ppp - Primăria Mizil · raza din care s-a nãscut? Poate picãtura de apã sãratã smulsã din...
12
TRĂIRI, CLIPE, POVEŞTI DE VIAŢĂ - TRĂIRI, CLIPE, POVEŞTI DE VIAŢĂ - o zi printre femeile din Aşezământul "Sfântul Sava" din Năieni Existã oameni cu suflet care fac adevãrate minuni acolo unde trã- iesc. Despre astfel de oameni am aflat în momentul când am ajuns în locali- tatea Nãieni, la Aºezãmântul pentru persoane vârstnice "Sfântul Sava", care se aflã sub ocrotirea ºi îngrijirea unui Om al lui Dumnezeu, pãrintele Mihail Milea sau "Pãrintele pãrinþilor", cum îl numesc enoriaºii sãi. Un suflet mare, care îºi dedicã existenþa celor care au nevoie de ajutor. Aºezãmântul pentru persoane vârstnice de la Nãieni este unul din locurile de care fundaþia se îngrijeºte. Este al doilea aºezãmânt de femei, dupã cel de la Câmpeni. Cãminul pentru persoane vârstnice a fost înfiinþat în anul 2010 prin transfor- marea clãdirii fostului CAP, o iniþia- tivã a pãrintelui Mihail Milea ºi a primarului comunei, Marian Apostol. A fost finalizat în pri- mãvara anului 2011. Fundaþia pãrintelui Mihail Milea ad- ministreazã trei adãpos- turi de ocrotire socialã. La Câmpeni, locali- tate aflatã la graniþa judeþului Buzãu cu Prahova, funcþioneazã un cãmin cu 30 de femei; la cel de la Nãieni sunt îngri- jite 12 persoane vârstnice, iar în apropiere, în co- muna Ulmeni, se aflã un cãmin pentru bãrbaþi. Reportajul integral în pagina 3 "Femeia este un curcubeu deasupra orizontului familiei - un simbol al tihnei, ale cãrui culori se numesc: Dragoste, Chibzuinþã, Cin- ste, Vigilenþã, Bunãtate, Înþelegere ºi Încredere." Sarghis Sakaian. Femeia, prin multele ei cali- tãþi ºi defecte, este totul! Sã fii fe- meie, este totul! Este dragoste, suferinþã, cunoaºtere, dãruire ºi cred eu cã aº mai adãuga, o carte de cuvinte nespuse. Sunt multe de spus despre femeie, ca de altfel ºi despre bãrbaþi, însã, bãrbaþii existã datoritã femeii. În luna martie, vrem nu vrem, atenþia ne este îndreptatã mai mult cãtre mamele noastre ºi toate femeile apropiate nouã. Ele sunt centrul universului acum ºi da, chiar sunt centrul universului. Deoarece este luna femeii, ne-am gândit sã scriem despre femei, despre ce au ele caracteristic, ce anume le face sã se deosebeascã de bãrbaþi: calitãþi, defecte ºi tot ce mai poate conduce la o imagine cât mai completã a portretului de femeie. Pentru a defini mai bine acest lucru am ales sã cunoaºtem femeia: Femeia ADOLESCENTà Femeia PROFESOR Femeia EDUCATOR Femeia MEDIC Femeia CASNICà Femeia MAMà Reportajul integral în pagina 6 MĂICUŢĂ DRAGĂ, Câinii comunitari - care ar putea fi ultima soluţie? În oraºul nostru pro- blema câi- nilor co- munitari a devenit un fenomen a- proape im- posibil de stopat, o luptã con- tra morilor de vânt. Chiar dacã în fiecare an, de la crearea adã- postului, s-au ridicat un numãr destul de mare de câini de pe strãzile oraºului pentru a fi închiºi ºi sterilizaþi, câinii comunitari continuã sã fie prezenþi pe strãzi, iar oamenii sunt nemulþumiti, ba mai mult, se simt ame- ninþaþi. Mizilenii nemulþumiþi de numãrul mare de câini. Cetãþenii oraºului sunt extrem de nemulþumiþi de câinii care se gãsesc la fiecare colþ de stradã, bloc, parcuri chiar ºi la spital. Mulþi dintre aceºti câini sunt agresivi, existã cazuri în care aceºtia au muºcat oameni, nu numai pe strãzi ci chiar ºi în curtea spitalului. Dacã ar fi sã întrebãm femeile, probabil am ajunge la un rãspuns simplu ºi unanim. Cred cã ºtiþi la ce mã refer. Existã o diferenþã însã, între ceea ce doresc bãrbaþii ºi ceea ce declarã ei cã îºi doresc. Atunci când vor o relaþie de viaþã sau au deja una, prioritãþile ºi dorinþele lor sunt altele. Iatã câteva din rãspunsurile acestora la între- barea “Ce vor bãrbaþii de la femei?”: "Sã fie curatã ºi harnicã, pentru cã dacã ea este îngrijitã, este îngrijitã întreaga familie. ªi soþul ºi copiii!" - Marius, 37 de ani. "Sã fie mamã, educatoare, învãþãtoare, profesoarã, iubitã, soþie." - Lucian, 38 de ani. "Sã fie gospodinã, sã susþinã bãrbatul ºi sã fie supusã" - Gheorghe, 58 de ani. "Sã fie femininã, gentilã ºi sã vrea sã întemeieze o familie. Iubitei mele îi transmit cã o iubesc, aºa cum este ea!" - George, 30 de ani. Personalitatea lunii MARTIE FEMEIA în viziunea bărbaţilor Cu ocazia zilei de 8 Martie - ziua femeii, gândul meu de recunoºtinþã se îndreaptã cãtre tine, mãicuþa mea. Poate lumina sã uite raza din care s-a nãscut? Poate picãtura de apã sãratã smulsã din apa mãrii sã uite marea? Poate frunza sã uite copacul care o ocroteºte? Aºa cum fiecare stea îºi are locul în pân- tecul cerului, aºa nu pot eu sã te uit pe tine, cea care m-ai fãcut sã exist, m-ai învãþat primul zâm- bet, primul pas, primul cuvânt, prima carte de poveºti, copilãria cu toate tainele ei. Tu eºti dragostea nesfârºitã, prima întâl- nire cu un înger, cea mai gingaºã floare, soare luminos, chip de iubire. Pentru mine, mãicuþa mea, vei fi mereu oaza de liniºte ºi pace sufle- teascã, izvorul nesecat de sfaturi bune ºi gânduri frumoase din care mi-am potolit setea de adevãr ºi puritate. Nici mãcar un trandafir nu te poate întrece în frumuseþe ºi nici un ghiocel în deli- cateþe. Tu te-ai bucurat când am fãcut primii paºi ºi tot tu te-ai întristat când m-am rãnit. Cine în afarã de tine poate sãruta o ranã ºi rana sã se vin- dece? Pentru toate astea ºi pentru multe altele ÎÞI MULÞUMESC! mãicuþa mea. -Mamã eºti primãvara sufletului meu! Cum sã-þi mulþumesc þie, fiinþa care nu aºtepþi mulþumiri? Cum sã te rãsplãtesc când tu nu aºtepþi rãsplatã? MÃICUÞA mea, eu sunt cel mai bogat om de pe pãmânt pentru cã te am lângã mine! Îþi promit cã nu te voi dezamãgi! Te voi iubi ºi te voi respecta mereu! MÃICUÞA mea, îþi doresc multã feri- cire, sãnãtate, viaþa lungã ºi tot ce e mai bun pe lume! La mulþi ani MÃICUÞA mea! Neacºu Andreea Bianca - clasa a VII-a A ªcoala Nr. 1 Femeile mizilence - istorii nescrise “Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil Anul IX /Nr. 99 / martie 2013 www.primaria-mizil.ro Acest ziar se distribuie GRATUIT Fondator Emil PROSCAN OStal onul OStal onul OStal onul p p p i i i
Transcript of ppp - Primăria Mizil · raza din care s-a nãscut? Poate picãtura de apã sãratã smulsã din...
TRĂIRI, CLIPE, POVEŞTI DE VIAŢĂ - TRĂIRI, CLIPE, POVEŞTI DE VIAŢĂ -
o zi printre femeile din Aşezământul"Sfântul Sava" din NăieniExistã oameni cu suflet care
fac adevãrate minuni acolo unde trã -iesc. Despre astfel de oameni am aflatîn momentul când am ajuns în locali-tatea Nãieni, la Aºezãmântul pentrupersoane vârstnice "Sfântul Sa va", carese aflã sub ocrotirea ºi îngrijirea unuiOm al lui Dum nezeu, pãrintele MihailMilea sau "Pãrintele pãrinþilor", cum îlnumesc enoriaºii sãi. Un suflet mare,care îºi dedicã existenþa celor care aunevoie de ajutor. Aºezãmântul pentrupersoane vârstnice de la Nãieni esteunul din locurile de care fundaþia seîngrijeºte. Este al doilea aºezã mânt defemei, dupã cel de la Câmpeni.Cãminul pentru persoane vârstnice afost înfiinþat în anul 2010 prin transfor-marea clãdirii fostului CAP, o iniþia-
tivã a pãrintelui Mihail Milea ºi a primarului comunei, Marian Apos tol. A fost finalizat în pri -mãvara anului 2011. Fundaþia
pãrintelui Mihail Milea ad- ministreazã trei adãpos-
turi de ocrotire socialã. La Câmpeni, locali-
tate aflatã la graniþa judeþului Buzãu cuPra hova, funcþioneazã un cãmin cu 30de femei; la cel de la Nãieni sunt îngri-jite 12 persoanevârstnice, iar înapropiere, în co -muna Ul meni, seaflã un cãminpentru bãrbaþi.
Reportajul integral
în pagina 3
"Femeia este un curcubeudeasupra orizontului familiei - unsimbol al tihnei, ale cãrui culori senumesc: Dragoste, Chibzuinþã, Cin -ste, Vi gilenþã, Bunãtate, Înþelegere ºiÎncredere." Sarghis Sakaian.
Femeia, prin multele ei cali -tãþi ºi defecte, este totul! Sã fii fe -meie, este totul! Este dragoste,suferinþã, cunoaºtere, dãruire ºi credeu cã aº mai adãuga, o carte decuvinte nespuse. Sunt multe de spusdespre femeie, ca de altfel ºi desprebãrbaþi, însã, bãrbaþii existã datoritãfemeii. În luna martie, vrem nuvrem, atenþia ne este îndreptatã maimult cãtre mamele noastre ºi toatefemeile apropiate nouã. Ele suntcentrul universului acum ºi da,
chiar sunt centrul universului. Deoarece este luna femeii,
ne-am gândit sã scriem despre femei,despre ce au ele caracteristic, ceanume le face sã se deosebeascã debãrbaþi: calitãþi, defecte ºi tot ce maipoate conduce la o imagine cât maicompletã a portretului de femeie.Pentru a defini mai bine acest lucruam ales sã cunoaºtem femeia:Femeia ADOLESCENTÃFemeia PROFESORFemeia EDUCATORFemeia MEDICFemeia CASNICÃFemeia MAMÃ
Reportajul integral în pagina 6
MĂICUŢĂ DRAGĂ,
Câinii comunitari -care ar putea fiultima soluţie?
În oraºulnostru pro -blema câi -nilor co -mu nitari adevenit unfe n o men a -pro ape im -po sibil desto pat, olup tã con-tra mo rilor
de vânt. Chiar dacã în fiecare an, de la crearea adã -postului, s-au ridicat un nu mãr destul de mare de câinide pe strãzile oraºului pentru a fi închiºi ºi sterilizaþi,câinii comunitari continuã sã fie prezenþi pe strãzi, iaroamenii sunt nemulþumiti, ba mai mult, se simt ame -ninþaþi.
Mizilenii nemulþumiþi de numãrul mare de câini.
Cetãþenii oraºului sunt extrem de nemulþumiþide câinii care se gãsesc la fiecare colþ de stradã, bloc,parcuri chiar ºi la spital. Mulþi dintre aceºti câini suntagresivi, existã cazuri în care aceºtia au muºcat oameni,nu numai pe strãzi ci chiar ºi în curtea spitalului.
Dacã ar fi sã întrebãm femeile, probabil am ajunge la unrãspuns simplu ºi unanim. Cred cã ºtiþi la ce mã refer.Existã o diferenþã însã, între ceea ce doresc bãrbaþii ºiceea ce declarã ei cã îºi doresc. Atunci când vor o relaþiede viaþã sau au deja una, prioritãþile ºi dorinþele lor suntaltele.
Iatã câteva din rãspunsurile acestora la între-barea “Ce vor bãrbaþii de la femei?”:
"Sã fie curatã ºi harnicã, pentru cã dacã ea este îngrijitã,este îngrijitã întreaga familie. ªi soþul ºi copiii!" -Marius, 37 de ani."Sã fie mamã, educatoare, învãþãtoare, profesoarã, iubitã,soþie." - Lucian, 38 de ani.
"Sã fie gospodinã, sã susþinã bãrbatul ºi sã fiesupusã" - Gheorghe, 58 de ani.
"Sã fie femininã, gentilã ºi sã vrea sã întemeiezeo familie. Iubitei mele îi transmit cã o iubesc, aºa cumeste ea!" - George, 30 de ani.
Personalitatea lunii MARTIE
FEMEIA în viziuneabărbaţilor
Cu ocazia zilei de 8 Martie- ziua femeii, gândul meu de recunoºtinþã se îndreaptã cãtre tine, mãicuþa mea.
Poate lumina sã uite raza din care s-a nãscut? Poate picãtura de apã sãratã smulsã din apa mãrii sã uite marea?Poate frunza sã uite copacul care o ocroteºte?
Aºa cum fiecare stea îºi are locul în pân-tecul cerului, aºa nu pot eu sã te uit pe tine, ceacare m-ai fãcut sã exist, m-ai învãþat primul zâm-bet, primul pas, primul cuvânt, prima carte depoveºti, copilãria cu toate tainele ei.
Tu eºti dragostea nesfârºitã, prima întâl-nire cu un înger, cea mai gingaºã floare, soareluminos, chip de iubire. Pentru mine, mãicuþamea, vei fi mereu oaza de liniºte ºi pace su fle -teascã, izvorul nesecat de sfaturi bune ºi gândurifrumoase din care mi-am potolit setea de adevãrºi puritate.
Nici mãcar un trandafir nu te poateîntrece în frumuseþe ºi nici un ghiocel în deli-cateþe. Tu te-ai bucurat când am fãcut primii paºiºi tot tu te-ai întristat când m-am rãnit. Cine înafarã de tine poate sãruta o ranã ºi rana sã se vin-dece?
Pentru toate astea ºi pentru multe alteleÎÞI MULÞUMESC! mãicuþa mea.
-Mamã eºti primãvara sufletului meu!Cum sã-þi mulþumesc þie, fiinþa care nu
aºtepþi mulþumiri? Cum sã te rãsplãtesc când tunu aºtepþi rãsplatã?
MÃICUÞA mea, eu sunt cel mai bogatom de pe pãmânt pentru cã te am lângã mine! Îþipromit cã nu te voi dezamãgi! Te voi iubi ºi te voirespecta mereu!
MÃICUÞA mea, îþi doresc multã feri-cire, sãnãtate, viaþa lungã ºi tot ce e mai bun pelume!
La mulþi ani MÃICUÞA mea!Neacºu Andreea
Bianca - clasa a VII-a A
ªcoala Nr. 1
Femeile mizilence -istorii nescrise
“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin
Publicaţie lunară aPrimăriei şi
Consiliului Local Mizil
Anul IX /Nr. 99 / martie 2013 www.primaria-mizil.ro
Acest ziar sedistribuie
GRATUIT
Fondator Emil
PROSCAN OStal onulOStal onulOStal onulppp iii
Pagina 2
TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR
CASETA REDACŢIONALĂCristina COLÞ / Gabriela NEGOIÞÃ /
Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63
Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: [email protected]
Primar Emil PROªCAN
Viceprimar Nicolai PAªOL
B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120
e-mail: [email protected] ISS
N 1
54
8 -
69
03
LOCALNr. 99 / martie 2013
S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430
[email protected] POPA [email protected]
Primarul oraşului în dialogcu mizilenii
Problemele primãriei suntproblemele dumneavoastrã ºi aleoraºului, deci, trebuie sã vi lecunoaºtem pentru a vi le rezolva.
Prin Dispoziþia de pri-mar nr. 771/12.06.2009, modifi-catã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã afost repartizatã unui anumitfuncþionar, care în fiecare zi devineri, are obligaþia sã se de pla -seze în sectorul arondat, sã con-state toate problemele existenteacolo ºi sã le aducã la cunoºtinþãdomnului primar.
Iatã câteva dintre pro -blemele din oraºul nostru ºi între-bãrile dumneavoastrã, la caredomnul primar vã rãspunde:
1. Cetãþenii de pe stradaNuferilor ºi Decebal întreabã:când se vor asfalta ºi acestestrãzi?
Rãspuns: Am vorbit ºi înnumãrul trecut al publicaþieidespre investiþiile de la acestcapitol, despre prioritatea lor.Suntem pe cale de a achiziþionadouã utilaje cu care sã rezolvãm,prin resurse proprii, problemelede acest gen, ale tuturor strãzilordin oraº.
2. M.V, 56 de ani: Maimulþi cetãþeni din oraº nu aumedic de familie. Ce soluþiegãsiþi pentru ei?
Rãspuns: S-au fãcutnenumãrate demersuri pentru re -zolvarea acestei probleme strin-gente, dar din pãcate, niciDirecþia Sanitarã nici MinisterulSãnãtãþii (instituþii la care noi ne-am adresat) nu au putut rezolvaaceastã situaþie. Am gãsit totuºiun medic generalist la Chiºinãu,cu care am dus tratativele nece-sare ºi l-am convins sã vinã laMizil. În momentul în care pro -blemele birocratice vor fi solu -þionate, se va prezenta aici.
3. Un cetãþean de pe str.Valea Jiului: Se mai dau aprobãripentru branºarea la utilitãþi?
Rãspuns: Înainte cu un ande zile de asfaltare ºi moder nizare,cetãþenii fiecãrei strãzi au fostavertizaþi de acest lucru, urmând ase branºa la utilitãþi în aceastãperioadã, de dinaintea asfaltãrii.Nu se mai dau aprobãri pentrubranºãri pe strãzile asfaltate.
ªi fiindcã veni vorba, nupot sã nu menþionez de nenumã -ratele intervenþii ale societãþii degaze care mãcelãresc strãzileasfaltate. Este clar cã reþeaua dedistribuþie are mari deficienþe, iarnumãrul defecþiunilor în continuãcreºtere, mã fac sã mã întreb ºi sãvã întreb, ce anume sã preferãm:gaze ori strãzi asfaltate?
4. G.M, 57 de ani, str.Teilor: Când se va rezolva pro -blema aleilor din aceastã zonã,având în vedere faptul cã, atuncicând ninge sau plouã, devin
impracticabile?Rãspuns: Îmi cer scuze
pentru situaþia de acolo. Sesi za -rea este îndreptãþitã ºi prin ceeace am rãspuns la întrebarea nu -mãrul 1, soluþionarea va fi înaceaºi mãsurã ºi aici.
5. Tot din zona Teilor,cetãþenii cer sã faceþi un loc dejoacã ºi în zona de nord a oraºu-lui (în cartier), pentru a se evitaaglo meraþia celor veniþi din aceazonã care, de cele mai multe orivin ºi distrug aceste locuri dejoacã.
Rãspuns: ªtiþi foarte binece accent se pune pe discri -minare. Cu toate cã nimeni, dupãºtiinþa mea, nu a defavorizat pealtcineva. Prin ceea ce se întâm-plã acum, s-a creat o uriaºã starede nedreptate pentru toþi. ªi credcã aºa trebuie privite lucrurile,din acest punct de vedere.
