

In aceastä directie, sistemele cugetätorilor elini puteau firepartizate In douä mari doctrini extremiste : una, care puneafericirea vietii In practicarea virtutii intrasingent ; cealaltä con-sidera ca scop suprem al vietii, cultul pläcerii färä scrupul.

In fata acestei probleme de moralä, Horatius se decide sä

§i

www.dacoromanica.ro

444

urmeze In viatä calea de mijloc si, färi a nesocoti valoarea efec-tivA a unei constiinte imaculate,'va extrage din noianul pläcerilorpe acelea care, prin intensitatea lor, sA nu-i turbure seninul con-stlintei sale, stArnind furtuna patimilor. Cu alte cuvinte el nu vafi stoic, adorator fanatic al virtutii, dar nici eplcureist, idolatrual plAcerilor cArnii.

Va fi deci un epicureist moderat.Multimea cugetärilor risipite in toatA opera poetului ar

putea, dad le-am sintetiza, sA formeze un Crez de viatä linAcuratä, mäsuratA, singura care este capabilä sA ne mentinä introstare de ataraxie - lipsä de Clurere - adici fericire.

Reflexiunile filosofice si morale ale acestui scriitor, grupfin-du-le si concentrAndu-le, ar alcAtui capitole speciale : am consti-tuft din diferite extrase cAte-va capitole, explicAnd pe cAt a fostcu putintä, logica cugetárii poetului.

Primul capitol va fi acela, care are ca subiect :

I.

PNINCIPIILE DE CONDUCERE IN VIATA:

CUM TREBUE 3A PlitIVIM VIATA?

Prima conditie pe care trebue s'o indepliniascA un om sprea fi fericit, este de a fi intelept ; iar semnul intelepciunii este stA-pAnirea de sine, InfrAnarea violentei prin luciditatea spiritului.

Forta nechibzuitä se prabuseste prin propria sagreutate.Vis consilii expers mole nu? sun.,,Departe de noi orce larmä si mAnie".

Procul ornnis estoClamor et ira.

pentru cA :

MAnia este o scurtä nebunie".

lra furor brevis est.LAsAndu-ne In voia pornirilor firii noastre, devenim din stA-

[Atli, robi ai patbnilor ; si de acela Horatius ne povAtueste7,CArmueste-1i sufletul care, dacA nu se supune, po-rrinceste".

www.dacoromanica.ro

445

Antinum rege, qui nisi paret, imperat.0 a doua recomandatie, spre a dobanch intelepciunea care ducela fericire, este cumpatarea in viata ; sä nu ne aprindem nicidupg placeri, cautandu-le cu tot dinadinsul si abuzand de ele :

Despretueste desfátarile".

Sperne voluptates ;

cad nu ori-ce placere ne foloseste, ci trebue sä deoseb im pike-rea cu adevärat utila de false placere, care momentan ne sa-tisface, insä mai tarziu aduce dupa sine un cony olu intregsuferini e :

Este vatamatoare pläcerea cumparatä cu durere".«Noce! empla dolore voluptas.

Dar nici virtutea sa n'o indrágirn din cale afarä :Inteleptul numeasca-se nebun i dreptul nedrept, care

va cauta chiar virtutea mai mutt de cat e de ajuns".Iizsarzi sapiens nomen feral, cieqaus iniquiUltra quam sails est, virtutern si petal ipsam.

Caci trebue sa f'm bine patrun§i de urmatorul mare adevar :«Este o masurä in lucruri, sant in sfarsit margini ho-Orate, dinco lo i dincoace de care nu poate sä steeratiunea".Est modus in rebus, s unt certi deraque finesQuos ultra citrague neguit consisfere rectum.

Totdeodatä sa nu trecem cu vedei ea forta naturii, impotris. a cii-reia nu suntem totdeauna in star e sä luptam :

alunga natura cu furca, ea totusi iarbsi se vaintoarce i biruitoare pe furis va sdrobi dispretul nedrept».Naturam expellas Jana tamen usque recurret.Et mala perrurnpel furtim fastidia victrix.

