I t iXl l I - No. 33. S BANI IN TOATA TARA 5 F» Duminică 14 AU..USÍ,

«VERSUL LITERAR ABONAMENTUL

L U I 2 , 0 0 A N U A L ABONAMENTELE SE FAC

NUMAI PE DN AN

C O L A B O R A T O R I I ACESTUI NUMÁR Alexandru Macedonski, Jean Bart, Ioan Minulescu, Victor Bilciurescu,

Leontin Iliescu, C. Tonegaro, V. Mestugean, Georges Barai, etc.

 N U N G I U R I LINIA PE PAG. 7 şl g

= н л . м 2 0 :

S F . MARIA . - S E R B A R E A M A R I N A R I L O R

хо. а з . LWIVEUSUI. LlTEKAJi D u m i n i c ă I I Ai."»-«sJ I i ) l i»

— F a r s ă d i a l o g a t ă —

de MIGUEL PROHNS

Apartamentul lui ВаиаіеІ Cbaza!, frumos împodobit ce ghirlande «ie flori, pentru îniâluirîlc amfiror.se cu Gabriela. Aceste întâlniri sunt «le o-biceiit Vinerea, când bäihalul Gá­brieléi e dos pe la cluburi şi la con­siliul de administraţie. Sunt aproa­pe orele 4. Chazal nu-şi poate ex­plica cum Gabriela, care venea regu­lat la 2 juni , îutâîsie. E puţin cam enervat. i După pu(in timp se aud paşi pr ca-ridor, — c ea. cunoaşte el rumul mer­sului ei-

Chazal -plat?

Gabriela. Chazal. _ Gabriela.

lai o! Dar Lins ce s-'n iütúm-

— Nerăbdătorule! Explică-te! - Lasă-mă să răsuflu.

Uf! am venit aşa de repede. (Se Inn geste pe canapea). Vino de mă tă rulă. ce stai, aide?

Chazal- — Aşa e, iartă mă- emo­ţia... ştii... întârzierea.-, ie îmbrăţi­şează). Acum povesteşte de ce ai în­târziat- Parcă stau pe ghimpi.

Gabriela- — Inchipne-ţj dragă, că după masă. când aia pregăteam sft тін la fine, HLlaire îmi spune eă eu se mai duce Ia consiliu şi tA vr?a să stea acasă. Auzi vorbă, po+i să-ţi închipui.

Chazal. — Şi din ee cama? Gabriela. — Astăzi e актггявее»

naşterii mele, şi el crezând r ă n i f»-ce plăcere, a rămas «casa. După par-ţiu timp îmi spune că vrea să-ari facă un cadou, şi mă invită să merg cu el, să aleg chiar eu ca dani, , Chazal. Ai un bărbat galant, n'ai ce zice!

Gabriela- — Of, galant- Hiiaire şi galant... a crezut că-mi faee pTăccre, iată tot. Acum vezi tu, n e puteam, să-i spun că am întâlnire cn cine--va. A trebuit să plec tu el. Credeam că o să intrăm îWîr*n prăvălie, » săni i aleg ceva, şi gat». Aşi, ţi-ai găsit- Am colindat teafr» magazine!» de bijutieri, cerni alegeam nu-î p?S» cea şi uite aşa dragă- st b» ь га і і m'am ales tot cn ua ftsae-

Cbazal. — Bietul om, a errent că>-(i face plăcere,

Gabriela. — Ce plăcere, dragă, cn mît gaudium eun* să vin mai re­pede la tiae. Poji să-ţi tnrftâa»» în. re «tare eram, când ştiam eă mă aş

;tcjiţi şi când vedeam cam frec r>n-! linele mele ore pe cari Ie aveam libere de petrecut cn tina.

iïhazal. — Çi ta sfârşit?..-Gabriela. Şi ia sfârşit -f-an» *рич

că mă duc lik modistă. Â vraf si. meargă şi el eu mine. Asta a r fi laş i nostim; dar i-am demensfrat fă e. imposibil şi ne-am ilupliiiţit, r i îeâ-nând ca peste o oră s* lase sèVt i a* jdcla cerc, şi să lu#m masa Împreunai în oraş.

Chazal Şi ai venit immai [tw-'tru o oră?

Gabriela- — Vorba vie*. I*să să aştepte el mirft şi biee- Tiebtese cu >> minciună, «ă uram întàlmt cu o prietenă, şi că n'am scăpat de ea.

Chazal çi prin urmare astăzi». Dar după masă, fîrseară. ce faeiî

Gabriela. — Duyă masă spun t ă «unt bolnavă- ca să mă la*e ia pace».

Chazal. Biata noastră întâlnire! Gabriela. — Ce vrei să fac? Cr«!e-

mă că nici en au strat vesrlă. Chazal. — i?i eu de abia a>tcutam,

aranjasem după евав ici píare ti?-Gabïiela. — Văd, şi un pariura..-Chacal- — Numai trandafiri, şi r.a

mic su peu cu gnstarc, într 'na cuvânt un menu de dragoste.

Gabriela (râseând). — Copies! Ghriza!. — De sigur, pentru a săr-

fcători pe sfânta Gabriela. Şi dacă ai şti-., ţi-аш pregătit o snrr-P-dl.». ghici... un cadou.

Gabriela (veselă)- _ Adevărat? Chazal (aducând un colier). — Pri-

•esiel

Gabriela (deschide entra şi rămâ-n* mirată). — Cum? Nit. ee poate! Colierul.-, c al meu?

Chazal (zâmbind). — Da dragă, e colierul pe care Гаі văzut mai zi-lele trecute la bijutierul ISout-u^eoa.

Gabriela (necrozând ochilor). — Dragă- eşti nebun ?

Chazal- — De ce? Iu ee constă пз-buniaí Că ţi-am făcut cadou colie­rul mult dorii? Ori nu eşti mulţu­mită?

Gabriela. — Ce înfrcb'.ire... dar nu pot crede ochilyr. (punând colierul la gât şi uitându-se în oglindă) Su­perb... (sare de gâtul lai Chazal)-Scumpul meu, acum văd că mă iu­beşti sincer-..

CfaEzal. .—. Bine că vezi.-, cam târ­ziu, dar mai bine decât niciodată.

Gabriela (se uită din nou în oglin­dă, apoi se întri-tează). — N'am ni­mic dc zis... e «durabil.-, dar... e im­posibil să-l port. Ce-o să zică Hi­iaire?

Chazal. — Aşa e! îa asta nu mă gândisem. Să găsim un. truc.

Grtrrieta- — Cam ce fel dc truc? E imţervrfefl s ă i spaa că l'am cumpă­rat d i s eeaesamiBe mc Ie. Colierul ă-sta ІтеЬж eu cest» cel paţm &*.0ft0 de franci, ai •§ au m i dîs do cheliu-iitM detet S* de fcauei ţss attaaaasâaă.

Gbasat feieasef. — Foarte bine, M de imaei. сапійШгафі ca 2S la »trtä ne tiese dc...

Gabriela. — N« p t soVi f p s e * Глж săwtt î* testant s a s pe e t r a *

Gbazaà Sigar, t a cazal aeesia trebeia sit-I daci la poliţie-

Gabriela. — Nici că f a m câştigat la loterie!

Chazal — Aoleo? L'ai eâţrigat Ia Ыегіе. Ce idee! Am găsitf Bravol Să-i spui că Pai câştigat la loterie,

Gabsiela. — Dar cum? CSfessai- Uite, am impraviaet.

& damă din гавм-і вааге e sîtttX să ţ i pac la loterie toată bijuteria. C'ofie-r e l A i scă «asie aïs* ЬЦа*яца aee-sfei «tanrae. F e avsaä raft 4W la Ш-Ьажв *&-! rog s* еатреке eateva Ы-Itefe dte; MŞŢâr, èftsira-i sperxmţ* ti j'îuHdaaţ:» snaiiti ü H far&' n e t ine fertefte» ea*rt%#bnn>e. Ш ee ami J . 'C»?

Gsâtiesefi, — Extraordinar-Chazal. — $i Hílaire va fi eons-

vins că l'ai câştigat Ia loterie. Gabriela. — O să. ß e аааСіж-

când vtr e a biletele? СЬззаі- — Feste 2 . -3 trie.. La a-

cest timp le üguivee. &ahzieia. .— S* pat prr ta l m i

h a s t 29 de fraeri . ţ i й plaw*i 5 bilete. Co aeazia asta asai i e i fiur pai dra тмімнеа eaiwrafai S89 ét frxraeî (i-sde). Ar fi base să- ѵй cfciar Dwsaieescdl da-su masă. o să. fia ş i e e яез«й. Şi vkatS » sS aibă Ioc tist gerea Ыегіе і? Fă-e sä s M k e rât •nat eonsad, vreau sä port colierul eâé atai B e Î A i â r z i » t , o să plesnească nevasta lai CbeVre-пт când ro'o vedea evr el- («iiâmkt-se la ceas). Cum? 6? Mai am câteva minate.-.

dtaaaS. — Eu te-aş s î i tni ca ns-tăzi să fii cuminte şi csactă. Tre­bue să ie duci la ciob şi sä I iei, du­pă eus» i-ai premis.

&a criai a — Să nn te a i : t că-mi reproşezi; ceva.

Шшгаі- — Imi rămâi dat eare săp-tăiwâna viiteare.

GaJrasia (râsâad). — O să plă­tesc îl:iioi ia plus dobânda la sca­denţă. .Şi cu ce nv.miăr o să csştig co-lierui i

Cbazal. — Cu ua multiplu de 13. (0 sărută).

Gabriela. — La revedere pe Du­minică.

Cbazal. — La revedere» compli­mente Iui Hiiaire.

Duminică după masă Hiiaire e ia salonaşul de fumat- Vine Chazal şi tliu vorbă în vorbă, Ililairc e revol­tat în contra Tui Chazal din игісіва

disca|iei asupra anei ebesttani so­ciale.