Pãrerea mea este cã nuaceasta este soluþia. Chiar dacã seva construi un loc de joacã ºi încartier, ei tot vor veni. Soluþia stãîn intervenþia opiniei publice carepoate aduce corecþii de compor-tament ºi implicit o stare normalãºi din acest punct de vedere.
6. Domnul M. V. de pestrada Victoriei vã sugereazã sãpropuneþi legiuitorilor sã emitãlegi care sã sprijine transportulCFR. Locuind aproape de caleaferatã declarã cã a observat, demulte ori, la diferite ore ale zilei,cum trenurile circulã aproapegoale. Ceea ce dumnealui sus -þine, este ca acele curse ale mi -crobuzelor sã se rezume doar latransportul oamenilor din altelocalitãþi unde nu este garã, acolounde existã.
Rãspuns: Observaþia estejustã ºi este o mostrã a distruge -rilor de tot felul la care a fostsupusã þara noastrã. Pentru aîncuraja afacerile celorlalþi trans-portatori, s-a ajuns la acest para-dox incredibil, ca transportul prinmicrobuze, autobuze, autocare,sã fie mult mai ieftin, decât cel depe calea feratã. Nedreptatea nu seopreºte aici ºi dupã cum probabilºtiþi, compania CFR este pe calede a fi privatizatã, adicã vândutã,adicã datã aproape pe degeaba!Aºa cum întâmplã cu Poºta Ro -mânã ºi cu toate celelalte servicii.
Am vorbit despre acestenedreptãþi de fiecare datã când s-a ivit ocazia, dar vã sugerez sã ofaceþi ºi dumneavoastrã în audi-enþele pe care cei doi parlamen-tari ai colegiului nostru, VladCosma ºi Radu Oprea, le þin laMizil.
Cu stimã, consideraþie, prietenie,Emil Proºcan
Tel 0722 653 808eMail:
Încerc sã vorbesc desprefemeie, despre rostul ei pe Pã -mânt ºi în viaþa noastrã. Privescpe fereastrã la copacii împietriþiîn aºteptare, la bucata de Cer dedeasupra lor, apoi mã afund înalbul colii de hârtie, scormonindprin viaþa mea trãirile, întâm-plãrile ºi toate acele ipostaze caresã mã ajute, acum, sã mã apropiide adevãrul despre Ea, Femeia!
Îmi aduc aminte deºcoalã ºi de momentele când mise dãdeau compuneri pe aceastãtemã. Nu ºtiu ce reuºeam sã scriu,dar îmi amintesc cã mã gândeamla mama mea, la felul ei bun de ase purta cu mine, la bucuria cã oam, la lumina pe care o îm pr㺠-tiau zilele în care mã dez -mierdeam în dragostea ei. Mã uitpe fereastrã la bucata de cer dedeasupra copacilor! Mama meaeste acum acolo! Este în aminti -rile mele despre viaþã ºi despreceea ce sunt! Am tot mai multsenzaþia cã însuºirile femeii suntplãmãdite în tiparul simplitãþii, almodestiei ºi orice scoatere a ei deaici deformeazã realitatea ances-tralã din care Dumnezeu a plã -mãdit-o, cu dragoste ºi pentrudragoste! Mãreþia femeii constãîn simplitate, modestie, smerenie!Prima femeie pe care am cunos-cut-o a fost mama mea! În uni-versul sufletului ei am cunoscut,simþit ºi învãþat despre viaþã.Pentru mine modelul femeii uni-versale este ea, mama mea! La felºi modelul despre adevãr, dra -goste ºi luminã. De aceea, acum,când iar încerc sã vorbesc desprefemeie, socotesc cã cele mai mariºanse de reuºitã în tentativa de amã apropia de adevãrul ce odefineºte este sã vorbesc despremama mea! Mama pune în va -loare adevãratele calitãþi ºiînsuºiri ale omenirii. Mama esteun sanctuar, din care noi toþi,ceilalþi, primim dragostea, iubireaºi tot ce ne poate lumina sufletul.ªtiu foarte multe lucruri despremama mea ºi totuºi foarte puþine!
Dragostea ei pentru mine a fosturiaºã, de nemãsurat, de necom-parat! Este o altfel de dragostedecât toate celelalte sentimentebotezate aºa. Am simþit-o mereuca pe un dar pe care nu am ºtiutniciodatã cum sã-l recompensezfãrã sã stânjenesc, poate ºi pentrufaptul cã mama mea nu a doritniciodatã ceva pentru ea. Îmiiubesc foarte mult mama, dardragostea ei pentru mine nu a fostun rãspuns la dragostea mea!Asta este marea mea durere!
Dragostea mea pentrufiinþa mamei mele nu se ridicã laimensitatea simþãmintelor pe careea le-a avut pentru mine. Este unsentiment pe o altfel de lungimede undã ºi izvorât din cu totul alteconotaþii. Reciproca mea ladragostea mamei mele este altce-va! Alte valenþe, alte nuanþe, altritm, alt fel de consecvenþã, altãdimensiune... ªi nu este o "reci-procã"! Nu este vorba despre unschimb de sentimente! Dragosteaei pentru mine a fost totalã, a fostpreocuparea ei de fiecare zi ca eusã am ocrotire ºi parte de cât maimult bine. Dragostea mamei melea fost rugãciunea ei de fiecare zi!Acum, când nu o mai pot vedea,îmbrãþiºa, mângâia decât în a -mintiri, simt ceea ce, mereu grã -bit, nu simþeam atunci. Acum s-adesãvârºit în mine dragostea meapentru ea! Este rãspunsul lamarele ºi totalul ei devotament pecare neîntrerupt l-a îndreptat cugrijã ºi dragoste cãtre mine, dar cusiguranþã ºi altceva, ceva greu dedefinit. Ceva care îºi are obârºiaîn zilele când am învãþat despreviaþã, acolo, în universul de lapieptul ei.
Dragostea mamei pentrumine a fost lumea ei aparte! Olume în care ºi-a plimbat nã -zuinþele, speranþele, aºteptãrile!O lume cu o singurã fereastrã,dincolo de care permanent amfost eu, lumea sufletului ei bundã ruitã mie!
"Tristeþea numai dinneînþelegere vine!", spunea mamamea. "Este o stare disponibilãtrãsãturilor de aur ale unui om!Dacã ajuþi un om în neputinþã,înseamnã cã îl înþelegi; dacã ierþipe cineva, înseamnã cã-l înþelegi;
dacã îþi place un rãsãrit de soare,înseamnã cã înþelegi... În þele -gerea este posibilitatea de a simþi,de a respecta, de a iubi..."
Spun toate astea ºi pen-tru voi, cei cãrora vã trãiescmamele. Faceþi ceva pentru a vãînþelege mama ºi a regreta maipuþin atunci când nu va mai fi!Nu vã mulþumiþi doar cu faptul cãexistã, cã vã liniºteºte spunându-vã cã e bine ºi cã nu are nevoie denimic. Fãceþi-vã timp ºi mergeþisã vã priviþi mama. Spuneþi-ichiar aºa: "Stai aici lângã minemamã, vreau sã te privesc ºi sã-mi spui ºi mie despre tine..!"Cãutaþi-vã copilãria în privirea ei,în mâinile ei! Priviþi-i mâinilecare v-au strâns la pieptul ei ºi v-au mângâiat! Gândiþi-vã la sin-gurãtatea ei, la neputinþele ei, latãcerea ei! Faceþi asta ºi apoistrângeþi-o într-o îmbrãþiºare fãrãsã-i spuneþi nimic! Va simþi cãeste ºi ea iubitã ºi îi veþi oferiporþia de fericire pe care nu aîndrãznit sã o doreascã. Faceþiasta acum, când mama vã trãieºteºi veþi avea ºansa sã o faceþi feric-itã cum nu a fost niciodatã!
Acum când scriu, suntultimile zile de iarnã! O iarnãtristã ca ºi sufletele oamenilor.Peste câteva zile vom trece înanotimpul care ne va aduce zilemai cãlduroase, verdele ºi multeflori. Ca un dar pentru femeile ºimamele lumii. Natura ºi viaþa îºiurmeazã cursul firesc al dãinuiriiºi al respectului pentru dragosteace noi ar trebui sã o purtãm.
Simt o chemare sprelocurile în care cerul îºi aratãmãreþia necuprinderii, iar eu, co -pil fiind, înãlþam zmee, sperândsã ating ºi sã simt locul de undenoaptea veneau stelele sã veghezerugãciunile oamenilor ºi unde euîmi culcuºeam visele, speranþeleºi dorurile ce urmau sã se nascã...Parcã aud cum mama se apropiede grijile mele ºi mã strigã:Emil...! Emil!
Privesc bucata de Cer dedeasupra copacilor împietriþi înaºteptare ºi scriu ºoptit în albulzãpezilor de pretutindeni: Lamulþi ani mamelor lumii! Ningãpeste voi florile albe ale Pã -mântului ºi dragostea noastrã!
EDITORIALEDITORIALDESPRE FEMEIE
La ultima întâlnire ple-narã din data de 31.01.2013, dom-nul Borboly Csaba, pre ºedinteleConsiliului Judeþean Harghita,membru în Comitetul Regiunilorde la Bruxelles, a dorit sã ia
cuvântul în numele De legaþieiRomâne în limba maghiarã. Eu m-am opus vehement ºi i-am sugeratpreºedintelui delegaþiei sã nu per-mitã acest lucru. Urmeazã sã sefacã o scrisoare deschisã cãtre toþi
mem brii Comisiei ºi GuvernulRomâniei, pentru a analiza acestcomportament ºi eventual ex clu -derea acestuia din DelegaþiaRomâniei. Vom reveni!
Emil PROªCAN
Tupeul a ajuns pânã la... Bruxelles!
Pagina 3
Reporter: Stimatã doam -nã aº dori pentru început sãîncepem discuþia prin a vãprezenta cititorilor noºtri!
Vasilca Mareº: Suntnãscutã în anul 1947, în comu-na Amaru (judeþul Buzãu), amabsolvit în anul 1965, ªcoalaMedie Mixtã din Mizil iar ulte-rior am urmat Academia deStudii Economice din Bu -cureºti. Am fost timp de 39 deani, ºef compartiment comer-cial la Romtelecom, având însubordine 123 de femei - 123 decaractere diferite, nu a fost greudar nici uºor, mi-a plãcut sãlucrez cu ele, sã le înþeleg ºiproblemele ºi bucuriile. Sunt laal patrulea mandat de consilierºi mã bucur sã constat cât demult s-a schimbat Mizilul în
decursul acestor ani. Am doinepoþei, Teodora ºi Tiberiu de acãror educaþie mã ocup cu maredrag ºi ca orice bunicã suntfoarte mândrã de ei.
R.:V-aº ruga sã comen-taþi poziþia care o aveþi în cadrulConsiliului Local ºi ce priori-tate aveþi în acest mandat?
V.R.: Sunt membru înComisia buget - finanþe, studiiprognoze economice, sociale,administrarea domeniului pu -blic ºi privat iar prioritatea meacât ºi a colegilor mei este aceea,ca banii oraºului sã fie cât maibine repartizaþi ºi cheltuiþi. România trece printr-o perioadã
grea, criza economicã pare fãrãde sfârºit... acest fapt ne respon -sabilizeazã ºi mai mult pentru agestiona cât mai eficient ºitransparent resursele financiarepublice, totul se analizeazã cumult profesionalism ºi atenþie.
R.: Care din calitãþileînnãscute sau dobândite, v-auajutat sã obþineþi ce v-aþi pro-pus?
V.R.: Fãrã discuþie,ambiþia ºi perseverenþa... ºi mãbucur cã fiica mea, Angelicacare este medic în New York,m-a moºtenit în acet sens.
R.: Ce sfat le daþi tine -rilor pentru a reuºi în România
de astãzi?V.R.: Când eram elevã,
doamna profesor Burlacu caremi-a rãmas în suflet, mi-a insu-flat dragostea pentru citit, pen-tru cunoaºtere - i-aº sfãtui petineri sã citeascã, de aici vordecurge toate, inclusiv dorinþelede a reuºi în viaþã. Nu-mi ima -ginez viaþa fãrã cãrþi, nu trece ozi fãrã sã citesc, nu aº putea sãdorm liniºtitã.
R.: Vã mulþumesc pen-tru timpul acordat ºi având învedere cã ne aflãm în preajmazilei de 8 Martie, vã dorescmultã sãnãtate ºi o primãvarãcare sã vã inunde sufletul cubucurie ºi cu parfumul tuturorflorilor sale! La mulþi ani!
Gabriela NEGOIÞÃ
REPORTAJ
VASILICA MAREª - membru al Consiliului
Local Mizil
AMBIŢIE ŞI PERSEVERENŢĂ
Nr. 99 / martie 2013
Existã oameni cu sufletcare fac adevãrate minuni acolounde trãiesc. Despre astfel deoameni am aflat în momentulcând am ajuns în localitateaNãieni, la Aºezãmântul pentrupersoane vârstnice "Sfântul Sa -va", care se aflã sub ocrotirea ºiîngrijirea unui Om al lui Dum -nezeu, pãrintele Mihail Milea sau"Pãrintele pãrinþilor", cum îl nu -mesc enoriaºii sãi. Un suflet marece îºi dedicã existenþa celor careau nevoie de ajutor. Aºezãmântulpentru persoane vârstnice de laNãieni este unul din locurile decare fundaþia se îngrijeºte. Este aldoilea aºezã mânt de femei, dupãcel de la Câmpeni. Cãminul pen-tru persoane vârstnice a fost înfi-inþat în anul 2010 prin transfor-marea clãdirii fostului CAP, oiniþiativã a pãrintelui Mihail Mi -lea ºi a primarului comunei,Marian Apos tol. A fost finalizatîn primãvara anului 2011.Fundaþia pãrintelui Mihail Mileaadministreazã trei adãposturi deocrotire socialã. La Câmpeni,localitate aflatã la graniþa judeþu-lui Buzãu cu Pra hova, funcþio -neazã un camin cu 30 de femei; lacel de la Nãieni sunt îngrijite 12persoane vârstnice, iar în apro -piere, în comuna Ulmeni, se aflãun cãmin pentru bãrbaþi.
În România numãrulaºezãmintelor bisericeºti pentruîngrijire socialã ajunge la 22, iartrei dintre acestea sunt în judeþulBuzãu.
De îngrijirea bãtrânelorde aici se ocupã femei creºtine, cudorinþa de a ajuta ºi mângâia sin-gurãtatea celor de aici.
Am fost întâmpinatã de odoamnã amabilã, cu faþa lumina -tã, ce emana un aer liniºtit. Erauna din voluntarele ce îngrijesc debãtrâne. Mã aflam pentru primadatã într-un astfel de loc, privirileparcã mi se încruciºau cu paºiifemeii care mã conducea. La par -ter se aflã o capelã pictatã ºi de -coratã asemenea unei biserici ade-vãrate, unde se þin rugãciunile înfiecare zi, dimineaþa, la prânz ºiseara, dar ºi Sfintele Liturghii deDumnicã.
Aveam sã aflu multe
lucruri interesante aici, lucruricare sunt la îndemâna noastrã, darpe lângã care putem trece fãrã a leobserva. Brusc mi-am amintit cãdomul primar, în dorinþa de acunoaºte FEMEIA în diferiteipostaze, m-a trimis aici pentru avedea, a cunoaºte, a simþi ºi atransmite celorlaþi despre viaþa deaici. Mã aflam în faþa unei altelumi pe care încerc sã v-o descriuºi dumneavoastrã. Doamna Pet ru -þa Olga Daniela, o altã voluntarã,mi-a fost un excelent ghid în ten-tativa mea de a pãtrunde în viaþafemeilor de aici. Îmi povesteºtede doamna Puºa, administratoraacestui lãcaº, pe care nu am gãsit-
o, absenþa dumneaei datorându-seunei gripe de sezon, însã mi s-aspus cã este trup ºi suflet pentru"bunicuþele" de aici, care îi spun"mama Puºa". Pornesc împreunãcu dna Olga în turul acestui lãcaº.Din Paraclis (locul de rugãciune)intrãm în trapezã (sala de mese),locul unde se serveºte masa, detrei ori pe zi, dupã un orar rigurosrespectat. Pe una din mese eraumulte obiecte artizanale: linguride lemn, farfurii, cãni, strãchini,toate din lut.
Doamna Puºa, adminis-tratora acestui loc, este un om altradiþiei care se cãzneºte sã con-serve cât mai mult din patrimoni-ul spi ritual reprezentativ al nea-mului nostru, dar ºi o atmosferãautenticã în care doamnele de aicisã se simtã cât mai bine. "În zilede sãrbãtoare obiºnuim sãmâncãm brânzã cu mãmãliguþãdin strã chini cu linguri de lemn" -îmi mãrturiseºte dna Olga. În bu -cã tãrie se gãteau sarmale ºi altefeluri de mâncare care dãdeau izul
intimitãþii unui cãmin familiar. Laetaj, trecem pe lângã dormitoa -rele laterale ºi ajungem în salonulunde bu ni cuþele îºi ocupã timpulliber cro ºetând, citind. În spatelefiecãreia se ascunde o poveste,mai tristã sau mai puþin tristã.Unele sunt aici pentru cã au fostalungate de familii, altele, pur ºisimplu au ales acest loc, Dum -nezeit, ca un refugiu al disperãrii.
"M-au adus copii pentrumoment dar acum nu-mi vine sãmai plec de aici. Este un loc undeavem liniºte, mâncare caldã ºi patcald. Este tot ce are nevoie unbãtrân", îmi spune doamna Ma -rieta de 82 de ani venitã din
comuna Gura-Vadului.Ascult o altã poveste de
viaþã! A avut doi copii, o fatã ºi unbãiat. Fata a murit la vârsta de 41de ani, bãiatul a fost interesat doarde banii ei, punând-o sã mun -ceascã. A ajuns aici dupã ce a fost
alungatã din casã de bãiat. Cu aju-torul a douã consãtence a ajuns înacest loc. Acum îmi declarã cã agãsit liniºtea de care sufletul ei are
nevoie. - Este tanti ªtefana, 83 deani din Merei.
Veterana de vârstã este ofemeie din Ialomiþa, are peste 91de ani, tanti Lina sau "Vrãbiuþa"cum îi spune doamna Olga. Sedeplaseazã mai greu însã estelucidã. Nu are copii dar spunedespre bãrbatul pe care l-a avutalãturi cã era înalt, frumos ºi cumustaþã. "Eu nu mã cert cunimeni, nu discut pe nimeni. Aºaeste bine!" încheie tanti Lina.
Pentru cã se apropie ziuafemeii, întreb ce ar trebui sã facãcei care îºi propun sã omagiezefemeia pentru ca aceasta sã simtãîntr-adevãr cã este omagiatã, iarrãspunsul îl aud de la doamnaEugenia, în vârstã de 81 de ani,care spune cã femeia are nevoiede multã dragoste, atenþie ºiînþelegere. Doamna Eugenia se
declarã o femeie împlinitã. Arecopii, nepoþi care au termiat demult facultãþile. A auzit de acestloc sfânt ºi a cerut, fãrã sã stea pe
gânduri, sã vinã aici. Îi place sãlucreze de mânã ºi îºi ocupã tim-pul croºetând. "Am gãsit oamenidulci ºi scumpi aici. Am venit cutoatã dragostea ºi mã simt minu -nat. Aici este casa mea!" - spunedoamna Eugenia.
ªi pentru cã femeia arenevoie de multã atenþie, pot spunecã femeile de aici au parte dedragoste, atenþie, atât din parteacelor care se îngrijesc zilnic deviaþa lor dar ºi de familiile lor caredin când în când le viziteazã.