Al treilea principiu, ce trebue sä respectam in vieta spre a fi fe-riciti, este inchferenta, care insa nu trebue impinsä pana la ne-Simtire :

de

De-6

www.dacoromanica.ro

446

SA nu admiri nimic este aproape singurul chip de afi §i de a rdmânea fericit".

Nil admirari prope res est una, Numici,Solaque quae possit facere et servare beatum.

In fine, al patrulea sfat de urmat In viatä este recreatiunea spi-ritului, pe care nu trebue sä-1 tinem mereu Incordat §i frAmântatde grip ci, din când In când, la momentul potrivit, sä-1 ldsärn Invoia lui, ba chiar s i permitem §i cate o abatere de la fdga§ulobi§nuit.

In cumintenia ta mai lasä câte odatä sä pdtrundd §io nebunie.Misce stultitiam consiliis brevem.

E pläcut sa-ti pierzi mintile cdteodatä.

Dulce est disipere in loco.

acum trecem la un al dollea capitol :

5CURTIMEA VIETH

Inteleptul nu-§i meritä numele, dacä nu §tie sä se bucure devia, care este efemerä, lepddându-se de dorinte nerealizabile §izadarnice :

Durata scurtä a vietii ne opre§te sä ne fäurim spe-rante mari".

Vitae summa brevis spern non vetat inchoare longam.

Adresdndu-se prietenului sätt Postumus, poetul ii spune :

Vai Postume PostumeSe scurg anii fugari".

E heu fugaces, Postume, Postume,Labuntur anni.

Toate pier cu tirnpul, impotriva cdruia nu putem sä punem nicio stavilá :

Fuge tintrelea §i culorile vii§i ne lasä oasele Invdlite cu piele gälbue".

Ii

www.dacoromanica.ro

447

Fugit juventus et verecundas colorRe linquit ossa pelle amicta lurida.

c5ci cu totiiSuntem pulbere §i umbra".Pubis et umbra sumus.

natural, scum trebue sä vorbim intr'un al treilea capitol despre :

HI

MOHRTEA

Geniul mortii planeaza peste Intreaga fire. Printre oameniel nu face nici o deosebire de clasa socialä sau avere :

Palida moarte bate cu picior egal atät la colibele sä-racilor, cum §i la palatele regilor".

Pallida mors aequo pulsat pede pauper= tabernasRegumque turres.

Cu totii trebue sä ne plecam capetele dinaintea acestei legi fatale§i irnplacabIle :

Pe toti ne a§teaptä aceea§ noapte".Omnes una manet nox.oTrebue sa calcarn odata pe drumul mortii".Et calcanda semel via leti.

Pe toti valurile mortii ne imping spre acela§ liman :

Suntem mânati cu totii spre acela loch,Omnes eodem cogimur.

Actiunea distrugatoare a mortii nu inceteadt o clipa mäcar :Tiranica putere a mortiiMipit-a §i räpi-va neamurile".

Imperiosa letivis rapuit rapietque gentcs.

La capatul tuturor luLrurilor omene§ti stä ca o barieta-Moartea :Moartea este ultima linie a lucrurilor".Mors ultima linea rerum est.

In fata acestei triste perspective, vom gäsi in capitolul al patruleamijlocul de a suporta spectrul obsedant al Mortii :

Si,

www.dacoromanica.ro

448

Iv

rUCtIrtA-Te DE CLIPA DE PATA

Nu te gandi la viitor ; valoare n'are de _cat prezentul.

,Nu cäuta sä afli ce va fi maine".Quid sit futurum cras fuge quaerere.Profitä de moment».Carpe diem.

Voios prime§te darurile clipei de fatai.Dona praesentis cape laetus horae.

Dad este vorba sä te bucuri de prezent, se pune intro-bare, In ce chip ? Mai intai vei !Asa de o parte preocuparilemateriale, cäci In bogâtie nu vei afla fericire.

Poti träi bine §i cu putinVivitur parvo bene

Cu cat vel strange mai mult, cu atat vei dori mai mult ; satis-facerea unor dorinti face sä renascä altele:

Cei ce umb'ä dupä multe, duc lipsä de multe.Multa petentibus desunt multa.