Hiiaire. — Pe cinsteai mea, eşti nn mare capitalist şi mai presus de toate internaţionalist înfocat, de alt­fel ca toţi milionarii de teapa durni­ta le, cari având tot capitalul lor pla­sai in străinătate, îşi bat joc de tot ce se p?treec în ţara lor. Ei b : ne , am impresia că ăştia sunt cei mai -mari şarlatani-

Cbazal. -— Hiiaire! Hiiaire. — lartă-mă dragă..- mă

aurind repede... Dar în fifre, noi ceş-tia cari avem bani mai mulţi sau wr.i putini, avem şi datorii, obliga­ţii către patrie, şi câteodată chiar către compatrioţii noştri, mai puţin fericiţi ca noi-

Chazal. — După cum văd eşti p roprt rărtait orn 1 solidarităţi i •

Hiiaire. — Do sigur, solidaritatea efectivă, care să te facă să aduci sa­crificii băneşti. Eu nu mă sfiese, (i-o spun verde, sunt socialist, cel mai înfocat socialist în înţelesul cuvân­tului.

Chazal — In înţelesul sentimen­tal...

Hiiaire. — In interesul praetic-En sunt expus in fiecare zi la ruină. uata o şi i î?

Chazal. — OM exagerezi! (pauză). Ascultă-ină, să-ţi propun o afacere.

Hiiaire. — Vre o năzbâtie-Goazal. — Na » aici o năzbâtie,

ascultă. Ai cnaaseat pc А-ал de Ш-bonrrfe1- ?

Hilairea (căutând saş i aducă a-raiute).—Ribour... Nn-- , nu-mi aduc aminte.

Chazal. — Nu-fi mai aduci aminte de Ribeurdel? >Şi ea ştiu foarte bine că Гаі enaosent, era ofiţer în garda imperială. Familia lui a avut pe t impari însemnătatea ei şi a situa­ţie strärneti&

Hibnre. — Pe cuvânt de onoare eă nra-ati aduc aminte să-l fi cunos­cut.

CbaxaL — Щ Ы urma nrmei, n'a-re nici * ioeparfanţă. Sărmana vărfir-vă, tnc i tàsaf i i re in intrepr inici i riscase, a pierdut ţ i mult puţinul c e t BNR awea. cir nn cuvânt- toată ar vere» r*!»tă de răposat- Pca t r* »-şi l â ^ m t existenta şi-a pus la loterie teaUt bijuteria. Printre aacestea e şi n raKer de toată frumuseţea, «are « de altfel şi latul cel masat e Impor dobit au mai en brîTiaate. Se rite eUnr că d-na de frtbonrdel tt »ve eadwa delà Nepo-Ігиа TÉL, pentra gra­t i a ei de atunci şi pentru favoarea pe care o a rca pe &«gä împărat (padie> şi despre eare fevoare n* pot tantista. mal meit , droar soţia d tai?, ïiiîtd de faţa. Cn adte cwviate e • b i l a t m e isroriră-

Hibâde. — gi cfuameaÉav nksezi biletele?

CnaaaL — Da, eu. Frka urmare ma c i acpiisăiatal de adrneaari se «capă ei de seopsurî filantropice pen-tra рпШ. Astfel fiind, dragă Hiiaire', ram te sé£a «a» fäotia», am веягіе să-ţi plasez ţ ie câteva bilete-

Sua i re . — Iji eâte vrei?' Unul nu aJB-ng*? Afară de asta» în ee prive­st* loteria, au* а и principiu...

Gabriela (care puuă ясиш nn s-pn-sese nimic). — fa crit-e caz, vezi bi­ne Hiiaire, că nu putem refuza.

Chazal. Cinci bilete a 26 de franci, nici mai mult nici mai pu­ţin; sunt aproape ultimei \ Peste 15 jale tragerea- Poate că norocul să şi arunce zarul tocmai asupra d-nei Hibk-e; iţi poţi închipui ce fericită s'ar simţi doamna purtând na ca­lice isloric, dat de un împărat.-.

îMIaiie. — Da..- in adevăr, dar e ші poate la mijloc. Bine, îie, dar să ştii că nu din interes iau biletele, nu; din filantropie. Dacă d n a îie Iîibourdcl e în mizerie, apoi numai şi numai pentru a ajuta pe nenoro-eita femee iau biletele. Dă mi cinci bilete şi uite satârul-

Cfcazal (dâadu-1 biletele). — МиІ-ţumese şi să dea Dumnezeu să fie cu noroc-, Onoă ee dă cele cinei bilete Ini

Б і Ы г е , aruncă o privire (riumfätoa. re asupra Gabrield şi după o mică conversaţie banală, găseşte un motiv ca să plece.

Hiiaire (c#irc Gabriela, după cft a plecat Chaaal). — îmi nmiiă 100 franci la iuţeală.

Gabriela. — Dc dragă, să-mi dai voo să ţi spun că eşti maniac, preai eşti filantrop-

După 3 săptămâni, servitorul lui Chazal aduce lui Hiiaire colierul îm­preună cn nn bileţel astfel conceput:

Dragă lliluire, v

,-Tragerea loteriei Iîibourdcl a a-,.vut loc astăzi după masă în saloa-„nele contesei de Poineuil.

^Norocul t e a favorizat, câştigând ,,cu numărul 13312, faimosul colier. „Crede-mă că sunt mirat, dar în a-,ceelaş timp şi mulţumit că pe tine ,,eare crai atât de sceptic în piivin-„ţa câştigării lotului ссіні mare, tc-a ,.favorizat norocul, şi asta numai ,.mulţumită mie, în urma stăruinţe­l o r de a-mi cumpăra biletele. Iţi, ,,trimit colierul prin servitorul meu'

,,Cu această ocazie te anunţ (ă ,,voi trece pc la 6 asîă seară, şi mi ar „face mnj-e plăcere aşteptându-mă cu ,,să aducem amândoi surpriza d-nci ,,Hilaire.

, ,Transmitei, te rog. salutările m o ,,Ie celo mai respectuoase, iar ţie o prietenoasă strângere de mână.

„Chazal".

P. S- Virtutea e intotdeauua râs» plătită.

După două orc. Chazal (intrând eu un surâs sa>

Hsfăent). — Fi bine-Eüahre (transportat). — Extraor

dinar drajeă, ce noroc sosit la timp. Ghana*. — Cred că d-ва nu şti»

încă nimic-Hiiaire. Sst! Nici nu trebr.« să

ştie. Gabriela EU era aici când au» primit colierul. Şi acum, dragă Cha­zal, iţi cer sil-mi fi»*t uu serviciu- Să nu faci vreo afnzie Gábrieléi dc-pre colier sau loterie.

Cbaaat'. De Bsfaexe (eaalidential). —• Pentru căi

Fam făcut cadon a-maatei mele. СЪвзаИ — ?!Ш...-

Tiad de Cozneliu Іопезся.

Sabia űe тыѵ& <mr4á regsiul Âibtrt ai Seífjieí ëe către ora-

m\ Paris

îhiïsb'îsicu l i . \ j i"iist Ï 9 i 0 . г\іѵг:і:нп. L I T E R A R ЛО. — :Î

SFÂNTĂ Mi PROTECTOAREA MARINARILOR

D ï n i r ' u n vech i ob ice i - f i ecare a r m a t a p e s p e c i a l i t a t e a ei îşi a r e a ies p a t r o n a l p r o t e c t o r r e p r e ­z e n t a t fie p r i n t r ' u n p e r s o n a j r ă ­mas i l u s t ru , fie pT'n v r e - u n sfânt c a r e în v i a ţ a lui a fos t r ă z b o i ­nic . Ze i t a t ea s u p r e m ă a r ă z i i o -itilui e r e p r e 2 e n t a t ă p r i n zeu l M a r t e cu a j u t o a r e l e s a l e : s ?. 11 ie p a t r o n u l a r t i l e r i e i , s i . G h e o r g h e , p a t r o n u l c a v a l e r i e i e t c .

M a r i n a n o a s t r ă a a l e s ca p r o ­t e c t o a r e pe Sf. M a r i a şi îşi s e r ­b e a z ă p a t r o n u l în z iua de 15 Augus t . Cu a c e a s t ă o c a z i e n u ­m ă r u l n o s t r u de a s t ă z i a p a r e înch ina t a c e s t e i s e r b ă r i cu b u ­că ţ i d in a u t o r i i t îoş t r i c a r e a u scr i s d e s p r e mare.

Afară de poez i i l e lui A l e x a n ­dri , E m i n e s c u şi B o i ' n t î n e a n u c a r e a u d e v e n i i p o p u l a r e , în l i ­t e r a t u r a n o a s . ' r ă m a r i t i m ă s ' au r id i ca t doi m a r i p o e ţ i : A l e x a n ­d r u M a c e d o n s k i şi J e a n B a r t , la c a r e t r e b u e să ma i a d ă o g ă m f ru ­m o a s e l e m a r i n e a l e lui Ion Mi-nulesct t :

Sosesc corăbiile Vino ! Să le vedem cum intră în port Să te vedem cum obosite De-atâta vreme cit furtuna, îşi lasă ancorele grele Să cadă una cale una A$a. rum, fiecare parcă Şi-ar îngropa câte un morii Soresc cu pânzele bombate...

Acum c â n d m a r i n a n o a s t r ă e în p l ină d e s v o l t a r e şi mi j loace le de t r a n s p o r t au d e v e n i t a ş a de l e s n i c i o a s e , c â n d p u t e m să z i cem că a v e m un MARE NOSTRUM, poeţ i i n o ş t r i v o r c â n t a m a r e a a s t ­fel ca să n e r e d e a f a rmecu l ş i f ru­m u s e ţ e a ce ea n e i n s p i r ă şi n e îna l ţ ă su f l e t e l e .

In d o m e n i u l a p ă r ă r e i n a ţ i o ­na le m a r i n a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă a dat ţ ă r e i o a m e n i d i s t inş i şt c u a -ceas t ă o c a z i e n e a m i n t i m cu m u l t ă r e c u n o ş t i n ţ ă , d e c o l o n e l u l D r ă g h i c e s c u . c o l o n e l u l Ma ican , a m i r a l u l M u r g e s c u , c o m a n d o r u l Atanas iu , a m i r a l Kos l in sk î . e t c .