În acestã viaþã tumul-toasã în care trãim bãtrânii noºtrinu pot þine pasul cu nevoile vieþiiºi mai ales ale sufletului, iar ceamai mare trebuinþã a lor este dra -gostea sufleteascã, cea care alun -gã singurãtatea ºi dã frumuseþefiecãrei zile. "Cele care au ajunsaici au avut o ºansã, o mare ºansãpentru ca ele sã-ºi gãseascã aiciliniºtea" - încheie doamna Olga.
Am urat tuturor doam-nelor de aici sãnãtate ºi o zi de 8Martie în care fiecare sã-ºi re -gãseascã menirea adevãratã peacest pãmânt.
Am plecat ducând cumine chipuri, zâmbete, priviri,adicã poveºti de viaþã!
Va fi primãvarã, flori,mult verde! Viaþa îºi vede de cur-sul obiºnuit. Undeva într-un fostsediu CAP, douãsprezece femeiîºi cautã motive de zâmbet. Ca ºiatunci, aici, se hotãrãºte despreviaþã! Cobor drumul ºerpuind cuo caldã bucurie în suflet! Sã nebucurãm de ceea ce avem, de ceeace suntem! La mulþi ani!
Cristina Colþ
TRĂIRI, CLIPE, POVEŞTI DE VIAŢĂ - TRĂIRI, CLIPE, POVEŞTI DE VIAŢĂ - o zi printre femeile din Aşezământul "Sfântul Sava" din Năieni
Pagina 4ADMINISTRAÞIENr. 99 / martie 2013
În data de 28 ianuarie, înprezenþa conducerii Primãriei, 12din cei 17 consilieri ai ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþãde îndatã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier Lee scuDumitru, având înscris pe ordineade zi urmãtorul proiect de ho -tãrâre: Proiect de hotãrâre privindacordul de confirmare al docu-mentaþiei pe baza cãreia s-a elibe -rat autorizaþia de construcþie nr.55/25.07.2012 pentru amplasa-mentul subteran al cablului de tra-versare, în vederea conexãrii par-cului fotovoltaic din ComunaBaba - Ana în intravilanul oraºuluiMizil, conform schiþei anexã laprezentul proiectul de hotãrâre.
Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectului de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât aprobareaacestuia cu unanimitate de voturi.
*Pe data de 31 ianuarie, în
prezenþa conducerii Primãriei ºi ainvita þilor, plenul Consiliului Lo -cal, sub presedinþia de ºedinþã a d-lui consilier Drãgan Mihai, s-aîn trunit în ºedinþã ordinarã, avândînscrise pe ordinea de zi urmã-toarele proiecte de hotãrâre:
1. Aprobarea proceselor verbaledin data de 27.12.2012, 08.01.2013 ºi din data de 16.01.2013;2. Proiect de hotãrâre privind apro-barea numãrului de asistenþi per-sonali ai persoanelor cu handicapgrav pentru anul 2013;3. Proiect de hotãrâre privind apro-barea Raportului cu privire laactivitatea asistenþilor personali aipersoanelor cu handicap grav dincadrul Serviciului Public de A -sistenþã Socialã Mizil pe semestrulII - 2012;4. Proiect de hotãrâre privind apro-barea Raportului privind serviciileºi activitãþile de asistenþã medicalãcomunitarã derulate la niveluloraºului Mizil în perioada 30.06.2012-31.12.2012;5. Proiect de hotãrâre privind apro-barea Planului anual de acþiuni saude lucrãri de interes local pentrubeneficiarii Legii nr. 416/2001privind venitul minim garantat,pentru anul 2013;6. Proiect de hotãrâre privind mo -dificarea ºtatului de funcþii alSpitalului Orãºenesc "Sfânta Fi -lofteia" Mizil;7. Proiect de hotãrâre privind apro-barea decontãrii sumelor reprezen-tând drepturile de deplasare a per-
sonalului didactic din instituþiilede învãþãmânt preuniversitar dinoraºul Mizil pentru luna decem-brie 2012;8. Proiect de hotãrâre privind apro-barea organizãrii liniilor de gardãla nivelul Spitalul Orãºenesc"Sfânta Filofteia" Mizil;9. Proiect de hotãrâre privind apro-barea Planului Local de Acþiuni cuprivire la incluziunea cetãþenilorde etnie romã din oraºul Mizil înperioada 2012 - 2014;10. Proiect de hotãrâre privindaprobarea tarifelor pentru închiri-erea spaþiilor cu altã destinaþiedecât cea de locuinþã, în care sedesfãºoarã activitãþi comerciale,pe anul 2013;11. Proiect de hotãrâre privind pre-lungirea termenului de închirierela contractele pentru: teren mo -dule, teren garaje ºi chirie spaþii alcãror termen de valabilitate a expi-rat la data de 31.12.2012 ºi pentrucare chiriaºii au solicitat prelun-girea valabilitãþii contractelor;12. Proiect de hotãrâre privindaprobarea protocolului privindaccesul Poliþiei Locale a oraºuluiMizil la baza de date a Mi -nisterului Administraþie ºi Inter -nelor;
13. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Informãrii privind acti -vitãþile de protecþie civilã, apãrareîmpotriva incendiilor ºi securitateaºi sãnãtatea în muncã, pe anul2012;14. Proiect de hotãrâre privindaprobarea tarifului de închiriereapentru Sala de Sport a oraºuluiMizil de cãtre Clubul SportivOrãºenesc Mizil;15. Proiect de hotãrâre privindaprobarea utilizãrii excedentuluianual al bugetului local al oraºuluiMizil, rezultat la încheierea exer-ciþiului bugetar 2012;16. Proiect de hotãrâre privindconstituirea dreptului de superficieîn favoarea S.C. F.D.E.E. ElectricaDistribuþie Muntenia Nord, pentrurealizarea racordului electric alpar cului fotovoltaic la reþeaua e -lectricã de distribuþie precum ºipunctul de conexiune la reþeaua de20kV, situat în intravilanul ora ºu -lui Mizil, Tarlaua 4, Parcela P52;17. Diverse
La propunerea executivu-lui, Consiliul Local aprobã com-pletarea ordinii de zi cu urmã-toarele proiecte de hotãrâre: Pro -iect de hotãrâre privind preluareaîn posesie ºi folosinþa Spitalului
Orãºenesc "Sfânta Filofteia " Mizila unui aparat radiologic MRF seria97388/1997, de la Centrul deSãnãtate Multifuncþional Bãlþeºti,aflat în structura Spitalului Jude -þean de Urgenþã Ploieºti: Proiectde hotãrâre privind organizareareþelei ºcolare a unitãþilor de în -vãþãmânt preuniversitar de statpentru anul ºcolar 2013-2014 dinoraºul Mizil, Judeþul Prahova,Consiliul Local aprobând ordineade zi cu modificãrile propuse.
Dupã discutarea ºi avi -zarea proiectelor de hotãrâre,Consiliul Local a hotãrât apro-barea proiectelor cu unanimitatede voturi, cu exceptia proiectuluide hotãrâre privind aprobarea tari-fului de închirierea pentru Sala deSport a oraºului Mizil de cãtreClubul Sportiv Orãºenesc Mizil,adoptat cu 11 voturi " pentru " ºi 6voturi " împotrivã ", proiectul dehotãrâre privind aprobarea ta -rifelor pentru închirierea spaþiilorcu altã destinaþie decât cea delocuinþã, în care se desfãºoarãactivitãþi comerciale, pe anul 2013a fost amânat.
Victoria PANAIT
Şedinţele Consiliului Local Martor la sfatul aleºilor
Pentru a salubriza întrea-ga suprafaþã a oraºului Mizil,respectiv mãturat, întreþinere cu rã -þenie ºi curãþat rigole pe suprafaþãde 4.648.085 mp, ar fi nevoie de 63de oameni, în funcþie de norma delucru de 5700 mp, pentru mãturat,12.400 mp pentru întreþinerecurãþenie ºi de 450 mp pentrucurãþat rigole, conform caietului desarcini.
Noi dispunem pentrusalubrizarea stradalã a întreguluioraº de 11 oameni ºi un tractor cucare sã ridicãm nisipul ºi prafulstrâns. Am repartizat strãzileoraºului Mizil, având grijã ca, cen-trul oraºului, strãzile de acces înoraº, ºoseaua naþionalã, str. M.Kogãlniceanu, str. E.R. Nicolae,Bld. Gãrii, parcurile din cartierulTeilor ºi blocurile din zona MFA,sã fie igienizate zilnic, iar strãzileadiacente sã fie igienizate sãp-tãmânal sau de douã ori pe sãp-tãmânã. Din datele noastre rezultãcã plãtesc contractul de gunoi unnr. de 3.310 de persoane de la caseparticulare ºi un nr. de 3.430 per-soane de la blocuri, de unde rezultãun total de 6.740 persoane din cele16.000 luate în calcul la stabilireatarifelor (când s-a dat drumul laacest proiect!) Se pune întrebareadacã ºi la Primãria Mizil, tot cei6.740 de persoane, achitã acelleu/lunã, astfel, încasându-se 6.740lei/lunã.
Salubrizarea oraºuluinos tru costã în jur de 25.000
lei/lunã, fãrã TVA, ceea ce rezultã,cã cetãþenii oraºului achitã aproxi-mativ 1/4 din cât costã salu-brizarea stradalã în condiþiile date,diferenþa fiind achitatã de PrimãriaMizil.
În aceste condiþii, 1 leu depersoanã, este insuficient pentru atrece pe la poarta fiecãrui cetãþeandin oraº sã-i mãturãm în dreptulporþii.
În zona Teilor, de curândrenovatã, s-au plantat garduri pelângã alei. Cetãþenii de la blocaruncã gunoiul pe fereastrã ºi aupretenþia sã vinã primãria sã igie -nizeze spaþiul verde de la gard ºipânã la balcoane. În aceste condiþiine-ar trebui nu 50 de oameni, ci100.
Aceste pretenþii exageratepe care le ridicã cetãþenii pentru cãplãtesc ºi dânºii un amãrât de leupe lunã pentru curãþenia stradalã,care nu înseamnã mãturat gunoiulîn faþa fiecãrei gospodãrii, ci igie -nizarea spaþiilor publice, ar trebuicântãrite mai raþional.
În final, nu am ce mãsurisã iau. Vor fi sancþionaþi cei carenu trec pe strãzile aferente, mãcaro datã pe sãptãmânã, cum au înprogram (ºi sã avem sesizare), însãmã gândesc totuºi cã oameniinoºtri trec pe acolo, dar nu suntvãzuþi, mai ales cã este iarnã ºi frigîn aceastã perioadã.
Director, Ec. Prundurel Ghe.Ovidiu.
Aceleaºi gunoaie...O altã problemã semnalatã de mai mulþi locuitori ai oraºului
este cea privitoare la curãþenia stradalã. De ce se plãteºte taxa de salu-brizare anualã dacã în multe zone din oraº nu se ridicã gunoiulstradal? Acesta ridicându-se numai în centrul oraºului, iar pe altestrãzi, se ridicã foarte rar sau deloc. Funcþionarii primãriei au relatataceste nemulþumiri ale oamenilor, Serviciului de Salubritate, de undes-a primit urmãtorul rãspuns:
"Omul este ceea cemãnâncã" - tocmai de aceea artrebuie sã acordãm o atenþiedeosebitã regimului nostru ali-mentar. Pentru cã sãnãtatea estemai importantã ca orice, esteimperos necesar sã consumãmproduse bio ºi în mod speciallegume ºi fructe care în afarafaptului cã ne aduc aminte degustul ºi aroma din grãdinabunicilor, conþin multe sub-stanþe nutritive, antioxidanþi,vitamine ºi nu conþin organismemodificate gentic dar nicichimicale - respectã natura ºiconstituie o hranã sãnãtoasãpentru noi ºi copiii noºtri.
Din pãcate în Româniasunt foarte puþini producãtoride acest gen, tocmai de aceeaam fost plãcut surprinsã sã-lgãsesc pe unul dintre aceºtia lanoi, la Mizil, în piaþã.
Se numeºte MarianRotaru, are 55 de ani, a lucrattimp de 25 de ani ca ºi frezoriar din anul 1993 dupã ce a fostdisponibilizat s-a orientat rapidºi zic eu ºi inteligent cãtre agri-culturã.
N-a fost nimic întâm-plãtor, mi-a spus cu un zâmbetlarg "de când lucram, aveam omare pasiune - grãdinãritul,aceastã pasiune a devenit unmod de viaþã, de existenþã ºi factotul cu mare, mare drag. Înprezent, în afara pãmântuluiarabil, a celui cu viþã de vie,avem 6 sere cu spanac ºi salatã,bineînþeles bio, de care mãocup, împreunã cu soþia ºi cubãiatul nostru Mihai iar uneori
ne ajutã ºi ceilalþi trei copii.Este o activitate care ne ocupãtot timpul dar avem ºi multesatisfacþii, cu atât mai mult câtne ºi place ceea ce facem.Mihai comercializeazã pro-dusele la Mizil iar eu la Plo -ieºti, avem preþuri mai micidecât ceilalþi comercianþi - dejaavem clienþii noºtri care neapreciazã produsele de calitateºi foarte sãnãtoase. Spanacul ºisalata nu sunt singurele pro-duse, o sã avem în curând lavânzare: mãrar, pãtrunjel, cea -pã verde, roºii, castraveþi ri -
dichi etc. Seminþele le cum -pãrãm de la centre specializate-bio, îngrãºãmintele sunt sutãla sutã naturale iar rezultatelese vãd cu ochiul liber."
Noi îl felicitãm pedom nul Rotaru ºi sperãm sãdevinã un model pentru viitoriiproducãtori, oamenii de genuldumnealui, ne oferã alternativaunei vieþi sãnãtoase dar ºiexemplul cã se poate reuºiatunci când îþi doreºti cu ade-vãrat!
Gabriela NEGOIÞÃ
PRODUSELE BIO - OALEGERE INTELIGENTĂ
Pagina 5 OAMENI Nr. 99 / martie 2013
Veneam de la Bucureºticu trenul ºi cãutând un loc în caresã mã aºez, l-am descoperit întrecâþiva pensionari aparent paºnici.Mã strecor cu bãgare de seamãstrãduindu-mã sã nu deranjez îmiscot agenda în speranþa unorimpresii proaspete.
Unul dintre ei a scosdintr-o servietã tocitã un ziar, dincare a început sã citeascã cu vocetare un articol ce-a stârnit o evi-dentã emulaþie ºi cu o vitezãincredibilã s-a înfiripat un talk-show mai ceva ca la fostul otv:"Steagul secuiesc a fost arborat încadrul unei ceremonii oficiale peclãdirea primãriei din orãºelulmaghiar Kiskunfelegyhaza, înprezenþa deputatului UDMRMarko Attila ºi a altor lideri localidin Covasna. Ceremonia a fostorganizatã în semn de solidaritatecu maghiarii din România, dupãce în cursul sãptãmînii trecutesteagul secuiesc a fost arborat pezeci de primãrii maghiare ºi chiarpe Parlamentul de la Budapesta."
- Cum îºi permit dom-nule aºa ceva? Spuse miratbãtrânelul de la geam. Ei tot tim-pul cer ceva! Fãrã pic de ruºine,fãrã bun simþ ºi mai ales fãrãfricã!
- Dacã nu le e fricã e clarcã au "spatele asigurat", spuse celde lângã uºã.
- Sau ºi-au dat seama cãguvernele noastre nu riposteazãindiferent de ce spun, de ce cer,adugã un alt bãtrânel. Amintiþi-vãde faza când Avram Iancu a fostspânzurat... Afront extrem degrav adus identitãþii noastre na -þionale! N-a suflat nimeni nimic.În orice altã þarã guvernul respec-tiv ar fi cerut pedepsirea drasticã a
fãptuitorului, expulzarea amba sa -do rului ungur ºi chemarea celuiromân de la Budapesta.
- Furtunã într-un paharcu apã în care se rãcoresc niºtecreiere înfierbântate ºi manipu-late! O sã se potoleascã într-unfinal, a încercat o concluzie paci-fistã un bãtrânel cu nasul roºu,cam prea roºu...
- Eu zic cã trebuie sãrespecte legile þãrii unde trãiesc...Dacã nu le convine, sã meargã înUngaria cã nimeni nu-i opreºte...cã oricum ne dispreþuiesc pe faþã:nici limba nu se strãduiesc s-oînveþe, se înverºunã un domnuscaþiv, cu ochelarii sãltând ner-vos, la fiecare schimbare de tona -litate (l-am bãnuit a fi un fost slu-jitor al catedrei).
- Eh! Vom vedea ce n-am mai vãzut: steaguri ºi unguriverzi pe pereþi! ªi ãsta-i doarînceputul... Scopul scuzã mij -loacele, ºtim prea bine iar faptulcã suntem într-un moment dificilal relaþiei cu þara vecinã... putemsã ne închipuim lejer cã au -toritãþile de la Budapesta mi zeazãpe o inflamare a spiritului naþio -nalist pentru a mai strânge voturiºi simpatii de la maghiarii dinTransilvania... cã doar istoria sescrie din mers" a þinut sã punctezeun domn cu veleitãþi de politician,dar dupã libertatea cuvântului,sigur fãrã fotoliu în parlament.
- Orice este posibil, într-un asemenea context, fãrã prece-dent! Neobrazarea, tupeul, aro-ganþa conaþionalilor noºtri atingecote alarmante, mã întreb pânãunde ar fi în stare sã întindã coar-
da? Ar fi interesant de urmãritreacþia de dupã aborarea steaguluiºi în comunitãþile de unguri dinS.U.A., poate le sugeram asta ...,intervine un vorbitor cu ochi ºireþiºi privire cercetãtoare.
- E timpul ca legea sã fierespectatã ºi de ei. Statul românsã iasã din postura de compliceprin aceastã inexplicabilã tãcere ºilipsã de reacþie ºi sã ia mãsurileimpuse de legislaþi la justa gravi-tate a faptelor. ªi-au fãcut dinbatjocorirea României un mod"normal"de a comunica, spusevizibil iritat cel de la fereastrã.
- Situaþia ar trebui ges-tionatã cu calm nu cu isterie, e ofazã, un fel de pubertate politicãinfantilã cu erupþii acneice, numaicã puroiul din buboaiele media -tice se tot revarsã, iar cei afectaþifac din asta un motiv de mândrieal unei eventuale stãri de potenþãºi dorinþã de convertire, con-cluzioneazã un domn cu nãduf...
- Uite steagu’ nu e stea -gu’! "Facem ce vrem noi aici bãiromânilor! Nu v-aþi convins deasta?", pare a fi mesjul lor plin detupeu, adugã cel din faþa mea.
- Cel mai bine-ar fi sã ºile planteze în bãtãturã sã-ºi im -presioneze gãinile poate cã poatele-o da mai multe ouã, a spuscalm ultimul dintre componenþiigrupului.
- Aaaa sã vã spun opoantã, a propos de ignoranþa"prietenilor" noºtri: Un român ºiun ungur în tren, ca noi acum.
U: Nu te supãra ce scriepe plãcuþa asta?
R: Pãi scrie în româneºte
"Nu vã aplecaþi pe geam pericolde moarte"!