Cate odatä chiar bogätia devine o povarä, care to cople§e§fe,se preface inteo piatri grea care-ti apasä sufletul :

Fugi de un bel§ug obositorFastidiosam desere copiam.

Prin urmare, nu vei auta fericire in bogAtie. Dar gustä, cate§ti tanär, cu mäsurä, bucuriile dragostei, al,.. muzicei, ale dansu-rilor, ale prieteniei §i ale vinului, care le cuprInde pe toate.

V.

WINQL

ar putea forma al cincilea capitol al filosofiei lui Horatius.latä cum intelege poetul cultul vitei de vie.E iarnä ; zäpada incovoaie crAcile arborilor. E frig §i tw

www.dacoromanica.ro

449

pui din belsug lemne pe vatra. Mara e vijelie. Stai de vorbi:caun prieten i atunci,

Scoate dintr'o amfora SabinaUn vin vechiu de patru atriaDeprome quadrimum Sabina0 Thaliarhe, merum diota.

Vinul îti va inveseli inima si vei cugeta ca viata e sauna si nutrebue bati capul cu ce va fi maine. Cat esti tank, plim-ba-te, canta, joaca i iubeste o copilä, care sä te astepte intr'unboschet tainuit..

Usureag-ti tot taul cu vin i cantecOmrze maturn vino cantuque levato.

Cci ce nu poate betia ?Paharele pline pe cine nu lau ftcut alocvent

pe cine nu I-au scos din ghiarele saraciei ?"Fecundi calices quem non fecere dIssertum?Contracta quem non in paupertate solutum?

De un singur lucru esti obligat sa tii seama and bei : si fiicumpatat, sa nu depasesti marginile Ingaduite :

,,Nu cumva sa treci peste darurile cumpitatului Bacchus.Ac rzequis modici transiliat munera Liberi.

Caci atunci te dedai la violente ; iie aceea :Cuviosul Bacchus trebue ferit de galcevile sangeroase"Verecundumque BacchumSanguineis prohibete rixis.

Horatiu ne mai spune ca gasim chiar in Istorie personagii in-semnate, carora nu le-a displacut un pahar de vin.

Se povesteste ca i virtutea batranului CatoS'a incalzit cu vin"Narratur et prisci CatonisSaepe mero caluisse virtus

§i apoi Dupa laudele ce le aduce vinuluiSe afirma ca Homerus a fost bäutor de vin".Laudibus arguitur vini vinvsus Hornerus

Vinul da trainicie productiunilor poetice,

si

BAT

www.dacoromanica.ro

450

Nu pot placea §i trai mult timpCantecele ce se scriu de bäutorii de apa"Nu Ila placere diu nec vivere carmina possuntQuae scribuntur aquae potoribus

Un al §aselea capitol ar cuprinde :

VI.

ELM IILE VIRTUTII

Peste toate faptele omului trebue sä domniascä virtutea ; in fataei sa dai deoparte totul.

t Toate sa le socoti mai mici decat virtutea».Cuncta putes una virtute minora

In viata, cugetul sa-ti fie fara prihana §i nu vei fi multumit detine tnsu-ti decat atunci and se va putea spune cA e§ti :

«Dinteo bucata In viata si cu inima curata»Integer vitae scelerisque purus.

lnsa§i organizatia sociala nu este cu putinta sa dainuiasca failun fundament moral.

«Ce folosesc legile zadarnice WA mora vuri ?Quid leges sine moribusVanae proficiunt? i

Dar nu frica §i constrangerea sä te faca virtuos

Celor buni nu le vine sa pacatuiasca de dragul virtutii.Oderunt peccare boni virtulis amore

$1 atunci, sub obladuirea virtutii §i con§tient de rostul tau pelume, nu-ti va fi teama de nimic.

«Pe barbatul drept §i stäruitor in scopurile sale ,Chiar dad, surpandu se bolta lumiiS'ar narui, daramaturile il vor lovi fara sa-11r,spaimante»Juslum et tenacem propositi virumSi fractus illabatur orbisImpavidum ferient ruinae.