Nu m a i pu ţ in m a r i n a n o a s t r ă c o m e r c i a l ă ş i n a v i g a ţ i a fhrvială a a v u t o a m e n i i ei m a r i .

A d u c â n d u - n e a m i n t e de g r e u ­tăţi le p r i n c a r i a c e s t e d o u ă in -s t i tu ţ i imi a u t r e c u t p e n t r u ca s ă a jungă la î n i l o r i t o a r e a s t a r e d e as tăz i , t r e b u e s ă a d u c e m o p i ­oasă s a l u t a r e m e m o r i e i Iui G r i -gore N. M a n u , î n t e m e e t o r u l m a ­rinei c o m e r c i a l e r o m â n e .

Nav iga ţ i a f luvia lă c o n d u s ă s u b mâna de í ier a d - lu i i n g i n e r N. P. S te fănescu , a s t ă z i în a f a r ă de nn p a r c î n s e m n a i d e v a s e , a r e palatul ei a d m i n i s t r a t i v , un p e r ­sonal a les şi a d u c e pe l â n g ă fa­la t r a n s p o r t u l u i s u b pav i l ion n a ­ţional f.i t;n beneficiu î n s e m n a t .

In Servic'isl M a r i t i m , l u p t a p e n ­tru acest lel a fost mai a p r i g ă . In afară de c o n c u r e n ţ a s t r ă i n a , conducă to r i i a ces t e i Jns i i tu ţ run! au avut d.; luptat mult p e n i r u a o m e n ţ i n e l i be ră şi i n d e p e n ­dentă.

C o m e r ţ u l l ibe r şi i n d e p e n d e n t e fala n a ţ r a n e i î n t r e g i .

Stäb c o n d u c e r e a d- lu i c o m a n ­dor Ion Coanrîă, m a r i n a c o m e r ­cială l i 'abia î n c e p u t ă s 'a f o r m a t }i s 'a o r g a n i z a t astfel ca să c o n -

i i

• Căpitanul GAPûMî, primul comandant din

f S. M. R. esit ia pensie %

% ! c u r e z e cu ce le m a i m a r i s o c i e ­t ă ţ i d i n l u m e .

Sub a c e a s t ă d i r e c ţ i u n e s ' au c o n s t r u i t c inci c a r g o b o t u r i m a r i şi r a p i d e p a q u e b o t u r i , f ă ră p e ­r e c h e şi r iva l în M e d i î e r a n a .

U r m â n d o p e r e i d- lui c o m a n d o r C o a n d ă , c a r e s ' a r e t r a s din f run ­t e a a c e s t e i î n s t î t u ţ î u n i r e g r e t a t de t o t ce e s t e m a r i n a r în ţ a r a n o a s t r ă , d. c o m a n d o r P a u l P o -p o v ă ţ a m ă r i t p a r c u l de v a p o a r e cu p a t r u f r u m o a s e u n i t ă ţ i : v a p . Duroslor, p e n t r u a d e s e r v i l inia o r i e n t a l ă , p u t e r n i c u l r e m o r c h e r

d e s a l v a r e Oviol iu p r e c u m şi cu t r a n s a t l a n t i c e l e Carpaji ş i Bu-cegi, m e n i t e ca p e v i i to r s ă t r a n ­s p o r t e d i r e c t p r o d u s e l e ţ ă r e i n o a s t r e d i n c o l o de o c e a n .

fn u l t ime le sa l e c u r s e , m n l ţ u -m i t ă r e o r g a n i z ă r e î s e rv i c iu lu i d e e x p l o a t a r e , S. M. R. a î n c e p u t să r e a l i z e z e benefic i i .

In 1913 d in in i ţ i a t ivă p a r t i c u ­l a r ă ş i în u r m a e x p e r i e n ţ e l o r fă­c u t e d e S. M. R., s ' a înf i in ţa t n o u a s o c i e t a t e d e n a v i g a ţ i e «/fo-mânia» cu c inc i m a r i v a p o a r e s u b c o n d u c e r e a d - lu i c o m a n d o r

ІУЭГ

întinde ti pânzele, bâieh. Un vânt subtire se ridică\ Albastra mare se despică, Pe cer alunecă nori creţi: întinde! i pânzele, bele ti. Un vânt subţire se ridică.

Urcaţi in rar furi de catarg Şi puneţi steagul de plecare, Durerea mea dacă e mure Vămânln-acesla este lari/. Urcaţi în vârfuri de catarg Şi puneţi steagul de plecare.

De unde stnt şi cine sint oesc să nit pe veşnicie...

A/i, de-ar sufla o vijelie In valuri s aflu un mormânt. I)c unde sunt si cine sunt

7

oesc să uit pe veşnicie.' Аігх^пСгл IILACEDONABJ

căi-*,

tu ,L*r

B o e r e s c u , i a r în 1914 s 'a înfiin­ţ a t s o c i e t a t e a d e n a v i g a ţ i e f lu­v ia l ă S. R. F . s u b c o n d u c e r e a d- lu i c o m a n d o r A n g e l o T e o d o -r e s c u .

Cu o c a z i a s e r b ă r e i p a t r o n u l u i Mar ine i u r ă m a c e s t o r n o i i n s t i -t u ţ i u n i t o t succesu l c u v e n i t , i a r t t i t u lo r m a r i n a r i l o r n o ş t r i le d o ­r i m o a p r o p i a t ă v i c t o r i e , t o t a ş a ca b ă t r â n i l o r l o r p r o f e s o r i c a r i s ' au i l u s t r a t în r ă z b o i u l i n d e ­p e n d e n ţ e i .

E c s l d . . . Se scald

Ia marea tîe zmarald Lopeţi şi cârme de pescari;

Un cânt, Ca frânt

Dm' î ' nn andante sfânt, Pluteşte din spre marinari

Şi'a larg. Se sparg

Departe spre catarg Refrennri calde de Ia cor,

Pe când De a rând

Ta'aznrila stând, Ascnlt o clipă ş'apoi mor.

Spre-amnrg, Se senrg

Vâslaşi ce'n cârdnri curg Ş'ajnng la ţărm de forţe 3TER$\

Şi cari De caii,

Cârmaci şi lopătari, De val triidiţi> taţi dorm ne'ntorşi;

Pe când Veghiând

Şi'n strane intonând, Rămâne doar al mărei cânt

Ce clar Şi rar

Sab al lnminci far, Se pierde cam dă de pământ.

Victor Bilcinrescn

Marina româna D a c ă r o i u l m a r i n e i r o m â n e

n ' a r fi fost d e c â t n u m a i să p o a r t e t r i c o l o r u l n a ţ i o n a l p e s t a rriări ş i o c e a n e şi t o t a m p u t e a z i ce e ă î n d e p l i n e ş t e un r o l s u ­b l i m .

De c â t e o r i suf le tu l c ă l ă t o r u ­lui r o m â n n ' a s ă l t a t d e b u c u r i e ş i d e m â n d r i e n a ţ i o n a l ă î n t â l ­n i n d d e o d a t ă şt p e n e a ş t e p t a t e s imbo lu l P a t r i e i c i ne ş t i e în ce p o r t u r i d e p ă r t a t e .

N e î n d o i o s c ă m a r i n a n o a s t r ă e u n a din ins t i tu ţ i i l e c a r i a u a -d u s c i n s t e n u m e l u i de r o m â n şi l ' au făcut c u n o s c u t p â n ă în c o l ­ţ u r i l e ce le m a i d e p ă r t a t e a l e l u -m e i .

In s t i t u ţ i e t â n ă r ă , d a r Ia î n ă l ­ţ i m e a î n t r e p r i n d e r i l o r s i m i l a r e s t r e i n e , m a r i n a r o m â n ă a d a i p r i l e j ca să se v a d ă că r o m â n u l p e c â t e d e b u n s o l d a t pe a t â t e d e bun m a r i n a r . M a r i n a a d a t in v i l e a g a c e a s t ă v i r t u t e a r o ­m â n u l u i r ă m a s ă în î n t u n e r i c p â ­n ă a c u m u n sfer t de v e a c .

Războ iu l m o n d i a l a p u s în m o d v r e m e l n i c c a p ă t a c t i v i t a t e ! m a r i n e i n o a s t r e c o m e r c i a l e . A c ­t i v i t a t e a a c e e a a t â t d e r o d n i c ă s e v a r e l u a însă cu n o u a v â n t d u p ă r ă z b o i u .

A c u m a v e n i t r â n d u l m a r i n e i m i i i t a r e c a s ă facă să se v o r ­b e a s c ă de e a !

• I I I -

UNIVERSUL LITERAR Duminică 14 August 11 а я я » ч

D Ü P Ä FURTUNA de JEAN BART

Sus la far, se leagănă încă mola­tic în aer, semnalul că e timp rău pe mare.

Fusese furtună; de patru zile nici un vapor nu intrase în port; valurile încă nu ге potoliseră.

Pe cheiul vechiu de piatră, unde altă dată clocotea zgomotul şi miş­carea, azi e linişte de cimitir, o tristeţe mută stăpîneste tot cuprinsul cheiului-

Aci, un grup de hamali, fără lucru, trişti, zdrenţăroşi, stau alene cu pi­pele în dinţi, privind cu jale prin ro-togoalele albăstrii ale fumului în laigul depărtat al mării; dincoace, grupuri de negustori agenţi în port, privesc cu grijă spre fundul plum­buriu al zarei.

Fem e i , pe feţele cărora se vede spaima şi grija tinînd copiii de mînă, se plimbă nerăbdătoare, cu och» r:lini de lacrimi; sunt soţiile mari­narilor aşteit-îU. Toti se mişcă în tăcere; nici un zeoinet о т . і ч г с nu tu'bi;ră sfinţenia acestei jale mute, ce T a rcă pluteşte deasupra limbei de

-piatiă care îaintează în mare. Iar marea nebună oar'cà anume

bäündu-si io: de slăbiciunea ome­nească, în,hohot clocotitor îşi izbeşte valurile sgomotoase de civ-iul bătrîn, spă'îndu-i in rastunnuri muşchiul prins pe lespedea de D'alră înegrită de vremuri.