U: Da' mai jos ce scrie?R: Pãi scrie acelaºi lucru
dar în englezã.U: Da' mai jos?R: Acelaºi lucru dar în
francezã.Tot aºa pânã s-a terminat
lista. La sfârºit ungurul întreabã:- Da' în ungureºte de ce
nu scrie?Românul rãspunde: Pãi
voi aveþi voie....Hohotele tuturor au des-
tins atmosfera ...Am zâmbit si eu ºi în
timp ce-i priveam cu atenþie pefiecare, admirându-le limpezimeaprivirii, ridurile trecerii, modestiaîmbrãcãminþii. Fiecare a avutviaþa lui, cu sãrbãtori, multe zilede muncã, cu bucurii, cu tristeþi.Cu cât îi priveam mai bine mãasiguram de faptul cã nici unuldin ei nu ar putea face niciodatãun rãu nimãnui. Îi priveam, mãgândeam la cele spuse de ei aici,mã gândeam la bunicii mei, la toþibãtrânii ce-ºi pierd aºteptãrile pela porþi, mã gândeam la dreptullor la zâmbet ºi dintr-o datã amavut impresia cã am în faþã po -porul român. Mã cuprinse o starede tristeþe amestecatã cu revoltãcã trãiesc într-o þarã frumoasã,bogatã, dar încolþitã din toatepãrþile de fel de fel de nedreptãþi.Am în faþã minunatul poporromân, în realitate niºte oameniobiºnuiþi cu haine ponosite, priviriiertãtãtoare, mâini ºi sufleteîmpovãrate de griji. Indiferent dece va decide guvernul, indiferent
de ce vor mai cere ungurii,indiferent de greutãþile prin carevor mai trece, ei vor rãmâne la felde toleranþi, îngãduitori, supuºi. Oglumã, o discuþie, o plimbare cutrenul ºi cineva care-i aºteaptãundeva, le poate fi de ajuns demult pentru viaþa pe care o au.
- Sã ne scuzaþi dom-niºoarã, noi am vorbit cam mult ºiacuma vãd cã dumnea voastrãscrieþi. Poate v-am deranjat, spusevãdit incomodat cel din faþa mea.ªi cred cã am spus ºi numaiprostii...
- Nu deloc!, spusei eusurprinsã cã am fost observatã.Bãiatul meu mã tot roagã sã-ispun poveºti cu Feþi Frumoºi,Ilene Cosânzene, balauri, spâni...Personajele bune ºi rele din bas-mele noastre..., ºi tocmai îi scriamacum una.
- Frumos cã se maiîntâmplã asta, mai ales cã înbasme învinge totdeauna binele,dreptatea, adevãrul! spuse zâm-bind bãtrânelul de la geam.
- Eu cobor aici... Vã urezsãnãtate ºi zile mult mai bune!
- Noi mergem maideparte! Dumnezeu sã vã fie alã-turi! ªi sã-i spuneþi bãiatului dum-neavoastrã ºi poveºti adevãratecu ªtefan cel Mare, MihaiViteazul, Vlad Þepeº... Cã ºi ei au"scris" despre adevãr, dreptate, amai apucat sã adauge în urmamea cel care mi-a stat în faþã.
Am coborât în gara tristãa oraºului meu. Soarele îºi tri -mitea cu zgârcenie razele în iarnace încã îºi arãta goliciunea.
Oamenii fãrã a arãtagrabã, mergeau în diferitedirecþii! Oare încotro?
Gabriela NEGOIÞÃ
Ce trebuie sã ºtim desprenoua procedurã, ne spune ªtefanMarcel, mediator autorizat deConsiliul Naþional de Mediere.
Reporter: Ce trebuie sãºtim despre mediere?
ªtefan Marcel: Mediereaeste în primul rând o procedurã ne -contencioasã. Începând de la 15februarie, a.c. cei care vor sã în -cea pã un proces, în cazurile pre-vãzute de lege, trebuie sã facã do -vada cã au participat la ºedinþa deinformare, la biroul unui mediator,înainte de a se adresa instanþei.Dovada se face cu certificatul deinformare eliberat de mediator.
Reporter: În ce condiþiipoate apela o persoanã implicatãîntr-un conflict la mediere?
ª.M: Orice persoanã fi -zicã sau persoanã juridicã impli-catã într-un conflict sau o disputãpoate apela la mediere. Nimãnuinu i se poate impune sã participe laºedinþa de mediere, aºa cum prin
mediere nu se impune pãrþilor osoluþie. În urma primei etape deinformare(care este gratuitã),pãrþile au douã soluþii: sã seadreseze instanþei de judecatã pen-tru a soluþiona pe cale con-tencioasã sau, sã parcurgã cea de-adoua etapã la mediere, mediereapropriu-zisã, în urma cãreia seîncheie contractul de mediere întrepãrþi ºi mediator, respectând strictcele patru principii fundamentaleale medierii, respectiv: neutrali-tatea, imparþialitatea, confidenþia -litatea ºi consinþãmântul pãrþilor.
Reporter: Care este scop-ul activitãþii de mediere?
ª.M: Trebuie înþeles cãactivitatea de mediere, nu este oactivitate judiciarã. ªi nici media-torul, magistrat. Soluþionarea decãtre pãrþi a litigiului, în prezenþaºi cu ajutorul mediatorului, pre-supune soluþionarea conflictului pecale amiabilã. Avantajul pentrusocietate, pentru justiþiabili ºi pen-tru instanþele judecãtoreºti esteacela cã se reduc numãrul de litigii
ºi presiunea asupra instanþelor dejudecatã. Imaginaþi-vã un judecã-tor care are de judecat 100 de do -sare într-o ºedinþã de judecatã. O -pinia mea este cã dupã 20-30 dedosare, într-o ºedinþã, judecãtoru-lui îi este aproape imposibil sã seconcentreze mai departe, în con -diþii de eficienþã. Dacã se reducnu mãrul de dosare la instanþã,creºte calitatea actului de justiþie,justiþiabilii fac economie de bani ºide timp, întrucât în procedura con-tencioasã în faþa instanþelor, con-flictul se soluþioneazã într-o duratãmult mai mare de timp, uneoriacesta durând ºi câþiva ani de zile.
Reporter: Enumeraþi câ -teva situaþii la care pãrþile în con-flict se pot adresa mediatorului.
ª.M: Pãrþile aflate în con-flict se pot adresa mediatorului înurmãtoarele situaþii: în domeniulpro tecþiei consumatorului, în ma -terie de dreptul familiei (neîn þe -legeri care þin de continuitatea cã -sã toriei, partajul de bunuri comu -ne, exerciþiul drepturilor pãrinteºti,stabilirea domiciliului copiilorminori, contribuþia pãrinþilor laîntreþinerea copiilor minori, creº te -rea, educarea ºi formarea profesio -nalã a acestora); în domeniul con-flictelor privind posesia, grãni þui -rea, strãmutarea de hotare precumºi în orice alte litigii care privesc
raporturile de vecinãtate; în do -meniul rãspunderii profesionale,în litigiile de muncã izvorâte dinîncheierea, executarea ºi încetareacontractelor individuale de muncã;în litigiile civile a cãror valoareeste de pânã la 50.000 lei, cu ex -cepþia litigiilor în care s-a pronun -þat o hotãrâre executorie de des -chidere a procedurii insolven þei,precum ºi în situaþia infracþiunilorpentru care activitatea penalã sepune în miºcare la plângerea prea -labilã a persoanei vãtãmate ºi pen-tru care legea dispune cã, împã-carea pãrþilor, înlãturã rãspundereapenalã, cu condiþia ca victima sã-ºiexprime, în scris, consinþãmântulde a participa la ºedinþa de me -diere.
Reporter: Ce acte seîncheie în urma medierii unui con-flict ºi dacã mai este necesar capãrþile implicate sã se prezinte lainstanþã?
ª.M: Dacã pãrþile înþe-leg, dupã procedura prealabilã ainformãrii, sã soluþioneze conflic-tul la biroul de mediere, com-pletând precizãrile fãcute maiînainte, în primul rând se încheiecontractul de mediere între pãrþi ºimediator ºi, dupã soluþionareaparþialã sau totalã a conflictului,mediatorul încheie raportul demediere, câte un exemplar original
pentru fiecare parte ºi procesulverbal de închidere a medierii.
Reporter: La cât se poateajunge onorariul unui mediator?
ª.M: Onorariul se sta-bileºte odatã cu semnarea contrac-tului de mediere. Legea nu pre vedeo sumã, el este negociabil, înfuncþie de cauza ºi natura obiectu-lui ce face dovada conflictului, destarea materialã a pãrþilor impli-cate. Un mediator nu trebuie sãfacã abuz de profesie. Trebuie sãstabileascã sume rezonabile ºi pen -tru cei bogaþi ºi pentru cei sãraci. ªimai trebuie reþinut cã, odatã cusemnarea contractului de mediere,în care se stabileºte ºi ono rariul,mediatorul este obligat sã încheieraportul de mediere ºi procesulfinal de încheiere a medierii, fãrãsã mai perceapã un leu.
Reporter: Unde vã poategãsi cei care sunt interesaþi ºiîncepând de când?
ª.M: Activitatea o voiîncepe, oficial, pe data de 5 martie,la sediul vechii primãrii, stradaMihai Bravu, nr. 85. Pot fi contac-tat oricând la numãrul de telefon:0765. 268. 057.
Reporter: Vã mulþumescpentru timpul acordat!
Cristina Colþ
QUO VADIS?
ŞEDINŢA DE INFORMARE PRIVIND MEDIEREA, OBLIGATORIE ÎNAINTE DE ORICARE PROCES"Medierea reprezintã o modalitate de soluþionare aconflictelor pe cale amiabilã, cu ajutorul unei terþe
persoane, specializate în calitatea de mediator, încondiþii de neutralitate, imparþialitate, confidenþialitate
ºi având liberul consinþãmânt al pãrþilor." (art.1 dinLegea nr. 192/16.06.2006, privind medierea ºi organi-
zarea profesiei de mediator cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare).
Pagina 6PREZENTNr. 99 / martie 2013
Femeia, prin multele eicalitãþi ºi defecte, este totul! Sãfii femeie, este totul! Estedragoste, suferinþã, cunoaºtere,dãruire ºi cred eu cã aº maiadãuga, o carte de cuvinte nes-puse. Sunt multe de spus desprefemeie, ca de altfel ºi desprebãrbaþi, însã, bãrbaþii existãdatoritã femeii. În luna martie,vrem nu vrem, atenþia ne esteîndreptatã mai mult cãtre ma -mele noastre ºi toate femeileapropiate nouã. Ele sunt centruluniversului acum ºi da, chiarsunt centrul universului.
Deoarece este lunafemeii, ne-am gândit sã scriemdespre femei, despre ce au elecaracteristic, ce anume le facesã se deosebeascã de bãrbaþi:calitãþi, defecte ºi tot ce maipoate conduce la o imagine câtmai completã a portretului defemeie. Pentru a defini mai bineacest lucru am ales sã cu -noaºtem femeia:
Femeia ADOLESCENTĂ
"Pentru cã femeie nu tenaºti, ci devii" (Simone deBeauvoire), eu pot spune cãsunt la vârsta în care mãdescopãr ºi mã reinventez înrolul de femeie. Adolescenþaeste pentru mine o perioadã detranziþie, când nu pot fi nici"doar o copilã" ºi nici o femeieîn puterea cuvântului - nimic nueste bine conturat, perfect de fi -nit, de unde ºi acest farmesc dejoc al lui "ca ºi când" aº fifemeie. Recunosc faptul cã îmiacord timp pentr a învãþa acestrol ºi-mi folosesc talentelenative în a trasmite celor din jurpuþin din ceea ce simt cã se dez-voltã în sufletul meu. Cânt decâþiva ani alãturi de un mini-band format din prieteni de laºcoalã ºi împreunã alegemmelodii cu mesaj, care sperãmnoi, sã fie bine primit. Decurând mi-am descoperit o pasi-une pentru pictat astfel încât mi-am aranjat un colþiºor în cameraunde mã aºez ºi-mi defulezemoþiile pe pânzã. ªi citesc,caut informaþii despre tipologiifeminine, despre arhe tipuriascunse ale femininului, iarapoi ies în lume ºi le portmãºtile.
Cu alte cuvinte, estemomentul în care dau glastuturor vocilor din sufletul meudin dorinþa fermã de a odescoperi pe singura adevãratã.Astfel sub experienþa acestoralter-egouri, plãcute sau dincare am multe de învãþat, se"construieºte" Femeia Carmen.Pânã atunci am trei reguli per-sonale: iubeºte viaþa, rãmâidevotatã þie însãþi, nu face rãu(fãrã rost) celor din jur. ªi unregret: când începi sã fii femeie,
deseori amabilitatea va fi con-fundatã cu flirtul." CoºciugCarmen Cristina
Femeia PROFESOR
Toleranþã fãrã sã seignore rigorile exigenþei profe-sionale. Capabilã sã empatizezecu cei pe care îi educã, im -punându-se cu delicateþe, fermºi cu professionalism. Un bunpedagog, un fin psiholog ºi, nuîn ultimul rând, un om pregãtit,un om al timpului sãu, fãrã sãaibã o mentalitate depãºitã."Prof. Dr. Divoiu Maria
Femeia EDUCATOR
15 septembrie 1972 -15 septembrie 2012... sunt câte-va date din calendar care, pen-tru majoritatea persoanelor carele citesc, nu reprezintã nimic,dar pentru mine sunt ani care autrecut ºi au scris în inima meamici istorioare. De ce spunasta?
Am debutat în viaþã caabsolventã a unui prestigiosliceu pedagogic din Buzãu, cuspecialitatea - EDUCATOARE.În toamna anului 1972, am pãºitpragul unei grãdiniþe din inimaBãrãganului cu multã timidi-tate, cu multã îngrijorare dar ºicu gândul cã începând cu aceazi va trebuie sã fiu ceea ce mi-am dorit din totdeauna - ceacare pentru câteva ore din zidevine "MAMÃ" pentru celcare cu greu se desprinde demâna care pânã acum îl þinusestrâns ºi-l ocrotise.
Fiecare început de anºcolar îmi dãdea aceleaºiemoþii; sã pot sã transmitdragostea mea tuturor, sã potsã-i strâng la piept pe toþi înaceeaºi mãsurã, cuvântul meusã poatã vindeca totul: de lacucui pânã la durerea sufle -teascã, ochii mei sã vadã prinuºa închisã întrebându-i: "Cefaceþi voi acolo?" chiar dacãdeja ºtiu sã-l vãd ºi pe copilulcare se comportã imposibil ºitotuºi sã spun: "Te înþeleg ºi teiubesc tare mult"!
Revin la datele cu caream început compunerea: nu-mivine sã cred cã au trecut atâþiaani (patruzeci) în care am întâl-nit zeci de copii, zeci de pãrinþi,zeci de bunici.
Copiii pe care i-amprimit în fiecare toamnã cubraþele deschise ºi cu zâmbetulpe buze au crescut, s-au realizatprofesional, au devenit pãrinþiºi parte din ei mi-au adus copiiilor la grãdiniþã.
Aºadar, anii au trecut,mi-au apãrut ghiocei la tâmple
ºi în locul meu trebuie sã vinã opersoanã tânãrã care sãîndrãgeascã aceastã meserie pecare nu o pot compara cu altelepe lume.
Va fi greu în anii carevor urma, dar sunt sigurã cãimaginea celor mai gingaºesuflete pe care le-am modelatprin specificul profesiei - profe-sie care nu este deloc uºoarã,mã va însoþi ORIUNDE ºiORICÂND.
Dragostea de copii,încrederea în posibilitãþile deafirmare ale fiecãruia, dãruirea,modestia, cumpãtarea, rãbdareasunt calitãþi ce se cer aceleiacare preia ºtafeta.
Trebuie sã ne uitãmadânc ºi mult în ochii copilului:EL ne învaþã adesea ce trebuiesã facem ºi cum trebuie sãlucrãm. EL ne inspirã, ne fas -cineazã, ne dã clipe minunate,ne face sã fim mai BUNI! Ed.Stoica Elena
Femeia MEDICSã fii femeie este foarte
greu, sã mai fi ºi medic, esteîntr-adevãr o provocare, dar ºi omare satisfacþie. Este o provo-care pentru cã trebuie sã fiicalmã, înþelegãtoare, zâmbi toa -re cu pacienþii, dar sã fii ºi durãatunci când se impune.
Trebuie sã fii medic darºi soþie, mamã sau sorã. Trebuiesã fii om responsabil la cabinetdar ºi stâlpul familiei. Trebuiesã-þi laºi grijile la intrarea încabinet, chiar dacã ai copilulsau pãrinþii bolnavi sau ai grijilegate de plata facturilor. Sã fiicalmã, sã înþelegi durerile fiziceºi mai ales psihice ale bolna -vilor, sã înþelegi cã trebuie tratatomul nu boala. Sã dai sfaturi pecare uneori pacientul nu leurmeazã, dar sã nu te superi, sãrepeþi de multe ori ce are defãcut pacientul ºi el sã întrebedupã câteva minute acelaºilucru.
Dar sã fii femeie mediceste ºi o mare satisfacþie, cândun bolnav îþi mulþumeºte cã sesimte mai bine sau un copil îþizâmbeºte ºi nu mai vrea sãplece din cabinet dupã consul-taþie. Satisfacþia cã ai pus undiagnostic corect într-un cazmai complicat ºi aceasta a fostconfirmat ulterior. Satisfacþie cãfiind pediatru la origine, îngri-jesc copiii copiilor pe care i-amurmãrit la începutul carierei.Deci, sã fi medic femeie este ºigreu ºi uºor, dar este frumos.Medic de familie, Roth Daniela
Femeia CASNICĂ
"Deºi majoritatea acti -
vitãþilor cas-nice ne revinnouã, femeilor,so cie tatea con-temporanã nuîncurajeazã statu-tul fe meii casni ce,ba dimpo trivã, in -du ce un sentimentde vi no vãþie, euchiar aº continua...dispreþ!... situaþia fiindechivalentã în viziuneamultora cu o limitare apreocupãrilor intelec-tuale, total neadevãrat.
Momentan eudeþin acest statut ºi deºinu mi-l permit, pentru încãpuþin timp mã voi bucura de el.Prezenþa mea acasã înseamnã omasã caldã ºi servitã la timpcopiilor mei atunci când pleacãsau vin de la ºcoalã sau antrena-ment, un profesor indulgentcare sã ajute la un eseu, un pri-eten care sã aibã timp ºi rãbdaresã îi asculte, sã îi ajute ºi care sãparticipe ºi sã se bucure de toateevenimentele importante dinviaþa lor.
Femeia casnicã areîntotdeauna îndatoriri pe caretrebuie sã le onoreze; dacã laserviciu ne putem eschiva înunele momente, acasã nu preane permitem acest lux, doardacã avem menajerã ºi totuºi aºadauga CV... oricât de pri-ceputã, de iubitoare este mena-jera, ea nu poate lua niciodatãlocul femeii casnice... almamei. Consider cã indiferentde locul unei femei în societate,de job, de clasa ei socialã sau deorice criterii de caracterizare, ofe meie este împlinitã atuncicând deþine ºi aceastã laturã."Mãdãlina Colþ.