La aceste pse capitole am mai putea adaoga o seamä de cu-

www.dacoromanica.ro

451

getiri, resultate din spiritul ,de observatie §i din experienta poe-tului, ca de pilda :

«Nimic nu li-i greu oamenilor»Nil mortalibus ardui est«Nu ni-i ingAduit sä §tim toate»Nep scire fast est omnia

«Cel ce a inceput un lucru, I-a §i ficut pe jumAtate.Indrázne§te sa fii intelept. Incepe».

Dimidium facti qui coepit habet. Sapere aude. Incipe.

«Viata n'a dat nimic oamenilorFard multa trudä»Nil sine magnoVita labore dedit mortatibus.

q5i am mai avea de in§irat Inca multe din märgäritarele, carestralucesc in opera lui Horatius. Dar trebue O. ne márginim.

Ceeace am urmarit in aceasta mica incercare a fost stabi-lirea unui adevär, anume cd : poetii antichitätii latine puneau inoperile lor, ca §i Elinii, nu numai vis dar §i cuget.

Rari sunt poetii moderni, pa care sal preocupe, ca peAlfred de Vigny f i Sully Prudhomme de pildä, Ideea. Daci vre-unul se aventureazä in lumea ideilor, se multume§te sa erniti cugravitate comica formule gäsite gata, f Atli miez de adevär scosdin experienta vietii sale.

Asemenea, la filosofii moderni nu gäsim poezie ; afarli decateva exceptii, ca de pildä Guyau, ceilalti au transformat specu-atiunile filosof ice intr'un fel de Lorespondenta cifratä, pe caren'o poate descurca cleat cel inipat.

Se impune, deci, neaparat, o primenire, am dori o intelec-tualisare a poesiei §i o poetizare a cugetarii.

Gli TOMA21 Spt 1921, Constant/I.. pofcsor

-.........t........-.., ....-..-

.;

www.dacoromanica.ro

452

A2Ms*.afcpt2,qT,,..g.kRAI_W.,

LA DRUM

Prin cate Iocuri am colindat, uncle pline de maretie,maretie apasatoare, cum ar fi prin potecile muntilor Invdnatorile mele, sau prin regiunile paduroase ale dealu-rilor, unde mi-am leganat visele §i toatä ccpilaria, nici uncolt de parnant nu mi s'a alipit mai mult de suflet capämantul dobrogean. i totuO, fär. sa-mi para. curios, nuori-ce fire se poate alipi de acest pamant.

Ce gase§ti tu p`aici m'a Intrebat inteo zi un prie-ten-pe aceasta bucata de tara, bttutä de vdnt §i cufata pamantului ondulata ? in acest colt de lame In carenumai un Barman rege Lear ar mai putea fi Incoronat ?!.

Zorii de aur ai diminetii ma chiama la drum. Spuitatarului meu sä Inhame caii, cari bat sgomotos In grajd§i rontae ovazul ; §i =trill, mai voios ca intotdeauna, In-carca cu fan uscat i rnirositor chuta ferecatä §i unsäde cu sear/. Caii necheaza stranF,4 In hamuri í, afundatIn fan, pornesc la drum, Imbltat a,lrul racoros al ce-lei mai frumoase dimineti de Mai.

Ies prin bariera orawlui i Inaintea mea se Intindecovorul Inyerzit al holdelor de grane, pätat de ropl a-prins al macilor i albastrul eicoarei, de par'ca NO depurpura §i MO de cer s'au desprins din nu §tiu ce stin-dard edrentuit.

Ca un sol al acestui piimant iubit, mä vad purtatpeste dealuri §i ponoare, ocohnd trawe, urcand §i co-borand coastele ware ale drumului fara sfar§it.

- Astäzi aunt al tau, al tau i al meu ! Sant fratecu iarba, cu dropia, cu focul din picioarele i närile cai-lor, cu tine de-avalma, pärnant dobrogean !

Al tau sant astazi ; in madularele tale, in seva bu-ruenilor Vorbesc sasaitul tantarilor §i al miilor degreeri i gandaci ; ma räsfá in bataia vantu-

t

-

de

! prinniaplec pl

www.dacoromanica.ro

453

lui ! Ce dor ma cheamg sa ma topesc in parnantul taumanos ?.