O ni isc i re se faceori'n niuU'ime. toti simt în picioare cu ociv- ţ intă la o-rizeni

— Se vede'., se vedei-. e un vapor!-Departe, deparle de tot. în fund a-

i'olc uT.de marginile zdrenţuite so împreună cu vîrfurue înspumat.-: ale .valurüor. acolo unde par'că se spri­jină bolta cerească, se iveşte un .pi net mic negru, pierdut In zaro.

Nerăbdătoare s». mişcă lumea pe •cheu, aşa îr- neştire. Intreblndu se unii pe alţii fără a afla nimic- Fe-tc'p tuturora încep a st- lumina, fe-mei'e îşi şterg ochii de lacrămi pen­tru a vedea mai bine punctul acela negru, care creste coprins In zare

ydhirce fit"ce mai mult. • Ture*» -de Pe corăbiile din port,

-striti In entar te pr'vc3'j spre largul .mfireî. - • ' < • • •

E-'un vapor — dar care? " F i e c a r e se simte încălzit de spe-/ t n t a că e acel DC care-1 a„leaplă-

Mereu se face m i i n u r e tune lu l a

Q<X><><><><><><><><><><><>^^

S o o o

Mi-e dor de-albastrul infinit al mărei!... Naiadele cu cerul în privire Visează fiori si cugetă iubire

Sub soarele ce râde 'n largul zarei.

In ochii lor setoşi de amăgire Suspină poezia depărtărei, In părul lor e soarele visărei împrăştiat în raze de vrăjire.

Le văd cum se 'nvălue 'n talaze Ca 'nlr'o năframă de lumini şi spume, Râzând in jocuri ritmice şi 'n glume,

Cum saltă lin sub horbota de raze, Naiadele etern amăgitoare Şi-aşteaptă jertfa fundului de mare.

Leontn Il'escn

oo<$ <xx>x><>ooo<><><><>oo<x>̂

cela răslet. Un pilot care priveşte cu ochianu, strigă n gura mare:

— Are coşul all)-., e ..Principesa"-— Vinei „Principesa!".-, se audo

din toate părţile. 0 femeie îmbrobodită cu un şal

.vechiu.. tinînd un copilaş de mînă, îşi s terse grăbită ochii de lacrămi şi eu mîna îşi apasă pieptul să-şi poto­lească bătăile rerezi ale inimei-

„Uite.-., vezi că vine tala" — ri ridică în brate copilaşul care cu mi­nutele întinse cută neştiutor, gîngă-vind drăgălaş; ..ta-ta"-

Punctul se preface întro pată nea­gră desprinsă din zare se vede toi mai bine, mai aproape, tot mai a-proape cum Înaintează acea jucărie, minunată.

Aci înàltîndiuse De vîrful înspu­mat al unui talaz, a d j?răbuşindu-sc Intr'o prăpastie în gclu! c e l fac ta­lazurile, în «olul lor nebun

.^ fnc ipesa" aluncea înce t lovin-'du-se Га fiecare оав dé valurile cári năvălesc pe rlnd culefnd-o Pe o parte şi pe'alta; ier la urmă-i. se tîră«te ca un şarpe prins de vîrful coşului, fu­mul pe In rotogoalfi negre gonite de vînt se pierde deparle. In largul mărei»

o I a l ă . acum se văd bine oamenii

cari se mişcă pe punte, se pregătesc pentru sosire.

Căpitanul e la postul său cu ochii ţintă înainte, timonierul e la roala cîrmei, bucătarul, cu sortul alb di­nainte, şi Cu scufia în caD. a es^t şi el la uşa bucătăriei să v?dă portul-

Mulţimea de pe cheiu începe a flu­tura batistele în aer.

Femeia îşi lăsa S e copilul jos, îşi desfăcuse salul scuturîndu-1 în bătaia vîntului — o văzuse un marinar, ce sla în prova, cu capul яоі. cu pipa între dinţi, cu o mîr>ă tinîndu-se de ancoră, cu cealaltă îşi ridicase şapca fluturîndo în aer.

Cum a intrat în apa calmă a por­tului, ca* prin farmec ..Principesa" şLa potolit mersul: liniştită, mîndră. aluneca acum tă-nd încet apa ce se prelinge pe coastele el. îndepărttn-'du-se în curbe lari*, cari plescăeac în cadenţă chelul vechiu de piatră.

•— „Funda t" răsună vocea căpita­nului- Şi ancari- se răslogoloşte cu un zăngănit sălbatec, tlrînd lantul 'după dînsa, în fundul apel. care clo­coteşte în locul acela îmi roscînd cu stropi pînă departe.

тШШШШШіЖШШщШ <* -, ;

Vaporul „împăratul Traïaa"

PER I ETE AN »J, comandantul va» porului „împăratul Traian"

Lumea nerăbdătoare se grămă­deşte la debarcader-

UnH. privesc îngrozit: la coş, pe. care se văd pete- urmele lăsate de stropii valurilor.

„Principesa" e acostată lîngă che­lul care clocoteşte ca şi altădată de zgomot si de mişcare. Portul reînvie 'de o lume care rocste în sus şi în jos: zgomotul asurzitor al maşinei de descărcat, stricatele hamalilor ce cară ma r fa . toată mişcarea şi hăr­nicia asta readuce portul în v i a ţ i obişnuită, plină si bogată.

Şi 'n mulţimea asia care se fră-mîntă grăbită şi mişcă -sinaia de nevo'le viele', femeia îmbrobodită cu şalul cel vechiu. zîmbr.sie n rmt r c la­crimi, cătînd cu drac la soţul ei, un marinar tînăr ce strînge în braţe co­pilaşul drăguţ care gîngăveşto cu a-tîta gingăşie: ..ta-ta"-

„Er* să nu-1 mai văd drăguţul".) Scuturîndu-şi pipa de scrum, un ma­rinar bătrîn. spunija la ctt»va oameni ce se opriseră călind înduioşaţi-

De doui ani îs luaţi sărmanii... Ы е Ы c o p i l a ş era să rămîe fără lată--e heH.-. pe muU« lat ' i-a îngh'til ma­rea şi ctti orfani si cîlc lacrimi n'au lăsat pe lume-W

Ia r njaimn nebună ря.гса anume fcătîndu-8l ioc de slăbiciunea ome­nească, e u acelas hohot clocotitor, îşi isbea valur'Ie igoniotoase.de che­lul bătrîn. spă)fnau-Mri răstimpuri muşchiul prins de lespedele de pla l r* îneitrfte de vreniurt-

1898. Constanta.

MAREA •— F m œ e n t din romanul CETTA -

68 V. MESTOGEAN Trăsura ieşise din cătunul

Carmen Sylva &i înainta pe ţărmul mărei. ocolind şanţurile săpate de ploi.. Pe dreapta se întindea câm­pul mănos a cărui recoltă, strânsă în dße, strălucea, sub razele unui so-зге măreţ, care începuse să apu­nă, trimiţând o dungă luminoasă pe imensitatea mărei.

Era pe înserate, când ajunserăm la picioarele frumosului far, Tuzla, strajă neadormită pe ţărmul ma­réi, într'o pozipc înmuiată si izo­lată cu totul de orice locuinţă o-meneaesă, având, parcă, nevoie de întreaqa-i linişte spre a călăuzi cu clipirile ochiului său luminos, pe drumul cel drept, vasele avar* täte pe întinsid mărei-

Farul, pe are îl vizitam şi ea pentru prima o"ră, era înconjurat de o grădină cultivată cu multa îngriji/re- Umbră deasă şi binefă­cătoare pretutindeni. Brazde de flori, tufişuri de trandafiri ne Ы tâmpinau pe cărările netezi- Intr'o parte, mica locuinţă a suprave­ghetorului, în /aţă locuinţa paj-

D u m i n i c ă 1 4 A u g u s t 1 9 1 0 . l ' N a Y K K S l J L Lii'lV.cv Xo.

racului, văruite în alb- 0 curăţe­nie migăloasă peste tot si o tăcere c.rrc ie füren să crezi că nici-o su­flare omenească n'ar trăi pe aco'o-La mijloc, fam:, alb şi cl, proţăqril de uit tub roşa de fier, prin care trece scara in spirală ce conduce în vârf. Nici nu se poate închipui nn fer mai cochet ca cel delà Tuzla. Un adevărat giuvaer- Tra­versarăm grădina şi ajunserăm pe teiasa strâmtă ce da pe mare. Câteva scăunele erau puse la dis­poziţia vizitatorilor.

Marea, privită din înălţimea a-ceasta, era superbă.--

Nu există o cochetă mai rafinată ca marea şi care să-şi reînoia.scă aşa de des găte'da- Marea e tot ce poate fi mai schim băcios pe lume şi în aceasta constă chiar întrea-ga-i frumuşele. Aci adoarme ca un lue cuminte, cu undele lenevoise, poftindu-te pe sânul ei legănător, aci se înfurie şi spumegă bătând, în mânia-i de uriaş, stâncile nepă-sôioate ce i se împotrivesc \i pun starilă drumului ei năvalnic; tind e azurie, intrecând cerul prin fru­museţe, când mohorâtă ca geana încruntată a unui monstru. Uneori e de un verde de pajişte s°u de un albastru de vis, în cari se conto­pesc mule de nuanţe adunate din reflexul norilor alburii, diafani, sombri, din părticelele de cer ne­acoperite, din razele de lumină rătăcite în văzduh şi din jocul etern al apelor s?-le neastâmpă­rate, cari primesc şi oglindesc tot ce-i mai frumos pe cer, tot се-г ma-i groaznic în sbuciumările vi­jelioase ale firei, înfăţişând aspec­te de o infinită varietate şi scoţând efecte de artă superioară pe cari nu le-ar putea concepe nici cei mai dibaci pictori. - Jr s'w« o-ceea marea, f$i îmbră­case podoabele cele mai frumoase şi se gătise cu diamantele arzătoa­re ce i le trimeteu soarele tn apust. Undele ei mărunte săltau voios, se 'fugăreau, operând şi dispărând trt dansul lor vesel. Venea marea, ve­nea spre nea năvăimd din toate punctele orizontului ca o cascadă monstră. Pe tnttnso-i suprafaţa n t i sé zărea decât im singur vas care disparu şi el în depărtări, lăsând tn urniă-i o'dungă negricioasă de fum. v- • 1

PatroaDa-SfarinarJIor Ramificaţia munţilor Alpi ce se

prelungeşte de alungul coastei Tire-jenc şi care Înconjoară câmpia Tos-Jeanei in formă de punct de Întrebare» ne termina tocmai la Anfignano prin-tr 'nn colos diform de piatră po eare; italienii Гап botezat Montenero. f\'{

Acolo pe aeei vârf negTu> acum; vreo pafrn snte de ani, piraţii ce se adăposteau la poalele lui an găsit într'o peşteră icoana Fecioarei Ma­ria pe care an luat-o cn dânşii.