Femeia MAMĂMamele au o vârstã
unicã; nu existã mame tinere,mame bãtrâne, mame frumoasesau urâte: existã doar mame!"(Alba de Cespedes y Bertini)
"Sã fi mamã este celmai mãreþ lucru care i se poateîntâmpla unei femei. Pentrumine cel puþin, aºa a fost. Amdevenit mamã când fete devârsta mea se gândesc cum sãse îmbrace, sã atragã atenþia,unde sã iasã în weekend ºi altelucruri de genul ãsta. În perioa-da când nu ºtii dacã eºti femeiesau eºti femeie în devenire, înperioada când o adolescentãîncearcã sã se descopere pesine, cautã rãspunsuri ºi modeleîn viaþã, eu am devenit mamã.Aveam 17 ani. Nu mi-a fostuºor, s-a întâmplat fãrã sã îmidoresc acest lucru, atunci, daracum mã bucur cã s-a întâmplataºa ºi cã am un bãieþel mare,sãnãtos ºi cu care mã mândresc.Mã simt împlinitã. Nu regretnimic din ce s-a întâmplat. Deºigurile rele m-au denigrat multtimp, în gândul meu mereu mi-
amzis: Ba
da, este bine! În primulrând cã nu am omorât unom, în al doilea rând,dacã nu-l aveam pe elpoate cã nu eram aiciunde sunt. Tatãl lui nul-a recu noscut, nu-lvede, nu a venit odatã sã se intere-seze de el. Nu vã spun ce greu mi-a fost sãtermin ºcoala. ªi nu din punctulmeu de vedere, pentru cã eu amfãcut eforturi sã mã menþin aºacum eram, dar m-am lovit demulte nedreptãþi atât din parteaunor colegi cât ºi din parteaunor profesori. Mi se reproºa cãam fãcut liceul de râs ºi voiaucu tot dinadinsul sã mã laserepetentã. Nu au reuºit pentrucã eu învãþam destul de bine,deºi se încercã sã se ascundãacest lucru sau sã parã contra -riul. Numai eu ºtiu cum în -vãþam când bãieþelul meu era decâteva luni. Dar am învãþat, amterminat liceul ºi eu consider cãnu am adus nicio ruºine liceului.Acum urmez Facultatea deMatematicã, la buget ºi suntfoarte mulþumitã de reuºitelemele. Familia mea m-a susþnutfoarte mult. Mama ºi fratelemeu m-au ajutat sã-l cresc peAlexandru, fãrã ca el sã simtãlipsa tatãlui sau alte neajunsuri.Bãieþelul are 5 aniºori acum,este foarte deºtept, mi s-a spusde la grãdiniþã sã-l dau de acumla ºcoalã cã este foarte ager laminte, însã mai aºteptãm. Într-ozi a venit de la grãdiniþã ºi mi-aspus: "mami, de mâine nu maimerg cu tine la grãdiniþã, mergcu Bogdan". Bogdan estefratele meu. Îi vede pe ceilalþicopii cu taþii lor ºi probabil elsimte lipsa tatãlui. Sau, mer -geam în altã zi cu el în oraº ºi avãzut o fetiþã dusã de mânã detatãl ei. Atunci m-a întrebat:"noi când mergem cu un bãiatde mânã?" Nu ºtiu de multe orice sã-i rãspund, este prea mic ºinu ºtiu dacã va întelege, darcând mã va întreaba de tatãl lui,cu siguranþã îi voi spune ade-vãrul ºi nu-i voi ascundenimic." Pãtrãscioiu FlorentinaEmanuela
Femeile mizilence - istorii nescrise"Femeia este un curcubeu deasupra orizontului familiei - un simbol al tihnei,
ale cãrui culori se numesc: Dragoste, Chibzuinþã, Cinste, Vigilenþã, Bunãtate,Înþelegere ºi Încredere." Sarghis Sakaian.
Pagina 7 Nr. 99 / martie 2013
În perioada 11 - 13 februarie,la Hotelul Intercontinental din Bucu-reşti, a avut loc lansarea Anului Euro-pean al cetăţenilor în România şiinaugurarea noii reţele de informare„Europe Direct”Cuvântul de deschidere al ma-nifestării a fost rostit de domnul Nico-lae Idu, şeful Reprezentanţei ComisieiEuropene în România, delegaţii fiindsalutaţi apoi de Excelenţa Sa domnulOliver Grogan – ambasadorul Irlandeiîn România (Irlanda deţine preşedinţiaUE în primele 6 luni ale anului 2013).În alocuţiunile celor doi dem-nitari s-a specificat faptul că acest ancoincide cu un moment de răscruce alprocesului de integrare europeană,evenimentul având loc la 20 de ani dela introducerea, prin Tratatul de laMaastricht a cetăţeniei europene, şi cuun an înaintea desfăşurării alegerilorpentru Parlamentul Europei. În conse-cinţă, activităţile organizate de institu-ţiile europene în 2013 se vor axa peexplicarea drepturilor cetăţenilor, iarautorităţile de la nivel european, naţio-nal, local, organizaţiile publice şi dinsocietatea civilă vor fi încurajate să îşiexprime punctele de vedere şi să îşiîmpărtăşească experienţele în cadrulunor platforme special create pentrupromovarea cetăţeniei. Un exemplu înacest sens este pagina de internet a cam-paniei iniţiate de Comisia Europeană,unde vor fi reflectate toate activităţilededicate la nivel european.E x c e l e n ţ aSa, dl. Olivier Grogan(un excelent vorbitoral limbii române) asubliniat că progra-mul preşedinţiei irlan-deze are drept obiec-tive prioritare stabili-tate, locuri de muncăşi creştere economică, dar şi instituireaunor forme de dialog atractive şi o maibună cunoaştere reciprocă a parteneri-lor din Uniune. În acest sens, DomniaSa a menţionat că, la 18 martie a.c.,dată ce reprezintă Ziua Naţională a Ir-landei ('St. Patrick's Day') ţară caresărbătoreşte şi 40 de ani de la aderareala Uniunea Europeană, la Bucureşti vafi organizat, în colaborare cu PrimăriaCapitalei şi I.C.R., un mare festival ca-re să prezinte cultura şi tradiţiile irlan-deze. „Sunt convins, a subliniat vorbi-torul, că, prin limbajul comun al arteivom reuşi mai uşor să facem paşi realiîn direcţia unei identităţi comune”.Părerile următorilor vorbitoriau fost dintre cele mai diverse, ceea cenu este un lucru rău, pentru că aşa cumspunea cineva: „Abandonarea limba-julu european... de lemn, este un semncă a început dialogul real şi că vorbele
frumoase trebuiesc înlocuite cu acţiunişi proiecte realiste” (Narcis Jitaru -Centrul Europe Direct Comăneşti)D o m n u lDacian Cioloş, co-misar european pen-tru agricultura, a datstartul unei dezba-teri cu privire la ceînseamnă cu ade-vărat cetăţenia euro-peana şi provocă-rile atuale cărora trebuie să le facă faţăU.E. Un discurs concis şi inteligent,vorbitorul subliniind, printre altele:„Aş prefera, atunci când vor-bim despre cetăţenie europeană, săevit termenul drepturi, aică atitudineapasivă, de aşteptare şi să propun o ati-tudine creativă şi reactivă a cetăţea-nului european, ca oportunitate com-plementară la ce ne oferă cultura co-mună, dar şi spiritul naţional.Apartenenţa la UE nu este unpremiu, ci o şansă participativă la re-inventarea Europei de jos în sus. Credcă, în acest proces de transformare, enevoie de o nouă cultură a dialoguluişi a compromisului pozitiv, în care săcăutăm ceea ce ne apropie şi să por-nim împreună la treabă. În fond, înUniunea Europeană, toate naţiunile,luate individual, sunt… minorităţi.”
Poetul, dramaturgul, romanci-erul şi jurnalistul la Radio France In-ternationale Matei Vişniec şi regizorulCristian Mungiu, au subliniat impor-tanţa dialogului cultural european înpromovarea valorilor autentice, ca şirolul de liant pe care limbajul artistic îlpoate avea în Babilonul european: „La masa Uniunii Europenes-au aşezat, poate, prea mulţi ban-cheri, polticieni, analişti, sociologi etc,fiind ignoraţi artiştii şi poeţii. Dar is-toria Europei este o înşiruire de ma-sacre şi, pe europeni, doar cultura i-aunit. Vă spun asta pentru că eu amdevenit european la... Rădăuţi, citind.Iar un astfel de european nu poate fiexilat sau marginalizat, pentru că areconştiinţa apartenenţei dincolo deharta geografiilor imediate.” - spuneaMatei Vişniec. Iar regizorul CristianMungiu adăuga: „Occidentul a obositşi că are nevoie de „sânge” proaspătşi de idei noi, ce pot veni din Est. ”Doamna Renate Weber, euro-parlamentar în grupul ALDE, s-a ară-tat sceptică în multe privinţe, conclu-
zionând, destul de sec: „Se vorbeştedespre dreptul cetăţenilor europeni dea nu fi discriminaţi; să fim serioşi!;Despre dreptul de a circula liber şi dea-ţi stabili reşedinţa oriunde; îmi vinesă râd!...” Din păcate râsul de acasă nuse potriveşte, întotdeauna cu cel de laBruxelles.Domnul Iuliu Winkler, euro-parlamentar din grupul popularilor eu-ropeni remarca că, desigur, nemulţu-miri există, dar ar fi absurd ca bene-ficiile să se împartă per capita: „Beneficiile pe care aparte-nenţa la Uniunea Europeana le aducedepind în mod decisiv de măsura încare fiecare stat şi fiecare cetăţean ge-nerează valoare adaugată, de contri-buţia pe care o are fiecare la ceea cenumim constructie europeana”.Mesajul video adresat parti-cipanţilor de doamna Viviane Reding,Vicepreşedinte al comisiei Europene şicomisar european pentru justiţie, drep-turi fundamentale şi cetăţenie, spunea:„Comunicarea înseamnă mai mult de-cât oferirea de informaţii, înseamnă şidialog. De aceea, în perioada Anuluieuropean al cetăţenilor 2013, ne vomapropia mai mult de cetăţeni”.Deosebită, din punctul devedere al realismului şi conciziei, afost intervenţia doamnei Oana Popa,fost ambasador al României în Croaţiaşi profesor asociat în cadrul Univer-sităţii „Babeş Bolyai„ din Cluj. Dom-nia sa remarca faptul că: „dacă nu este«ambalată» (prezentată) corespunză-tor, Europa nu se va «vinde», pentrucetăţeanul de rând. (...) Ar trebui săurmăm exemplul Poloniei care a ştiutsă maximizeze părţile pozitive aleapartenenţei europene”.Lucrările pe ateliere au fost şiele deosebit de animate, dar evident nuputem oferii amănunte decât de la celcare am participat „Abordareasubiectelor europene” lucrările căruiaau fost moderate de ziariştii DanSuciu, Luca Niculescu (Radio FranceInternational), Magdalena Morea(reporter TVR la Bruxelles) şi CălinHera.
Participanţii au vorbit despreexperienţa lor de ziarişti ai provinciei,cu patroni care aleg, între Europa şi unviol, subiectul ce face rating, cu difi-cultăţile de a „traduce” informaţiile eu-ropene în „dicţionarul” ideatic al loca-lităţilor mici etc.Au fost subliniaţi şi paşi pozi-tivi în domeniu, Reţeaua Centrelor Eu-rope Direct, coordonată de doamnaIoana Marchiş, având un merit incon-testabil în abordarea mai atractivă asubiectelor de presă legate de statutulde cetăţeni europeni al românilor. Săsperăm că acest nou început va fi unulla capătul căruia Europa nu va mai fi onoţiune, ci o realitate pentru fiecare dinnoi.
Inaugurarea Anului european al cetăţenilor şi a reţelei Centrelor Europe DirectBucureşti - Hotelul Intercontinental (11 - 13 februarie 2013)
TELEX EUROPEAN
În data de 20 februarie, ComisiaEuropeană a prezentat o comunicarereferitoare la un pachet de măsuri pri-vind investiţiile sociale pentru creş-tere economică şi coeziune socială.Iniţiativa are drept scop sprijinirea sta-telor membre în vederea unei utilizărimai eficiente a bugetelor alocate poli-ticilor sociale, prin promovarea bu-nelor practici şi furnizarea unor ori-entări în materie de investiţii sociale. Joi, 21 februarie, Comisia Euro-peană a adoptat pachetul lunar de de-cizii referitoare la procedurile vizândîncălcarea legislaţiei UE. Aceste de-cizii se referă la toate statele membreşi la majoritatea politicilor UE şi audrept obiectiv respectarea legislaţieiUE pe întregul său teritoriu, acţi-onând atât în interesul cetăţenilor, câtşi al întreprinderilor. Protecţia împotriva fumatului pa-siv s-a îmbunătăţit considerabil în UE,potrivit unui raport publicat de Comi-sie. În 2012, 28 % dintre europeni aufost expuşi fumatului pasiv în baruri -faţă de 46 % în 2009. Raportul sebazează pe rapoartele individuale ela-borate de cele 27 de state membre înurma Recomandării Consiliului pri-vind mediile fără fum de tutun din2009 (2009/C 296/02). Antreprenoriatul este cel maiputernic motor de creştere economicăşi de creare de locuri de muncă. Însăcare este iniţiativa europeană cea maicreativă şi mai de succes în spri-jinirea înfiinţării de întreprinderi şi încrearea de noi locuri de muncă? Pen-tru a afla răspunsul la această în-trebare, Comisia Europeană a lansatPremiile pentru Promovarea Între-prinderilor Europene (EEPA) 2013.Premiile recompensează cele mai bu-ne iniţiative publice şi cele mai buneparteneriate public-privat care pro-movează dezvoltarea întreprinderilorşi antreprenoriatul. (amănunte puteţigăsi în pagina: http://ec.europa.eu/ro-mania/news/15022013_premiile_pentru_promovarea_intreprinderilor_europene_ro.htm Comisia a desemnat anul 2013drept Anul european al cetăţenilor, unan dedicat cetăţenilor şi drepturiloracestora. Obiectivul este dublu: o par-te a eforturilor va fi destinată infor-mării – explicarea a ceea ce înseamnăa fi cetăţean european şi prezentareadrepturilor de care beneficiază oa-menii în virtutea faptului că sunt ce-tăţeni ai UE. Cealaltă parte va fi re-zervată ascultării. De-a lungul anului,vicepreşedintele Reding şi colegii săicomisari îşi vor conjuga eforturile cupoliticienii de pe plan nţiional şi localpentru a organiza dezbateri cu cetă-ţenii în întreaga Europă şi în toatestatele membre, pentru a le ascultapunctul de vedere şi a răspunde laîntrebările acestora. De ce Comisiaorganizează aceste dialogurile acum?Deoarece Europa se află în prezentîntr-un moment de răscruce. Toatălumea vorbeşte despre viitorul Eu-ropei, multe voci pronunţându-se înfavoarea evolţiei către o uniunepolitică de tipul unei federaţii destate. Pentru Comisie, este esenţial cacetăţenii europeni să aibă un cuvântde spus în această dezbatere.
Pagină realizată de:Lucian Mănăilescu şi Tiberiu Rânceanu
Pagina 8EVENIMENT CULTURALNr. 99 / martie 2013
În oraºul nostru pro -blema câinilor comunitari adevenit un fenomen aproapeimposibil de stopat, o luptãcontra morilor de vânt. Chiardacã în fiecare an, de lacrearea adã postului, s-au ridi-cat un nu mãr destul de marede câini de pe strãzile oraºuluipentru a fi închiºi ºi sterili zaþi,câinii comunitari continuã sãfie prezenþi pe strãzi, iaroamenii sunt nemulþumiþi, bamai mult, se simt ameninþaþi.
Mizilenii nemulþumiþi denumãrul mare de câini.
Cetãþenii oraºului suntextrem de nemulþumiþi de câi -nii care se gãsesc la fiecarecolþ de stradã, bloc, parcurichiar ºi la spital. Mulþi dintreaceºti câini sunt agresivi, suntcazuri în care aceºtia au muº-cat oameni, nu numai pe strãzici chiar ºi în curtea spitalului.
"Am avut mama in -ternatã pânã acum douã sãp-tãmâni ºi trebuia sã merg la easeara, dupã ce ieºeam de laserviciu, iar de fiecare datãeram atacatã de aceºti câini.Cu greu reuºeam sã trec de ei.Nu înþeleg cum nimeni nuface nimic în privinþa lor. Vãspun cã sunt foarte agresivi" -anonim.
"Eu am fost muºcatãde un câine în curtea spitalu-lui. Nimeni nu mi-a spusnimic când m-am dus pentru amã trata. Nu existã interes ºinu ni se dã nicio explicaþie!" -Maria, 54 de ani.
"În spital, ce sã zic,pã cat cã avem astfel de con -diþii. Este posibil sã intri în tr-un spital, iar pe holul spitalu-lui sã te întâlneºti cu un câi -ne? Vã spun cã i-am vãzut ºipe canapele pe care aºteaptãpacienþii. Trageþi dumnea -voastrã concluzii. Atât pot sãspun!" - Mariana, 35 de ani.
În privinþa câinilor dela spital s-au lansat fel ºi felde acuze, cum cã suntîndrãgiþi de anumite cadremedicale care nu renunþã laei, cã li se dau mâncare ºi suntpractic "de-ai casei", etc.
Reclamaþiile lor nuau trecut pe lângã noi fãrã sãdãm importanþã, de aceea ammers sã stãm de vorbã cudomnul manager al spitalului,domnul Roºu Leonard carene-a declarat: "Problema estefoarte veche dar ciclicã. Chiardin 2006, de când sunt eumanager aici, au fost serii ºiserii de câini care au apãrut ºi
dupã care au dispãrut. Au fostluaþi de-a lungul anilor, s-aufãcut nenumãrate adrese cãtreprimãrie, au venit, au luat omare parte din câini, dupãcare au apãrut alþii, iar s-auluat, iar au apãrut. La unmoment dat nu mai erau de -loc, doar vreo 3 câini, dupãaceea iar s-au înmulþit. Estefoarte dificil, deoarece câiniiãºtia vin din oraº, sunt câinico munitari, sunt atraºi de hra -nã pentru cã îi hrãnesc chiar ºi
pacienþii ºi nu s-a reu ºit pânãacum sã stopãm aceastã pro -blemã. Este ceva de nestã pâ -nit, pentru cã de geaba pot filuaþi de aici, din curtea spi-talului când ei pot veni dinalte pãrþi ºi din câte am înþelesaduºi ºi din alte localitãþi,ceea este pur ºi simplu îngro -zi tor. E drept cã nici cei carevin sã-i ia nu reuºesc sã-iprindã întotdeauna. Chiar a -cum câteva zile au venit ºi aureuºit sã prindã doar unul.Sunt ºi niºte câini îndrãgiþi deunii medici, dar numãrulacestora nu depã ºeº te cifra detrei. Cei trei câini, protejaþi, sãzicem, la spital, sunt vacci-naþi, sterilizaþi, îngrijiþi.. li s-au pus chiar ºi nume: Fru -muºica, Adriana... Din pun -ctul meu de vedere pot fi luaþioricând ceilalþi câini ºi chiarpropun ca de fiecare datã cândse ridicã din oraº sã vinã ºi laspital. Si pe noi ne deranjeazã,deranjeazã pa cien þii, fiind unrisc pentru ei. Noi creem niº -te responsabilitãþi inutile dincauzã cã nu reuºim sã îm -piedicãm acest fenomen. Nicinu putem izola în totalitatepoarta spitalului, dar dacã eiar fi luaþi mereu, în mod sis-tematic, cred cã la un mo -ment dat nu ar mai fi. Mi s-aspus de la primãrie cã nu maiau posibilitãþi de cazare acâinilor. Am spus cã eu nu potsã creez aici un þarc, am fãcutîntr-adevãr într-o perioadã,când nu exista adãpostul, i-amizolat într-o curte, dar în ur -ma unui control, cineva "bi -nevoitor" a deschis uºa toc-mai ca sã-mi creeze niºteprobleme. Noi ne-am oferit sãducem ºi resturile de mâncarela adãpost. ªi am dus operioadã, dupã care am vãzutcã au venit iar câini aici. Iarcei care îi hrãnesc, o partesunt din pacienþi, iar cealaltãparte, cadrele medicale îi hrã-nesc tocmai ca sã nu fie agre-sivi. Una peste alta, ei nici nuar trebui sã fie hrãniþi nici sã
fie pe aici. Acesta este punc-tul meu de vedere."