Tatarul, tovaräsul meu, lasa haturile In voie si fe-ricit i el ca si mine, prinde a canta un cantec tataresc.

Ciocarliile isi iau sborul dinaintea carutei si grauriiIn stoluri se'nnalta si cobor din grane sau fan*. Cateun drumet fereste din cale, se opreste si. se uita In urmanoastra ; ate o capita tatareasca scapara In aceiasi goanape langa noi.

Din varful unei pante de drum se vad In zarea albasiluete intunecate de pomi §i, printre ele, se lämuresc a-coperisuri de ease.

-Abdula ! zice tatarul, intorcanduli capul spre mine.-Abdulah ! raspund.Din nou coborarn si satul dispare.Pe aripi de Wilt vine pang la noi, In rastimpuri,

latrat de caini §i nu de departe eunet de talangi si behaitde miei.

Inca un deal si o vale si iata-ne in Abdulah. Soa-rele e de-asupra noastra. Hanul de la marginea satului staInchis, cu ferestrele oblonite. Masini vechi de treerat staude-a valma cu pluguri si secerdtori, intr'o curte larga,plinä de burueni. Un caine latra dupa noi ; copii fug dindrum. Strabatem satul In mers potolit. La esirea din sateste un put cu ghizd.uri de piatra, umbrit de bälarii. Neoprim. Tatarul sare din caruta, scoate capestrele cailor,Isi ja ggleata, pe care o leaga cu o fringhie si-i da dru-mul in put.

Plecat pe marginea ghizclului, trage cu mainile-ivanjoase, cu miscari repezi, gdleata, care apare legal:An-du-se, lasand O. cada picaturi lungi si reci.

Caii intind nerabdätori capetele spre galeata i, cusorbituri prelungi, o golesc in cate-va clipe.

Md intind In cami1 pe fanul asezat si cu mainile pedupa cap privesc cerul senin. Inchid ochii. Trupul Incepea se desmorti si o odihna placuta ma coprinde.

it, cum stau asa, o melodie molcona si dulce, cu

www.dacoromanica.ro

454

euvinte intr5aripate, Care cresc din ce in ce mai lamurit,mai sonor, imi farmea auzul:

Sus e luna, jos e norul,Departe-i mandra cu dorul;Departe-i mandra, departe ;Doug, vamuri nè desparte ;Doud värnuri si-un deal mare,De nu poti trece alare.Dar nu-i vina caluluiNici a potcovarului,Ci e vina mándrei melaC'a pus casa 'ntre valcele.

Untecul se aude tot mai aproape, tot mai limpede,deodatä inceteazd.

Mä ridic.0 fata svelta, cu fata bronzata, vine la put ca sd-si

adape caii. Scoate din bälarli o gäleatd.Tätarul meu Ii ia galeata i vrea s'o ajute.Rezematä de cel mai baträn dintre cai, prilieste la

misarile iutl ale atarului.0 intreb :- Cine te-a invätat sä anti asa de frumos ?Ea ridia ochii spre mine, apoi Ii lasd 'n pämAnt :

Cine sá menvete ?- De unde esti ?

Dup'aici- Ai cui sunt caii ?- Ai mei.- Mai sunt p'aici fete asa de frumoase ca tine ?Ea scoate un chiot, se 'ntoarce i fuge. Caii ei, cu

setea potolitd, smulg linistiti din buruenile de king put.;ea rupe o buruiand i dä dupd ei ; iar când se depdr-teazd, incepe iar sá cante.

Tätarul e gata. Cdruta e smulsä din loc i pornescinainte, urmärit de chiotul tineretii, prin ierburile inane,cu miros tare, ale stepei, departe de lume, departe .....Citci acesta este drumul ce I-am ales In viatä.