A dona seară însă, icoana dispăru, iar piraţii retntorcândn se la Monte­nero o regăsiră in aceiaşi p?şteră şi înmărmuriţi dc această minnne au dns-o la catedrala dn Livorno, vechia cetate, zidită cam la jumătatea dru­mului centre Anfignano şi gura Ar-uului.

Peste noapte, icoana iar a di pă­rut. Această minune repeiâmlu-se, piraţii au lăsat o la Montenero trans­formând peştera într'o mică capelă.

Adoratorii Sf iutei Maria erau ocro­tiţi de rele, bolnavii se vindecau şi pentru minimele ce făcea această i-coană, marinarii şi piraţii de prin Împrejurimi i-au dua faima departe-

Galeriile şi navicelele din Vinreg-gio şi Camogli, inainte de a lua lar­gul mărci ţineau coasta până Ia Montenero, la travers cn peştera, se puneau în pană şi prin lovituri de

AMIRALUL MURGESCU, Cure a aruncat în aer un monitor In rizboinl din 1877

Dintre sute de catarge Cari lasă malurile, Câte oare le vor sparge Vânturile, valurile?

Dintre pasări călătoare Ce străbat pământurile, Câte-o să le 'nece oare Valurile, vânturile?

De-i gonit, fie norocul Fie idealurile, Te urmează in tot locui Vânturile, valurile!

Ne-'nţeles rămâne gândul Ce-ţi străbate cânturile, Zboară vecinie, ingânându-l Valurile, vânturile !

І9ѲѲѲѲѲѲѲСВѲѲѲ@ѲѲѲ

tun salutau icoana Fecioarei Maria a cărei imagine o proclamaseră stăpî-na lor protectoare şi în puterea că­reia îşi încredinţau soarta şi norcul zilei de mâin«.

Po atunci doar câteva bord:e erau presărate pe coasta şi poalele mun­telui şi o potecuţă dărâma'ă pc la cotituri de torentele de ploaie, ducea sus la peşteră-

Un secol de la găsirea itoanei, fraţii pustnici de la Sambuca sfra-mutându-se la Montenero au zidit o frumoasă biserică pc care au pus-o sub auspiciile episcopatului din Piza, nană când Jesuitii fiind ecoii din

mănăstiri, paza icoanei miraculoase a fost încredinţată călugărilor Tea-tini şi mai târziu Valombrozianilor.

Cum schimbă timpul! Astăzi, în locul colibelor de piraţi

se ridica Ardenza şi Aniignano, coa­sta muntelui e ornată cu. palate şi vile învântătoare, iar în locul pote­cuţei, nn funicular rapid, ridică şi scoboară miile dc pelerini care vin .din toate coljurile lumei să se ronge la Sfânta Maria. — Maria Santissi-ma de la Montenero, patroana ma­rinarilor.

In fata bisericei e o terissă de un­de se desfăşoară c â t bate ochiul fae-

tă valea Toscanei cu eratele Liver» -no, Pisa şi Viareggio fană în colo la Spczia

. Briia plăcută de la larg face s.1 tremure frunzele — ace ale piniLr marini cari unibiesc băncile da arfar de pe terasa îu jurul căreia pe cele­lalte trei laturi- derm saniiiul i 'e veci, siîb greutatea unor morminte pline de artă, oamciîii de seamă ai Tcscanei.

Tot aici se odihneşte Frcucesco Domeuico Giierazzi „i l Rc della teri­bil proza", marele pictor Eiirica Pol-lastrini, Carlo. Bini şi Emilio Deni.

;5 Interiorul spaţios al catedralei cu picturile-i vechi şi roase de unghia neiertătoare a timpului p ă s t r e z cea monotonie şi seriozitate religioa­să ce se impune prin istoria ei se­culară-

Galeriile şi aripele sunt pune en tablouri în ulei. aquarele, desemnuri în peniţă şi cărbune, aproape ic cu subiecte marinăreşti din care nn

'lipseşte cel mai mic amănunt. Asa de exemplu: o corabie eu vergile su­perioare mainate în grabă, velc'.e in­ferioare prinse în tertarnolă- trin-chéntinul bombat de nn vânt tare, gata să-i plesnească scota şi valuri mari, ameninţătoare, iar dedesubt dedicáTfie respectivă cu literele ornate aşa de abondent în cât dc abia se poate citi:

,,Noi echipajul brigantinului Dan-dolo de sub comanda căpitanului Av-gostino Castelari, Ţie Sfânta Maria, Ţi-aducem acest dar pentrn că în noaptea de 28 Decembrie 1810 fiind surprinşi în apele Chinei de o groaz­nică furtună, invocând ajutorul Tău,

; a m fost salvaţi". , Şi aşa mai (fepartc, altele: " Stefano Splivalo căpitanul rc bici „Galilei" fiind surprins de o tc-

; ribilă furtună, rugându-se Sfintei j Maria de Montenero, de ei şi echipa-' jul Ini invocată, am fost scăpaţi"-

E minunat tabloul In ulei re re­prezintă nava şcoală ,,Amerigo Ves-pucci" pe furtună, dăruit de coman­dantul academiei navale şi. tot ast­fel e tabloul transatlanticului onglci »Perugia" prias de ciclon pe ocean.

După ce ai trecut in revistă acest muzeu In eare sunt Înşirate schit» din viata grea de mere, de drame şi sinistre din ale căror dedicaţii se

: poate măsura până unde se soeboari ' micul suflet omenesc ta : fa ta supre-{ m e i puteri necunoscute, rămâi să ba­

lansezi Intre répudie şi admiraţie. Din uşa cea mare a. catedralei se

vede toată marea. La capătul terasei de unde se des­

făşoară Întreaga privelişte, pe o ban­că de ar ţar àlb, donë doamne îm­brăcate I n negru privese apre largul calin şi parcă fără de sfârşit al mă­rci .

E o domnişoară Lucia en mama ei deamaa Mengozi soţia căpitanului Enrioe Mengoei. comandantul vapo­rului ..Giovanni Nëocioli" pe care am fost Îmbarcat tn primii mei ani de navigaţie.

Acum venean aproape In fiecare zi la Montenero ea împreună cn celelal­te femei şi copii in doliu să se roage Sfintei Maria pentrn cei pierduţi pe mare.

După două Inni de întârziere va porul ,,Giovanni NeuciolF' din com­partimentul Livorno, a fost declarat de către autori(ilc respective, Piurt şi coprinzätor, cu formula — ad litte-ram — a legei: dispărut complet cu întreg echipagiul fără de nici o ştire.

Departe de pe după coltul cenuş'u al insulei Elba pe nnde se trage dru­mul vapoarelor ce vin spre Livorno, de abia se zăreşte un fum resfirat de briză-

Cele două fantome în nergu cu o-chii umezi privesc într'acolo.

Ultimele raze ale soarealui au co­lorat vârfurile estompate ale Corsicei cu nu carmin diafan dând întregei insule înfăţişarea unui voal aruncat p? mare. : ' •!

Cu pasul rar, cn fruntea sus nepft. sătoare, învăluiţi în manfilic lor cn glugă trec fra(ii Capucini, pe când

O. — \ o . as. l-iVIYFRSUL LiTERAït DIMSÍNIEÍI 1 S AUGUST 1 9 1 6

eîopoloîe ne chiamă la — Marin Sa tissima — patroana marinarilor, să ne rugăm pontra cei ce an eşit în larg şi care nu se vor mai reîntoar­ce niciodată, niciodată! , j

C. Тсаггіггп",?

t PROF. Dr. BUICLIO

ünul űintrö cei mai iluştri membri ai corpului nostra me­dical, cu reputaţie europsană, a cărui pierdere a proies cea mai mare consternare în ţara în­treagă.

Proverbe şi zrcatcri marinăreşti

Ori şi cine ştie să navige pe timp bun.

Peştii mari stau la fund.

Din marea sărată ese peştele proaspăt.

Nu judeca corabia de pe {arm.

Pe corabia pierdută to|i sunt pi-loti.

Marinarul bun se cunor.şle pe timp rău.

Cine nu a mers pe mare, nu cu­noaşte puterea lui Dumnezeu-

Port de mare la picior de munte adânce omului multe.

Cine se rcintoaree I i mare a'are iJreptul să se vaete de dâusa.

C T-

Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ѳ Ф Ѳ Ѳ

J вСк шшшшш ... emportant ѵегз !лз ііаѵгея les cargaisons de ho:s, (te hou­ille et de cad.ivres.

l'A YERI...U'N!Î Se duc pe Dunăre la mie Caice 'n roz şi '« alb vopsite... Se duc pe Dunăre la vale Cosciuf/uri albe plutitoare Pe negrul apelor murdare...

Departe in zare neclintite, Pădurile de sălcii par Castele negre, /eodale Ce-şt spală 'n apele murdare •'lrislelea zidului murdar... ,

Se duc pe Dunăre la vale Grăbiţi şi fără de popas, Matrozii trişti ce poartă 'n glas Tăcerea albelor spitale.

Se duc pe Dunăre la vale Ca şirul âe coton pribegi Pe-albastrul ţâre de hotare... Se due pe Dunăre la tale Cosciitgwi albe plutitoare Şi 'n negrul apelor ce poartă Noroiul omenirii 'nlregi Sub caldul buzelor astrale Reînvie parcă-o lume moartă...

IES ЖШВІЕЯЕА.