Fãrã speranþã"ªtim cã lumea este
nemulþumitã în ceea ce pri -veºte câinii fãrã stãpân, noiam fãcut tot ce se putea face,adicã am ridicat ritmic, sute ºisute de câini. Totuºi, mereune pomenim cu noi haite, carenu ºtim de unde sunt aduºi.Aproape cã nu mai avem ve -nituri sã le a cordãm hranacelor existenþi în adãpost.Numai acum, în luna februa -rie am strâns peste 50 de câinicomunitari care aºteaptã sã fiesterilizaþi. În momentul actualla adãpost sunt aproximativ150 de câini strânºi din oraº.Noi vom continua acþiunea deprindere a acestora însã, neluptãm cu morilor de vânt." -ne-a declarat domnul Dra -gomir Ionel, sef S.P.G.C.
Care este situaþiacâinilor prinºi ºi duºi în adã-post, ne spune domnul doctorveterinar, Codescu Valentin.
"Din 2011 de cândam contract cu PrimãriaMizil, am tratat ºi castrat toatepatrupedele care au fostprinse ºi duse la adãpost. Eunu sunt de acord cu euta -nasierea, câinii vaga bonzicare ajung în adãpostul ame-najat din oraº, sunt deparazi-taþi, vaccinaþi anti-rabic, a poisterilizaþii. Acum aºteptãm sãvinã cãldura sã-i putem operape cei noi aduºi, în numãr de50 ºi ceva de câini. Soluþia,dupã pãrerea mea, este aceeacã trebuie luate mãsuri întoate localitãþile din împrejur
privind cãinii comunitari.Aceºtia sã se strângã de pestetot ºi sterilizaþi, nu luaþi dintr-o parte ºi duºi în alta. Multeprimãrii lucreazã cu anumitefirme pentru prindere a aces-tor patrupede, firme care îºiiau banii pe cap de câine prinsºi îi lasã în altã localitate,urmând sã ia niºte bani ºi deacolo. Cam aºa stau lucrurileºi astfel nu vom putea nicio-datã stopa acest fenomen. Tottimpul ne trezim cu alþii ºialþii ºi alþii. Nu se mai ter-minã! ªi oamenii ar trebui sãînþeleagã gravitatea acestuifenomen ºi sã ia ºi dumnealormãsuri pentru cã, rezerva esteîn gospodãriile oamenilor ºide acolo trebuie sã se înceapãsã se facã ceva. Oamenii nu-icastreazã, îi lasã sã seînmulþeascã ºi mulþi sfârºescpe strãzi."
Câinii comunitari, protejaþi de locatari.
În prezent, în adãpostsunt cazaþi circa 150 de câini,unii sunt chiar luaþi de oa -meni, iubitori de animale, iaralþii au fost daþi spre îngrijireunor ciobani, cu stâne, care aunevoie de câini. Po trivit maimultor declaraþii culese dinoraº sunt foarte mulþi oamenicare împiedicã ridicarea aces-tor câini, as cun zându-i înscãrile blo cu rilor ºi eliberaþidupã ce pericolul de a fi ridi-caþi trece, cum este cazul uneidoamne, Mãrcu lescu, care afost vã zutã în timp ce fãceaacest act de "eroism" diniubire pentru aceste animale.Cazurile sunt însã mult maimulte. Iar acest fenomen ascãpat de sub control.
Ce spune primaruloraºului Mizil despre aceastãsituaþie: "Situaþia este scãpa tãde sub control nu numai laMizil, ci la nivel naþional. Nuputem sã fim instrumenteleunei inedite afaceri de plimbatcâini. Am explicat cu lux deamãnunte toatã aceastã situ-aþie pentru rezolvarea cã reiaam fãcut tot ce se putea face:contracte cu societãþi specia -lizate pentru a-i ridica, adã-post de câini, sterlizarea lor,asistenþã medicalã etc. Seaduc sute ºi sute de câini înoraº, ce sã facem, despre cevorbim în acest caz? Nimeninu poate þine piept unei ase -menea situaþii. Nu este vorbanumai de câinii oraºuluiMizil, ci ai tuturor, asta sã seînþeleagã! Fac o invitaþie la
realism ºi înþelegerea situaþieiîn ansamblu: dincolo de ridi-carea lor propiu zisã (careînseamnã arme speciale, se -ringi, sedative, personal cali-ficat) mai trebuie hranã, asis-tenþã medicalã, spaþiu, îngri-jire, operaþii de castrare, cu rã -þenie etc. Toate acestea se tra-duc în importante sume debani, bani din colectareaimpozitelor ºi taxelor locale,iar inviaþia mea la realism tre-buie direcþionatã ºi spre cele-late probleme ale ora ºuluicare-ºi aºteaptã rezol varea.Sugerez redacþiei POªTA -LIONUL un sondaj de opiniepe tema "Ce credeþi cã ar tre-bui fãcut pentru a stopafenomenul câinilor fãrãstãpân?" Vã aºtept sugestiile,propunerile!"
Cristina Colþ
Câinii comunitari - care ar putea fi ultima soluţie?Servicii publice
deconcentrate ºi alte servicii
Direcþia de Sãnãtate Publicã Prahova0244.522.201 / 0244.407.767
Fax: 0244.523.471DIRECTOR-Ion Alexandru BÃLOI
Comisariatul Judeþean pentru ProtecþiaConsumatorilor0244.576.436
Fax: 0244.576.643COMISAR ªEF-Corneliu BUZU
Consiliul Judeþean Prahova0244/514545 (centrala) FAX: 0244-51.58.16 Responsabili de relaþia cu cetãþenii:Soare Alina, Pascal Georgeta
Inspectoratul Teritorial de Muncã0244.510.372
0244.511.171Fax: 0244.510.372DIRECTOR-Dumitra IONESCU
Casa Judeþeanã de Pensii0244.577.406Fax: 0244.519.140DIRECTOR-Roxana CIOLAC
Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþeide Muncã0244.571.444/ 0244.576.246
Fax: 0244.571.444DIRECTOR-Dragoº PÂRVAN
Direcþia Judeþeanã Generalã aFinanþelor Publice0244.407.710 / 0244.593.676Fax: 0244.593.906DIRECTOR-Daniel PETRE
Garda Financiarã-Secþia Prahova0244. 512 190
Fax: 0244.597.769DIRECTOR-Marian FÃTU
Direcþia Agricolã Prahova0244.593.210Fax: 0244.596.154DIRECTOR- Aurel ANGHEL
Inspectoratul Teritorial pentru CalitateaSeminþelor ºi a Materialului Sãditor0244.590.157
Fax: 0244.590.157DIRECTOR-Adina VOINEA
Agenþia Judeþeanã de Protecþie aMediului0244.544.134 / 0244.594.960Fax: 0244.515.811DIRECTOR-Mihai BUZEA
Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentruSiguranþa Alimentelor Prahova0244.571.751
Fax: 0244.575.351DIRECTOR-Mihai TERECOASÃ
Inspectoratul ªcolar Judeþean0244.577.699
Fax: 0244.577.400Inspector ªcolar General-Horia TOMA
Registrul Auto Român0244.551.255
Fax: 0244.551.255ªef Reprezentanþã-Radu SOCOLEANU
Autoritatea Rutierã Românã0244.598.321
Fax: 0244.599.189ªef Agenþie-Ion Marius FENECHIU
UTILE
Pagina 9 TINERET Nr. 99 /martie 2013
ªtefania are 13 ani, esteelevã în clasa a VII-a A ºi faceparte din copiii deosebiþi aioraºului nostru, o elevã exem-plarã cu rezultate ºcolare pemãsurã ºi pe care am deosebitaplãcere sã v-o prezint în acestnumãr al publicaþiei noastre.Un spiriduº de fetiþã, cu un zâm-bet timid a început sã-mipovesteascã cu glasul plin deemoþie cã mama sa este modelulei, o susþine ºi o ambiþioneazã întot ceea ce-ºi propune sã facã.
Îi place foarte multlimba ºi literatura românã, adorãpoeziile lui Mihai Eminescu,plãcându-i foarte mult stilul aces-tuia de a-ºi exprima sentimentele.ªi pentru cã îi place tot ce þine descris ºi de lecturã este ºi redactorla revista ºcolii "Curioºilor" careapare semestrial, mai ales înpreajma unor sãrbãtori deosebite.Se caracterizeazã a fi ambiþioasã
ºi sociabilã iar peste ceva anibuni, se vede a fi un bun avocatcare va susþine ºi va ajutaoamenii. Îi place tot ce e nou,inedit iar în timpul liber picteazã,în mod special peisaje, iubeºtemuntele deoarece o încarcã cuenergie pozitivã.Pentru a afla mai multe desprecea mai bunã elevã a ªcolii"Sfântul Nicolae", am abordat-ope doamna dirigintã Mirela Cîr -stescu, profesor de matematicã,care ne-a declarat urmãtoarele:"În afara faptului cã este o elevãfoarte bunã care are media gene -ralã 10, este un copil deosebit,sensibil, conºtiincios care întot-deauna vrea sã ºtie cât mai multºi este foarte iubitã de colegi pecare-i ajutã întotdeauna.
Participã la toate acti -vitãþile extraºcolare, s-a remarcatprin reprezentaþiile prestate încadrul trupei de teatru a ºcolii,
este membru în patrula de circu-laþie ºi a câºtigat Locul I la etapalocalã ºi Locul IV la etapa ju -deþeanã, participã cu patru lucrãride picturã în cadrul unui proiectcare se aflã în derulare, suntemcu toþii foarte mândri de ea.
Doresc sã menþionez cãprovine dintr-o familie modestã -care însã a pus pe primul loc edu-caþia ºi formarea ei ca om ºi ar fiextraordinar ca toþi pãrinþii sã-ºisusþinã copiii ºi sã-i motiveze aºacum o fac dumnealor.
Dupã cum o cunosc peªtefania, sigur viitorul îi va ofericeva bun, aºa cum meritã, strã-daniile ei nu vor rãmâne neres-plãtite".
Asta credem ºi noi, ºi îiurãm mult succes în continuare!
Gabriela NEGOIÞÃ
Copii deosebiti cu rezultate deosebite
"Copilul nu datoreazã pãrintelui viaþa, ci creºterea" -Nicolae Iorga
MATACHE ŞTEFANIA VALENTINA- FATA DE NOTA 10 A ŞCOLII"SFÂNTUL NICOLAE"
continuare din numãrul trecutCoji de pepene verde (fã -
rã stratul din exterior, acesta se în -lãturã) se dau pe rãzãtoare, se a -mes tecã cu zahãr sau miere dealbine ºi se pãstreazã în frigider, însticle de culoare închisã. Câte o lin-gurã de suc se bea împreunã cuceai în timpul mesei. Reþeta poatefi folositã în cazul pietrelor din bilã.
- Despre puterile de vin-decare ale brusturelui ºtie probabiltoatã lumea. În tratarea pietrelorse folosesc frunzele verzi sau us -cate; 60 g de frunze se infu zeazãîn termos cu 600 ml apã clocotitãtimp de patru ore. Se beau câte200 ml de trei ori pe zi înainte demasã. Reþeta propusã se foloseºteºi în cazurile de ulcer stomacal,ulcer duodenal, pietre la ficat.
- 2 linguri rãdãcina de pir(chir) târâtor tãiat mãrunt se lasãtimp de opt ore (sau peste noapte)în 500 ml apã rece de izvor. Se beacâte un pahar de trei ori pe zi întremese.
- Pentru eliminarea nisi -pului se foloseºte o metodã radi-calã: 10 lãmâi se spalã bine cu apãfierbinte ºi se dau prin maºina detocat. Se amestecã cu 2 litri de apãfiartã ºi rãcitã, plus 2 linguri deglicerinã ºi se lasã 30 minute într-un loc cald. Se strecoarã ºi se beacâte un pahar la fiecare 10 minute;tot amestecul trebuie bãut înmaxim douã ore. Dupã ce toatãcantitatea s-a bãut, pe rinichi seaplicã o pernã electricã fierbintesau câteva sticle umplute cu apãfierbinte. În timp ce începe eli -minarea nisipului, uneori apar ºidureri; de aceea se recomandã cabolnavul sã stea într-o cadã cu apãfierbinte sau sã ia pastile NoSpa.
- Seminþele de urzicã seconsumã o datã pe zi, câte 3 g deseminþe, de preferinþã râºnite; seþin în gurã 2-3 minute, apoi seînghit, în lipsa seminþelor se folo -sesc flori de urzicã. Într-o sticlã sepun pânã la 1/3 flori de urzicãpeste care se toarnã þuicã pânã seumple sticla. Se lasã la macerat 10zile închisã bine ºi la întuneric. Sebea câte o lingurã cu 150 ml apãde trei ori pe zi dupã masã.
- Scaiul este o buruianãde care nu se bucurã lumea. Darnu degeaba a apãrut el în grãdinaDomnului. Este folosit în diferiteafecþiuni, mai ales pentru pietre larinichi. O lingurã de plantã sepune într-un pahar de apã fierbinteºi se fierbe timp de un minut, apoise infuzeazã 12 ore. Se bea câte ojumãtate de pahar, de douã ori pezi înainte de masã, timp de douãsãptãmâni.
- O metodã mai puternicãpentru eliminarea pietrelor. Seamestecã bine câte o linguriþã derãdãcinã de pãtrunjel, rãdãcinã depãpãdie, mãceº, porumbar, floride morcov sãlbatic, gãlbenele,urzicã ºi paie de secarã, toatemãrunþite cât mai bine. Se toarnãpeste ele patru pahare cu apã ºi sefierb timp de 10 minute; se lasãacoperite pânã la rãcire, apoi sestrecoarã. Se bea câte o jumãtatede pahar cu 30 minute înainte demasã.
- Dacã durerile renalesunt provocate de un chist al
rinichiului sau polichistozã, încer-caþi sã vã trataþi cu ajutorul plan -telor care au putere de dizolvare achistului.
- Frunze tinere de brus-ture se spalã, se usucã ºi se trecprin maºina de tocat. Sucul sestoarce prin 2-3 straturi de tifon ºise pãstreazã într-o sticlã bineînchisã în frigider. Se bea strictdupã urmãtoarea schemã, timp deo lunã. Prima ºi a doua zi se beacâte 1 linguriþã de douã ori pe zi, atreia ºi a patra zi câte 1 linguriþã detrei ori pe zi, în continuare câte 1lingurã de trei ori pe zi luatã întremese. Dacã timp de o lunã proble-ma se rezolvã doar parþial, serepetã tratamentul încã o datã.
- Rãdãcina de iarbã marese spalã bine cu apã rece ºi se radesau se toacã mãrunt; se amestecãbine 30 g rãdãcinã cu 2 linguri dezahãr ºi 1 lingurã de drojdie. Setoarnã peste amestecul obþinut 3litri apã caldã ºi se lasã douã zileîntr-un loc cald. Se bea câte 0,5pahar de trei ori pe zi înainte demasã, pânã se termina lichidul.Dupã o pauzã de 20 zile cura serepetã.
- Nuci verzi tocate seamestecã cu o cantitate egalã dezahãr sau miere de albine ºi se lasãbine închise într-un loc fãrã lu -minã timp de o lunã. Sucul ob þinutse bea de trei ori pe zi înainte demasã.
- Un pumn flori de gãl-benele cu 700 ml alcool dublurafinat se lasã la macerat douãsãptãmâni într-un borcan învelit înþesãtura de culoare neagrã ºi la cãl-durã (lângã sobã sau calorifer).Borcanul se agitã zilnic. Alcoolulse strecoarã prin tifon ºi florile sestorc bine. Se bea câte o lingurã cu50 ml apã de trei ori pe zi cu 30minute înainte de masã.
- Pentru curãþarea rini -chilor se folosesc seminþe de in.Un pahar de apã cu o linguriþã deseminþe se fierbe cinci minute peun foc mic. Dupã rãcire se beacâte jumãtate de pahar la fiecaredouã ore timp de douã zile. Înaintede consumare, fiertura se dilueazãcu apã fiartã.
- Pentru vindecarea pie lo -nefritei se amestecã 10 linguri demiere de albine cu 5 linguri se -minþe de þelinã pisate. Amesteculse încãlzeºte pe aburi (bain ma rin)timp de 20 minute. Copii beau câ -te o linguriþã cu 30 minute înaintede masã timp de o sãptãmânã, iaradulþii timp de o lunã. Dacã boalaa cãpãtat formã cro nicã, tratamen-tul va dura mai mult timp.
- În tratarea pielonefriteise mai folosesc ºi aplicaþii cuargilã amestecatã cu oþet de mere.Argilã unsã pe o bucatã de þesã-turã mai groasã se aplicã peregiunea rinichilor ºi se þine timpde ºase ore, ºapte zile la rând. Înacelaºi timp se þine o dietã alimen-tarã, pâinea se înlocuieºte cumãmãligã, se bea ceai din mãtasede porumb ºi din seminþe debostan.
În primul rând aº vrea sãmulþumesc redacþiei ziarului localPoºtalionul pentru ºansa ce mi-aacordat-o de a-mi exprima în scrissentimentele ºi trãirile personale.Pentru mine a fost un privilegiu ºitotodatã am simþit cã nu suntinutilã societãþii în care trãiesc.Poate vã întrebaþi ce legãturã aretitlul sugestiv "Iubeºte viaþa ºi totce te-nconjoarã"?
În jurul nostru, existãmultã nemulþumire sufleteascã ºimã întreb de ce? ªi totodatã îmirãspund cã acest dezechilibrusufletesc este din cauzã cã amuitat sã discernem sentimenteleumane. Aº vrea sã vã împãrtãºescvoinþa ºi bucuria mea de a trãi,chiar dacã destinul nu mi-a dãruito viaþã asemãnãtoare ca a celormulþi ºi anume o sãnãtate firea-scã. Sunt un om imobilizat într-un cãrucior de la vârsta de doi aniºi astãzi am ajuns la 56 de ani.Privind în urma mea nu pot lãsanimic ca amintire în eternitate.Nu am sãdit un pom, nu am avutun copil, nu am fãcut o casã, nuam avut o carierã. Nu m-ambucurat de plimbãri, de trãiri per-sonale ºi de alte împliniri alevieþii. ªi totuºi m-am bucurat deviaþa ce mi-a dat-o Dumnezeu,cãlãuzindu-mã dupã un citat:"Mâinile tale m-au fãcut ºi m-auzidit ca sã caut cãrãrile tale". ªicãutând aceste cãrãri am gãsitcãrarea rãbdãrii ºi a înþelepciuniide a-þi trãi viaþa cu bucurie ºisperanþã aºa cum þi-o dã bunulDumnezeu.
Astãzi în jurul meu suntoameni cãrora nu le lipseºtenimic. Sunt sãnãtoºi, se pot îngri-ji singuri, pot munci, îºi potîndeplini toate plãcerile vieþii ºiveºnic sunt nemulþumiþi ºi nesa -
tisfãcuþi. De ce? Pentru cã nupreþuiesc cu adevãrat viaþa, darulsublim al divinitãþii. Uneori amajuns sã detest omul de lângãmine care întotdeauna se victi -mizeazã, se plânge, nepreþuind ceare mai de preþ.. viaþa ºi sãnã-tatea. Într-o lume atât de bulver-satã de incertitudinea noastrãmoralã, nici nu ai la ce te aºtepta.Solul sufletesc al suferinþei melel-am înlocuit prin voinþa ºi bucu-ria mea de a trãi pentru dragosteafaþã de Dumnezeu, care ne în -deamnã sã ducem crucea vieþii cumultã demnitate.