DR. GEORGE UL1ERLI

§i

--

!

www.dacoromanica.ro

465

DE- MAKTONNE-IN POI5NOGE-8

In zilele de 8-10 Sept. a. c. d. Profesor Ern, de Martonne,cunoscutul geograf dela Sorbonne, insotit de cdti-va studentifrancezi §i de ati-va geografi romAni, a strAbdtut, inteo excursiede studii, partea de nord a Dobrogei. Itinerarul a fost urmd-torul : Galati-Isaccea-Nicolitel - Sarica-Tulcea ; Babadag -Cineli-Ortachioi ; Cerna-Mdcin-Briiila. S'au fdcut ascensiunipe vArfurile dominante, de unde privirea poate cuprinde o mareIntindere de loc §i anume : pe dealul Telitel, Denistepe, Enisala(cetatea), Consul §i lacob-deal. Rezultatele, In linii generale, pri-vitoare la morfologia nordului Dobrogei, a§a precum au fostcomunicate de marele geograf insotitorilor sdi, sunt urmAtoarele :s'au distins cloud platforme una superioard §i una inferioard,precum §i o terasä de abraziune fluviatili sau marina, rAmAnejie cercetat. Semnificatiáacestor platforme de asemenea ramanede cercetat. S'a accentuat, de pe varfurile Denistepe, Consul §iIacob deal, asupra caracterului de avant-stepd al Dobrogei nor-dice, caracter care explicd inteo mdsurd oarecare §i morfologiaregiunii : basinuri umplute prin sedimentare eolicd §i vArfuripietroase, ce se ridicd deasupra mantalei groase de loess din vdi.De pe dealul Telitei s'au fAcut constatAri asupra lacurilor Basa-rabene, clasificându-le ; iar de pe lacob-deal, asupra bAltil Bräilei,urmArindu-se bine, in acest an de secetA §i de scddere sensibilAa apelor, modul de formare al WO §i originea unor lacuri.

Excursia aceasta, la care autoritätile administrative ale jude-lului Tulcea au dat tot concursul lor material, cu o deosebitdInsufletire, a pus oarecum cat-va din jaloanele viitoarelor cerce-tdri morfologice asupra Dobrogei de nord.

Geografii, cari au participat la ea, vi-au putut reamintimetoda de cercetare morfologicA intrebuintatd de americanulDavis, iar cei cari au mai strAbStut aceste tinuturi in excursiiidentice, vi-au putut Intäri anumite convingeri c4tigate maiinainte.

C. BRATESCU,

E.XC051F1 LUl 1.

-

www.dacoromanica.ro

456

0 NIPTA CULTURALANE.OBINUITA

Atragem atentia Onor. Minister al Instructiunii publice asupravrednicului revizor scolar al jud. Tulcea, d-1 Radu Topor, care, indragostea sa pentru propäsirea culturalä a judetului in care isi des-fisuri activitatea, intrebuinteazä originalul mijloc de a distribui cukilogramul pe la mcelari si alti negustori Tulceni, reviste plAtite inabonarnent de catre scoli, sau trimise spre distribuire, in urma uneiiatelegeri verbale, precum ar fi revistele eLamura» si eAnalele De-brogel».

Cu asemelea revizori scolari naclAjduim cA in eel mai scurt LimpDebregea noastrA fsi va atinge idealul cultural spre care nämeste.

Il recomanden atentiei speciale a d-lui Ministru al Instructiunii.

REDACTIA 1 ADP1INIST1'ATIAAnalel, Dobrogoi''

---.- 21:213rilt --..-

La pag. 314 rindurile 14-15, s4 se citiascl: «Cleva mai taziu,la ineeputul domniei lui Constantin VIII (1026-7), cand Pecenegii etc.)

RATA

www.dacoromanica.ro

Abonamentul la Ana lele Dobrogei" este pe an:La editia obipuita . . . . . 40 lei

La .editia- pe velina . . . 80

Abonamentele se trimit d-lui C. Brätescu, la Scoala

nortnalä din Constanta, prin mandat postal.Coleefia intreagei a annlui I, edifia obisnuitei: GO lei,'

edifia pe yeti& : 100 lei.

COMUNICATI SCHIMBARILE DE ADRESE !

Pretul unui velum 10 lei.

. .

I

7

- ,"

www.dacoromanica.ro