G e o r g e s B a r r a i

Se pune întrebarea: ce e marea? Voi încerca a răspunde. Marea c in, grămădii-ea. .apelor după biblie. Dr*, pă cnciclonediştii e жвюаі apa' cjw* împrejmueçeiitineuieîe. Naturalistul susţine că e o cantitate enormă de apă sărata. Fizicianul studiază în ea fenomene de flux şi reflux, d« <rra-T i í a t p ; <1e echilibrare, dc curenţi. Chimistul ziee că e un nemărginit volum de nroioxid de oxigen care tine în disolnfic clorură de sodiu, de magueziu şi părticele imlurate şi a mon iacale. ~

E o picătură de apă în infinit, pre­tinde filnsafol.

Un poet clasic vede în mare o ronl-time de zei şi zei(c; uu poet roman­tic îi descrie grozăviile; un poet fă­

ră adjectiv ii cântă măreţia şi bi­nefacerile.

Pentru călător, speculant, negus­tor, marea e u n drum- Pentrn omul de stat şi diplomaţi, e o chestiune. Pentru regi, e un imperiu.

Репігц popor un câmp de bătae, Pentrn pictori un fond do tablou. Geometrii afirmă că e un corp că­ruia nn i se poate m Sajtra decât cel mult suprafaţa.

Fentrff istorici mártsa c arena pe care s'a* desfăşurat cele mai fai­moase lapte din vremurile de demult şi până astăzi- Marea reaminteşte a-ccl lung şir de bătălii, descoperiri şi cuceriri care începe cu semi fa­buloasa expediţie a Argonauţilor şi se prelungeşte până astăzi dc-aluu-gnî oceanelor şi în Jurul celor doi poli. Marea I-a făcut pe Cristofor Colombo şi pe tofi marii descope­ritori de pământuri . De întrebăm pe geograf, pc hydrograf.. pe astronom, pe jurisconsult, pe medic, pe agri-

\

?:•:•:•>:•:•:•:• 'л

cnîtor. fiecare va da un răspuns di­ferit de al ceînilalt-

Pentru romancier o un teatru u-riaş pe care se frământă pa І І І П І І Э

omeneşti, înrurile unui trai cu to­tul divers.

Pentru marinari e o carieră- un meşteşug. Marea le este un azil, o mamă. o a doua patrie, un obicei, o pasiune! Mai le este încă exilai, închisoarea, mormântul!

Viaţa literară şi artistici Heparajia Teatrului Najional din

Bucureşti continuă cu s i i r g n i R J ă . Pri­măria Capitalei a votat suma de 20T) mii lei pentru transformarea i n sqiiar a pieţei din fa{a Teatrului, ocupată până acum dc automobile şi muscali

Concursul de admitere la Acade­mia de muzică şi artă dramatică va începe la 1 Septembrie cor- înscrie­rile au şi început

* 1). Karnabatt a dat la lumină r e

vista ,,Masca", care îşi propune să fie un critic serios al vieţii arfisli-co-literare de la noi.

* Personalul noulni teatru „Marioa-

ra Voiculeseu-Pctre Stürza" se com­pune din elemente distinse ca d-neie Martoara Anton eseu, Alice P, Stür­za, Florica Alexandrcseu, d nii Vic­tor Anlonescu, Edgar Istratly. Ş. a.

Vom avea la toamnă cinci d'aire In Bucureşti. Л

Repetiţiile la Teatrul National din Bucureşti au început cn Bimbaşa Sava a d lu i I. Pcrctz. sub direcţiu­nea de scenă a maestrului Nottara. So mai repetă: Fraţ i i Karamazoff do Dostoewsky, sub direcfia de scenă a d-lui C- Radeviei.

Rolul t i tular din Bimbaşa Sava va ti susţinut de d. Ar. Demetriad.

* Se fac pregătiri pentru reconsti-

tnirea Cenaclului idealist aşa că în curând, vom avea, la Ateneu proba­bil, a dona expoziţie a Salonului de toamnă cn pictorii Pani Popesen-Malta, Ig. Bedaarvk, I. Iencicu-LV rin, şi alti artişti ca expozanţi prin­cipali.

Noua toamnă artistică se anun'.ă sub auspicii Juminoaşe ca şi aceea din anul trecut-

* Prima şedinţă a Comitetului tea­

tral de lectură se va tine în t iua de Vineri 25 cor-, când se vor examina lucrările dramatice rămase necerce­tate până acum-

Se crede eă repertoriul Teatrului sc va îmbogăţii cu noni lucrări dra­matice originale.

U N G U R I H L E I DACĂ VOM PORNI 'N ARDEAL, SCUMPUL NOSTRU IDEAL, FACE-SOR UNGURII LEI, AŞA SPUN LA LUME et, ŞI, SUB FORMĂ D'ANIMALE, V o r EŞI 'N A NOASTRĂ c a l e . VOR EŞI, DAR PĂCĂLIŢI FI -vo r BIEŢII ISCUSIŢI, Căci , SUB p ie lea c e a de len Noi v e d e a - v o m t o t m e r e u , C u m SPUN fabule le vech i , RĂSĂRIND n i ş t e u r e c h i , C e ne-AR s p u n e f o a r t e c l a r C ' a c o i o SE f u r i ş ează O FIINŢĂ CE r i m e a z ă CU PORECLA d e m a g h i a r .

Vaporul „Ştefan cel Mare"

L : \ 4 V K R S I :і. L H F K A I Î A o . ГШ. 7.

Vaparaï „ П ^ І з СзгоІ'

Evadarea serqentulut Letör Ssrgeatiîl francez Lslai dassiie ex­

traordinarele peripaţii ale eyadărei sa'e dm tabăra gesmaa»

Este e povestire adevărată., plină de scena şi momente de adâacă essoţin-пэ. escempba de eaiaj şi der de li­bertate.

Iată şi povestirea Iui: Când а izbucnit războiul, eram un

modest funcţionar comercial. Am fost mdbilizat Ъ 5 AngKst 1014 (st. n ) ce gradirf uV sergent, gratî pe ca-rc-1 avesim f»eă die pe când: erata ae-tiv îm iregitfteetuï 258. iniainierie-

Regimentul meu ;i luat pent-tit pri­ma liată parte ht ltrptö la 28 August st n. la Unise. Iu acea zi tr?fowia să. sastiseai retragerea armatei ' nesrslre la Marna şi Aisne . Primisem ordin să oprim arm-aH-hy gcrmaive caii înaintea a sup ra noastră. Am ţinr.t piept tontă ziua de 28, toată n o a p t e a nrmăHlaarc şi a parte din dimineaţa zilei de 29, când nc-am ла/ut încon­jura ţ i . Ia or̂ Te* 10 dm»., tlîn tmrtr j ă e -ţile. Nu puteai»» nici sä - iitain'ăm. nici săi ne dăm înapoi- Nn ue- rămâ­neau decât câteva carfiişc ca ' ă în-ifrunt&m ido îi:* de ebeze şi- de gloan­ţe a viăjmafnlai-

In seeasfcă lasptă atergadă, trei părţi din ai noştri căzuseră іпоф*. Cei ră­maşi în viată — o máira de »:r-шепі — se vitetifă tieed»ía iiu-bilia­ra ti dw t rape numeroase, csice rc-7,iste»ti era zadarnicii: сгаш prizo-ni uri, *

САРГІПТЛТЕ GREA

Cotmanii ne îînnărţiră in două erupaiî, po mine şi pe tovarăşii mei înconjuraţi de brute, am fost con­duşi,- j»e jea, la Capwlfce, Butié sem ritm;»* trei rue. Dit- acel» ne-au int-•barcalt' pentru Seunclager, în Westr falia. Гп drum îngrozitor de 72 fie fcasaei pe seăudurîFc unui -, agtrn tie irananjMrtut animale. In fot r.cest timp œt'-au dat dc mâncare o supă iufceiăi şi o cantitate derizorie de pâine.

Ajanşi Ia Sennefngcr, un mic oraş iîiduatJiial cu o poptriaţie оігатвіея, am t tst dirşr într 'en lot- îwBreswrac cu sârmă de fier. Ai*i era tabăra noastră. Mar» era* a «o lo şi alţi tova­răşi din alte regimente franceze, îă-cnji prizonieri îa Belgia. Ca şi ei> am căpătat şi noi o cuvertura la doi inşi şi a t â ' a tot. Ca saltea a v e a m pământul şi nici iui adăpost contra vântului şi pici i . Ca su p u t e m dor.'iii cel puţin pe loc uscat neant cons­truit nişte bordée iu pă iuău t , rn.ii fac. »ffgi ii. Numai după t re i săjstă-n;âui au to r i t ă ţ i l e mi l i t a r e au ^recé­dât ta cons t ru i r ea a unor eisrlitri nuirî des t inate să adăpostească, fií'O de eaincui. Câud iu fine, la 2 De­cembrie (st. n ) i!c-au m u t a t k i ba-race de seâaduri, pe vijelia şi z ă p a d a cari tfemuean acofe, acele fcaiaee ui s'au părut nişte palate- Puteam să astupăm crăpăturile cn hâr t ie ; pe jos eram 9eâi»a»ri groscioare pe cari lc-an» boíwr.tt cn pompă ..pa>rckei,iil izolator". Aveam şi saltele de pa ie , trei saltele pentru 5 inş i ! iu fine

eram iu fiecare baracă 250 de inşi şi acolo.-, puteam să vorbim de Franţa, dc ai noştri, dc speranţele noastre-..

Şt , lucru curi-os, mi eram deloc t r i ş t i ! Cissiam mijbcul să râdem, mai ales de bluful colosal al germa­nilor- cari auuuţuu zilnic victorii decisive. Chiar frrana noastră era a ocazie continuă de glumo. Şi en toa t e acestea ce hrauăT Conserve de varză, dc fasole verde, cartofi fierţi în apă, orz şi o păiac eurwasă, făcu­t ă dia râzătoare fină de lemn. ame­stecată eu paie tăiate fearle mărunt, cu coji de cartofi şi o armă de îăiuă de secară! Strictul necesar ca. să nu murim de foame. A fost şi o zi eând germanii nu mai voira i ra că au luat Parisul şi. fără să cuucaşiein importanta bătăliei de la Marna, e-гам ea şi siguri că treh«ri!e tar nu mergeau aşa c u m le ôNrrcair ei. E-rau» in Februarie, ruîbotul se tot prelunge»- Atunci în crerml meu, cn şi ia acela al millier» din camarazii mei, a încolţit ideea evadării.