Dacã ne-am bucura detot ce ne-ncojoarã, de tot ce nuputem crea noi, de lumina zilei,de bolta cereascã, de natura careschimbã faþa anotimpurilor, deiubire, de tandreþe, de gingãºiamulticolorã a florilor ºi de multeîmpliniri ale acestui univers pecare nu le putem crea noi, am fimai fericiþi ºi mulþumiþi. Dar cupãrere de rãu o spun, am ajuns sãtrãim fãrã sens, necãutând cã -rãrile vieþii. Aceste cãrãri alevieþii fiind înþelepciunea, rãb-darea ºi demnitatea care ne-ar în -drepta paºii spre lumina sufle -teascã ºi împlinire moralã. ªitotodatã ne-am umple cugetul debucurie ºi am înþelege cu ade-vãrat ce este viaþa. Sã nu credeþicã nu am suferit pentru ce mi seîntâmplã. Poate cã au fost zilecând doream ca alta sã nu mai fie,ºi am regretat pentru acest gând.Cãci viaþa trebuie trãitã aºa cumþi-o dã Dumnezeu. E drept cã pelângã tãria care am impus-osufletului, anume sã-mi fie maiuºor, am fost înconjuratã ºi spri-jinitã cu multã dragoste ºi afecþi-une de cei dragi: pãrinþi, frate,veri, mãtuºi, unchi, prieteni ºi
chiar veci-ni. Pentrumine acest sprijin ºi ajutor de unreal folos, a fost o speranþã ºi obucurie pentru care eu lemulþumesc din suflet ºi veºnicvreau sã le fiu recunoscãtoare.De aceea iubiþi cititori ºi oameniai zilelor de azi, care veºnic sun-teþi descurajaþi, vã sfãtuiesc cãorice impediment al vieþii tre-buie, cu mult curaj ºi demnitate,trecut! Pentru cã viaþa, permanenteste o luptã!
Majoritatea dorinþelorle-am trãit imaginar datoritãcondiþiei mele fizice. Eu tot cemi-am dorit ºi nu am putut înde -plini, am trãit în sufletul meu ºiinima mea, virtual. M-am bucuratde lucruri mãrunte ºi fireºti. Amzâmbit când am vãzut luminazilei. M-am alintat când razasoarelui m-a mângâiat ºi mi-aluminat sufletul. Am dat preþ zileicare a fost ºi va urma sã vinã.Încerc ºi celor din jurul meu sã ledau exemplu rãbdarea ºi voinþamea de a trãi în ciuda destinuluipe care-l trãiesc. Mã bucur de totce mã-nconjoarã preþuind cu ade-vãrat viaþa, darul sublim alomenirii.
Deci iubiþi cu adevãratviaþa, îndepãrtaþi greul din sufletºi apreciaþi tot ce este în jurulvostru. Sã fim veºnic mulþumiþide tot ce ne-a dãruit creaþia divinãºi anume: Viaþa, Natura ºiUniversul. Daruri pe care ni leputem dãrui, doar le primim ºipreþuim. V-am spus cã nu pot lãsaîn urma mea valori materiale, dardoresc sã luaþi exemplu rãbdarea,voinþa ºi curajul meu de a trãi,indiferent de destinul pe care l-am primit. Iubeºte viaþa!
Florentina Vasilicã
O FEMEIE PUTERNICAIubeşte viaţa şi tot ce te-nconjoară!
LEACURI STRĂMOŞEŞTIDURERI DE RINICHI
DIVERSENr. 99 / martie 2013 Pagina 10
INGREDIENTEFãinã - 500 grame, lãmâi, lapte-300 ml, margarinã Unirea - 200grame, 2 ouã, zahãr pudrã - 70grame, zahãr vanilat -1 pliculeþ,150 g mac, 40 g drojdie
MOD DEPREPARARE
1. Se face o maia din200 ml lapte cãlduþ, un praf dezahãr, drojdia ºi 4 linguri de fã inã.Dupã ce se amestecã bine cu telul,se lasã la dospit 30 de mi nute. Sepune la fiert macul cu 100 mllapte ºi se fierbe pânã se îngroaºã.Dupã ce s-a rãcit se a mestecã cu50 g margarinã. Al bu ºurile se batspumã cu zahãrul vanilat, apoi seadaugã peste mac.
2. Se amestecã gãlbe-nuºurile cu 100 g margarinã to -pitã ºi rãcitã ºi cu coaja rasã de lalãmâie. Se cerne fãina ºi seames tecã cu zahãrul pudrã, apoicu maiaua ºi amestecul de gãl-benuºuri. Se frãmântã 20 deminute ºi se lasã la dospit jumã-tate de orã.
3. Se împarte aluatul îndouã pãrþi. O parte se împarte iarîn patru ºi se întind cu su citorulpa tru cercuri ega le. Se ungefiecare cerc cu margarinarãmasã ºi se suprapun, apoi setaie din centrul cercului pânãaproape de margini în opt pãrþiegale. Se scot vârfurile spre îna-farã. Cealaltã jumãtate de aluatse întinde sub formã de drep-tunghi, se unge cu compozi þia demac ºi se ruleazã. Se taie feliigroase de 1 cm dar nu de tot ºi sepune în mijlocul rãmas gol astfelîncât feliile tãiate sã se supra-punã oblic de jumãtate. Înmijloc punem un capãt de ruladãcrestat puþin pe margini. Se ungedeasupra cu margarina topitã(sau cu ou) ºi se coace 30 deminute în cuptorul preîncãlzit la180 de grade.
Micul secret al reþetei Foile de aluat rotunde
trebuie sã fie puþin mai micidecât tava de la aragaz pentru cãvor mai creºte.
Poftã bunã!
CUM E CORECT? FILOSOF sau FILOZOF?În timp ce în Dicþionarul
Explicativ al Limbii Rãmâne(DEX) cuvântul original "filoso f-oafa" face doar trimitere la "filo-zof", potrivit Dicþionarului Orto -gra fic Ortoepic ºi Morfologic(DOOM) al Limbii Române, e di -þia 2005, atât varianta "filosof", câtºi cea de "filozof" sunt consi de ratecorecte. Numai cã filosofii nu suntde acord cu lingviºtii, pledând
doar pentru scrierea cu vân tului cu"s", în acest fel pãs trân du-se eti-mologia termenului preluat înlimba românã, acum câ teva sutede ani, din greaca mo dernã.
Academicianul Alexan -dru Graur explica faptul cã, odatãcu influenþa apuseanã, s-a rãspân-dit pronunþarea cuvântului filosofcu "z", la fel ca în limbile francezãsau germanã. Aceasta s-a genera -
lizat ºi a dus, în limba românã, lascrierea cu "z", care a fost impusãmultã vreme de norme. Aºa seexplicã ºi faptul cã în DEX 1998apare termenul "filozof-oafa" ºiderivatele acestuia "filozofa, filo -zo fala, filozofare, filozofic, filo-zoficeste, filozofie" etc, iar forma"filosof-oafa" (unde se face tri mi -terea la "filozof-oafa") este con -semnatã ca posibilã, tolerabilã.
Filosofii sunt, însã, dealtã pãrere. Ei îºi argumenteazãopinia prin faptul cã termenul"filosof" este format din grecescul"philos" ce înseamnã "iubitor" ºi"sophia" ce se traduce prin înþe -lepciune, cuvântul "filosofie" a -vând înþelesul de "iubire de în þe -lepciune", iar dacã se pãstreazãscrierea cu "z", partea a doua acuvântului "zophos" ar avea sen-
sul de "întuneric" (filozofie -iubire de întuneric?)
Ultima ediþie a DOOMdã, însã, libertatea de a alege întrecei doi termeni, ambele formefiind considerate corecte, însãrecomandabilã este prima vari-antã, cea cu "s". Prin urmare,potrivit noilor norme, este indicatsã scriem "filosof, filosofie,filosofic, filosofare etc".
Continuare din numãrul trecutCECIL (IA) / CELIA - de la "cae-cilia", nume latin, în seamnã "orb"CEZAR - de la "caesarius", numelatin ce înseamnã "ºeful"CIPRIAN - de la "cyprianus",nume latin ce înseamnã "originardin Cipru"CLARA - de la expresia latinã ceînseamnã "sclipitor"CLAUDIA / CLAUDIU - de la oexpresie latinã care înseamnã"ºchiop"CLEMENTINA - de la "clemen-tia", nume latin ce înseamnã "plinde milã / milos"CLEOPATRA - de la "kleopatra",
nume grec ce înseamnã "mândriatatãlui"CONSTANTIN - de la "con-stans", nume latin care înseamnã"constant / statornic"CORINA - de la "kore", numegrec ce înseamnã "fecioarã" CORNEL (IA) - cuvântul de ori -gine este "cornu", echivalentullatin pentru "horn"COSMIN - probabil o formãderivatã de la "Cozma" (în limbaturcã "koz" înseamnã "frumos")CRISTINA / CRISTIAN - de la"christiana", nume latin ce înseam-nã "urmaºul lui Cristos"
Continuare în numãrul urmãtor
1 martie - 225 de ani de lanaºterea poetului, prozato -ru lui ºi dramaturgului ro -mân, Gheorghe Asachi;
2 martie - 45 de ani de lamoartea slavistului, eseistu-lui ºi memoralistului Gri -gore Nandriº:
3 martie - 150 de ani de lamoartea poetului ºi traducã-torului Iancu Vãcãrescu;
135 de ani de la semnareaTratatului de la San Stefanoprin care s-a pus capãtRãzboiuui ruso-româno-turc, consfinþindu-se astfelindependenþa Serbiei, Mun -tenegrului ºi României, pre - cum ºi autonomia Bul gariei;
4 martie - 335 de ani de lanaºterea compozitoruluiita li an Antonio Vivaldi;
5 martie - 45 de ani de ladesfãºurarea primei ediþii aFestivalului InternaþionalCerbul de Aur;
7 martie - 110 ani de lanaºterea scriitorului TudorMuºãtescu;
10 martie - 60 de ani de lanaºterea epigramistului brã -i lean Mircea Constanda
14 martie - 105 ani de lanaºterea fizicianului ªerbanÞiþeica, membru al Aca de -miei Române;
15 martie - 75 de ani de lamoartea medicului Gheor -ghe Marinescu, fondatorulºcolii româneºti de neurolo-gie;
16 martie - 56 de ani de lamoartea sculptorului ro -mân, Constantin Brâncuºi
17 martie - 130 de ani dela prozatorului Urmuz;
25 martie - 200 de ani dela naºterea poetului ºi pu -blicistului Cezar Bolliac;
26 martie - 90 de ani de lavotarea Constituþiei Româ -niei Mari, promulgatã prindecret regal la 28 martie1923 ºi publicatã la 29 mar-tie;
29 martie - 135 de ani dela naºterea poetei ºi pubi-cistei Elena Farago;
30 martie - 45 de ani de lanaºterea cântãreþei CelineDion;
31 martie - 80 de ani de lanaºterea poetului NichitaStãnescu.
Originea prenumelor noastre
CASĂ DE PIATRĂ
Epuran Nicolae cu Mardan Mihaela - Oana
Lepãdaru Dumitru - Daniel cu Baciu Valeria
Catrinoiu Radu - Mitruþ cu Floroiu Iuliana -Roxana
Mizileanu Ionuþ cu Lincan Elena
Floareasoarelui
CULINARCULINAR
Parazitozele intestinalesunt afecþiuni frecvente în Ro -mânia, dar ºi în alte þãri europene.Acestea sunt mai frecvente lacopii, pot apãrea ºi la adulþi, darsunt mai des întâlnite în colecti -vitãþi, din nerespectarea regulilorde igienã personalã (spãlarea mâi -nilor, sticle de apã individualã,spãlarea fructelor ºi a legumelor).
Cei mai frecvenþi para -ziþi întâlniþi în þara noastrã sunt:
GIARDIAZA - estepro dusã de parazitul Giardiaintestinalis (numitã ºi Giardialamblia sau duodenalis). Indiviziise contamineazã ingerând chisturide Giardia prin intermediul apeisau al alimentelor. Chisturile suntagenþii infecþioºi evacuaþi înscaun de persoanele purtãtoare,iar calea de transmitere cea maifrecventã rãmâne apa ºi alimen -tele contaminate.
Incubaþia parazitului estede 1-2 sãptãmâni. Durata sem-nelor ºi simptomelor este de 1-2sãptãmâni, însã, de foarte multeori evolueazã asimtomatic.
Manifestãrile de regulãsunt: diaree, balonare, scaunesteatoreice, crampe abdominale,greaþã, vãrsãturi; în frecvenþã mairedusã: urticarie, anorexie, aste-nie, scãdere în greutate.
Diagnosticul de certitu-dine se pune pe baza examenelorde laborator ºi se impune efectu-area a cel puþin 3 examene co -proparazitologice.
ASCARIDIAZA - estedeterminatã de Ascaris lumbri-coides care poate atinge 30 cm(femela adultã). Clinic, majori-tatea celor infectaþi sunt asimpto-matici, dar la cei cu un grad marede infectare poate apare: anore -xie, disconfort abdominal, diaree;mai rar: simptome de ascardiazãpulmonarã (tuse seacã), urticarie,obstrucþie intestinalã.
Parazitarea cronicã la co -piii ºcolari poate contribui la a -pariþia deficitelor cognitive, retar-dului neuropsihic ºi fizic ºi a mal-nutriþiei.
OXIURIAZA - este pro-dusã de Enterobius vermicularis,un nematod mic (10mm - 0,7mm). Aceastã parazitozã apareindiferent de statutul socio -economic ºi este mai frecventã înfocare familiale. Transmiterea seface cel mai des prin cale fecal-oralã prin intermediul hainelorsau jucãriilor. Femelele migreazãîn rect dupã fecundare ºi ies laexterior depunând ouãlele. De -plasarea femelelor este recepþio -natã printr-o senzaþie de prurit
(mâncãrime intensã a pielii) pre-dominant nocturn.
Una din sursele de rein-fectare o reprezintã oulele careajung sub unghii, dar reinfectarease poate produce ºi prin înghiþireasau inhalarea oulelor suspendateîn aer la scuturarea lenjeriei,paturilor ºi hainelor.
Manifestãri clinice: pru-rit anal ºi vulvar, neliniºte, enu -rezis nocturn.
Tratamentul medica -men tos al parazitozelor intesti-nale trebuie fãcut sub îndrumareamedicului ºi trebuie fãcut ºi lasubiecþii asimptomatici, deoarecetoþi membrii familiei se trateazãsimultan.
Profilaxia (mãsuri pentruprevenirea) parazitozelor intesti-nale sau a reinfectãrii se obþineprin respectarea regulilor deigienã:
- Spãlarea mâinilorminim 20 sec. cu apã ºi sãpunînainte de pre pararea mesei, dupãfolosirea toaletei, dupã schim-barea bebe luºului, dupã joaca cuanimalele, dupã atingerea unorobiecte po tenþial contaminate(gunoi, rufe murdare, sol, dupãstrãnut, tuse sau dupã ce neºtergem la nas).
- În colectivitãþi, tri -miterea la domiciliu a copiilor cudiaree sau cu ex. Copropara zi to -logic pozitiv.
- Pentru evacuareamateriilor fecale sã se foloseascãîn exclusivitate toaleta.
- Nu se folosesc apenepotabile.
- Utilizarea piscinelor seface dupã un duº prealabil, copiise vor spãla cu apã ºi sãpun,înainte ºi dupã ieºirea din apã.Apele folosite în scopuri recre-ative pot fi cale idealã pentrutransmiterea parazitozelor.
- Nu se bea apã carepoate fi contaminatã (fântâni,piscine, bazine, lacuri, râuri).Gheaþa pentru bãuturi trebuiefãcutã din apã potabilã.
- Parazitozele se pottransmite ºi prin intermediul ali-mentelor contaminate.
- Se spalã foarte bine cuapã potabilã fructele, legumele,zarzavaturile.
- Pentru oxiuriazã se iauurmãtoarele mãsuri de igienã înfocar: lenjeria se va schimbafrecvent, jucãriile spãlate ºi dezin-fectate, covoarele ºi suprafeþelevor fi curãþate numai cu aspira-torul.
Medic de familie, Roth Daniela
Parazitozele intestinaleCOMEMORĂRIANIVERSĂRI
Pagina 11 Nr. 99 / martie 2013 INTERES GENERAL
Zona Persoana responsabilã Telefoane
Bacovia, Leonida Condeescu, TaseDumitrescu, Paralela 45, M. Bravu- de la intrare dinspre Buzãu pânã
la inters. cu str. Eroilor (pod)
Constantin Elisei 250 008 int 30
Eroilor, Soarelui, Ghica Vodã,Mircea Vodã
Simona Petrescu 250 020
Decebal, Nuferilor, Democraþiei,Victoriei
Aniºoara Doleanu 250 008 int 33
ªtefan Cel Mare, 13 Decembrie Petre Elena 250 008 int 34Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 897
N. Bãlcescu - de la pod pânã la B-dul Unirii (case + blocuri)
M. Bravu de la pod pânã la B-dulUnirii (fãrã bl. 112)
Gabriela Negoiþã 252 722
I.L.Caragiale, A. Iancu, Alba Iulia Mirela Paraschivescu 250 008 int 2624 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 40Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 897
B-dul Gãrii, Spicului, Recoltei Ionel Dumitru 250 008 int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 401 Mai Loredana Tãnase 250 020
Mr. Ivanovici, G-ral Praporgescu Elena Mãrãcine 250 008 int 29M.Basarab, Spitalului, Spiru
Haret, AlbineiAna Gicã 250 020
N. Bãlcescu de la intersectia cu B-dul Unirii pânã la inters. cu str.
Er. R. Nicolae, Eminescu,Ardealului, Bucovinei, Vasile Lupu
Cecilia Frusinoiu 250 008 int 28
M. Bravu de la inters. cu B-dulUnirii (inclusiv bl. 112) pânã la str.
Er. R. Nicolae, Sos. Vadu Sãpat
Mirela Bonciog 253 309
Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii
Emilia Ionescu 250 020
Transilvaniei, Agricultori, Toamnei Ionela Duþu 250 008 int 34N. Bãlcescu de la intersectia cu
Er. R. Nicolae pânã la UM Mariana Plaiaºu 250 008 int 16
22 decembrie, Þepes Vodã, Ioan Vodã Maria Mastragociu 250 008 int 38Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11, 11A,cãmin nefamiliºti (bl. 14)
Puica Sacuiu 250 132
Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6, 6A,7, 7A, 8, 8A
Daniela Toader/Cristina Colþ
250 008/ 252 722
M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 16Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt. Ionescu
Gh, Cap. Pândaru D-tru, NucilorMadi Pãtraºcu 250 008 int 21
Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008/ 252722Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 062
Gh. Doja, C.D. Gherea, Ec. Teodoroiu Buciu Eustafie 250 008 int 29Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020
Bradului + cartier nou zona Bradului Gheorghiþã Elisei 250 062Griviþei, Bucegi, Fnd.Lalelelor
Aleea CrizantemelorVictoria Panait 250 008 int 25
M. Bravu - de la inters. cu str. Er.R. Nicolae + blocuri uzinã
Aurelia Dragomir 250 020
POLIŢIA LA DISPOZIŢIACETĂŢEANULUI!
Primar etajul II interior 51 tel. 250.027Audienţe - luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II interior 15 Audienţe - marţi: 10.00-14.00Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101Audienţe - joi: 10.00 - 12.00Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649Audienţe - joi: 10.00 - 12.00
PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL
Luni - joi:08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30
Vineri: 08.00 - 09.30, mai pu -ţin Registratura, Impozite şi taxe,care au program până la 13.30
ÎN SLUJBA TA, OMULE!
S.C. MERENDA PRIMS.R.L. MIZIL
(cantina Primãriei)ÎNCHIRIAZÃ SALÃ PENTRUORGANIZARE EVENIMENTE
Tarifele diferã în funcþie denumãrul de persoane, astfel:
25-30 persoane - 300 lei30-50 persoane - 400 lei50-80 persoane - 500 lei
Zilnic preparãm dife ritefeluri de mâncare, care pot fi ser -vite atât la sediul socie tãþii (sub-solul primãriei), cât ºi la punctulde lucru din Piaþa oraºului Mizil.