IN CĂUTAREA UNEI OCAZiUKI

Na e destul să spaii: „vrean- să c-vadez"; trebue să studiezi cu giîj« fefuf crrm ai pu-tra să evadms săi «niiţi ocazie şi s'o pei in aplicare, eu profit. Nn Irebue Sit mir r ă piff-câud aveiihtra, rişti şi.-, pïeïe.i.

K adevărat că uei, ргігопіеч-іі, în • frecare zi părăseam tabăra ca să mer­

gem sg lucrăm îrîară, fie îa construi­rea şoselelor, fie la acrea a drumu­ri 1er de fier. SnpravegBerea rnsä era aşa de strictă, în cât ar îucerca să fugi. însemna să te espur Ia o moar­te sigură: gfbnţnl sentinelei iar 'ă .

A sosit şi МагіГс- A fost vorba a-tuiu-i să trimeată pe prizonieri să literezc pe la moşii, în uzine şi în minele din vecinătate. Să fi fost ea­re aceasta o ocazie de evadare? Pentru orice eventualitate am cernt să lucrez la o moşie, ceea ce mi S'A acordat. Iu zTua de !W Martie (sf. n.) am părăsit tabăra spre a merge Ia S'uhrumuliW, e- m-ică localitate, la » depărtare de câţiva fcäemetri-

Trebuia s i scoatem arberi di» ră-däc-iasä. Trebuia să săpăm în pă­mânt la o mare adâncime ca să scoale-ui rădăcinile afară. O lumină Miipăra în creerul meu: înteţeam să întrevăd mijlocul a tât de căutat ca să evadez. Xti lipseam nici o zi de la această corvoadă- Alţii mai prevăzători ca germanii s 'ar î i mi-r r l de zelul meu!

Proiectul meu era simplu. A m co­municat p l a n u l mea la doi din to­v a r ă ş i i mei, al căror ajutor ini-cra absü-tut necefar .

,.>lă voi p i t i î n i r ' o sc."biti:ră d in şanţ. le-am spus , şi imed ia t ce san­t ine la va ii cu spate le spre noi- mă veţi acoperi eu pământ şi n u vă veţ i ocupa de mine.

— Ne-am înţeles, ziseră tovarăşii mei . poţi să contezi pe noi.

Prima s ă p t ă m â n ă a lui Aprilie t recuse fără sä pot sâ intere aven-t ura-

La 9 Apiilie (st. n.) m'am dus in

pădure Ia orele 7 dim. Am spst» fie­cărui dia cei doi tovarăşi ai mei: „Staţi cât mai aproape de mine, când lucraţi, vreau să dau lovitura".

Азз inee-pat apoi să sap şi să scot br.tuci, cu acclaş. gest mecanic. La o-r-i 3 mă basai lângă un butuc, sco­bit şi care trebuia să-mi apere ÎKţa de păm-înt iu momentul câud tova­răşii mei mă vor acoperi cu pământ sr Îmi va servi astfel să pot respira.

Eram nerăbdător şi neliniştit. Oa-re> iru mă espnneam să fiu doborât, prosteşte, de іш glenţ, ea eu caise?

Senfineîa Însă-, йе care mă temeam aşa de mult, mi-a uşurat, fără să vrea, sarcina.

ÎNGROPAT DE VIU

Plouase mult în timpul nopţei şi era frig.. Sentinela care, la câţiva paşi de- acolo unde lucram cu. se plimba în sus şi 'n jos, a vrut să apriuză foc ca răcfâciui swUjui.. Lem­nul ud însă a scos aşa dte mult fum în cât gyoapa unde lucram, nu se mai vedea. Sentinela sufla, dc altfel, cu toată forţa plămânilor ca să a-prinză focul şi părea că nu dădea nici o atenţie Ia prizonieri. Eu însă, din marginea greapei îi urmăream toate mişcările.

D?odată wn val de fum gros şi ne­gru a umplut atmosfera din jurai no­stru formând o perdea prin care o-t-hiul nu putea vedea nimic. Ime­diat mă lăsai în înndnl gropii, ^ i se i butucul în faţa mea şi... aşteptai-Mi»H »'»seeptai însă. Tovarăşii mei, văzând că mă las în fundul gropii, s'au repezit eu săp-ile aruncând par înûat peste mi isc.

(va urma)

А Ж 1 ? Ж ( Ш 1 dună François Coupée

Garai te-ma zărit Era 'n April Şi te am iubit C'na doz nebun Şi-am plâns ca nn

Copil...

Apoi ţi-am spas Tal vkml meu, Daia U-ai dus Şi m'ai lăsat Să plâng nitat

m e r e u . . •

far sat când ştiu Că tn cerând N'a m să mai fia Ш depărtez Şi tel; visez

p lânr jâad . - .

П

De câte eri Privind la flori N'am tresărit Insnileţib Caprins de-nn dor Nemărginit, Căci vraja lor Mi-a amintit Un fin profil De blând copil Ce l'am zărit Cândva'n ApriL

Trad de Const. A- I. Ghica

Se ştie că în protocolul С и ф і vianeze n u se u i tă nici odată ca familia imper ia lă datoreşte ace­leaşi îndator i r i Austriei ca şi Un-ta r ie i .

Din ecea-slă pr ic ină este o p e r - , manen tu grije a anturaj 'ului Curţei .

de a se a ră ta că Ungar ia este toi atât de bine preţuită în ochii suve­r anu lu i şi pr incipelui de coroană, ea şi Austria.

Ia tă de pi lda o în tâmpla re care i lustrează faptul ma i sus pomeni t :

P incipele moşteni tor venind în inspecţie pe frontul italian, s'a interesat la ofiţerul de ordonan­ţă dacă se găsesc ziare de vânza­re în localitate.

— Do cari doreşte Alteţa Voa­stră?

— De cari se vor găsi. In par tea Іосчйиі n u s'au găsit

însă de cât 3 ziare diferite — toate trei însă aust r iace şi nici u n u l unguresc-

P a t r u automobi le a u fost ime-'diat t r imise în diferite păr ţ i spre a căuta ziare ungureşt i- Pes te o oră au fost găsite n u m a i două z ia re ungureş t i .

Ofiţerul de ordonanţă opri u n u l din ziarele vieneze şi prezintă pr incipelui de coroană al Austr i ­ei şi Ungariei — câte două ziare ale monarh ie i aust r iace şi un­gureşt i .

Altfel, mai ştii, se- proles ta Ia Budapes ta şi se cerea despăr ţ i rea Ungarie i de Austr ia .

* Ziarele vieneze publ ică u n in*

sera t oficial, cere ese d in oadrul comun al înşt i inţăr i lor ce se fac do autor i tă ţ i le adminis trat ive-

Astfel p r i m ă r i a omunlei Bie-dermansdor f înşt i inţează că:

,,Se aduce Ia cunoşt in ţa сеісл interesaţ i că în c imi t i ru l acestei comunei se află m o r m â n t u l ne­îngri j i t de mai mulfi an i pe al căru ia m o n u m e n t ru ina t şi neîn-t r e t inu t se citeşte: „locaşul de, veci ai fd-miliei Scliven von Perlashoff"-

^ înş t i in ţăm persoanele cari au interes de acest m o r m â n t să'i r epue cât m a i c u r â n d în b u n ă stare; a lmin te r i după trecere de un an şl-o zi, neprezentându-se n imen i , osemintele- se vor deshu­m a şi pune- în groapa c o m u n ă a c imi t i ru lui , iar m o n u m e n t u l şi remăşi te le gr i la ju lu i de fier se vor v inde p r in licitatiun& publ ică la p r i m ă r i a acestei comune".

? c poate mai original? *

Recordul a tenta te lor suferite, П deţ ine , fără îndoia lă , regele Alfons al XII I »1 Spaniei . Dint re totf regi i europeni , el este acela asu­p r a căru ia s'au încercat un nu­m ă r m a i m a r e de atentate-

Şi, delà fiecare nou atentat , regele păs t rează căte o amint i re-Astfel:

Un biberon, cu care era să fio otrăvit la vârs ta de opt lun i ; bom­b a ee иттпа să explodeze la Bar­celona, a tenta tul în să a fost des-crv«r i t la t imp: o tăbl ie d in lan­doul cu care se p l imba pe străzile Pa r i su lu i , în tovărăşia ct-lui Lou-bet şi scheletul u n u i cal omorâ t c a aeelaş pr i le j ; bucă ţ i d int r 'o maşi­n ă infernală csre a explodat, în ziua cununie i sale, l ângă t r ă su ra pereehei regale-

Colecţia de revolvere, p u m n a l e , car tuşe, cu cari diferiţii asasini au încercat să repu ie viata lui Alfons al Spaniei , este deasemeni mare .

Adesea, zilele ploio-ase mai cu seamă, regele şi le petrece în a-cest or ig ina l muzeu .

In aceiaşi ordine de idei e de a-min ţ i t că u n ch i ru rg a cusut r ana măre ţu lu i a rmăsa r Alaroun pe care-1 călărea în ziua în care s'a p rodus u l t imu l a tenta t împotriva, sa- Calul este acum complect vin­decat şi va trăi în pace în gra jdu­r i le regale, ca u n b u n şi devotat servitor-

I

oferite de ziapui

O L e i In obligaţiuni jude­ţene 4 V 2 cu cuponu —Februarie 1917 —

U n a s p l e n d i d ă g a r n i t u r ă p e n t r u a n t r e u

compusă din o masă, patru scaune, două blidare şi un cuer> artistic pirogravate cu motive româneşti. — Furnizate dela d. T . B r i i m s i r e s c u , cunoscutul artist'şi întemeiator al artei

decorative la not. Calea Plevnei 83, Bucureşti

l in Durmitor în stil rowânasc c ° " m o i r e cu oglindii , u n a n o p t i e r ă c u

ci ' .s i iu M u i a r i H o i ' â , 1 p a t p e n t r u o p e r s o a n a , 1 must i şi 2 t a ' M M i r e ' e , furnizate ( le!a m a r e l e m a g a z i n d e m o b i l e ЧЛІМО lîAT'lEI.KItEUEH. s t r a d a Carol 6 2 , Bucureş t i

O g r a m o l ă „ I N G E R " 9 9 ' (jMiiica recunoscuta ca cea mai Imnă din Iunie) cu cutia de stejar lustrruit mecanismul remontaMI in ttmpul mersului cu regulator gradat; pavilionul din lemn de rezonanţă in interiorul cutiei, cu un acopeiământ de lemn in torma unei -aluzele şi închis.cu doliă : oscioare cu ajutorul căioia se poate man sau micşora sunetul după dorinţă; braţul acustic recurbat; diafragma „Kx libition"; inclusiv ti plac duble (Й cântece) opere şi bucă ţi naţionale. — liroioola se furnizează împreună cu UN DULAP AMKRICAN din stejar cu 7 si'it.ire. mobile cari se închid cu o jaluzie. Acest elegant dulap sei vă ca postament la (jramola şi in acelaş timp pentru conservai ea plăcilor. - Anibeie ne-au fost furnizate de:. Marele magazin de .muzică „J li AN F h

DKR" Furnizoiul Cuiţei Kegale, Bucureşti Caleo Victoriei. ftV

O frumoasă şi eleganta

G a r n i t u r ă d e a n t r e u compusă din 1 Canapea, 4 scaune, 2 bând mici, 2 tamburele şi 1 măsuţă de lemn de stejar tapisate de mătase verde, furnizată de la rrareie depozit de mobile COMPANIA AMERICANA, str. Carol 74 etat

*âi% L A V I cu diferite produse О М А М А М I U І С С _ » І ale renumitei case D F L S S L W L L

/aurică de Цспегигі, siropuri şi cognacuri, au fost cumpărate venim premiile cele-ofer,im.a.bwaţitor noştri ta tragerea din

. , - Іщш A'oembţie e... -- • '.

i t i t i u i i t o a i m илш g j ^ s a s IIІІЯ TAVA retuBdi dt metal, fia a r i t t U t ^ - Î A m o s gravaţi u n a ч і T U jYând.dlimetritl de « ceáflmetrl. 1 s u p o r t peatr» carţt oö vizwirfn metal alb frumos argintat, cu e figuri eţselită. U n ä i e g a n t « e r v i c i u d e o e t ş i « д е і а е і е т п de al-pacea argintată, calitate» cea mal fini. cu stlejărle de cristal. 1 f r u c t i e r a moderni de metal alb argintat cu 3 coşuleţe ser­vind pentru bomboane. 1 c o ş m a r e de metal-blane, flit argintat înălţimea 49 cm. pentru fructe. 1 s e r v i c i u d e c o p i l eompus diu una ceaşcă de metal cu farfurioara sa şl utia linguriţă l e acelaş melaj..toate într'o cutie elegantă U n a p e n d u l a de lemn de mahon ou bătaie Gong. lungimea 65 cm., bătând oiele şl lumâtiţile şMntorcându-se odată la două săptămâni. Toate aceste obiecte oe^au tost lurnlzaie de marele magazine de bijuterii, cea­sornice şl argintărie: F ra f i i R o l l e r , Eumisprll Curţii Regale. _ _ _ _ _ _ _ earareşil. strada Carol i o , etaj

Un etëïïbnt ceas modern r"i t r u Ш ш * d e a u r „ u . v № 1 • y " " trei capace. U n c o ş u t e t

ae nicbel cu îunaui de majoilc. O g a r a f a p e n t r u v i n de cristal roz, cu capacul şi mânerul de metal argintat U n f ru ­m o s p r è s - p a p i e r de mttai. argintat. U n s e r v i c i u d e c . a i teniru doua persoane de netal nichelat U n p o r t visai ce metal áruimat. Toate acestea sunt furnizate de mult ctinoscu tui magazin de bijuterii T h . K a d i v o r t , din Bulevardul Elisa­

beta No. 9 bis. care primeşte zilnic nsutăti. 5 ASORTIMENTE COMPLECTE

din produsele cosmetice „Flo­ra . compuse din cremă Flora. 1 cutie pudră Flora, 1 Săpun Fiera, 1 sticlă Capilogen Flora. 1 puinadă Fiera. 1 sliHă lapte nV . T U I Flora, 1 săpun de lap te dc crin, 1 apă de gură 13u col, 1 pastă de dinţi

tuturor abonaţilor săi, la tragerea din Noembrie a. c.

U n e l e g a n t d o r m l t 4 r = d e b r o n z = = = • pentru 1 persoană, compus din : 1 pat de bronz cu somieri, V mă­suţă de noapte eu marmură, un lavoir de bronz cu marmură. A 14-a garnitura cumpărată dela furnisorul „Universu­lu i ' , Industria metalică MARCU, B-dul

Elisabeta No. 8 , Bucureşti Cel mal eftln şi mai bine asortat In mobile de fer şi bronz

Una splendidă toiletă de bronz «SiF^H purnta tot d e l a indus tr ia m e t a l i c ă MAltCU, B u l e v a r d u l

E l i sabe ta \ o , 8 , Bucureş t i

On elegant nat pentru eonii S J F Ä . 1 ™ tot dela Industria Metalică „MARCO", Bulevardul Elisabeta No. 8

O I % : « : « U & ^ solidă şl elegantă, marca«SPORT» D i C l C I © l a c u r o a t ă l i b e r ă ?' f r ă n â auto"

———————————————— mată, complectă, lampă, clopot etc. Э Ц _ _ M _ a a e » _ 2 t b d e vânătoare, calibru 12, marca ВДГІСІ D L ! 5 V C ! «PIEPER-BAYARD», cu triplu ză-

m ~ vor de siguranţă «Creener». ţevi de oţel «BAYARD», furnizate de Marele Magazin de arme şi bici-cle'e B . O . Z iSSU, Furnisorul Purtei Regale, Calea Victoriei 44

U n d o r m i t o r d e l e m n l i n Construit in m a r e a fabrici i de m o b i l e d e l e m n Marin V. Canea , ş o s e a u a IMibai Hravu No . 3 7 ş i s t r a d a Nerbni i i că \<>. IO. S u c u r s a l a : C a l e a Victor ie i I \o . 1 0 7 , I taeurcst i

Jn DORMITOR englezesc %ZV''ia"«Vl măsuţe de noapte din fler, alo vopsite, un lavoar vopsit alb, toata aceste sunt furnizate dela cunoscuta fabrici de mobile de lier şl

bronz GÜTMANN, strada Sf. Apostoli 7 2 _

U n a m a s ă c u c r i s t a l LURNUAT! DE FABRICA DE MOBILE IIABCO DXTTELÏBEMER

STRADA PASTORULUI 1. BACNRITTI ^ . , : ,

JO LAwQ CÜ ЩПВЯЛІІШ^~:-B U » FUIE. Special»«!! Jk ta* prima distilerir. tto№-:Vmßib"''r. ' m w dèpo-it de vinuri şj ţojei,;

. acaiea,.Văfeărt8tt 282. B u c u r e ş ţ

ІГ TCASOBlTICE panbra ЪЬлш ea oedeatal de ottatal, ci"-!*-, soriptia „Universalei''. ••-

S CEASORNICE d* arnint pêntn bnznnai, en inscripţia „U»l-

vennini'*. * ?

S PLACHETE DE METAL ALB cu efigia Reţele Carol I ?i Re­gina- Elisabeta

CINCI CHIMIRE НЮГЕШС- du-, pa,măsură calitatea 1-a CBriul. lut tag) singurul brevetat, i n

•tarii, recomandat de Mte- eo-jrjtfttile „medicale! şi inventat

-áé d Căpitan Io» (iin Piteşti, str, Şerfjan Vodă 220. a v t n ï . proprietatea de a preveni şi vin­deca boale vechi de. stornac,

«rinichi,, constipatie, şale, după cuiiv se constată din mulţimea scri*.vi:-ilor de mulţumire .pri-, mite dela suferinzii vindecaţi Acesl brîu e purtat cu încre­dere de, anibe|e sexe din înal­ta seciçtale a ţărei. .

l i n a h a r m n n i r ă e is clape şl 8 basuri, tonuri duble de UHd U d l l I l U H l b d Q ţ e , с ц 2 m l t t T K imi ta te orgbel « • renumita fibrică Johann Trimmet U N H A U T die cel mal f i i ' abanos, capul tfptaşlt cu 10 clape de nichel, piutl la Ucheetur l inclusiv ştergător si garnitură de perniţe de rezervă. — U n a m a n d o l i n ă i t a . i a n ă din lemn de pasilandrü, faţa fin orna-nentată cu sidef şi mecanică acoperită. — Toate aceste instru­mente sunt furnizate de Magazinul General de Muzică „ L * H a r p a " , Bucureşti, Str. Colţel No. 5, cel mal eftln şl bine

asortat In această branşă

i o t a t i bfne: Dând aceste m a r i premii de valoare, a-

_—__- bonamectele sunt re-use la 18 lei pe an; Iei 9.15 pe 6 luni; iei 4.65 pe 3 luni

Plata abonamentelor ss face direct la Gassa administraţiei „Universului", prin mandat poştal sau in persoană

Pentru concurai ea la premiile de mai m*, abonaţii pe 1 an primesc 4 bonuri, cei pe 6 luni % şi cei pe 3 luni i bon. Abonaţii pe un an participă ia două trageri, deci după prima tragere vor primi încă 4 bonuri pentru tragerea următoare.

15 TLACOANE A CATE 1 KILO, apă de Colonia Camelia, Duter-.•bic parfumată cu liliac, măr­găritar, violette, zambile, he­liotrop şi Verveine, furnizate de renumita fabrică de parfu-muri „'Camelia", A. S. Alla-lion, str. Gerenal Florescu n rul 6, Bucureşti

EDITURA SI PROPRIETATEA ZIARULUI ..UNIVERSUL"