Primim comenzi la tel.:0244/250027 int.35
Negoiþã Marieta (1937)Bratu Florica (1927)Popescu Nicoleta (1956)Bogdan Petre (1921)Radu Maria (1932)Burciu Aurel (1927)Stro Ilie - Valete (1958)Zaharia Mihai (1945)Loºniþã Marin (1927)Þârlea Maria (1935)Damian Elena (1926)Stoica Nicolae (1925)Tulbure Vasilica (1921)Dumitrache ªerban (1935)Furtunã Maria (1928)Marin Petru (1934)Mihalache Mihai (1967)Ionescu ªtefan (1961)Stoican Florica (1943)
Pentru acest numãr alziarului nostru, aducem la cu -noºtinþa cititorilor, dar ºi celorlalþicetãþeni, cã atunci când circulã pedrumurile publice, indiferent decalitatea pe care o au, sunt obli -gaþi sã respecte toate regulile decirculaþie, în primul rând pentrua-ºi proteja integritatea corporalãºi a celorlaþi din apropierea lui,dar ºi pentru a nu fi sancþionaþicontravenþional sau penal.
În ultima perioadã detimp, evenimentele ce au avut locpe raza oraºului Mizil, au avut cadrept cauzã nerespectarea regu li -lor de circulaþie, atât de cãtre con-ducãtorii auto, dar ºi de cãtre ca -tegoria de participanþi la trafic ca -re nu au absolvit vreo ºcoalã delegislaþie rutierã.
Reamintim cã la data de12 noiembrie 2012, a fost publi-catã Legea nr. 203 care modificãOUG 195/2002, privind circu-laþia pe drumurile publice ºi aintrat în vigoare la 19 ianuarie2013. În continuarea articoluluivã prezentãm câteva paragrafedin aceastã lege nou apãrutã carevã intereseazã direct.
Art. 20, alin (2) - Permisele deconducere se elibereazã pentru
urmãtoarele categorii devehicule: AM, A1, A2, A, B1,B, BE, C1, C1E, C, CE, D1,D1E, D, DE, Tr, Tb sau Tv.
alin (4) - Vârsta minimã pentruobþinerea permisului de conduc-
ere este de:a) 16 ani împliniþi, pentru cate-goriile de vehicule AM, A1 ºi B1;b) 18 ani împliniþi, pentru cate-goriile de vehicule A2, B, BE,C1, C1E ºi Tr;c) 20 de ani împliniþi, dacã per-soana are o experienþã de cel pu -þin 2 ani de conducere a motoci-cletelor din categoria A2 sau 24de ani împliniþi, pentru motoci-cletele din categoria A;d) 21 de ani împliniþi, pentru ca -tegoriile de vehicule C, CE, D1,ºi D1E, precum ºi pentru trici-clurile cu motor din categoria A;e) 24 de ani împliniþi, pentru ca -tegoriile de vehicule D, DE, Tb ºiTv.
Art. 24, alin (5) - Valabilitateaadministrativã a permiselor de
con ducere, pe categorii de vehi -cule, este urmãtoarea:
a) 5 ani pentru permisele de con-ducere eliberate pentru vehiculeledin categoriile C1, C1E, C, CE,D1, D1E, D, DE, Tr, Tb ºi Tv;b) 10 ani pentru categoriile AM,A1, A2, B, B1 ºi BE.Art. 24 1, alin (2) - Permisele deconducere dau dreptul de a con-duce vehiculele pe drumurile
publice, dupã cum urmeazã:a) permisele de conducere elibe -rate pentru categoriile C1E, CE,D1E sau DE sunt valabile pentruansamblurile de vehicule din ca -tegoria BE;b) Permisele de conducere elibe -rate pentru categoria CE sunt va -labile pentru categoria DE dacãtitularii deþin permis de condu -cere pentru categoria D;c) Permisele de conducere elibe -rate pentru CE, respectiv catego-ria DE sunt valabile pentruansamblurile de vehicule de con-ducere din categoria C1E, respec-tiv categoria D1E;d) Permisele de conducere elibe -rate pentru orice categorie suntva labile pentru vehiculele din ca -tegoria AM;e) Permisele de conducere elibe -rate pentru categoria A2 sunt va -labile ºi pentru categoria A1;f) Permisele de conducere elibe -rate pentru categoriile A, B, C sauD sunt valabile pentru categoriileA1, A2, B1, C1, respectiv, D1;g) Permisele de conducere elibe -rate pentru categoria B sunt vala-bile pentru triciclurile cu motoravând o putere de peste 15 kw, cucondiþia ca deþinãtorii permiselorsã aibã vârsta de 21 de ani împli -niþi.alin (3) Persoanele care posedãpermis de conducere categoria Bau dreptul de a conduce ansam-blurile de vehicule prevãzute lalit. f) pct.3 din anexa nr.1, în cazulîn care ansamblul depãºeºte3.500 KG, numai dacã fac dova-da cã au absolvit un curs de for-mare în cadrul unei unitãþi auto -rizate de pregãtire a conducãto-rilor de vehicule.Art. 80, alin (1) Proprietarul,deþinãtorul mandatat sau con-ducãtorul auto al cãrui autove-hicul, remorcã ori tramvai a fostavariat în alte împrejurãri decâtîntr-una accident de circulaþieeste obligat sã se prezinte în 24 deore de la constatare la unitatea depoliþie pe raza cãreia s-a produsevenimentul, pentru întocmireadocumentelor de constatare.(continuare în numãrul urmãtor)
Pentru cã ne aflãm înluna martie ºi este luna dedicatãfemeilor, Formaþiunea de PoliþieRutierã Mizil, ureazã conducã-toarelor de sex feminin, dar ºicelorlalte femei, cititoare aleacestei publicaþii, o primãvarãfrumoasã ºi un drum bun fãrãevenimente rutiere.
La Multi Ani!ªef Poliþie Rutierã Mizil,Comisar, Adrian Þurcaº
STOP ACCIDENTELOR VIAŢA ARE PRIORITATE!ALEGE VIAŢA!
Dumnezeu sã-iodihnescã-n
pace!
Au fost concetãþenii
noºtri...
Aveþi diverse necazuri cuutilitãþile? Sunteþi nevoiþi sãapelaþi serviciile de urgenþã? Vãreamintim urmãtoarele numere detelefon pe care este bine sã lereþineþi:Apã-canal - 0244/251.237, Str.Mihail Kogãlniceanu, nr. 2A
Gaze - 0244/251.092, str.Tohani, nr. 4
Energie electricã -0244/251.350 sau
0244/251.437, str. Ion LucaCaragiale, nr. 1
Poliþie - 0244/251.207, str. ªte-fan cel Mare, nr.4
Pompieri - 0244/250.959, str.ªtefan cel Mare, nr. 2
UTILE
Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.
Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã sedeplaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemeleexistente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusivmie.
Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã. Aceastã publicaþie trebuie sã vã fie adusã acasã desalariatul în a cãrui arondare aveþi domiciliul.
Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul14 – Mizil sau la adresa de [email protected]
Emil PROªCAN
Tabelul cu salariaþiiprimãriei care
TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!
Pagina 12Nr. 99 /martie 2013 MARTIE
CARTEA LUNII
Alãturi de "Cartea despreBãrbaþi" cartea pe care o reco-mandãm vine sã în tre geas cã per-spectiva oferitã de Osho despreuniversul misterios al relaþiilordintre bãrbaþi ºi femei, oferindu-ne repere valabile pentru a reuºi sãînþelegem resorturile ascunse cestau la baza acþiunilor noastre.Sunt prezente din belºug anec-dotele, adevãrurile amare, afir-maþiile ieºite din comun ºi soluþi-ile eficiente oferite de Osho celorce vor sã înþeleagã misterulfemeii, atât cât poate fi el înþelesde mintea umanã obiºnuitã. ªipentru aceastã carte rãmâne vala-bilã recomandarea de a nu scoateafirmaþiile lui Osho din context ºide a sesiza spiritul textului. Putemface foarte uºor asta dacãînþelegem faptul cã Osho ºi-atransmis învãþãturile pe cale oralãºi pentru a avea acces la întreagaatenþie a celor ce îl ascultau, nu aezitat sã facã afirmaþii ºocante.Citate din "Cartea despre femei": ". . . femeia tre-buie iubitã, nuînþeleasã. A ces -ta este pri mulpas cãtre înþele -gere.""Prima lecþie aiubirii constãîn a nu solici-ta iubi re, ci îna o dãrui. Fiþi dum nea -voastrã cel care dãruieºte. De re -gulã, oamenii fac exact invers.Chiar ºi atunci când dãruiesc, ofac numai cu speranþa cã iubirealor le va fi returnatã. Ei nu dãru -iesc de bunãvoie, ci doar condi -þionat. Ei dãruiesc, dar pri vesc cucoada ochilor sã vadã dacãprimesc ceva înapoi. Ei nu cu nosclegea naturalã de funcþio nare aiubirii. Este suficient sã turnaþi, sãvã revãrsaþi, iar iubirea va veni.ªi chiar dacã nu vine, nu estenevoie sã vã îngrijoraþi, cãci ade-vãratul îndrãgostit ºtie cã a iubiînseamnã a fi fericit. Dacã iubireavine înapoi, foarte bine; atuncifericirea va fi cu atât mai mare.Dar chiar dacã ea nu se întoarceînapoi, actul iubirii v-a fãcut feri-ciþi, de-a dreptul extatici; atunci,de ce sã mai fiþi îngrijoraþi în legã-turã cu întoarcerea ei?""... Nu confundaþi niciodatãiubirea cu sexul, cãci nu veþi facedecât sã vã amãgiþi singur. Fiþiconºtient, iar atunci când veþi sim -þi cã simpla prezenþã a celuilalt -nimic altceva, simplul fapt cãcelãlalt existã - este suficientãpentru a vã face cu adevãrat feri -cit, cã ceva înfloreºte undeva îninteriorul fiinþei voastre, ca unlotus cu o mie ºi una de petale,atunci se poate spune cã sunteþiîndrãgostit, iar atunci veþi puteatrece peste toate dificultãþile pecare le va crea realitatea... Iubireaeste eternitatea. Dacã este prezen-tã, ea nu poate decât sã creascã.Iubirea cunoaºte începutul, dar nuºi sfârºitul."
“Cartea desprefemei”
Citeºte ºi: publicaþie lunarã a întregului oraº
- De la început trebuie sã spunemcã orice cadou se oferã însoþit deo floare. Chiar ºi pa chetele suntmai frumoase dacã le ornãm cu ocrenguþã de brad, cu o ramurã devâsc sau o floare.- Nu se oferã ºi nu se þin în casãflori artificiale, oricât de reuºitear fi aceste imitaþii. Este de foarteprost gust.- Cu puþin efort ºi imaginaþie,mai ales în anotimpurile calde sepot oferi flori de câmp sau florirare pentru a nu cumpara mereucele cinci garoafe îmbobocite,banale ºi rigide. (în Franþa nu seoferã garoafe. Ele sunt folositedoar pentru jerbe ºi coroane.)
- Florile se oferã fãrã ambalajulîn care le-am cumpãrat, chiardacã este foarte frumos. Vom luahârtia ºi o vom face sã disparã,eventual în buzunar sau înpoºetã, înainte de a intra în casãºi le vom oferi cu cozile în jos.- La noi în þarã exista obiceiul dea oferi flori în numãr impar. Sespune cã cea care le primeºtecompleteazã buchetul !- La ceremonii funebre se dauflori în numãr par. Chiar ºi jer-bele respectã aceastã regulã.- Nu se duc flori bãrbaþilor decâtdacã sunt la spital.- La spital nu se duc flori cu unmiros prea puternic ºi nici prea
mari. Este bine sã ne gândim deacasã în ce vor fi puse. Nu estegreu sã aducem noi înºine un vaspotrivit (NU peturilor tãiate). - Exista o aversiune - nemotivatã- împotriva ghivecelor cu flori.Dacã este vorba despre unpomiºor pitic ornamental, de oazalee frumoasã sau de un cactusdeosebit, nimic nu ne opreºte sãle oferim unor prieteni. S-arputea ca aceºtia sã se bucure dedarul primit mulþi ani de zile,gândindu-se cu drag ºi la noi. - Din cauza sãrãciei în care amtrãit în ultimii ani, am uitat unobicei pe cât de comod, pe atâtde elegant: sã trimitem flori princomisionar. Multe florãrii au ladispoziþie un om care ne poate
face serviciul de a duce un bu -chet de flori la o datã ºi o orã pre-cisã. Vom avea însã grijã sã-idãm o adresã cât mai exactã.Vom comanda buchetul, îl vomplãti anticipat, vom întreba dacãcel care îl duce este angajat ºiplãtit de firma respectivã, dacãnu, îi vom achita ºi lui anticipatdrumul. Vom lãsa o carte de vi zi -tã, pe care vom scrie câteva rân-duri adresate destinatarului. Nuvom trimite buchete anonimedecât dacâ þinem cu tot dinadin-sul sã creem încurcãturi neplã-cute! Cel care primeºte florile, vada ºi el o sumã de bani comisio -narului ºi va semna de primire.Apoi va mulþumi cât mai repede,telefonic, celui care i le-a trimis.
“ARTA MANIE RE -LOR” este o rubricã ce vrea sãaducã la suprafaþã nobleþea dinoameni. Noi toþi ne-am nãscut
no bili ºi trebuie sã avem bunema niere. Aici veþi gãsi exem-ple ºi indicii despre cum poþi finobil ºi manierat azi.
MIZILULMIZILULMIZILUL
Dacã ar fi sã întrebãmfemeile, probabil am ajunge la unrãspuns simplu ºi unanim. Credcã ºtiþi la ce mã refer. Existã odiferenþã însã, între ceea cedoresc bãrbaþii ºi ceea ce declarãei cã îºi doresc. Atunci când vor orelaþie de viaþã sau au deja una,prioritãþile ºi dorinþele lor suntaltele.
Iatã câteva dintre rãspun-surile acestora la întrebarea “Cevor bãrbaþii de la femei?”:
"Sã fie sincere, sã fie maiiubitoare ºi sã rãmânã aºa cum le-am cunoscut." - Coman Sorin, 30de ani.
"Sã aibã grijã de copii, sãîi creascã cum ºtiu ele mai bine,sã aibã grijã ºi de noi, pentru cã
noi suntem cei care avem grijã detoþi. Pe aceastã cale îi transmitsoþiei mele multã sãnãtate ºi cã oiubesc mult!"- Dan.
"Sã fie înþelegãtoare, sãmeargã totul ca ºi pânã acum.Soþiei mele îi doresc sãnãtate ºi lamulþi ani!" - Muºat Nicolae, 63 deani.
"Sã fiecuratã ºihar-
nicã,pentrucã dacã eaeste îngrijitã,este îngrijitã întreagafamilie. ªi soþul ºi copiii!" -Marius, 37 de ani.
"Sã ºtie ce vrea, sã fiesigurã pe ea, dar sã nu fie cicãli-toare. La mulþi ani tuturor fe me -ilor!" - Dragoº, 27 de ani.
"Sã fie iubitoare, sã mã
iubeascã mult ºi sã fim sãnã-toºi. Sã fim cum am fost pânãacum." - Constantin, 37 deani.
"Liniºte, iubire ºi sãnu înºele!" - Victor, 31 de ani.
"Înþelegere, liniºte. Lamulþi ani, pe aceastã cale, soþiei!"
- Barbu Gheorghe, 60 de ani."Sã aibe simþul
umorului,sã mã
pot
baza peîn crederea
ei si sã fie omamã bunã." -
Iulian, 28 de ani."Sã fim ca ºi pânã acum,
un tot unitar. La mulþi ani soþiei ºio iubesc mult!" - Gabi, 43 de ani.
"Sã fie blândã, înþelegã-toare, iubitoare. Femeia este sin-gurul lucru fãrã de care nu putemtrãi. La mulþi ani soþiei ºi la mulþiani tuturor femeilor!" - Radu
Marian, 40 de ani."Înþelegere, îngãduinþã,
toleranþã ºi sã fie alãturi trup ºisuflet de familie!" - anonim, 47 deani.
"Sã fie îngrijitã, sã ºtie sãiubeascã, sã fie sincerã ºi de vre -me acasã. Îi urez prietenei mele lamulþi ani ºi sã nu uite cã oiubesc!" - Mihai, 25 de ani.
"Sã fie comunicativã,deschisã, sincerã ºi sã nuaibã complexe. O fe -meie cu complexe poatestrica chiar ºi o cãsni-
cie." - Marian, 40 de ani."Sã fie mamã, educa-
toare, învãþãtoare, profesoarã, iu -bitã, soþie." - Lucian, 38 de ani.
"Sã fie gospodinã, sãsusþinã bãrbatul ºi sã fie supusã" -Gheorghe, 58 de ani.
"Sã fie femininã, gentilãºi sã vrea sã întemeieze o familie.Iubitei mele îi transmit cã o iu -besc, aºa cum este ea!" - George,30 de ani.
Sondaj realizat de Cristina Colþ
Personalitatea lunii MARTIE în viziunea bărbaţilor
ARTA MANIERELOR“DACĂ VREI CA ALŢII SĂ TE RESPECTE, RESPECTĂ-TE
ÎN PRIMUL RÂND TU.” BALTAZAR GRACIAN
ARTA DE A OFERI FLORI
de Osho (Bhagwan Shree Rajneesh)
AJUTÃ-ÞI COPILUL SÃ CREASCÃ SÃNÃTOS!În anul 2013, CSO Mizil
doreºte sã vã invite la miºcare,sãnãtate ºi tonifiere muscularã.
Oferiþi copiilor dumnea -voastrã o alternativã la compu te -re, tablete, jocuri etc.
Copiii noºtri meritã sãcreascã frumos ºi sãnãtos, ºi de cenu, sã devinã sportivi de perfor-manþã?
Antrenamentele se des fã -
ºoarã cu profesori specializaþi,profesori de sport, antrenori ce potdezvolta spiritul de echipã ºi com-petivitate al copiilor.
Toþi copiii viseazã sãajungã campioni. Noi vã ajutãm,ajutaþi-i ºi dvs.!!!
Cursurile la care îþi poþiînscrie copiii sunt urmãtoarele:
Fotbal copii - antrenor Gabriel CozmaLuni - ora 16:00 si Joi - ora 15:00
Handbal copii - antrenor Marian MoiseJoi ºi Sâmbãtã - ora 10:00
Handbal copii - antrenor Constantin TeleruMiercuri ºi Vineri - 17:00
Handbal juniori 2 - antrenor Cornel Rusoiu
Marþi ºi Joi - ora 18:00Tenis de câmp
- antrenor Florin BrânzoiMarþi - ora 9:00 ºi Vineri ora 12:00
Karate - antrenor Florin CarabãLuni - ora 19:00 / Vineri - ora 20:00
Tenis de masã - zilnicBox
- antrenor Lazãr Cornel - zilnic,ora 10:00
"Poate cã, într-adevãr, ochii femeii iubite sunt marginea lumii." (Grigore Vieru)
CURATÃ
CURATÃ
GOSPODINÃ
GOSPODINÃ
-HARNICÃ
-HARNICÃ
FEMEIA
![Muzica genomului - revista-hipocrate.ro · Da, a[a. Sã se audã cât mai bine. Haide]i sã facem un exerci]iu de început de edi]ie [i de mijloc de varã toridã. Sã ne imaginãm](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e18608735f58e251952fee6/muzica-genomului-revista-da-aa-s-se-aud-ct-mai-bine-haidei-s-facem.jpg)
